Modalitati de Imbunatatire a Activitatii de Management Si Marketing In Cadrul Organizatiilor Culturale. Studiu de Caz Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Rasvan Angheluta, Galati
CUPRINS
Introducere
Am ales să realizez această lucrarea pe tema management și marketing cultural pentru a afla cât mai multe informații și a aprofunda acest domeniu. Marketingul muzeal este un termen relativ nou in țara noastră, și este un domeniu de activitate slab dezvoltat. Mai mult, se găsesc puține surse și informații, carți scrise de autori români, cele mai multe fiind împrumutate de la autorii străini. Acest lucru a fost o provocare pentru mine.
Lucrarea de față este împarțită in trei capitole. Primul capitol conține noțiuni teoretice fără de care lucrarea nu putea fi fundamentată. Am arătat că managementul și marketingul sunt interdependente intr-o organizație culturală și fără aceste două aspecte nu se poate vorbi de eficiența și eficacitate și nici de satisfacerea nevoilor vizitatorilor. Managementul și marketingul nu trebuie privite separat ci impreuna, ca o abordare unitara care intervine atunci când are loc contactul dintre client și personalul care prestează serviciile oferite.
In cel de-al doilea capitol este prezentată organizația culturală pe care am ales să fac și studiul de caz – Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați. Este un muzeu cu peste 118.000 de vizitatori anuali, in care cei aproximativ 80 de angajați oferă poșibilitatea vizitatorilor de a se recrea, de a se cultiva și de a participa la programe educaționale. Am ales acest muzeu deoarece mă număr printre vizitatorii frecvenți și pentru că am avut ocazia să particip la evenimente și programe educașionale.
Capitolul al treilea este format din studiul de caz, mai precis o analiză cantitativă pe bază de chestionar aplicat vizitatorilor Complexului Muzeal. Prin intermediul acestui studiu am putut analiza comportamentul și preferințele vizitatorilor. Cu ajutorul punctelor slabe și a răspunsurilor negative primite de la respondenți am putut enunța câteva modalități de îmbunătățire a activității de marketing și management in interiorul organizațiilor culturale. Muzeul trebuie sa se faca mai vizibil si sa utilizeze o promovare agresiva atat in mediul online cat si in presa, radio, Tv.
Capitolul 1. Aspecte teoretice legate de contributia organizatiilor culturale la dezvoltarea economica a oraselor
Conceptul de Cultura
Alfred Kroeber și Klyde Kluckhohn definesc cultura ca fiind un ansamblu de modele de comportament adunate și transmise publicului prin șimboluri și valori. Șistemele de cultura sunt conșiderate atat produse ale acțiunii cat și determinanti ai acțiunilor viitoare (Zecheru, 2002, p. 9)
Borinslaw Malinowski apreciază cultura ca fiind un ansambu de unelte și bunuri de consum, regulamente organice ale diverselor grupuri sociale, artă, credințe, idei și obiceiuri. (Zecberu, 2002, p.11)
Cultura poate fi definită ca un șistem a bunurilor culturale și valoarea acestora și ansamblul inșituțiilor și activităților implicate in promovarea și distribuirea culturii. (Moldoveanu și Ioan-Franc, 1997, p. 11)
Tot in viziunea lui Moldoveanu și Valeriu Ioan-Franc, cultura poate îmbraca mai multe definiții:
Ansamblu de activități creatoare de valori spirituale ce sunt organizate intr-un șistem de obiceiuri și traditii;
Proces de socializare pe care o persoana îl parcurge prin intermediul căruia intră in contact și se armonizeaza cu societatea;
Stare de spirit influențată de pesonalitatea, expriența, sentimenele și educația unei persoane;
Sistem de activități spirituale, specific unei comunități și ansamblu de bunuri culturale ce alcătuiesc istoria unui anumit teritoriu;
Conceptul de cultură este unul amplu și cuprinde mai multe componente, produse culturale și anume: patrimoniu cultural, arte vizuale, muzică, mijloace audio-vizuale, litaratură. (Zbuchea, 2008, p.15)
O importantă componentă a culturii este patrimoniul cultural numit și moștenirea culturală. Patrimoniul cultural este format dintr-un ansamblu de componente materiale (monumente, tablouri, bunuri culturale) și cumponente intangibile, rezultate ale istoriei unei comunități. El poate să apartină domeniului public sau poate fi proprietate privată.
Patrimoniul cultural are o importanță semnificativă in societate fiind un obiectiv turistic și un mojloc de promovare a valorilor , a imaginii unei comunități. Chiar și in cazul patrimoniului cultural local sau regional, acesta trebuie valorificat și amenajat corespunzător pentru a atrage cât mai mulți turiști și pentru a creste activitatea de turism din zonă.
Promovarea și gestionarea valorilor și organizatiilor culturale se face doar prin intermediul unor politici de marketing și management cultural pentru a spori atât atractivitatea turistică cât și celelalte ramuri economice. (Zbuchea, 2008, p. 9)
In aceasta lucrare ma voi concentra asupra managementului și marketingului cultural din cadrul muzeelor. Muzeul este o instituție publica, cu o pondere mare in sistemul cultural, ce adăposteste colecțiile oferite publicului spre invățare, relaxare, inspiratie. (Popa, n.d., p. 177)
Muzeul tradițional, orientat pe obiect, colecții, pe cercetarea, achiziția, conservarea și interpretarea lor coexistă cu muzeul modern care este orientat pe oameni, devenit agent de distribuire a informației, modelator de opinii și mentalități. (Popa, n.d. p. 178)
Muzeele nu se mai bazează exclusiv pe colecții și expoziții, ci pun accent pe programe multidiscriplinare. Acestea oferă vizitatorilor experiențe spectaculoase ce îi scoate din rutina zilnică.(Kotler, et al., 2008, p.5)
Managementul cultural
Managementul cultural se referă la studierea tuturor metodelor, formelor ce apar in interiorul manifestărilor culturale in diverse societăți și perioade istorice, care să determine o activitate culturală eficace in domeniul social și al economiei de piață. Se refera atât la cercetarea metodelor de organizare existente cât și la descoperirea și utilizaea unor noi metode de organizare. (Dragićević-Šešić și Stojković, 2002, p. 15)
Obiectivele managemetului cultural sunt:
Modelarea organizatorică a sistemului vieții culturale in interiorul unei comunități, al unei țări;
Stabilirea dezvoltării culturale, a metodelor de realizare a politicii culturale prin stabilirea unor priorităti, valori;
Construirea unor parteneriate in activitățile culturale;
Conceperea infrastructurii și managementul instituțiilor de cultură;
Organizarea procesului de producție in interiorul instituției culturale;
Planificarea procdesului de difuzare a culturii;
Managementul produsului;
Extindere și colaborare culturală la nivel internațional (Dragićević-Šešić și Stojković, 2002, p. 16)
Aceste obiective ale managementului in domeniul culturii presupun diverse probleme, comptențe pe care managerul trebuie să le depășească și să creeze condiții, atât artiștilor pentru realizarea ideilor lor, cât și publicului pentru a se bucura de operele culturale. (Coleff, n.d., p.44 )
Managementul cultural trebuie să satisfacă necesitățile culturale și să dezvolte aceste necesități. Astfel s-a dezvoltat conceptul de democratizare și descentralizare culturală (reducere sau gratuitate la muzee, teatre pentru elevi, studenti, penșionari). Un rol important il au școlile, mass-media și instituțiile culturale care oferă posibilitatea și asigură un grad mai mare de dezvoltare culturală (Dragićević-Šešić și Stojković, 2002, p. 26)
In ansamblul său, managementul muzeal cuprinde două componente in jurul cărora se concentrează energiile și rezultatele: managementul de personal și, respectiv, cel de patrimoniu. (Opriș, 2008, p.23)
Politica culturală la nivel urban s-a transformat de-a lungul secolului XX, in special in ce-a de-a doua jumătate: in anii `50 se punea accent pe instituțiile de cultură local-orășănesti, in anii `60 – politica socio-culturală, in anii `70 politica artistică iar in anii `80 apare marketingul cultural orientat spre economia de piață . In anii șaizeci și șaptezeci s-a format o rețea amplă de centre și oragnizații culturale urbane locale care a devenit o povară pentru bugetul local. Astfel s-au creat parteneriate intre stat și proprietatea privata iar organizațiile culturale sunt tot mai multe orientate spre autofinanțare. In anii optzeci organizațiile culturale care au stat la baza dezvoltării urbane sunt puse pe plan secund, atenția focalizându-se pe proiectele cu eficiență economică.
Astăzi, orașul este văzut, perceput in funcție de istoria culturală, politica culturală și imaginea promovată prin intermediul organizațiilor culturale, operelor de artă, proiectelor artistice. (Dragićević-Šešić și Stojković, 2002, p. 64)
Acum douazeci de ani a avut loc o expansiune a instituțiilor muzeistice care este in stransă legatură cu orientarea spre economia de piață spre o viziune in care vizitatorii muzeelor sunt conșiderați consumatori. S-au creat megaexpoziții spectaculoase care au prețuri mari. Datorită acestora, marile muzee mondiale devin din ce in ce mai populare chiar și față de alte instituții de elita ale culturii. Lor li se aplică termenul „blockbuster” care semnifică spărgător ce se refera la sumele imense de bani pe care oamenii sunt dispuși să le plătească. Mega expozițiile cu operele marilor artiști cu renume modial atrag pubicul, publicul la randul lui atrage sponsorii, sponsorii plătesc publicitatea iar publicitatea atrage publicul, consumatorii care plătesc biletele de intrare și astfel se formează un cerc, efectul de blockbuster. (Dragićević-Šešić și Stojković, 2002, pp. 119-120)
Agenții culturali sunt toate persoanele sau grupurile de persoane care au adus contribuții la viața culturală a comunității, entități instituționalizate care au ca scop producerea și protecția de valori culturale in societate. Există mai multe grupe de agenți culturali:
Producătorii de bunuri și servicii : biblioteci, muzee, teatre;
Difuzorii de cultură: televizorul, librăriile, radioul;
Consumatorii de cultură: publicul;
Furnizorii de fonduri pentru cultură: sponsori, statul;
Administrațiile culturale: Ministerul culturii etc. (Zecberu, 2002, pag. 31)
Agenții culturali sunt caracterizați prin intermediul mai multor trăsături pecum:
Sunt marcați in toate deciziile și acțiunile lor de partea artistică, spirituală;
Sunt destul de mult dependenți de calitatea resurselor culturale ce le au la dispoziție;
Sunt posesori ai unor portofolii de interese prorpii ce sunt transformate in diferite activități;
Stabilesc o legatură permanentă cu comunitatea umană reprezentativă lor;
Sunt specialiștiînrealizarea, promovarea și difuzarea serviciilor și produselor culturale;
Sunt in același timp organizații non-profit și organizații „value-led” (Zecberu, 2002, p.16)
Organizația culturală este o structură organizatorică simplă, finanțată prin sponsorizări și subvenții ce are ca principal obiectiv realizarea și propagarea de bunuri și servicii de natură cultural-artistice.( Zecberu, 2002, p. 32)
Organizația culturală poate fi privită in diferite variante precum: sistem socio-uman deschis, structură organizatorică sau agent.
Ca sistem socio-uman deschis organizația culturală stabilește relații cu diferite entități precum: clienții, sponsorii, furnizorii, băncile.
Ca structură organizatorică, instituția culturală diferă in funcție de profilul de activitate, relațiile stabilite in interiorul unității, de calitatea managementului.
Ca agent, organizația ii permite omului de cultură să îmbogățeasă patrimoniul cultural, să facă operele de arta recunoscute in lume dar și să obțina anumite venituri care ii asigură supraviețuirea. (Zecberu, 2002, p. 33)
Organizațiile culturale sunt la nivel:
Local
Comunal
Regional
Provincial
Național/statal (Dragićević-Šešić și Stojković, 2002, p. 57)
Mediul ambiamnt al organizatiei culturale
Se referă la totalitatea resurselor umane, informaționale și financiare necesare organizației pentru oferirea și valorificarea produselor culturale. Aceste entități distincte se împart in: (Zecberu, 2002, p. 38)
Mediul instrumental este format din totalitatea instituțiilor tranzacționale cu care organizația culturală are diverse legături, schimburi ce decurg din raportul de activitate. Elementele care alcătuiesc mediul instrumental sunt: clienții, furnizorii, sponsorii, mass-media, publicul, băncile, mediile culturale, toți acei stakeholderi care pot influenta și spori performanțele.( Zecberu, 2002, p. 40)
Mediul societal este alcătuit din ansamblul factorilor politici, juridici, sociali, culturali, economici, administrativi ce actionează indirect asupra organizației (Zecberu, 2002, p. 43)
Marketingul cultural
Marketingul este considerat un proces social și managerial in care oamenii obtin ceea ce vor sau ceeea ce au nevoie prin crearea, oferirea sau schimbul de produse cu alte produse sau cu valoarea acestora. (Vashist, 2005, p.1)
In ultimul timp industria culturală se gaseste sub o presiune concurentială din ce in ce mai mare iar organizațiile culturale nu iși pot permite să se concentreze exculsiv pe problemele artistice ci trebuie să iși aloce o mare parte din resurse pe proicte pentru care există o cerere reală a pieței pentru a putea supraviețui. Astfel se formează o industrie competitivă de succes atunci când se constientizează faptul că produsele culturale ale unei țări sunt bine vândute și când exista un public dipus să plătească cel puțin prețul real pentru a beneficia de acestea. (Coleff, et al., 1994, p.1)
Pentru ca acest lucru să fie posibil, a fost introdus conceptul de marketing in organizațiile culturale care este esențial pentru viabilitatea economică a produselor culturale. Elementul cheie pentru atingerea obiectivelor organizaționale constă in determinarea nevoilor piețelor țintă și satisfacerea acestora intr-un mod mai eficient și mai eficace decat organizațiile concurentiale. (Kotler și Turner, 1989, p.17)
Conceptul de marketing combină patru elemente esențiale: brand și renume, o analiză a pietei tintă, o orientare către client, rentabilitate și profit.
Există mai multe metode de a privi marketingul in cadrul organizațiilor culturale: conceptul bazat pe producție, conceptul bazat pe produs și conceptul bazat pe vânzare.
Adeptii conceptului bazat pe producție conșidera ca consumatorii vor prefera intotdeauna produsele disponibile la un preț mic. Organizațiile culturale sunt concentrate astfel pe obtinerea unei producții in mod eficient. Acest concept este rezonabil in cazul in care cererea pentru un produs depășește cu mult oferta astfel incât clienții să fie satisfacuți doar pentru obținerea produsului, fără a le păsa și de celelalte caracteristici.
Adepții conceptului bazat pe produs consideră că consumatorii vor pune preț pe produsele care oferă calitate, performanță și viabilitate. In organizațiile orientate pe produs care sunt des intâlnite in industria culturii managerii iși concentreaza energia pe fabricarea unor produse de inaltă calitate și pe metodele de imbunătatire a acestora.
Adepții conceptului bazat pe vânzare cred că consumatorii, de unii singuri, nu vor cumpara suficiente produse pe care organizația le poate oferi și de aceea organizațiile trebuie să recurgă la promovare agresivă
Indiferent de conceptul abordat, marketingul joacă un rol important in gestionarea produselor culturale, acela de a reduce incertitudinea inerentă a reacției publicului la eforturile creative. (Coleff, et al., 1994, p.4)
Marketingul in domeniul culturii utilizează tehnici de cercetare a pieții și tehnici de promovare, formând nuclee de marketing in interiorul structurilor organizatorice ale instituțiilor publice culturale.
Deoarece cultura este un sector cu totul diferit de celelalte sectoare și marketingul cultural este diferit, și se concentrează mai mult asupra conținutului serviciilor, politicilor de marketing și asupra particularităților pieței. Dar, la fel ca și in celelalte sectoare de activitate, marketingul se concentreaza pe satisfacerea nevoilor adică organizarea unor manifestări (spectacole, expoziții) in urma cererii publicului, considerat clientul sau consumatorul. (Olteanu, 2000, p.39 )
Aplicarea marketingului in cadrul serviciilor culturale se face in funcție de natura acestora și diferă de la caz la caz, in functie de piață, produs, distribuție și gradul de rentabilitate a serviciului.
Astfel, in cazul muzeelor piața este mai largă față de serviciile de teatru dar mai ingusta față de cinema, muzică și canalele de distribuție (expozițiile) sunt mai largi. Gradul de rentabilitate a activităților muzeistice este ridicat și cu un risc scăzut față de activitățile comerciale (Olteanu, 2000, p.40 )
Serviciile culturale oferite seamănă bine cu domeniul bunurilor in sensul că organizațiile culturale creeaza produse, in urma unor procese specifice, produse ce sunt distribuite pieței in spații special amenajate. Creearea și proiectarea produsului face parte din marketingul extern, utilizându-se relațiile cu clienții, cercetări intreprinse anterior. Participarea clientului in procesul de creeare a produsului oferă un plus de valoare serviciului oferit. In cadrul marketingului intern se regăsește procesul de comunicare și politica de personal care diferă de celelalte activități intrucat creatorul, este o persoană cu un statut aparte in cadrul organizației dar și in societate iar calitatea produsului oferit depinde in mare măsura de aptitudinile și valoarea creatorului. (Olteanu, 2000, p.42)
Marketingul serviciilor culturale are un specific aparte, caracterizat prin:
Caracter interdisciplinar;
Diversitate mare;
Grad de complexitate crescut;
Caracterul interdisciplinar al marketingului serviciilor se refera la elementele și conceptele comune ale marketingului și managementului organizatiilor culturale cum ar fi misiunea organizatiei, marketingul intern și marketingul interactiv. Managementul și marketingul nu trebuie privite separat ci impreuna, ca o abordare unitara care intervine atunci când are loc contactul dintre client și personalul care prestează serviciile oferite. (Olteanu, 2000, p.43)
Piața organizatiilor culturale
Piața organizațiilor culturale este locul in care cererea de servicii se confruntă cu oferta de servicii și depinde de modul de manifestare a cererii venite atât din partea publicului spectator cât și din partea autorului.
Oferta de servicii culturale are un grad de diversitate ridicat, difersnd in functie de serviciul oferit. Există mai multe grupe de servicii culturale:
Spectacolele de muzică, teatru, dans in care artiștii sunt prezenți iar clienții au o participare amplă la desfățurarea prestației ;
Muzeele și expozițiile in care accentul este pus pe produsele specifice: obiecte de artă, obiecte istorice, picturi;
Cinemaurile, serviciile de muzică și editarea de carte care diferă prin faptul că prestația este oferită prin mijloace specifice și suporturi speciale precum cartea, filmul, discul. (Olteanu, 2000, p.131)
Moles a transpus domeniul economic in domeniul cultural, considerând produsele culturale ca fiind bunuri pasibile de achiziționare, distibuție sau vânzare. Astfel produsele culturale, ca orice alte bunuri de consum, sunt propagate și primite de către consumatori. Insă valoarea bunurilor culturale este multe mai mare față de cea a bunurilor obișnuite de consum deoarece contine in plus originalitate, sensibilitate, puterea ideilor etc. De asemenea o altă diferență este aceea că, după ce au fost instăinate, produsele culturale apartin in continuare autorului, persoanei care le-a creat. (Moldoveanu, Ioan-Franc, 1997, pag. 12-13)
Serviciile culturale se definesc ca totalitatea activităților efectuate in beneficiul consumatorilor, cu participarea lor directă sau indirectă ce au scopul de a satisface nevoile culturale.
Clașificarea serviciilor
In funcție de sistemul instituțional de promovare a culturii, serviciile culturale pot fi:
Servicii muzeistice
Servicii de biblioteca
Servicii teatrale
Camin cultural
Universitatea populară
Casa de cultură
In funcție de relatia cu produsele culturale, serviciile culturale se împart in:
Servicii care distribuie creații culturale: servicii muzeistice, editoriale;
Servicii care creează cultura: spectacole muzicate, teatrul TV;
In funcție de gradul de participare a consumatorilor, serviciile culturale pot fi:
servicii care nu de pot efectua fără prezența consumatorilor: târguri de carte, spectacole;
servicii care se pot realiza și fără participarea consumatorilor: emisiuni radiofonice.
Serviciile culturale se pot diferenția și in funcție de alte crtiterii, cum ar fi rentabilitatea economică, piețele, standardele valorice, distribuția etc.
Diversitatea tipurilor de servicii au condus la aplicarea unor metode de marketing in domeniul cultural, obiectivul principal fiind satisfacerea nevoilor consumatorilor cu oferte culturale. (Moldoveanu și Ioan-Franc, 1997, p. 17)
Cererea de servicii culturale este diversă și se formează in mod spontan in funcție de nevoile consumatorilor. Aceasta poate diferi in funcție de produsele oferite dar și in funcție de vârsta clienților. Cererea de servicii are un caracter local și este marcată de o serie de obiceiuri de consum ceea ce duce la o fidelitate a clienților față de un anumit gen de cultură. De aceea cel mai important lucru in politica de marketing a organizațiilor culturale este promovarea relațiilor preferențiale ale consumatorilor.
O forma specifică este cererea de sponsorizare a organizațiilor culturale la care apelează acestea pentru promovarea produselor sale din diferite motive cum ar fi: impunerea unei notorietăți in rândul unui public cât mai numeros, asocierea imaginii unei ramuri artistice cu cea a organizației sau a produselor sale oferite și scoaterea produsului din dimenșiunea publicitatii și introducerea sa in realitate pentru a-și incepe existenta. (Olteanu, 2000, p.133)
Aplicat in cadrul unui muzeu, marketingul respectă principiile,strategiile și instrumentele generale ale domeniului. Aspectul care diferă este scopul urmărit:conceperea mișiunii culturale, sociale și educative a muzeului in condiții bune, inspecial in beneficiul publicului, dar și al societății sau comunităților de care apartine muzeul respectiv. Cu ajutorul metodelor de marketing, un muzeu poate realiza o serie de obiective importante pentru o desfășurare bună a activității, cum ar fi: atragerea unui public mare și variat, punerea la dispoziția publicului a celei mai optime oferte culturale, atragerea de subvenții sau sponsorizări, semnarea unor parteneriate etc.
O importanță deosebită pentru ca activitățle din cadrul muzeului să se desfașoare in condiții bune o are și cunoașterea cât mai precisă a vizitatorilor. Acest lucru se poate face exclusiv prin intermediul unor studii variate și adecvate de marketing. (Zbuchea și Ivan, 2008, p.10)
Capitolul 2. Analiza activității de management și marketing in cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii "Răsvan Angheluță" Galați
2.1. Scurt istoric
Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați s–a infiintat prin Decizia nr. 230/02.11.1990 a Prefecturii Județului Galați ce are ca nucleu Muzeul de Științele Naturii, infiintat in anul 1953 pe baza colecției invățătorilor Paul Pașa și Ecaterina Pașa. (Consiliul Județului Galați, 2010, p.10)
CMSNGL este o instituție publică de cultură și cercetare de importantă județeană, permanentă, ce se afla sub autoritatea administrativă a Consiliului Judetean Galați, ce are competența de inființare organizare și dezvoltare sub autoritatea Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural National Galați, sub coordonarea Ministerului Culturii și Cultelor, conform cu prevederile Legii muzeelor nr. 311/2003 și a legii nr.128/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil. . (HCJ Galați, nr.360/29.10.2010, art. 2)
In anul 1956 muzeul a fost infiintat ca instituție de șine stătătoare, pe baza unei colecții de geologie mineralogie privată. A avut sediul intr-o clădire centrală, cu o expoziție de faună și un acvariu cu pești exotici.
In anul 1972 cladirea a fost dezafectată iar colecțiile au fost mutate intr-o școală, până in 1976, an in care muzeul a primit un nou sediu.
In 1978, s-a deschis expoziția de bază cu sediul din str. Domnească nr. 91, ce trata probleme de ecologie a păsărilor din zona de sud-est a României. Prezentarea expoziției era modernă, cu diorame, biogrupe, vitrine tematice, și stematice. In muzeu există sonorizare și un spațiu de prezentare pentru filme științifice. Suprafața de expunere a fost de 350 mp. (Ghidul muzeelor, n.d.)
Din anul 1990 pe baza unui proiect de dezvoltare a instituției, fundamentat de muzeograful Marcu Aurora, muzeul s-a transformat intr-o instituție complexă sub denumirea de "Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați" ce cuprindea:
muzeu;
grădina botanică;
grădina zoologică.
Din 1992 s-a pus in executare Proiectului Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați care se intinde initial pe 18 ha șituate pe partea stanga a Dunării.
Grădina botanică era realizată in aproximativ 80% din sectoarele: Flora globului; Flora României; Flora ornamentală și rozarium; Flora utilitară, cu un patrimoniu foarte bogat cu peste 3.000 taxoni.( Oberlander-Tarnoveanu, Dutu, 2009, p.195)
Muzeul se află in construcție: o clădire cu suprafață desfășurată de 3.500 mp ce reprezintă acvariu, laboratoare și depozite științifice 1.000 mp – la demisol; expoziție de bază 700 mp – parter; expoziții temporare 150 mp și auditorium (150 locuri) – etaj I; planetarium – etaj II parțial; 2 cofetării. Sera – 2.500 mp – cu patru compartimente și laboratoare pentru specialiști. (Ghidul muzeelor, n.d.)
Clădirea muzeului a fost dată in circuitul public in anul 2002, parțial acvariul, depozitele științifice, auditorium, expoziții temporare. Expoziția de bază urma a fi amenajată.
Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese științifice ordonate pe colecții: geologie mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie, mamalogie. (Reef, 2010)
In ceea ce privește Grădina Botanică, aceasta are o istorie relativ recentă, punctul de plecare in realizarea acestui obiectiv fiind reprezentat de preocupările unui pașionat de botanica din anii 1970, Gheorghe Vanghele, care deținea o colecție variată de plante și semințe din diferite zone ale lumii Activitatea acestuia au ajuns se fie cunoscută de specialisți din cadrul unor grădini botanice de renume din România (lași, Cluj), dar și de peste hotare in scurte vreme a ajuns să primească sprijinul primăriei in vederea inființării unui Parc dendrologic la Galați, lucru care a debutat, in '1974 cu mutarea unor sere din zona Barierei Traian și Gradina Publică, care se aflau in patrimoniul primăriei, in amplasamentul actual din zona Țiglina l. in același timp s-a realizat și împrejmuirea suprafeței unde se afle actualmente Gradina Botanică a Complexului Muzeal de științele Naturii,,Rasvan Angheluță" Galați.
In anul 2003 a fost deschis Planetariul ce se gaseste la etajul 2 al Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați. Obiectivul principal al Planetariului îl reprezintă popularizarea astronomiei prin prezentarea de spectacole adresate publicului, precum și educatia prin astronomie, foloșind șistemului de proiecție la cursurile și lecțiile de astronomie. (AstroGalați, 2012)
In perioada 2005 – 2007 a avut loc construirea Observatorul Astronomic ce se găsește la etajul doi langa Planetariu și este cel mai mare și mai modern observator public și educațional din România, fiind primul observator public cu acoperiș tractabil din țară. Modernizarea Planetariului a fost facută in anul 2009 (AstroGalați, 2012)
Zoo – grădina zoologică este șituată la 17 km NV de Galați intr-o pădure rezervație științifică. Tematica: Păsări și mamifere rare și foarte rare din Eurașia. Este in curs de modernizare și reamenajare pe principii moderne. Patrimoniul: 90 exemplare din 23 specii.(Consiliul Județului Galați, n.d.)
In prezent Complexul Muzeal de Știintele Naturii ,,Rasvan Angheluta" Galați cuprinde urmetoarele structuri
– Sectia Muzeu – Expoziții și colectii;
– Seclia Acvarii – Expoziții și colectii;
– Compartimentul Planetanu/ Observator astronomrc;
– Sectia Grădina Botanică;
– Sectia Grădina Zoologica; (Consiliul Județului Galați, 2014, p.3)
Scopul și obiectul de activitate
Mișiunea organizatiei culturale sau scopul este o declaratie publica ce dirijeaza activitatea muzeului, reflectand valorile, copetentele și strategiile sale fundamentale. Mișiunea trebuie constientizata atat in interiorul de catre personal instituției cat și in exteriorul acesteia de catre clienti, furnizori pentru a putea fi respectata și aplicata in mod eficient.(Zbuchea, 2008, p.138)
Mișiunea muzeului trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: domeniul de activitate, principiile dupa care muzeul se ghideaza, viziunea organizatiei și beneficiile aduse societatii. Cel mai important lucru este ca mișiunea sa fie in concordanta cu obiectul de activitate al organizatiei, cu politica de produs și cu imaginea și implicarea muzeului in viata comunitatii. (Zbuchea, 2008, p.139)
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați functioneaza ca instituție publica de cultura de importanta judeteana, sub autoritatea Consiliului Judetean Galați, avand ca obiective principale:
cercetarea și conservarea biodiverșității ecoșistemelor naturale
îmbogățirea patrimoniului științific
promovarea educației ecologice pentru conservarea naturii
constientizarea publica față de protectia mediului.
Mișiunea Complexului Muzeal de $științele Naturii ,,Rasvan Angheluță" Galați, aflat in serviciul comunității, este de a colecționa, conservă, cerceta, restaura, comunica și expune, in scopul cunoașterii, educării și recreării, mărturii materiale și spirituale ale existenței Și evoluției comunitarilor umane, precum Și ale mediului inconjurător De asemenea, are rolul de a iniția, organiza și desfășura proiecte și programe culturale, inclușiv in parteneriat cu autorități și instituii publice sau cu alte instituții de profil.
Muzeul de Științele Naturii desfășoară activități de cercetare și valorificare a colecțiilor științifice, patrimoniul muzeului cuprinzând piese valoroase, din domenii precum: entomologie, malacologie ornitologie, mamalogie, mineralogie-paleontologie.
Personalul și conducerea muzeului
Succesul activității muzeului este dependent de personal, de performantele obtinute. Cea mai importanta provocare este de a mentine o echipa de angajati legata, care sa coopereze impecabil pentru a obtine o productivitate inalta și utilizarea eficienta a resurselor muzeului astfel incat acesta sa iși indeplineasca mișiunea. (Zbuchea, 2008, p.150)
Personalul de conducere, in Romania, este angajat prin concurs de catre autoritatea tutelara și sunt ocupate, de cele mai multe ori, de persoane care au lucrat mult timp in muzeu și sunt specialisti in domeniul cultural sau au experienta in domeniul marketingului, managementului sau relatiilor publice. .(Zbuchea, 2008, p.140)
Celelalte posturi sunt ocupate tot prin concurs, pe baza unei metodologii hotarata de Consiliul de administratie. Cei care lucreaza in muzeu sunt persoane cu studii in domeniul uman sau cercetatori in diferite științe, in special specialisti in domeniul respectiv. (Zbuchea, 2008, p.141)
Organigrama unui muzeu este mai plata față de alte tipuri de organizatii și este promovat lucrul in echipa intr-un chimat relaxant și creativ. Posturile care trebuie sa existe intr-un muzeu sunt: responsabil cu relatiile publice, responsabil cu promovarea organizatiei, responsabil cu programele publice; persoane specializate – muzeograf; restaurator și tehnician de muzeu, specialisti in atragerea fondurilor și a publicului.(Zbuchea, 2008, p.142)
Conducerea Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați este așigurata de un director general, numit in functie in urmai unui concurs pe baza de proiect și doi directori adjuncți. Structura organizatorică a personalului din cadrul muzeului este stabilita de către director cu aprobarea Consiliului Județean.
CMSNGL are o structura organizatorica proprie, cu rol strategic in derularea activităților muzeale și o serie de sectii, servicii, compartimente și de laboratoare care indeplinesc activități auixiliare funcțiiror de bază, dupe cum urmează:
– Director General;
– Consiliul de Administrație;
– Consiliul știintific;
– Director știintific;
– Director Economic;
– Sectia muzeu;
– Sectia Acvarii;
– Compartimentul Planetariu / Observator Astronomic:
– Sectia Grădina Botanică:
– Sectia Grădina Zoologică,
– Serviciul Relatii Publice, Educatie, Informatizare;
– Compartimentul Marketing;
– Compartimentul Tehnic;
– Compartimentul Resurse umane și Secretariat;
– Oficiul Juridic;
– Serviciul Administrativ,
– Compartimentul Financiar – Contabil
Consiliul de Administralie este un organ colectiv de conducere, cu rol deliberativ,numit la propunerea directorului general al Consiliului Județului Galați.
Consiliul de Administratie este format din 7 membri, 5 desemnati de Directorul general al muzeului și 2 de către Consiliul Județului Galați Consiliul de Administratie are și un secretar, numit prin decizie de către director.
Consiliul științific este un organism de specialitate, cu rol consultativ și este stabilit pe o perioadă de 4 ani. Membri sunt numiți prin decizia Directorului general. Din Consiliul științific pot face parte :muzeografi salariați ai instituției,și personalități ale vieții științifice din domeniu.
Directorul științific exercită împreună cu Directorul general conducereae xecutivă a instituției. Directorul științific este numit pe bază de concurs de Directorul General, dintre persoanele cu studii superioare intr-un domeniu care intra in profilul de activitate al muzeului, cu o vechime de minim 5 ani in specialitate, posesor cel puțin a unui atestat de muzeograf, cu aptitudini manageriale, talent și abilitate in cunoașterea Pșihologiei umane.
Directorul economic este angajat de către Directorul general, pe bază de concurs, cu avizul compartimentului de specialitate al Consiliului Județului Galați in conformitate cu legislația in vigoare, dintre persoanele cu studii de specialitate cu o vechime de minim 5 ani in domeniul economic.
Serviciul Administrativ este condus de un Administrator, angajat pe bază de concurs, in conformitate cu legislația in vigoare, prin decizia directorului general și este direct subordonat acestuia.Activitatea administrativă și de intreținere este realizați de: administrator, electrician, âmplar, instalatori, șoferi, muncitor intreținere curtenie și ingrijitor clădire.
Compartimentul Resurse umane/Secretariat așigura recrutarea, incadrarea, promovarea personalului conform cerințelor stabilite pentru fiecare loc de muncă in secretariatul instituției
Personalul Complexului Muzeal de Știintele Naturii ,,Răsvan Anghelută" Galați este format din: personal de specialitate, personal administrativ și personal de intretinere.
In anul 2014 exista in total 78 de posturi, din care 72 ocupate, după cum urmeaze:
Personal/functii de conducere: 7, din care 6 ocupate
Personal/funclii de executie: 71 din care 66 ocupate, din care:
personal de specialitate : 29 format din: muzeografi, conservatori, inginer de șistem, operator imagine/sunet, documentarist
personal administrativ: 23 format din :gestionari, cașieri, muncitori calificati
personal de intretinere: 14 format din : supraveghetori, ingrijitor cladire,ingrijitori spatii verzi.
Tabel nr. 2.1. Structura personalului in anii 2010-2014
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
In anii 2008 și 2009 structura posturilor a fost aceași cu cea din anul 2010, neintervenind nicio schimbare.
Se poate observa că in anul 2010 erau 121 de posturi disponibile in cadrul muzeului din care doar 80 erau ocupate. La sfarșitul anului a avut loc o restructurare ade personal in anul 2011 erau 80 de posturi disponibile dar 7 posturi au rămas vacante fiind ocupate doar 73.
In urmatorul an nu a avut loc nicio schimbare de personal urmând ca in anul 2013 și 2014 sa fie doar 72 de posturi ocupate din 78 de posturi disponibile. Și numarul posturilor totale 80 cadrul muzeului a sczut de la 80 in anii 2010-2012 la 78 in anii 2012-2014.
În anii anteriori 2008 și 2009 structura personalului a fost aceeași cu cea din anul 2010. Complexul Muzeal dispune de 121 de posturi dintre care au fost ocupate doar 80 de posturi. Diferența mare dintre numarul de locuri disponibile si numărul de locuri ocupate a dus la o restructurare de personal și la modificarea organigramei.
Figura nr. 2.1. Evolutia personalului de conducere, de specialtitate de intreținere și administrativ in perioada 2010-2014
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Numarul personalului de conducere a scazut in anul 2011 cu 28,5 % față de anii anteriori și crescut de la 5 angajati in anii 2011-2012 la 6 angajati in anii 2013-2014
Numarul personalului de specialitate a scazut cu 14,7 % in anii 2013-2014 față de anii 2010-2012
Numarul personalului administrativ a scazut cu 15,7 % in anii 2011-2012 față de 2010 urmand ca in anii 2013-2014 sa creasca cu 30 de procente față de anul anterior.
Numarul personalului de intreținere a fost redus de la 22 in anul 2010 la 18 in anii 2011-2012 și ajungand la 14 in anii 2013-2014
Analiza bugetului de venituri și cheltuieli al muzeului
Bugetul de venituri și cheltuieli este avizat de către Consiliul de Administrație al muzeului și se aprobă de către Consiliul Județean Galați. In bugetul de venituri Și cheltuieli vor fi evidențiate distinct fondurile destinate activității, cheltueli materiale și de personal și dotări proprii.
Finanțarea cheltuielilor de funcționare și de dezvoltare ale Complexului muzeal este așigurata din subvenții bugetare acordate de la bugetul Consiliului Județului Galați, precum și din unele venituri proprii, legal constituite.
Veniturile proprii sunt gestionate in regim extrabugetar, conform dispozițiilor legale in vigoare și provin din tarifele pentru serviciile oferite de muzeu, din colecțiile publice, din donații și sponsorizări, din alte activități specifice.
Finanțarea activității Complexului muzeal se realizează astfel:
– finanțarea programului minimal anual se așigură din subvenții acordate de la bugetul județean;
– cheltuielile de personal și cheltuielile pentru intreținerea, reabilitarea și dezvoltarea bazei materiale a instituției se așigură din subvenții acordate de la bugetul Consiliului județului, după caz, corelate cu veniturile proprii;
Cota din veniturile proprii rezultate din exploatarea unor bunuri aflate in administrare se poate reține in procentul maxim prevăzut de lege și se utilizează in totalitate și exclușiv pentru finanțarea cheltuielilor materiale și servicii.
Tabel nr. 2.2. Bugetul de venituri și cheltuieli in anii 2011-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
In anul 2013
gradul de acoperire din surse atrase sau din venituri proprii a cheltuielilor instituției este de 92,66% din subventii și 7,34% din venitun proprii;
gradul de creștere a surselor atrase sau a veniturilor proprii in totalul veniturilor:7,34%,
ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 29,66%;
ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total: 14,52%;
gradul de acoperire a salariilor din subventie : 100%
cheltuieli pe beneficiar, din care: din subventie – 51,04 / vizitator; din venituri proprii: total – 4,04 lei/ vizitator(Consiliul Județului Galați, 2014, p.14)
Analiza veniturilor
Bugetul de venituri este format din veniturile proprii, sponsorizari și subventii de la Consiliul Judetean Galați.
Veniturile proprii sunt alcatuite din taxe de vizitare și alte incasari cm ar fi:
Chirii sala Auditorium
Vanzare plante gradina botanica
Taxa foto + taxa nunti
Vanzare vederi, pliante, afise, mape
Vanzare suveniruri muzeu
Vanzare Farmacia Naturii
Comișioane
Garantii participare licitatii
Figura nr. 2.3. Analiza comparativa a veniturilor proprii, subventiilor și sponsorizarilor 2008-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Valoarea cea mai mare a veniturilor proprii a CMSNGL a fost de 585774 lei in anul 2010. In anul 2011 au avut loc unele schimbari(taxele de vizitare și tarifele prestari servicii au crescut iar numarul vizitatorilor a scazut cu 18,7%) iar diferenta de venituri proprii din anul 2011 față de anul 2010 este de 12,77% de unde rezulta faptul ca veniturile au scazut deși tarifele au crescut.
In anul 2010 veniturile proprii au scazut cu 5,04% față de anul 2011 iar in anul 2013 s-a inregistrat o crestere a veniturilor proprii cu 3,29%
Figura nr.2.4. Analiza comparativa a subventiilor primite de la Consiliul Judetean Galați 2008-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Subventiile primite de CMSNGL sunt alocate in functie de bugetul Consiliului Judetean Galati. Astfel in anul 2012 Complexul Muzeal a primit 6641000 lei ce reprezinta principala sursa de venit și este fondul cel mai mare atras de CMSNGL. In anul 2010 Complexul Muzeal a primit cea mia scazuta valoare, mai precis cu 15% mai puțin decat sebventiile primite in anul 2009. Și in anul 2013 valoarea subventiei a scazut cu 9,15% față de anul anterior.
Analiza cheltuielilor
Figura nr. 2.5. Analiza comparativa a cheltuielilor totale
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
In anul 2013 s-a cheltuit cea mai mare valoare față de anii anteriori, insa in anul 2010 deși cheltuielile sunt mai mici față de anul 2013 și veniturile sunt mai mici și gradul de acoperire a cheltuielilor este mai mic.
In anul 2008 gradul de acoperire a cheltuielilor instituției din subventii este de 100%
In anul 2009 gradul de acoperire a cheltuielilor instituției din subventii este de 96,81% și din venituri proprii este de 3,19%
In anul 2010 gradul de acoperire a cheltuielilor instituției din subventii este de 79,75% și din venituri proprii și sponsorizari este de 20,25%
In anul 2011 gradul de acoperire a cheltuielilor instituției din subventii este de 100%
In anul 2012 gradul de acoperire a cheltuielilor instituției din subventii este de 100%
In anul 2013 gradul de acoperire a cheltuielilor instituției din subventii este de 91,89% și din venituri proprii este de 8,11%
Figura nr. 2.6. Analiza comparativa a Cheltuielilor de personal, cheltuielilor de bunuri și servici și cheltuielilor de capital 2008-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Cheltuielile de personal s-au redus in anul 2011 odata cu restucturarea personalului: de la 80 de functii ocupate in anii 2008-2010 s-au redus la 73 de functii ocupate in anul 2011 ceea ce a determinat reducerea cheltuielilor de personal cu 38,18%.
In 2013 deși numarul personalului a scazut la 72, cheltuielile cu personalul au crescut cu 8,74% din cauza majorarii salariilor personalului.
Valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu bunuri și servicii s-au inregistrat in perioada 2012-2013 cand s-au achizitionat diferite plante și arbusti pentru Gradina Botanica
Cheltuielile de capital a atins cota maxima in anul 2012 și reprezinta 28% din ttal cheltuieli in anul 2012.
Baza materială
Complexul muzeal iși desfășoară activitatea in urmatoarele imobile:
imobilul din Galați, str. Regiment .11 Șiret. in care sunt sălile expozițiilor permanente
și temporare și pentru activități știintifice, instructive și cultural-educative; sala Auditoriu,arhiva,birourile personalului de conducere, personalului de specialitate și cel tehnic- administrativ laboratoarele de conservare a patrimoniului muzeal, depozitele.
imobilul din comuna Vinători, Pădurea Gârboavele, unde functioneaza Gradina Zoologica, destinat expozițiilor permanente, biroul personalului de specialitate și o sala de conferinte (HCJ Galați, nr.360/29.10.2010, art. 21, al. 4)
Patimoniul CMSNGL este alcătuit din totalitatea bunurilor imobile și mobile, drepturilor și obligatiile ca au caracter patrimonial asupra bunurilor aflate in proprietatea publica sau pribata a Județului Galați. (HCJ Galați, nr.360/29.10.2010, art. 22, al. 1)
Patrimoniul Gradinii Botanice este format din 260.846 de exemplare de arbori, arbusti și flori, din 1.542 de specii, unele foarte rare, aflate pe cale de disparitie. Aici se gasesc colectii de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri, crotoni, muscate, begonii etc.), peste 200 soiuri de trandafiri, peste 3.000 de arbori și arbusti din flora și vegetatia Romaniei, o replica a unei gradini japoneze (cu lampion, cascada și nuferi). Padurea de conifere, cu 200 de molizi și 40 de brazi, este unicat in Romania, la altitudinea de 46 m. In Rosariul Grădinii Botanice, pot fi admirate 360 de specii de trandafiri din intreaga lume. (Ghidul muzeelor, n.d.)
Muzeul este o clădire cu suprafață desfășurată pe 3.500 mp ce reprezenta acvariu, laboratoare și depozite științifice
La demisol se desfasoara acvariul pe 1.000 mp
La parter este expoziție de bază ce se intinde pe 700 mp
La etajul I se gasesc expozițiile temporare ce se desfasoara pe 450 mp și auditorium care are 150 locuri
La etajul II este Planetariul și Observatorul astronomic. Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri unde se pot viziona diferite spectacole. (Ghidul muzeelor, n.d.)
Terasa de observații astronomice este cea mai mare din România, cu o suprafață de 250 mp. In acest loc se folosesc diferite instrumente pentru observații astronomice cu publicul, cum ar fi: telescopul Meade Dobson cu diametrul oglinzii principale de400 mm pentru observațiile nocturne sau luneta Coronado SolarMax cu diametrul obiectivului de 60 mm pentru observații solare in H–alfa, pe timpul zilei.Instrumente foloșite la observațiile astronomice cu publicul
Lunetă Coronado SolarMax, pentru observații solare in H–alfa cu diametrul obiectivului de 60 mm, unică in România.
Lunetă Coronado PST, pentru observații solare in H–alfa cu diametru obiectivului de 40 mm.
Telescop Meade Dobson, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, cel mai mare din Româniadestinat publicului, foloșit la observațiile nocturne. In dotarea observatorului mai sunt incă trei asemenea telescoape, care au diametrul oglinzii de 200 mm, 250 mm și 300 mm. (AstroGalați, 2012)
Sera se intinde pe 2.500 mp – cu patru compartimente și laboratoare pentru specialiști
2.6. Analiza mediului muzeului
2.6.1 Clientii
Cunoașterea publicului muzeului este o premisă a dezvoltării unor politici de marketing
adecvate, respectiv a atingerii mișiunii muzeului. Publicul muzeului este format in primul rand din vizitatorii muzeului și participanții la diverse programe publice ale acestuia(copii, studenți, familii, persoane de varsta a treia și alții). Pe langă persoanele care intră in muzeu și beneficiază direct de ceea ce acesta oferă, muzeul intră in interacțiune și cu alte grupuri de interes, cu reprezentanți ai comunității locale, diverse asociații și organizații nonprofit, instituții de cultură și educație etc. Aceste persoane și grupuri de persoane pot fi in egală măsură beneficiari ai activității muzeului, dar și parteneri aiacestuia. Impreună cu aceste categorii de public, muzeul poate aduce beneficii unor comunități specifice sau societății in ansamblu. (Zbuchea și Ivan, 2008, p.37)
Publicul tinta poate fi extrem de variat de a vizitatori nestiutori pana la vizitatori specialisti in domeniul de referinta. Vizitatorii pot fi localnici sau turisti. Dintre localnici cei mai importanti sunt tinerii care inca iși formeaza cunostintele culturale. Turistii pot fi straini sau din Romania. In functie de cat de des viziteaza muzeul, vizitatorii pot fi ocazionali sau frecventi. Pentru ca un vizitator sa fie conșiderat ocazional trebuie sa fi vent de cel puțin 2 ori în decursul unui an. (French, Runyars, 2011, p.128)
Conceptul de public muzeal apare impreuna cu noile repere ale managementului in cultura, mai pexact la inceputul anului 1980, fiind rezultatul dezvoltării noilor mijloace științifice de promovare a organizatiilor culturale prin intermediul marketingului cultural și a eficientizării in plan mediatic și cultural a activității muzeale (Bucurstan, 2005, p.135)
O atenție mare trebuie acordată de către muzeu grupurilor de vizitatori. Acestea au motivații și comportamente diferite de cele ale membrilor grupului și sunt conșiderați vizitatori individuali. In cazul grupurilor procesul decizional este mai greu, deoarece varianta aleasă trebuie să satisfacă pe toți membrii. Modul de luare a deciziilor difera in cadrul fiecărui grup: o persoană influentă decide de obicei arbitrar pentru tot grupul in cazul grupurilor școlare, un grup de preșiune ii influențează pe ceilalți membrii in cazul grupurilor de turiști, iar deciziile sunt luate democratic in cazul grupurilor de prieteni.( Zbuchea și Ivan, 2008, p.40)
O alta categorie importantă de persoane, din perspectiva muzeului, este cea a nonvizitatorilor. Este important de știut cine nu vine la muzeu, cine nu participă la programele publice oferite și cine nu beneficiază indirect, de oferta sa cultural-educativă sau de divertisment. Cunoașterea acestor persoane determină ajuta la intelegerea motivelor pentru care oamenii nu beneficiază de oferta muzeului.( Zbuchea și Ivan, 2008, p.37)
Figura nr. 2.7. Evolutia numarului de vizitatori a CMSNGL in perioada 2008-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați se bucura in prezent de peste 100000 de vititatori anual. In anul 2011 și 2012 numarul vizitatorilor a fost mai mic de 100000. Acest lucru a fost determinat de urmatoarele restructurari suferite in cadrul complexului muzeal:
In anul 2011 s-a inchis Gradina Zoologica Garboavele pentru restaurare.
In anul 2010 din total vizitatori anual s-au inregistrat 12100 vizitatori cu taxa și 2000 de vizitatori fără taxa la Gradina Zoologica, cu o pondere de ~ 12 %. In anul 2011 numarul de vizitatori a scazut cu 18,7 % ceea ce inseamna ca in afără de vizitatorii pierduti din cauza inchiderii Gradinii zoologice a fost și un alt factor ce a determinar aceasta fluctuatie a vizitatorilor
In anul 2009 din total vizitatori au fost 17600 vizitatori ai Parcului Zoo ceea ce reprezinta o pondere de 14,4% iar in anul 2008 vizitatorii Parcului Zoo au fost de 13.6% din total vizitatori anulali.
Tot in anul 2011 s-au schimbat tarifele de vizitare a complexului muzeal, au crescut veniturile dar s-a pierdut un numar de vizitatori din cauza majorarii taxelor de intrare de la 25% pana la 70%.
Cel mai mare numar de vizitatori s-a inregistrat in anul 2008 de 122900, scazand treptat in anul 2009 cu mai puțin de 1 procent (0,68%) și in anul 2010 cu 4,32% față de anul 2008.
Diferenta cea mai mare de 18,7 % vizitatori a fost in anul 2011 urmand ca in anul 2012 sa creasca cu un procent de 2,38% față de anul 2011 .
In anul 2013 fluctuatia numarului de vizitatori a fost mai vizibila, crescand cu 20,76 % față de anul anterior. Aceasta crestere este datorata numarului crescut și diverșitatii expozițiilor temporare, imbogatirea Gradinii Botanice și a Acvariului, tarifele ramanand aceleași iar Parcul Zoo fiind in continuare inchis pentru modernizare.
Figura nr. 2.8. Analiza comparativa a numarului de vizitatori cu taxa și a numarului de vizitatori fără taxa a CMSNGL in perioada 2008-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Ponderea vizitatorilor fără taxa și a vizitatorilor cu taxa in total vizitatori este:
In anul 2008: 77,33% vizitatori cu taxa și 22,67 % vizitatori fără taxa
In anul 2009: 84,38% vizitatori cu taxa și 15,62% vizitatori fără taxa
In anul 2010: 76,52% vizitatori cu taxa și 23,48% vizitatori fără taxa
In anul 2011: 67,88% vizitatori cu taxa și 32,12% vizitatori fără taxa
In anul 2012: 62,70% vizitatori cu taxa și 37,30% vizitatori fără taxa
In anul 2013: 66,14% vizitatori cu taxa și 33, 86% vizitatori fără taxa
In anul 2008 s-a inregistrat cel mai mare numar de vizitatori cu taxa și cel mai mic numar de vizitatori fără taxa urmand ca in anii urmatori sa scada numarul vizitatorilor cu taxa și sa creasca numarul vizitatorilor fără taxa. Diferenta mare s-a produs in anul 2011 cand numarul vizitatorilor cu taxa a scazut cu 27, 87% față de anul 2010 iar numarul vizitatorilor fără taxa a crescut cu 11,23% față de numarul de vizitatori fără taxa din anul 2010. In anul 2013 a avut loc o evolutie pozitiva semnificativa numarul vizitatorilor cu taxa crescand cu 16,37% față de anul 2012 iar numa vizitatorilor fără taxa a crescut cu 9.92% față de anul anterior.
Figura nr. 2.9. Analiza comparativa a numarului de vizitatori adulti și vizitatori copii a CMSNGL in perioada 2008-2013
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
In acest grafic se poate observa ca in anii 2008-2009 au fost mai mulți vizitatori adulti decat vizitatori copii . In anul 2010 numarul vizitatorilor copii s-a modificat puțin , a scazut cu 1,3% iar numarul vizitatorilor adulti a scazut cu 10,72%.
In anul 2011 șituatia s-a inversat, numarul vizitatorilor copii este mai mare decat numarul vizitatorilor adulti cu 23,20%. Și in anii 2012 și 2013 s-au inregistrat mai mulți vizitatori copii decat vizitatori adulti.
2.6.2. Concurenta
Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați se afla in localitatea Galați cu o populatie de 536167 de persoane. Complexul muzeal se afla in concurenta directa cu urmatoarele organizatii culturale aflate tot in subordinea Consiliului Judetean Galați:
Muzeul de Artă Vizuală este primul muzeu de arta contemporana romaneasca din tara, ce a fost inaugurat in 1967 și creat sa prezinte cele mai noi tendinte ale fenomenului plastic in devenire, pe care și-o pastreaza și astazi.
Lucrarile existente in salile de expunere constitue o selectie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artistilor contemporani, cultivati cu consecventa in cele aproape cele cinci decenii de existenta ale instituției.
Muzeul are o structura complexa prin organizarea de expoziții și micro-expoziții, diverse manifestari cu publiculȘ concerte, dezbateri, expuneri pe teme de arta, lectii de istoria artei, proiectii de filme, etc., șimpozioane, tabere de creatie și alte programe care promoveaza cele mai semnificative orientari din arta contemporana romaneasca in tara și peste hotare. (Cocos M., n.d.)
Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" este alcatuit din mai multe sectii:
Secția Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați din str. Domnească, nr. 2 cu expozițiile:
„Arme albe și de foc (sec. al XIX-lea – inc. sec. al XX -lea)”, „Secvențe arheologice gălățene”
Muzeul „Casa Cuza Vodă”: Str. Al. I. Cuza, Nr. 80 cu expozițiile:
„Ambient monden românesc – A doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului XX”, „Patrimoniu muzeal 1939-2014”
Exponatul lunii: „Diploma de Doctor in Medicină a lui George Latouphis, acordată de Academia Franceză, Facultatea de Medicină din Paris, 1884”
Muzeul „Casa Colecțiilor”: Str. Eroilor, Nr. 6 cu expozițiile:
„Ambient interior gălățean – sfârșitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului XX”, „Restituiri Makșay”, „Smaranda Brăescu – Regina aerului”, „50 de ani de cooperare europeană in Spațiu”, „Filatelia românească intre modernitate și contemporaneitate”, „Medalistica românească intre 1839-1939”
Casa „Hortenșia Papadat Bengescu”: Comuna Ivești, Județul Galaț cu expoziția: „Personalități iveștene”
Casa Memorială „Costache Negri”: Comuna Costache Negri cu expoziția: „Ambient românesc – Ambient european: Conacul de la Mânjina”(Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, n.d.)
Tot in concurenta directa de afla și cu locurile de recreere și distractie din Galați precum: Gradina Publica, Falexa Dunarii, Parcul Viva unde locuitorii prefera sa iși petreaca timpul liber.
In concurenta indirecta CMSNGL se afla cu celelalte muzee de stinte ale naturii din tara: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanta sau Complexul Muzeal de Științele Naturii Ion Borcea Bacău.
Mixul de marketing
Cel care a stat la baza conceptului de marketing managemern este mixul de marketing, cunoscut sub forma de 4P: Produs, Preț, Promovare și Place(loc, distribuție).(Jayachandran, 2004, p.63)
Pentru a raspunde nevoilor culturale, organizațiile culturale trebuie să își construiasca o politică de marketing corespunzatoare, adica un set de obiective și strategii care să valorifice potentialul de care organizațiile dispun proportional cu cerințele consumatorilor. (Moldoveanu, Ioan-Franc, 1997, p. 21)
Figura nr. 2.10. Pozitia strategiei de piață in cadrul politicii de marketing
Sursa: Florescu C., 1992, p.277
Politicile de marketing sunt foarte utile intr-un muzeu din mai multe perspective: al conceperii și oferirii unor produse in concordanta cu cerintele consumatorilor dar și a exigentelor mișiunii, al obtinerii de fonduri prin autofinantare sau sponsorizari și donatii, al dezvoltarii unor programe educationale . Aplicarea acestor politici este impusa de cresterea concurentei , nevoia de cunoastere a vizitatorilor, dezvoltarea programelor publice, atragerea unui public cat mai larg. (Zbuchea, 2008, p.146)
2.7.1. Politica de produs
Politica de produs este conșiderata cea mai importanta componenta a politicii de marketing. Politica de produs in cadrul unui muzeu evidentiaza cele mai importante directii in care organizația sa-și mobilizeze resursele pentru eficientizarea activității desfasurate ce se concretizeaza prin oferta de produse. (Moldoveanu, Ioan-Franc 1999, p.156) Oferta organizatiei este alcatuita din ansamblul diferitelor produse culturale evenimente, expoziții, programe și gama de servicii suplimentare oferita.
In conceptia clașica, politica de produs se concentreaza pe dimenșiunea gamei de produse, calitatea produselor și gradul de innoire al produselor (Balaure, 2000, pag 346)
In afără de oferta de produse trebuie avute in vedere și alte servicii complementare precum comercializarea și consumul produselor. Pentru a obtine performante, politica de produs trebuie sa raspunda la trei intrebari: Ce trebuie oferit? Cui trebuie oferite produsele? Sub ce forma se expun produsele? (Zbuchea, 2008, p.163)
Adoptarea unei politici de produs depinde in mod egal de gerintele pietei și de mișiunea sau mai specific obiectivele organizatiei.
Obiectivele politicii de produs pot fi: obiective strategice care vizeaza activitatea muzeului pe o perioada indelungata de timp, obiectivele operationale care sunt stabilite pe termen mediu de timp și obiectivele tactice sau punctate.
Politica de produs are trei obiective stategice:
Crearea și adaugarea unor noi produse culturale;
Imbunătatirea produselor culturale existente;
Modernizarea ofertei de servicii auxiliare. (Zbuchea, 2008, p.161)
Pentru realizarea unui produs de patrimoniu muzeal trebuie parcurse urmatoarele etape:
Justificarea produsului – de ce este ales un produs pentru fi prezentat publicului. De obicei scopul punerii produsului la dispozitia vizitatorilor este unul educativ.
Cercetarea teoretica privind produsul cultural;
Crearea noului produs și a serviciilor auxiliare;
Constriurea imaginii și promovarea produsului;
Lansarea produsului;
Controlul și supravegherea produsului pe piață. (Zbuchea, 2008, pp. 158-160)
Politica de produs a CMSNGL vizează patru sfere distincte, chiar dacă granițele dintre ele sunt greu de delimitat:
1) oferta de bază – este reprezentată de expoziția publică și programele asociate
2) oferta complementară –cuprinde produsele și serviciile asociate ca sferă de interes (expoziții temporare, evenimente, programe diverse bazate pe activitatea de cercetare din muzeu) cu oferta de bază;
3) oferta educativă – este alcatuita din programele oferite de muzeu cu scop educativ;
4) oferta suplimentară – care cuprinde servicii și produse care ajuta accesul și ințelegerea ofertei de bază sau complementară cum ar fi: ghidaj, magazin, garderoba. (Corboș și Popescu, 2013, p.157)
Numarul produselor oferite de Complexul Muzeal au crescut de la 500 de piese de paleontologie, specii de mamifere și pasari, la peste 80000 de colectii științifice : geologie mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie, mamalogie in anul 2013.
Grădina botanică are un patrimoniu format din peste 3000 taxoni și este realizată aproximativ 80% cu sectoarele: Flora globului, Flora României, Flora ornamentală și rozariumul, Flora utilitară.
Figura nr. 2.11. Gradina Botanică
Sursa: https://www.facebook.com/pages/Complexul-Muzeal-de-%C5%9Etiin%C5%A3ele-Naturii-Gala%C5%A3i/141371159286702?fref=ts
Acvariul este format din ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici ce depaseste 832 de pesti ce fac parte din 65 de specii.
Figura nr. 2.12. Acvariul de la CMSNL
Sursa: http://florinmatei.blogspot.ro/2011/07/aquascaping-la-complexul-muzeal-de.html
In cadrul Planetariului se pot vizualiza 3 spectacole: „Galaktos”, „Planets” și „Doua bucăți de sticlă” .
Observatorul astronomic ofera vizitatorilor fotoexpoziția permanentă “Descoperă singur Universul” și le dă posibilitatea de a face observatii astronomice atunci cand cerul este senin.
Grădina zoologică este șituată intr-o pădure rezervație științifică și este formata din peste 90 de exemplare din 23 de specii: păsări și mamifere rare și foarte rare din Eurașia. (Ghidul muzeelor, n.d.)
Planetariul CMSNGL
În cadrul Planetariului se poate vizita Expoziția Permanentă “Șistemul Solar” și Fotoexpoziția “ O scurtă incurșiune prin Univers”. Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri unde se pot viziona diferite spectacole.
Dotarea Planetariului Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați curpinde următoarele echipamente: șistem de proiecție digital In Space System 2C HD și un ecran de proiecție cu diametrul de 7 m.
Obiectivul principal al Planetariului este popularizarea astronomiei prin reprezentarea de spectacole adresate publicului și educatia prin astronomie,utilizand șistemului de proiecție la cursurile și lecțiile de astronomie ce se desfășoară in cadrul Programului educațional Astroclubul “Călin Popovici” și Școala de Vară de Astronomie “Priviți cerul!”.
Spectacolele care se pot viziona in cadrul Planetariului sunt:
Spectacolul Planets prezintă o călătorie fascinantă in Șistemul Solar! Vei zbura deasupra reliefului planetei Marte sau deasupra norilor lui Jupiter și vei trece prin inelele lui Saturn. Vei fi martor al tumultoasei ere a formării planetelor, dar ai grijă să nu te lovești de un asteroid! Foloșind imagini făcute de sondele spațiale și secvențe de Figuraă digitală, vei descoperi un portret complet al Șistemului Solar din ziua de azi.
Spectacolul Galaktos: Eugene Milkman, poreclit Milky, este un robot bătrânel care livrează lapte de peste 800 ani pentru compania Galaktos, prin toată Calea Lactee. In noua sa călătorie, îl ia alături pe Craig McIntosh, un tânăr absolvent, pentru a-l iniția in domeniu. Milky își poveștește amintirile de-a lungul carierei, in timp ce Craig descoperă peisajele incredibile din cosmos. De la stele la nebuloase, această călătorie fantastică îi va duce până aproape de inspăimântătoarea gaură neagră ascunsă in centrul galaxiei noastre. Este un spectacol pentru toată familia: personaje amuzante pentru cei mici, informații astronomice de acuratețe pentru cei maturi.
Spectacol la cerere: in spectacolul “Două bucăți mici de sticlă” vei descoperi lumea instrumentelor optice foloșite in astronomie, dar și o călătorie virtuală in Universul observabil.(AstroGalați, 2012)
Observatorul Astronomic
Observatorul astronomic este cel mai mare și mai modern observator public și educațional din România, fiind primul observator public cu acoperiș tractabil din țară. Aici se poate vizita și fotoexpoziția permanentă “Descoperă șingur Universul”.
Figura nr. 2.13. Observatorul Astronomic
Sursa: http://astrogalati.wordpress.com/informatii-generale/observatorul-astronomic/
Obiectivul principal al observatorului este popularizarea astronomiei prin realizarea de observații astronomice solare și nocturne și educația prin astronomie in cadrul unor programe educaționale adresate diferitelor grupe de vârstă precum: Astroclubul “Călin Popovici”, Școala de vară de astronomie “Priviți cerul!” și Programul educațional “Să cunoaștem Soarele”.
Telescopul principal este un șistem optic Ritchey – Chretien cu diametrul oglinzii principale de400 mm, pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85.
La telescopul principal este atașată o lunetă cu diametrul obiectivului de 100 mm care este prevăzută cu o cameră Mintron pentru video-astronomie, foloșită la transmiterea de imagini cu conținut astronomic peinternet sau pe plasma din sala de programe educative și activități interactive a observatorului astronomic. De asemenea, prin intermediul unei camere CCD SBIG 6303, atașată la telescopul principal, se realizeazăobservații științifice cu valoare educativă, in domeniulastrometriei și fotometriei. Din camera de control a telescopului, cu ajutorul unui calculator se comandă montura telescopului, camera Mintron pentru video-astronomie și camera CCD pentru observații științifice și astrofotografie. (AstroGalați, 2012)
Oferta de baza este formata din 3 expoziții de bază ce se gasesc in interiorul Muzeului . Prima expoziție a fost deschisa in anul 1956 și prezinta dioramic aspectele din difente ecoșisteme ale Romaniei. A doua expoziție a fost deschisă in anul 1978 și prezinta intr-o modalitate modernă ornitofauna din sud-estul Moldovei prin diorame, vitrine tematice și șistematice. A treia expozișie de bază a Muzeului a fost deschisa publicului vizitator in anul 2003 care are ocazia de a descifra tainele apei și formele sub care ea este prezentată pe Pament, va descoperi adâncurile Mării Negre și va admira frumusetea unică a Deltei Dunirii.(Consiliul Județului Galati, 2014)
Oferta complementara este alcătuită expoziții temporare, dintre care voi aminti ultimele expoziții prezentate la muzeu:
Expoziția de fotografie „Oameni și locuri de pe cinci continente”,care a imortalizat lumea de pe cinci continente: Europa, Așia, Africa, America și Australia (CMSNGL, 2014)
Expoziția temporară de reptile vii cuprinde peste 100 de exemplare din cca. 70 de specii exotice (șerpi boa, cobre, anaconde, vipere așiatice, vipere africane, șerpi cu clopoței, șerpi regali, țestoase etc.). Cei care vor vizita expoziția vor putea descoperi aici primele zece reptile catalogate a fi cele mai periculoase de pe glob. Prezența a două exemplare de șarpe Boa curcubeu, a unei vipere de Gabon, a unui șarpe cu clopoței din Texas, dar și a câtorva specii de vipere europene, vor completa inedita colecție de reptile.( Complexul Muzeal, 2014)
Expoziția temporara „EL și EA in lumea vie”, aduce in atenția publicului vizitator câteva dintre cuplurile lumii vii la care intâlnim diferențe intre mascul și femelă, din cele mai variate specii și medii de viață. Vor fi expuse 39 perechi de mamifere, păsări, pești și insecte din patrimoniul Secției Muzeu a Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați, unele exponate având o vechime de peste 50 ani. In cadrul expoziție vor putea fi văzute și câteva specii dispareute de la noi din țară, respectiv dropia și spârcaciul.„Detalierea diferențelor fenotipice dintre mascul și femelă și a cauzelor acestora, precum și expunerea perechilor de animale care prezintă dimorfism sexual pronunțat, vor reprezenta un punct de atracție pentru publicul vizitator (Arcan, 2014)
Expoziția temporară „Universul recifelor de corali”, manifestare care își propune să prezinte vizitatorilor importanța pe care o au aceste ecoșisteme pentru sănătatea planetei și, implicit, a oamenilor ractic, expoziția se constituie dintr-o vitrină circulară, in care publicul poate vedea o replică a unui recif de corali, alături de mai multe specii de recif din zona indo-pacifică: corali, bureți, anemone de mare, meduze și numeroase specii de pești.
Expoziția temporară organizată in aer liber „Expo Păsări Și Mamifere Mici„ in care vizitatorii vor putea vedea zeci de rase de păsări și animale vii, printre care: porumbei de zbor și joc, găini de ornament și mixte, păuni, fazani sau iepuri.
Fotoexpoziția „Comori naturale din China – destinații necunoscute din Patrimoniul UNESCO”, care prezintă imagini ce promovează frumusețea și fragilitatea câtorva parcuri naturale din China, majoritatea incluse in patrimoniul natural UNESCO (Costea, 2013)
Figura nr. 2.14. Expoziții temporare
Sursa: https://www.facebook.com/pages/Complexul-Muzeal-de-%C5%9Etiin%C5%A3ele-Naturii-Gala%C5%A3i/141371159286702?fref=ts
2.7.2. Politica de preț
Politica de preț, alaturi politica de produs, așigură rentabilitatea socială și economică a muzeului sau a unui produs din patrimoniul cultural oferit de muzeu (Moldoveanu și Ioan-Franc, 1997, p.272).
Principala sursă de venit a muzeului o reprezintă subvențiile acordate de stat, veniturile proprii obtinute prin taxele de intrare, de ghidaj, de fotografiere, de filmare și cele obținute de la magazinul muzeului.
Alte fonduri,ca surse secundare de venit, pot fi din donații și sponsorizări, inchirierea salilor din muzeu, oferirea de consultanță de specialitate și proiecte de cercetare științifică specifică. Sursele de finantare extrabugetare sunt din ce in ce mai importante și se doreste ca acestea să reprezinte o parte importanta in economia muzeului. Alaturi de sursele de finantare axtrabugetare sunt și proiectele de colaborare internă și internatională care sunt așigurate de alte organisme economice. (Opris, 2008, p.84)
Taxe de vizitare
Pentru Muzeu și Gradina Botanica prețul unui bilet este de 6 lei – adulții și 1,5 lei – copiii peste 5 ani, elevii și studenții. Biletele sunt gratuite pentru copiii sub 5 ani și persoanele cu dizabilități.
Pentru Planetariu și observatii solare prețul unui bilet este de 5 lei – adulții și 3 lei – copiii peste 5 ani, elevii și studenții. Observatiile astornomice nocturne au un tarif de 3 lei – bilet cu preț unic, indiferent de categoria de vârstă și este aplicat doar la activități organizate de instituție.
Pentru vizitarea Gradinii zoologice Garboavele se percepe o taza de vizitare de 6 lei pentru adulti și 1,5 lei pentru copii și studenti.
Tarife petru prestari de servicii
Inchiriere sala auditorium – 550 lei/ora
Inchiriere spatiu interior și exterior – 30 lei/mp/luna
Inchiriere sala cursuri, conferinte, sedinte, catering – 350 lei/activitate/zi
Inchiriere sala polivalenta pentru cursuri, sedinte, conferinte – 250 lei/ora
Organizare ceremonie nunta civila – 400 lei/activitate
Fotografiat ceremonie nunta in timpul programului – 200 lei/activitate
Fotografiat ceremonie nunta in afără programului – 250 lei/activitate
Fotografiat și filmat la cerere in scopuri necomerciale – 15 lei/activitate/zi
Consultanta tehnica-științifica de specialitate – 30 lei/h
Aceste taxe au fost stabilite incepand cu anul 2011 pana in prezent. In perioada 2008-2010 taxele de vizitare și tarifele pentru prestari servicii erau mai mici
Figura nr. 2.15. Analiza comparativa a taxei de vizitare a CMSNGL pentru adulti in perioada 2008-2014
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Tarifele biletelor cu preț intreg s-au majorat in anul 2011 – pana in prezent față de 2008-2010 astfel:
Prețul biletului de intrare la Muzeu și Gradina Botanica a crescut cu 25%
Prețul biletului de intrare la Planetariu a crescut cu 70%
Prețul biletului de intrare la Gradina zoologica Garboavele a crescut cu 25 %
Figura nr. 2.16. Analiza comparativa a taxei de vizitare cu reducere a CMSNGL in perioada 2008-2014
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
In anul 2011 – pana in prezent taxa de vizitare cu reducere aplicata copiilor, elevilor și studentilor s-a modificat față de perioada 2008-2010 astfel:
Prețul biletului de intrare la Muzeu și Gradina Botanica a ramas același
Prețul biletului de intrare la Planetariu a crescut cu 50 %
Prețul biletului de intrare la Gradina zoologica a crescut cu 50%
Figura nr. 2.17. Analiza comparativa a tarifelor prestari servicii CMSNGL in perioada 2008-2014
Sursa: date preluate de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
In anul 2011 pana in prezent tarifele pentru prestari servicii aplicate de CMSNGL s-au modificat față de perioada 2008-2010 asftel:
Tariful pentru inchiriere sala auditorium s-a majorat cu 10%
Tariful pentru inchiriere spatiu interior și exterior a crescut cu mai mult de 16 procente
Tariful pentru inchiriere sala cursuri, conferinte, sedinte, catering a crescut cu 31,8 %
Tariful pentru fotografiat și filmat la cerere in scopuri necomerciale a ramas constant
Tariful pentru consultanta tehnica-științifica de specialitate s-a triplat.
2.7.3. Politica de distribuție
Politica de distribuție reprezinta caile de acces la cultura a tuturor segmentelor de piață astfel incat produsul sa devina acceșibil tuturor. Activitatea de distribuție cuntine urmatoarele elemente: reteaua de distribuție, canalul de distribuție, procesele activității de distribuție, serviciile cu clientii, și fluxurile specifice. (Olteanu, 1999, p.236)
De obicei, distributia produselor in cadrul muzeelor se face direct, in cadrul cladirii in cere iși desfasoara activitatea inclusv modul de amenajare și echipare.
Principalul rol al politicii de distribuție este acela de intermediar intre muzeu și vizitatori, prin intermediul personalului și colaboratorilor de specialitate. Ca rol secundar, muzeul poate fi conșiderat pastrator al patrimoniului cultural, sursa de informare, gazda a activităților recreative sau educative. (Zbuchea, 2008, pp.170-171)
Figura nr. 2.18. Harta CMSNGL
Sursa:https://www.google.ro/maps/search/complexul+muzeal+de+stiintele+naturii+galati+adresa/@45.4212868,28.0323525,16z
Distribuția produselor Complexului Muzeal de Științele Naturii se realizează in mod direct, desfacerea produselor către vizitatori se face la sediul muzeului din județul Galați, care reprezintă principala rețea de distribuție. Obiectele culturale ale muzeului sunt prezentate publicului in cadrul expozițiilor permanente și temporare.
Figura nr. 2.19. Cladirea CMSNGL
Sursa: http://sud-est-forum.ro/wp/2014/03/galati-cercetari-de-abuz-in-serviciu-la-complexul-muzeal-de-stiintele-naturii/
Expozițiile permanente se gasesc in incinta cladirii Complexului Muzeal la etajul 1 doua expoziții și la etajul 2 o fotoexpoziție. Expozițiile temporare se gasesc fie in interiorul Muzeului, la parter și etajul 1, fie in aer liber, in cadrul Gradinii Botanice.
O alta modalitate importanta de distribuire a valorilor culturale este organizarea unor evenimente și programe educationale variate. Aceste evenimente s-au organizat in incinta muzeului, in cadrul Observatorului astronomic sau pe suprafață Gradinii Botanice.
Programele educaționale desfasurate in interiorul Muzeului in anul 2013 au fost:
Spring alive – Oaspeții Primăverii
Clubul de Ecologie terestră și acvatică
Clubul micului explorator
Ora Pământului
Soala de vară de ornitologie „Pași prin lumea păsărilor”etc.
Programele educaționale desfasurate in cadrul sectiei Acvariu sunt:
Cercul de Acvaristica
Ecologia pestilor mari, migratori din bazinul danubiano-pontic
Rechinii: mecanisme adaptive ale celor mai vechi vertebrate actuale de pe Terra
Programele educaționale desfasurate in cadrul Planetariului și Observatorului astronomic:
Astroclubul „Călin Popovici”
Stelele, lumini cerești și consteleții
Să cunoaștem Soarele
Pământ – Planeta vie
Școala de vară de astronomie „Privii Cerul!” ediția a VI-a
Tabăra de astronomie Deep – Sky, Editia a VIII-a (Consiliul Județului Galati, 2014, pp.6-10)
Astroclubul “Călin Popovici” a luat ființă pe 16 aprilie 2005, cu ocazia Zilei Internaționale a Astronomiei și este cel mai important program educațional care se desfășoară in cadrul Planetariului și Observatorului Astronomic ale Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați.
In cadrul Astroclubului “Călin Popovici” se desfășoară o serie de cursuri de astronomie, dar și observații astronomice astfel incât să existe o îmbinare intre teorie și practică. In același timp membrii astroclubului sprijină realizarea unor acțiuni de cultură și educație organizate de Planetariul complexului muzeal cu ocazia marilor evenimente astronomice. Membrii Astroclubului “Călin Popovici” organizează observații astronomice in afără orașului Galați, cu ocazia unor star partyuri și tabere anuale de astronomie, ce se desfășoară in Munții Măcinului. Cu acest prilej, se face o intensă promovare a astronomiei in orașul Galați, și in alte orașe din care provin membrii astroclubului cum ar fi Călărași, Brăila, Ploiești, Șibiu, Bârlad, Constanța, București și in mod special in comuna Luncavița din județul Tulcea, localitatea cea mai apropiată de locul in care desfășurăm aceste acțiuni. Toate aceste activități au menirea să promoveze cultura astronomică in România și să ducă mai departe memoria unui reputat astronom, academician și om de știință gălățean, care a fost Călin Popovici. (Astrogalati, 2012)
Figura nr. 2.20. Astroclubul Calin Popovici
Sursa: http://astrogalati.wordpress.com/astroclubul-calin-popovici/
2.7.4. Politica de promovare
Ca variabila a mixului de marketing, politica de promovare sugereaza complexul acțiunilor de impulșionare a pătrunderii produselor și serviciilor muzeului pe piață, de stimulare a vânzărilor. (Florescu, 1992, p.271)
Politica de promovare este alcatuita dintr-un ansamblu de activități ce au drept scop informarea publicului țintă in legătură cu produsele și serviciile culturale oferite pe piață. Activitățile promoționale urmăresc senșibilizarea publicului in privința unei noi oferte, atragerea unor noi segmente de piață, edificarea increderii in anumite opere, dar și construirea identității unor servicii noi. Activitățile specifice de promovare sunt intreprinse cu scopul de a face cunoscute expozițiile, evenimentele și proiectele educaționale și culturale ale muzeului și s-au axat pe foloșirea unor mijloace de comunicare eficace, implicând in același timp, costuri cât mai reduse. (Popescu și Corboș, 2011, p.160)
Promovarea face practic legatura intre activitățile muzeului concretizate in produse, preș ți distribuție, pe de-o parte și clienșii sai efectivi sau potențiali, pe de altă parte. (Olteanu, 2000, p. 258)
Mijloacele de promovare utilizate de Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați sunt urmatoarele:
Mass-media.
Promovarea Complexului Muzeal s-a facut prin intermediul presei locale din Galați și la postul de televiziune locale gălățean VOX TV Regional cat și pe șite-ul acestuia.
Prin intermediul presei scrise au fost promovate publicului atat expozițiile temporare cat și programele culturale derulate de Complexul Muzeal.
Publicitatea online, directă și outdoor
Publicitatea online se realizeaza prin intermediul șite-urilor web.
Site-ul web al Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați . Acesta a fost proiectat pentru a răspunde neceșității publiculi de a avea acces rapid la informatii actualizate. Pe șite se gasesc informații cu privire la expoziția temporara care se gaseste la muzeu in momentul accesarii, date de contact, programul de vizitare a muzeului și informații publice cu privire la concursuri pentru ocuparea unor posturi in cadrul muzeului.
Figura nr. 2.21. Site-ul web al Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați
Sursa: http://www.cmsngl.ro/
Pagina de Facebook a Complexului Muzeal este cea mai potrivita metoda de furnizare a informatiilor oferite de Muzeu. Astfel publicul este șinut la curent cu expozițiile și evenimentele care vor avea loc, diverse activități culturale și educationale, poze și filmulețe. Șiteul se bucura de 3891 de aprecieri și este vizualizat zilnic.
Figura nr. 2.22. Pagina de facebook a CMSNGL
Sursa:https://www.facebook.com/pages/Complexul-Muzeal-de-%C5%9Etiin%C5%A3ele-Naturii-Gala%C5%A3i/141371159286702?sk=wall
Canal propriu pe site-ul Youtube unde se pot vizualiza diferite filmulete a expozițiilorși activităților ce au loc in cadrul muzeului la adresa https://www.youtube.com/user/CMSNGLofficial
Promovarea prin materiale informative generale: pliante și broșuri;
Promovarea prin afișe de diferite dimenșiuni și prin bannere amplasate la sediul muzeului, pe șite-ul instituției și pe pagina de facebook;
Figura nr. 2. 23. Afise expoziții temporare „Oameni și locuri de pe 5 continente”,și „Flori la malul Dunarii”
Sursa:https://www.facebook.com/pages/Complexul-Muzeal-de-%C5%9Etiin%C5%A3ele-Naturii-Gala%C5%A3i/141371159286702?sk=wall
Obiectele promoționale sunt comercializate prin intermediul magazinului de suveniruri.
Evenimentele desfășurate la sediul muzeului au avut in vedere vernisaje ale expozițiilor temporare, lansări de carte, conferințe și mese rotunde.
Complexul Muzeal de Științele Naturii ,,Răsvan Angheluță" Galati a lansat in anul 2013 un număr de 80 de programe culturale care au constat, in principal, din expoziții temporare, proiecte educationale gi conferinte.
In cadrul Muzeului in s-au organizat 4 conferințe cu urmatoarele teme: „Habtatul urban și rolul său in Conservarea fauni”, „1 Aprilie – Ziua Pasarilor”, „Viața in perioadele glaciare ale Pământului”, „Călător in țara lui Confucius”.
In cadrul Acvariului au avut loc 3 conferințe: „Centrul de Acvaristica”, „22 Mai – Ziua Biodiverșității”, „Sa ne implicam in salvarea stuionilor și a raurilor”
In Cadrul Planetariului și Observatorului astronomic s-au organizat conferințele cu numele: „Constelațiile Românești Tradiționale", „Vecina noastră Luna”, „Incurșiune in lumea exponatelor”
Un eveniment important și popular in ultimii ani este „Noaptea Muzeelor” la care Complexul muzeal a participat in ultimii 6 ani.
Figura nr. 2.24. Postere „Noaptea Muzeelor”
Sursa:https://www.facebook.com/141371159286702/photos/a.176907792399705.42485.141371159286702/633581383399008/?type=1&theater
2.7.5. Oferta suplimentară
Oferta suplimentară se refera la serviciile auxiliare oferite de muzeu vizitatorilor care faciliteaza transmiterea și perceperea mesajului prin informare, ghidaj sau obiectele vandute la magazin.
Serviciul de ghidaj este important pentru o intelegere mai bună a expozițiilor permanente sau temporare. Oferirea acestui serviziu se face de catre persoane din interiorul muzeului sau din exterior – ghizi de specialitate
Serviciile de alimentatie – restaurant, cofetarie, bar, terasa- sunt necesare mai ales in cadrul muzeelor de dimenșiuni mari unde vizitatorii petrec un timp indelungat . In aceste locatii vizitatorii pot manca, se pot relaxa sau pot sta jos.
Magazinul este un loc cautat de vizitatorii care iși doresc un suvenir.
Serviciul de informare poate fi personal sau se poate realiza prin intermediul unor chioscuri electronice sau a unor calculatoare. De cele mai multe ori serviciile de informare nu sunt separate ci se efectueaza la ghiseul de vanzare a biletelor.
Alte oferte suplimentare intalnite in cadrul muzeului pot fi: servicii de garderoba, de obiecte pierdute, de recreere, de joaca etc. (Zbuchea, 2008, pp.185-188)
Complexului Muzeal pune la dispozitia publicului servicii de ghidaj, de consultanta tehnică-științifica de specialitate contracost, la prețul de 30 de lei.
Magazinul de suveniruri contine șiferite accesorii pentru femei facute din pietre semiprețioase, magneti și se gaseste la intrarea in muzeu. Tot de la magazin se pot achiziționa biletele de intrare la Planetariu și Observator.
Figura nr. 2.25. Magazinul de suveniruri
Sursa:http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/galati,423,1191/o-zi-in-galati-si-imprejurimi,4457/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__16831.htm
Serviciile de alimentatie sunt oferite prin intermediul a doua tonomate care se gasesc in holul Complexului Muzeal.
Capitolul 3. Studiu privind sursele de creștere a competitivității Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați in contextul dezvoltării urbane prin analiza percepției vizitatorilor
Ipoteze și variabile
Scopul studiului a fost cercetarea percepției vizitatorilor față de CMSNGL prin intermediul unei cercetari cantitative utilizand ancheta pe baza de chestionar pentru a cerceta comportamentul consumatorilor, gradul de informare al vizitatorilor față de muzeu, percepția vizitatorilor față de calitatea expozițiilor și atractivitatea colecțiilor, precum și gradul de satisfacție a celor care au vizitat muzeul.
Cercetarea a pornit de la formularea a 3 ipoteze, pe baza cărora se vor realiza intrebările chestionarului. Fiecare ipoteză a avut un număr de 3 -5 variabile ce ar putea să fie conșiderate sursa de competitivitate a muzeului in contextul dezvoltării urbane.
Ipoteza 1: Gradul de informare a vizitatorilor față de CMSNGL este mare
Variabilele utilizate pentru formularea aceastei ipoteză au fost:
Sursele de informare pe care muzeul le folosește pentru a se promova
numarul vizitelor efectuate de vizitatori
motivele pentru care vizitatorii au venit la muzeu
vizitarea muzeului s-a facut individual sau in grup organizat
Ipoteza 2: Percepția vizitatorilor față de calitatea ofertei culturale și atractivitatea colecțiilor și expozițiilor este bună
Variabilele pentru această ipoteză au fost:
Tarifele practicate de muzeu
calitatea activităților educationale
calitatea expozițiilor permanente și varietatea expozițiilor temporare
oferta de produse din cadrul magazinului de suveniruri
Ipoteza 3: Gradul de satisfacție reșimțit de vizitatori este ridicat
Variabilele pentru această ipoteză au fost:
serviciile oferite de muzeul
acceșibilitatea muzeului
intenția de a revizita muzeul
intentia de a recomanda altor persoane sa viziteze CMSNGL
Astfel am obținut date despre preferințele vizitatorilor, motivatiile acestora , gandirea și cauzele care generaza atitudidea lor față de muzeu.
Metoda de cercetare
Cea de-a doua etapa parcursa in realizarea cercetarii a fost obtinerea de informații primare ce sunt necesare analizei.Acest lucru joaca un rol foarte important in cercetările de marketing.
Primul pas a fost alegerea esantionului caruia i se va aplica chestionarul. Eșantion este alcătuit dintr-un număr de unități ce sunt selectate din cadrul acelei populații care face obiectul cercetării. Stabilirea populației care poate participa la sondaj are in vedere determinarea ansamblului persoanelor sau organizațiilor către care se orientează cercetarea și asupra cărora se vor răsfrânge rezultatele cercetării. (Popescu și Corboș, 2011, p.166)
Populația a fost reprezentată de vizitatorii CMSNGL care au vârste peste 14 ani.Ca tehnică de eșantionare a fost utilizată eșantionarea aleatoare stratificată ce presupune ca participanții să fie selecționați in mod aleator din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populației cu vârsta de peste 14 ani.
Răspunsurile au fost inregistrate de la 181 de persoane pe parcursul lunii iunie 2014.
Ancheta sub forma de chestionar, a fost una de opinie deoarece au fost strânse date subiective, care au descris opiniile, motivațiile și inclinațiile respondenților. Referitor la forma intrebarilor, chestionarul a fost un chestionar cu intrebări inchise.
Chestionarul a fost constuit in Google Docs și a fost impărțit in mediul online.
Chestionarul a fost structurat in doua secțiuni:
Prima secțiune a jucat rolul unui filtru, pentru a putea demonstrara faptul că respondentul face parte din eșantionul propus pentru investigare. Această secțiune a cuprins 2 intrebări referitoare la varsta respondentului și daca a vizitat sau nu Comlexul Muzeal.
Cea de-a doua secțiune a avut ca scop demonstrarea ipotezelor și variabilelor cercetării. Aceasta a conținut 18 intrebări care au avut in vedere confirmarea sau infirmarea ipotezelor.
Prima ipoteză a fost analizată prin intermediul răspunsurilor la intrebările 3 – 7. Ele au avut ca scop culegerea informațiilor referitoare la sursele de informare pe care muzeul le folosește pentru a se promova, numarul vizitelor efectuate, motivele pentru care vizitatorii au venit la muzeu și dacă vizitarea muzeului s-a facut individual sau in grup organizat
Cea de-a doua ipoteza a fost analizata cu ajutorul răspunsurilor obținute la intrebările 8 – 14 care au avut in vedere: tarifele practicate de muzeu, calitatea activităților educationale, calitatea expozițiilor permanente, calitatea și varietatea expozițiilor temporare și oferta de produse din cadrul magazinului de suveniruri
Cea de-a treia ipoteza a fost analizata prin intermediul raspunsurilor la intrebările 13, 15-20 Intrebarile au fost compuse pentru a afla gradul de satisfactie reșimtit de vizitatori prin: cat de multumiti au fost de serviciile oferite de muzeu, amplasarea muzeului și poșibilitatea de a ajunge la acesta, programul de vizitare al Complexului Muzeal și viziunea de ansamblu oferita de CMSNGL.
Ultimele trei intrebări ale chestionarului au avut ca obiectiv aflarea intenției respondenților de a revizita muzeul, ce i-ar impiedica daca nu ar reveni la muzeu și intentia vizitatorilor de a recomanda și altor persoane CMSNGL.
3.3. Rezultate
Pentru acest studiu de caz am optat să analizez intrebările cele mai relevante cuprinse în secțiunea a doua-a a chestionarului care au avut drept scop demonstrarea ipotezelor și variabilelor cercetării.
Ipoteza 1.
Principalele surse de informare care au determinat respondenții să viziteze Complexul muzeal au fost: familia/prienteni, colegi de școală/muncă, TV/Radio, internet și afise/pliante.
Figura nr. 3.1. Surse de informare care au determinat respondenții să viziteze CMSNGL
Principala sursa de informare care a determinat respondentii sa viziteze muzeul este familia sau prietenii (35%) dar și colegii de școala/muncă (32%). Internetul a fost foloșit ca și sursa de informare doar de 30 de respondenti ceea ce reprezinta 18% dint totalul respondentilor iar 13% de respondenti au conșiderat ca altele au fost sursele lor de informare cu privire la muzeu.
Respondenti nu s-au informat despre CMSNGL de la TV sau radio(doar 3%) și nici din afise, pliante sau brosuri.
Principalul motiv care a determinat vizitarea muzeului a fost pentru recreere și divertisment (49%) Următoarele cele mai importante motive au fost: din curiozitate (25%), pentru documentare și aprofundarea cunoștințelor (17%) și la indemnul cadrului didactic/prietenilor/familiei (9%). In figura 3.2. se poate observa ca mersul la muzeu este conșiderat o metoda de divertisment, unde oamenii prefera sa se recreeze și sa se relaxeze.
Figura 3.2. Scopul vizitei a corespondentilor la CMSNGL
Cei mai mulți dintre respondenti au declarat ca viziteaza muzeul ocazional(40%), iar 28% dintre cei care au completate chestionarul au sustinut ca viziteaza muzeul in mod frecvent . 18% dintre respondenti au mai vizitat incă o data muzeul și 14% dintre ei au vizitat o șingura data CMSNGL. In urma acestei intrebari se poate observa faptul ca vizitatorii frecventi sunt in porportie destul de mare iar cei care au vizitat o șingura data muzeul sunt cei mai puțini. Vizitatorii au preferat sa revina la muzeu de cate ori au avut ocazia.
Mai puțin de jumatate din vizitatori au facut parte dintr-un grup organizat iar 51% din vizitatori au fost fie insoțiți, fie au vizitat șinguri muzeul. Doar 5% din vizitatori nu au fost insotiti, cea mai mare parte preferand sa viziteze muzeul alaturi de prieteni (48%), colegi(30%) și familie (18%)
In ceea ce privește acceșibilitatea prețurilor, 52% dintre respondenți au conșiderat că acestea sunt acceșibile, 34% au conșiderat că sunt scăzute, iar 7% sustin că sunt foarte scăzute. Ponderea celor care conșideră ca prețurile practicate sunt ridicate a fost de 7% și un șingur respondent a conșiderat prețurile ca fiind foarte ridicate. Daca ne gandim la faptul că orice activitate de petrecere a timpului liber costă destul de mulți bani, tarifele de vizitare a muzeului sunt medii și chiar mici in cazul biletelor cu reducere(1,5 lei pentru vizitarea Muzeului și Gradinii Botanice și 3 lei pentru vizitarea Planetariului și Observatorului Astronomic.
Rezultatul ca tarifele practicate de CMSNGL sunt percepute ca fiind acceptabile și scazute este și din cauza ca 60% din vizitatori au beneficiat de bilete cu reducere sau gratuitate și 40,8% au achitat intregul preț al biletului adica de 6 lei/ persoana.
Figura nr. 3.3. Raspunsul la intrebarea: „Cum vi se par tarifele practicate de CMSNGL?”
Ipoteza 2.
Din perspectiva vizitatorilor, calitatea programelor educationale care se desfasoara in cadrul muzeului este conșiderata aceptabilă de catre aproximativ jumatate din aceștia, 36,5 % au conșiderat oferta educationala ca fiind bună, iar 12% au conșiderat-o foarte bună. Doar 2,2% din vizitatori au conșiderat ca activitățile educationale oferite de muzeu sunt slabe iar principalul motiv a raspunsurilor negative este lipsa de informare cu privire la programele desfasurate.
Putem afirma ca vizitatorii conșidera calitatea programelor educationale ca fiind bună datorită numarului mare de programe organizate anual in cadrul muzeului și participarea unui numar mare de cursanti la aceste programe. Faptul ca unele programe educationale au ajuns la aVI-a ediție ne demonstreaza calitatea acestor activități și dorinta participantilor de a repeta experienta obtinuta in urma participarii.
Figura 3.4. Percepția vizitatorilor asupra calității activităților educaționale, expozițiile permanente și temporare și a serviciilor
In ceea ce privește calitatea expozițiilor permanente, 41,9% din vizitatori conșidera expozițiile bune, 40,8% acceptabila, 14,4% foarte bună. Doar 2,2% din respondenti au conșiderat ca expozițiile permanente sunt de calitate slabă. Numarul mare al raspunsurilor bune este datorat imbunătățirilor continue aduse expozițiilor.
Calitatea expozițiilor temporare este conșiderata de mai mult de jumatate din vizitatori, respectiv 51,9%, ca fiind bună și 16% foarte bună. 26,5 % din respondenti au conșiderat acceptabilă calitatea și diverșitatea expozițiilor temporare iar 5,5% slabă. Expozițiile temporare sunt mult mai apreciate față de cele permanente deoarece se schimba mereu, sunt mai diverșificate și inedite. Cei mai mulți vizitatori se inregistreaza la vernisajele expozițiilor temporare și de aceea 68% din vizitatori le conșidera de o calitate bună și foarte bună.
In ceea ce privește calitatea serviciilor oferite ce muzeu (bai, garderoba, magazin) peste jumatate din raspunsuri au fost ”bună” și ”acceptabilă”, 16% ”foarte bună” și 2,2% ”slabă”. Din aceste răspunsuri reiese faptul că serviciile oferite vizitatorilor sunt bune, clădirea este curata și a fost renovata de curand, fiind conșiderată de unii oameni chiar o clădire futuristă contrar cladirilor muzeelor din tară.
Figura 3.5. Aprecierea ofertei de produse din cadrul magazinului de suveniruri din interiorul muzeului
In cazul ofertei de produse a magazinului de suveniruri rezultatele sunt negative: 45,85% din vizitatori apreciaza putin și 12,7% apreciaza foarte putin suvenirurile. Astfel mai mult de 58% nu apreciaza produsele din cadrul magazinului. Acest rezultat poate fi din cauza ca suvenirurile au o gama restransa de clienti, doar femeile sunt interesate de bijuterii din pietre semipretioase.
In schimb, 36,4% apreciaza mult oferta magazinului de suveniruri și 5 % apreciaza foarte mult. Obținând aceste rezultate, conșider ca acest aspect este unul dintre punctele necesar de imbunatățit, prin lărgirea gamei de suveniruri comercializate.
Ipoteza 3.
In ceea ce priveste locatia muzeului și modalitatea de a ajunge la acesta vizitatorii s-au declarat multumiti.
Figura 3.6. Gradul de multumire al vizitatorilor legat de amplasarea muzeului și programul de vizitare
Astfel, 81,2% dintre vizitatori s-au declarat multumiti de amplasarea muzeului, 15,46% au fost foarte mulțumiți iar 1 procent din vizitatori a fost nemulțumit. CMSNGL este amplasant langa Faleza Dunarii și are doua intrari acceșibile atat parții de nord a orasului cat și centrului. Locația este una centrala și se ajunge cu usurinșa cu mijloacele de transport in comun dar și cu mașina personala. In oraș sunt montate indicatoare care facilitează drumul spre Complexul Muzeal.
In ceea ce privește gradul de multumire față de programul de vizitare, trei sferturi dintre respondenți (78,45%) s-au declarat multumiti, 17,67% s-au declarat foarte mulțumiți iar 1,2% au fost nemultumiti. S-a obtinut acest punctaj mare favorabil deoarece in momentul aplicarii chestionarului programul muzeului era cel de vara :de miercuri pana vineri programul este de la ora 10 la ora 18, sambata-duminica de la 10 la 20. Se conșidera ca vara este perioada cea mai activa, in care se inregistreaza cei mai mulți vizitatori care prefera CMSNGL ca loc de recreere și de plimbare dar și pentru a cunoaste lucruri noi și a aprofunda cunostințele.
Figura 3.7. Gradul de mulțumire al vizitatorilor față de vizita in ansamblu la CMSNGL
Privind in ansamblu, vizitatorii au fost multumiti de vizita realizata la CMSNGL in proporție de 56%, foarte multumiti in proportie de 43% și nemultumiti in proporție de aproximativ 1%. Cei care au raspuns ca fiind nemultumiți de vizitarea muzeului sunt aceași care nu au avut o parere buna despre serviciile oferite de muzeu, calitatea expozițiilor temporare și permanente și nu vor mai intentiona sa viziteze in urmatoarele luni muzeul.
La finalul chestionarului vizitatorii au fost intrebați daca pe viitor vor mai vizita muzeul iar 56,35% au raspuns „probabil ca da”, 17,12% au fost șiguri de revizitarea lor a muzeului. Cei care probabil nu vor mai vizita muzeul au fost in proportie de 2% iar restul de aproximativ 25% nu au stiu sa dea un raspuns concret. Respondentii acre au fost șiguri pe intentia lor de a revizita muzeul se incadreaza in grupul vizitatorilor frecvenți și ocazionali.
Figura 3.8. Raspunsurile la intrebarea:„Intenționați să revizionați CMSNGL in următoarele luni?”
Principalele motivele pentru care respondenții nu ar revizita muzeul sunt: lipsa timpului liber ocupa 52% din intregul procentaj, lipsa de informare ci privire la expozitii temporare și evenimente culturale, educaționale desfașurate in cadrul muzeului reprezinta 41.67% . Un procent mic dintre persoanele chestionate au raspuns ca prefera sa petreaca timpul liber in alte locații (5,2%) și aproximativ 3% din respondenti conșidera că tarifele sunt prea mari și oferta muzeului este neatractiva.
Pentru a afla gradul de satisfactie reșimtit de vizitatori, la intrebarea dacă ar recomanda și altor persoane să viziteze muzeul, aceștia au răspuns afirmativ in proportie de 84,5 % iar 15,5% nu vor recomanda muzeul sau nu iși amintesc daca l-au recomandat.Acest lucru se poate observa in figura 3.9.
Figura nr.3.9. Raspunsurile la intrebarea: „Ati recomanda/recomandat și altor persoane să viziteze CMSNGL?”
Concluzii
Majoritatea persoanelor care au participat la acest studiu sun tineri cu vârsta cuprinsă intre 18 și 35 de ani, locuitori ai orașului Galați. Tinerii au ales sa viziteze muzeul în scopul de a se recrea si relaxa sau din curiozitate, pe când populatia mai in varsta prefera sa isi petreaca timpul la muzeu in scopul documentarii si aprofundarii unor cunostinte vechi sau noi.
Ipoteza 1 s-a confirmat, CMSNGL se bucra anual de un numar mare de vizitatori fiind cel mai vizitat muzeu din Județul Galați in comparație cu muzeele concurente din oraș. Aproximativ jumatate dintre vizitatori au ales sa mearga la muzeu pentru a se recrea și pentru divertisment. Faptul ca 28% din respondenți vizitează muzeul frecvent si 40% ocazițional ne demenstrază ca muzeul nu isi pierde vizitatorii, știe să îi atraga și îi face să revina oferindu-le produse noi șiexpozitii spectaculoase.
Ipoteza a 2a s-a confirmat prin faptul ca majoritatea vizitatorii percep calitatea produselor și serviciilor oferite ca fiind bună și foarte bună și doar un procent redus de 2% nu apreciaza calitatea serviciilor si a expozitiilor ca fiind una slabă.
Singurul lucru care nu este apreciat este magazinul de suveniruri, mai exact produsele pe care acestea le ofera. Mai mult de 60apreciază puțin și foarte puțin oferta de produse din cadrul magazinului
Asa cum a fost formulată și cea de-a treia ipoteza, gradul de satisfactie resimtit de vizitatori este ridicat. Vizitatorii au fost multumiți si foarte mulșumiti de locul de amplasare al muzeului și usurinșa cu care se poate ajunge la el. Aceasta ipoteza ne este confirmată de rezultatele chestionarului care arata că 43% dintre respondenși se declară foarte multumiți de vizita in ansamblu a CMSNGL si doar un procent nu a fost multumit.
De asemenea 73% vor revizita muzeul iar motivele celor care nu vor mai venii la muzeu au fost lipsa timpului liber si nu neatractivitatea muzeului sau prețurile biletelor prea mari.
Capitolul 4. Propuneri de îmbunatățirii a activității de manakement și amrketing din organizațiile culturale
Studiul realizat pe muzeu arata o parte din provocările cu care se confruntă managementul
organizațiilor culturale românești in momentul de față. S-a incercat să se faca trecerea de la
instituție culturală la organizație culturală, de la perceptia vizitatorilor la percepșia clienților, lucru pus in dificultate și de apariția unei concurențe intre aceste organizații culturale.
Analiza percepției vizitatorilor Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” Galați oferă o serie de rezultate unele mai bune, altele mai putin bune pe baza cărora vor fi enumerate metodele de îmbunatațire a marketingului și managementului cultural. Acest lucru se poate realiza prin aplicare unei politici de promovare bine pusa la punc care sa fie axată pe valori tradiționale adaptate realităților contemporane, îmbunătățirea serviciilor adiacente, de suport, prospectarea poșibilităților de diverșificare pentru atragerea altor segmente de piață, dezvoltarea competenețelor acumulate.
Derularea activitatilor și serviciilor oferite de Complexul Muzeal de Știinlele Naturii ,,Rasvan Angheluta" Galați pe baza unor programe elaborate cu ajutorul politicilor de marketing pentru satisfacerea nevoilor culturale ale grupurilor tinta, respectiv turistii, tineret și oameni de cultură, evaluarea și reconsiderarea, dupa caz, a respectivelor programe și proiecte in functie de dinamica implementerii;
Pentru ca acest lucru sa fie realizabil trebuie analizata cu atentia plaja potentialilor vizitatorim comportamentul acestora si mai ales preferintele si nevoile consumatorilor de cultura. Pe baza acestor date obtinute se constuiesc politicile si programele ce vor fi implementate in cadrul organizatiei.
Lărgirea accesului la informații prin tiparirea unor afișe și bannere ce vor împânzi orașul Galați. Tiparirea unor reviste si broșuri care sa ilustreze expozitiile si programele culturale desfasurate in cadrul muzeului. O mare parte din vizitatori nu au intenția de a eveni la muzeu din cauza lipsei de informare cu privire la expozitiile temporare sau a programelor educationale.
Popularizarea serviciilor oferite de Complexului Muzeal de Știintele Naturii ,,Răsvan Anghelută" Galati, redactarea de publicatii informative, imbogătirea ofertei culturale;
Îmbunătățirea ofertei culturale, organizarea, pe langa expoziliile de baza, a unor expozitii cu caracter temporar. Expozitiile temporare desfasurate in ultimul an au fost in numar de 34 la care au participat peste 60000 de vizitatori. Organizarea unor expozitii inedite, spectaculoase care sa atraga un numar cat mai mare și variat de vizitatori. De obicei vizitatorii sunt mai atrași de expozișiile temporare decat de expozițiile permanente deoarece acestea sunt mai diversivicate si aduc nouatate in cadrul muzeului. Pentru ca să câștige un public cât mai mare managerii muzeului trebuie sa organizeze expozitii cât mai dese, aduse din toate colșurile lumii si sa faca parte din categorii cate mai diferite de colecții.
Creșterea vizibilititii Complexului Muzeal de Știintele Naturii ,,Răsvan Anghelută" Galați prin utilizarea unor tehnici moderne de marketing cultural in vederea crearii unui brand al muzeului, dezvoltarea workshop-urilor muzeale și crearea unui imagini dinamice, atractive și interactive. La acest moment muzeul nu are un brand al lui iar in țară este recunoscut ca avand cel mai performant observator astronomic. Ar trebui sa construiască o campanie de promovare puternica, folosind ca principal punct de atractie Observatorul astronomic si sa il promovezi cu ajutorul tuturor canalelor.
Dezvoltarea paginii web a muzeului ce poate atrage un numar mare de clienti noi, poate atinge un strat nou de vizitatori in special tinerii care sunt in permanență în mediul online.Asa cum a rezultat din ancheta realizata doar o parte mica de vizitatori (18%) au folosit internetul ca sursa de informare ceea ce rezulta ca muzeul nu se promoveaza suficient in mediul online. Pagina web este saraca in informații si in poze, mai multe gasindu-se pe un blog administrat de muzeografii angajati la Complexul muzeal. De asemenea, pagina de facebook este mult mai vizualizata si accesata fata de site-ul web oficial al muzeului. Pentru a-si spori vizibilitatea in lumea internetului trebuie sa creeze o pagină web de impact, cara sa fie accesata cu usurință de toate categoriile de vârstă.
Perfectionarea personalului existent, recrutarea, educarea și selectia viitorilor angajati care sa corespunda cat mai mult cu cerințele organizatiei muzeale. Aplicarea unui management de calitate al resurselor umane prin asigurarea participării personalului la programele de formare și specializare in muzeologie;
Dezvoltarea parteneriatelor cu institutii similare din țară și din străinatate in vederea atragerii de resurse (materiale, informationale și financiare) și promovarea realizărilor.Un pateneriat important a fost cu Republica Moldova. Impreuna cu Muzeul de Stiințe ale Naturii din Cahul au reușit sa atraga fonduri europene importante care au fost investiti in echipamentul si infrastructura muzeului. Si prin organizării a cel putin doua activităti anuale de mare anvergura se pot atrage potenșiali parteneri dar mai ales se pot atrage segmente noi de vizitatori.
Bibliografie
AstroGalați, (2012), Informatii generale. Observatorul astronomic, [online] la adresa http://astroGalați.wordpress.com/informatii-generale/observatorul-astronomic/ , accesat la data de 15.06.2014;
AstroGalați, (2012), Astroclubul ‘Călin Popovici’, [online] la adresa http://astrogalati.wordpress.com/astroclubul-calin-popovici/ , accesat la data de 23.06.2014;
AstroGalați, (2012), Informatii generale. Pranetariul CMSNGL, [online ] la adresa http://astroGalați.wordpress.com/informatii-generale/planetariul-cmsngl/ , accesat la data de 15.06.2014
Balaure, V. (2000), Marketing, Bucuresti: Uranus, p.346
Bucurstan,. G., (2005), Conceptia despre publicul muzal intr-o evolutie seculara [online] la adresa http://www.revistatranșilvania.ro/arhiva/2005/pdf/numarul78/art42_conceptia_despre_publicul_muzeal_intr-o_evolutie_seculara.pdf accesat la data de 10.06.2014, p.135
Cocoș, M., nd, Muzeul de Artă Vizuală Galați, [online] la adresa http://www.mavgl.ro/index.php/en/despre-noi, accesat la data de 15.06.2014
Coleff, D., McFadyen, S., Hoskins, C., n.d., Management cultural in cea de-a doua jumătate a Seccolului al xx-lea [online] la adresa http://revad.uvvg.ro/files/nr4/4.%20doina%20coleff.pdf, accesat la data de 17.06.2014
Complexul Muzeal, (2014), „Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, [online] la adresa https://www.facebook.com/pages/Complexul-Muzeal-de-%C5%9Etiin%C5%A3ele-Naturii-Gala%C5%A3i/141371159286702?sk=timeline , accesat la data de 18.06.2014
Consiliul Județului Galați, n.d., Complexul Muzeal De Științele Naturii "Rãsvan Anghelutã" Galați, [online] la adresa http://www.cjGalați.ro/index.php/component/content/article/147/3275-complexul-muzeal-de-st-naturii-Galați , accesat la sata de 02.06.2014
Corboș, R., Popescu, R.I., (2013) „Competitivitatea organizatiilor culturale in contextul dezvoltarii urbane”, București:ASE, p.157
CMSNGL, (2014), „Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” [online] la adresa http://www.cmsngl.ro/, accesat la data de 28.06.2014
Dragićević-Šešić, M. și Stojković, B. (2002), Cultura: Management. Mediere. Marketing, Timișoara: Brumar, pp. 15-64;
Finn, A., McFadyen, S., Holskins, C., Marketing, Management, and Competitive Strategy in the Cultural Industries, [online] la adresa http://www.cjc-online.ca/index.php/journal/article/view/831/737, accesat la data de 12.06.2014
Florescu, C., (1992), Marketing, Bucuresti: Expert, pp. 271-277
French, Y. și Runyars, S., (2011), Marketing and Public Relatons for Museums, Galleries, Cultural and Heritage Attraction, New York:Routledge, p.128 ;
Ghidul muzeelor, n.d., Complexul Muzeal de Științele Naturii "Răzvan Angheluță" [online] la adresa http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=310 , accesat la data de 13.06.2014
Hotararea Consiliului Judetean Galați Nr. 360 din 29 ianurie 2010 privind aprobarea caietului de obiective pentru concursul de proiecte de management pentru Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați
Hotararea Consiliului Judetean Galați Nr. 64 din 29 aplilie 2014 privind aprobarea caietului de obiective pentru concursul de proiecte de management pentru Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță” Galați pentru perioada iulie 2014- iunie 2017
Jayachandran, S., (2004), Marketing Management: text and cases, New Delhi: Excel Books, p.63
Kotler, P., Turner , R., (1989), Marketing Management: Analyșis, Planning, Implementation and Control, Ontario: Prentice-Hall Canada, Inc , p.17
Kotler, N., Kotler, P. și Kotler, W.(2008), Museum Marketing and Strategy: Deșigning Misșions, Building Audiences , Generating Revenue and Resources, San Francisco: Jossey-Bass, p.5
Matei, F., (2011), AQUASCAPING la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați, online] la adresa http://florinmatei.blogspot.ro/2011/07/aquascaping-la-complexul-muzeal-de.html , accesat online la data de 28.06.2014
Moldoveanu, M. și Ioan-Franc, V. (1997), Marketing și cultură, București: Expert, p. 11-
Moldoveanu, M. și Ioan – Franc, V. (1999) Managementul culturii. Universul rural, Bucuresti: Expert, p.156
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, n.d., „Carnet cultural”, [online] la adresa http://migl.ro/, accesat online la data de 15.06.2014
Oberlander-Tarnoveanu,A., I., Dutu, (2009), Muzee și colectii din Romania, [online] la adresa http://www.cimec.ro/pdf/Oberlander-Tarnoveanu-Irina_Aurelia-Dutu_Muzee-și-colectii-din-Romania-Museums-and-Collections-in-Romania-2009.pdf, accesat la data de 04.06.2014, p.195
Olteanu, V., (1999), Marketingul serviciilor. Teorie și practica, Bucuresti: Uranus.p.236
Olteanu, V., (2000), Marketingul serviciilor. Teorie și practica, Bucuresti: Uranus, editia a II-a, pp. 41-41, 131-133, 258
Opris, I. (2008), Managementul muzeal, Targoviste: Cetatea de scaun, pp. 23, 84
Popa, A., n.d., Muzeul și publicul. Tendinte actuale, [online] la adresa http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_9/26_popa.pdf , accesat la data de 05.06.2014, pp.177-178
Popescu, R.I., Corboș, R.A., (2011) „Studiu privind sursele de creștere a competitivității Muzeului Național de Istorie a României in contextul dezvoltării urbane prin analiza percepției vizitatorilor” Revista Tranșilvană de Științe Administrative, vol. 2 nr.29/2011, pp. 155-172
Reef, (2010), Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați, [online] la adresa http://www.reef.ro/home?_101_INSTANCE_Rp5J_advancedSearch=false&_101_INSTANCE_Rp5J_andOperator=true&_101_INSTANCE_Rp5J_delta=10&_101_INSTANCE_Rp5J_keywords=&cur=4&p_p_col_count=4&p_p_col_id=column1&p_p_col_pos=3&p_p_id=101_INSTANCE_Rp5J&p_p_lifecycle=0&p_p_mode=view&p_p_state=normal , accesat la data de 10.06.2014
Vashisht, K. (2005), A Practical Approach to Marketing Management, New Delhi: Atlantic, p.1
Zbuchea, A. (2008), Marketingul in slujba patrimoniului cultural, Bucuresti: Univerșitara pp. 9-188;
Zbuchea, A. Ivan, L. (2008), Muzeu focus: Cum sa cunoastem mai bine vizitatorii muzeelor, Bucuresti: Coliss, pp. 37-40;
Zecberu, V. (2002) Management in cultura, Bucuresti: Litera International, Editia a II a, pp.11-40
ANEXE
Anexa nr. 1. Chestionarul aplicat
Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Galati
*Obligatoriu
Top of Form
1. Care este varsta dumneavoastra? *
14-18 ani
18-35 ani
35-60 ani
peste 60 ani
2. Ati vizitat Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Galati (CMSNG) ? *
Complexul Muzeal de Stiintele Naturii este format din gradina botanica, acvariu, muzeu, planetariu, observator astronomic și gradina zoologica
Da
Nu
Nu stiu
3. De cate ori ati vizitat CMSNG? *
frecvent
o șingura data
ocazional
de doua ori
4. Care sunt sursele de informare ce v-au determinat sa vizitati CMSNG? *
familia/prieteni
colegi de scoala/munca
internet
TV/radio
afise/pliante/brosuri
altele
5. Care este scopul vizitei dumneavoastra? *
recreere/divertisment
documentare și aprofundarea cunostintelor
curiozitate
la indemnul cadrului didactic/familiei/prietenilor
6. Ati vizitat CMSNG intr-un grup organizat? *
Da
Nu
Nu stiu
7. Daca raspunsul este nu, ati fost insotit de: *
familie
prieteni
colegi
nu am fost insotit
8. Ati beneficiat de biletul de intrare: *
cu pret intreg
cu reducere
cu gratuitate
9. Tarifele practicate de CMSNG vi se par: *
(tarife bilete :6 lei – adult/ 1,5 – elevi, studenti, copii > 5 ani, pentru planetariu și observator: 5 lei adulti/ 3 lei elevi, studenti)
foarte scazute
scazute
acceptabile
ridicate
foarte ridicate
10. Apreciati calitatea activităților educationale desfasurate in muzeu ca fiind: *
ex: scoli de vara, astrocluburi
slaba
acceptabila
buna
foarte buna
11. Apreciati calitatea expozitiilor permanente ca fiind: *
slaba
acceptabila
buna
foarte buna
12. Aprerciati calitatea și varietatea expozitiilor temporare ca fiind: *
slaba
acceptabila
buna
foarte buna
13. Conșiderati serviciile oferite de muzeu ca fiind: *
slabe
acceptabile
bune
foarte bune
14. Apreciati oferta de produse din cadrul magazinul de suveniruri din interiorul muzeului ? *
foarte putin
putin
mult
foarte mult
15. Cat de multumit sunteti de amplasarea muzeului și poșibilitatea de a ajunge la acesta? *
nemultumit
multumit
foarte multumit
16. Cat de multumit sunteti de programul de vizitare al CMSNG? *
program: miercuri-vineri 10-18 / sambata – duminica 10-20
nemultumit
multumit
foarte multumit
17. Cat de multumit ati fost de vizita in ansamblu la CMSNG? *
nemultumit
multumit
foarte multumit
18. Intentionati sa revizitati CMSNG in urmatoarele luni? *
Probabil ca nu
Nu stiu
Probabil ca da
Cu șiguranta
19. Daca nu, care ar fi principalul motiv? *
Lipsa timpului liber
Lipsa de informare cu privire la expozitii, evenimente
Tarifele prea mari / neatractivitatea muzeului
Prefer sa petrec timpul liber in alte locatii
20. Ati recomandat/ ati recomanda CMSNG și altor persoane? *
Da
Nu
Nu stiu
Anexa nr. 2. Raspunsurile la chestionar generate de Google Docs
181 (de) răspunsuri
1. Care este varsta dumneavoastra?
2. Ati vizitat Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Galati (CMSNG) ?
3. De cate ori ati vizitat CMSNG?
4. Care sunt sursele de informare ce v-au determinat sa vizitati CMSNG?
5. Care este scopul vizitei dumneavoastra?
6. Ati vizitat CMSNG intr-un grup organizat?
7. Daca raspunsul este nu, ati fost insotit de:
8. Ati beneficiat de biletul de intrare:
9. Tarifele practicate de CMSNG vi se par:
10. Apreciati calitatea activităților educationale desfasurate in muzeu ca fiind:
11. Apreciati calitatea expozitiilor permanente ca fiind:
12. Aprerciati calitatea și varietatea expozitiilor temporare ca fiind:
13. Conșiderati serviciile oferite de muzeu ca fiind:
14. Apreciati oferta de produse din cadrul magazinul de suveniruri din interiorul muzeului ?
15. Cat de multumit sunteti de amplasarea muzeului și poșibilitatea de a ajunge la acesta?
16. Cat de multumit sunteti de programul de vizitare al CMSNG?
17. Cat de multumit ati fost de vizita in ansamblu la CMSNG?
18. Intentionati sa revizitati CMSNG in urmatoarele luni?
19. Daca nu, care ar fi principalul motiv?
20. Ati recomandat/ ati recomanda CMSNG și altor persoane?
Număr de răspunsuri pe zi
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Modalitati de Imbunatatire a Activitatii de Management Si Marketing In Cadrul Organizatiilor Culturale. Studiu de Caz Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Rasvan Angheluta, Galati (ID: 143161)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.