Moda anglicismelor în limba român ă [616151]

721

Moda anglicismelor în limba român ă

Laura TR ĂISTARU

Înnoirea vocabularului unei limbi este un proces esen țial și inevitabil, în
condițiile schimb ărilor care au loc permanent în societatea uman ă. Astfel, în
domeniul economiei, administra ției, comer țului; dar mai ales al informaticii,
numărul termenilor împrumuta ți din limba englez ă este din ce în ce mai mare.
Având în vedere c ă limba englez ă a fost introdus ă ca disciplin ă obligatorie în
sistemul de înv ățământ din România și că foarte mul ți tineri utilizeaz ă astăzi
calculatorul, limba literar ă, în diversele ei variet ăți, înregistreaz ă folosirea frecvent ă
a unor termeni de origine englez ă, cuvinte care la noi poart ă numele de
„anglicisme”. Termenul de anglicism este destul de r ăspândit în lingvistica
româneasc ă și a fost definit în mai multe lucr ări. Potrivit DEX anglicismul reprezint ă
„o expresie specific ă limbii engleze, cuvânt de origine englez ă împrumutat, f ără
necesitate, de o alt ă limbă și neintegrat în aceasta” ( DEX s. v.). În DN3 apare definit
ca :„expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine englez ă, împrumutat de o alt ă
limbă, încă neintegrat în aceasta” ( DN3 s. v.). Mioara Avram, spune c ă „anglicismul
este un tip de str ăinism sau xenism, care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate
și/sau inutile și este definit ca: unitate lingvistic ă (nu numai cuvânt, ci și formant,
expresie frazeologic ă, sens sau construc ție gramatical ă) și chiar tip de pronun țare
sau/și de scriere (inclusiv de punctua ție) de origine englez ă, indiferent de varietatea
teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza american ă, nu doar din cea britanic ă”.
(Avram 1997:11). Adriana Stoichi țoiu Ichim, folose ște termenul anglicism pentru
„împrumuturi recente din engleza britanic ă și american ă, incomplete sau deloc
adaptate (ca atare, ele se scriu și se rostesc în român ă într-un mod foarte apropiat sau
identic cu cel din limba de origine)” (Stoichi țoiu Ichim 2001: 83).Tot ea realizeaz ă o
delimitare precis ă între anglicisme (cuvinte în curs de asimilare): supermarket,
racket, master etc și xenisme (cuvinte neadaptate, numite și barbarisme): cash,
jogging, show, summit, trend etc. Calificarea de anglicism, spune Adriana
Stoichițoiu Ichim; ni se pare nepotrivit ă în cazul unor împrumuturi deja asimilate și
frecvent utilizate, inclusiv în limba vorbit ă, precum: fan, job, hit, star, stres, șort,
top”. Carmen Vlad, consider ă anglicismele „cele mai recente împrumuturi, care se
disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic și fonologic al limbii române și
care prezint ă fluctuații în grafie și pronunție” (Vlad 1974: 34). În majoritatea lor,
acești termeni, de origine englez ă nu au echivalente în limba român ă, fiind
împrumuta ți odată cu realit ățile pe care le denumesc. În studiul de fa ță vom
exemplifica doar o parte din anglicismele care circul ă în limba român ă; numărul lor
fiind foarte mare în toate domeniile.
Domeniile în care ele se utilizeaz ă sunt diferite:
1. Terminologia economic ă, financiar ă, comercial ă și a profesiilor:

Laura TR ĂISTARU
722
Staff s. m. pl. staffuri „grup de persoane cu o anumit ă misiune, de conducere
sub direcția unui șef; stat major”.
Management s. n. „arta de a conduce; știința organiz ării întreprinderilor, a
valorificării eficiente a resurselor umane, financiare și material ale unei organiza ții”.
Lobby s. n. „sal ă de așteptare a cl ădirii unei b ănci, unde se fac opera ții
bancare; tranzac ție făcută în această sală”.
Discount s . n . p l . discounturi „reducere de pre ț care se acord ă unui anumit
client, în anumite condi ții de achizi ționare a m ărfi”.
Dumping s. n. pl. dumpinguri „vânzare a m ărfurilor pe pia ța externă la prețuri
mai scăzute decât acelea de pe pia ța internă și de pe pia ța mondial ă, practicat ă de
unele țări pentru a elimina concuren ța”.
Brand s. n. pl. branduri „marcă, firmă”.
Broker s. m. pl. brokeri „agent care vinde sau cump ără pe comision;
intermediar”.
Dealer s. m. pl. dealeri „distribuitor”.
Manager s. m. pl. manageri „cel care conduce o antrepriz ă, care genereaz ă
interesele unui sportiv sau ale unei echipe care se ocup ă cu organizarea și cu
chestiunile financiare ale competi țiilor, impresar”.
2. Terminologia din informatic ă
Site s. n. pl. site-uri „spațiu pe internet, spa țiu în care sunt situate informa ții
pe rețeaua de internet”.
Mouse s. n. pl. mouse-uri , articulat mouse-ul „dispozitiv la computer,
calculator, periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer”.
Chat s. n. „discu ție amicală, o discuție care se face prin schimbarea mesajelor
electronice”.
Desktop s. n. pl. desktopuri „ecran”.
Display s. n. pl. display-uri , articulat display-ul „dispozitiv de vizualizare
folosit ca periferic la calculatoare”.
Hard disk s. n. „disc magnetic de mare cap acitate, pentru stocarea datelor la
computer”.
Software s. n. „ansamblu de activit ăți (codificare, organizare, analiz ă,
programare) pentru calculatoarele electronice, soft”.
Joystick s. n. „manet ă care controleaz ă mișcarea imaginilor pe un ecran
electronic sau la jocurile mecanice”.
e-mail s. n. pl. e-mailuri „scrisoare în format electronic, mesaje”.
On-line/online loc adj., loc. adv. „echipament, dispozitiv sau mod de
prelucrare a datelor conectate direct la calculator”.
Off-line/offline loc adj, loc adv. „echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare
a datelor neconectat direct la calculator”.
3. Terminologia din muzic ă
Play-back sn; pl. play-back-uri „redare a unei înregistr ări pe band ă
electromagnetic sau pe disc; tehnic ă inversă dublajului, prin care înregistrarea
sunetului precede pe aceea a imaginii”.
Single s. n. pl. single-uri „când se vorbe ște despre un disc de muzic ă, având
câte o singur ă melodie pe fiecare fa ță”.
Hit s. n. pl. hituri „cântec de succes, șlagăr”.

Moda anglicismelor în limba român ă
723
Blues s. n. pl. bluesuri „melodie lent ă”.
Live s. n., adj. invar., adv. „despre concerte și spectacole; care este înregistrat
pe viu; spectacol radiodifuzat sau televizat, transmis în timpul realiz ării lui – nu ca o
înregistrare ulterioar ă”.
Background s. n. pl. backgrounduri „fundal sonor (melodie, armonic, ritmic)
care susține și completeaz ă partea solistic ă, instrumental sau vocal ă”.
4. Terminologia sportiv ă
Bowling s. n. „joc de popice practicat pe o pist ă modernă, cu dispozitive
automatizate”.
Body building s. n. „culturism”.
Badminton s. n. „joc sportiv asem ănător cu tenisul”.
Baseball s. n. „joc sportiv (la americani) între dou ă echipe a câte 9 juc ătorii,
asemănător cu oina”.
Bungee-jumping s. n. „denume ște un sport extrem; s ăritura cu coarda”.
Fitness s. n. „condi ție fizică bună, sănătate”.
Jogging s. n. „alergare u șoară în scopul men ținerii sănătății”.
Derby s. n. pl. derby-uri , articulat derby-ul „întrecere sportiv ă de mare
importanță”.
5. Terminologia produselor alimentare și a băuturilor
Hamburger s. m. pl. hamburgări.
Hotdog s. m. pl. hotdogi .
Fast-food s. n. pl. fast-fooduri „local în care se serve ște mâncarea
standardizat ă, preparat ă și servită rapid”.
Cheeseburger s. m. „sandvici cu brânz ă”.
Chips s. n. pl. chipsuri „cartofi pr ăjiți (denumire comercial ă)”.
Cornflakes s. n. „floricele de porumb”.
Brandy s. n. pl. brandy-uri , articulat brandy-ul „băutură alcoolică, coniac”.
Whisky s. n. pl. whisky-uri , articulat whisky-ul „băutură alcoolică”.
Ketchup s. n. „sos picant din suc de ro șii, oțet și mirodenii”.
6. Terminologia din mod ă și produselor cosmetice
Look s. n. pl . lookuri , articulat lookul „înfățișare,aspect”.
Lifting s. n. „opera ție estetică care const ă într-o incizie ce scurteaz ă pielea
pentru a face ridurile invizibile”.
Make-up s. n. pl. make-upuri , articulat make-upului „machiaj”.
Fashion s. n. „mod ă”.
Design s. n. „crea ție vestimentar ă”.
Gloss s. n. „luciu de buze”.
Eye-liner s. n. „tuș”.
Office s. n. „îmbr ăcăminte pentru serviciu”.
Casual s. n. „îmbr ăcăminte de zi”.
Foarte mul ți dintre ace ști termeni sunt înregistra ți și în noul DOOM : staff / pl.
staffuri ; management , lobby / art. loby-ul , high technology , discount / pl.
discounturi ; dumping / pl. dumpinguri , art. dumpingul ; brand / pl. branduri , broker /
brokeri , dealer / dealeri , manager / manageri , site / pl. site-uri , art. site-ul , chat / art.
chatul , desktop / pl. desktopuri , display / pl. display-uri , art. display-ul , hard disk /
pl. hard diskuri , software , on-line / online , off-line / offline , e-mail / pl. e-mailuri ,

Laura TR ĂISTARU
724
art. e-mailul , play-back / pl. play-backuri , art. play-backul , single / pl. single-uri , art.
single-ul , hit / pl. hituri , blues / pl. bluesuri , live, background / pl. backgrounduri ,
body building , badminton , baseball , windsurfing , jogging , derby / pl. derby-uri ,
derby-ul , surfing , hotdog / pl. hotdogi , hamburger / pl. hamburgeri , fast-food / pl.
fast-fooduri , cheeseburger / pl. cheeseburgeri , chips / pl. chipsuri , cornflakes , ice-
tea / art. ice-tea-ul , ketchup , whisky , look / pl. lookuri , lifting , make-up / pl. make-
upuri , make-upul , fashion , design . Alte anglicisme nu sunt înc ă în noul DOOM :
mouse, joystick, bowling, bungee-jumping, fitness, gloss, office, casual . Foarte multe
persoane și în special tinerii folosesc frecvent în limbajul de zi cu zi cuvinte de
origine englez ă în locul cuvintelor române ști, pentru a fi „la mod ă”. Este normal ca
vocabularul unei limbi s ă se îmbog ățească frecvent cu termeni noi; îns ă importul
masiv de neologisme poate crea dificult ăți și poate duce la alterarea limbi noastre.
Realitățile actuale impun folosirea unor astfel de cuvinte, care sunt preferate
echivalentelor române ști, care reprezint ă, în multe situa ții, perifraze. Numero și
oameni de cultur ă au criticat vehement invazia de anglicisme. Printre ei, amintim pe
celebrul scriitor rus Alexandr Soljeni țîn, scriitorul și publicistul Octavian Paler și
poetul Geo Dumitrescu. Astfel, anglicisme le trebuie folosite în mod adecvat și cu
măsură. Folosirea abuziv ă, fără să ținem seama de context, de interlocutor, de
situația în care are loc discu ția, poate stârni ridicolul. Avem îns ă după cum afirma
Adriana Stoichi țoiu Ichim și împrumuturi necesare „cuvinte sau unit ăți frazeologice
care nu au corespondent românesc: manager, broker, snack-bar, hamburger, fan
etc.” (Stoichi țoiu Ichim 2001: 85).
În concluzie, fiecare popor trebuie s ă lupte pentru ap ărarea și cultivarea limbii
sale atât prin crearea de cuvinte noi cu mijloace interne, cât și prin preluarea de
cuvinte din alte limbi și prin integrarea lor optim ă în sistemul s ău de organizare și
funcționare.
Bibliografie
A. Izvoare și lucrări de referin ță
DEX = Dicționarul explicativ al limbii române , București, Editura Academiei, 1975.
DN = Florin Marcu, Maneca Constant, Dicționar de neologisme , ediția a III-a, Bucure ști,
Editura Academiei, 1978.
DOOM2 = Academia Român ă, Institutul de Lingvistic ă „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române , ediția a II-a rev ăzută
și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005.

B. Literatur ă secundar ă
Avram 1997: Mioara Avram, Anglicismele în limba român ă actuală, București, Editura
Academiei.
Forăscu, Popescu 2005: Narcisa For ăscu, Mihaela Popescu , Dicționar de cuvinte
„buclucașe”, București, Editura ALL.
Lăzărescu 2005: Rodica L ăzărescu, Dicționar de capcane ale limbii române , București,
Editura Corint.
Pitiriciu 2006: Silvia Pitiriciu, Neutrele atematice cu pluralul în -e / -uri în limba român ă
actuală, în Studii de gramatic ă și de formare a cuvintelor în memoria Mioarei Avram
(coord. acad. Marius Sala), Bucure ști, Editura Academiei Române.

Moda anglicismelor în limba român ă
725
Stoichițiu Ichim 2001: Adriana Stoichi țiu Ichim, Vocabularul limbii române actuale:
dinamică, influență, creativitate , București, Editura ALL.
Topală 2006a: Drago ș Topală, Aspecte ortografice și ortoepice ale anglicismelor din limba
română actuală, în Omagiu Gheorghe Bolocan , Craiova, Editura Universitaria.
Topală 2006b: Drago ș Topală, Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba român ă
actuală (genul și numărul), în Studii de gramatic ă și de formare a cuvintelor în
memoria Mioarei Avram (coord. acad. Marius Sala), Bucure ști, Editura Academiei
Române.
Vlad 1974: Carmen Vlad, Limba român ă contemporan ă. Lexicologie (curs) , Cluj,
Universitatea Babe ș-Bolyai.
La mode des anglicismes dans la langue roumaine
Dés 1989, dans le vocabulaire de la langue roumaine ont pénétré des mots nouveaux
d’origine anglaise, nommés par les linguistes „ anglicismes ”. Parce qu’ils sont assez fréquent
utilisés par les parleurs et sont en train de remplacer les mots roumai ns, on peut discuter
même d’une mode des mots d’origine anglaise, des anglicismes, dans la langue roumaine.

Craiova, România