Modalităti de Amplificare a Potentialului Imm Urilor din România

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR MICI SI MIJLOCI

Modalități de amplificare a potențialului IMM-urilor din România

Pofesor coordonator:

Prof.univ.dr. Popa Ion

Studentă:

Stoica Jenica Daniela

București,

2016

Cuprins:

Intorducere

Capitolul 1. Despre IMM-uri și întreprinzători – suport teoretic

I. Întreprinderi mici și mijlocii

I.1. Definire și caracteristici

I.2. Rolul și importanța IMM-urilor

I.2. Premisele IMM-urilor

II. Întreprinzatorul

II.1. Conceptul de întreprinzător – definirea și caracteristicile întreprinzătorilor

II.2. Tipologia întreprinzătorilor

Capitolul 2. Analiza poziționarii și rolului IMM-urilor în economia României

2.1. Despre intreprenoriat – caracteristici pentru România

2.2. Aprecieri ale întreprinzătorilor cu privire la evoluția de ansamblu a mediului economic din România

Capitolul 3. Studiu de caz- Modalitați de amplificare a potențialului IMM-urilor din Romania

3.1. Chestionar

3.2. Analiză asupra rezultatelor obținute

3.3. Concluzii

Capitolul 4. Recomandari pentru amplificarea potențialului IMM-urilor

Introducere

Întreprinderile mici și mijlocii sunt un subiect de actualitate. Cine nu a auzit sau nu a, citit cel puțin odata despre IMM-uri? Indiferent de studii, profesie sau proveniență, cunoaștem într-o măsura mai mare sau mai mică importanța IMM-urilor pe piața economică.

Care este rolul lor în economie, de ce sunt așa importante pentru toate țările, ce fac firmele din România pentru a se dezvolta, sunt doar cateva dintre aspectele pe care mi le-am propus să le abordez în cadrul acestei lucrări.

Pe plan mondial, experiența, a demonstrat rolul semnificativ pe care IMM-urile îl dețin în promovarea dezvoltării economice și sociale. Atât flexibile cât și inovatoare, IMM-urile, pe parcursul anilor au primit statutul de „motorul dezvoltării”, precum și „uriașul ascuns al economiilor naționale” sau „întreprinderi cu față umană”.

Pe parcursul anilor, au existat și înca există diverse personalități care au scris carți despre tot ce înseamnă IMM. Prezenta lucrare face în prima parte o sinteză a structuri teoretice acumulate de-a lungul anilor, continuând cu un studiu de caz ce vizează chestionarea anumitor IMM-uri din România cu privire la întreaga lor activitate și la modalitațile lor de amplificare a potențialului economic, iar în încheiere sunt prezentate o serie de recomandări pentru acestea.

De ce IMM? Pentru ca literatura dedicată întreprinderilor mici și mijlocii devine tot mai bogată. Marea majoritate a cărților dedicate întreprinderilor mici și mijlocii prezintă rolul acestora în economie, evoluția cantitativă și calitativă, disputele pe marginea criteriilor de definire. Disputele pe baza finanțărilor, a birocrației, si tot ce are nevoie un întreprinzător pentru a-și porni propria afacere, stârnesc curiozitatea și interesul pentru aprofundare.

Capitolul 1. Despre IMM-uri și întreprinzători – suport teoretic

I. Întreprinderi mici și mijlocii

I.1. Definire și caracteristici

Întreprinderea reprezintă componenta cea mai importantă a societății și economiei sale. Întotdeauna întreprinderile mici și mijlocii au jucat un rol important în viața economică și socială a oricărei țări, ele fiind cele care se află la baza dezvoltării economiei.

Încă din antichitate, Platon și Aristotel au avut preocupări privind raporturile omului cu munca și responsabilitățile ce derivă din aceste raporturi. Platon consideră că „autoritatea este necesară pentru a permite îndeplinirea sarcinilor importante” , în timp ce Aristotel afirmă că „omul ca „animal social” sau „polititc” are nevoie de a participa la propriul destin.

Întreprinderea sau firma – prin care se înțelege o organizație ce este alcătuită din una sau mai multe persoane, ce desfășoară actvități, utilizând de regulă mijloace economice în vederea obținerii de profit – este cea mai răspândită formă organizatorică.(Ovidiu Nicolescu, 2001, pp 31)

" Categoria Intreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de pâna la 50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE).

Antreprenoriatul, competitivitatea industrială și inovarea sunt elemente esențiale ce ajută la redresarea economică a Europei. În privința globalizării și a intensificării concurenței reprezentată de economiile emergente, prosperitatea pe termen lung a Europei nu se va baza doar pe consolidarea sectorului bancar și al serviciilor, ci și pe existența unei baze industriale puternice.

Obiectul specific de studiu al managementului organizației constă în studierea relațiilor de management, ce iau naștere în cadrul proceselor de management ale respectivei organizații, cu scopul aplicării celor mai adecvate sisteme, metode și tehnici de management, menite să asigure creșterea eficacității activităților desfășurate.

Există 23 de milioane de întreprinderi mici și medii (IMM) în Europa și ele reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor, oferind 67 % din locurile disponibile de muncă și creează 85 % din locurile noi de muncă.

Din punct de vedere istoric, la nivelul întreprinderilor și în special al întreprinderilor profitabile, putem afirma cu certitudine existența unei gandiri strategice, chiar daca nu avea la bază modele de analiză și comunicare.

P. Drucker susținea că “micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice.” Acestea contribuie în bună măsură la atingerea unor obiective fundamentale ale oricărei economii naționale.

Nu vom întâlni o definiție unanim recunoscută pentru IMM-uri. Să poată fi considerată mică/mijlocie o afacere trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– afacerea respectă criteriile dimensionale cu privire la: capital social, cifra de afaceri, profitul, numărul de personal, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numărului de personal).

– unitatea de conducere: Confederația generală a întreprinderilor mici și mijlocii susține că IMM este o întreprindere condusă și stăpânită de 1 singură persoană. Statisticile arată că 45% au fost create și conduse de una și aceiași persoană.

Pentru evidențierea mărimii unei întreprinderi se iau in considerare atât criterii cantitative cât și calitative:

– criterii cantitative: numărul salariaților, profit, volumul vânzărilor

– criterii calitative: atingerea unui anumit grad al unității în mediul economic, atingerea unui anumit nivel al productivității muncii, atingerea unui anumit nivel de comportament.

Referitoar la IMM-uri Comisia Europenă definește trei categorii de întreprinderi mici și mijlocii:

Microîntreprinderi- sunt acele întreprinderi cu mai puțin de 10 angajați și care au o cifră de afaceri anuală sau un capital social ce nu trebuie să depășească 2 milioane Euro.

Întreprinderi mici- sunt acele întreprinderi cu un număr de angajați cuprins între 10 și 49 precum având o cifră de afaceri anuală sau un capital social ce nu depășește 10 milioane Euro.

Întreprinderi mijlocii- sunt acele întreprinderi cu un număr de angajați între 50 și 249 și cu o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 50 milioane Euro .( Marketingul întreprinderilor mici și mijlocii, pag 9)

În România, în funție de numărul de salariați situația se prezintă astfel:

Microîntreprinderi = 1-9 salariați

Întreprinderi mici = 10-49 salariați

Întreprinderi mijlocii = 50 – 249 salariați

În viața economică în general se conturează două tipuri de IMM:

– Mica întreprindere tradițională: aceasta nu se bazează pe o strategie pe termen lung, ea are o piață restrânsă de desfacere, eventuala linie de dezvoltare cât și procesele de realizare a bunurilor, fiind transmise prin experiență de la generație la generație.

– IMM-urile moderne se bazează pe aplicarea unei tehnologii de vârf, cercetează piețe noi, se orientează spre găsirea unui crenel tehnologic, spre crearea de produse mai bine adaptate destinației lor, produse de calitate superioară însoțite de un service superior mai ales în ceea ce privește fiabilitatea, rezistența și finisajele. De regulă IMM-urile moderne prezintă competență în realizarea unui produs complex, aceasta fiind dobândită fie prin studii de specialitate ale angajaților fie prin aptitudini deosebite și experiența acestora.

I.2. Rolul și importanța IMM-urilor

Concepția tradițională prevede ca scop central al firmei, maximizarea bogăției proprietarilor. Managementul superior are ca proprietate primară promovarea intereselor proprietarilor. Altfel spus, o organizație eficace este aceea care maximizează câștigurile proprietarilor.

La Începutul anilor ”70, încep să apară în literatura de specialitate, referiri la rolul IMM-urilor și la conceptul de antreprenoriat, privit ca un proces de creeare a unei afaceri, având ca scop obșinerea de câștiguri, în condiții de risc și incertitudine. (Delia Popescu, p12)

În general, despre o întreprindere mică se spune că este viabilă numai dacă a reușit să supraviețuiască primilor 5 ani de la înființare.

Cu privire la importanța existenței unui număr semnificativ de întreprinderi mici și mijlocii, care să fie dinamice, totodata și profitabile, este unanim recunoscută în teoria economică de către specialiști. Cele mai importante trăsături ce definitivează rolul IMM-urilor sunt:

Favorizează dezvoltarea economică- reprezentând factorii de echilibru economic, cu acțiune în sensul scăderii gradului de concentrare economică. Sunt generate noi oportunități prin scimbările ce au loc pe piață, putând fi fructificate de catre întreprinzători, acțiunea lor constituindu-se într-o premisă a asgurarii ecilibrului economic ;

Prestează servicii și fabrică produse în condiții de eficiență- ele având receptivitate si adaptabilitate mai ridicată la cerințele pieței, aceste caracteristici fiind determinate de redusa lor dimensiune. Ele contribuie într-o măsură bună la satisfacerea nevoilor clienților;

Contribuie la reducerea ratei șomajului prin oferirea de locuri de muncă- ele influențează nivelul ocupării forței de muncă prin creearea de locuri noi de muncă în diverse domenii. Cu priviore la costuri – creearea unu loc de muncă într-o întreprindere mică sau mijlocie, este mai redus decât în întreprinderile mari;

Contribuie la buna funcționare a întreprinderilor mari – pentru care prestează diferite servicii sau produc diferite subamsamble;

În economiile de tranziție, întreprinderile mici și mijlocii, reprezintă un factor otarător de formare a clasei de mijloc;

Se constituie practic, în acele locuri unde personalul se poate perfecționa oferindu-i posibilitatea de a se îndrepta spre întreprinderile mari;

Contribuie la stimularea concurenței- ele aduc un aport substanțial la climatul concurențial, reducând astfel posibilitățile acelor mari întreprinderi de control asupra pieței.

Întreprinderile mici și mijlocii există și sunt profitabile în unele ramuri, pentru că ele servesc ca o completare necesară celor mari. În concluzie, atât IMM-urile cât și întreprinderile mari dețin o poziție de neînlocuit în economia modernă și nu pot fi opuse din principiu unele alotora

I.3. Premisele managementului antreprenorial (Ovidiu Nicolescu(2001), pp31-35)

a) Înntreprinderea reprezintă componenta cea mai importanta a economiei și a societății

Ea este principala creatoare de substanță economică în orice țară, fără de care societatea contemporană nu are cum să existe. Tot ea este cea care oferă locuri de muncă pentru o mare parte a populației și prin performanțele sale poate condiționa starea și reușitele economiei fiecărei țări precum și standardul de viață al populației din cadrul său.

b) Întreprinderile mici și mjlocii sunt sectorul cel mai numeros și important al întreprinderilor, îndeplinind mai multe funcții economice, tehnice și sociale. Argumente în favoarea acestei premise sunt:

Odată luată o decizie, există posibilitatea de a fi pusă mai repede în aplicare iar rezultatele pot fi vizibile mult mai rapid comparativ cu o întreprindere mai mare;

Generează cea mai mare parte din PIB din ficare țară

Relațiile dintre întreprinzătorul-manager și angajați au posibilitatea de a fi mai echitabile și comunicarea poate fi destul de directă; relațiile profesionale au tedința de a fie mai flexibile, ceea ce ar putea conduce la un efect benefic asupra moralului angajaților;

Mediul de muncă are șanse să fie mai bun, angajații reușesc să vadă mult mai repede și mai clar care sunt rezultatele muncii lor; acest aspect se poate transforma ușor într-un factor motivator destul de puternic, mai ales cu scopul de a încuraja angajații să vină cu idei;

Posibilitatea ca deciziile să fie luate mai rapid datorită structuri mai simple oferind întreprinderii posibilitaea de a-și schimba repede direcția de acțiune pentru a valorifica oportunitățile mediului;

Realizază produse și servicii la costuri mai reduse decât firmele mari;

Reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale economiei, în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică și tenologie complexe și performante.

Întreprinzătorul-manager este mereu aproape de clienți și de piață, în general, acest aspect permițând o reacție mult mai rapidă la schimbări. (Managementul intreprinderilor mici si mijlocii din turism si servicii, pag 4)

c) Întreprinderile mici și mijlocii prezintă „slabiciuni” congenitale apreciabile, a căror contracarare și cunoaștere sunt esențiale

Deși natura problemelor de importanță vitală poate fi variabilă, atât statisticile oficiale, dar și studiile întreprinse de alte organizații ne oferă o imagine destul de clară a tipurilor de probleme cu care întreprinderile mici se confruntă.

Putem indentifica o serie de cauze ce generează dificultați majore, cum ar fi:

Problemele de costituire – primii ani pot genera dificultăți în găsirea de clienții, dezvoltarea portofoliului de produse și altele;

Probleme de consolidare – dificultății privind găsirea de personal, controlul întreprinderii și delegarea autorității.

Probleme de expansiune – finațarea, concurența cu marile firme.

Principalele cauze ale falimentării IMM-urilor ar putea fi generate de:

Caracteristicile întreprinzătorului precum lipsa abilităților manageriale, a experienței și a cunoștințelor;

Incapacitatea de a-și gestiona resursele proprii și lipsa abilității de a previzona nivelul lor

Prezența factorilor perturbatorii din mediul extern.

Aceștia sunt doar o parte din factori –lista rămâne deschisă – accentuând fragilitatea întreprinderii mici.

d) Întreprinzătorii constituie unul dintre principalii piloni, ai economiei de piață

Acest impact al lor asupra starii și evoluției oricărei economii rezultă din:

Ei sunt cei cărora ideea de creare de IMM-uri le aparține;

Sunt cei care, de cele mai multe ori, transformă o parte din IMM-uri în firme mari și puternice, denumite sugestiv de către specialiștii nord-americani „gazele” ale economiei;

Constituie componenta principală a clasei de mijloc

e) Valorificarea majoră a potențialului întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinzătorilor, concomitent cu diminuarea „deficiențelor congenitale” este condiționată, într-o măsură apreciabilă, de fundamentarea pe elemente furnizate de știința managementului în general a activităților intreprenoriale.

Performanțele întreprinderilor mici și mijlocii depind de apelarea și implementarea eficace a conceptelor, abordărilor, metodelor, tenicilor și celorlalteelemente furnizate de știința managementului.

II. Întreprinzătorul

II.1. Conceptul de întreprinzător – definirea și caracteristicile întreprinzătorilor

Deși recent apărut și dezvoltat în literatura de specialitate din domeniul managementului, conceptul de întreprinzător semnifică în fond, o persoană care realizează o activitate distictă, specifică, în fond, o persoană care realizează o activitate distictă, specifică.

Întreprinzătorul este așadar, cel care face, adică întreprinde ceva, cel care are inițiativă intreprenorială, de asemenea este cel care creează o întreprindere privată, ori o firmă, ori organizație mică sau mijlocie, cu scopul realizării unor scopuri personale concrete identificabile și comensurabile.(Amedeo Istocescu(2008), p37)

Întreprinzătorul într-un IMM este de necontentestat, el fiind managerul, de el depinzând într-o masura considerabilă performanța întreprinderii. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu orice își dorește poate sa și devină.

Conform DEX(2009) ÎNTREPRINZĂTOR, -OÁRE, întreprinzători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care are spirit de acțiune; care are inițiativă. 2. S. m. și f. Persoană fizică autorizată sau persoană juridică având sarcina înființării, gestionării, organizării și conducerii unei afaceri, la care participă cu capitalul său și (sau) cu capital atras. – Întreprinde + suf. -ător. 

Conform științei economice întreprinzătorul este acel „personaj" cheie din economia de piață. Activitatea antreprenorială fiind cea care permite indivizilor să țină pasul cu schimbările permanente ale condițiilor pieței. În ciuda ineditului sau rolul în economie, întreprinzătorul și activitatea antreprenorială adeseori au fost neglijați de teoria economică, deși termenul în sine și primele abordări asupra antreprenoriatului datează de mai bine de două sute de ani(Casson, M., Entrepreneurship, The Concise Encyclopedia of Economics, www.econlib.org., 1990;).

Prezentăm în continuare câteva dintre accepțiunile conceptului de întreprinzător(Amedeo Istocescu(2008), p38):

Însuși întreprinzătorul este acela care își asumă riscuri mari și diverse, pregătind pas cu pas inovația în organizație;

Întreprinzătorul este cel care organizează și coordonează activitățile, făcând să funcționeze o organizație, cu scopul realizării unui câștig personal;

Întreprinzătorul este cel care contribuie la dezvoltarea unui tip particular de comportament, organizational și social;

Întreprinzătorul este cel care combină diverse resurse cu scopul de a le face să producă valoare, respectiv este cel care introduce schimbări, inovații

Întreprinzătorul creator de organizații mici și mijlocii se caracterizează prin următoarele(Amedeo Istocescu(2008), pp 44-46)

Materialismul – un important criteriu pentru măsurarea performanțelor organizațiilor, adesea unicul, este profitul, obținut după recuperarea rapidă a investiției inițiale;

Curajul – acea putere de a-și asuma riscuri importante și diverse, mai mari sau mai mici, mai exact acea determinare de a face exact cum iși propune, unde își propune și când își propune;

Energia – presupune rezistența la orice turbulențe din mediul de afaceri, de instabilitatea legislativă, de lipsa de constanță a partenerlor de afaceri, de interesele divergente ale salariaților;

Inițiativa – puterea de a decide domeniul, momentul, locul unde să lansze fiind rezultatul experienței sau al viziunii personale a întreprinzătorului;

Inovația – fiind strâns corelată cu vârsta și pregătirea este mai des întâlnită la persoane tinere, lansate în afaceri în domenii de vârf;

Creativitatea – este cel mai adesea rezultatul uni tip de personalitate descis spre nou, căutare, risc;

Independență – bazată pe dorința expresă a întreprinzătorului de a decide integral, mai ales din punct de vedere financiar în legătura cu viitorul familiei și al lor;

Tenacitate – puterea de a rezista în ciuda barierelor și presiunilor, influențelor brutale, negative, ale unor factori întâlniți în mediulintreprenorial real;

Flexibilitatea – ușoara adaptabilitate la evoluțiile mediului de afaceri intern sau regional, la oportunitățile aflate în continuăă prefacere;

Originalitatea – inspirația de a alege acele oportunități de afaceri care să corespundă cu personalitatea întreprinzătorului și cu cerințele expimate sau doar latente ale ipoteticilor consumatori intermediari și finali;

Optimismul – viziunea pozitivă, acțiunile curajoase, acceptarea și chiar provocarea riscului, acționarea în condiții de evidentă incertitudine economică, politică, socială.

II.2. Tipologia întreprinzătorilor

Unul din cele mai frecvente aspecte abordate referitoare a întreprinzători este clasificarea lor. Următorul tabel cuprinde o tipologie reprezentativă a întreprinzătorilor, realizată pentru a sesizaîn dinamică modificările de percepție și optică ale specialiștilor într-o viziune retrospectivă.

Tabel nr 1. Tipologia întreprinzătorilor (Ovidiu Nicolescu(2001), p 57)

În 1997, John Miner realizează o clasificare substantial diferită de cea din tabelul de mai sus. Aici sunt incluse patru tipuri de întreprinzători și anume:(Delia Popescu(2007), pp58-61)

Întreprinzătorul performant personal se caracterizează prin:

Alocă mult timp afacerii,

Crede puternic în propria persoană și în ceea ce face,

Își dă interesul să stie cât mai multe despre afacearea pe care o derulează,

Deține o viziune amplă asupra evoluției afacerii pe care o implementează,

Apelează la tehnici de planificare,

Accentul este pus pe flexibilitate într-o organizare mai puțin structurtă și formalizată,

Prezintă reacții rapide în concordanță cu schimbarile mediului,

Posedă o capacitate mare de a rezolva probleme,

Se descurcă foarte bine în condiții de criză.

Următorul tabel prezintă elementele psihologice specifice acestui tip de întreprinzător:

Tabel nr 2. Elemente psihologice specifice întreprinzătorului performant personal

Întreprinzătorul „supervănzător” prezintă următoarele trăsături:

Este în permanență preocupat să vândă,

Se concentrează asupra a ceea ce vinde și cum vinde,

Niciodată nu renunță să vândă,

Pentru dirijarea afacerilor curente ale firmei apelează la alții,

Pune mare accent pe munca în echipă și pe relațiile umane.

Tabel nr 3. Elemente psihologice specifice întreprinzătorului „supervânzător”

Întreprinzătorul manager:

Posedă apreciabile calități și pregătire managerială,

Îi place să conducă proprii salariați,

Alocă timp și resurse pentru a convinge potențialii clienți să cumpere produsele firmei sale,

Pune mare accent pe eliminarea diferențelor culturale între persoane,

Încurajează personalul să construiască și să dezvolte o carieră în cadrul companiei.

Tabel nr 4. Elemente specifice întrprinzătorului – manager:

Întreprinzător generator de idei:

Posedă o multitudine de cunoștințe într-un domeniu,

Are libertatea de a ivoca și de a-si implementa ideile proprii,

Pentru a finaliza o idee nou, are capacitatea de a atrage persoane asemănătoare lui,

Își consacră energia obținerii sprijinului pentru a implementa o idee nou,

Își cristalizează o viziune asupra afacerii.

Tabel nr 5. Elemente specifice întreprinzătorului expert

Una din cele mai propagate, citate și cunoscute clasificări din Europa, este cea a lui Stratos.

Tabel nr 6. Tipologia întreprinzătorilor

Referitor la cele patru tipuri de întreprinzători prezentăm succint următoarele:

Întreprinzătorul tip A – universal sau complet:

posedă o foarte bună pregătire economică și tenică,

manifestă o capacitate ridicată de cuprindere a problemelor implicate de demersul intreprenorial,

prezintă o disponibilitate ridicată de adaptare la mediu,

obiectivele sunt cu precădere obținerea de bani,

doresc un stil de viață atractiv,

întreprinzătorul de tip A corespunde dese ori temperamentului coleric,

sunt cei mai performanți din punct de vedere economic

Întreprinzătorul de tip B – dinamic și pionier:

deosebit de creativ,

disponibilitatea superioară spre asumare de riscuri,

se adaptează bine la scimbările din mediul antreprenorial,

adesea au un temperament sanguin,

vizează obținearea de bani, stil de viață bogat în satisfacții,

se bazează în firmă pe dezvoltarea produslui și penetrarea pe piață,

ca performanță se situează împreună cu întreprinzătorii organizatori, pe plan secund după întreprinzătorii de tip A.

Întreprinzătorul de tip O – organizatorul:

acordă o atenție majoră aspectelor administrative,

manifestă un puternic spirit analitic,

are o capacitate ridicată de a raționa cu o puternică tentă analitică – ceea ce il ajut în decizii și acțiuni,

d.p.d.v strategic , tinde să acorde o importanță relativ egală opțiunilor de diversificare, modernizare a produselor și penetrare pe noi piețe,

face cel mai adesea parte din categoria „melancolicilor”,

situează pe prim plan scopuri de natură familial – intreprenorială.

Întreprinzătorul de tip R – clasic sau „rutinier”

se caractrerizează prin amploare mai redusă a deciziilor și acțiunilor,

prezintă o prudență areciabilă, negenerând firme puternice și dinamice,

orientarea strategică predilectă este diversificată,

performanțele obținute îl situează pe ultima poziție în cadrul celor patru considerate,

de regulă întreprinzători din această categorie sunt de regulă „flegmatci”.

Din toate aceste informații deprindem eterogenitatea extremă a întreprinzătorilor, lucru ce explică evoluția complexă, dificil de perceput, cunoscut și direcționat a fenomenelor intreprenoriale.

Capitolul 2. Analiza poziționarii și rolului IMM-urilor în economia României

2.1. Despre intreprenoriat – caracteristici pentru România

Fără nici un fel de îndoială, evoluția economiei și societății românești depinde într-o măsură apreciabilă de starea, dinamica și performanțele IMM-urilor românești și de capacitatea acestora de a genera valoare adăugată. Motiv pentru care, strategia, politicile și performanțele industriale trebuie să reprezinte o preocupare intensă nu numai pentru cei care lucrează în acest cadru, ci pentru toți factorii de decizie politică, economică, administrativă, științifică, educațională de pe toate plierele societății, pentru specialiștii, analiști și cercetătorii în economie și într-o viziune cuprinzătoare – pentru populație în ansamblu. În realitate situația se prezintă diferit, ceea ce explică, în bună măsură, evoluțiile contorsionate și deficitul de performanță strategică ale industriei din ultimele decenii.

Peter Drucker zicea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”. Aceste mici afaceri contribuie în mod intens la realizarea obiectivelor fundamentale ale oricărei economii naionale, devenind „forele motrice” ale progresului economico-social. (Drucker(1999) p11).

Organizațiile private mici sau mijlocii, sunt omniprezente în economia contemporană. Ele și-au câștigat definitiv, un loc privilegiat, și aici nu vorbim doar de preocupările organismelor decizionale naționale, dar și în mentalitatea cetățenilor obișnuiți și în viziunea modernă a întreprinzătorilor din lumea întreagă.

Sunt cunoscute și acceptate de mult timp, contribuția acestor firme la realizarea produsului intern brut și a veniturilor bugetare, la obținerea de profit care să recalibreze rolul și importanța clasei de mijloc, la stabilitateape un temrne cât mai îndelungat a economiei naționale.

Intreprenoriatul se poate defini ca o activitate susținută de înființarea întreprinderilor mici și mijlocii private, desfășurată cu precădere în perioada de creștere economică și în condițiile menținerii unui mediu ambiantce favorizează inițiativele și acțiunile intreprenoriale.

Ca și în restul țărilor și în România, cauzele care generează apariția, dezvoltarea și succesul inițiativelor intreprenoriale sunt: (A.Istocescu(2006), pp 21-22)

Obținerea de profit rezonabil – un câștig corespunzător eforului depus, motivul care îi animă pe întreprinzători,

Câștigarea independenței de acțiune – realizarea dorinței întreprinzătorilor, să se descurce pe cont propriu, și să facă doar ce doresc,

Nevoia asiduă de a pune în practică o idee, o obsesie, de a crea și de a experimenta – aceasta manifestându-se mai ales la persoanele cu inițiativă, la acele persoane cu o mare putere de muncă,

Inovarea – ca un permanent proces pentru acele organizații care intuiesc faptul că astăzi nu mai există alternativă în a obține și menține performanțe economice și manageriale deosebite,

Dezvoltarea sectoarelor trei, patru și cinci ale economieiîn paralel cu scăderea ponderii sectoarelor agricol și industrial în cadrul PIB,

Demografia – reprezintă o cauză recent apărută și cu efecte din ce în ce mai sesizabile,

Caracteristicile politice și economice actuale- restructurarea organizațiilor, prin descentralizare, intreprenoriat sau alte modalități.

Spiritul intreprenorial, chiar daca estită în orice afacere și la orice întreprinzător, se ține totuși cont că depinde în mod decisiv de tipul afacerii, riscul asociat, incertitudinea aferentă proiectului.

2.2. Aprecieri ale întreprinzătorilor cu privire la evoluția de ansamblu a mediului economic din România

În perioada actuală, situația de ansamblu a mediului economic din România, a fost apreciată ca fiind neutră în 47,27% din întreprinderi, stânjenitoare dezvoltării în 38,55% dintre IMM-uri și favorabilă afacerilor în 14,18% din organizații. Dacă examinăm comparativ aceste considerente cu cele din anul precedent(20014), constatăm că se remarcă lipsa unor schimbări semnificative ale percepțiilor întreprinzătorilor din IMM-uri cu privire la mediul în care își desfășoară activitatea.

Tabel nr. 7. Evaluarea situației de ansamblu a mediului economic de către întreprinzători în in perioada 2013-2015

Privind în ansamblu pe o perioada mai îndelungata, mai exact 2010 – 2015 observăm o evolutia semnificativă de cresteri și descreșteri pentru fiecare an, de situatii favorabile pornind în 2010 de la 3,79% și ajungând în 2012 la 21,80% , în următoarea perioada urmând să scada iar și în 2015 să înregistreze 14,11% . Mediul intreprenorial neutru a fost în continuă creștere pe toata perioada menționată, el pornind în 2010 de la 18,11% și ajungând în 2015 să înregistreze 45,31%. Mediul stânjenitor dezvoltarii afacerilor, a înregistrat procente în descreștere. Dacă în 2010 aveam 78,07%, pe parcursul anilor, situația s-a schimbat și în 2015 înregistrează 40,58% .

Fig 1. Evoluția percepției întreprinzătorilor asupra mediului economic din Romania în perioada 2010 – 2015( sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Estimarea de către întreprinzători a evoluției mediului economic în 2016, prin comparație cu anul 2015 se concretizează printr-o remarcă a creșterii frecvenței aprecierilor defavorabile daca luam în calcul evoluția până la sfârșitul anului 2015 și o ușoară îmbunătățire a percepțiilor dacă luăm în considerare anul 2016 și situația se prezintă astfel:

14,11% dintre întreprinzători în anul 2015 sunt de părere că, mediul de afaceri va favorizat spre dezvoltarea afacerilor, în timp ce în 2016, 16,80% – sunt de părere mediul de afaceri va fi favorabil dezvoltării afacerilor

45,31% dintre întreprinzători susțin că situația mediului de afaceri va rămâne la fel în anul 2015, în timp ce 45,75% sunt de aceeași părere, dar pentru anul 2016

40,58% dintre IMM-uri estimează că mediul va fi stânjenitor dezvoltării afacerilor, în anul 2015, în timp ce 37,45% susțin aceeași părere, dar pentru anul 2016

Fig. 2. Estimarea evoluției de către întreprinzători a mediului economic în decursul anilor 2015 – 2016

Analiza percepțiilor cu privire la situația actuală și evoluția viitoare a mediului de afaceri în raport cu vechimea IMM-urilor, relevă în principal următoarele:

În rândul companiilor înființate în ultimii 5 ani se indică mai frecvent medii intreprenoriale neutre pentru perioada actuală și estimează mai des că mediul de afaceri în 2016 va fi favorabil dezvoltării

Întreprinderile cu vârsta între 5 și 10 ani înregistrează ponderile cele mai ridicate de IMM-uri , aici apreciindu-se că mediile de afaceri din prezent și până la sfărșitul anului 2016 vor influența favorabil agenții economici

Firmele de 10-15 ani dețin procentaje mai mari ale entităților în care se opinează că mediile economice perioadei actuale, cât și celei viitoare vor fi neutre dezvoltării businuss-urilor

Organizațiile care au peste 15 ani vechime consemnează proporții mai ridicate ale companiilor în care se consideră mediile economice din perioada actuală vor impacta negativ activitățile agenților economici, dar și procentajele cele mai reduse de firme în care se apreciază că mediul este și va fi neutru.

Tabel nr. 8. Diferențierea aprecierii evoluției în anul 2015 a mediului economic în funcție de vârsta IMM-urilor (Carta alba a IMM-urilor, p. 33)

Principalele oportunități în afaceri ale întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2014-2015 se prezintă astfel:

Cea mai puternică oportunitate prevede asimilarea de noi produse, ea având o evoluție semnificativă, și menținându-se în creștere în anul 2014 înregistrând 63,48%, urmând ca în 2015 să atingă 66,25%

Următoarea oportunitate în afaceri pentru IMM-uri e susținută de creșterea cereri pe piața internă înregistrând 60,93% în 2014 și ajungând în 2015 la 65,31%

Dacă urmărim oportunitatea privind realizarea unui parteneriat de afaceri, creșeterea de la 2014 la 2015 este de 3,34% ( fiind 42,77% în 2014 și 46,11 în 2015)

Penetrarea pe noi piețe este și ea o oportunitate în afaceri pentru IMM-uri și la fel ca restul, s-a menținut în creștere, de la 30,66% în 2014 la 32,95% în 2015

Utilizarea de noi tehnologii a mers în scădere de această dată, astfel că deșii în 2014 se bucura de un procent de 30,27%, în 2015 situația s-a schimbat și s-a coborât la 26,04%

O semnificativă creștere se vede la obținerea unui grant ca oportunitate în afaceri, plecând de la 9,75% în 2014 și ajungând să înregistreze 17,45% în 2015

Sporirea exporturilor s-a bucurat în 2014 de un procent de 7,65% însă în 2015 nu a reușit să valorifice oportunitatea și aceasta a scăzut la 5,02%

De remarcat că în 2014 în 1,21% dintre companii nu s-au indicat niciuna dintre oportunitățile enumeratemai sus, iar în 2015 aceste tipuri de companii au ajuns să înregistreze 4,73%

Fig. 3. Frecvența oportunităților de afaceri accesibile IMM-urilor din România (sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Ca dificulăți pe care managerii/întreprinzătorii le întâlnesc avem următoarele:

Scăderea cererii interne, atingând cel mai rdicat procent pe scara dificultăților , fiind semnalată în 59,49%

Birocrația, o altă problemă majoră, și de mulți ani în creștere deși întreprinzătorii luptă pentru reducerea ei, ajunge să fie semnalată în 55,27% din IMM-uri

Fiscalitatea excesivă este semnalată în 54,47% din IMM-uri

O altă dificultate majoră, inflația, mereu un subiect discutat, este semnalată în 46,69% din IMM-uri

Controalele excesive (45,16%) sunt discutate și rediscutate însă este greu de stopat această dificultate

Corupția, mereu un subiect renumit, și întâlnit în marea majoritate a discuțiilor, o problemă ce rămâne pe masa discuțiilor probabil mult timp și în următoarea perioadă, este semnalată în 37,38% din IMM-uri,

Nu departe de procentul corupției, este și cel al concurenței neloiale, fiind de 37,24%

Accesul dificil la credite, conduce la dificultăți de genul insuficienței finaciare pentru lansare sau dezvoltare, sau alte probleme și se înregistrează în 21,89% din IMM-uri

Concurența produselor din import (19,20%) poate genera dificultăți în raport cu prețul și calitatea produselor

Angajarea, pregătirea și menținerea personalului, deși ar trebui să fie o temă fară dificultăți pentru IMM-uri, să facă parte din programul lor, totuși 19,13% din IMM-uri anunță că se confruntă dificil cu această activitate

Instabilitatea relativă a monedei naționale, conduce la o dificultate majoră întâlnită in 16,36% din IMM-uri

Și infrastructura lasă de dorit, prin calitatea s-a slabă conduce la confruntarea cu dificultăți majore în 15,13% din IMM-uri

Creșterea nivelului cheltuielilor salariale (14,25%) este o altă dificultate și îngreunează menținerea personalului, motivarea salarială a acestuia și altele

Nici băncile nu sunt chiar cum vor să pară, costurile ridicate ale creditelor generează dificultăți în 13,89% din IMM-uri

Întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private semnalată în 12,44% din IMM-uri

Obținerea consultanței și trainingului necesar firmei(6,18%) este încă o dificultate pentru o mică parte din IMM-uri deși de câțiva ani se lucrează intens pe această latură și se dorește oferirea de suport necesar tuturor IMM-urilor

Scăderea cererii la export pentru 6,11% din IMM-uri reprezintă o dificultate

Neplata facturilor de către instituțiile statului, deși în doar 5,,67% din IMM-uri se întâmplă este o problemă, pentru că această dificultate poate fi remediată, daca statul ar da dovada de implicare 100%

Cunoașterea și adoptarea acquis-ului comunitar(4,22%) –lipsa implicări și cunoașteri poate genera dificultăți greu de depășit

De remarcat că 0,87% din companii nu s-au evidențiat în nici una dintre aceste dificultăți

Fig. 4. Frecvența dificultaților majore cu care se confruntă IMM-urile (sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Dinamica activității IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2011 – martie 2015

Deși informațiile furnizate de către întreprinzători, privind alte firme pot fi cu siguranță afectate de subiectivismul aferent perceperii stării altor organizații, totuși cele ce urmează a fi prezentate pot conduce la formarea unei imagini de ansamblu cu privire la evoluția sectorului de IMM-uri în perioada octombrie 2011 – martie 2015. Se concluzionează ușor că o parte considerabilă din întreprinderile românești mici și mijlocii, s-au confruntat cu mari probleme, datorită declinului economic accentuat. IMM-urile în general sunt mai vulnerabile la turbulențele contextuale decât firmele mari.

Recesiunea economică mondială a generat și în România multiple efecte negative. O mare parte dintre specialiști apreciază că multe țări vor avea și în continuare evoluții economice nefaste, chiar dacă au înregistrat creșteri ale PIB-ului în diverse perioade. În acest context, evidențierea impactului recesiuni economice interne/ internaționale cu privire la activitățile IMM-urilor din România prezintă o însemnătate deosebită.

Astfel că IMM-urile sunt clasificate și calculate procentual pentru a reprezenta schematic dinamica lor în:

IMM-uri care funcționează la aceeași parametri și aici avem un procent de 63,31%

IMM-uri care și-au amplificat activitatea având un procent de 11,20%

IMM-uri care și-au redus activitatea în procent de 23,49%

Fig. 5. Dinamica activități IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2011 – martie 2015 (sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Raportându-ne la aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluția IMM-urilor a căror activitate este foarte bine cunoscută de către întreprinzător din perioada octombrie 2011 – martie 2015, prin sondaj s-a constatat că:

36,55% din întreprinderi funcționează la aceeași parametri

33,39% dintre firme și-au diminuat afacerile

21,37% dintre firme se află în situație falimentară sau au dat deja faliment

8,69% dintre IMM-urile din România și-au amplificat activitatea

Dar această dinamică va suferi mereu modificări, datorită diverselor influențe negative generate cu sau fără voință dar care cu greu pot fi eliminate după cum urmează:

Criza economică mondială( 55,85% din totalul companiilor anchetate) – având cea mai mare influență negativă fiind cel mai adesea semnalată

Evoluția cadrului legislativ – s-a resimtit ca influentă negativă in IMM-uri în procent de 43,71%

Corupția în 42,25% din IMM-uri, deși se duce o lupă grea cu aceasta, sunt încă o serie mare de influențe negative cu impact puternic asupra IMM-urilor

Insuficiența capacitate a Guvernului, Prlamentului de a contracara criza economică înregistrând 33,16% dintre IMM-uri care resimt aceste influente nefaste

Birocrația excesivă (28,51%) – mereu o problemă

Insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme resimtită în poneri superioare de 21,31%

Politicile băncilor din România față de firme, se resimt în pondere de 16,65% ca influență negativă, deși se dezvoltă diverse programe care să condcă la schimbarea în influențe pozitive

Climatul și tensiunile sociale se resimt în IMM-uri în pondere de 13,45% ca influenșă nefavorabilă

Schimbările politice în conducerea țării în pondere de 12,58%

Conflictele și tensiunile sociale, etnice și militare din zone apropiate României în pondere de 5,45% – fiind semnalate influențe nefaste în special asupra SA-urilor

Politicile FMI și BM față de România in 4,44% din IMM-urile anchetate

Tensiuni interetnice in pondere de 3,27%

Iar 0,36% din companii nu s-au remarcat în nici una din variantele de mai sus

Fig. 6. Frecvența principalelor evoluții contextuale ce influențează în mod negativ activitățile IMM-urilor (sursa Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Când vorbim de structura IMM-urilor în fruncție de modalitatea de finanțare situația se prezintă în felul următor:

Autofinanțarea 82,04% în anul 2015 față de anul 2014 cănd procentul era de 91,52%

Credite bancare în procent de 24,58% în anul 2015 față de anul 2014 cănd procentul IMM-urilor era de 22,43%

Credit furnizor in pondere de 18,33% în anul 2015 comparativ cu o pondere de 18,48% in anul 2014

Leasing, IMM-urile se încadrează în pondere de 3,85% în anul 2015, puțin în creștere față de 2014 când aveam o pondere de 2,36%

Fonduri nerambursabile in pondere de 1,82% în anul 2016, comparativ cu 1,02% în anu 2014

Împrumuturi de la instituții finaciare specializate în pondere de 1,53% în anul 2015 față de 0,51% în anul 2014

Credit clienți înregistrează în 2015 o pondere de 1,45% din total IMM-uri anchetate, față de 3,31 % în anul 2014, o diferență semnificativă se observă aici

Alte modalități – și aici avem po pondere în 2015 de 0,73% iar în 2014 de 0,13%

Neplata facturlor firmei la furnizori, bugetul statului, etc – aici remarcăm o pondere de 0,73 % înregistrând o scădere față de 2014 căn aveam o pondere de 3,76%

Garantarea de FNGCIMM – în 2015 avem 0,44% pe cand în 2014 aveam mai mult, era o pondere de 0,70%

Emisiunea de acțiuni pe piața de capital în proporție de 0,22% din total firme chestionate în anul 2015 față de 0,06% în anul 2014

Factoring în anul 2015 avea 0,07% din total firme chestionate față de 0,06% în anul 2014

Fig. 7. Structura IMM-urilor în funcție de modalitățile de finanțare a activităților economice (sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

În funcție de principalele destinații ale necesarului de finanțare din IMM-uri se pot observa următoarele aspecte semnificative:

Au fost finanțate cu prioritate atât în 2014 cât și în 2015 capitalul de lucru și investițiile, Și observăm diferențe procentuale destul de mari de la un an la altul, sunt înregistrate scăderi semnificative

Creearea de locuri de muncă și proiectele inovative și de cercetare deși în pondere mai mică, se află și ele în lista de destinații ale necesarului de fianțare pentru IMM-uri. Se observă o creștere a necesarului de finanțare privind creearea de locuri de muncă

Fig. 8. Principalele destinații ale necesarului de finanțare din IMM-uri (sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

În scopul îmbunătățirii accesului IMM-urilor la finanțare CNIPMMR a propus următoarele măsuri stimulate pe două direcții:

Stimularea finanțării afacerilor prin instrumente alternative

Amplificarea și diversificarea serviciilor de garantare și de contragarantare pentru agenții economici și cu prioritate pentru IMM-uri, urmărindu-se valorificarea celor mai bune practici din UE

Îmbunătățirea politicilor băncilor cu capital de stat urmărindu-se cu prioritate implementarea unor strategii care să fie stimulative și prietenoase pentru IMM-uri

Furnizarea de seed-capital cu scopul înființaării de noi întreprinderi prin intermediul unui fond alimentat special, total sau parțial, din fonduri UE

Furnizarea de micro-granturi și micro-credite cu scopul dezvoltării serviciilor și meșteșugurilor în mediul rural cu ajutorul unui fond alimentat special, total sau parțial din fonduri europene

Furnizarea de micro-granturi și micro-credite cu scopul dezvoltării spiritului intreprenorial, susținerea acelor abordări inovative și foarte important, introducerea noilor tehnologii în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii cu ajutorul unui fond alimentat special, total sau parțial, din fonduri europene

Furnizarea de capital de risc cu scopul finanțării IMM-urilor inovative și a proiectelor din industriile de vârf cu ajutorul unui fond alimentat special, total sau parțial din fonduri europene

Furnizarea de finanțări pe termen mediu și lung cu scopul cofinanțării pentru realizarea de produse ecologice cu ajutorul unui fond alimentat special, total sau parțial, din fonduri europene

Creșterea transparenței și diminuarea birocrației în domeniul bancar

Adecvarea solicitărilor bancare în conforimitate cu criteriile de evaluare, fără a se face exces privind informațiilor cerute

Eliminarea tuturor obligațiilor declarative adiționale – se dorește limitarea cantității documentelor dar și a informațiilor solicitate întreprinderilor de către bancă la cele esențiale, fiind cele care fac nemijlocit obiectul evaluării cu scopul acordării sau respingerii creditului

Centralizarea tuturor datelor privind produsele oferite de băncile comerciale (și aici avem: DAE, plafoane, cerințe de eligibilitate etc.) pe un portal public, acesta fiind cel care permite atât vizualizarea cât și compararea între mai multe produse în timp real

Instituirea și promovarea, conform practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM – uri, la nivelul fiecărui județ, prin care să se asigure: creșterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluții întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) cu privire la obținerea de finanțări de la bănci, și sesizarea Guvernului în cazul apariției unor probleme majore.

Când vorbim de elaboarea de planuri, politici și strategii pentru IMM-uri constatăm că competitivitatea sectorului de IMM-uri din România se află în strânsă legătură cu capacitatea organizațiilor de a fundamenta, elabora și implementa strategii, planuri și polititci. Dezvoltarea dimensiuni previzionale a IMM-urilor reprezintă o importantă premisă a creșterii performanțelor organizaționale, și face parte din procesul complex al completării dimensiunii intreprenoriale cu sisteme, metode dar și tenici manageriale.

În anul 2014 în 42,85% din totalul firmelor chestionate nu se realizau planuri și polititci anuale, în 10,79% dintre IMM-uri se elaborau strategii pe 3-5 ani, iar în 46,36% din IMM-urile investigate se realizau planuri și politici de acțiune. De asemeanea este important să menționăm faptul că avem o evoluție cu totul pozitivă față de anul precedent, ea remarcăndu-se printr-o creștere cu 12,55 p.p. a ponderii IMM-urilor care întreprind activități de previzionare formalizate în planuri, strategii și politici. Dintr-o persepectivă structurală, evoluția aceasta a condus șa creșterea cu 78% a ponderii entităților care elaboarează strategii pentru perioade de 3-5 ani, și cu 20% a frecvenței organizațiilor care realizează politici și planuri anuale.

Când vorbim de dinamica performanțelor economice din perioada 2014 față de 2013 se preconizează că rezultatele identice sunt în 59,27% din IMM-urile eșantionate, pe următoarea poziție situându-se rezultatele puțin mai slabe, în 18,76% din organizații, fiind urmate de rezultatele mai bune în 15,77% din întreprinderi, după care constatăm ca 5,47% dintre organizații au rezultate mult mai slabe și în cele din urmă, cu cea mai mică pondere, respectiv 0,73% întâlnim organizațiile cu rezultate mult mai bune.

Fig. 9. Structura IMM-urilor în funcție de dinamica performanțelor economice pentru perioada 2013 – 2014 ( sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Gândind pentru situațiile viitoare, structura obiectivelor IMM-urilor pentru următorii 2 ani procentual se prezintă în felul următoar:

53,89% dintre întreprinderi se vor axa pe menținerea organizației la dimensiunile actuale

33,96% din IMM-uri se vor axa pe extinderea moderată a afacerii

4,98% dintre IMM-uri se vor axa pe extinderea rapidă a afacerii

3,85% dintre acestea se vor axa pe reducerea dimensiunii afacerii

un procent de 2,42% se vor intra în declin și vor ajunge la închiderea afacerii

iar cel mai mic procent, de 0,91% dintre IMM-uri vor ajunge la decizia de vânzare a afacerii

Fig. 10. Structura obiectivelor IMM-urilor în raport cu următorii 2 ani ( sursă Carta albă a IMM-urilor, ediția 2015)

Capitolul 3. Studiu de caz-Modalitați de amplificare a potențialului IMM-urilor din România

3.1. Chestionar

Nume firmă:

Nume întreprinzător:

Data:

Semnătură:

Chestionar

În ce an ați în înființat această afacere?

………..

Ce v-a influențat cel mai mult, atunci când ați decis să vă deschideți propria afacere?

Flexibilitatea programului

Oportunitatea de a fi propriul tău șef

A fost initial doar o idee, concretizată ulterior

Am simțit că pot mai mult și mai bine

Care a fost modalitatea(modalitățile) de finanțare folosită?

Autofinanțarea

Credite bancare

Credit furnizor

Leasing

Fonduri nerambursabile

Împrumuturi de la instituții financiare specializate

Altele

Care este numarul de angajați în prezent în firma dumneavoastră?

Între 1-9

Între 10-49

Între 50-249

Dacă ar fi să vă intoarceți în timp, ati deschide o afacere în același domeniu?

DA

NU

Care dintre următoarele entități v-au pus în dificultate în anul înființării firmei dumneavoastră?

Autoritatea locală

Autoritatea guvernamentală

Banca

Dificultățile au fost de altă natură

Nu am întâmpinat dificultăți

Odată cu trecerea timpului, ați resimțit schimbări privind mediul economic al IMM-urilor?

Da, în bine

Da, în rau

Nu am resimțit nici o schimbare

O parte considerabilă din întreprinderile românești mici și mijlocii, s-au confruntat cu mari probleme, datorită declinului economic accentuat. Situația întreprinderii dumneavoastră a trecut prin dificultăți din această cauză?

DA

NU

S-au întâmpinat dificultăți, dar nu au creeat mari probleme

Autoritatea dumneavoastră locală v-a oferit sprijinul necesar pornirii propriei afaceri?

DA

NU

Foarte puțin

Ați apelat vreodată la programele de finanțare europeană pentru IMM-uri?

DA

NU

Am în plan acest obiectiv

Care ar fi primele 3 măsuri pe care le-ați implementa în cazul în care ați avea putere de decizie în cadrul structurilor guvernamentale din domeniul sprijinirii înființării și dezvoltării IMM-urilor?

a)………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

b) …………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………..

c) …………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………….

Sunteți genul de manager care se bazează pe o strategie pe o perioadă îndelungată de timp?

DA

NU

Am în plan realizarea unei strategii pe o perioadă de până la ….. ani!

Privind în ansamblu evoluția IMM-urilor, pe care dintre următoarele oportunități de afaceri o considerați cea mai accesibilă în România?

Asimilarea de noi produse

Creșterea cereri pe piața internă

Realizarea unui parteneriat de afaceri

Penetrarea pe noi piețe

Utilizarea de noi tenologii

Obținerea unui grant

Sporirea exporturilor

Altele

Alegeți una dintre următoarele variante cu privire la evoluția afacerii peste doi ani?

Afacerea se va extinde

Afacerea va avea dimensiuni mai mici

Afacerea va râmâne la aceleași dimensiuni

Se va ajunge la vânzarea afacerii

Afacerea va fi închisă

Capitolul 4. Recomandări pentru amplificarea potențialului IMM-urilor din România

Pentru noul guvern în 2016 IMM-urile au următoarele priorități:

1. Se dorește crearea unui mediu de afaceri favorbil prin adoptarea următoarelor măsuri:

– se pune un mare accent pe reducerea birocrației dar si pe reducerea sarcinii fiscale conducând la un mediu de afaceri prietenos și favorabil dezvoltării

– se urmărește continuarea simplificării proceselor și procedurilor adminsitrative, vizând o reducere de cel puțin 10% a numărului de autorizații, licențe, permise si avize pentru agenții economici

2. Cu privire la legea nr. 62/2014 constând în modificarea legii IMM-urilor – se urmărește ca aceasta să fie pe deplin aplicată și respectată prin: alocarea unei cote de cel puțin 0,4% din PIB pentru finanțarea programelor destinate IMM-urilor, publicarea în mod centralizat și actualizare permanentă a informațiilor privind toate programele și măsurile de susținere aplicabile IMM-urilor, incluzându-le și pe cele finanțate din fonduri structurale, cu scopul de a asigura accesul facil la informatii privind conținutul, condițiile, procedurile, termenele și celelalte , aspecte importante privind fiecare măsură în parte și nu în ultimul rând aplicarea celor 3 componente ale reglementării inteligente – la nivel național

– consultarea sistematică și foarte important periodică, a organzațiilor reprezentative ale IMM-urilor

– realizarea sistemică a analizei cost-beneficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM-urilor

– se pune accent pe o evaluare periodică a rezultatelor generate în urma implementării noilor reglementări

3. Cunoașterea fondurilor speciale pentru IMM-uri

– fonduri de seed – capital cu scopul sprijinirii înființării de noi microîntreprinderi

– fonduri de micro-granturi și micro-credite

– fonduri cu capital de risc

4. Oportunitățile de finanțare existente în programul de relansare economică a Uninunii Europene trebuie valorificate – acestea fiind lansate de președintele comisiei europene Jean – Claude Juncker cu o valoare de 315 miliarde euro, din care 75 miliarde euro alocate IMM-urilor. Se urmărește și elaborarea dar și depunerea unei liste de programe competitive în scopul susșinerii IMM-urilor din Romania, care să fie finanțate prin intemrediul noului mecanism cu consultarea confederațiilor patronale.

5. Reorganzarea și în mod special îmbunătățirea accesului IMM-urilor la fianțare prin:

– se dorește înființarea unei bănci speciale dedicată în totalitate IMM-urilor, dar și creearea unor programe speciale în scopul creditării întreprinzătorilor mici

– conform practicilor europene, se urmărește instituirea unui mediator de credite pentru IMM-uri, în fiecare județ, asemenea modelului francez, care să asigure realizarea a 3 scopuri: mărirea gradului de creditare a IMM-urilor, ajutorul prin oferirea unor soluții avantajoase întreprinderilor, în special sectorului IMM, în scopul obținerii de finanțare de la bănci și sesizarea Guvernului în contextul apariției unor probleme nerezolvate, cu un grad major.

6. Procesul investițional se dorește a fi relansat prin următorii pași:

– se aplică modificari și se fac completări în O.U.G. nr. 85/2008 cu privire la stimularea investițiilor, aprobată prin Legea nr. 78/2009

– împrospătarea cadrului legal cu privire la schemele de ajutor de stat, cu scopul de a le face în totalitate accesibile IMM-urilor

– recapitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor destinat IMM-urilor și Fondul Român de Contragarantare

– se dorește continuarea dar foarte important și suplimentarea bugetului Programului START în scopul dezvoltării abilităților antreprenoriale în randul tinerilor și ușurarea accesului acestora la finanțare, precum și a Programului de Minimis

7. Perfecționarea atragerii fondurilor structurale prin:

– stricta satisfacere a termenelor de finanțare specificate în contracte

– finanțarea în totalitate din bugetul statului a cheltuielilor realizate, care vor fi ulterior returnate de CE

– asigurarea creditelor bancare indispensabile cofinanțării beneficiarilor proiectelor finanțate din fonduri structurale

8. Încurajarea creări în sectorul privat a locurilor de muncă prin:

– contiunuarea adaptabilității pieței muncii din România prin însușirea de măsuri de încurajare și susținere în scopul înființării de noi locuri de muncă, de ocupare a persoanelor dezavantajate și de creștere a productivității muncii, având în vedere că România înregistrează cel mai mic nivel al ponderii salariaților din sectorul priviat în totalul populației(13,76%),

– păstrarea fără modificări atât a Codului muncii cât și a Legii nr. 62/2011 a dialogului social fară acordul confederațiilor patronale

– diminuarea cu 50% a contribuțiilor sociale pentru cei nou angajați, devaforizați, cât și a șomerilor

9. Diminuarea fiscalității prin:

– eliminarea prin exceptare a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici de la noul sistem de calcul pe clădiri al taxelor locale dar și de la reevaluarea cladirii de evaluatori autorizati, cu hotărârea pentru acestea a unui impozit de 0,08% pentru clădirile unde își desfășoară munca, raportat la valoarea contabilă

– lipsa adoptării de măsuri cu privire la creșterea fiscalității

– diminuarea cu cel puțin 25% a numărului de plăți fiscale pentru întreprinzători, fiind remarcat că în România este cel mai ridicat nivel din UE: de 3,11 ori mai ridicat decât media UE (Romania – 39 plati/an, media UE27 – 12,5 plati/an)

– excluderea penalităților de întârziere cu privire la creanțele bugetare

– ameliorarea reglementărilor cu privire la scutirea impozitului pe profitul reinvestit

– garantarea funcționării soft-ului de înregistrare a situațiilor financiare începând cu data de 01.01 a fiecarui an, în așa fel încât să se poată înregistra situațiile financiare ale societăților, persoane juridice române, acelea care au ajuns să fie supuse aprobarii imediaet dupa închiderea exercițiului financiar, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 având modificări ulterioare, pentru ca asociații/acționarii să poată beneficia imediat de dividendele cuvenite

10. Reforma în domeniul controalelor

– prioritar este rezolvarea rezolvarea marilor evaziuni fiscale

– exercitarea prioritară a funcției preventive a controlului, având la bază o informare corespunzatoare cât și stabilirea de avertizări prealabile sancțiunilor pecuniare în cazul microîntreprinderilor dar și a întreprinderilor mici

– excluderea atât a controalelor cât și a amenzilor excesive pentru IMM-uri

– buna responsabilizare a funcționarilor ce dețin diverse atribuții de control pentru excese/ greșeli/ abuzuri

11. Ridicarea gradului de acces a IMM-urilor la acizițiile publice

– optimizarea legislației: obligativitatea divizării obiectului achiziției în loturi mai mici pentru a fi accesibile IMM-urilor, reducerea birocrației pentru IMM-uri și a procedurii acordării de avansuri, etc

– operaționalizarea concretă a obligației de plată a prețului contractelor de achizitie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepție, cu penalizări ferme, potrivit Legii nr. 72/2013 și Directivei 2011/7/UE, cu excluderea blocajului financiar generat de arierate, care afectează puternic functțonalitatea și relansarea economiei

– optimizarea legislației cu privire la parteneriatul public-privat, cu scopul reducerii plafoanelor stabilite de dispozițiile legale, în vederea operaționalizării acestora pentru întreprinzatorii din România, inclusiv pentru IMM-uri

12. Sprijinirea distribuției și comecializării produselor IMM-urilor

– expansiunea măsurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 cu privire la comercializarea produselor alimentare, cu scopul protecției contra înțelegerilor și practicilor anticoncurențiale și urgentarea plăților comercianților către toate IMM-urile furnizoare – din industria ușoară, mobila, produse chimice, etc., care va încuraja creșterea producției industriale autohtone și va diminua importurile

– construirea unei rețele de colectare cu scopul distribuției produselor tradiționale și locale realizate de către IMM-uri, incluzând și micii agricultori și meșteșugari, cu implicarea financiară a fondurilor UE

– constituirea obligativității pentru marile lanțuri de magazine de a garanta un spațiu minim de desfacere (30%) cu scopul prezentării și comecializării produselor, în special a celor tradiționale dar și a celor locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori și meșteșugari

13. Mărirea implicării autorităților publice atât locale, cât și centrale în:

– extinderea parcurilor industriale și tehnologice, a incubatoarelor de afaceri, a clusterelor, dar și a unei infrastructuri de afaceri corespunzătore, prin instrumente caracteristice necesităților IMM-urilor, cu surse de finanțare corespunzătoare și asigurari asociate, cu beneficiile tehnice ale serviciilor societații informaționale și cu colaborare activă cu mediul universitar și de cercetare, în vederea exploatări cunoștințelor științifice și valorizarea potențialului creativ

– extinderea rețelelelor și a centrelor de consultanță și înștiințare pentru IMM-uri, a serviciilor de ajutor în afaceri, a portalurilor de soluții avantajoase pentru IMM-uri, susținerea rețelelor de colaborare dintre IMM-uri, centre de cercetare și universități, organizații de formare profesională și formare profesională continuă, instituții financiare și consultanți

– încurajarea înființării și extinderii IMM-urilor și întreprinderilor sociale

– extinderea de parteneriate cu organizatiile patronale, pentru garantarea unor servicii complexe, adecvate în conformitate cu specificul micilor întreprinzători

14. Perfecționarea managementului public la nivel național cât și local

– realizarea strategiei naționale de formare, încurajare și perfecționare a managerilor din România

– asigurarea finanțării din fonduri europene a unor programe regionale corespunzătoare nevoilor managerilor pentru IMM-uri în vederea perfecționării și dezvoltării acestora

– realizarea unui program special, finanțat prin fonduri UE în vederea transferului celor mai bune practici manageriale din U.E. în IMM-urile din România

15. Ameliorarea eficacității administrării actului de justiție pentru IMM-uri

– garantarea pe deplin a celerității în judecarea dosarelor având ca obiectiv litigiile cu profesioniști, incluzând în motivarea sentințelor și efectuarea hotărârilor judecătorești, inclusiv redobândirea efectivă a debitelor de la instituții/autorități publice

– garantarea accesului IMM-urilor atât la mijloace cât și la forme procedurale mult mai simple și foarte important, mai accesibile

– expansiunea la 10.000 euro a pragului de aplicare a procedurii privind cererile de valoare diminuată

– fructificare rezultatelor proiectelor cu finanțare europeană desfășurate pentru ușurare administrativă și reducerea costurilor întreprinzatorilor

– diminuarea taxelor judiciare privind înregistrarea organizțtiilor patronale sau modificarea actelor constitutive ale acestora

– încurajarea dezvotării și promovării utilizării procedurilor prejudiciare și alternative de clarificare a litigiilor, inclusiv cu ajutorul organizațiilor patronale specifice

Bibliografie:

Marketigul întreprinderilor mici și mijlocii, Laurențiu Dan Anghel -http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=400&idb=

Managementul întreprinderilor mici și mijlocii din turism și servicii, Claudia Elena Tuclea – http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=386&idb=

Măsura și analiza statistică a riscului în România, Irina Isaic Maniu – http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=206&idb=

http://biblioteca-digitala-online.blogspot.com/2013/01/referat-rolul-si-importanta-imm-urilor.html

http://europa.eu/pol/enter/index_ro.htm

http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/enterprise_ro.pdf

http://europa.eu/youreurope/business/funding-grants/access-to-finance/index_ro.htm

http://cnipmmr.ro/2015/08/17/oportunitati-de-afaceridificultati-cu-care-se-confrunta-imm-urile-la-inceputul-anului-2015/

http://www.patronat-imm.ro/prioritatile-imm-urilor-pentru-noul-guvern-in-2016

Casson, M., Entrepreneurship, The Concise Encyclopedia of Economics, www.econlib.org., 1990;

Ovidiu Nicolescu(2001), Managementul întreprinderilor mici și mijlocii: concepte, metode, aplicații, studii de caz; Editura Economică, București

Delia Popescu(2007), Managementul întreprinderilor mici și mijloci; Editura Bibliotheca, Târgoviște

Valentina- Ofelia Robescu(2012), Inovarea și managementul IMM-urilor în România, Editura Ceres, București

Amedeo Istocescu(2005), Managementul comparat internațional, Editura ASE, București

Amedeo Istocescu(2008), Management pentru întreprinderi mici și mijlocii, Editura ASE, București

Peter Drucker(1999), Realitățile lumii de mâine, Editura Teora, București

Ovidiu Nicolescu(2014), Consiliul național al întreprinderilor private mici și mijlocii din România, CARTA ALBĂ a IMM-urilor din România 2014, Editura SIGMA

Ovidiu Nicolescu(2015), Consiliul național al întreprinderilor private mici și mijlocii din România, CARTA ALBĂ a IMM-urilor din România 2015, Editura SIGMA

Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, Ion Popa, Ciprian Nicolescu, Sebastian Ceptureanu, Eduard Ceptureanu(2011), Valoarea adăugată în IMM-urile din România, Editura ASE, București

Amedeo Istocescu(2006), Intreprenoriat și intraprenoriat în România, Editura ASE, București

Florea Pirvu, Silvia Olaru(2006), Managementul întreprinderii, Editura Lumina LEX, București

Vladimir Codrin Ionescu(2004), Mnagementul firmelor mici și mijlocii, Editura Economică,București