Modalitati de Plata pe Internet. Studiu de Caz Bcr

Modalități de plată pe internet. Studiu de caz BCR

Introducere

Monedele naționale au o însemnătate redusă în mijlocirea plăților internaționale. Sunt folosite mai mult de țările în curs de dezvoltare cu moneda neconvertibilă sau cu convertibilitate limitată care dispun de rezerve mici de valute convertibile.

Aceste țări preferă să plătească în moneda națională anumite importuri și datorii rezultate din împrumuturi externe, precum și serviciile și participările străine la lucrări de investiții pe teritoriul lor.

Cei care vor intra în posesia monedei locale vor căuta să cumpere de pe piața locală diferite bunuri, să o folosească pentru plata personalului local angajat în prestarea de diverse servicii etc.
Regula generală este însă ca exportatorii refuză să bandă cu plata în moneda locală (moneda neconvertibilă), ori de cate ori au alte posibilitatea.

Rețeaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul,rețea ce permitea conectarea mai multor calculatoare împreună.

Prima versiune avea teoretic o rată de transfer de 3 Mbps și mai târziu 10 Mbps. Cercetătorii de la ARPANET au început să creadă ca ar fi folositor să conecteze lan-urile la ARPANET.

Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente. Astfel CTP-ul (Transmission Control Protocol) și Internet Protocol (IP).

În 1983 creșterea Internetului a fost impulsionată de apariția versiunii 4.2 BSD de UNIX care conținea și protocolul TCP/IP.

Anul 1982 marchează reunirea principalelor rețele : ARAPnet , MILnet ,NSNET , BITNET (Because It’s Time NETwork-aparuta în mediul universitar), USENET( apărută tot în medial Universidad.

Evoluția Internet este marcată în continuare de adăugarea de noi servicii : serviciul de informare GOPHER , serviciul de transfer de fișier FTP , serviciul World Wide Web etc.

Capitolul 1

1.Particularități ale serviciilor electronice bancare

1.1.Modalități de plată

Pe internet există mai multe modalități de plată dar am ales să le prezint pe cele mai folosite și serioase: Leuvirtual, E-golf, Moneybookers, Intgold, StormPay și PayPal.

Leuvirtual reprezintă o modalitatea românească de plată online. Leul Virtual a apărut î n întâmpinarea românilor care doresc să facă cumpărături pe internet dar și a celor care au un magazin online și doresc să primească mai ușor banii (sfiim cu toții ca majoritatea plăților pentru cumpărăturile pe internet se fac în sistem ramburs – plata când vine produsul).
Deschiderea unui cont este simplă și gratuită, iar implementarea pe site-ul unui comerciant a sistemului este la fel de simplă.

Site-ul prezintă o interfață atât în limba română cât și în engleză. Puteți adăuga fonduri în contul Leuvirtual prin mandat poștal sau prin E-golf și vă puteți retrage banii din cont prin mandat poștal sau printr-un card emis de Leuvirtual.

Taxele sunt foarte mici ceea ce face aceasta modalitate de plată extrem de facilă și pentru români. De asemenea este pus la dispoziție și un sistem prin care puteți face Exchange E-golf Leuvirual și invers. 

E-golf este cu siguranța cea mai folosită modalitate de plată când vine vorba de câștigurile pe internet. Ușor de folosit, rapiditate în tranzacții, acceptat de multe site-uri ca modalitate de plată, anonim, sigur.

Nu vă costă nimic să vă deschideți un cont. În rest numai cuvinte de laudă.
Fiind vorba de o destul de mare anonimitate (datele pe care le dați nu sunt verificate) pot apărea și anumite probleme în ceea ce privește securitatea.

Pentru a afla mai multe puteți citi articolul despre securitatea contului E-golf.
Dacă doriți să scoateți banii din contul E-golf puteți apela la anumite site-uri, intermediari, pentru ca nu E-golf va trimite banii acasă ci alte firme.

O modalitate este să apelați la site-ul www.omnipay.net sau la sistemul de plată Intgold. Omnipay va reține o mică taxă iar apoi emite un cec pe numele dvs. pe care îl puteți incasa de la orice banca din România (preferabil BCR) – dezavantajul e durata: 1 lună până vine cecul plus inga 3-4 săptămâni până încasați cecul de la bancă.

Retragere E-golf: GoldService este prima firmă înregistrată în România care vă poate ajuta să vindeți sau să cumpărați credit e-golf.

Moneybookers este sistemul de plată online care pe viitor poate să ajungă să fie foarte folosit în România pentru orice fel de tranzacții online.

Cu Moneybookers puteți trimite și primi bani foarte ușor. Este foarte folosit în Europa, desigur alături de PayPal.

Alimentarea contului se poate face foarte ușor prin depunerea banilor direct la bancă indicată de Moneybookers.

Nici retragerea banilor nu reprezintă o problemă. Puteți primii banii în contul dvs. bancar în valută ca ulterior să îi puteți retrage de pe card-ul dvs.

Dacă nu aveți un cont în valută vă puteți face unul la banca Transilvania, costurile fiind modice. La Moneybookers se folosește adresa dvs. de e-mail.

Adică când primiți sau trimiteți bani veți folosi adresa de e-mail.
Intgold se remarcă doar prin faptul că poate fi alimentat prin intermediul E-golf și astfel puteți cere un card prin care poți lua banii câștigați.

Cu acest card poți retrage banii câștigați pe internet de la orice bancomat din țară.

În rest nu este foarte utilizat iar în domeniul securității nu stă prea bine, motiv pentru care recomand să nu țineți sume mari în acest cont.

Ideal ar fi să țineți banii în contul E-golf iar când doriți să faceți o retragere să îi transferați în contul Intgold.

În ultima vreme mulți utilizatori s-au declarat destul de nemulțumiți de serviciile oferite de acest site.
Stormpay este sistemul de plăți online, este utilizat pentru plăți de tot felul dar de fiecare dată am evitat să îmi încasez banii în acest cont din cauza seriozității, a securității și mai ales a posibilității destul de limitată de a incasa banii.

Paypal este un sistem de plată foarte cunoscut și utilizat în special în SUA și în Europa de Vest.

Prin paypal se desfășoară și majoritatea tranzacțiilor online pe eBay. Din păcate PayPal nu accepta la înregistrare România.

 1.2. Sistemul electronic de plăți în România

În anul 2005 a intrat în funcțiune noul Sistem electronic de Plăți,un sistem modern,la nivelul celor din Uniunea Europeană.

Proiectul a fost unul amplu,cu rezultate considerabile din punct de vedere al creșterii rapidității în efectuarea operațiunilor de încasari și plăți și al reducerii costurilor de operare.

Sistemul Electronic de Plăți (SEP) a fost implementat printr-un proiect finanțat în comunde Uniunea Europeană prin programul PHARE și de comunitatea bancară din România, prin intermediul STFD-TRANSFOND S.A.SEP a fost structurat ca un sistem modular cu trei componente integrate prin interfețe automate:-sistemul RTGS: sistemul cu decontare brută în timp real (sistemul plaților de mare valoare)-sistemul ACH: casa de compensație automată (sistemul plăților de mică valoare)-sistemul GSRS:sistemul de înregistrare și decontare a operațiunilor cu titluri de stat.

Avantajele majore ale utilizării Sistemului Electronic de Plăți :

– reducerea timpului de procesare și decontare a ordinelor de plată de mică valoare (decontarea finală poate avea loc într-un interval de timp de ordinul secundelor).

-disponibilitate ridicată (a fost marit intervalul de timp în care aplicațiile SEP sunt disponibile utilizatorilor)-securitatea datelor(prin utilizarea unei infrastructuri cu chei publice (PKI) este asiguratun nivel ridicat de securitate a datelor

-reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăților (a fost redus riscul apariției de erori de natură umană,toate procesele,cu excepția operațiunilor de administrare a aplicațiilor și

a celor în cazuri de urgență fiind automatizate.

-reducerea costurilor și comisioanelor de procesare (a fost redus numărul de angajați implicat în procesarea instrucțiunilor de plată. Comisioanele reprezintă în prezent 23% din nivelul practicat în cazul sistemului pe hârtie)

1.3. Instrumente de plată electronică

Instrumentele de plată folosite în sistemul de plăți electronice sunt identice în ceea ce  privește informațiile pe care le conțin cu cele pe suport hârtie,dar adaptate transmisiei electronice și au același rol de a transmite informația/banii de la partenerul platitor către cel beneficiar prin intermediul sistemului bancar.

Adaptarea la sistemul electronic constă în transpunerea informațiilor într-un mesaj electronic care se poate cripta și decripta automat și semnal electronic.

Instrumentele de plată electronic validate pană în prezent de practică sunt ordinul de plată electronic și cecul electronic.

Ordinul de plată electronic este o versiune a ordinului de plată pe suport hârtie cu deosebirea ca se dematerializeă atunci când intra în sistemul de plăți electronice.

Circuitul ordinului de plată electronic este similar cu cel al ordinului de plată pe suport hârtie cu deosebirea faptului că este mai rapid, datorită posibilității tehnologice de transfer și procesare automată și apoi de decontare în timp real.

Cecul electronic(e-check) este un instrument care se prezintă sub forma unui mesaj electronic semnat electronic și are aceleași funcții ca și cecul pe suport hârtie.

Semnătura electronică are funcția de a certifica identitatea persoanei.

Semnătura electronică poate fi asociată cu un “cod personal” care se atașeză la un e-mail sau alt document trimis electronic de la un calculator la altul, fie prin internet sau printr-o rețea de calculatoare.

Avantajele oferite de această în domeniul bancar fac referire la comunicarea rapidă cu clienții, asigurarea confidențialității datelor,siguranță și usurință în utilizare,precum și o mai bună circulație a informațiilor între centrală și unitățile bancare.

1.4. Prezentarea serviciilor bancare electronice

1.4.1. Principalele tipuri de servicii eletronice bancare

Serviciile bancare la distanță sunt clasificate în patru categorii importante: homebanking,electronic banking,internet banking și mobile banking.

Furnizarea serviciului presupune conectarea utilizatorului în rețea cu banca pe o linie de telecomunicație sigură, autentificare  prin nume și parolă și recunoaștrea tranzacției.

Serviciile de tip home banking (bancă ladomiciliu) se adresează populației și include în general obținerea unor informații despre conturile personale prin intermediul unui apel telefonic, răspunsul fiind dat de un sistem vocal automat.

Serviciile electronic banking sunt utilizate în general de firme, datorită posibilităților de prelucrare rapidă a unui numar mare de tranzacții.

Acestea au inegneral functionalități extinse de cash management, pot fi adaptate la specificul activității și permit deopotrivă conectarea cu alte aplicații software folosite în bancă.

Serviciile internet banking elimină existența unei componente software instalate la client, acesta putând să aibă acces la serverul băncii prin intermediul unei simple interfețe grafice(browser) prin care utilizează și celelalte srvicii Internet.

Serviciile mobile banking au aparut odatăcu extinderea tehnologiei WAP (Wireless Application Protocol) și sunt considerate de viitor ,datorită perspectivelor legate de extinderea în lumea rețelelor WAP.

1.4.2. Riscul operațiunilor bancare prin internet

Operațiunile bancare prin internet sunt supuse riscurilor clasice, precum și unor riscuri noi, specifice acestor operațiuni.

Office of the Comptroller Curencies din Statele Unite ale Americii și Electronic Banking Group din cadrul Comitetului de la Basel au definit următoarele categorii de riscuri asociate operațiunilor prin internet:

Riscul de credit.

În sistemul on-line, în lipsa unui contact personal,este o provocare pentru bănci să verifice bonitatea clienților, elementul central în luarea deciziilor fondate de acordare a creditului, tot o provocare reprezintă și verificarea garanțiilor clieților departați geografic.

Gestionarea unui portofoliu de credite obținute prin Internet necesită o nouă abordare din partea băncilor a profilului de risc, a politicilor de expunere și a practicilor de control.

Riscul dobânzii.

De-a lungul timpului s-a dovedit că există o tendința a băncilor prezente exclusiv pe Internet de a acorda rate superioare de dobandă la depozite, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor active, fiind în discordanța cu principiul că dobânda trebuie să fie aceeași indiferent de canalul folosit.

Riscul de curs valutar.

Apare când un portofoliu de credite este dominat într-o altă valuta decât cea locală sau când se accepta depozite în alte valute de la nerezidenți.

Riscul de lichiditate.

Datorită faptului că informațiile prin internet circulă mult mai rapid decât prin canalele clasice, orice știre adversă,adevărată sau nu,ar putea determina deponenții să-și retragă depozitele în orice moment.

Riscul de tranzacție

Apare în condiții de eroare umană,fraudă , imposibilitatea livrării produselor datorită greșelilor de concepție, implementare sau monitorizare a sistemelor cu frecvență mai mare în zona fraudei prin penetrarea serverelor și sustragerea de informații de către operatorii neautorizați care pot deturna fonduri.

Riscul de piața

Se manifestă mai mult în zona operațiunilor cu valori imobiliare.

Riscul strategic

Apare în cazul incompatibilității între obiectivele strategice,pe de o parte, și resursele și posibilitatea de îndeplinire, pe de altă parte. Acest risc se manifestă la introducerea de

 produse/servicii noi care în condițiile Internetului poate produce schimbări substanțiale între forțele concurente.

Riscul reputațional

Este determinat de impactul negativ al activității băncii prin Internet asupra opiniei publice, ca urmare a unor servicii de calitate îndoielnică,neasigurarea confidențialității informației despre clienți, promovarea cu ușurință unor produse/servicii, lipsa de răspuns la cerințele clienților.

1.3.3. Securitatea operațiunilor bancare prin internet

Securitatea electronică este definită de unii experți ca “acele politici, recomandări,procese și acțiuni necesare minimizării riscului aferent efectuării tranzacțiilor electronice ,risc ce se referă la breșe în sistem ,intruziuni sau furt”,iar alții ca “orice mijloc, tehnică sau proces utilizat pentru a proteja volumul de informații al unui sistem”.

 În sistemul electronic de plați autentificarea și non-repudierea reprezintă etapele cele mai importante și de regula se folosesc echipamente performante de securitate.

Modalitățile cele mai cunoscute de autentificare și non-repudiere sunt următoarele:

Parole și PIN-uri

(Personal Identification Number).Sunt cele mai cunoscute dar totodată și cele mai vulnerabile dintre toate tehnicile individuale de autentificare.

Eficiența securității prin parolă depinde de trei factori:- lungimea și conținutul parolei care depind de valoarea și sensibilitatea informațiilor  protejate- confidențialitatea parolei se asigură prin criptarea acesteia și a fișierelor pe 128 biți în momentul stocării sau transmiterii-sistemul de control al parolei.

Token și smart card.

Token-ul este o metodă de autentificare bifactorială bazată pe uncod personal și o parola sau un element biometric,informații care sunt stocate intr-o memorie.

Smart Card-ul este un card prevăzut cu un microprocesor și o memorie chip sau doar cu o

memorie chip cu o logică ne- programabilă. Smart Card-ul este un fel de calculator în miniatura,

 beneficiază de un procesor de memorie și de un „sistem de operare“.

Scanarea amprentei.

Permite captarea imaginilor de înaltă calitatea ale amprentei,în alb-negru,care sunt procesate în vederea extragerii anumitor informații și apoi trimise pentrușablon.Amprentele sunt unice și permit identificarea precisă a persoanei utilizatoare.

Scanarea irisului.

Recunoaște biometria irisului și implică identificarea a 266 de trăsături detectabile care se convertesc într-un cod digital numit Iris Code.

.

Autentificarea vocală.

Este tehnologia bazată pe calitațile distincte alea vocii fiecărei persoane.

Scanarea semnăturii.

Pentru determinarea modului în care o persoanăsemnează,tehnologia examinează viteza,presiunea și alți factori relativi la efectuarea semnăturii.

Capitolul 2

2.Analiza serviciului de internet banking în România

Studiul anual privind evoluția și utilizarea serviciilor de internet banking în România, din anul 2011,a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de 20 de bănci din România, a căror cota de piața depășește 90%, raportat la activele sistemului bancar autohton.

Datele cumulate de la cele 20 de bănci indică o creștere în 2011 a numărului de clienți utilizatori de internet banking în România cu 17% fața de 2010 , până la aproximativ 2,72 milioane, însă trebuie precizat faptul că unele persoane sunt clienți și utilizatori de internet banking de la două sau mai multe bănci,ceea ce înseamnă că numarul de clienți unici care folosesc internet banking este mai redus decât cifra menționată mai sus.

Băncile și-au focalizat atenția în special pe atragerea companiilor în utilizarea serviciilor de internet banking.

Numărul de clienți persoane juridice a avut o viteză de creștere de aproape 40%, comparativ cu 14%,cât s-a înregistrat pe segmentul persoanelor fizice.

Numărul companiilor care utilizează internet banking este de peste 353.000, reprezentând o pondere de aproape 13% din numărul total al clienților acestor servicii.

Instituția cu cei mai mulți clienți ai serviciilor de internet banking este BCR, cu aproape 700.000 de clienți înrolati, la distanță semnificativă față de a doua clasată, Raiffeisen Bank.

În 2011 BCR a ajustat portofoliul de clienți de retail a serviciului Click 24 Banking în funcție de comportamentul tranzacțional (gradul de utilizare a componentelor serviciului, proces continuu.

Clienții inactivi identificați că nu tranzacționează sunt decuplați astfel încat serviciul numai generează costuri pentru aceștia.

BCR a pus accent pe înrolarea companiilor în internet banking. Numărul clienților din segmental respectiv a crescut cu 126%, până la peste 77.000, fapt care reprezintă cel mai mare portofoliu de clienți, persoane juridice înrolați în internet banking, dar și cea mai mare creștere pe zona companiilor din 2011.

Cea mai rapidă creștere a numărului de clienți ai serviciului de internet banking a fost înregistrat de Bancpost.

Viteza de creștere a fost în 2011de 150% fața de 2010, până la 123.000 de clienți, bazată pe atragerea de clienți persoane fizice.

Numărul de clienți retail înrolați în seviciul Fastbanking a crescut de 3 ori în 2011, la peste 100.000 datorită strategiei de vânzări axată pe cross-sell și clienți ținta, introducerea unei game diversificate de metode de autentificare (token,SMS și mobile token) , reducerea de costuri pentru multiple operațiuni, precum și derularea de companii de activare și reactivare de clienți.

Din datele exprimate în tabelul de mai sus se observă faptul că Bancpost a avut cea mai rapidă creștere a portofoliului, pornind de la o bază de clienți de aproximativ 32.000 iar Raiffeisen Bank este instituția care a înregistrat cel mai mare număr de clienți nou înrolați în serviciul de internet banking în 2011 cu peste 125.000 de noi clienți.

Banca Transilvania și-a majorat numărul de clienți ai serviciului BT24 cu aproximativ 80.000 de noi clienți,ajungând la peste 220.000.

Pe de cealaltă parte, Intesa Sanpaolo Bank a avut cea mai radicală scădere a numărului de clienți de internet banking, banca pierzând peste 60% dintre clienți,numărul acestora coborând la 8.200.

Potrivit datelor furnizate de bănci, ING este banca cu cel mai mare număr detranzacții: aporximativ 10,7miloane de tranzacții derulate de client în anul 2011,cu 15% mai puțin decât în 2010.

Următoarea bancă privind valoarea tranzacțiilor este BCR cu 10.1milioane de tranzacții, cu 32% mai mult decât în 2010, pe fondul unui avans rapid (45%) al numărului de tranzacții prin online banking derulat de companii.

Cea mai mare creștere a numărului de tranzacții prin internet banking în 2011 a fost înregistrată de Garanti Bank , clienții derulând cu aproximativ 70% mai multe astfel de operațiuni decât în 2010.

De asemenea pe acest segment se remarcă și Intesa Sanpaolo Bank pierzând peste 60% dintre clienții personae fizice, a avut o creștere de peste 140% al numărului de tranzacții, concentrându-și eforturile către utilizatorii active ai serviciului.

Potrivit cifrelor furnizate de bănci peste 500 miliarde de lei (aproape 120 miliarde euro) au însumat tranzacțiile derulate prin serviciile de internet banking în 2011, în creștere cu aproximativ 30% (pe sumele în lei) față de 2010.

Volumul cel mai mare de tranzacții este înregistrat de BCR- peste 148 miliarde lei, având în 2011 o creștere remarcabilă de peste 40%.

O creștere rapidă l-a avut valoarea tranzacțiilor pe segmentul retail (peste 75%), în ciuda faptului că BCR a pierdut peste 50.000de client inactivi în 2011.

Același lucru se remarcă și în cazul Intesa Sanpaolo Bank a înregistrat cea mai mare creștere a valorii tranzacțiilor, de aproape 150%.

Ponderea cea mai mare a volumului de tranzacții derulate prin internet banking este înregistrat de companii, peste 93% din valoarea totală reprezentând- o această categorie de clienți.

În 2011 s-a remarcat BRD cu o creștere de peste 60% a valorii tranzacțiilor și Raiffeisen raportând o dublare a valorii tranzacțiilor realizate de persoanele fizice prin internet banking.

ING Bank este instituția cu cei mai mulți clienți în internet banking, din întreg portofoliul de clienți ai băncii, pe segmentul retail, acolo unde 40% dintre clienți au abonament la Home’Bank iar  Bank Leumi este lider pe zona de companii cu peste 90% dintre clienți înrolați în online-banking.

În aproximativ toate cazurile se observă majorări ale ponderii de utilizatori de internet banking atat în zona de companii cât și de persoane fizice.

Zona de mobile banking este încă la început însă cifrele de început sunt încurajatoare.

La BCR,după 3 luni de la lansarea serviciului s-au înregistrat aproape 72.000 de accesări și unvolum de tranzacții de 22 milioane lei.

Din luna august 2011 și până la finele anului,la Banca Transilvania aproximativ 13.000 de clienți au optat pentru serviciul de mobile banking, dintre aceștia, aproximativ 3000 au realizat tranzacții în valoare de aproape 19 milioane lei.

Raiffeisen Bank a lansat la începutul lunii noiembrie o nouă aplcație de mobile banking care urmează să înlocuiască treptat vechiul serviciu bazat pe SMS-uri, pe care banca îl oferă din 2003.

Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții băncii în prima lună de la lansarea noi iaplicații s -a înregistrat aproximativ 7000 de descărcări.

 BRD are cel mai mare număr de utilizatori de mobile banking, serviciul având o vechime de aproximativ 9 ani și funcționează pe bază de SMS.

Cei 92.000 de clienți înrolați au derulattranzacții în valoare de 740 milioane lei în decursul anului 2011.

.

Capitolul 3

 3.Prezentarea serviciului de internet banking la BCR

3.1.Prezentare generală al băncii

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group,este bancă universală caredeservește atât clienți retail,cât și clienți corporativi și are o valoare a activelor de peste 16ml de euro.

Grupul financiar BCR include operațiuni în străinatate, precum și de leasing,economisire și creditare în scopuri locative(banca pentru locuințe) și subsidare pentru pensii private.

Instituția ofer ă o gamă largă de servicii, incluzând soluții de internet banking,phone- banking și e-commerce.

Rețeaua cuprinde 668 de unități și agenții retail (pentru persoane fizice și microintreprinderi) în toate orașele țării cu peste 10.00 de locuitori.

Clienții corporate (IMM-uri și companii mari ) sunt deserviți de 48 de centre de afaceri dedicate.BCR deține o rețea națională de 2.200 de ATM-uri (bancomate) și18.000 de POS-uri (terminale electronice operaționale la comercianți pentru efectuarea plăților cu cardul.

De-a lungul existenței BCR s-au făcut remarcate o serie de evenimente importante:

1990 – se constituie BCR prin preluarea activitații comeriale ale Băncii Naționale a României

1994- BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal EUROPAY

1995- BCR emite primele carduri de debit din România sub sigla internațională

1995- Se realizează prima tranzacție la un ATM în România

1998- BCR deschide o filială în Chișinău, Republica Moldova

1999- BCR fuzionează prin absorție cu Bancorex

2000-BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoanele fizice și efectuează primele operațiuni cu titluri de valoare pe piața secundară

 2001- BCR Leasing se lansează pe piața românească

 2002- BCR lansează primul credit ipotecar de pe piata bancară românească 

2003- Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC

2003- BCR este prima banca românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail și corporate

2004- BCR este prima bancă din România care a instalat Automate de schimb valutar(ASV)

2005- se înființează BCR Asigurări de viață. BCR permite utilizarea, în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu CHIP (smart card)

2006- Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale Române

2006- Banca Comercială Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR, programul de practică

STUDENT BCR- care permite studenților efectuarea practicii în cadrul a șapte sucursale BCR din București

2006- BCR este prima instituție bancară din România care a lansat o rețea de birouri specializate la nivel național “EU Office BCR” dedicate exclusiv fondurilor europene

2007- BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească

2008- Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group

2008-BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească

2009- BCR adoptă un program de emitere de obligațiuni pe termen mediu- MediumTerm Notes (MTN) – în valoare totală de 3 miliarde euro.

3.2. Analiza componentelor serviciului de internet banking la BCR

Serviciul de internet banking al Băncii Comerciale Române se bazează pe două componente: CLICK 24 BANKING și Direct debit.

CLICK 24 BANKING

 Este un serviciu adresat clienților, persoane fizice care au cel puțin un cont în lei deschis

la una dintre unitățile BCR.

Oferă posibilitatea efectuării de operațiuni bancare în lei și valută de la orice calculator conectat la Internet.

Serviciul permite realizarea de operațiuni bancare cum ar fi: plăți în lei,achitarea facturilor și impozitelor,alimentarea conturilor de card de debit emise de BCR,vizualizarea extraselor de cont și subconturi, constituirea de depozite la termen în lei și în valută și cumpărarea- răscumpărarea certificatelor de depozit cu discount ACTIV BCR, efectuarea de rambursări aleratelor de credit și ale sumei minime lunare de plată pentru cardurile de credit emise în lei, schimb valutar și primirea de informații financiar bancare.

Printre beneficiile utilizării serviciului se pot remarca costurile mai reduse decât cele practicate la ghișeul băncii și bonusul de dobânda, depozitele la termen cu dobândă fixă deschise prin CLICK 24 BANKING beneficiază de o dobândă cu 0,25 pp mai mare decât nivelul standard sau promoțional de la ghișeu. 

b)Direct debit

Serviciul Direct debit reprezintă o modalitate de plată a facturilor a căror valoare estevariabilă de la lună la lună, banca transmițând către furnizorul de servicii ales detaliile ce identifică clientul în sistemul acestuia și lunar la emiterea facturii, furnizorul va trimite către BCR suma de plată a clientului.

Identificarea clientului ca utilizator CLICK 24 BANKING se face cu ajutorul dispozitivului Token Digipass.

Dispozitivul este inmânat clientului de către consilier la achiziționarea serviciului în unitatea BCR și generează coduri unice, valabile la o singură utilizare.

Token-ul este securizat printr-un cod PIN generat de utilizator la prima folosire.

Modalitatea de generarea a unui cod unic de autentificare (OTP-One Time Password) se face urmând următorii pași: se deschide dispozitivul, după apariția textului “APPL-“ se tastează

tasta 1, urmând ca dispozitivul să genereze codul unic de autentificate OTP.

Modalitatea de generare a unui cod unic de autorizare (DS-Digital Signature) este una mai complexă decât cea pentru generarea OTP-ul și se realizează astflel: după deschiderea dispozitivului și introducerea codului PIN, la apariția mesajului “APPLI-”, se formează tasta 3, pe ecran urmând să apară cifra 1, se introduce suma tranzacției, fară virgulă în format întreg (ex: 234,00 se va scrie 23400), se ține apăsat tasta ◄ și după apariția cifrei 2 se introduc ultimele 4 cifre din IBAN-ul beneficiarului.

Se apasă din nou lung tasta ◄ urmând ca dispozitivul sa genereze codul unic DS.

Prin utilizarea acestui serviciu clientul poate plăți facturi, rate și orice tip de plăți recurente în mod automat.

Secțiunea de detalii ale cardului permite utilizatorului să vizualizeze principalele informații de interes ca limita creditului,creditul utilizat, decontările în curs,creditul disponibil, rata de dobândă, suma minimă de plată, data plății, ultima rambursare, data ultimei plăți.

Extrasul curent poate fi folosit pentru vizualizarea tuturor operațiunilor din luna curentă cu data de efectuare a tranzacțiilor și data de procesare, cât și eventualele comisioane atașate și rambursări.

  Extrasul curent poate fi folosit pentru vizualizarea tuturor operațiunilor din luna curentă cu data de efectuare a tranzacțiilor și data de procesare, cât și eventualele comisioane atașate și rambursă

ri.

De asemenea prin CLICK 24 BANKING se pot vizualiza ultimele 56 extrase ale cardului de credit cuprinzând operațiunile din fiecare lună realizate la POS-uri, ATM-uri și plăți pe internet.

Prin utilizarea serviciului CLICK 24 BANKING se pot obține informații despre soldurile tuturor conturilor proprii deținute la BCR,efectua plăți oricând și oriunde utilizând un telefon mobil cu acces la internet, verifică istoricul tranzacțiilor pentru ultimele 90 de zile și lista tranzacțiilor aflate în așteptare fără niciun cost suplimentar, utilizând codurile generate de dispzitivul Token.

Capitolul 4

Studiu de caz la Banca BCR

4.Scurt istoric al Bancii Comerciale Romane

Banca Comercială Română își înscrie numele pe lista băncilor comerciale nou create și reorganizate după 1989.

Ea este o instituție specială, ce poate fi considerată o bancă nouă pentru că actul său de naștere poarta dată de 1decembrie 1990, dar în același timp , prin activitatea pe care o desfășoară în cadrul Băncii Naționale din care se desprinde, este deopotrivă o bancă cu tradiție în domeniul bancar. Începutul a fost foarte dificil .

În afara unui act de identitate , unei bănci îi mai sunt necesare un sediu central , o rețea de unitatea , personal suficient, capital , clienți și o gamă adecvată și tentantă de produse și servicii utile pentru acești clienți.

Conducerea Băncii Comerciale Române a reușit să aducă banca la parametrii deja cunoscuți și confirmați pe plan intern și Internațional.

În pofida greutăților întâmpinate , B.C.R. , bine condusă , a devenit astăzi una din cele mai puternice și prestigioase bănci românești .

În 1990 , B.C.R. pleacă la drum cu un colectiv de 5300 de angajați și 100 unitatea în rețea , cifre care se dublează în primii 5 ani de activitate .

Evoluția capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a forței financiare a băncii.. 
La un capital social subscris de 12 miliarde lei în 1990 , încep să se adauge fondurile constituite , adică , capitalul total crește în primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei .
La experiența acumulată se adăuga o altă , nouă , urmare a extinderii operațiunilor specifice tranziției și economiei de piață .

Astfel, în acest interval de timp , banca s-a dezvoltat atât prin creșterea gamei de produse și servicii bancare pe care le-a oferit până acum clientelei sale , cât și prin asimilarea rapidă a unora noi , din care sunt de menționat :
a-extinderea la creditării pe termen mediu și lung pentru investiții;
a-acordarea de credite în valută ;
a-deschiderea de conturi în valută pentru persoane fizice și juridice și efectuarea de operațiuni de schimb valutar ;
a-derularea operațiunilor de decontare , în numele clienților , a activităților de comerț exterior .
Interesul clienților de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. , evoluția acestei clientele contribuie în final la completarea imaginii despre bancă .

Unul din elementele calitative , de marcă, adăugat de banca îl constituie activitatea internațională.
Interdependenta dintre piețele interne și externe a făcut necesară adaptarea sistemului de lucru al băncii la practicile bancare internaționale .

În prezent foarte multe societatea comerciale și derulează afacerile proprii de comerț exterior prin rețeaua B.C.R. , și apelează la întreaga gamă de servicii specifice acestor operațiuni.

Scurta și bogata istorie a Băncii Comerciale Române recunoaște ca realizare deosebită pașii făcuți în domeniul informatizării .

În 1990 , toate lucrările băncii erau executate fără o tehnică de calcul adecvată , iar astăzi banca utilizează cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii de calcul, care permite o mare flexibilitate si dinamica a operațiunilor efectuate.

Prin aceasta s-a obținut extinderea funcționalității aplicațiilor informatice destinate operațiunilor valutare , banca dispunând în prezent de un sistem modern de realizare în timp real a tranzacțiilor internaționale care oferă facilități de generare , transmitere și reconciliere a mesajelor SWIFT .

Calitatea resurselor a reprezentat condiția esențială a tuturor succeselor obținute până în prezent și , din acest punct de vedere , lucrătorul de bancă se va plasa mereu înaintea oricărui alt factor important care poate condiționa viitorul B.C.R. .

Un aspect fundamental al oricărei economii de piața este ca diferite firme operează și concurează pe aceeași piața pentru aceiași consumatori .

În cazul băncilor , acest lucru asigura clienților posibilitatea alegerii băncii cu care vor face afaceri . În cele din urmă , supraviețuiesc băncile care servesc cel mai bine necesitatule pieței și ale clienților . Într-o economie de piață și băncile , ca orice societate comercială , și realizează venitul în " arena pieței „.

4.2.Prezentarea activității Băncii Comerciale Române

Este foarte greu de prezentat activitatea unei bănci cum este B.C.R. , chiar dacă este vorba de mai mulți ani de funcționare.

Pentru Banca Comercială Română , acești ani sunt foarte intenți și reflectă o ascensiune și dezvoltare rapidă , un proces combinat cu acumulări cantitative și calitative , o cursă contra cronometru pentru un loc cât mai bun pe podium .
În primii 8 ani de activitate , capitalurile proprii înregistrează o creștere de 362 ori . Chiar dacă evoluția nu este pe măsura dorită , nivelul atins în prezent a permis băncii să se situeze , după clasamentul efectuat de revista " The Bancher " , pe primul loc între băncile românești și pe un loc apreciabil între primele 1000 de bănci din lume .
Banca Comercială Română s-a prezentat mereu ca o bancă disponibilă pentru finanțarea economiei reale , pentru sprijinirea proceselor de restructurare și retehnologizare .
În cadrul activității de creditare reținem următoarele aspecte mai importante :
– " Creditele au fost destinate cu prioritățile activităților productive , iar în cadrul acestora producției pentru export :
– " În același timp , au fost sprijiniți agenții economici care au prezentat cereri și programe de restructurare și retehnologizare ;
– " Dinamica creditului destinat clienților din sectorul privat a fost superioară creditelor totale angajate ;
– " Creditul în valută a luat o mare amploare în ultimii ani , în condițiile în care banca s-a oferit să asigure o parte însemnată din resursele pentru importurile din economie ;
– Au fost contractate importante linii de credit din străinătate destinate agenților economici .
– B.C.R. a conceput creditul din punctul de vedere al clienților ca o sursă de finanțare necesară desfășurării , dezvoltării sau restructurării lor , iar pentru banca reprezintă un plasament cu risc asumat în vederea obținerii unei eficiente mulțumitoare .
În prezent , multe societatea sunt supuse unui amplu program de restructurare și retehnologizare , programe care în general sunt sprijinite de B.C.R. . În aceste condiții , creditul în valută capotă o mare importanță.

Pentru primul trimestru al anului 2000 , unul din cele mai importante obiective pe termen scurt atinse prin politica monetară , l-a constituit reducerea nivelului ratelor de dobânda în piața interbancară și a titlurilor de stat , cu efecte benefice în reducerea presiunii asupra bugetului de stat. .
Scăderea deficitului de cont curent cu peste 1 miliard USD în 1999 față de 1998 ce a avut la bază și scăderea importului cu 12% în 1999 față de 1998 și creșterea exportului cu 2% în aceeași perioadă , a condus la înregistrarea unui excedent de valută pe piața , tendința care s-a menținut și în trimestrul I al anului 2000 .

Mai mult , în luna februarie 2000 s-a înregistrat o creștere cu cca. 34% a exportului față de aceeași perioadă a anului precedent conducând la un excedent al balanței comerciale în această lună de 57, 8 milioane USD, ceea ce confirma evoluția pozitivă de comprimare a deficitului de cont curent și consolidează excedentul valutar din piața valutară internă .

În luna februarie , vânzările în numele clienților au fost superioare cumpărărilor de valută cu cca. 142 milioane USD , iar în luna martie s-a înregistrat zilnic un excedent în medie de cca. 5 milioane USD .
Ritmul mediu al inflației din trimestrul I 2000 anualizat reprezintă 38, 6%. Comparativ cu nivelul cumulat al inflației pentru întreg anul 1999 care a fost de 54, 8% , s-a preconizat o reducere a acesteia în anul 2000 .
Stabilitatea resurselor atrase de B.C.R. de la persoane fizice și juridice a condus la o interdependență a băncii de depozitele atrase pe piața interbancara cu cost ridicat și maturitate redusă .
Obiectivele majore ale băncii vizează în principal următoarele :
– "Consolidarea poziției de lider pe piață ;
– " Performantizarea activității , respectiv creșterea profitabilității și productivității 
– "Gestionarea eficienta a riscurilor bancare .
Prestigioasa revista britanică de specialitate " The Bancher " , membra a grupului Financial Times , a nominalizat Banca Comercială Română drept " Banca Anului " în România . În susținerea acordării premiului , specialiștii revistei au arătat că : " B.C.R. poate revendica poziția de lider în fiecare segment al sistemului bancar românesc , având rețele extinse de unitatea teritoriale și de automate de eliberat numerar (ATM) , o largă bază de clienți și reputația de a fi una dintre cele mai sigure bănci " .

A fost apreciat , în mod deosebit , faptul că ponderea Grupului B.C.R. a crescut. În totalul activelor deținute de bănci și de în totalul capitalurilor proprii .

Sectorul privat reprezintă peste 65% din portofoliul de împrumuturi neguvernamentale acordate de B.C.R.

Au fost de asemenea remarcate eforturile depuse de bancă pentru alinierea la practicile occidentale în domeniul comunicației on-line în rețeaua de unitatea , utilizarea facilităților de cash-management , promovarea dezvoltării pieței de cârduri și a transferului rapid de valută prin Money-gram .

În legătură cu fuziunea B.C.R.-Bancorex , specialiștii britanici au subliniat realizarea în timp record a procesului care a dus la întărirea , în fapt , a forței Băncii Comerciale Romane și a poziției sale pe piața internă și internațională.

 4.3. Activitatea internațională a Băncii Comerciale Române

Obiectivul central al activității internaționale B.C.R. a fost acela de a incuraja și a favoriza exportul de produse românești și importurile destinate retehnologizării și restructurării capacităților industriale , în scopul unei cât mai bune adaptări a producției societăților comercial din țară la cerințele pieței interne și externe .

Întrucât , marea majoritate a societăților comerciale din industrie este clienta a B.C.R. și operațiunile de import-export se derulează în consecință prin unitățile acestei bănci .

Prezenta Băncii Comerciale Române în economie , în general , și în industrie , în special , în domeniul comerțului exterior se derulează prin două grupe mari de activitatea : cele de procesare și cele de acordare de credite în lei și în valută destinate exportului , producției de export sau importului .

Activitatea de creditare în valută a luat o mare extindere . În acest domeniu se utilizează curent creditarea în valută sub forma unor linii de credit revolving pentru importul de materii prime , materiale , sau creditul pe termen mediu și lung pentru proiecte pentru care banca derulează alături de liniile de credit banca-banca , credite furnizor , credite comparator , operațiuni de forfaiting și factoring.

Banca este angajată și în alte activitatea bancare , care decurg din utilizarea unor împrumuturi BIRD sau a angajamentelor bancare între firme și bănci străine și românești de livrări reciproce în compensație, operațiuni generate în principal de importuri de materii prime și exporturi de produse românești .

Direcția Relații Internaționale , prin serviciile sale de relații de corespondent bancar și organisme financiare internaționale facilitează legăturile B.C.R. cu alte instituții financiare din întreaga lume .

Aceasta direcție are ca obiectiv major ca banca să deruleze operațiuni optime pentru clienți , atrăgând și oferind produse și servicii financiare cât mai avantajoase .

Prin poziția pe care o ocupă ca prima instituție bancară în România , numărul 8 în Europa Centrală și de Est , numărul 213 în Europa și numărul 558 în lume , Banca Comercială Română reprezintă la ora actuală una dintre cele mai mari instituții care oferă și prestează servicii financiar-bancare integrate pentru clienții nebancari și bancari .

Direcția Relații Internaționale lucrează în strânsă cooperare cu direcțiile de decontări , Trezorerie , Piețe de Capital , pentru a promova serviciile Băncii Comerciale Române și a atrage facilități de la băncile partenere .

Concluzia care se desprinde din experiența de activitate a băncii este aceea că pe fondul situației generale a societăților comerciale și instituțiilor care au colaborat și colaborează cu Banca Comercială Română , balanța clienților veniți și a celor plecați inclină permanent în favoarea clienților veniți.

O evaluare atentă a perspectivei următorilor ani , duce la concluzia ca relațiile B.C.R. cu clientela să se vor extinde , prestațiile vor fi mai diversificate și mai bune calitativ , ceea ce va determina o creștere în continuare a numărului de clienți și a conturilor deschise la unitățile proprii .

Serviciile de e-banking reprezintă soluții care sunt din ce în ce mai folosite de către un

număr din ce în ce mai ridicat de persoane din întreaga lume.

Acest fapt se datorează în primul rând băncilor care nu mai sunt nevoite să plătească mulți angajați care să se ocupe de tranzacții la ghișee.

Cei care au obligația de a administra platformele on-line cu ajutorului cărora au loc schimburile nu pot fi foarte mulți, astfel încât se poate face o economie semnificativă de bani.încele din urmă clienții sunt la rândul lor mulțumiți datorită economiei de timp pe care o fac folosind aceste servicii, nemaifiind nevoiti să stea laghișee, iar comisioanele pe care le plătesc în cazul tranzacțiilor on-line sunt mult mai scăzute.

Majoritatea clienților preferă să își plătească facturile sau să-și alimenteze cardurile folosind calculatorul fără a se deplasa la sediul băncilor. În cadrul serviciilor e- bankig există mai multe categorii.

În primul rând Intrnet banking-ul. Acesta reprezintă unul dintre cele mai facile moduri prin care un client își poate verifica datele din contul bancar, doar din fața calculatorului.

Tot ce necesită clientul este o conexiune la internet și abonamentul la o bancă ce permite utilizarea acestui serviciu.

Internet banking-ul este împărțit în mai multe subcategorii, cele mai semnificative fiind extrasele de cont, ordinele de plata și diverse alte informații financiare.

Ca și în cazul celorlalte servicii principalul avantaj este timpul economisit. Home banking-ul este un serviciu utilizat pentru aflarea de informații detaliate în legatură cu toate conturile clientului, atât cele de depozite, de debit sau de card.

Pe lângă acestea se pot accesa și tranzacțiile făcute de-a lungul timpului.

Ultimul tip de serviciu e-banking este cel mobil care reprezintă poate cea mai simplă modalitate de a se menține legătura între client și bancă.

În ultimii ani din ce în ce mai mulțiclienți apelează la mobile banking datorită ofertei extrem de bogate.

Tot mai multe bănci utilizează serviciul datorită accesibilității iar contractele semnate cu marile companii de telefonie mobilă reprezintă un motiv în plus.

4.4.Politica BCR în domeniul calității

Politica băncii în domeniul calitativi este realizată prin sistemul de management al calitativi documentat și implementat, compatibil cu ISO 9001:2000 21197vnq44mvy9o.

Scopul politicii băncii în domeniul calitativi este acela de a asigura satisfacerea cerințelor și așteptărilor clienților prin:
– furnizarea de produse și servicii bancare de calitate, 
– creșterea competentei profesionale a angajaților, 
– management performant la toate nivelurile.

Obiectivele stabilite în domeniul calitativi sunt:
– creșterea flexibilității băncii în furnizarea cu operativitate de produse și servicii în concordanță cu nevoile și așteptările clienților,
– construirea unui parteneriat durabil și prietenos cu clienții,
– implementarea sistemului de management al calitativi proiectat și documentat conform cerințelor standardului SR EN ISO 9001:2001.

Calificarea personalului băncii, perfecționat în mod sistematic prin intermediul diferitelor forme de pregătire reprezintă garanția realizării obiectivelor propuse, obiectivul permanent al băncii fiind îmbunătățirea continua a calitativi.

Fiecare angajat al băncii este responsabil de calitatea propriei munci care influențează satisfacția clienților și implicit rezultatele financiare ale băncii.

Acest efort vine în sprijinul realizării obiectivului strategic al băncii, de menținere și consolidare a poziției de lider pe o piață concurențială în plină dezvoltare, managementul la cel mai înalt nivel fiind direct implicat în creșterea eficientei sistemului calitativi.

4.5.Sistemul informațional al B.C.R.

  În cadrul sistemului „instituție bancară” informația are o importanță decisivă, are rolul de factor de legătură între elementele sistemului.

Prin intermediul sistemului informațional se asigură fluxul continu al informațiilor bancare, se realizează valorificarea acestora, cu eficiența cerută de către factorii decidenți implicați în activitatea bancară.

Banca Comercială Română beneficiază de o tehnologie avansată pentru tranzacțiile valutare spre și din România prin SWIFT prin MarchantsBank of California și prin sistemul MoneyCram.

4.6.Structura Organizatorică a B.C.R.

Banca comercială dispune de o structura organizatorică specifică. Este un element de organizare propriu ce servește atât delirării nemijlocite a proceselor bancare cât și înfăptuiri managementului acestora.

 Rețeaua de unitatea a BCR.

Rețeaua de unitatea a băncii este formată din 292 unitatea, dintre care:

– 41 sucursale județene, în orașele reședința de județ

– 251 alte unitatea (sucursale, agenții) amplasate pe întreg teritoriul României.

Conducere BCR

Anca în 1997 s-a stabilit că vor privatiza cinci bănci cu capital de stat, unde intră și Banca Comercială Română.

Prin noul Act constitutiv, supravegherea, administrarea și coordonarea activității băncii sunt delegate de acționari unui Consiliu de Supraveghere format din 7 membri, 5 propuși de către APAPS iar 2 de către reprezentanții celor cinci Societatea de Investiții Financiare.

Sediul central:
București, Bd Regina Elisabeta nr.5, cod Postal 030016, sector 3, 
tel:3126185, fax: 3126185, cod SWIFT: RNCB RO BU, email: [anonimizat]

Sucursala Gheorgheni

  Ca și celelalte sucursale rolul lui constă în coordonarea, îndrumarea și controlul activității operative desfășurate în unitățile din subordine.

Are ca sarcina: efectuarea operațiunilor de creditare, finanțare, decontări și de casă, în lei și valută, controlul preventiv asupra operațiunilor ce se efectuează în contul titularilor, precum și a altor operațiuni bancare.

4.7. Personalul B.C.R

  Adevărata valoare a băncii o constituie personalul implicat și loial, dând dovada de competență și dinamism. Personalul băncii participa sistematic la cursuri de pregătire în domeniul calitativi.

Se poate spune că unii clienți nu sunt întotdeauna conștienți de ce au nevoie sau poate nu cunosc toate serviciile care li le poate oferi banca .

De aceea , personalul băncii joacă un rol important . Aceasta reprezintă interfața clientului cu banca , și are un rol important în a evalua necesitățile clientului și de a asigura informația adecvată despre produsele și serviciile băncii .

4.8. Clienți B.C.R.

Astăzi , clienții au devenit mult mai informați despre ce trebuie să le ofere piața . Necesitatea calitativi serviciului este o problemă reală pentru furnizorii de servicii financiar-bancare .

Băncile trebuie să monitorizeze nivelul serviciului și să se asigure ca acesta este suficient de ridicat pentru a capta interesul clientului pentru oferta bancară.
Calitatea serviciilor și continuitatea în oferta de produse și servicii vor ajuta la creșterea fidelității clienților , aceștia fiind astfel mai puțin tentați să evalueze alternativa utilizării serviciilor concurenței.

În anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a însemnat concentrarea pe cerințele clienților. Grija principala era de a identifica necesitățile și dorințele clienților, astfel întreprinderile să vină în întâmpinarea acestora la cel mai înalt grad de satisfacere a clienților.

Conceptul susține că soluția atingerii de către o organizație a obiceiurilor proprie constă în determinarea nevoilor și dorințelor clienților vizați și în furnizarea satisfacției așteptate într-un mod mai eficient și mai operativ decât concurența.

Deci anul 1950 reprezintă momentul introducerii acestui concept și în domeniu bancar, odată cu dezvoltarea sectorului terțiul (sector al serviților). Prin marketing s-a ajuns să se afle multe lucruri despre client.

În continuare vom analiza plata unei facturi utilizând serviciile de internet banking a două bănci distincte din România: BCR cu serviciul CLICK 24 BANKING și BRD cu BRD-Net.Vom începe cu serviciul CLICK 24 BANKING al băncii BCR.

Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative oferă clientului posibilitatea de a avea acces la informații personalizate și operațiuni bancare fără a necesita contactul direct cu un consilier bancar și fără a depinde de programul de lucru al unităților BCR.

Serviciul de operațiuni prin Canale Alternative oferă posibilitatea de acces la conturi prin

două canale alternative: Alo 24 Banking BCR și CLICK 24 BANKING BCR.

Prin intermediul acestora se pot efectua operațiuni bancare rapide și în siguranța, prin telefon sau internet.

Pentru accesarea acestui serviciu, banca pune la dispoziția clientului un singur nume de utilizator comun și un singur dispozitiv OKEN cu ajutorul cărora se pot utiliza CLICK 24 BANKING BCR și Alo 24 Banking BCR.

Accesarea componenței Alo 24 Banking BCR se poate efectua prin apel la unul dintre cele doua numere de telefon (0801.0801.227 sau 021.407.42.00).

În momentul apelării, clientul va fi ghidat prin intermediul unui meniu IVR (Răspuns Voce Interactivă) care prezintă serviciile oferite de Contact Center BCR.

Accesarea este una relativ simpla conform structurii IVR de mai jos accesibilă de luni pana duminică între orele 08:00-22:00.

Prin utilizarea componentelor serviciului de internet banking al BCR se pot realize următoarele tipuri de operațiuni:

Prin Alo 24 Banking BCR 

Accesarea informațiilor personalizate despre coturile deținute

Efectuarea de tranzacții bancare

Transferuri intrabancare în lei și valută (către conturile deschise la BCR)

Transferuri interbancare în lei

Ordine de plată programate inițierea de ordine bancare programate-modificarea/anularea ordinelor de plata programate

Constituirea de depozite/conturi de economii și cumpararea de certificate de depozit cu discount(CDD)

Alimentare conturi de economii

Lichidare depozite/conturi de economii și răscumparare certificate de depozit cu discount

Prin CLICK 24 BANKING BCR 

Accesarea informațiilor personalizate despre conturile deținute prin CLICK 24BANKING BCR –listă conturi.

Modalități și program de acces:

Click 24 Banking BCR este disponibil 24/7 și poate fi acesat

de pe calculator, accesand 24banking.ro in bara de adresa a browser-ului

de pe telefonul mobil:

prin instalarea aplicațiilor 24 Banking pentru iPhone și Android

direct prin m.24banking.ro (varianta optimizata pentru toate telefoanele mobile cu conexiune la internet).

Metoda de autentificare în Click 24Banking BCR și de autorizare a tranzacțiilor:

pentru autentificare sunt utilizate, impreuna cu numele de utilizator (sau Alias, dacă a fost setat anterior în internet banking):

codurile unice OTP (One Time Password) generate de dispozitivul Token

Parola statica (pentru clientii care au activata aceasta optiune de serviciu)

pentru autorizarea operațiunilor efectuate prin Click 24 Banking:

 sunt utilizate codurile unice DS (Digital Signature) generate de dispozitivul Token în cazul transferurilor catre terți și a șabloanelor furnizor de tipul: rambursare card de credit, BCR Pensii și fonduri de investiții Erste Asset Management;

accesarea butonului “Finalizeaza operatiune” din aplicație pentru celelalte operatiuni decât cele menționate mai sus (ex: plati facturi prin sablon furnizor, transferuri intre conturi proprii, schimb valutar, operatiuni de depozit, etc.)

Valoarea maximă a tranzacțiilor prin Click 24 Banking BCR este de 50.000 EUR/tranzacție sau echivalent (cu excepția transferurilor între conturile proprii ale aceluiași client, deschise la BCR, a operatiunilor de depozit și a schimburilor valutare).

La activarea serviciului, valoarea maximă/tranzacție, implicită, este 10.000 EUR (sau echivalent la cursul BNR valabil în ziua efectuării operațiunii). Această valoare poate fi modificată de client până la limita menționată mai sus, prin apelarea Alo 24 Banking BCR la numărul 0800.801.BCR (0800.801.227) gratuit din orice rețea națională.

Valoarea maximă zilnică care poate fi transferată, indiferent de numărul de tranzacții, este de 150.000 EUR, în echivalent, la cursul BNR, valabil în ziua efectuării operațiunii.

Beneficii

ai acces online la conturile tale (inclusiv la creditele contractate, cardurile de credit și unitățile de fond Erste Asset Management).

vizualizezi informații personalizate și extras de cont complet în timp real și fără nici un comision

realizezi plăți și transferuri în lei și valută către conturi deschise la BCR sau în alte bănci din România și din străinătate și beneficiezi de reduceri substanțiale ale comisioanelor pentru transferurile efectuate prin internet față de cele efectuate la ghișeu

realizează plata facturilor cu comision zero către peste 45 de furnizori care au o convenție cu banca (inclusiv plata taxelor și impozitelor) completând pentru fiecare furnizor câmpurile specifice facturii. De asemenea, poți plăâi orice factură prin ordin de plată cu comision standard, către IBAN-ul de pe factură, specificând elementele ce identifică factura și persoana titulară a facturii direct în campul de detalii plată.

realizezi operațiuni de schimb valutar fără comision

constitui depozite în lei și valută și beneficiezi de bonus de dobandă pentru constituirea prin internet banking

ai la dispoziție metode automate de plată pentru plata facturilor, Direct debit și Standing Order, cu cost 0 pentru toate plățile derivate din aceste instrucțiuni

deschizi conturi curente direct din aplicație și ai posibilitatea sa atasezi carduri de debit noi

ai posibilitatea de a actualiza datele personale de contact pe care le-ai delcarat la bancă astfel încât să te putem anunța la timp în toate situațiile cu adevărat importante pentru tine

NOU!!!poți să activezi Parola direct din Click (meniul Setari autentificare) și astfel te conectezi și mai simplu în internet banking, cu user și parola, pentru vizualizarea conturilor și efectuarea celor mai frecvente operatiuni (plăți facturi, transferuri între conturi proprii, schimb valutar, operațiuni de depozit, etc.)

NOU!!!poți să activezi serviciul BCR Alert / BCR Alert Plus pe alte conturi în cazul în care deja ai activat BCR Alert pe cel puțin un cont

NOU!!!poți să modifici serviciul BCR Alert / BCR Alert Plus activat pe conturile tale:

tipul de serviciu;

pragul de declansare alertă (minim este de 100 unități monetare)

canalul de recepționare alerte (SMS/Email), pe categorii de operațiuni

 numărul de telefon pe care se primesc alerte SMS

 adresa de Email pe care se primesc alerte

suspendare/reactivare trimitere alerte.

Operațiuni bancare:

atașarea unui card de debit la un cont curent,

transferuri intra/interbancare în lei și în valută, inclusiv transferuri internaționale, din conturile curente cu/fără card de debit atașat și din conturile de economii, activate pentru acest serviciu,

inițiere transferuri programate: fără ciclicitate (intrabancare și interbancare în lei și valută), cu ciclicitate – Standing Order (intrabancare și interbancare în lei și intrabancare în valută), Direct Debit (intrabancar în lei și valută)

operațiuni de schimb valutar (inclusiv între două valute străine)

deschidere/alimentare/închidere depozite la termen SUCCES BCR și conturi de economii MAXICONT BCR

cumpărare/răscumpărare certificate de depozit cu discount ACTIV BCR (CDD)

deschidere cont curent (în valuta în care clientul nu deține un cont curent)

Continuă dezvoltare tehnologică și competiția între organizațiile bancare existente și cele

nou înființate, au impulsionat diversificarea produselor și serviciilor bancare, făcându-se

accesibile sau fiind distribuite clienților și pe cale electronică.

Toate acestea formează așa numitul Internet banking sau pe scurte-banking. Dezvoltarea r apidă a capacităților e-banking-ului are deopotrivă beneficii și riscuri datorate în special securității rețelelor de transmisie a datelor.

Dar riscurile bancare există prin însăși definiția instituției sau, mai bine zis, prin natura activităților specifice, astfel încât important este ca riscul datorat e-banking-ului să fie binecunoscut, controlat și foarte bine administrat în scopul reducerii lui.

  Sistemele de plăți electronice au evoluat în două direcții: în domeniul plății bunurilor și

serviciilor pentru populație (videotex, Internet , mobile banking) și în domeniul plăților între

 persoane juridice (multicash, cash management).

 În domeniul serviciilor pentru persoane fizice se folosește șistemul Internet banking bazat pe cărți de plată cu un grad de securizare mai ridicat,iar în domeniul plăților între persoane juridice se utilizează Internet banking bazat pe operațiuni din conturi cu o securizare mai puțin sofisticată întrucât partenerii se cunosc și nu au nevoie decertificate de autenticitate și chei publice.

Internetul se extinde și în România cu o viteză greu de imaginat în urma cu câțiva ani și acaparează atenția tuturor celor care au ceva de căutat, dar și pe a celor care au ceva de spus.

Într-un cuvânt, interacțiunea dintre furnizor și client se mută încet, dar sigur, din ghișeul bancar într-o „fereastră" pe ecranul computerului, singura cerință fiind o conexiune la Internet. Mai mult, băncile au depaășit și faza de a-și afișa pe un site propriu produsele și serviciile oferite, așteptând curioșii să îi acceseze, și au pornit la atac prin implementarea de soluții de Internet banking.

Cu cât gradul de folosire a acestui serviciu este în creștere cu atât calitatea lui și modulîn care este implementat își vor spune cuvântul pentru alegerea finală a potențialilor clienți.

Unitatea de măsură a calității pe Internet o reprezintă gradul de uzabilitate a unui sistem online.

 Fără îndoială, comportamentul consumatorilor de servicii bancare s-a modificat odată

cu dezvoltarea de noi pachete de produse orientate către client și menite a fi instrumente de

marketing în lupta pentru suprematie a băncilor.

Dacă până de curand, alegerea unei bănci se făcea în funcție de amplasarea acesteia cât mai apr oape de birou, de comisioanele și tarifele practicate și de reputația ei, în prezent lucrurile s-au mai schimbat.

Pe langă referințele din parteaaltor clienți și a criteriilor mai sus menționate, utilizatorii caută serviciile cu valoare adăugată, încercand să găsească în bancă un aliat de încredere și nu o instituție birocratică.

În general, băncile și-au adaptat soluțiile de online banking în funcție de necesitățile utilizatorilor, iar cele care au lansat asemenea servicii, au sărit peste etapa testelor, învatand din experiența concurenței.

Astfel, daca nu cu mult timp în urmă, aplicatiile de online banking eraugreu de folosit, necesitau foarte multe autentificari sau limitau utilizatorii la un anumit tip de conexiune la Internet pentru că doar așa se putea realiza comunicarea cu banca, în present lucrurile s-au schimbat.

Între principalele avantaje ale acestei modalități de comunicare se menționează gradul ridicat de interactivitate cu segmentul ținta de clienți, posibilități tehnice diverse în domeniul prezentării informației (banner,link-uri sponsorizate, newsletter, advertorial etc.), posibilitatea atingerii țintei cu precizie ridicată, eficiența din punct de vedere al costurilor.

Flexibilitatea, procesarea operațiunilor realizandu-se în cadrul programului bancar în timpreal, mobilitatea, serviciul putând fi accesat de la orice calculator conectat la Internet, comoditatea  prin administrarea de la distanța a conturilor clienților BCR, rapiditatea în transferulsumelor, siguranța și confidențialitatea tranzacțiilor sunt doar cațiva dintre factorii care au atras un număr foarte mare de clienți ai Bancii Comerciale Romane sa utilizeze serviciul de ebanking.

Concluzii

Prin intermediul instrumentelor de plată cu acces la distanța se economisesc timp și bani, efectuând operațiuni care se realizează în mod curent la ghiseul bancii, însă cu comisioane cu pana la 50% mai mici. 

Internet bankingul este un serviciu disponibil tuturor persoanelor, prin care se pot realiza operatiuni bancare 24 de ore pe zi, sapte zile pe saptamână, din orice parte alumii unde exista o conexiune Internet, oferind mobilitate și confort.

Tranzacțiile au loc online și în timp real, beneficiind de acelasi grad de protecție acordat de banca propriului system informatic.

Securitatea tranzacțiilor realizate prin Internet este și principalul aspect care ar trebui sa-l intereseze pe client.

În vederea diminuarii riscurilor operatiunilor bancare pe Internet, responsabilii serviciului CLICK 24 Banking trebuie să organizeze supravegherea efectivă a riscurilor asociate activității on-line, inclusiv stabilirea de elemente specifice de contabilitate, politici și control.

Ca urmare, este necesară revizuirea strategiei băncii, înființarea unui serviciu de specialiști în supravegherea riscurilor în funcție de vulnerabilitatea rețelelor și sensibilitatea informației transmise.

 Comitetul de Direcție și administratorii serviciului 24 Banking trebuie să revizuiască și săaprobe aspectele cheie ale controlului securității informației.

Aceasta presupune stabilirea modului de autorizare, control logic și fizic de acces și o infrastructură de securitate adecvată.

Totodată, vor trebui gestionate amenințările externe prin anumite tehnici precum programeantivirus, programe de detectare a intrărilor frauduloase în rețea și testarea gradului de penetrarea rețelei interne și externe.

 De asemenea, conducerea BCR trebuie să stabilească o politică de colaborare cu partenerii în oferirea serviciilor prin Internet. 

Managementul băncii trebuie să evalueze riscurilede parteneriat, să efectueze analize asupra competenței partenerilor și să solicite efectuarea de audit intern și extern.

Banca va trebui să ia măsurile indicate pentru a autoriza și identificaclienții care efectuează operațiuni prin Internet.

Banca trebuie să folosească metode sigure de autentificare (PIN, parolă, smard card și certificatul digital) și de autorizare a clienților pentru reducerea riscului de furt al identității, operațiuni frauduloase de cont și spălări de bani.

  BCR trebuie să folosească metode de autentificare a tranzacțiilor care să promoveze non-repudierea.

Non-repudierea necesită crearea unei dovezi a originii livrării informației electronice pentru a proteja expeditorul împotriva falsei negări din partea emitentului.

 Cel mai cunoscut mijloc este acordarea certificatelor digitale care împreună cu semnătura digitală permit identificarea în mod unic al emitentului.

BCR trebuie să asigure măsurile indicate pentru separarea adecvată a sarcinilor între sistemele de Internet banking, bazele de date și aplicații.

Separarea sarcinilor este o măsură uzuală și de siguranță că tranzacțiile sunt autorizate, înregistrate și supravegheate în mod corectși să asigure integritatea datelor.

Integritatea datelor se referă la faptul că atât datele stocate cât șicele în tranzit nu pot fi modificate fără autorizație.

Bibliografie

1.Lect.univ.dr.Mihai Popescu, Tehnici și operațiuni bancare, București, 2008

2.Bucur Ion, Introducere în contabilitate, Editura CH.Beck, București, 2012

3.Marian Covlea, Bazele contabilitatii. Text de studiu si aplicatii. Editia a II-a, Editura Nomina Lex, București, 2008

4.Basno, C., Dardac, N., Floricel, C. Monedă, credit, bănci, Editura didactică și pedagogică R.A., București, 1994

5.Basno, C., Dardac, N., Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată, Editura didactică și pedagogică R.A., București, 1996

6. Basno, C., Dardac, N., Produse, costuri și performanțe bancare, Editura Economică, București, 2000

7. Basno, C., Dardac, N., Riscurile bancare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999

8. Basno, C., Dardac, N., Management bancar, Editura Economică, București, 2002

9.Cairns, W., Introducere în legislația Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, București, 2001

10. Ionescu, C. L., Fundamentele profesiunii bancare. Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică, București, 1996

11.Klein, G., Lambert, J., The busines of banking, Low priced British books, London, 1993

12.Nițu, I., Managementul riscului bancar, Editura Expert, București, 2000

13.Săvoiu, V., Sistemul european de bănci centrale, Editura Colecția Națională, București, 2000

14. Popa, I., Tranzacții comerciale internaționale, Editura Economică, București, 1997

15.Roxin, L., Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997

16.Palfreman, D., Banking: the legal environment, Pitman Publishing, London, 1994

17.Negruș, M., Plăți și garanții internaționale, Editura All, București, 1996