Modalități de eficientizare a parteneriatului școală-familie la nivelul [614162]

Modalități de eficientizare a parteneriatului școală-familie la nivelul
învățământului primar
1.Dezvoltarea parteneriatului școală-familie și efectele lui asupra elevului
2.Propuneri de programe pentru dezvoltarea parteneriatului școală – familie – cercetare
1.Obiectivele cercet ării
2.Ipotezele cercet ării
3.Universul cercet ării
4.Metode de cercetare
5.Instrumente utilizate în cercetare
6.Rezultatele cercet ării
3.Concluzii

1.Dezvoltarea parteneriatului școală-familie și efectele lui asupra elevului
Una dintre cele mai importante condi ții ale cre șterii eficien ței activităț ii educative
desfășurate cu elevii o constituie asigurarea unei depline unit ăți de acțiune a tuturor factorilor
educativi: școală, familie, comunitate. Dac ă este adev ărat că școala este factorul de care
depinde în mod covâr șitor devenirea personalit ății umane, tot atât de adev ărat este c ă educația
coerentă nu poate face abstrac ție de rosturile familiei în aceast ă comuniune. Școala și familia
sunt două instituții care au nevoie una de alta.
Școala și familia trebuie s ă găsească făgașul colabor ării autentice bazat ă pe încredere și
respect reciproc, pe iubirea fa ță de copil, s ă facă loc unei rela ții deschise, permeabile, favorizante
schimbului și comunic ării de idei.P ărinților le revine rolul esen țial în cre șterea copiilor,
asigurându-le acestora nu numai existen ța material ă, cât și un climat familial, afectiv și moral.
Sunt situa ții în care fa milia consider ă că este suficient s ă se ocupe doar de satisfacerea nevoilor
primare (hran ă, îmbrăcăminte, locuin ță, cheltuieli zilnice etc.), ignorând importan ța unei
comunicări afective, nestimulând dezvoltarea sentimentului de apartenen ță.
Acasă trebuie s ă creeze un mediu de încredere, echilibrat, în care copilul s ă se manifeste
neîngrădit iar în rela ția cu școala pot colabora cu al ți membrii ai comunit ății școlare pentru a crea
un climat care sprijină învățarea, atât în școală cât și în afara ei.
Este necesar ca p ărinții să își schimbe optica pe care o au asupra întâlnirilor din mediul
școlar, aceastea putând deveni un sprijin real în îmbun ătățirea relației dintre p ărinte și copil,
părinte și cadru didactic. Cercetă rile arată că „în programele în care p ărinții sunt implica ți elevii
au performan țe mai mari la școală decât acelea și programe, dar în care pă rinții nu sunt implica ți”

1
(Henderson și Nancy, 1995). Gradul de implicare al p ărinților în via ța școlară a copiilor lor
influențează și rezultatele acestora, în sens pozitiv: cu cât p ărinții colaboreaz ă mai bine cu școala,
cu atât notele copiilor sunt mai mari. Educa ția nu este un proces de care este responsabil ă în mod
exclusiv școala, dar nici p ărinții; este un proces al c ărui succes depinde de colaborarea dintre cele
două părți implicate.
Reacția scolii, ca institu ție de educa ție, formare si orientare, la mobilitatea social ă și
economic ă, trebuie s ă fie de adaptare a con ținutului, structurii și funcțiilor sale, de creare de
premise favorabile pentru elevi care s ă le permit ă integrarea social ă rapidă, flexibilitatea,
inițiativa și rezolvarea de probleme, diminuarea imprevizibilului. Școala trebuie s ă facă tot ce-i
stă în putin ță pentru valorizarea maxim ă a fiecărui individ prin mai ra ționala stimulare
intelectual ă a elevilor, a aptitudinilor, a atitudinilor și a trăsăturilor lor de personalitate. Avem în
vedere că școlile de toate gradele sunt organiza ții responsabile pentru educa ția formala a copiilor
și adolescen ților. Școlile care duc la bun sfârș it mult mai eficient această responsabilitate se
consideră pe ele însele și elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile și
comunitățile. Când școlile, familiile și comunit ățile lucreaz ă împreuna ca parteneri, beneficiari
sunt elevii.
Colaborarea dintre școală și familie presupune nu numai o informare reciproc ă cu privire
la tot ceea ce ț ine de orientarea copilului ci și pregătireapărinților pentru toate problemele ce le
comportă această acțiune. În ceea ce prive ște relația școala-familie se impun deschideri oferite
părinților privind aspectele școlare, psihopedagogice, pe lâng ă aspectele medicale, juridice etc. O
bună colaborare între familie și scoală se poare realiza prin parteneriate. Motivul principal pentru
crearea unor astfel de parteneriate este dorin ța de a ajuta elevii s ă aibă succes la școală și, mai
târziu, în viață . Atunci când p ărinții, elevii și ceilalți membri ai comunit ății se consider ă unii pe
alții parteneri în educa ție, se creeaz ă în jurul elevilor o comunitate de suport care începe s ă
funcționeze. Parteneriatele trebuie v ăzute ca o component ă esențială în organizarea școlii și a
clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simpl ă activitate cu caracter op țional
sau o problem ă de natura rela țiilor publice.
Parteneriatele dintre școli, familii și comunitate pot ajuta profesorii în munca lor;
perfecționa abilit ățile școlare ale elevilor; îmbun ătăți programele de studiu și climatul școlar;
îmbunătăți abilitățile educa ționale ale pă rinților; dezvolt ă abilitățile de lideri ale p ărinților;

2
conecta familiile cu membrii școlii și ai comunit ății; stimula serviciul comunit ății în folosul
școlilor; oferi servicii și suport familiilor și crea un mediu mai sigur în școli.
2.Propuneri de programe pentru dezvoltarea parteneriatului ș coală – familie –
cercetare
În realizarea prezentei cercetă ri am plecat de la premisa c ă familia, în orice societate,
joacă rolul cel mai important în formarea și socializarea copilului deoarece ea reprezint ă cadrul
fundamental în interiorul c ăruia sunt satisf ăcute nevoile sale psihologice și sociale și împlinite
etapele întregului s ău ciclu de cre ștere și dezvoltare fiind astfel primul s ău intermediar în rela țiile
cu societatea și, de asemenea, constituie matricea care îi imprim ă primele și cele mai importante
trăsături caracteriale și morale. Privit ă ca nucleu social, familia este prima care influen țează
dezvoltarea copilului deoarece î și pune amprenta pe întreaga sa personalitate iar tr ăinicia
edificiului depinde de calitatea temeliei. În alt ă ordine de idei, rolul familiei este acela de a
pregă ti copilul pentru via ță oferindu-i cel mai potrivit cadru în care s ă își formeze principalele
deprinderi, pentru transmiterea principalelor cuno ștințe asupra realităț ii și pentru formarea
primelor principii de via ță.(http://fatitimp.blogspot.ro/2013/01 /dezvoltarea-copilului-rolul-
familiei.html)
Când școlile și familiile lucreaz ă împreuna ca parteneri, beneficiari sunt elevii .
Colaborarea dintre școală și familie presupune nu numai o informare reciproc ă cu privire la tot
ceea ce ține de orientarea copilului ci ș i înarmarea p ărinților cu toate problemele pe care le
comportă această acțiune. În ceea ce prive ște relația școala-familie se impun deschideri oferite
părinților privind aspectele școlare, psihopedagogice, pe lâng ă aspectele medicale, juridice etc. O
bună colaborare între familie și scoală se poare realiza prin parteneriate. Motivul principal pentru
crearea unor astfel de parteneriate este dorin ța de a ajuta elevii s ă aibă succes la școală și, mai
târziu, în via ță. Parteneriatele trebuie v ăzute ca o component ă esențială în organizarea școlii și a
clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simpl ă activitate cu caracter op țional
sau o problem ă de natura rela țiilor publice.
Parteneriatele dintre școli și familii pot ajuta profesorii în munca lor; perfec ționa
abilitățile școlare ale elevilor; îmbun ătăți programele de studiu și climatul școlar; îmbun ătăți
abilitățile educaționale ale p ărinților; dezvolt ă abilitățile de lideri ale pă rinților; conecta familiile
cu membrii școlii și ai comunit ății și pot crea un mediu mai sigur în școli.

3
În realizarea prezentei cercet ări am pornit de la premisa c ă dacă școala are sus ținerea
familiei și există o bună comunicare între cele două , atunci elevul se îndreapt ă în direcția dorită.
Așadar, prin aceast ă cercetare se va demonstra contribuția pe care o aduce implicarea familiei în
dezvoltarea si educarea copilului ș i importan ța parteneriatului școală-familie.

CAZ 1

OBIECTIVELE CERCET ĂRII:
1. Implicarea familiei în elaborarea unei strategii personalizate de optimizare a rezultatelor
școlare ale elevului;
2. Analizarea împreun ă cu familia a rezultatelor par țiale ale colabor ării cadrului didactic cu
familia;

IPOTEZELE CERCET ĂRII:
Ip. 1 Dac ă învățătorul inițiază o intervenț ie personalizat ă pentru un elev cu rezultate
școlare slabe în care atrage familia pentru sprijin/suport, rezultatele școlareale elevului se
vor îmbun ătăți.

UNIVERSUL CERCETĂ RII
Eleva Daria J. este elev ă în clasa a IV-a și provine dintr-o familie cu doi copii. Ea
întâmpină dificultăți în învățare care se datoreaz ă stării sale de s ănătate, este diagnosticat ă cu o
boală la inimă, încă din clasa I fiind nevoit ă să lipsească foarte mult de la școală pentru intern ări/
analize, fapt ce ș i-a pus amprenta pe evolu ția sa de mai târziu. Faptul c ă și sora sa sufer ă de
ac
eeași boală a îngreunat situa ția familiei, c ăreia i-a fost destul de dificil s ă gestioneze aceste
probleme. In rest, este un copil normal, vesel ă, sociabilă, o bună colegă și prietenă.
Implicarea familiei în procesul educa țional nu a fost permanent ă, nu au fost recuperate
pierdirile din zilele absentate, nu a primit spri jin permanent la teme, lucru ce a condus la caren țe
în educația elevei.
Eleva Daria J. întâmpin ă dificultăți de comunicare, nu are un vocabular complex,
abilitățile lingvistice sunt limitate, capacitatea de ra ționament este lent ă , nu are dezvoltat ă

4
gândirea logic ă și critică, nu dă dovadă de stăpânire de sine,se teme de e șec, are nevoie
permanent de încuraj ări, ezită dacă nu este ajutat ă.
Familia manifest ă o atitudine pozitiv ă față de activitatea școlară, cere periodic informa ții
despre evolu ția copilului și este receptiv ă la sugestiile date de factorii educativi din școală.

Metode de cercetare

În demersul de cercetare sunt folosite mai multe metode:
-ancheta pe baz ă de chestionar, aplicat p ărinților
-observația
-interviul structurat
-discuții

INSTRUMENTE UTILIZATE IN CERCETARE

INSTRUMENTELE DE CERCETAREutilizate sunt:
– Chestionarul
– Protocolul de observatie
– Protocolul de discutie
Observa ția este „una din metodele de cunoa ștere a personalit ății umane, care const ă în
consemnarea metodic ă, fidelă și intenționată a diferitelor manifest ări de comportament
individual sau colectiv, a șa cum se prezint ă ele în fluxul lor natural de manifestare.”(Ion Holban,
„Cunoaș terea elevului: sintez ă a metodelor”) .
Înregistrarea, prin observa ție, a unui eveniment sau a unui comportament, se realizeaz ă de
regulă pe baza unei grile / protocoale de observaț ie, care oferă un cadru de sistematizare a
obiectivelor urm ărite. Astfel, pe baza comportamentului observat, putem s ă ne formăm o opinie în
ce privește dezvoltarea psihică a copilului. Având în vedere faptul c ă într-o sesiune de observa ție
nu poate fi urm ărit întregul comportament al copilului, este necesar s ă se stabileasc ă un aspect
care să fie urmărit într-o sesiune anume și notarea comportamentelor specifice care apar în
perioada de observare sub forma unor indicatori comportamentali .
Indicatorii comportamentali reprezintă descrieri ale comportamentelor specifice ale
copilului (de ex., “vorbe ște neîntrebat”, “pune întreb ări” etc).

5
Este important ca indicatorii comportamentali s ă descrie cât mai concret comportamentele
observate. Un exemplu de indicator comportamental adecvat este “cunoa ște și folosește în mod
corespunz ător culorile”, în timp ce “are înclina ții spre pictur ă” este prea general pentru a fi
relevant.

STUDIUL DE CAZ 1
Parteneriatul școală –familie a vizat analiza a trei paliere temporale:
– trecut – istoria cazului (determinarea, cu ajutor ul familiei, a factorilor ce au condus la
înregistrarea rezultatelor slabe la înv ățătură);
– prezent – situația prezentă (analizarea, impreuna cu familia) a cazului și luarea de m ăsuri
potrivite astfel încât situa ția școlară a elevei s ă se îmbun ătățească );
– viitor –rezultatele ob ținute (analizarea, impreuna cu familia a acestor rezultate și dezvoltarea
parteneriatului școală-familie).
Pasul 1:
Pentru ob ținerea informaț iilor necesare identific ării factorilor ce au condus la
înregistrarea rezultatelor slabe la înv ățătură am utilizat toate metodele de cercetare enun țate:
ancheta pe baz ă de chestionar (ce cuprinde întreb ări închise, deschise, mixte, cu variante la
alegere-Anexa nr.1), observa ția (Protocol de observatie -Anexa nr.2), interviul
structurat,discu țiile cu p ărinții .Toate acestea au ajutat la realizarea unei radiografii asupra
situatieicopilului și la luarea deciziei de necesitate a încheierii unui parteneriat, în form ă nescrisă,
între școală și familie.
Pasul 2:
În continuare, se realizeaz ă u n P l a n d e i n t e r v e n ție combinat ce cuprinde activit ățile
propuse pă rinților și sarcinile ce le revin acestora pentru a ajuta elevul sa progreseze (Anexa
nr.3). Pasul 3:
În aplicarea acestui plan de interven ție, părinții au întâmpinat unele bariere și a necesitat
o discuție în urma c ăreia s-au g ăsit soluții la refuzurile copilului( Protocol de discu ție-Anexa
nr.4).

6
Scopul discu țiilor purtate cu parin ții a fost acela de a-i consilia in procesul educarii
copilului .
Pasul 4:
Analizarea rezultatelor școlare , progresul, regresul sau stagnarea acestora. Rezultatele
sunt comunicate p ărinților. Interpretarea rezultate lor se face pe baza r ăspunsurilor oferite de
elevă la lecții, pe parcursul studiului de caz, pe baza fi șelor de evaluare și pe baza interpret ării
răspunsurilor p ărinților la chestionar, aplicat și la finalul cercet ării.

Informarea p ărinților despre comportamentele copilului de c ătre speciali știi în domeniul
educației poate contribui la prevenirea efectelor negative ale ac țiunilor lor educative. Implicarea
părinților în activit ățile școlii trebuie s ă fie una dintre priorităț ile învățământului actual.
Obiectivul fundamental al acestor ac țiuni vizeaz ă transferul de experien ță, cunoașterea
aprofundat ă a exemplelor de succes fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a motiva
părinții pentru a deveni alia ți ai școlii.
Antrenarea p ărinților în realizarea activit ățilorare ca scop îmbunat ățirea rezultatelor
școlare. Astfel c ă, pentru realizarea activita ților propuse este necesar ă implicarea total ă a
fa
miliei, acordarea de timp elevului, o comunicare optim ă între părinte și copil, dar și între
familie și învățător, organizarea unui program zilnic al elevului, stimularea permanent ă a
acestuia pentru ca dorin ța de a-și îmbunătăți rezultatele școlare să se îndeplineasc ă.

REZULTATELE CERCET ĂRII

De aceast ă dată, școala și familia au fost doi parteneri care au avut acela și scop –
imbunatatirea randamentului școlar al elevului, iar rezultatele au fost cele a șteptate, adic ă s-a
observat o îmbun ătățire a situa ției școlare.
La baza acestor rezultate se afl ă fișele de evaluare individuale, teste cu itemi pentru
fiecare obiectiv în parte , elaborarea minu țioasă a portofoliilor, dar și structurarea r ăspunsurilor
orale, îmbună tățirea vitezei de r ăspuns,s-a dezvoltat capacitatea de argumentare, dorin ța de
participare și implicare în activit ățile desfășurate la clas ă, sporirea încrederii în sine.
Eleva a manifestat cooperare, a acceptat regulile impuse de programul zilnic stabilit de
pări nți, nu s-a ab ătut de la activit ăți și motivația primirii unei recompense pentru citirea de

7
lectură suplimentar ă a dat roade. În ceea ce prive ște recuperarea lacunelor, eleva g ăsea tot timpul
scuze pentru a se sustrage de la aceste activit ăți, părinții nu au reuș it să o conving ă. La început a
manifestat oboseal ă, nefiind obi șnuită cu un ritm permanent de lucru. Colaborarea din cadrul
familiei face ca rezultatele s ă fie vizibile.
Familia a fost capabil ă să coordoneze activităț ile planificate în Planul de interven ție , au
supravegheat îndeaproape activitatea copilului, au cooperat și l-au îndrumat ori de câte ori a fost
nevoie, i-au oferit resursele necesare pentru o bun ă desfășurare a ceea ce î și propuneau, și-au
focalizat toat ă atenția asupra elevului, au con știentizat importan ța implicării în activitatea școlară
a copilului lor, chiar recunosc c ă, au învățat să abordeze dintr-o alt ă perspectiv ă relația cu copiii
lor, au înv ățat să asculte și au observat ș i o îmbun ătățire a relaționării în cadrul familiei.
Familia a solicitat ajutorul cadrului didactic ori de câte ori a fost necesar, s-au consultat
astfel încât s ă ia cele mai bune decizii care s ă condu că la un succes, împreun ă au gestionat cazul.
O amenin țare, dar poate c ă preconizată , a fost faptul c ă acest parteneriat a generat un grad sporit
de stres p ărinților, deoarece au fost constrân și de timp, de serviciu, de grijile gospod ăriei.
Studiind r ăspunsurile oferite de p ărinți în urma chestionarului aplicat la finalul studiului
înțelegem c ă:
 părinții au așteptări mai mari de la copilul lor;
 interesul copilului pentru procesul educativ a sporit;
 evoluția copilului s-a datorat vizitelor mai dese la școală ale părinților, supravegherii
atente, controlul caietelor, oferirea de ajutor la lec ții, recompensarea, când este cazul;
 timpul alocat de pă rinte copilului este mai mare;
 timpul petrecut în fa ța calculatorului/ televizorului/jocurilor/ activit ăților libere
nesupravegheate s-a redus.
Încă o dată ne dă m seama c ă demersul didactic trebuie s ă-și deplaseze accentul de pe
informare pe formare, prin aplicarea metodelor moderne de lucru și abordarea diferenț iată a
colectivului de elevi, urm ărin du-se dezvoltarea și perfecționarea competen țelor de comunicare,
relaționare și învățare.
Concluzionând, pot spune c ă parteneriatul continu ă, familia manifest ă în continuare
interes pentru progresul fiicei lor, rezultatele de la Evaluarea Nationala de la clasa a IV-a au fost
mulțumitoare, rela ția școală-familie s-a înt ărit și parteneriatul se reflect ă în performan țele școlare
ale elevei.

8
CAZ 2

OBIECTIVELE CERCET ĂRII:

1. Implicarea familiei în elaborarea unei strategii personalizate de corectare a
comportamentului violent al unui elev;
2. Analizarea împreun ă cu familia a rezultatelor par țiale ale colabor ării cu școala.

IPOTEZELE CERCET ĂRII:

Ip. 2 Dac ă învățătorul inițiază o interven ție personalizat ă pentru un elev ce creeaz ă
probleme de disciplină atragindu-si sprijinul familiei,comportamentul acestuia se va
îmbună tăți.

UNIVERSUL CERCET ĂRII

Disciplina școlară poate fi considerat ă drept o manifestare a disciplinei sociale și este un
ansamblu de reguli de comportament necesare pentru buna convie țuire în mediul școlar și pentru
buna desf ășurare a procesului de înv ățământ. În contextul ac țiunii educative, disciplina
îndeplinește următoarele func ții: socializarea individului, formarea și dezvoltarea unor atitudini
morale și a unui sistem unitar de valori, asigurarea securit ății emoționale, care vizeaz ă respectul
față de sine și față de ceilalți. Educarea copiilor în spiritul respect ării disciplinei este ghidat ă de
anumite obiective. Acestea sunt: cunoa șterea de c ătre elevi a normelor specifice disciplinei;
formarea la elevi a unor deprinderi și obișnuințe de conduită disciplinat ă; dobândirea capacit ății
de autocontrol al for țelor fizice ș i psihice; stabilizarea atitudinilor de punctualitate ș i
corectitudine.
Regulile clasei trebuie stabilite la începutul anului școlar și să respecte o serie de exigen țe: să
fie relevante pentru via ța școlară; să fie formulate într-o manier ă pozitivă; să fie flexibile și
adaptate la situa țiile particulare; s ă fie precizate clar consecin țele nerespectă rii fiecărei reguli; s ă
fie puțin numeroase, pentru a putea fi re ținute cu uș urință; să le fie comunicate și părinților
elevilor; s ă fie reamintite în anumite momente. Recompensarea comportamentelor dezirabile ar

9
trebui făcută cu respectarea anumitor exigen țe: să se menționeze numele elevului care urmeaz ă a
fi recompensat, pentru a-i spori stima de sine, s ă se precizeze motivul pentru care se acord ă
recompense; s ă se utilizeze o gam ă largă de recompense; recompensa s ă fie focalizat ă pe un
comportament specific și bine precizat; s ă fie apreciat și progresul înregistrat de elev în
comportamentul vizat.
In general, unprogram de prevenire și combatere a agresivit ății în rândul elevilor î și propune
câteva obiective distincte:
 prevenirea situa țiilor cu poten țial agresiv;
 combaterea agresivit ății în școală încă din faza sa incipient ă;
 formarea unei culturi școlare nonviolente;
 îmbunătățirea supravegherii elevilor în incinta școlii și în afara ei.
Indisciplina școlară are mai multe cauze, cum ar fi: antipatia fa ță de ș coală; nevoia de
recunoaștere social ă; comportamentul impulsiv; ignorarea regulilor (involuntar ă și deliberat ă);
conflictele dintre sistemele opuse de regu li; anxietatea; modul în care se manifest ă anumite cadre
didactice.
Robert P. este elev în clasa a IV-a, locuieș te în satul Co șoaia, oraș Videle,provine dintr-o
familie cu patru membri, tat ăl se ocupă cu agricultura, mama este casnic ă, iar fratele mai mare
este în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Videle.
În ceea ce prive ște activitatea sa educa țională, elevul deprinde aptitudini de comunicare, are
capacitate de raționament, se poate concentra și focaliza asupra unei sarcini propuse, particip ă
voluntar la activit ățile desfășurate cu clasa sau cu grupa din care face parte, în țelege și aplică
cunoștințele dobândite, d ă dovadă de creativitate, inventivitate și originalitate. În rela țiile
interpersonale dezvoltate la nivel de clas ă, coopereaz ă cu colegii, reu șește să își impună punctul
de vedere de cele mai multe ori, totu și se lasă mai degrab ă condus decât să conducă, dar are spirit
de echipă, face demersuri pentru a spori câ știgul respectivei echipe din care face parte, ascultând
activ și contribuind constructiv la produsul echipei, stabilind scopuri comune.
Robert P. poate fi caracterizat prin urm ătoarele cuvinte: u șor timid, energic, bucuros,
inventiv, rezervat, ezitant și selectiv în alegerile pe care le face. Uneori alege s ă urmărească cu

10
atenție tot ce se întâmpl ă în jurul lui, nedorind s ă ridice mâna și să participe cu ideile sale, îns ă
când i se solicit ă acest lucru d ă dovadă de siguran ță și de raționamente bune.
În momentele în care nu se afl ă sub stricta supraveghere a înv ățătorului, este influen țat de
comportamentele negative ale celor din jur, comportamente care nu sunt benefice și au un impact
negativ asupra personalit ății sale. Dore ște să iasă în eviden ță prin fapte neobi șnuite, să atragă
atenția asupra lui astfel încât s ă-i distreze pe cei din jurul s ău, pe timpul pauzelor intră în
divergențe cu elevi de la alte clase, folosind un vocabular inadecvat, se ajunge uneori, chiar și la
îmbrâncire, lovire,acte de violență .
După gradul de gravitate, faptele pot fi considerate o form ă de violență ușoară ce se
manifesta prin: ton ridicat, tachinare, ironie, poreclire, insult, înjur ături, intimidare, instigare la
violență, deposedare de obiecte personale, aruncare cu obiecte- f ără a avea consecin țe grave,
atingerea nedorit ă.
În continuare, încerc s ă găsesc soluții pentru ca comportamentul acestui elev care creeaz ă
probleme de disciplin ă să se amelioreze, s ă găsesc metodele potrivite de abordare a acestui tip de
comportament astfel încât s ă minimizez atâtfaptele sale de violen ță cât ș i vocabularul nepotrivit
pe care îl foloseș te în anumite situații. Evident, pentru aces t lucru este necesar s ă depistez și să
stabilesc care sunt cauzel e ce au condus la aceast ă modalitate de manifestare, nepotrivit ă pentru
mediul școlar, ca s ă le putem îndep ărta, și de asemenea, s ă conving familia s ă îmi devin ă
partener în luarea celor mai bune soluții de remediere a comportamentului și atitudinii acestuia,
să mă sprijine în demersurile pe care le voi considera necesare, dar cred c ă aliații cei mai de pre ț
vor fi chiar colegii s ăi.

Metode de cercetare

Pentru început, voi face o anchet ă pe bază de chestionar pe care îl voi aplica p ărinților, iar
cu elevul voi purta discuț ii ample asupra modului s ău de comportare și asupra factorilor ce îl
determină să f ie violent , în urm ătoarea perioad ă urmând s ă îl observ îndeaproape.

11
INSTRUMENTE UTILIZATE IN CERCETARE

INSTRUMENTELE DE CERC ETARE utilizate sunt:
– Chestionarul
– Grafic de monitorizarea comportamentului
Studiul de caz 2
Dezvoltare parteneriatul școală –familie a vizat analiza a trei paliere temporale:
– trecut – istoria cazului (determinarea factorilor ce au condus la crearea acestei probleme de
disciplină)
– prezent – situația prezent ă (analizarea cazului și luarea de m ăsuri potrivite astfel încât situația
comportamental ă să se îmbun ătățească);
– viitor -rezultatele ob ținute (analizarea acestora și dezvoltarea parteneriatului școală-familie
astfel încât disciplina școlară să tindă către valori maxime).
Familia a fost receptiv ă la solicitarea școlii, dore ște remedierea comportamentului de
indisciplin ă manifestat de copilul lor, ne asigur ă de suport în ceea ce priveș te activitatea elevului
de acasă și își vor asuma obiectivele propuse pentru rezolvarea acestui caz.

Pasul 1
Chestionarul aplicat familiei are scop constatativ ș i vizează investigarea fenomenului
psihosocial al violen ței, manifestat și în mediul extraș colar (familial).
Pasul 2
În urma interpret ărilor chestionarului aplicat pă rinților ( Anexa nr.5) ș i a discu țiilor
purtate cu elevul, s-au constatat urm ătoarele:
 elevul este marginalizat de unii colegi;
 elevul este influen țat de comportamentele negative ale altor copii;
 elevul dore ște să atragă atenția asupra sa, spre amuzamentul celor din jur;
 elevul nu este acceptat în unele grupuri de joac ă datorită comportamentului
deficitar;

12
 elevul nu are toat ă atenția îndreptat ă asupra lui în mediul de acas ă, părinții fiind
foarte ocupa ți cu treburile gospod ăriei (lucrarea terenului agricol, cre șterea
animalelor,îngrijirea gospod ăriei);
 elevul are libertate de decizie cu pr ivire la organizarea timpului liber;
 elevul nu are un program zilnic stabilit;
 elevul este influen țat de emisiunile TV și de mass-media;
 elevul este influen țat negativ de grupul de prieteni de acas ă;
 elevul nu are deprinderi sociale bine dezvoltate.
Pasul 3
În urma celor constatate, împreun ă cu familia, am stabilit obiectivele pe caredorim s ă le
atingem pe parcursul parteneriatului școală-familie și am recurs la elaborarea unui Plan de
intervenție personalizat (Anexa nr.6) cu scopul form ării unui comportament nonviolent ce are s ă
se răsfrângă asupra și în folosul copilului.
De asemenea, atât înv ățățorul cât și părinții am purtat o discu ție cu Robert P. în care i-am
explicat c ă dorim ca el s ă își schimbe atitudinea și comportamentul negativ pe care îl afi șează, că
trebuie să își stăpânească reacțiile nepotrivite pe care le manifest ă uneori, trebuie s ă evite
posibile ironii sau comportamente negative ale colegilor din ș coală și să vină să comunice
problemele ap ărute pentru ca noi, persoanele adulte, s ă putem gestiona cazul. Elevul a pă rut
dispus să încerce o schimbare în bine, a dat dovadă de cooperare, fiind deschis c ătre măsurile pe
care i le-am sugerat.
Pasul 4
S-au luat o serie de m ăsuri și la nivel de clas ă pentru ca elevul s ă își îmbunătățească
comportamentul și relațiile interpersonale cu colegii. Astfel:
 li s-a explicat elevilor faptul c ă colegul lor are nevoie de ajutorul lor pentru a
depăș i aceste probleme de disciplin ă, că trebuie să îl accepte în grupul lor de joac ă
fiindcă merită o șansă, în ciuda comportamentului nepotrivit din ultima
vreme(acesta fiind motivul pentru care îl respingeau);
 elevii au fost solicita ți să se implice în soluționarea conflictelor ap ărute la nivel de
clasă;
 s-au propus diverse jocuri de echip ă sau ateliere recreative ce se desf ășurau în
timpul pauzelor cu scopul de a elimina riscul unor acte de violen ță, activități la

13
care elevul a fost supravegheat la început îndeaproape, apoi de la distan ță; pentru
fapte de bun ă purtare elevul primea câte o bulin ă, la acumularea a 5buline i se
dădea dreptul de a alege el jocul;
 desfășurarea unei lec ții de prevenire a violenței la nivel de clas ă;
 implicarea elevului în programe anti-violen ță desfășurate la nivel de școală;
 în activitatea didactica, elevul a fost antrenat permanent pentru a nu se
deconcentra.
Pasul 5
Monitorizarea actelor de violen ță s-a efectuat conform unui grafic structurat pe s ăptămâni
și pe zile în care au fost notate num ărul de abateri ale comportamentului elevului cu scopul de a
se face o evaluare permanent și a se lua m ăsurile necesare (Anexa nr.7).
Pasul 6
Părinți i a u f o s t i n f o r m a ți permanent cu privire la ameliorarea rezultatelor , s-a p ăstrat
legătura mai mult telefonic, aceș tia locuind la 8km distan ță față de ș coală, elevul se deplaseaz ă
cu microbuzul școlar pentru a participa la ore, dar la un interval de dou ă săptămâni stabileam o
întâlnire pentru a analiza progresele ob ținute și rezultatele strategiei aplicate.

REZULTATELE CERCET ĂRII
În urma dezvolt ării parteneriatului școală-familie, rezultatele sunt urm ătoarele:
 Se reduce frecven ța apariției comportamentului neadecvat;
 Elevul se conformeaz ă regulilor de grup;
 Elevul respect ă persoanele din grup și la scoală și acasă;
 Elevul devine mai activ si mai implicat în activitatea școlară;
 Este redus ă atât violen ța fizică cât și cea verbal ă;
 Recompensele duc la cre șterea încrederii în sine , stima de sine pozitiv ă .
Pentru observarea îmbun ătățirii comportamentului sunt folosite GRILE DE
OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI, în urma c ărora se observ ă
manifestările pe care elevul le avea înaintea desf ășurării parteneriatului școală-
familie ș i manifest ările pe care le adoptă după realizarea parteneriatului.

14
Manifestari comportamentale inainte
de generarea parteneriatului Manifestari dupa realizarea
parteneriatului
*prezintă atitudini de ostilitate, de
neîncredere sau agresivitate

* scăderea pragului de toleran ță la
frustrație ( din cauza egocentrismului
ridicat orice renun țare la ceva care-i
produce placere este perceput ă ca
agresiune asupra propriei persoane)
*existenta unor puternice sentimente
de devalorizare (cel în cauza
autopercepându-se ca fiind o "non-
valoare" – apreciere întarita frecvent
atitudinal si verbal si de cei din jur si
continuând sa repete comportamente
negative tocmai pentru ca nu-1 crede
nimeni bun de ceva sau capabil sa se
schimbe), a unor sentimente acute de
injustitie ( responsabilitatea pentru
comportamentele sale fiind atribuita altor
persoane, sistemului, societatii – "mi se
face o crunta nedreptate")
*slabă consisten ță și echilibru intern
(mascate frecvent prin manifestari
perturbatoare gen mânie, negativism,
minciuna etc, care indica fals puterea sau
forta Eu-lui, a persoanei)
*ignorarea regulilor , conștientă sau
inconștientă, conflicte între sistemele de
reguli ale elevului (cele de acas ă, cele *manifest ări pașnice, încredere în sine și
apariția calmit ății în rezolvarea
problemelor
*reducerea instabilit ății, irascibilităț ii

*minimizarea impulsivit ății, asumarea
comportamentului, recunoa șterea
greșelilor și corectarea, pe cât posibil, a
acestora

*încredere, optimism, adev ăr, dovezi de
prietenie, sentimente de acceptare a celor
din jurul s ău

*conformarea elevului la regulile de grup

15
pentru grupul de prieteni, cele pentru
școală).
* pornirea spre agresivitate fizică și
verbală

* reducerea violen ței fizice și a celei
verbale

Graficul evolu ției comportamentului

Părinții au sprijinit ș coala în eforturile ei de a cre ște calitatea activit ății educative,
respectând activităț ile din Planul de interven ție, acestea fiind realizate în propor ție de 80%.
Conform studiilor de cercetare efectuate de c ătre speciali ști cu privire la formele de
violență exercitate asupra elevilor, jum ătate dintre ace știa sunt supu și zilnic unei violen țe de
limbaj a unora dintre colegii lor, de c ătre părinți și chiar de c ătre unii profesori. Dac ă la aceast ă
presiune mai ad ăugăm și presiunea ,,str ăzii” , atunci este explicabil comportamentul multor elevi
care agresează și ei, la rândul lor, fie ca o obi șnuință sau ca un comportament compulsiv, de
nestăpânit.

16
3.CONCLUZII

Analiza datelor colectate în lucrarea realizat ă vine să confirme ipotezele cercet ării.
Școala are rela ții de parteneriat cu diver și actori comunitari locali: familiile elevilor,
autorități, poliț ie, unități sanitare, unit ăți de asisten ță socială, biserică, agenți economici,
organizații neguvernamentale. Parteneriatul și colaborarea sunt diferen țiate. Cele mai strânse
relații se desf ășoară cu cei care sunt cei mai interesa ți de binele copiilor, cu familiile acestora.
Colaborarea cu ceilal ți agenț i comunitari: poli ție, biseric ă, autorități locale, unit ăți sanitare țin pe
de o parte de exercitarea obliga țiilor institu ționale ale acestor organiza ții și pe de alt ă parte de
calitatea resurselor umane, de motiva ția celor implica ți, de con știentizarea rolului comunitar pe
care îl au.
Colaborările cu autorit ățile, institu țiile, organiza țiile locale de orice tip țin de cele mai
multe ori de manifestarea atribu țiilor legale ale acestora, de rolurile tradiționale percepute de
către cei din comunitate. Manifestarea parteneriatului este dependent ă de resursele umane
implicate, de voin ța și disponibilitatea ac estora de a se implica, de a g ăsi resurse care s ă răspundă
nevoilor comunit ății.
Motivațiile care stau la baza ini țierii parteneriatului sunt: rezolvarea unor probleme
instituționale, administrative; rezolvarea unor probleme specifice beneficiarilor (elevi, p ărinți,
cadre didactice), promovarea rolului educa țional al școlii, satisfacția celor implica ți, „binele
comun” etc.
Parteneriatul școală – comunitate local ă se desfășoară mai ales pe acele componente care
vizează copiii: educa ție, sănătate, siguran ță, instruire, petrecere a timpului liber, administrarea
spațiului școlar etc.
Însă, parteneriatul școală-familie este cel mai important deoarece p ărințiisunt primii
educatori ( familia fiind prima școală a copiilor) și parteneri ai școlii. Aceasta înseamn ă că rolul
părinților este acela de a împă rți acest rol cu învăță torul, iar mai târziu cu profesorii, apare nevoia
de colaborare cu școala, chiar de implicare activ ă în cadrul ei.Atunci când cele două medii
educaționale ( școala și familia) se completeaz ă și se susțin, ele pot asigura într-o mare m ăsură o
bună integrare a copilului în activitatea școlară, dar și în viața socială. Cercetările realizate arat ă
că, indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, când p ărinții sunt parteneri cu școala
în educația copiilor lor, se observ ă o îmbunatăț ire a performan țelor elevilor.

17
Implicarea p ărinților în educa ția școlară a copiilor este unelement cheie în educa ția
propriilor copii. Ei î și doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
Se observ ă în cazul 1 c ă un elev care înregistrez ă rezultate școlare slabe, în urma
încheierii unui parteneriat cu familia, urmând o interven ție personalizat ă, rezultatele școlare ale
elevului se vor îmbun ătăți. În cazul 2 se urm ărește o îmbun ătățire a comportamentului unui elev
ce creeaz ă probleme de disciplin ă, ameliorarea fiind este posibil ă prin atragerea familiei într-un
parteneriat ce are ca scopo interven ție personalizat ă.
Ipotezele au fost validate în ambele cazuri, căci, în urma studiului efectuat se poate
observa c ă:
 Toți copiii pot înv ăța.
 Elementul principal este copilul și realizările sale.
 Școala nu este singura responsabil ă pentru rezultatele școlare ale copilului.
 Învățătorul trebuie s ă fie sensibil la nevoile, interesele copiilor și să manifeste
entuziasm în educarea copiilor.
 Învățătorul trebuies ă-i ajute pe copii s ă-și sporească stima de sine.
 Învățătorul trebuies ă comunice des și deschis cu p ărinții.
 Învățătorul trebuies ă ofere recomand ări privitoare la modul în care p ărinții îi pot ajuta pe
copii săînvețe.
Ca parteneri într-o rela ție, este normal ca p ărțile implicate s ă aibă anumite aș teptări una fa ță
de cealalt ă.
De asemenea, cadrele didactice au anumite a șteptări din partea p ărinților:
 să creeze copiilor oportunit ăți de învățare (un mediu sigur de dezvoltare fizic ă
și psihică);
 să susțină scopurile, regulile și politica școlii;
 să sublinieze în discu țiile cu copiii, importan ța educației pentru via ță;
 să-și accepte responsabilitatea de p ărinte, fiind un bun exemplu;
 să-i ajute pe copii s ă realizeze un echilibru între activit ățile școlare și cele
extrașcolare;
 să-i învețe pe copii auto-disciplina și respectul pentru cei din jur;
 să-i încurajeze pe copii s ă fie cât mai buni (s ă se autodepăș ească) și să-și

18
stabileacă scopuri realiste;
 să comunice des și deschis cu cadrele didactice .
O piedică pusă în fața parteneriatului școală- familie o reprezint ă resursele limitate de timp
pe care pă rinții le consum ă pentru educa ția propriilor copii sau în rela ția cu școala, gradul ridicat
de stres al unui astfel de parteneriat cu activit ăți propuse și cu un orar zilnic bine stabilit, cu
obiective clare de atins, sau chiar educa ția limitat ă a pă rinților. În aceast ă situație, cadrele
didactice trebuie s ă înțeleagă nivelul de disponibilitate existent pentru implicarea p ărinților în
activitățile școlare, dar și să-și adapteze strategiile pentru a contribui la realizarea unui
parteneriat reu șit între școală și familie.
Pentru a nu se ajunge la asemenea dificult ăți, este de preferat ca p ărinții să ia legătura cu
școala nu doar atunci când sunt chemați la ședințele cu p ărinții sau atunci când copiii se
confruntă cu anumite dificultăț i. Ei trebuie s ă participe la toate evenimentele importante ale
școlii (serb ări, festivit ăți, concursuri, spectacole, etc.), s ă ușureze misiunea educativ ă a școlii prin
continuarea educa ției în cadrul familiei, dar și să manifeste disponibilitate pentru participarea la
cursuri cu caracter educativ realizate pentru p ărinți.
În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condi ții și, implicit,
succesul în via ță, e nevoie ca toț i factorii implica ți în procesul educa țional să formeze o echip ă în
care fiecare știe ce are de f ăcut și îi acordă partenerului respectul și încrederea cuvenit ă.

19
Anexa nr.1
Chestionar pentru p ărinți- clasa a IV-a
~ Investigarea relatiei scoala – familie ~

Numele ș i prenumele copilului ………………………………………………
Data nașterii………………………………….. ………………………………………… ………….
Domiciliul ………………………………………….…… ……………………
Tel……………….. ……… …….. e-mail…………………………………………………………
Tata …………… … …..Profesie/ loc de munc ă……………………………..
Mama …………… . … Profesie/ loc de munc ă……………………………….

Ce știu despre copilul meu?

Vă cunoașteți copilul?

foarte bine/… bine/… suficient/… pu țin/ …deloc/…

Cine se ocup ă mai mult de educa ția copilului?

tata/… mama/… bunicii/… fra ții/…

Cât timp sta ți cu copilul dvs. pe zi?

f mult/… mult/… suficient/… pu țin/… f puț in/…

Cât timp îi aloca ți efectiv lui ?

f mult/… mult/… suficient/.. pu țin/…. f puțin…

Știți ce pasiuni are?

da/ care?……………………………… Nu le ș tiu pe toate/… Nu/…

Știți ce-l întristeaz ă cel mai mult?

Da…. Nu știu bine… Deloc…
Dar ce-l bucură ?………………………………………………………………………………………

Îi cunoașteți grupul de prieteni?

Da /…. nu/….. pu țin/.

20
Cât timp aloc ă :

T.V.-ului/…Calculatorului/Net-ului/… jocurilor /… juc ăriilor?

f.mult timp/….. mult/…. pu țin/…. deloc…

Vă deranjeaz ă dacă?

întreabă/…. cere ajutor/… tace/… plânge/…

Cum vă comporta ți când greș ește?

Îl cert/… îl lovesc/… nu-i vorbesc/… îl “obstruc ționez” de la ce-i place/… discut cu el/… altceva….

Îl certați: mereu …. rar/…… deloc/….. când consider c ă e necesar

Îl pedepsi ți

Da/….cum?……………………………………………..Nu…

Vă bucurați împreun ăcu copilul dv.?

recent/… nu-mi amintesc/.. demult/… deloc….

În ce const ă timpul alocat copilului?

 mă joc cu el /… il ajut la teme/… vizion ăm programe TV/… ne plimb ăm/ mergem la
cumparaturi/…
 îi răspund la toate întreb ările: da/… rar/…. deloc/…. când am timp….
 îi satisfac cerin țele bănești: uneori/… tot timpul/….
când merit ă/… niciodat ă/…
 îl antrenez în sarcini gospod ărești. Da/… care?………………………….. nu/…

Vă întrebați în fiecare zi copilul despre ce s-a întâmplat la ș coală?
da/… nu/… cateodata/…
Sunteti multumit de interesul pentru scoala si de rezultatele la invatatura ale copilului. ?

da/.. nu/… de cele mai multe ori/…

Care sunt sanctiunile pe are le aplic ati copilului, daca le aplicati ?

……………………………………………………….……………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………..

21
Ce recompense acordati copilului ?
……………………………………….. ………….………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………..

Ce atitudine îmi propun s ă am am fa ță de scoala?

deschisă/… retrasa/… neutr ă/….. m ă implic/…. activ ă/…. de lider/…
……………………………………………………………………………………………………………

Ce nu vă place la copilul d-voastr ă și vreți să fie corectat la scoala?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

De ce? …………………………………………….A ți încercat? ……………………………………
Ce metode a ți folosit? ………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

Alte informa ții despre copilul d-voastr ă care crede ți că o vor ajuta pe doamna invatatoare
în activitatea scolara?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………

22
Interpretarea chestionarului pentru p ărinți-caz 1

Chestionarul cuprinde întreb ări cu răspunsuri mixte, combinând întreb ărileînchise, ce
permit alegerea de r ăspunsuri din mai multe variante fixate cuîntreb ările deschise, la
care subiectul î și construie ște răspunsul în totalitate.Întreb ările sunt formulate corect,au sens și
sunt în leg ătură cu natura cercet ării: ,,Identificarea cauzelor care au condus la ob ținerea
rezultatelor slabe la înv ățătură”
Aplicarea aceluia și chestionar la finalul studiului demonstreaz ă că :
-acum, ambii p ărinți se implică în educația copilului, înainte doar mama;
-timpul alocat copilului a crescut; -părinții nu cuno șteau toate pasiunile copilului, acum au descoperit și altele;
-părinții s-au interesat de grupul de prieteni din care face parte copilul;
-timpul alocat TV/ calculatorului/jocurilor pe Internet a sc ăzut;
-părinții implică copilul în mult mai multe activit ăți desfaș urate în gospodă rie;
-părinții au renun țat la sanc țiuni în favoarea recompenselor;
-părinții
au adoptat o atitudine pozitiv ă față de școală;
-părinții folosesc acum metode pentru ameliorarea rezultatelor școlare, vis-a-vis de r ăspunsurile
primului chestionar, în care s-a observat c ă nu aveau nicio strategie .

23
Anexa nr.2

Protocol de observa ție
Studierea comportamentului elevei Daria J., clasa a IV-a B,
în vederea întocmirii caracteriz ării psihologice

Datele de observa ție Interpretarea lor
 Eleva este punctual ă la ore. A sosit
printre primii elevi în clas ă și își ocupă
locul în banc ă, așteptând lini ștită
începerea lec ției.
 Își pregătește cu grij ă rechizitele
școlare pe banc ă, aranjându-le la
margine de banc ă.
 Ținuta vestimentar ă este curat ă,
ordonată.
 Este prietenoas ă cu ceilal ți colegi, le
răspunde prompt la întreb ările lor și îi
ajută pe unii dintre ace știa să-și pună
hainele în cuier. Este foarte calm și
liniștit în bancă sau când r ăspunde
 Răspunde foarte încet, nesigur,
șovăielnic la întreb ări
 Dă răspun suri simple , cu tendin ță
monosilabic ă; răspunsurile sale sunt
precipitate, neclare, confuze; are pauze dese în exprimare
 Răspunde îns ă civilizat, respectuos, dar
cu teamă parcă, să nu fie certat
 Reține cu dificultate sarcinile de lucru
și ideile; nu îndr ăznește să întrebe înc ă
o dată ce are de f ăcut, dar nedumerirea
i se citește pe față; apelează la colegi,
întrebându-i pe ace știa ce trebuie s ă
facă

 Nu reușește să urmărească desfășurarea
exercițiilor desf ășurate în clas ă, fiind
mereu în urma sarcinii date
 Oboseș te rapid în a urm ări dialogurile
colegilor cu învăță toarea
 Are o participare pasiv ă la
lecție,
preferând s ă răspundă numai atunci

 Simte nevoia de ordine în toate: îmbrăcăminte, rechizite, activit ăți
 Capacitate mare de organizare

 Grad mare de sociabilitate

 Tip inert de activitate nervoas ă
superioară

 Lipsă de încredere în sine

 Limbaj să rac, vorbire lipsită de fluență
și cursivitate
 Timiditate accentuat ă

 Ritm lent de întip ărire a informa țiilor,
timiditate, neîncredere în for țele proprii

 Atenție pu țin stabilă, fluctuant ă

 Capacitate redus ă de concentrare și
rezistență la
efort intelectual
 Pasivitate, lips ă de angajare și
autoafirmare

24
când este solicitat
 Are nevoie de ajutor și de încurajare
pentru rezolvarea sarcinii de lucru, dar
nu-l solicit ă, ci așteaptă să-i fie oferit
de învățătoare sau de colegi

 Emotivitate, lipsa încrederii în sine

25
Anexa nr. 3
PLAN DE INTERVEN ȚIE PERSONALIZAT

NUME și PRENUME: Daria J..
CLASA : a IV-a B
ȘCOALA:GIMN.NR.2-VIDELE
ÎNVĂȚĂ TOR: ENUS NICOLETA IONELA

Activități propuse Sarcinile familiei
Temele pentru acas ă  să supravegheze și să sprijine elevul în
realizarea temelor pentru acas ă;
Aplicarea unor exerci ții de înțelegerea textului  să participle la lecturarea textului și să
formuleze întreb ări potrivite prin care
să verifice întelegerea acestuia;
Alcătuirea de texte orale și scrise scurte pe
baza unui suport vizual dat sau dup ă un set de
întrebări
 să îndrume copilul în construirea de
texte orale sau scrise ;
 să coopereze pentru formularea de
propoziții corecte din punct de vedere
gramatical;
 să urmărească utilizarea de expresii
literare, coeren ța și logica exprim ării;
Lectura suplimentar ă  să asculte și să discute, să facă
conversație pe baza celor ascultate;
Operațiile matematice nu sunt grele!  să propună exerciții orale de calcul
mintal , de la simplu la complex;
 să consolideze ordinea efectuă rii
operațiilor;
 să parcurgă etapele rezolv ării
problemelor cu mai multe opera ții
matematice;
File de istorie  să asigure resursele materiale pentru
realizarea unei fi șe de personaj studiate
la istorie, la alegere;
Munții Făgăraș-Alpii Transilvaniei  să sprijine elevul în realizarea
portofoliului prin documentarea
necesară asupra temei propuse;
Studiul individual pentru acoperirea lacunelor  să ofere resursele materiale necesare;

26
Anexa nr.4

Protocol de discu ție cu părinții elevei Dariei J. , clasa a IV-a

Părinții întâmpin ă dificultăți în aplicarea unora dintre activit ățile propuse în Planul de
intervenție personalizat, astfel:

Bariere în aplicarea activit ăților Soluț ii propuse
 eleva refuz ă să citească lectură
suplimentar ă

 eleva refuz ă să lucreze suplimentar
(argumenteaz ă că nu este tem ă primită
de la doamna înv ățătoare)  motivarea prin oferirea unei recompense(Dac ă citești o lectur ă la
alegere prime ști un bilet la film/ un
lego etc.)
 purtarea unei discu ții cu eleva de că tre
cadrul didactic, explicarea acesteia a
necesității de recuperare a unor
cunoștințe din perioada în care nu a
participat la ore și verificarea de c ătre
învățător a ceea ce lucreaz ă suplimentar

27
Anexa nr.5

Nume:________________________________
Data:____________________

CHESTIONAR PENTRU PARINTI

1. Cunoașteți cine este cel mai bun prieten al fiului dvs. din clasa? Da ți un exemplu!
2. Cunoașteți grupul de joac ă al fiului dvs?
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. Are timpul de joac ă limitat ?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Aveți un program zilnic organizat?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Supraveghea ți temele fiului dvs? Ii da ți indicațiile/îndrumă rile necesare?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Care membru al familiei petrec e mai mult timp cu copilul?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Copilul dvs. este implicat în activit ățile gospod ăriei?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Cum petreceț i timpul liber în familie? Cum v ă implicați în organizarea timpului liber al
fiului dvs.
______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

28
9. Ați observat în ultima perioad ă o modificare de compor tament a fiului dvs?
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
10. Copilul dvs. adopt ă un limbaj nepotrivit (înjur ături, jigniri, tachină ri, etc.) ?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
11. Copilul dvs. are manifest ări violente? (arunc ă cu obiecte, impinge, love ște, etc. )
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
12. Îi atrage ți atenția copilului dvs. asupra unor progra me TV ce nu sunt indicate pentru
vârsta lui?
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
`13.`Consideraț i că „Bătaia e rupt ă din Rai” este o metod ă de educa ție ? Justificaț i!
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
14.Cunoa șteți care este idealul fiicei/fiului dvs.? Ce meserie îndr ăgește?
__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
15.Sunteți dispuși să colabora ți cu școala în vederea îmbun ătățirii comportamentului
copilului dvs?

29
Interpretarea chestionarului pentru p ărinți-caz 2

Comparând r ăspunsurile p ărinților după aplicarea chestionarului și la finalul studiului de
cercetare se observ ă următoarele:
-părinții au încercat s ă cunoască grupul de prieteni ai fiului, lucru de care nu erau
interesați înainte;
-timpul de joac ă este limitat, copilul nu mai este l ăsat să stea la joac ă cât dorește;
-acum se încearc ă respectarea unui program zilnic organizat, înainte elevul stabilea singur
ce vrea să facă; părinții nu se implicau în activit ățile copilului;
-copilul este implicat în activit ățile gospod ărești, înainte tot timpul liber și-l petrecea la
joacă;
-elevul este supravegheat și controlat la teme, înainte i se f ăcea un control superficial;
-p ărinții au recunoscut actele de violen ță fizică și verbală a copilului, la aplicarea celui
de-al doilea chestionar se observa st ăpânirea copilului și dorința de a se corecta, se minimizeaz ă
acetele de violen ță;
– c
opilul avea acces nelimitat la toate emisiunile TV, acum i s-a restric ționat acest lucru și
s-a discutat cu el despre efectele negative și impactul emo țional pe care le poate avea o emisiune
neadecvată vârstei sale;
-p ărinții au fost deschi și în relația cu școala.

30
Anexa nr.6
PLAN DE INTERVENȚ IE PERSONALIZAT
NUME și PRENUME: ROBERT P.
CLASA : a IV-a
ȘCOALA:GIMN.NR.2-VIDELE
ÎNVĂȚĂ TOR: ENUS NICOLETA IONELA
Activitatea propus ă Sarcinile familiei
Organizarea programului zilnic  supravegherea și coordonarea desf ășurării
activităților conform orarului zilnic (teme,
servirea mesei etc.);
 includerea în programul zilnic a studiului
individual și direcționarea elevului c ătre lectură
suplimentar ă, aprofundarea cuno ștințelor pentru
o limbă străină, activități de cercetare a unui
domeniu care reprezint ă o curiozitate pentru
copil;
 participarea la activit ăți într-un cadru organizat
(activități sportive, lec ții de dans, curs de
pictură, lecț ii de pian etc.)
Organizarea timpului liber  implicarea copilului în activit ățile desfășurate în
gospodă rie, alături de părinții săi;
 limitarea timpului de joc cu prietenii/ vecinii;
 selecția grupului de prieteni și evitarea celor ce
au o influen ță negativă asupra temperamentului
și comportamentului copilului;
 supravegherea la locul de joac ă;
Week-end-ul – s ărbătoare în familie!  organizarea de activit ăți recreative(pescuit, înot,
echitație), în m ăsura posibilit ății asigur ării
resurselor financiare și temporale;
 plimbări în aer liber, în parc, plimb ări cu
bicicleta, cu role etc.

31

Anexa 7

Monitorizarea comportamentului

Sapt. 1
Forme de
violenta luni marti miercuri joi Vineri De cate ori apare
comportamentul*
Violenta verbala      12
Violenta fizica     5

Sapt. 2
Forme de
violenta luni marti miercuri joi Vineri De cate ori apare
comportamentul*
Violenta verbala      10
Violenta fizica     4

Sapt. 3
Forme de
violenta luni marti miercuri joi Vineri De cate ori apare
comportamentul*
Violenta verbala      10
Violenta fizica    3

Sapt. 4
Forme de
violenta luni marti miercuri joi Vineri De cate ori apare
comportamentul*
Violenta verbala      7
Violenta fizica   2
Sapt. 5
Forme de
violenta luni marti miercuri joi Vineri De cate ori apare
comportamentul*
Violenta verbala    4
Violenta fizica   2

32
IV. BIBLIOGRAFIE
*Ezechil Liliana- ,,Comunicarea educa țională în contextul școlar”, EDP, Bucure ști, 2002.
*Stăiculescu Camelia-,, Școala și comunitatea local ă”-parteneriatpentrueduca ție-Ed.ASE,
București, 2007
*Stăiculescu Camelia-,,Managementul parteneriatului ș coală-familie”, Ed.ASE,Bucure ști,
2007
*Ioan Cerghit-,,Formele educa ției și interdependen țele lor”-curs de pedagogie,
UniversitateaBucure ști, 1988
*Ctin Cuco ș-,,Pedagogia”-ed.Polirom Ia și, 1998
*Godfrey Claff-,,Parteneriat școală-familie-comunitate”-ghid pentru cadrele didactice,
Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A., Bucure ști, 2007
*Didactica-revista de comunic ări științifice, nr.2-nov.2008
*Alexandru Darie, Iulian Nica, Elena Romocea, Ecaterina Springer,Leon Topa, Ion
Verdeș-,,Colaborarea școlii cu familia elevilor” , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A.,
București, 1974
*Adele Faber, Elaine Ma zlish-,,Comunicarea eficient ă cu copiii-acas ă și la școală”-
editura Curtea veche, Bucure ști,2010
* Cristea, Sorin – Dicționa r de pedagogie , Grupul Editorial Litera Educa țional, Chi șinău,
2002 *Miron Ionescu si Vasile Chis-,,Pedagogie aplicată ”, Ed.Eikon, 2010
*O.Sofran-,,Instruc ție și educație”, Ed.Orizonturi, 1982
*Potolea Dan (coord.) – Pedagogie. Fundamentă ri teoretice și demersuri aplicative ,
Editura Polirom, Ia și, 2002
*Ion Holban, „Cunoa șterea elevului: sintez ă a metodelor”, Editura Didactica si
Pedagogica
* Jinga Ioan, Istrate Elena, Manual de pedagogie , Editura ALL Educational, Bucuresti,
2001
* Văideanu, G. (1988), Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politic ă, București
*Oprea Crenguta Lacramioara, Pedagogie. Alternative metodologice interactive ,2002
*http://www.unibuc.ro/eBooks/Stii nteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf

33
* Cozma Teodor, Educatia formala, nonformala, informala in Psihopedagogie , Editura
Spiru Haret, Iasi 1997
*Legea Educaț iei Nr.1/2011
*http://fatitimp.blogspot.ro/ 2013/01/dezvoltarea-copilu lui-rolul-familiei.html
*http://www.europa.eu.int/com m/education/elearning/
*http://www.unesco.org/e ducation/portal/e_learning/index.shtml
*www.edu.ro
*www.didactic.ro