Modalitati de Cercetare a Concurentei pe Piata Intreprinderii

„ modalitati de cercetare a concurentei pe piata intreprinderii „

CUPRINS:

CAPITOLUL I: STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIUL MARKETINGULUI………………………..…………………………………………………

Aspecte generale privind marketingul………………………………………………………………………

1.1.1. Functiile marketingului…………………………………………………………………………

1.1.2. Domeniile marketingului…………………………………………………………………….

1.1.3. Cele patru segmente ale marketiingului………………………………………………………….

1.2.Marketingul serviciilor – domeniul specializat al marketingului …………………………………..

1.3. Strategii de marketing in turism……………………………………………………………………………..

1.3.1. Punct de plecare in definirea straregiilor si a obiectivelor ……………………………..

1.4. Concept de concurenta, notiuni, definitii…………………………………………………………………..

CAPITOLUL II : COORDONATE GENERALE ALE ACTIVITATII IN RIN GRAND HOTEL ……………………………….

2.1. Scurt istoric si aspecte generale……………………………………………………………………………

2.2. Organizarea structurala a Rin Grand Hotel……………………………………………………………

2.3. Calitati morale si de comunicare in cadrul hotelului …………………………

2.4. Analiza SWOT……………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL I: STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIUL MARKETINGULUI

1.1.APECTE GENERALE PRIVIND MERKETINGUL

“ Enigma marketingului consta in faptul ca este una dintre cele mai vechi activitati ale omului si totusi este privit ca cea mai recenta dintre disciplinele economice.“( Baker, M., op.cit.,p.3). Se poate vorbi de marketing inca din secolul al XV-lea mai exact in anul 1441 cand s-a descoperit tiparul de catre Johannes Gutenberg , prima modalitate de promovare fiind cea a afiselor publicitare. Primul afis tiparit promova mobila de biserica si a aparut in anul 1477. Un factor favorizant in accelerarea cunoasterii acestui concept la nivel global a reprezentat-o revolutia industriala din secolul XX, moment in care a inceput sa se renunte la munca manuala, automatizandu-se aceste procese de productie.

Marele specialist american Philip Kotler defineste marketingul ca fiind : “ un proces social si managerial prin care indivizi si grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc – prin crearea, oferirea si schimbul de produse avand o anumita valoare. “( Kotler Ph. – “ Managementul marketingului “ , Editura Teora, Bucuresti, 1997.) , aceasta fiind considerata una dintre cele mai exacte definitii ale termenului. In viziunea generala a oamenilor, marketingul reprezinta puterea de a convinge pe cineva sa achizitioneze un produs sau un serviciu.

Funciile marketingului

Daca in ceea ce priveste definirea marketingului parerile sunt impartite si inca nu s-a putut ajunge la un consens, in ceea ce priveste functiile acestuia lucrurile s-au concretizat si putem delimita patru functii :

Functia de investigare a pietei si a nevoilor de consum ( aceasta este functia ce sta la baza tuturor activitatilor economice si este cea mai importanta in cadrul acestui domeniu. Este functia de la care pornim in prospectarea pietei, cunoasterea consumatorilor, distribuitorilor, dar si a concurentei. Avand in vedere ca nevoile si dorintele consumatorilor sunt mereu in schimbare, functia trebuie sa aiba o activitate continua. )

Functia de conectare dinamica a intreprinderii la mediul economico-social ( in aceasta etapa se asigura infaptuirea obiectivelor strategice ale agentului economic. O firma de succes va urmari in permanenta si se va adapta la schimbarile mediului. )

Functia de stisfacere nevoilor de consum ( acasta functie reprezinta mai exact scopul agentului economic de a satisface nevoile consumatorilor in functie de resursele de care dispune la un moment dat.

Functia de maximizare a eficentei economice ( avand in vedere ca scopul oricarei activitati economice este aceea de a obtine profit, deoarece acesta ii asigura existenta si dezvoltarea, putem spune ca prin aceasta functie determinam obiectivul principal al fiecarui agent economic. )

Domeniile marketingului

Cele mai importante domenii din aria de marketing sunt sunt reprezentate de client, concurenta, organizatie si mediul extern.

Cercetarea clientilor are ca scop obtinerea urmatoarelor informatii: dimensiunea pietei actuale ( numar de cumparatori, volum de vanzari ) ; potentialul pietei ( numar maxim de cumparatori potentiali, volum maxim de vanzari ) ; dinamica pietei ; segmente de piata ; caracteristicile clientilor in functie de stisteme demografice si economice ; gradul de fidelizare.

Cercetarea concurentei are in vedere urmatoarele caracteristici : cotele de piata ( cele ale firmei cat si cele ale concurentilor ) ; previziunea vanzarilor concurentilor ; gradul de fidelitate si de satisfacere al clientilor concurentei ; strategiile si resursele concurentilor.In ceea ce priveste eficienta managementului activitatilor de marketing, politicilor de produse, strategiilor de pret aplicat si distributiei si politicii de promovare acestea sunt incadrate in cercetarea organizatiei.

Cercetarea mediului extern cuprinde : mediul economic; mediul social ; mediul cultural; mediul juridic-institutional; mediul tehnologic si mediul natural.

Cele patru segmente ale marktingului

McCarthy imparte notiunea de marketing in patru segmente importante : pret, produs, promovare, plasament. Aceasta enumeratie este cunoscuta sub forma celor 4P.

Politica de produs insumeaza toate detaliile legate de acesta si anume : dimensiune, structura, design, culoare, calitate, varietate, garantii etc. La nivelul intreprinderii aceasta politica are urmatoarele sarcini : lansarea pe piata a unor noi produse ( pentru a acoperii o gama cat mai variata de clienti ) , modernizarea produselor ( actualizarea permanenta a produselor este un lucru necesar pentru a satisface dorinta de nou a cumparatorilor ), inlaturarea produselor “ imbatranite “ ( produsele care nu mai dau randament sunt inlaturate de pe piata )

Politica de pret reprezinta procesul prin care alegem pretul unui anumit produs, insa regasim aici si stabilirea reducerilor pe care produsul le suporta in decursul timpului.

Politica de promovare face referire la prezentarea produsului pe piata prin reclame tv, afise, pliante, anunturi in mass-media etc.

Politica de plasament se refera la modul in care clientul intra in posesia produsului.

1.2. MARKETINGUL SERVICIILOR – DOMENIU SPECIALIZAT AL MARKETINGULUI

In secolul XX , datorita cresterii ne mai intalnite a concurentei bunurilor de larg consum s-a produs o explozie in ceea ce priveste volumul si structura serviciilor, aceasta constituie si prima cauza a aparitiei marketingului serviciilor. O a doua cauza o reprezinta dorinta si necesitatea oamenilor de comoditate, in ceea ce priveste achizitionarea produselor, serviciile facand diferenta dintre un produs normal si unul care sa se ridice la nivelul asteptarilor. Cea de a treia cauza o reprezinta globalizarea pietei, fiind posibila transmiterea online a tuturor informatiilor cu privire la aparitia in timp real a produselor, lucru care obliga producatorii sa ridice standardele produselor la un nivel european si mondial.

In perioada postbelica, serviciile aduc un foarte mare aport in cresterea economic-sociala a economiilor moderne. In tarile dezvoltate in ceea ce priveste economia, peste 50 % din produsul national brut este facut cu ajutorul serviciilor.

Intregul proces al serviciilor a fost separate in trei grupe de procese partiale, care sunt tratate diferit , dar care se influenteaza una pe alta : procese aferente serviciilor oferite ( promise ), procese aferente serviciilor create si livrate si procese aferente sistemului de comunicatie interna.

Serviciile oferite ( promise ) – aceasta prima activitate este destul de importanta deoarece influenteaza intr-o oarecare masura si etapele urmatoare si se refera la descrierea serviciilor ce vor fi create si livrate clientilor care se arata doritori si care isi exprima aceasta dorinta sub forma de cerere.

Activitatea trebuie prezentata in asa masura incat sa fie foarte bine inteleasa , deoarece nu trebuie confundata cu activitatea de promovare a unui produs, sunt doua lucruri diferite, cu toate ca au destule asemanari , dar si diferente.

Servicii create si livrate ( servicii propriu-zise ) – indeplinirea necesitatii de serviciu prin indeplinirea mai multor activitati de catre prestator care au ca rezultat final serviciul propriu zis, cel care a fost cerut de catre client in baza proceselor precedente. Printre numeroasele sarcini pe care trebuie sa le indeplineasca procesul pentru serviciile propriu-zise regasim doua mai importante si anume : concordant cu serviciile promise si concordanta cu serviciile asteptate.

Sistemul de comunicatie interna – intervine in momentul in care serviciile create si livrate sunt exact aceleasi cu cele promise clientilor de catre prestator. Pentru a se ajunge la o asemenea concordant se necesita anumite procese de management pe care le gasim in cadrul sistemului de comunicatie din interiorul intreprinderii. Prin aceste procese de management se asigura legatura de care este nevoie pentru a ajunge la o potrivire intre serviciile promise clientului si cele create si livrate ulterior.

Felul de a aborda serviciile s-a materializat prin formarea de doua domenii diferite: marketingul general ( parte a marketingului in care gasim componente obisnuite tuturor serviciilor ),iar al doilea domeniu este reprezentat de marketingul sectorial ( aici intalnim componente care fac diferenta dintre anumite servicii ).

Aceasta impartire a serviciilor este foarte importanta si merita un foarte mare interes deoarece, marketingul general si cel sectorial sunt doua parti cu o puternica independent , evolutia uneia repercutandu-se de catre cealalta.

In cadrul marketingului sectorial intalnim anumite domenii foarte individualizate , care sunt in stransa legatura cu marketingul general, iar o alta parte “ nefinisate “ momentan , care se ajuta de marketingul general pentru a-si rezolva problemele. De aici ajungem la concluzia ca marketingul sectorial, este o ramura in continua dezvoltare, in cadrul careia inca mai exista procedee, instrumente definitorii si tehnici in curs de evolutie si concretizare.

In Romania se gasesc diverse lucrari care scot in evidenta aceste probleme pe care le intalnim tot mai des in marketingul cultural, turistic , sportive, financiar-bancar ), tocmai, din dorinta de a le rezolva.

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva domenii din marketingul sectorial :

Marketingul turistic – “ Proces managerial prin care firmele din domeniul turismului identifică dimensiunile efective și potențiale ale cercerii turistice, comunică cu purtătorii cererii pentru a le cunoaște, evalua nevoile de ordin turistic
și stimula dorințele, motivațiile și preferințele acestora în vederea conceperii și adaptării ofertei (produse și servicii) turistice în scopul optimizării satisfacerii cerințelor și exigențelor lor concomitent cu maximizarea obiectivelor organizaționale. “ ( Balaure V., Catoiu I. , Veghes C. , “ Marketing turistic”, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 16 ).

Avand in vedere ca a aparut destul de devreme, marketingul turistic are o aplecare spre crestere si perfectionare mult mai acuta decat celelalte domenii ale serviciilor, insa regasim in cadrul acestuia si unele probleme. De exemplu, prestatorul de servicii turistice trebuie intotdeauna sa fie in stransa legatura si cu domeniile inrudite cu acesta ( servicii de transport, medicale, culturale ) deoarece in momentul in care in cadrul lor exista o problema ea se va reflecta intr-un mod daunator si asupra lui.

“ In atingerea acestui obiectiv trebuie pornit de la faptul ca, desi distincte, activitatile turistice sunt parti ale unui intreg care se intrepatrund, dand nastere unui specific ‘ unic si original ‘, care nu se identifica cu nici unul dintre sectoarele traditionale ale economiei nationale” ( Oscar Snack, ECONOMIA SI ORGANIZAREA TURISMULUI, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976, p.29. ) .

Sincronizarea este o alta problema importanta in cadrul serviciilor turistice. Prestatorii din acest domeniu trebuie sa se ajute si oarecum sa cada de comun acord in anumite situatii. De exemplu in extrasezon preturile pentru transport, masa, cazare, in principiu pentru intregul sejur sunt mult mai mici decat in timpul sezonului. Daca acestia nu se ordoneaza cu totii la scaderea preturilor efectele prevazute se micsoreaza subit. “ O astfel de situatie impune ma mult ca in alte sectoar utilizarea conceptelor de marketing al retelei si marketing relational “ ( Ernest Gummesson – Marketingul relatiilor, in lucrarea : Michael Thomas – Manual de marketing, Editura Codecs, Bucuresti, 1996, p.130 ).

Marketingul financiar-bancar – In cadrul acestui sector intalnim diverse servicii, cum ar fi cele bancare, finante publice, burse de valori sau de asigurari.

“ Marketingul serviciilor financiare prezinta un specific aparte si datorita reglementarii destul de puternice a domeniului. “ ( Valerica Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, Bucuresti, 2003, p.48. ) Mediul financiar este controlat de stat prin cadrul Bancii Centrale si prin institutiile de valori mobiliare, unul dintre obiectivele cercetarii de marketing o reprezinta prevestirea clipei cand acesta se va “ amesteca “ .

In cadrul marketingului intern si in cel interactive se rasfrang cel mai mult caracteristicile marketingului serviciilor financiar-bancare.

Marketingul interactive percepe livrarea produselor si serviciilor bancare, pe cand marketingul intern presupune procesul de legatura dintre filialele bancare.

Marketingul de transporturi – Din cauza dinamismului economic-social manifestat in cadrul sectorului de materii prime, repercursiunile s-au reflectat si in domeniul transporturilor, acestea doua fiind intr-o interdependent puternica. Odata cu cresterea dinamismul economico-social pericolul ca desfasurarea unei activitati de transport sa nu se realizeze cum trebuie s-a marit, deoarece, prind prisma cresterii mai sus mentionate au inceput sa existe neintelegeri foarte des intalnite intre cerere si oferta.

Marketingul educational – este supranumit asa in urma utilizarii marketingului in serviciile de invatamant. “ Specificul activitatilor de invatamant determina, mai mult decat in toate celelalte domenii ale serviciilorparticularitati ale aplicarii conceptiei de marketing. “ ( Andrei Novak, MARKETINGUL EDUCATIONAL-CERCETARI DE MARKETING PRIVIND SATISFACEREA CERERII DE EDUCATIE, Teza de doctorat, ASE, Bucuresti, p.20. ).

Marketingul cultural si sportive – Serviciile culturale si sportive sunt mult mai deosebite decat de celelalte servicii. Cuprindem aici desfasurarea de campionate, concursuri, teatru, dans, concerte etc. In fiecare serviciu in parte, marketingul, pentru a avea succesul asteptat trebuie sa fie practicat in mod distinct, deoarece, tipul de serviciu este divers, piata tinta nu este aceeasi, si cu toate ca diferentele nu sunt foarte mari, exita totusi anumite insusiri specifice pentru fiecare, pe care le regasim in tabelul de mai jos :

Tabelul nr.1. Elemente de diferentiere a serviciilor cultural

Sursa: Prelucrare dupa Francois Mayaux, Le marketing au service de la culture, p.38.

( Valerica Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, Bucuresti, 2003, p.57. )

1.3. STRATEGII DE MARKETING IN TURISM

“ Industria turistica reprezinta un segment al industriei serviciilor, dar aplicarea in mod specific a marketingului in domeniul turismului s-a realizat cu mult timp inaintea conceptualizarii marketingului serviciilor.” ( Olteanu V. – “ Makretingul serviciilor “ Editura Uranus, Bucuresti, 1999 ) . In ceea ce priveste marketingul turistic, intalnim in cadrul acestuia anumite insusiri care il deosebesc de celelalte servicii :

Preponderenta factorului emotional in raport cu cel rational in decizia de cumparare a produsului turistic. ( Daca pentru a alege alte bunui, de exemplu material, punem in balanta partea economica, in alegerea unei destinatii turistice optam mai mult pentru partea emotional. Ne gandim la ce vrem sa facem in vacant, in ce destinatie avem parte de mai multa relaxare, cum ne dorim sa fie sau ce vrem sa vedem. Cu cat ne imaginam locatia mai atractiva, cu atat ne dorim mai mult sa ajungem. )

Complexitatea serviciilor turistice ( In ultima perioada serviciile turistice au devenit mult mai complexe, deoarece fiecare prestator ofera cat mai multe beneficii la preturi avantajoase. Oferta fiind inclusa intr-un pachet de servicii, in afara de cazarea in locatia la care visezi, ti se ofera mai multe beneficii ca de exemplu masa , transport, diverse servicii de agrement, de sanatate, cultural etc. )

Dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de intreprinderile complementare ( Serviciile turistice sunt prezentate clientilor prin cadrul unor agentii de turism, acestea din urma primesc ajutorul unor firme complementare. De exemplu in momentul in care achizitionezi un pachet de vacant pentru o anumita destinatie masa poate fi servita intr-un anumit restaurant sau in cadul mai multor restaurant, serviciul de transport nu este realizat numai de o singura firma, cazarea poate fi intr-un hotel sau intro pensiune, in diferite locatii de primire turistica. Avand in vedere aceste lucruri marketerii trebuie sa fie tot timpul in contact cu agentiile de turism pentru a se asigura de buna calitate a serviciilor pe care le presteaza )

Influenta canalelor de distributie utilizate ( Atat firmele care se ocupa de vanzarea serviciilor turistice, cat si intermediarii lor trebuie sa fie persoane specializate in domeniu).

Sezonalitatea serviciilor turistice ( Ofertele serviciilor turistice difera in functie de perioada lor, dar si de caracterul acestora. Cu toate ca cele mai multe oferte apar in extrasezon, castigurile cele mai mari si cei mai multi client se gasesg in sezon. )

Avand in vedere ca in ultima perioada marketingul turistic s-a dezvoltat foarte mult, acest lucru a dus la o divizare destul de precisa a pietelor turistice, dar si la confirmarea ca cele mai multe dintre segmentele turistice sunt formate la randul lor de subgrupuri care intrunesc aceleasi insusiri.

“ In Europa exista o apropiere permanenta a dorintelor si necesitatilor populatiei ei, ceea ce va conduce la aparitia inceata a unor segmente pan-europene care se comporta asemanator, indiferent de nationalitatea lor. “( Vandermerwe S.- “ Strategies for pan-European Marketing”, Long-Range Planning, vol 23, Londra,1989.) Aceste segmente au fost stabilite dupa cum urmeaza :

Adolescenti si persoane adulte care au aceeasi slabiciune pentru diverse tipuri de haine, genuri de muzica, accesorii

Oameni care sunt interesati in permanenta de propria persoana, stil de viata, regim alimentar

Indivezi care se intereseaza de mediul inconjurator

Oameni preocupati de noua tehnologie si de tot ce iese in materie de mijloace de comunicare

Cu timpul marketingul se va dezvolta din ce in ce mai mult si va ajunge una dintre cele mai importante functii de management. Va continua pe piata cu modalitati din ce in ce mai inovative de promovare a produselor si mai eficace, eliminand intermediarii definitive prin crearea unor baze de date computerizate.

“ Majoritatea intreprinderilor din industria turistica vor fi conduse de persoane cu cunostinte solide despre marketing si vor creste ca rol si marime asociatiile profesionale de marketing. “

( Theobold W. – “ Global Tourism: The Next Decade “ , Butterworth-Heinemann, Oxford, 1994).

Pe langa faptul ca marketingul turistic este un bun stimulent in dezvoltarea cunostintelor consumatoriilor, acesta uneori produce si destul de multe schimbari in cadrul mediului inconjurator, de aceea si acest lucru trebuie dezvoltat in viitorul apropiat.

“ In activitatea viitoare, se preconizeaza anumite schimbari ale mediului economico-socila, ale mediului tehnologic, precum si modificari ale sistemului de valori ale consumatorului, de care marketerii trebuie sa tina seama. “( Foresco. C ( coordinator ) – “ Marketing “ , Editura Marketer, Bucuresti, 1992.) , si anume:

Reformare demografica

Aplecarea spre o populatie mult mai amestecata va duce la nevoia de produse si servicii mai diversificate

Mass-media se va extinde din ce in ce mai mult. In continuare va avea aceeasi influenta majora in ceea ce priveste populatia, probabil doar subiectele se vor schimba incercand sa militeze mai mult pentru animale si mediul inconjurator

Importanta femeii se va schimba in domeniile marketingului serviciilor, cu preponderenta in cele de turism, aceeasi importanta ridicata o vor capata si persoanele cu dizabilitati sau de diverse etnii.

Prin productii publicitare noi si lecturi de specialitate se va incerca o schimbare a mentalitatii oamenilor, astfel incat sa isi schimbe si stilul de viata. Acest lucru va ajuta nu numai in cadrul marketingului turistic, dar si in alte domenii.

Strategia infatisaza “ arta de a castiga razboiul “ (Ciobanu I. – “ Management strategic “ , Editura Polirom, Iasi, 1998 ), fiind “ ansamblul criteriilor de decizie care ghideaza comportamentul ei “ ( Ansoff I. – “ Strategie du Developpement de L’Entreprise “ . Les Editiones d’Organisation, Paris, 1989.) pentru a ajunge la indeplinirea scopurilor invocate.

1.3.1. Punct de plecare in definirea obiectivelor si a strategiilor

Strategia de marketing este metoda prin care o firma incearca sa-ti indeplineasca toate obiectivele pe care si le-a propus. Avand in vedere ca obiectivele pe care o intreprindere si le propune se masoara in perioada destul de lungi ( ani ) , strategia de marketing nu este reprezentata de o anumita etapa sau moment din viata intreprinderii, ci de toata aceasta perioada in care firam isi are existent.

Intregul process de escalada de la obiectivele de marketing la strategiile de marketing este transmis prin tabelul mai jos mentionat:

Tabelul nr. 1.1. Obiective si strategii de marketing corespunzatoare

Sursa : adaptata dupa Poon A. – “ Tourism, Technology and Competitive Strategies”, CAB International, Wallingford, 1993.

“ Complexitatea problematicii marketingului impune o gama larga de strategii ce trebuie abordate in cadrul politicii de marketing, cea mai cuprinzatoare si importanta strategie fiind strategia de piata, denumita si “ nucleul politicii de marketing”, celelalte avand un camp relative limitat.” ( Florescu C. ( coord. ) – “ Marketing “ , Editura Marketer, Bucuresti, 1992.)

1.4. CONCURENTA

Nu o sa gasim o definitie a concurentei in mod exact, termenul diferentiindu-se in functie de circumstanta. Spunem insa, ca avem parte de concurenta in momentul in care un consumator are posibilitatea de a opta intre un numar mai mare de optiuni, iar dintre acestea isi poate alege variant optima pentru dorintele sale. Concurenta este oarecum o lupta intre producatori, vanzatori, agenti economici pentru a convinge cati mai multi client ca produsul lor este cel care le va satisface nevoile, astfel incat ei sa il achizitioneze.

Printre obiectivele concurentei putem amintii : dorinta de a multumii in permanenta consumatorii, ridicarea constant la un alt nivel a produselor cu care se intra pe piata, alocarea intr-un mod eficient a fondurilor, reducerea autoritatii economice cat si autoritatea politica, O impartire a veniturilor intr-un mod echitabil si corect.

Concurenta este de doua feluri : directa sau indirect, la randul lor si acestea se impart in mai multe categorii. In ceea ce priveste concurrenta directa, putem intalni concurenta de marca sau concurenta la nivel de intreprindere, iar in cazul concurentei indirect exista concurenta formala si concurenta genetica

Cu ajutorul concurentei, orice agent economic isi doreste sa ajunga la un procent maxim in ceea ce priveste profitul, iar acest lucru sa se intample cu niste costuri cat mai mici. Rezultatul acestor doua actiuni si dorinte in acelasi timp este ajungerea la o satisfacere a nevoii consumatorului.

CAPITOLUL II: RIN GRAND HOTEL PE PIATA DE PROFIL

2.1. ASPECTE GENERALE

2.1.1. Istoric

Rin Grand Hotel este un hotel de 4 stele situat in Bucuresti, in zona Vitan. In anul 2007 cand s-a inceput construirea hotelului era considerat cel mai puternic proiect din domeniul turistic din tara noastra, fiind la momentul actual cel mai mare hotel din Europa

( 115,000 mp ). In momentul proiectarii hotelului se dorea ca acesta sa dispuna de un numar de 1459 de camere, insa au fost mai multe probleme care au impiedicat acest lucru. Una dintre ele a fost incendiul produs cu cateva zile inainte de marea inaugurare a hotelului, iar alta problema care a condus la transformarea camerelor de hotel in apartamente ( mai mult de jumatate ) a fost criza economica.

Rin Grand Hotel a luat fiinta in urma unei investitii de 60 de milioane de euro facuta de fratii Negoita ( Ionut si Robert Negoita ) , 3 ani mai tarziu se vor mai reinvestii alte 3 milioane de euro. Hotelul face parte din marele „ Rin Group „ unde regasim si alte afaceri prospere ale celor doi investitori: Pro Confort ( 1996 – companie de comercializare pardoseli ), Hotel Confort Otopeni ( 2003 – hotel de 3 stele la infintare, trecand ulterior la 4 si supranumit Rin Airport ) , Hotel Confort Traian ( 2004- supranumit ulterior Rin Central ), Domus Stil ( 2005 – companie imobiliara ) , Rin Media Group ( 2008 – ziarul Ring ), Apple Media Solution ( 2009 – tipografie), Water Park ( parc de distractii ).

Hotelul este situat la intersectia dintre soseaua Vitan-Barzesti cu Splaiul Unirii, distranta pana la centru este de 4,9 km, cea mai apropiata statie de metrou, Piata Sudului este la 1,8 km, Gara de Nord la 7,6 km, Aeroportul International Henri Coanda la 19, 9 km, iar cel mai apropiat transport in comun la 100 de metri ( statie 202 ).

La inceput hotelul dispunea de un numar de 1.436 de camere plus un numar de 43 de apartamente si 42 de sali de conferinta. Ulterior numarul a scazut si s-a ajuns la 489 de camere ( Standard, Twin Standard, King Superior, Twin Superior, Junior Suite, Executive Suite ) si apartamente, 25 de sali de conferinta ( sala Bucuresti gazduind 1000 de locuri ), restaurantele „ La Boema „ ( 237 de locuri ), „ Stars „ ( 650 de locuri ) si „ Diamond Cafe Lounge „ ( doar pentru evenimente ), un Lobby Bar ( 25 de locuri ) , Body Art Wellness Club ( SPA ), Galerie Comerciala ( 750 mp ).

Restaurantul Stars are ca principal scop deservirea micului dejun si a grupurilor preplatite. Micul dejun este servit intre orele 7:00 – 10:30 a.m. Orarul restaurantului poate fi modificat in functie de nevoile fiecarui grup.

Restaurantul La Boema este restaurantul cu cele mai mari pretentii, servirea este “ a la carte“ , iar meniul international. Restaurantul este deschis de la ora 12:00 pana la ora 00:00.

Lobby Bar este barul din zona receptiei, locul perfect pentru savurarea unei cafele sau a unui cocktail, oferind si o gama extreme de variata de bauturi alcoolice si nonalcoolice. Barul este deschis non stop, dar nu ofera posibilitatea de a se servi si masa de catre client. In fiecare seara clientilor li se ofera si ocazia de a se relaxa cu muzica life din incinta barului.

Room Service si mini bar sunt doua servicii de lux oferite celor care vor sa serveasca mama in camera fara sa fie deranjati. Orarul este nonstop, iar meniul este format din sandwich-uri si salate, iar la cerere se pot oferi si preparate din meniul restaurantului La Boema.

Banquetingul este cel mai mare department din F&B. Are in component sa 42 de salri de conferinta cu capacitate intre 20 si 1000 de locuri. Etajele 12, 13 si 14 ofera Sali cu capacitatea de 20-400 de persoane si sunt folosite atat pentru conferinte cat si pentru diverse evenimente ( nuni, zile de nastere, botezuri ) .

Printre punctele de interes ale Hotelului Rin putem mentiona:

Body Art Wellness Club ( daca simtit nevoia de a va relaxa sau pur si simplu doriti sa faceti putina miscare, clubul wellness va vine in ajutor intr-un ambient placut, amenanjat dupa ultimele sedinte, fiind si deschis non-stop, astfel incat in orice moment din zi sau din noapte sta la dispozitia clientilor. Pe langa sala de fitness in incinta acestuia se mai afla si doua saune, una umeda si una uscata, dar si o piscine de 180 mp. )

Shopping Gallery ( se afla in stanga receptiei, la parter, iar programul difera de la magazine la magazine )

Business Centre ( se afla la etajul 13 al hotelului si pune la dispozitia clientilor o gama variata de servicii, de la servicii de informatii, pana la xerox sau printare. Programul este de luni pana vineri de la 7:00 la 22:00 )

Transport ( Rin Grand Hotel pune la dispozitia clientilor care vin in grupuri mai mari 2 autocare dotate cu sitem audio-video si aer conditionat. Acestea pot asigura transportul unui numar de maxim 42 de locuri. )

Parcarea ( hotelul are un numar de 680 de locuri de parcare, atat la interior cat si la exterior. Serviciul este gratuit pentru persoanele cazate in cadrul acestuia. )

Limo Service ( Rin Grand pune la dispozitie pentru clientii sai, dar nu numai, un serviciu de inchiriat limuzina. Tariful pentru aceasta este in jur de 80-90 de euro in functie de eveniment, iar limuzina se inchiriaza pentru minim 2 ore. )

Statie incarcare auto electrice ( este singurul hotel din Bucuresti care dispune de o astfel de statie. Serviciul este gratuit, dorindu-se prin acesta o evolutie mai viabila pentru capital noastra. )

Sara Studio Haire & Beauty ( pentru clientii care se cazeaza in hotel cu ocazia unor evenimente diverse sau pur si simplu pentru cei care vor sa-si faca o schimbare de look sau o simpla manichiura, de anul acesta hotelul pune la dispozitie un salon unde cei mai buni profesionisti vor avea grija de infatisarea clientilor. )

Facilitatile hotelului:

In cadrul hotelului clientii gasesc diverse activitati pentru relaxare: o camera cu billiard si tenis de masa ( deschisa non stop, pretul este de 30 lei pentru 30 de minute si 60 de lei pentru o ora ), pe langa sala de fitness, sauna si centrul de wellness, exista sis ala de masaj, cada cu hidromasaj, baie turceasca si baie de aburi, iar mai nou biblioteca.

Pe langa limba engleza care este una standard in cadrul hotelului, se mai vorbeste si spaniola, italiana, germane si franceza.

Avand in vedere ca din cadrul Rin Group face parte si ziarul Ring, il gasiti constant in incinta Rin Grand, pentru a fii tot timpul la curent cu ultimele informatii. Exista si seif pentru clientii care vor sa-si tina bunurile de valoare in siguranta, clientii au posibilitatea sa aleaga intre camerele pentru fumatori si cele pentru nefumatori, toate camerele au facilitati antialergice, exista de altfel si camera pentru familii sau pentru persoane cu mobilitate redusa, bineinteles dispune de lift si incalzire.

Hotelul beneficiaza de internet prin wireless in tot hotelul si, la fel ca si spatiul pentru parcare, este gratuit. Tot aici clientii au posibilitatea de a face inchirieri auto sau pot fi transportati de la hotel la aeroport ori invers ( contra cost ). Exista posibilitatea de a avea facilitate vip in camera ( pentru clientii vechi, constant, la zile de nastere sau “ long stay “ ), receptia este deschisa non stop, exista check-in si check-out express, camera de bagaje, bancomat, serviciu de concierge, servicu zilnic de menaj.

2.2. Organizarea structurala a Rin Grand Hotel

Aplicand clasarile stiute si reprezentative de sistematizare ale unei companii, putem evidentia cele mai importante insusiri ale acestei structuri. Asadar, Rin Grand Hotel, este in primul rand o societate comerciala, pe langa faptul ca este si o organizatie de afaceri.

Un rand de elemente prezente in organizarea unei structure si care o influenteaza intr-un mod eficient sau nu in activitatile sale sunt: dimensiunea structurii, numarul treptelor ierarhice, numarul de departamente si unitati functionale. Avand in vedere aceste elemente, ne dam seama ca Rin Grand Hotel este o intreprindere mare, cu un numar foarte mare de angajati (peste 300 ). Avand in vedere ca numarul de angajati este foarte mare, pentru a exista o modalitate mai eficace de munca , acestia sunt impartiti in mai multe departamente.

In cadrul Rin Grand Hotel exista un numar de 18 departamente:

Departamentul achizitii

Departamentul audit intern

Departamentul F&B

Departamentul Housekeeping

Departamentul financiar/contabil

Departamentul IT

Departamentul juridic

Departamentul marketing

Departamentul management / asistenta managerial

Departamentul security

Departamentul receptive

Departamentul resurse umane

Departamentul rezervari

Departamentul SPA- Body Art Wellness Club

Departamentul transporturi

Departamentul ethnic

Departamentul vanzari/evenimente

Departamentul training

2.3. Calitati morale si de comunicare in cadrul hotelului

Calitățile morale ale personalului hotelului Rin Grand Hotel sunt absolut necesare pentru efectuarea unor servicii de înaltă calitate. Necesitatea acestor calități este determinată de însăși calitatea omului din zilele noastre. Personalul din toate unitatile, mai ales cele care au legatura in mod direct cu clientul trebuie să aibă o atitudine pozitivă față de muncă, față de profesie, să manifeste pasiune în exercitarea ei, să satisfacă dorințele clienților, să fie calm, să dea dovadă de multă stăpânire de sine, pricepere, competență și sobrietate în exercitarea meseriei; scopul final al meseriei sale trebuie să fie stima și aprecierea consumatorilor serviți; atitudinea față de colectiv să fie principială, să exprime spirit de colectivitate și întrajutorare; nimeni nu poate să-și desfășoare activitatea în afara colectivului; de aceea, colectivul trebuie să fie cadrul de realizare profesională a fiecărui lucrător.

Satisfacția profesională trebuie să reprezinte echilibrul moral al lucrătorului. Această satisfacție se poate realiza printr-o muncă cinstită, corectă, executată într-un mod exemplar, printr-o atitudine civilizată față de consumatorii pe care îi servește. În relațiile cu clienții, angajatul trebuie să fie modest, cinstit, corect, respectuos, politicos, amabil, disciplinat, să dea dovadă de sinceritate și demnitate.

Toate aceste calități morale, împreună cu aptitudinile fizice și intelectuale pe care trebuie să le posede personalul, vor duce la realizarea unor profesioniști de calitate, la realizarea unor servicii ireproșabile, la ridicarea prestigiului profesional al unității în care își desfășoară activitatea.

Comunicarea este foarte importanta in cadrul unitatii, prin comunicare putem evita multe evenimente neplacute ce se poat intampla pe parcursul zilei. Aceasta este de trei feluri: comunicare cu oaspetii, cu seful direct si comunicarea intre colegi.

Comunicarea cu oaspetii : ex. “ Buna ziua! Numele meu este …., cu mine puteti discuta orice problema pe care o intampinati pe parcursul desfasurarii activitatii dumneavoastra. Va multumesc!”

Comunicarea cu seful direct pentru rezolvarea plangerilor/complainurilor, evitarea unor probleme, nealamuririle, comunicarea oricarei situatii aparute pe parcursul zilei.

Comunicarea intre colegi de munca si ajutorul reciproc va usura treaba pe jumatate pentru fiecare in parte.

Formula de adresare la telefon

Limba romana:

Buna ziua, numele meu este……manager in departamentul …. ,cu ce as putea sa va fiu de folos?

Buna ziua, va rog sa ma scuzati, numele meu este…..,manager in departamentul …. si trebuie sa va anunt ca sa rezolvat:…..

Limba engleza:

Hello, my name is……manager in …. department, how may I assist you?

Hello, sorry if I disturb you, my name is…..manager in … department and i have to let you know that……….

2.4. Analiza SWOT

BIBLIOGRAFIE

Aurelia Felicia-Stancioiu, Strategii de marketing in turism, Editura Economica, 2004

Valerica Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, 2003

Virgil Adascalitei, Carmen Balan, Stefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, Marketing, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, 2002

https://prezi.com/ychnzq9nbyj9/marketingul-turistic-continut-functii-particularitat/