Modalitati DE Finantare A Agentilor Economici Prin Fonduri Comunitare

MODALITĂȚI DE FINANȚARE A AGENȚILOR ECONOMICI

PRIN FONDURI COMUNITARE

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1: INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE

1.1. Istoricul fondurilor europene

1.2. Fondurile europene

1.2.1. Descrierea fondurilor structurale

1.2.2. Descrierea instrumentelor complementare

Capitolul 2: FINANȚAREA AGENȚILOR ECONOMICI DIN ROMÂNIA PRIN PROGRAMELE UNIUNII EUROPENE

2.1. Programul Operațional Regional (POR)

2.1.1. Consolidarea mediului de afaceri regional și local

2.1.2. Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

2.2. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

2.2.1. Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor

2.3. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

2.3.1. Un sistem de producție inovativ și eco-eficient

2.3.2. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate

2.3.3. Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public

2.4. Programul Operațional pentru Pescuit (POP)

2.4.1. Acvacultură, pescuitul în apele interioare, procesarea și marketingul produselor obținute din pescuit și acvacultură

2.4.2. Măsuri de interes comun

2.5. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

2.5.1. Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

2.5.2. Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de licență „MODALITĂȚI DE FINANȚARE A AGENȚILOR ECONOMICI PRIN FONDURI COMUNITARE” este structurată în două capitole. În Capitolul 1 „INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE” am prezentat istoricul, principiile și obiectivele fondurilor europene și descrierea fondurile structurale și instrumentelor complementare. Fondurile structurale din cadrul Uniunii Europene sunt: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, iar instrumentele complementare sunt: Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.

În Capitolul 2 „FINANȚAREA AGENȚILOR ECONOMICI DIN ROMÂNIA PRIN PROGRAMELE UNIUNII EUROPENE” am încercat să evidențiez modalitățile prin care agenții economici pot obține finanțare de la Uniunea Europeană.

România beneficiază în perioada 2007-2013 de un număr de cinci programe prin care agenții economici pot solicita sprijin și finanțare europeană. Câmpul semantic al agenților economici identificat în cadrul programelor Uniunii Europene cuprinde:

Agenți economici, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, înregistrați conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;

Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1698/2005, care au mai puțin de 750 angajați sau cu o cifră de afaceri care nu depășește 200 milioane euro;

Aplicantul este o întreprindere pentru care activitatea principală nu este activitate de cercetare-dezvoltare (cod CAEN 73). Aplicantul poate să nu aibă activitatea de cercetare-dezvoltare menționată în statut;

Companii private;

IMM-uri – furnizori autorizați de servicii de training;

IMM-uri – operatori și furnizori de rețele publice de comunicații electronice;

IMM-uri din domeniul turismului și/sau activități conexe, înregistrate conform Legii nr. 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005, privind organizarea și funcționarea cooperației, sau în baza HG nr. 1041/1990, privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism;

IMM-uri/consorții de IMM-uri;

Întreprinderi cu activitate de cercetare-dezvoltare;

Întreprinderi mici sau întreprinderi mijlocii în conformitate cu Legea nr. 346/2004, modificată de Legea nr. 175/2006;

Întreprinderi micro, mici și mijlocii și întreprinderi care nu se încadrează în definițiile pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii, dar care au mai puțin de 750 de lucrători sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane euro pe an;

Întreprinderi private;

Întreprinderi start-up (înființate de max. 3 ani) care implementează un rezultat obținut dintr-un proiect de cercetare sau o idee brevetată;

Întreprinderi, indiferent de natura capitalului și forma de organizare;

Micro-întreprinderi așa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei Europene nr. 361/2003 și în legislația națională în vigoare (având mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2,0 milioane Euro);

Micro-întreprinderi care dezvoltă activități în mediul urban, în domeniul producției și/sau serviciilor și/sau construcțiilor. Sunt finanțate microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției și/sau serviciilor și/sau construcțiilor, și îndeplinesc criteriile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1998/2006 privind ajutorul de minimis;

Micro-întreprinderi și Întreprinderi Mici și Mijlocii – definite în conformitate cu Recomandarea Comisiei Europene nr. 361/2003;

Micro-întreprinderi;

Persoane fizice (neînregistrate ca agenți economici) – care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanțare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată și să funcționeze ca micro-întreprindere;

Persoane fizice autorizate sau juridice care dețin aprobările necesare pentru implementarea activităților;

Spin off-uri: companii recent înființate pe baza unui rezultat obținut dintr-un proiect de cercetare sau a unei idei brevetate.

Astfel, Uniunea Europeană ajută agenții economici, prin multitudinea formelor precizate anterior, în funcție de domeniul lor de activitate, de dimensiunea lor economică, numărul angajaților, forma de organizare și mediul de amplasare a acestora (urban sau rural), prin intermediul următoarelor programe: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional pentru Pescuit și Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Accesarea acestor programe, de către agenții economici de pe teritoriul României, face din acestea importante surse de finanțare a activității firmei, iar nevoile firmei sunt astfel mai ușor satisfăcute.

La nivel macroeconomic, programele Uniunii Europene ajută la: dezvoltarea mediului de afaceri prin sprijinirea regiunilor rămase în urmă ale României, dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, creșterea productivității întreprinderilor românești, susținerea dezvoltării durabile a zonelor pescărești și îmbunătățirea calității vieții în aceste zone și creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier, îmbunătățirea spațiului și a mediului rural, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală.

La nivel microeconomic, programele Uniunii Europene ajută la: construirea/reabilitarea/extinderea de clădiri, exclusiv pentru activități de producție, servicii, utilizarea de noi tehnologii în activitățile curente ale microîntreprinderii, reabilitarea, modernizarea și extinderea structurilor de cazare precum și a utilităților aferente, încurajarea antreprenoriatului prin servicii de sprijin pentru inițierea unei afaceri, sprijinirea metodelor inovative de organizare flexibilă a muncii, inclusiv noi practici de lucru și îmbunătățirea condițiilor de muncă, susținerea investițiilor în tehnologii, echipamente, mașini, utilaje, capacități de producție și susținerea investițiilor intangibile vizând achiziționarea de brevete, mărci, licențe și know-how, sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțuri de furnizori și clustere, dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a întreprinderilor și crearea de noi locuri de muncă în cercetare-dezvoltare, susținerea accesului la Internet și la serviciile conexe, sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerț electronic și a altor soluții on-line pentru afaceri, investiții pentru extinderea, echiparea și modernizarea instalațiilor de pescuit în apele interioare, participarea la expoziții de produse pescărești, creșterea valorii adăugate a produselor forestiere precum și a eficienței economice a activității microîntreprinderilor, prin dezvoltarea și modernizarea echipamentelor, proceselor și tehnologiilor de prelucrare, crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro-întreprinderi, etc.

Capitolul 1

INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE

1.1. Istoricul fondurilor europene

Principiile unei politici de dezvoltare regională au fost avute în vedere la nivel European încă din anul 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, când cele 6 țări semnatare (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda) au căzut de acord asupra nevoii de a reduce diferențele existente între diferite regiuni și sprijinirii celor mai puțin favorizate, în scopul realizării unei economii comunitare unitare și solide.

Această nevoie a fost concretizată în 1958, prin înființarea Fondului Social European, ca principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe îmbunătățirea modului în care funcționează piața muncii în diferite țări și pe reintegrarea șomerilor pe piața muncii.

În anul 1962 a fost înființat Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă, în scopul finanțării politicii agricole comune, pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale și îmbunătățirea structurilor agricole.

Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond, Fondul European de Dezvoltare Regională, cu scopul redistribuirii unei părți a contribuțiilor bugetare ale statelor membre către regiunile cele mai sărace ale comunității, în vederea sprijinirii dezvoltării lor economice.

Adoptarea Actului Unic European, în anul 1986, introduce conceptul de coeziune economică, adică eliminarea diferențelor economice existente la nivelul diferitelor regiuni, și se creează premisele unei politici de coeziune economică și socială ca politică de sine stătătoare și având drept scop facilitarea aderării la piața unică europeană a țărilor din sudul Europei.

În februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles extinde operațiunea fondurilor de solidaritate, reprezentate de fondurile menționate anterior și denumite acum fonduri structurale, mai exact cresc considerabil alocațiile acestora din bugetul comunitar. Astfel, este declarată și recunoscută oficial importanța acestor instrumente pentru reducerea disparităților regionale la nivel comunitar.

Tot în anul 1988, în vederea adaptării la aderarea Greciei (1981), Spaniei și Portugaliei (1986), fondurile structurale sunt integrate într-o politică de coeziune globală, care introduce următoarele principii fundamentale: concentrarea eforturilor în direcția sprijinirii regiunilor celor mai sărace și mai puțin dezvoltate, programarea multianuală, orientarea strategică a investițiilor și implicarea partenerilor regionali și locali.

Odată cu ratificarea Tratatului Uniunii Europene în anul 1993, problema coeziunii economice și sociale apare din nou în agenda comunitară și devine unul dintre principalele obiective ale Uniunii, alături de Uniunea Economică și Monetară și de pe piața unică europeană. De asemenea, duce și la crearea unui nou fond, Fondul de Coeziune, ce are drept obiectiv sprijinirea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport și protecției mediului în statele membre mai puțin dezvoltate.

În anul 1994 este înființat un nou fond structural, al patrulea, Instrumentul Financiar de Orientare în Domeniul Pescuitului, creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare existente la acel moment ructurale, mai exact cresc considerabil alocațiile acestora din bugetul comunitar. Astfel, este declarată și recunoscută oficial importanța acestor instrumente pentru reducerea disparităților regionale la nivel comunitar.

Tot în anul 1988, în vederea adaptării la aderarea Greciei (1981), Spaniei și Portugaliei (1986), fondurile structurale sunt integrate într-o politică de coeziune globală, care introduce următoarele principii fundamentale: concentrarea eforturilor în direcția sprijinirii regiunilor celor mai sărace și mai puțin dezvoltate, programarea multianuală, orientarea strategică a investițiilor și implicarea partenerilor regionali și locali.

Odată cu ratificarea Tratatului Uniunii Europene în anul 1993, problema coeziunii economice și sociale apare din nou în agenda comunitară și devine unul dintre principalele obiective ale Uniunii, alături de Uniunea Economică și Monetară și de pe piața unică europeană. De asemenea, duce și la crearea unui nou fond, Fondul de Coeziune, ce are drept obiectiv sprijinirea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport și protecției mediului în statele membre mai puțin dezvoltate.

În anul 1994 este înființat un nou fond structural, al patrulea, Instrumentul Financiar de Orientare în Domeniul Pescuitului, creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare existente la acel moment privind pescuitul. Instrumentul Financiar de Orientare în Domeniul Pescuitului a fost creat în perspectiva extinderii Uniunii Europene către nord, odată cu aderarea Finlandei și Suediei în anul 1995.

Tratatul de la Amsterdam din anul 1997 confirmă importanța politicii de coeziune economică și socială și a reducerii diferențelor dintre standardele de viață ale populației din diferite regiuni europene, accentuând nevoia unei acțiuni coroborate de reducere a șomajului.

În aceeași direcție se desfășoară și procesul de reformă a fondurilor structurale, început în 1999 în urma summit-ului de la Berlin, prin care sunt stabilite noile reguli de funcționare a acestora. Reforma are drept scop creșterea concentrării asistenței comunitare prin aceste fonduri, odată cu simplificarea și descentralizarea managementului lor.

Construcția europeană are ca efect crearea unui ansamblu de state care întrețin legături economice strânse și rezolvă împreună probleme de interes comun. Totuși, conceptul de integrare a Uniunii Europene nu poate fi considerat drept credibil, decât cu condiția menținerii între statele membre a unei coeziuni economice și sociale corespunzătoare.

Strategia de la Lisabona din anul 2000 definește noile priorități ale Uniunii Europene: creștere economică, locuri de muncă și inovație. Prioritățile Politicii de Coeziune sunt adaptate pentru a reflecta aceste obiective.

În perioada 2000 – 2004 instrumentele de preaderare pun la dispoziția țărilor care doresc să adere la Uniunea Europeană finanțare și know-how.

Perioada 2007 – 2013 este caracterizată prin simplificarea normelor și structurilor, prin accentul pe care reforma îl pune pe transparență și comunicare, pe acordarea unei mai mari importanțe creșterii economice și creării de locuri de muncă și trasarea celor mai importante segmente de investiții.

1.2. Fondurile europene

Din cele cinci instrumente care au funcționat în perioada 2000-2006 (Fondul de Coeziune și patru fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul European de Orientare și Garantare în Agricultură, secțiunea Orientare și Instrumentul Financiar în Domeniul Pescuitului, politica de coeziune este structurată din anul 2007 pe trei fonduri structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune). Pentru simplificarea lucrurilor, fondurile pentru agricultură și pescuit au fost transferate către politicile aferente, respectiv Politica Agricolă Comună și Politica în Domeniul Pescuitului. Fondului de Coeziune îi vor fi aplicate aceleași reguli ca și fondurilor structurale.

Astfel, instrumentele financiare ale Uniunii Europene pentru programarea 2007-2013 sunt:

Fondurile structurale:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),

Fondul Social European (FSE),

Fondul de Coeziune (FC);

Instrumentele sau acțiunile complementare:

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA),

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR),

Fondul European pentru Pescuit (FEP).

O nouă regulă este destinată să simplifice gestionarea financiară a fondurilor și anume un program egal un fond.

Datorită acestui principiu, Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European pot să finanțeze fiecare acțiunile care țin de aria de intervenție a celuilalt fond, în mod complementar și limitat.

Există o excepție de la această regulă, și anume: Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune intervin împreuna pentru programele în materie de mediu și de infrastructură.

Principiile care stau la baza alocării și accesării acestor fonduri au suferit și acestea numeroase ajustări, din cinci, devenind nouă, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen și protecția mediului înconjurător:

Complementaritate, coerență, coordonare și conformitate. Fondurile vor asigura o asistență complementară acțiunilor locale și naționale, integrându-le în prioritățile Uniunii. Coerența se stabilește prin orientările strategice ale comunității, prin cadrul național de referință strategică și prin programele operaționale.

Programarea presupune conceperea unor programe de dezvoltare multianuale, la diferite nivele, incluzând identificarea priorităților, finanțarea și sistemul de management și control, ca urmare a unui proces decizional bazat pe principiul parteneriatului. Conform acestui principiu sunt finanțate programe globale și nu proiecte individuale.

Principiul programării a generat o tipologie a documentației care fundamentează volumul și destinația finanțărilor comunitare pe o anumită perioadă de timp – documentele de programare.

Parteneriatul. Atingerea obiectivelor fondurilor va fi urmărită în cadrul general al unei strânse colaborări dintre Comisie și fiecare stat membru. Fiecare stat membru, va organiza, ori de câte ori va fi cazul, în concordanță cu practicile și reglementările naționale, parteneriate cu organizații precum autorități publice sau non-publice locale, urbane, regionale, parteneri economici și sociali, orice alt program abilitat, reprezentând societatea civilă, parteneri în domeniul mediului, organizații non guvernamentale precum și alte organizații responsabile de promovarea egalității de gen.

Nivel teritorial de implementare. Implementarea programelor operaționale va fi în responsabilitatea statului membru și va fi realizată la cel mai potrivit nivel teritorial, în concordanță cu sistemul instituțional specific acestora.

Intervenția proporționată. Resursele financiare și administrative utilizate de Comisie și statele membre pentru aplicarea fondurilor sunt proporționale cu suma totală a cheltuielilor aferente unui program operațional.

Gestiunea împărțită. Bugetul Uniunii Europene alocat fondurilor este executat în cadrul gestiunii împărțite între statele membre și Comisie. Comisia își asumă responsabilitățile de execuție a bugetului general al Uniunii Europene în conformitate cu următoarele dispoziții: se asigură de existența și bună funcționare a sistemelor de gestiune și de control în statele membre, întrerupe sau suspendă total sau parțial plățile în cazul unor nereguli în cadrul sistemelor naționale de gestiune și control și aplică orice altă corecție financiară cerută, se asigură cu privire la rambursarea aconturilor și procedează la degajarea din oficiu a angajamentelor bugetare.

Adiționalitatea. Contribuția fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile dintr-un stat membru. Pentru regiunile incluse în obiectivul de convergență, Comisia și statele membre stabilesc nivelul cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statele membre le efectuează în toate regiunile pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de statele membre este unul dintre elementele incluse în decizia comisiei privind cadrul strategic național de referință.

Egalitatea de gen și nediscriminarea. Statele membre și Comisia asigură promovarea egalității între bărbați și femei și integrarea principiului de egalitate de șanse în domeniul respectiv în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării fondurilor. Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârsta sau orientare sexuală în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării fondurilor și în special în ceea ce privește accesul la fonduri.

Dezvoltare durabilă. Obiectivele fondurilor sunt urmărite în cadrul dezvoltării durabile și a promovării, de către Comunitate, a obiectivului de protejare și îmbunătățire a mediului înconjurător.

Reforma menține obligativitatea programării multianuale (pe o perioadă de 7 ani), dar aduce o viziune strategică pronunțată și pune accent pe prioritățile Strategiei Lisabona, solicitând elaborarea a doar două documente programatice: unul strategic, Cadrul Național Strategic de Referință (armonizează atât prioritățile naționale, cât și pe cele comunitare, cuprinse în Orientările Comunitare Strategice pentru Politica de Coeziune) și unul operațional, Programele Operaționale.

Obiectivele care trasează liniile de acțiune ale fondurilor structurale sunt specifice fiecărei perioade de programare a acestora și se stabilesc în funcție de principalele priorități identificate în vederea reducerii discrepanțelor economice și sociale la nivel comunitar. Astfel, ele apar sub denumirea de obiective prioritare și trimit în mod direct la sectoarele ce necesită intervenție structurală. Pentru perioada de programare 2007 – 2013, obiectivele pe care le urmăresc fondurile structurale sunt:

Convergență – sprijină regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice. Acest obiectiv este destinat să îmbunătățească condițiile de creștere economică și factorii care contribuie la o reală Convergență pentru statele membre și regiunile cel mai puțin dezvoltate.

Competitivitate regională și ocupare – sprijină regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca dezvoltare, pentru atingerea țintelor Agendei Lisabona. Obiectivul acesta este destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă, printr-o abordare duală. Aceasta constă, mai întâi, în introducerea de programe de dezvoltare pentru ajutarea regiunilor să anticipeze și să fie favorabile schimbărilor economice stimulând inovarea, societatea bazată pe cunoaștere, spiritul antreprenorial și protecția mediului și îmbunătățind accesibilitatea, iar apoi, în creșterea numărului și calității locurilor de muncă prin adaptarea forței de muncă și prin efectuarea de investiții în materie de resurse umane.

Cooperare teritorială europeană – promovează o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării și schimbului de bune practici între toate regiunile Uniunii Europene.

Este organizat pe trei axe acest obiectiv: cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, și este destinat să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor inițiative locale și regionale realizate în comun, să consolideze cooperare transnațională prin acțiuni menite să favorizeze dezvoltarea interregională, precum și schimbul de experiență.

1.2.1. Descrierea fondurilor structurale

Fondurile structurale (Structural Funds) reprezintă mecanismul de bază al Uniunii Europene în atingerea coeziunii economice și sociale, iar aderarea unor noi state la marea familie europeană a coincis întotdeauna cu ajustări și revizuiri ale regulilor acestor fonduri, pentru ca acestea să răspundă cât mai bine noilor provocări generate de procesul de extindere.

Fondurile structurale sunt cele mai importante instrumente financiare ale Uniunii Europene care servesc la implementarea politicii regionale europene. Finanțarea politicii de coeziune a Uniunii Europene este foarte strâns legată de ideea de solidaritate între statele membre mai prospere și cele mai puțin prospere.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

A fost înființat în anul 1975 și este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Fondul European de Dezvoltare Regională contribuie la reducerea diferenței dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, inclusiv zonele rurale și urbane, zonele industriale în declin, precum și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum zonele muntoase și regiunile insulare, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontieră.

Fondul European de Dezvoltare Regională contribuie la finanțarea:

Investițiilor productive care contribuie la crearea și salvgardarea locurilor de muncă durabile, în special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investițiile efectuate îndeosebi în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Investițiilor în infrastructură;

Dezvoltării potențialului endogen prin măsuri de susținere a dezvoltării regionale și locale. Aceste măsuri cuprind asistența și serviciile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, crearea și dezvoltarea instrumentelor de finanțare precum capitalul de risc, fondurile de împrumut și de garanție, fondurile de dezvoltare locală, subvențiile la dobânda, conectarea la rețea, cooperarea și schimbul de experiență între regiuni, orașe și factorii sociali, economici și de mediu relevanți;

Asistenței tehnice.

Fondul European de Dezvoltare Regională poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională:

Convergență;

Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;

Cooperare teritorială europeană.

Fondul Social European (FSE)

A fost creat în anul 1958 și a constituit, încă de la început, principalul instrument al politicii sociale comunitare. Fondul Social European contribuie la prioritățile Comunității referitor la intensificarea coeziunii economice și sociale prin îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a posibilităților de angajare, prin încurajarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și o îmbunătățire cantitativă și calitativă a ocupării forței de muncă. Astfel, Fondul Social European sprijină politicile statelor membre al căror scop este de a realiza ocuparea întregii forțe de muncă, precum și productivitatea și calitatea muncii, de a promova asimilarea socială, în special accesul persoanelor defavorizate la angajare și de a reduce disparitățile naționale, regionale și locale în domeniul ocupării forței de muncă.

Fondul Social European direcționează banii europeni în scopul sprijinirii statelor membre în atingerea obiectivelor stabilite de comun acord în vederea creării de locuri de muncă mai numeroase și mai bune.

În special, Fondul Social European susține acțiunile conforme cu măsurile pe care statele membre le adoptă pe baza liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă. Astfel au fost încorporate în liniile directoare integrate pentru ocuparea și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, și recomandările care le însoțesc.

Pentru a îndeplini misiunea, Fondul Social European susține prioritățile Comunității în ceea ce privește necesitatea consolidării coeziunii sociale, a creșterii productivității și competitivității și încurajării creșterii economice și a dezvoltării durabile. În acest proces, Fondul Social European ține seama de prioritățile și obiectivele pertinente ale comunității din domeniul formării profesionale și educației, al creșterii participării persoanelor inactive din punct de vedere economic la piața muncii, al combaterii excluderii sociale, în special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovării egalității între bărbați și femei și al nediscriminării.

Fondul de Coeziune (FC)

Fondul de Coeziune este un instrument special al politicii de solidaritate și, prin circumstanțele în care a fost înființat, trimite în mod direct la principiile acestei politici și la unul din scopurile principale ale Uniunii Europene: de a promova progresul economic și social și de a elimina diferențele care există între standardele de viață la nivelul diferitelor regiuni și statele membre.

Conceptul de coeziune economică și socială s-a cristalizat ca politică europeană de sine stătătoare prin Actul Unic European (1986), iar prin Tratatul de la Maastricht (1992) a fost corelat cu realizarea Uniunii Economice și Monetare, cu un rol major în funcționarea eficientă a pieței și monedei unice europene.

Înființat în anul 1993 pentru a sprijini Portugalia, Spania, Grecia și Irlanda, care, din punct de vedere economic, se situau la un nivel inferior comparativ cu celelalte state membre, obiectivul acestui fond este acela al intensificării coeziunii economice și sociale în cadrul Comunității, în perspectiva promovării unei dezvoltări durabile.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor țări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece Produsul Național Brut al său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

Fondul intervine pentru acțiuni din domeniile enumerate în continuare, respectând un echilibru corect și ținând seama de necesitățile și de infrastructură specifice fiecărui stat membru beneficiar:

Rețelele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes comun;

Mediul face parte din prioritățile politicii comunitare de protecție a mediului, astfel cum au fost definite în programul de politică și de acțiune din domeniul mediului. În acest context, fondul poate să intervină, de asemenea, în domenii legate de de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetică și energiile regenerabile, iar în ceea ce privește transportul care nu are legătură cu rețelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice;

Echilibrul corect al asistenței se definește prin parteneriat între statele membre și Comisie.

Suspendarea asistenței financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situației sau acțiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

Coeziunea economică și socială rămâne o dimensiune esențială a politicii Uniunii Europene, iar caracterul său prioritar se păstrează, în perspectiva următoarelor extinderi și acceptării de noi state. Adresabilitatea Fondului de Coeziune se va schimba în funcție de progresul actualelor țări beneficiare și de nevoile noilor membrii.

1.2.2. Descrierea instrumentelor complementare

Măsurile de Politică Agricolă Comună sunt finanțate din bugetul comunitar. Tratatul Comunității Economice Europene a prevăzut crearea unui fond pentru agricultură, dar în mod practic, a fost constituit în anul 1962, când s-a instituit Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă. Constituirea Fondului European pentru Orientare și Garantare Agricolă reprezintă concretizarea principiului solidarității financiare, care presupune finanțarea comună a măsurilor comune. În fapt, aceasta înseamnă că unele țări subvenționează în parte agricultura altor țări. În general, țările net contribuitoare sunt și cele care doresc reformarea sistemului actual al Politicii Agricole Comune, în scopul reducerii cheltuielilor agricole.

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

Fondul European de Garantare Agricolă finanțează următoarele cheltuieli care vor fi efectuate conform legislației comunitare:

Restituiri la export pentru produse agricole către țările terțe;

Măsurile de intervenție pentru reglarea piețelor agricole;

Plățile directe către fermieri în conformitate cu Politica Agricolă Comună;

Contribuția financiară a Comunității la măsurile de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Comunității și în țările terțe;

Contribuția financiară a Comunității la măsuri veterinare specifice, măsuri de inspecție veterinară, măsuri de inspecție pentru alimente și hărana animalelor, eradicarea bolilor la animale, programe de control (măsuri veterinare) și măsuri fitosanitare;

Promovarea produselor agricole, fie direct de către Comisie, fie prin intermediul organizațiilor internaționale;

Măsuri luate în conformitate cu legislația comunitare pentru a sigură conservarea, caracterizarea, colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultură;

Înființarea și susținerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură;

Sistemele de supraveghere agricolă, inclusiv anchetele privind structura exploatațiilor agricole;

Cheltuieli referitoare la piața produselor pescărești.

Fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile finanțate de Fondul European de Garantare Agricolă sunt vărsate de Comisie statelor membre, sub forma unor rambursări lunare. Acestea se fac pe baza unor declarații de cheltuieli și a altor informații furnizate de statele membre. În cazul în care fondurile sunt angajate fără a se respecta normele comunitare, Comisia poate decide reducerea sau suspendarea plăților.

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală finanțează contribuția financiară comunitară necesară programelor de dezvoltare rurală derulate în conformitate cu legislația comunitară privind sprijinirea dezvoltații rurale prin intermediul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Mai concret, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piață și susținerea veniturilor aplicate în cadrul Politicii Agricole Comune, al Politicii de Coeziune și al Politicii Comune în Domeniul Pescuitului.

Sprijinul în favoarea dezvoltării rurale contribuie la realizarea următoarelor obiective:

Ameliorarea competitivității agriculturii și silviculturii prin sprijinirea restructurării, dezvoltării și inovației;

Ameliorarea mediului și a spațiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;

Ameliorarea calității vieții în mediul rural și promovarea diversificării activității economice.

Pentru a beneficia de acest instrument financiar, fiecare stat membru trebuie să prezinte un plan strategic național, care include: evaluarea detaliată a situației economice, sociale și ecologice, precum și posibilitățile de dezvoltare în conformitate cu orientările strategice ale Comunității pentru politica de dezvoltare rurală; prioritățile tematice și teritoriale de dezvoltare rurală, precum și o listă cu programele de dezvoltare rurală. Un stat membru poate prezenta un program unic, care să acopere întregul său teritoriu, fie o serie de programe regionale. În cazul în care un stat membru optează pentru programe regionale, acesta poate prezenta spre aprobare un cadru național, care să conțină elemente comune ale acestor programe.

În ceea ce privește plata soldului, aceasta se efectuează după primirea raportului final de execuție referitor la punerea în aplicare a programului de dezvoltare rurală și a deciziei aferente de lichidare a conturilor. Dacă documentele necesare nu sunt transmise Comisiei, soldul va fi dezangajat din oficiu.

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondul European pentru Pescuit (European Fisheries Fund) înlocuiește Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului valabil în perioada 2000 – 2006, dar spre deosebire de acesta, nu face parte din familia fondurilor structurale, ci finanțează politică comună în domeniul pescuitului, având o linie bugetară distinctă de 4,963 miliarde de euro pentru Uniunea Europeană.

Pentru a asigura realizarea Politicii Comune pentru Pescuit, Fondul European pentru Pescuit poate acorda un sprijin financiar pentru atingerea obiectivelor economice, de mediu și sociale, în vederea:

Asigurării perenității activității de pescuit și de exploatare durabilă a resurselor halieutice;

Reducerii presiunii stocurilor echilibrând capacitatea flotei comunitare în raport cu resursele marine disponibile;

Întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit și dezvoltarea structurilor de exploatare a resurselor mult mai competitive;

Favorizării conservării și protecției mediului și resurselor marine;

Încurajării dezvoltării durabile în zonele costiere, maritime și lacustre unde se desfășoară activități de pescuit și acvacultură și ameliorării condițiilor de muncă în aceste zone;

Valorificarea resurselor umane și promovarea egalității între bărbați și femei, care își desfășoară activitatea în sectorul de pescuit.

Fondul European pentru Pescuit finanțează industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă, pentru a le ajuta să se adapteze la condițiile în permanentă schimbare și să-și consolideze poziția economică și durabilitatea ecologică.

Capitolul 2

FINANȚAREA AGENȚILOR ECONOMICI DIN ROMÂNIA PRIN PROGRAMELE UNIUNII EUROPENE

Dezvoltarea afacerilor în România prezintă diferențieri semnificative între regiuni, cu privire la activitatea economică națională, în anul 2010 există un număr de 491.956 de agenți economici, din care majoritatea erau întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), reprezentând 99,7% din totalul întreprinderilor.

Microîntreprinderile sunt incluse în IMM-uri, întreprinderi ce au un număr de salariați de până la 9 angajați și o cifră de afaceri anuală netă sau o valoare a activelor totale de până la 2 milioane euro. În anul 2010, microîntreprinderile din România reprezentau 89,1% din numărul total de întreprinderi.

Pentru sprijinirea creării și dezvoltării acestor întreprinderi, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României un număr de cinci programe prin care acestea pot obține finanțare pentru derularea activităților curente, și anume:

Programul Operațional Regional;

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice;

Programul Operațional pentru Pescuit;

Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Aceste programe includ toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României:

Regiunea Nord-Est include 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui;

Regiunea Sud-Est include 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea;

Regiunea Sud include 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman;

Regiunea Sud-Vest include 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea;

Regiunea Vest include 6 județe: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș;

Regiunea Nord-Vest include 6 județe; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj;

Regiunea Centru include 6 județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu;

Regiunea București – Ilfov include capitala țării București și Județul Ilfov.

Regiunile de Dezvoltare ale României sunt stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului Comisiei Europene Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităților teritoriale.

2.1. Programul Operațional Regional (POR)

Obiectivul general al Programului Operațional Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări sociale, economice, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile rămase în urmă ale României locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a învești și a munci.

Obiectivele specifice acestei axe prioritare sunt:

Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor;

Îmbunătățirea accesibilității Regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;

Creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor;

Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri;

Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Prin importanța pe care o are Programul Operațional Regional pentru agenții economici, următoarele axe prioritare îi are ca beneficiari sau grup țintă:

Axa Prioritară 4 – Consolidarea mediului de afaceri regional și local;

Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului.

Aceste axe prioritare sunt în concordanță cu politicile comunitare asupra coeziunii economice și sociale promovate de Uniunea Europeană.

2.1.1. Consolidarea mediului de afaceri regional și local

Această axă prioritară are ca obiectiv dezvoltarea și înființarea structurilor de afaceri de importanță regională și locală, reabilitarea siturilor industriale și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale regionale și locale, pentru a facilita creșterea economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă.

Programul Operațional Regional va finanța dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor specifice fiecărei regiuni, în special în zonele mai puțin dezvoltate și aflate în declin economic cu scopul de a atrage investitori care își vor localiza afacerile în aceste zone și de a crea noi locuri de muncă.

Este necesar, ca în contextul Strategiei revizuite de la Lisabona, să se investească în modernizarea sectoarelor productive locale și regionale, prin facilitarea dezvoltării microîntreprinderilor și prin sprijinirea antreprenoriatului.

Activitățile cheie pentru asigurarea prosperității regionale și locale constau în sprijinirea transferurilor tehnologice pentru microîntreprinderi, conform Strategiilor de Inovare Regională. Fiecare regiune de dezvoltare elaborează Strategii de Inovare Regională, cu sprijinul Uniunii Europene.

Domeniile majore de intervenție prin care agenții economici pot obține finanțare sunt:

Domeniul major de intervenție 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală;

Domeniul major de intervenție 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.

Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală

Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate, asigurând o serie de facilități și/sau spații pentru desfășurarea activităților economice de producție și de prestare servicii. Aceste structuri au ca scop atragerea investițiilor pentru valorificarea potențialului resurselor zonei.

Activitățile Programului Operațional Regional vor sprijini autoritățile locale și societățile comerciale pentru a crea și dezvolta propriile structuri regionale și locale de sprijinire a afacerilor, având ca scop atragerea întreprinderilor, în special a IMM-urilor.

Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri regional și local și un factor vital pentru creșterea atractivității regiunilor ca locații pentru investiții în activități economice și sociale. Deasemenea, structurile de sprijinire a afacerilor vor contribui la creșterea gradului de competitivitate al României în contextul Uniunii Europene lărgite, și vor constitui un punct de plecare pentru integrarea economiei naționale în economia europeană.

Operațiunile orientative care se referă la agenți economici sunt:

Construirea/reabilitarea/extinderea de clădiri, exclusiv pentru activități de producție, servicii;

Cablare, rețele de internet broadband, etc;

Demolare clădiri;

Activități de promovare;

Extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (îndepărtarea deșeurilor, curățare);

Alte activități adiacente necesare creării/dezvoltării structurilor de afaceri.

Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Sprijinul acordat microîntreprinderilor de interes local/regional urmărește restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potențial de creștere economică, în special a orașelor mici și mijlocii, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă, pentru că acestea dispun de flexibilitatea necesară adaptării la cerințele unei economii de piață dinamice.

Programul Operațional Regional sprijină dezvoltarea și înființarea microîntreprinderilor productive și a celor prestatoare de servicii care folosesc potențialul național al regiunilor (materii prime, resurse naturale, resurse umane, etc). În plus, microîntreprinderile vor fi încurajate să utilizeze noi inovații și tehnologii, echipamente IT și servicii, având un rol primordial în creșterea productivității, competitivității și a calității serviciilor.

Inițiativele antreprenoriale au fost sprijinite și prin Programul Phare 2000 – Coeziune Economică și Socială, prin care s-au derulat două scheme: o schemă de granturi pentru microîntreprinderi, întreprinderile noi și finanțarea start–up-urilor, precum și o schemă de instruire și consultanță pentru IMM-uri.

Operațiuni orientative care fac referire la agenți economici sunt:

Achiziționarea de echipamente și tehnologii productive moderne, servicii, construcții;

Achiziționarea sistemelor IT (software și echipamente);

Utilizarea de noi tehnologii în activitățile curente ale microîntreprinderii;

Relocalizarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri;

Construcția/extinderea/reabilitarea/modernizarea spațiilor de producție a micro-întreprinderilor;

Activități specifice de dezvoltare.

Disparitățile și avantajele competitive regionale constituie un factor pentru stabilirea nivelului investițiilor majore.

2.1.2. Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Axa prioritară 5 are ca obiectiv principal valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic, precum și îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement, în vederea creșterii atractivității regiunilor, dezvoltării economiilor locale și creării de noi locuri de muncă.

Turismul creează oportunități de creștere economică regională și locală și contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului natural și cultural, specific fiecăreia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, care sunt dezavantajate din punct de vedere economic și social. De asemenea, o oportunitate regională pentru ocuparea forței de muncă feminine o constituie noile locuri de muncă create.

Valorificarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării poate contribui la dezvoltarea economică a unor centre urbane în declin sau zone rurale periferice, prin favorizarea dezvoltării și apariției firmelor locale, transformând arealele cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori.

Activitatea turistică creează cerere pentru o largă gamă de bunuri și servicii, achiziționate ulterior de turiști și companii de turism, inclusiv bunuri și servicii produse de alte sectoare economice (industria alimentară, comerț, transporturi, construcții, confecții și încălțăminte, industria mică și de artizanat).

Principalul domeniu de intervenție care sprijină agenții economici în domeniul turismului este:

Domeniul major de intervenție 5.2. Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice.

Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice

Turismul în natură, practicat într-o manieră durabilă, dă naștere unor activități variate și permite creșterea durabilității economice și ambientale ale activităților turistice.

În prezent, România dispune de un număr suficient de spații de cazare, însă, care are, un grad crescut de uzură, corelat cu un nivel scăzut al gradului de modernizare, situație întâlnită îndeosebi în cazul structurilor de cazare de două și trei stele, construite în perioada 1975-1980.

De aceea, este absolut necesară creșterea standardelor de calitate a spațiilor de cazare de tipul hoteluri, campinguri și moteluri, cabane și hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane, ținând cont și de evoluțiile globale ale pieței turistice. Mai mult, aceleași atribute caracterizează și structurile de agrement turistic, care furnizează facilitățile de petrecere a timpului liber.

Operațiunea orientativă care se referă la agenți economici este:

Reabilitarea, modernizarea și extinderea structurilor de cazare precum și a utilităților aferente. (Sunt eligibile spre finanțare următoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, campinguri, moteluri, pensiuni, cabane și hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane).

Alocarea financiară pentru fiecare domeniu major de intervenție prezentat anterior din cadrul Programului Operațional Regional este indicată în Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Planul financiar pentru Programul Operațional Regional specific agenților economici în perioada 2007-2013 (Exprimat în euro)

Sursă: www.inforegio.ro/sites/default/files/DCI%20Versiunea_aprilie2013.doc Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional 2007 – 2013, Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, București, Versiunea 14, Februarie 2013, p. 141-143.

Repartizarea sumelor pe domenii de proveniență, care s-a putut observa în tabelul anterior, indică faptul că Uniunea Europeană acoperă cea mai mare parte a contribuțiilor, aproximativ 75% din totalul contribuțiilor. De asemenea, se mai poate observa și contribuția publică națională și contribuția privată, care acoperă o parte mult mai mică a cheltuielilor în cadrul Programului Operațional Regional, astfel: contribuția publică națională aproximativ 8% din total, iar contribuția privată circa 17% din total.

2.2. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este un instrument important în sprijinirea dezvoltării economice și a schimbărilor structurale. Investițiile în capitalul uman vor completa și vor conferi sustenabilitate creșterii productivității pe termen lung. Esențială pentru o economie competitivă și dinamică este o forță de muncă înalt calificată, cu un nivel de educație ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii și nevoilor în schimbare ale piețelor. România va promova politici active pe piața muncii pentru creșterea flexibilității și adaptabilității forței de muncă. Se preconizează obținerea unui nivel mai înalt de participare pe piața muncii, ca fundament al unei economii competitive bazate pe cunoaștere.

Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;

Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;

Promovarea (re) inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Axa prioritară care ajută la dezvoltarea întreprinderilor este Axa prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor.

2.2.1. Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor

Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii antreprenoriale, flexibilității și adaptabilității prin sprijinirea forței de muncă și a întreprinderilor competente, pregătite și adaptabile.

Următoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:

dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru inițierea afacerilor;

îmbunătățirea nivelului de calificare al specialiștilor din managementul și organizarea muncii;

creșterea nivelului de specializare a angajaților, prin actualizarea și îmbunătățirea calificărilor;

creșterea nivelului de participare a partenerilor sociali și a Organizațiilor Non-Guvernamentale în furnizarea de servicii comunității.

Măsurile luate pentru îmbunătățirea adaptabilității întreprinderilor, a angajaților și în special a IMM-urilor la condițiile în schimbare, în special în vederea introducerii de tehnologii moderne și de soluții organizaționale pe o scară largă, trebuie să reprezinte, printre altele, o promovare a flexibilității organizaționale și de ocupare (aplicarea unor diferite forme de organizare a muncii și contracte de muncă flexibile) și a flexibilității funcționale (adaptarea sarcinilor angajaților la sarcinile firmei). Acțiunile întreprinse se vor concentra pe crearea capacității interne a firmelor pentru dezvoltarea resurselor umane proprii. De asemenea, este necesar, ca procesul de modernizare a organizării muncii să se desfășoare cu implicarea partenerilor sociali.

Dezvoltarea economică va depinde de abilitatea lucrătorilor și a întreprinderilor de a absorbi noile informații, de a-și îmbunătăți procedurile de control la nivelul întreprinderii, de a reorganiza rețeaua de furnizori și de a redistribui adecvat sarcinile și de a le îndeplini.

Domeniile majore de intervenție prin care întreprinderile pot solicita finanțare europeană sunt:

Domeniul major de intervenție 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale;

Domeniul major de intervenție 3.2. Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității.

Promovarea culturii antreprenoriale

Rigiditatea pieței muncii și capacitatea redusă a economiei românești de a crea noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu o valoare adăugată ridicată, contribuie la menținerea unui nivel al ratei șomajului ridicat. Obiectivul urmărit, în ceea ce privește formarea profesională continuă pentru obținerea abilităților manageriale și antreprenoriale, va fi transformarea antreprenoriatului într-o opțiune de carieră pentru fiecare, ca o soluție importantă pentru contracararea efectelor negative ale ajustărilor structurale și ale procesului de restructurare a industriei, generând alternative sociale și economice și îmbunătățind statutul economic al unui număr semnificativ de persoane.

În vederea creșterii competitivității, o condiție necesară este folosirea sistemelor moderne de management, cu accent pe managementul conceptual al resurselor umane, în special în întreprinderile mici și mijlocii.

Operațiunile se vor adresa persoanelor interesate să-și deschidă o afacere, ca persoană independentă sau ca angajator, prin furnizarea informațiilor necesare privind oportunitățile, mediul de afaceri, elaborarea unui plan de afaceri, legislația relevantă etc.

Operațiunile orientative care se referă la agenți economici sunt:

creșterea conștientizării și promovarea atitudinii pozitive față de cultura antreprenorială;

implementarea de programe și servicii inovative pentru încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea culturii antreprenoriale;

formarea abilităților manageriale, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri;

încurajarea antreprenoriatului prin servicii de sprijin pentru inițierea unei afaceri.

Formare profesională și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității

Dat fiind procesul de schimbări structurale de pe piața muncii din România, creșterea adaptabilității forței de muncă și întreprinderilor este o necesitate. Prin asigurarea creșterii adaptabilității va crește capacitatea pieței muncii de a asimila și de a anticipa schimbările sociale și economice. Obiectivul dezvoltării unei piețe a muncii moderne și flexibile este în concordanță cu prioritatea Uniunii Europene de îmbunătățire a calității și productivității muncii, prin actualizarea și dezvoltarea competențelor în funcție de tehnologiile moderne și sectoarele cu valoare adăugată.

Flexibilitatea și diversitatea formelor de organizare a muncii, în România, sunt reduse și nu există o flexibilitate și o mobilitate a forței de muncă. Prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane se vor promova activități care se vor concentra pe utilizarea formelor flexibile de organizare a muncii și pe sprijinul competitivității întreprinderilor și organizațiilor din sectoarele economice cu potențial de creștere.

Operațiunile orientative care se referă la agenți economici sunt:

Sprijinirea metodelor inovative de organizare flexibilă a muncii, inclusiv noi practici de lucru și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

Furnizarea de formare profesională la locul de muncă pentru dezvoltarea competențelor angajaților în scopul creșterii calității și productivității muncii;

Sprijinirea activităților și măsurilor de prevenire a bolilor profesionale, de promovare a sănătății și securității în muncă, cât și pentru asigurarea unui mediu de lucru prietenos și încurajarea reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie;

Promovarea și sprijinirea formării profesionale a personalului din domeniul managementului sănătății și a personalului medical;

Campanii de informare și conștientizare pentru schimbarea în mediile de lucru a atitudinilor sociale și stereotipilor față de grupurile vulnerabile;

Promovarea formării profesionale în domeniul noilor tehnologii, inclusiv tehnologii informaționale și comunicații, protecției mediului și controlului poluării;

Promovarea schimburilor de experiență transnaționale în ceea ce privește creșterea adaptabilității;

Acordarea de certificate de calitate/premii întreprinderilor care promovează organizarea flexibilă a muncii și servicii pentru facilitarea reconcilierii vieții de familie a propriilor angajați cu activitatea profesională.

Alocarea financiară pentru fiecare domeniu major de intervenție prezentat anterior în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este indicată în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2.

Planul financiar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane specific agenților economici în perioada 2007-2013 (Exprimat în euro)

Sursă:http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//resurseumane/00000030/bt53f_DCI%20POSDRU%20ro%20iulie%202010.pdf Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Guvernul României, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, București, iulie 2010, p. 212.

După cum se poate observa în tabelul anterior, contribuția europeană, este și în cazul acestui program operațional, mult mai mare decât contribuția publică națională sau contribuția privată. Astfel, contribuția Uniunii Europene din totalul contribuțiilor este de 78%, contribuția publică națională este de 10% din total, iar contribuția privată de aproximativ 12% din totalul alocat celor două domenii majore de intervenție.

2.3. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice este creșterea productivității întreprinderilor românești, în conformitate cu principiile unei dezvoltări durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene.

Obiectivele specifice acestui program sunt:

Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv românesc în conformitate cu cerințele de mediu;

Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;

Creșterea capacității de cercetare-dezvoltare, stimularea cooperării între instituțiile de cercetare, dezvoltare și inovare și întreprinderi, și creșterea accesului întreprinderilor la activități de cercetare, dezvoltare și inovare;

Valorificarea potențialului tehnologiilor informaționale și comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (cetățeni, întreprinderi);

Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice.

Având în vedere atât posibilitățile identificate pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor românești pentru a face față noilor provocări și folosirea oportunităților rezultate din operarea pe Piața Unică Europeană, cât și regiunile eligibile pentru finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice au fost identificate următoarele axe prioritare:

Axa prioritară 1: Un sistem de producție inovativ și eco-eficient;

Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate;

Axa prioritară 3: Tehnologii informaționale și comunicații pentru sectoarele privat și public.

Axele prioritare ale strategiei de competitivitate a României sunt în deplină concordanță cu direcțiile de acțiune ale propunerilor Comisiei și țin cont de liniile directoare ale Comisiei Europene pentru politica de coeziune în perioada 2007-2013.

2.3.1. Un sistem de producție inovativ și eco-eficient

Această axă prioritară a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice vizează eforturi de sprijinire a întreprinderilor, în special a celor mici și mijlocii, și se va concentra atât pe îmbunătățirea condițiilor de piață referitoare la dezvoltarea bazei industriale, în scopul revigorării mediului de afaceri și generării de noi întreprinderi inovative, cât și pe dezvoltarea sectorului afacerilor, îmbunătățind accesul la capital și sprijinind dezvoltarea tehnologică. În cadrul acestei axe prioritare, sprijinul va fi acordat factorilor de competitivitate tangibili și intangibili, inclusiv inovării tehnologice în scopul satisfacerii cerințelor și oportunităților pieței, în termeni de calitate și game de produse și servicii.

Vor fi promovate atât intervenții directe prin granturi pentru investiții în IMM, cât și instrumente de finanțare inovative și accesul la credite. În același timp, vor fi introduse acțiuni pentru facilitarea accesului întreprinderilor la servicii specializate, abilități manageriale și know how, acompaniate de acțiuni de sprijin pentru asigurarea infrastructurilor de afaceri adecvate.

Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea și dezvoltarea durabilă a sistemului productiv românesc și crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor.

Domeniile Majore de Intervenție sunt:

Domeniul major de intervenție 1.1. Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, cu respectarea condițiilor de mediu;

Domeniul major de intervenție 1.2. Accesul IMM la finanțare;

Domeniul major de intervenție 1.3. Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului.

Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, cu respectarea condițiilor de mediu

Întreprinderile din România vor trebui să îmbunătățească semnificativ calitatea și gama produselor și serviciilor oferite, contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securității și protecției consumatorului și al mediului, dată fiind competiția acerbă de pe Piața Internă și nivelul crescând al protecției consumatorului.

Dezvoltarea și consolidarea întreprinderilor depind în mare măsură de achiziționarea permanentă de echipamente și tehnologii noi care să permită adaptarea producției la cerințele Pieței Interne.

Se au în vedere următoarele operațiuni orientative:

a) Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile prin susținerea investițiilor în tehnologii, echipamente, mașini, utilaje, capacități de producție și susținerea investițiilor intangibile vizând achiziționarea de brevete, mărci, licențe și know-how;

b) Sprijin pentru implementarea standardelor internaționale prin sprijin pentru implementarea și certificarea sistemelor de management al calității, sprijin pentru implementarea și certificarea sistemelor de management de mediu, sprijin pentru certificarea voluntară și etichetarea ecologică a produselor și serviciilor și sprijin pentru dezvoltarea și acreditarea laboratoarelor de încercări și etalonări;

c) Sprijin pentru accesul pe noi piețe și internaționalizare prin servicii de consultanță pentru îmbunătățirea sistemelor de management a IMM și sprijin pentru participarea la târguri, expoziții internaționale și misiuni economice.

Pentru operațiunile b) și c) întreprinderile mari nu vor fi eligibile.

Accesul IMM la finanțare

Resursele financiare adecvate pentru IMM sunt cruciale pentru creșterea și dezvoltarea competitivității lor.

Comparativ cu abordarea bazată în principal pe sprijinirea investițiilor directe, crearea unui mediu favorabil pentru finanțarea investițiilor reprezintă un pas înainte.

Accesul la credit este dificil în general pentru IMM, condițiile de acordare a creditului impuse de către bănci sunt greu accesibile pentru ele, datorită absenței garanțiilor colaterale și sub capitalizării lor. Întreprinderile mici se confruntă cu obstacole majore în dezvoltarea și creșterea lor, datorită lipsei bunurilor tangibile care ar putea fi utilizate ca garanții colaterale, precum și a riscurilor considerabile care le împiedică să obțină un credit bancar obișnuit sau care sporesc costurile unui astfel de credit. Există o necesitate de depășire a acestor obstacole, ținând cont că ideile inovative, produsele și serviciile, modelele de afaceri sunt adesea generate de către firmele noi și start-up-uri. De asemenea, este necesară o puternică implicare a instituțiilor financiare în finanțarea riscului. În fapt, finanțarea proiectelor întreprinderilor de către instituțiile financiare asigură competența și expertiza calificată în procesul de selecție și validare a modelelor competitive de afaceri.

Programarea și implementarea unor asemenea instrumente solicită un know-how specific pentru evaluarea zonelor de eșec ale pieței, precum și un management financiar corespunzător, deși asigurarea de instrumente financiare inovative este absolut necesară pentru exploatarea potențialului de creștere a IMM. România a conlucrat cu Fondul European de Investiții în scopul identificării zonelor de eșec ale pieței în sectorul de finanțare inovativă a IMM.

Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului

Factorii importanți pentru consolidarea antreprenoriatului sunt reprezentați de o cultură de afaceri adecvată, asigurarea serviciilor calificate, un mediu favorabil pentru crearea de întreprinderi, un grad ridicat de interacțiune și cooperare între întreprinderi, pentru diseminarea cunoștințelor și întărirea potențialului existent.

IMM-urile vor beneficia de o abordare integrată incluzând avantajele managementului corporativ, ale unor surse de finanțare adecvate, garanții asociate, avantajul tehnic al serviciilor societății informaționale și al cooperării active cu: competitori, instituții, organizații, inclusiv unități de cercetare-dezvoltare.

Operațiunile orientative specifice domeniului major de intervenție 1.3. sunt:

a) Dezvoltarea unor structuri de sprijin al afacerilor de dimensiune națională și internațională. Operațiunea, complementară celei existente în POR (sprijin pentru infrastructurile de afaceri locale), se va concentra pe sprijinirea infrastructurilor de afaceri de dimensiuni naționale sau chiar internaționale, având ca elemente de selecție: parteneriat (potențialul de cluster), dimensiunea națională sau internațională și calitatea strategiei de dezvoltare;

b) Sprijin pentru consultanța pentru IMM-uri. IMM-urile vor fi sprijinite pentru achiziționarea de consultanță în domenii ca: elaborarea de proiecte/planuri de afaceri, dezvoltarea strategiilor de firmă/produse/servicii, consultanță pentru investiții și financiară, activități de marketing și promovare, managementul resurselor umane, tehnologia informației și e-business, inovare și drepturi de proprietate intelectuală;

c) Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțuri de furnizori și clustere. Scopul operațiunii este dezvoltarea rețelelor și a relațiilor de cooperare între întreprinderi, întărirea lanțurilor valorice și sprijinirea proceselor de dezvoltare a clusterelor.

Va fi acordat sprijin pentru dezvoltarea de proiecte comune în domeniul producției, serviciilor de consultanță specializate și logisticii.

2.3.2. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate

Obiectivul acestei axe prioritare este creșterea capacității de cercetare-dezvoltare, stimularea cooperării dintre instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și întreprinderi și creșterea accesului întreprinderilor la cercetare-dezvoltare și inovare.

Nivelul scăzut de finanțare (atât public, cât și privat) pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare a condus la o infrastructură de cercetare-dezvoltare și inovare depășită, la scăderea numărului de cercetători și la creșterea mediei de vârstă a acestora, cu consecințe directe asupra performanțelor activităților de cercetare-dezvoltare și inovare. De asemenea, lipsa fondurilor a împiedicat accesul întreprinderilor la activități de cercetare-dezvoltare și inovare și transfer tehnologic. Aceste deficiențe, alături de participarea scăzută a sectorului privat la finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare au condus la un deficit tehnologic ridicat al firmelor românești și la un nivel scăzut de inovare al acestora.

Domeniile Majore de Intervenție pentru care agenții economici pot solicita sprijin sunt:

Domeniul major de intervenție 2.1. Cercetare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate direct aplicabile în economie;

Domeniul major de intervenție 2.3. Sprijin de cercetare-dezvoltare și inovare pentru întreprinderi.

Parteneriate de cercetare-dezvoltare între universități/institute de cercetare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate direct aplicabile în economie

Ca prim factor pentru creșterea competitivității lor, dezvoltarea tehnologică a întreprinderilor, este sprijinită prin parteneriate de cercetare-dezvoltare cu organizații de cercetare-dezvoltare, care vor genera rezultate direct aplicabile în economie, cu scopul creării de produse, servicii și tehnologii noi sau îmbunătățite, cu valoare adăugată mare.

Acest domeniu major de intervenție va oferi prin intermediul cercetării industriale și dezvoltării precompetitive sprijin pentru dezvoltarea tehnologică în domenii cu înalt potențial de dezvoltare tehnologică.

Baza dezvoltării viitoare a competitivității internaționale a firmelor o constituie intensificarea cooperării în cercetare-dezvoltare între institutele de cercetare-dezvoltare/universități și întreprinderi.

Operațiunea orientativă aferentă acestui domeniu major de intervenție o reprezintă finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare în parteneriat între universități/institute de cercetare și întreprinderi.

Vor fi încurajate diferite forme de colaborare între întreprinderi și institute de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a îmbunătăți activitățile lor de cercetare-dezvoltare și de a sprijini transferul tehnologic.

Accesul întreprinderilor la activități de cercetare-dezvoltare și inovare

Se vor sprijini următoarele operațiuni orientative în vederea creșterii investițiilor private în activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare și pentru reducerea decalajelor mari tehnologice și de competitivitate reprezentate în principal prin nivelul scăzut al inovării în întreprinderi, prin capacitatea redusă a întreprinderilor de absorbție a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, precum și prin slaba dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare în întreprinderi:

Sprijin pentru start-up-urile și spin-off-urile inovative. Operațiunea va sprijini activitățile inovative ale start-up-urilor și spin-off-urilor high-tech sau cu valoare adăugată mare pentru a se asigura transferul de cunoștințe și tehnologie și pentru a asista întreprinderile respective în comercializarea produselor și serviciilor rezultate din cercetare. Întreprinderile care vor fi asistate vor fi selectate pe baza unei analize atente a planului lor de afaceri;

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a întreprinderilor și crearea de noi locuri de muncă în cercetare-dezvoltare. Se va asigura sprijin pentru dezvoltarea capacității de cercetare a întreprinderilor, în scopul creșterii nivelului lor de inovare și a competitivității lor pe piață și pentru crearea de noi locuri de muncă în cercetare-dezvoltare. se vor finanța achizițiile de instrumente, echipamente, calculatoare, software, etc. Necesare activității de cercetare-dezvoltare;

Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor. Sunt sprijinite activitățile de inovare prin cercetare-dezvoltare în întreprinderi, pentru introducerea în producție a produselor, tehnologiilor sau serviciilor noi sau perfecționate. Operațiunea va finanța achizițiile de servicii de cercetare-dezvoltare și de drepturi de utilizare a rezultatelor de cercetare-dezvoltare și va stimula activitățile de cercetare-dezvoltare în întreprinderi și dezvoltarea lor ulterioară în tehnologii, produse, servicii.

În cadrul acestei operațiuni, cele mai promițătoare rezultate obținute în proiectele finanțate în cadrul primului domeniu major de intervenție pot fi transferate în producție.

2.3.3. Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public

Obiectivul acestei axe este sprijinirea competitivității economice prin creșterea interacțiunilor dintre sectorul public și întreprinderi/cetățeni prin valorificarea la maxim a potențialului tehnologiilor informaționale și comunicațiilor.

Principala contribuție a sectorului tehnologiilor informaționale și comunicațiilor la creșterea economică este susținută în principal prin asimilarea acestuia la nivelul întreprinderilor. Utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicațiilor stimulează dezvoltarea extensivă și intensivă a sectorului producției de bunuri și servicii. Referitor la dezvoltarea extensivă, tehnologiile informaționale și comunicațiile oferă oportunitatea firmelor românești de a accesa noi piețe, pe plan regional și global și de a promova și comercializa produse și servicii pe piața internă prin mijloace electronice.

E–economia oferă beneficii pentru o largă gamă de activități specifice mediului de afaceri. Aplicațiile tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, la nivelul întreprinderilor, sunt esențiale pentru comunicațiile în interiorul și exteriorul firmei, precum și pentru un management eficient al resurselor și clienților. Astfel, ponderea redusă a comerțului electronic în totalul cifrei de afaceri reflectă un grad redus de eficiență a companiilor. Pentru a reduce decalajele este necesar sprijin pentru a adopta tehnologiile informaționale și comunicațiile la nivelul întreprinderilor, însoțit de măsuri de creștere a securității transferurilor electronice.

Agenții economici pot obține finanțare prin accesarea unuia din următoarele domeniile majore de intervenție:

Domeniul major de intervenție 3.1. Susținerea utilizării tehnologiilor informaționale și comunicațiilor;

Domeniul major de intervenție 3.3. Sprijinirea e-Economiei.

Susținerea utilizării tehnologiilor informaționale și comunicațiilor

Având în vedere că, în România, rata de penetrare a tehnologiilor informaționale și comunicațiilor este redusă din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate, determinată de investiții reduse și de o slabă putere de cumpărare a populației, prin acest domeniu major de intervenție se va sprijini accesul la conexiunile broadband în zonele de eșec al pieței (ca de exemplu în zonele rurale și zonele mic urbane) cu respectarea „Liniilor directoare ale Uniunii Europene privind criteriile și modalitățile de implementare a fondurilor structurale pentru susținerea comunicațiilor electronice”.

Se au în vedere următoarele operațiuni orientative:

susținerea accesului la Internet și la serviciile conexe. Se are în vedere acordarea de sprijin pentru IMM-uri și Organizațiile Non-Guvernamentale pentru conectarea la Internet prin conexiuni broadband și pentru achiziționarea de hardware și software;

sprijin pentru IMM-uri pentru construirea de rețele de broadband și puncte de acces public la internet în zonele de eșec al pieței (zonele rurale și mic urbane insuficient deservite).

Sprijinirea e-Economiei

Sprijinul financiar, în cadrul acestui domeniu major de intervenție, este direcționat către aplicațiile tehnologiilor informaționale și comunicațiilor și către interoperabilitatea lor, adoptarea de soluții integrate la nivelul firmelor ceea ce conduce la reducerea costurilor pe termen lung, facilitează accesul pe piețe interne și externe și sprijină procese de management mai eficiente, supraveghind în același timp securitatea sporită a rețelelor electronice și adoptarea de soluții antifraudă pentru dezvoltarea unui sector de e-business sigur și dinamic.

Pentru sprijinirea dezvoltării e-economiei, se au în vedere următoarele operațiuni orientative:

Sprijin pentru sisteme de tehnologii informaționale și comunicații integrate și alte aplicații electronice pentru afaceri;

Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerț electronic și a altor soluții on-line pentru afaceri.

Pentru a îmbunătăți eficiența acestei axe prioritare, acțiuni corespunzătoare asistenței Fondului Social European pot fi finanțate în limita a 10% din fondurile comunitare pentru această axă prioritară, conform cu mecanismul de flexibilitate.

Planul financiar pentru fiecare domeniu major de intervenție prezentat anterior în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice referitor la agenții economici este prezentat în Tabelul 2.3.

Tabelul 2.3.

Alocarea financiară orientativă pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice specifică agenților economici în perioada 2007-2013 (Alocări, exprimate în euro)

Sursă:http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//competitivitate/00000028/c8vgl_Document_Cadru_Implementare_POS_CCE_draft_august_2007.pdf Document-cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, Guvernul României, Ministerul Economiei și Finanțelor, București, August 2007, p. 14, 24, 30, 40, 65-66, 76, 103-104.

* 100.000.000 Euro vor fi acordați către Fondul de Investiții Jeremie (administrat de Fondul European de Investiții) în perioada 2007-2010. JEREMIE și/sau alte instrumente financiare vor defini valoarea finanțării acordate atât intermediarilor financiari cât și întreprinderilor.

Contribuția Uniunii Europene, așa cum se poate observa din tabelul anterior, are o pondere aproximativă de 62% din totalul contribuțiilor, de asemenea contribuția publică națională este de doar 8%, iar contribuția privată este de 30% din totalul contribuțiilor.

2.4. Programul Operațional pentru Pescuit (POP)

Programul Operațional pentru Pescuit a stabilit patru obiective generale:

Dezvoltarea competitivității și durabilității sectorului piscicol primar. Sectorul piscicol este prezentat în acest context că producție primară de pește, incluzând în unele cazuri o prelucrare primară după capturarea peștilor. Procesarea ulterioară este inclusă în cadrul sprijinului pentru comercializare în următorul capitol deoarece urmărește îmbunătățirea produselor pentru a răspunde așteptărilor pieței;

Dezvoltarea pieței pentru produse din sectorul piscicol. Dezvoltarea pieței pentru produsele pescărești necesită intervenții bazate pe procesarea produselor și pe comercializarea acestora. Pentru a recăpăta o cotă de piața bună pentru produsele din sectorul piscicol din România, trebuie îmbunătățită calitatea produselor, și trebuie asumat efortul de promovare;

Susținerea dezvoltării durabile a zonelor pescărești și îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Pescuitul a cunoscut un declin în România în ultimii 15 ani, și comunitățile locale din zonele tradiționale pescărești au nevoie de ajutor pentru a moderniza infrastructura pescărească locală, pentru a realiza diversificarea activităților economice și pentru îmbunătățirea calității vieții în aceste zone;

Susținerea unei implementări adecvate a Programului Operațional în cadrul Politicii Comune pentru Pescuit. Implementarea Programului Operațional va solicita dezvoltarea capacitații administrative a organismelor publice implicate în realizarea programului. Asistența tehnică va fi disponibilă pentru a susține acest proces.

Axele prioritare prin care agenții economici din sectorul piscicol pot solicita finanțare europeană sunt:

Axa prioritară 2: Acvacultură, pescuitul în apele interioare, procesarea și marketingul produselor obținute din pescuit și acvacultură;

Axa prioritară 3: Măsuri de interes comun.

Aceste axe prioritare vor fi descrise în continuare, în cadrul prezentei lucrări.

2.4.1. Acvacultură, pescuitul în apele interioare, procesarea și marketingul produselor obținute din pescuit și acvacultură

Principalele obiective ale axei prioritare 2 vor ajuta România la:

Modernizarea acvaculturii pentru adaptarea acesteia la cerințele pieței;

Menținerea unui nivel durabil pentru activitatea de pescuit în apele interioare;

Îmbunătățirea calității produselor procesate și comercializate din sectorul pescăresc.

În vederea creșterii capacitații de absorbție a Programului Operațional pentru Pescuit, autoritățile române intenționează să aplice măsuri de inginerie financiară în special pentru garantarea creditelor, în scopul sprijinirii implementării acestor măsuri precum și a altor măsuri care susțin investițiile în sectorul pescăresc. În acest scop intensitatea ajutorului va fi adaptată corespunzător cu respectarea plafoanelor prevăzute de Regulament.

Există trei măsuri pentru care întreprinderile pot solicita sprijin european, și anume:

Măsura 2.1. Acvacultură;

Măsura 2.2. Pescuitul în apele interioare;

Măsura 2.3. Prelucrarea și comercializarea peștelui.

Acvacultură

Autoritățile din România doresc să găsească echilibrul corect între producțiile obținute din acvacultură tradițională și cea intensivă și semi-intensivă.

Costurile mari pentru modernizarea infrastructurii degradate din acvacultură sugerează ca aceste modernizări trebuie concentrate în zonele unde există un potențial de piața bun, iar reabilitarea bazinelor trebuie limitată la cazurile cu un raport cost-beneficiu acceptabil și condiții bune în ceea ce privește alimentarea cu apă, calitatea mediului, etc.

Prin această măsură, Programul Operațional pentru Pescuit va finanța investiții pentru construirea, extinderea, echiparea și modernizarea instalațiilor de producție în sectorul de acvacultură.

Sunt luate în considerare următoarele criterii:

îmbunătățirea pieței locurilor de muncă (crearea de noi locuri de muncă, crearea și/sau menținerea locurilor de muncă pentru femei și tineri, menținerea locurilor de muncă existente, îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranța muncitorilor);

promovarea noilor tehnologi;

diversificarea cu specii noi și producția de specii cu perspective comerciale bune.

Pescuitul în apele interioare

Investițiile în pescuitul din apele interioare va fi o prioritate în implementarea Programului Operațional pentru Pescuit având în vedere suprafețele mari de ape, diversitatea speciilor și numărul de angajați implicați în activitatea de pescuit în apele interioare românești. De asemenea, dezvoltarea pescuitului în apele interioare trebuie făcută astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare, a patrimoniul genetic sălbatec și a mediului.

Dezvoltarea pescuitului în apele interioare trebuie făcută astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare, a patrimoniul genetic sălbatec și a mediului.

Această măsură va acorda suport financiar pentru:

Nave de pescuit în apele interioare. Se vor finanța investiții în flotă de pescuit din apele interioare în scopul îmbunătățirii siguranței la bordul ambarcațiunilor, a condițiilor de muncă, igiena și calitatea produselor și modernizarea ambarcațiunilor;

Investiții pentru construirea de instalații de pescuit în apele interioare. Se va sprijini modernizarea facilitaților de pescuit în apele interioare prin investiții care urmăresc finanțarea organizării unui număr de locuri de debarcare, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru activitățile din locurile de debarcare și îmbunătățirea echipamentelor existente sau amenajarea unor locuri de debarcare noi – facilitați de depozitare, depozite frigorifice și mașini de gheața;

Investiții pentru extinderea, echiparea și modernizarea instalațiilor de pescuit în apele interioare. Se va acorda sprijin pentru schimbarea destinației ambarcațiunilor care operează în pescuitul în ape interioare către alte activități în afara pescuitului, în special în Delta Dunării.

Prelucrarea și comercializarea peștelui

Acțiunile care vor fi finanțate se referă la:

Creșterea capacitații de prelucrare (construirea de noi unități și/sau extinderea unităților existente);

Construirea, extinderea, echiparea și modernizarea unităților de prelucrare;

Construirea unui nou punct de comercializare;

Modernizarea punctelor de comercializare existente.

Se vor lua în considerare următoarele criterii:

îmbunătățirea pieței locurilor de muncă (crearea de noi locuri de muncă, crearea și/sau menținerea locurilor de muncă pentru femei și tineri, menținerea locurilor de muncă existente, îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranța muncitorilor);

promovarea noilor tehnologiilor;

promovarea speciilor din producția autohtonă.

Procesarea este împărțită în: procesarea realizată de fermieri sau alți producători primari și procesarea industrială pentru piața internă și pentru export.

2.4.2. Măsuri de interes comun

În concordanța cu regulamentul Fondului European pentru Pescuit, principalele obiective ale Axei prioritare 3 sunt:

Întărirea infrastructurii pentru asigurarea unei industrii de pescuit profitabile și competitive pe termen lung cu creșterea măsurilor de siguranța pentru lucrătorii sectorului piscicol;

Sprijinirea organizării și a abilitaților profesionale în sectorul de pescuit și acvacultură;

Sprijinirea acțiunilor comune pentru dezvoltarea unui sector de pescuit și acvacultură sustenabil.

Sprijinul financiar de la Fondul European pentru Pescuit în cadrul Axei Prioritare 3 acoperă măsurile de „interes comun” cu un scop mai larg, decât măsurile luate de întreprinderile private și care ajută la realizarea obiectivelor politicii comune de pescuit. Măsurile sunt de „interes comun” când contribuie la realizarea intereselor unui grup de beneficiari sau al publicului larg. Orice venit rezultat din aplicarea măsurilor de interes comun trebuie dedus din ajutorul public obținut pentru operațiune.

În cadrul Programului Operațional pentru Pescuit agenții economici pot solicita finanțare prin următoarele măsuri:

Măsură 3.3. Porturi de pescuit, locuri de debarcare și adăposturi;

Măsură 3.4. Dezvoltarea de noi piețe și campanii de promovare;

Măsură 3.5. Acțiuni pilot.

Porturi de pescuit, locuri de debarcare și adăposturi

Principalele acțiuni care se vor finanța sunt:

Investiții în porturi de pescuit existente: modernizarea a trei porturi pescărești marine. Această acțiune va include: dezvoltarea și modernizarea danelor specifice pentru navele și ambarcațiunile de pescuit; construirea de facilitați pentru aprovizionarea cu combustibil, gheața și alimentare cu apă; construirea de facilitați pentru debarcare, procesare și depozitare la rece a produselor din pescuit; asigurarea de facilitați și echipamente pentru întreținerea și repararea navelor și ambarcațiunilor de pescuit; construirea de facilitați pentru depozitarea și tratamentul deșeurilor;

Investiții în restructurarea și ameliorarea locurilor de debarcare: investiții pentru refacerea a 4-5 locuri de debarcare marine existente: construirea, modernizarea și dezvoltarea facilitaților pentru debarcare, îmbunătățirea siguranței în timpul operațiilor de debarcare; construirea de facilitați pentru aprovizionarea cu combustibil, gheața și alimentare cu apă; construirea de facilitați pentru depozitarea la rece; construirea de amplasamente pentru depozitarea și tratarea deșeurilor;

Investiții legate de securitatea pentru construcții sau modernizarea unor mici adăposturi de pescuit: investiții în construirea și modernizarea a 4-5 adăposturi marine. Aceste adăposturi au drept scop îmbunătățirea siguranței muncitorilor din sectorul pescăresc și nu vor dispune de facilitățile specifice locurilor de debarcare.

Aceste trei tipuri de facilitați vor fi de asemenea utilizate pentru activități turistice cum ar fi navigarea sau pescuitul sportiv.

Dezvoltarea de noi piețe și campanii de promovare

Analizele de piața arată că este necesară promovarea consumului de pește din producția internă pentru a recupera nișe de piața pierdute, iar pentru a susține promovarea produselor din pește vor trebui elaborate standarde de calitate precum și proceduri pentru urmărirea trasabilității capturilor și a producției din acvacultură. În contextul integrării la Uniunea Europeană deschiderea piețelor facilitează intrarea pe piața a produselor din import pentru creșterea concurenței pe piața internă.

Acțiunile principale care se vor finanța sunt:

Campaniile de promovare a echipamentelor și procedurilor care contribuie la îmbunătățirea calității, siguranței și trasabilitatea produselor pescărești;

Campaniile de promovare regionale, naționale sau transnaționale pentru produsele pescărești;

Participarea la expoziții de produse pescărești.

Sectorul pescăresc din România va trebui să pună accent pe calitatea produselor din producția internă decât să încerce să concureze cu produsele de import în privința prețului produselor.

Acțiuni pilot

Această măsura trebuie să permită sectorului de pescuit și de acvacultură să testeze viabilitatea tehnică și economică a noilor tehnologii și a planurilor de management.

Programul Operațional pentru Pescuit va finanța patru noi tipuri de proiecte:

tehnologiile inovative la care va fi testată viabilitatea tehnică și economică în condițiile sectorului local de pescuit pentru a obține și răspândi cunoștințele economice și tehnice ale tehnologiei testate;

testele făcute asupra planurilor de management și a planurilor de alocare a efortului de pescuit, inclusiv, dacă este necesar, instituirea de zone interzise pescuitului, în scopul evaluării consecințelor biologice și financiare și refacerea ecologică experimentală;

testarea și dezvoltarea de metode pentru îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit, reducerea capturilor accidentale în special pe fundul mării;

testarea unor tehnici alternative de management al pescuitului.

Proiectele pilot finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit trebuie să fie cu adevărat inovative. Îmbunătățiri tehnice minore ale unor tehnologii cunoscute nu se pot califica pentru sprijin din partea Programul Operațional pentru Pescuit, conform art. 41. Proiectele pilot trebuie să aibă costuri și durată limitată.

Planul financiar pentru fiecare axă prioritară prezentată anterior în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit referitor la agenții economici este prezentat în Tabelul 2.4.

Tabelul 2.4.

Alocarea financiară pentru Programul Operațional pentru Pescuit pe axe prioritare pentru agenții economici în perioada 2007-2013

Sursă: http://old.madr.ro/pages/fep/2013/Programul-Operational-pentru-Pescuit-Romania.pdf Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, Guvernul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, București, 2007, p. 91.

În tabelul anterior se poate observa cuantumul contribuției publice totale din cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, dar și rata de cofinanțare care este egală pentru ambele axe prioritare prezentate anterior, și anume 75% din contribuția publică totală.

2.5. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Începând cu 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, dezvoltarea satului românesc primește sprijin de la Comunitatea Europeană prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, România, vizează o serie de obiective care sprijină creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier, îmbunătățirea spațiului și a mediului rural, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală.

Axele prioritare specifice Programului Național de Dezvoltare Rurală prin care agenții economic pot să solicite finanțare europeană sunt:

Axa prioritară 1: Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier;

Axa prioritară 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale.

Programul Național de Dezvoltare Rurală este complementar programelor operaționale finanțate din fonduri structurale.

2.5.1. Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

Măsurile sprijinite prin axa prioritară 1 vizează creșterea competitivității sectoarelor agroalimentar și forestier din România, recunoscându-se astfel importanța următoarelor aspecte:

Consolidarea potențialului suprafețelor mari de teren, pretabile pentru agricultură, pentru a profita de ocaziile oferite de o piață internă și europeană aflată în plină dezvoltare, prin aducerea la potențialul real a segmentului de exploatații neperformante, prin intermediul eforturilor de modernizare și restructurare;

Abordarea problemei productivității scăzute a muncii și a nivelului scăzut de educație și competență din agricultură prin reînnoirea generațiilor de șefi de exploatații, îmbunătățirea competențelor prin organizarea de formări profesionale și sprijinirea agenției publice de consultanță precum și a sectorului privat de consultanță nou-apărut, în eforturile lor de a răspunde cerințelor segmentului exploatațiilor, fie individual, fie prin asociere;

Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor fermelor, prin sprijinirea înființării grupurilor de producători și asigurarea unei coordonări verticale între procesatorii agricoli și lanțurile de distribuție;

Abordarea problemei numărului mare de întreprinderi mici din sectorul de procesare agroalimentar și forestier – cu slabe economii de scară, utilizare redusă a capacităților și nivel scăzut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activităților de modernizare și restructurare a acestora.

Această axă prioritară cuprinde măsuri menite să îmbunătățească cunoștințele și să consolideze potențialul uman.

Măsura care face referire la micro-întreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii din cadrul acestei axe este:

Măsura 123: Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere.

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere

Sprijinul acordat prin această măsură, având în vedere situația națională existentă, va încuraja realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agro-alimentare și a produselor forestiere, având ca țintă finală creșterea valorii produselor prin respectarea condițiilor de calitate și de siguranță alimentară precum și satisfacerea cerințelor de piață. În vederea optimizării sectorului agroalimentar și forestier, procesarea produselor agricole și forestiere ar trebui să fie realizată, pe cât posibil, în zonele locale unde acestea sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport și a creșterii emisiilor de gaze.

Obiectivul general al Programului Național de Dezvoltare Rurală este creșterea competitivității întreprinderilor de procesare agro-alimentare și forestiere prin îmbunătățirea performanței generale a întreprinderilor din sectorul de procesare și marketing a produselor agricole și forestiere.

Obiectivele specifice sunt:

Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse agricole și forestiere competitive;

Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât și în cea de distribuție a produselor obținute;

Îmbunătățirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole;

Creșterea valorii adăugate a produselor forestiere precum și a eficienței economice a activității microintreprinderilor, prin dezvoltarea și modernizarea echipamentelor, proceselor și tehnologiilor de prelucrare.

Obiectivul operațional se referă la sprijinul pentru investiții vizând îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole și forestiere.

2.5.2. Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Sprijinul prevăzut prin axa prioritară 3 vizează încurajarea diversificării economiei rurale și îmbunătățirea calității vieții din spațiul rural.

Obiectivele strategice subliniază prioritățile și acțiunile necesare, detaliate prin obiectivele specifice, care duc la realizarea măsurilor propuse. Alegerea acestor obiective se bazează pe punctele slabe identificate, precum: veniturile scăzute, numărul mic al locurilor de muncă, situația demografică nefavorabilă, dependența de agricultură de subzistență, spiritul antreprenorial slab dezvoltat, infrastructura fizică și socială slab dezvoltată.

Obiectivele strategice reflectă, totodată, și punctele tari constatate, precum: resursele naturale cu un potențial ridicat pentru turism, patrimoniul material și imaterial bogat, prezența îndeletnicirilor meșteșugărești și a tradițiilor, aspecte ce reflectă potențialul social și economic din mediul rural.

Agenții economici pot solicita finanțare europeană prin una din următoarele măsuri:

Măsura 312: Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi;

Măsura 313: Încurajarea activităților turistice.

Această axă prioritară cuprinde măsuri privind diversificarea economiei rurale.

Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi

Sprijinul vizat prin această măsură se adresează în special micro-întreprinderilor, dar și locuitorilor din spațiul rural care doresc să desfășoare o activitate economică devenind antreprenori. O atenție deosebită se va acorda femeilor din spațiul rural, datorită faptul că datele statistice arată că acestea dezvoltă afaceri într-un număr mult mai redus decât bărbații.

Prin această măsură sunt vizate crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi care promovează meserii tradiționale precum meșteșugurile și care pot contribui la creșterea numărului locurilor de muncă, precum și la perpetuarea acestor activități care dau specificul, dar și valoare spațiului rural românesc.

Obiectivul general al acestei măsurii vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor suplimentare.

Obiectivele specifice acestei măsuri sunt.

Crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural;

Creșterea valorii adăugate în activități non-agricole;

Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro-întreprinderi.

Obiectivele operaționale vizează: crearea de micro-întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spațiul rural; încurajarea inițiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri și femei; încurajarea activităților meșteșugărești și a altor activități tradiționale și reducerea gradului de dependență față de agricultură.

Încurajarea activităților turistice

Mai mult decât alte tipuri de turism, turismul rural este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Astfel, sprijinul acțiunilor din această măsură, vizează cu prioritate respectarea și promovarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Turismul rural, în general, nu este dezvoltat conform cererii pieței turistice interne și internaționale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerințelor turiștilor din punct de vedere calitativ și cantitativ al spațiilor de cazare și a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăți sub aspect financiar și educațional.

Obiectivul general al măsurii Încurajarea activităților turistice este dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Obiective specifice acestei măsuri sunt:

Crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei;

Creșterea valorii adăugate în activități de turism;

Crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice;

Creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.

Obiective operaționale se referă la: creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scară mică; dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică și crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.

În Tabelul 2.5. Este prezentat planul financiar specific măsurilor prezentate anterior în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Tabelul 2.5.

Alocare indicativă pentru măsurile de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013

(în Euro)

Sursă: http://www.pndr.ro/ Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Guvernul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, București, versiunea consolidată decembrie 2012, p. 414.

În tabelul anterior se poate observa că ponderea cheltuielilor publice totale în costul total pentru cele trei măsuri prezentate este de 49%, iar ponderea cheltuielilor private totale în costul total al măsurilor indicate este de 51%.

CONCLUZII

Începând cu 1 ianuarie 2007, România face parte din marea familie europeană. Această apartenență a oferit agenților economici români atât oportunități cât și riscuri. Aceștia au trebuit să se adapteze mediului competitiv pe care îl presupune piața internă a Uniunii Europene, pentru a se putea dezvolta și contribui la realizarea obiectivului final al aderării: bunăstarea tuturor cetățenilor țării.

Prin fondurile europene, descrise în primul capitol al acestei lucrări, Uniunea Europeană a încercat să reducă discrepanțele economice și sociale existente între Regiunile României. Astfel, Fondul European de Dezvoltare Regională contribuie la reducerea diferenței dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, inclusiv zonele rurale și urbane, zonele industriale în declin, precum și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum zonele muntoase și regiunile insulare, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontieră; Fondul Social European contribuie la intensificarea coeziunii economice și sociale prin îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a posibilităților de angajare, prin încurajarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și o îmbunătățire cantitativă și calitativă a ocupării forței de muncă, iar Fondul de Coeziune promovează progresul economic și social și elimină diferențele care există între standardele de viață la nivelul diferitelor regiuni și statele membre.

Fondul European de Garantare Agricolă finanțează Politica Agricolă Comună, prin sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale și îmbunătățirea structurilor agricole. De asemenea, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piață și susținerea veniturilor aplicate în cadrul Politicii Agricole Comune, al Politicii de Coeziune și al Politicii Comune în Domeniul Pescuitului, iar Fondul European pentru Pescuit finanțează industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă, pentru a le ajuta să se adapteze la condițiile în permanentă schimbare și să-și consolideze poziția economică și durabilitatea ecologică.

Aceste fonduri contribuie la finanțarea agenților economici din România prin următoarele programe ale Uniunii Europene:

1. Programul Operațional Regional prin intermediul a două axe prioritare: Consolidarea mediului de afaceri regional și local și Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului. Prima axă numită anterior cuprinde două domenii majore de intervenție, și anume: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală – sprijină autoritățile locale și societățile comerciale pentru crearea și dezvoltarea propriilor structuri regionale și locale de sprijinire a afacerilor, având ca scop atragerea întreprinderilor, în special a IMM-urilor; și Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor – urmărește restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potențial de creștere economică, în special a orașelor mici și mijlocii, având ca rezultat crearea de noi locuri de muncă, pentru că acestea dispun de flexibilitatea necesară adaptării la cerințele unei economii de piață dinamice.

Cea de-a doua axă numită cuprinde domeniul major de intervenție Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice – crește standardele de calitate a spațiilor de cazare de tipul hoteluri, campinguri și moteluri, cabane și hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane, ținând cont și de evoluțiile globale ale pieței turistice.

Acest program are, în perioada 2007-2013, un buget de 1.029.700.743 euro, din care 769.271.328 euro reprezintă contribuția Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

2. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sprijină întreprinderile prin intermediul axei prioritare Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor. Această axă este împărțită în două domenii majore de intervenție: Promovarea culturii antreprenoriale – se adresează persoanelor interesate să-și deschidă o afacere, ca persoană independentă sau ca angajator, prin furnizarea informațiilor necesare privind oportunitățile, mediul de afaceri, elaborarea unui plan de afaceri, legislația relevantă etc, și Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității – promovează activități care se vor concentra pe utilizarea formelor flexibile de organizare a muncii și pe sprijinul competitivității întreprinderilor și organizațiilor din sectoarele economice cu potențial de creștere.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane beneficiază în perioada 2007-2013 de 488.800.694 euro, din care 381.806.091 euro sunt contribuția Uniunii Europene, prin intermediul Fondului Social European.

3. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice îmbunătățește competitivitatea întreprinderilor românești pentru a face față noilor provocări prin trei axe prioritare: Un sistem de producție inovativ și eco-eficient, Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate și Tehnologii informaționale și comunicații pentru sectoarele privat și public. Prima axă cuprinde, de asemenea, trei domenii majore de intervenție: Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, cu respectarea condițiilor de mediu – sprijină dezvoltarea și consolidarea întreprinderilor prin achiziționarea permanentă de echipamente și tehnologii noi; Accesul IMM la finanțare – asigură competența și expertiza calificată în procesul de selecție și validare a modelelor competitive de afaceri și Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului – IMM-urile beneficiază de o abordare integrată incluzând avantajele managementului corporativ, ale unor surse de finanțare adecvate, garanții asociate, avantajul tehnic al serviciilor societății informaționale și al cooperării active cu: competitori, instituții, organizații, inclusiv unități de cercetare-dezvoltare.

A doua axă cuprinde următoarele doua domenii majore de intervenție: Cercetare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate direct aplicabile în economie – sprijină dezvoltarea tehnologică în domenii cu înalt potențial de dezvoltare tehnologică și Sprijin de cercetare-dezvoltare și inovare pentru întreprinderi – reduce decalajele mari tehnologice și de competitivitate reprezentate în principal prin nivelul scăzut al inovării în întreprinderi.

Cea de-a axă cuprinde alte două domenii majore de intervenție, și anume: Susținerea utilizării tehnologiilor informaționale și comunicațiilor – sprijină accesul la conexiunile broadband în zonele de eșec al pieței și Sprijinirea e-Economiei – facilitează accesul pe piețe interne și externe și sprijină procese de management mai eficiente, supraveghind în același timp securitatea sporită a rețelelor electronice și adoptarea de soluții antifraudă pentru dezvoltarea unui sector de e-business sigur și dinamic.

Programul acesta, prin axele prioritare și domeniile majore de intervenție, are, în perioada 2007-2013, un buget de 2.391.099.050 euro, din care contribuția Uniunii Europene este de 1.478.976.729 euro.

4. Programul Operațional pentru Pescuit dezvoltă competitivitatea și durabilitatea agenților economici din sectorului piscicol prin următoarele axe prioritare: Acvacultură, pescuitul în apele interioare, procesarea și marketingul produselor obținute din pescuit și acvacultură și Măsuri de interes comun. Prima axă prioritară cuprinde trei măsuri: Acvacultură – finanțează investiții pentru construirea, extinderea, echiparea și modernizarea instalațiilor de producție în sectorul de acvacultură; Pescuitul în apele interioare – dezvoltă pescuitul în apele interioare și Prelucrarea și comercializarea peștelui – îmbunătățește piața locurilor de muncă, promovează noile tehnologiilor și speciile din producția autohtonă.

Cea de-a doua axă cuprinde trei măsuri: Porturi de pescuit, locuri de debarcare și adăposturi – finanțează investiții în porturi de pescuit existente, investiții în restructurarea și ameliorarea locurilor de debarcare și investiții legate de securitatea pentru construcții sau modernizarea unor mici adăposturi de pescuit, Dezvoltarea de noi piețe și campanii de promovare – promovează consumul de pește din producția internă pentru a recupera nișe de piața pierdute și Acțiuni pilot – permite sectorului de pescuit și de acvacultură să testeze viabilitatea tehnică și economică a noilor tehnologii și a planurilor de management.

În perioada 2007-2013, planul financiar al Programului Operațional pentru Pescuit cuprinde 204.946.508 euro, din care 153.709.881 euro sunt contribuția Uniunii Europene prin Fondul European pentru Pescuit.

5. Programul Național de Dezvoltare Rurală sprijină creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier, îmbunătățirea spațiului și a mediului rural, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală prin intermediul a două axe prioritare: Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier și Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale. Prima axă cuprinde măsura Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere – încurajează realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agro-alimentare și a produselor forestiere.

Cea de-a doua axă prioritară cuprinde două măsuri: Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi – vizează crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi care promovează meserii tradiționale precum meșteșugurile și care pot contribui la creșterea numărului locurilor de muncă, precum și la perpetuarea acestor activități care dau specificul, dar și valoare spațiului rural românesc, și Încurajarea activităților turistice – dezvoltă activitățile turistice în zonele rurale care contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Alocarea indicativă specifică acestui program, în perioada 2007-2013, are un cost total de 4.279.135.029 euro, din care 2.097.576.825 euro reprezintă cheltuiala publică.

Astfel, în perioada 2007-2013, costul total al celor cinci programe prezentate în cadrul acestei lucrări este de 8.393.682.024 euro, iar cheltuiala publică este de 4.881.340.854 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 58,15% din costul total.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE