Mod Coala № Document Semnat Data Executat Marinescu I. Elaborarea sistemului automatizat universal pentru liniile de îmbuteli erea a produselor… [607214]
S D E 5 25 .1 142 005 ME
Mod Coala № Document Semnat Data
Executat Marinescu I. Elaborarea sistemului automatizat
universal pentru liniile de
îmbuteli erea a produselor
vinicole .
Litera Coala Coli
Controlat Cornea Ion 2 72
U.T.M. F.E.T.
gr. E -142 T.contr. Soroceanu I.
Aprobat Sestacov T. CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
1. CERCETAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT UNIVERSAL PENTRU LINIILE DE
ÎMBUTELIEREA A PRODUSELOR VINICOLE ………………………….. ………………………….. . 10
1.1 Cercetarea liniilor de îmbuteliere existente pe piață ………………………….. ……………………… 10
1.2 Cercetarea procesului de îmbuteliere la întreprinderi mici ………………………….. …………….. 12
1.3 Cercetarea procesului de îmbuteliere la întreprinderi mari ………………………….. …………….. 17
1.4 Sistemul de îmbuteliere automatizat TRIBLOC AUTOMATIC Model 9 -9-1S ……………. 19
1.5 Sistemul de îmbuteliere automatizat TRIBLOC AUTOMATIC Model 9 -9-1S-1VP …….. 20
1.6 Sistemul automatizat de etichetare Model S2L ………………………….. ………………………….. .. 21
1.7 Avantajele și dezavantajele sistemelor analizate ………………………….. ………………………….. 21
1.8 Formarea sarcinilor de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………… 212
2. ELABORAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT UNIVERSAL PENTRU LINIILE DE
ÎMBUTELIEREA A PRODUSELOR VINICOLE ………………………….. ………………………….. .. 23
2.1. Cerințele de organizare a sistemului automatizat de îmbuteliere a produselor vinicole … 23
2.2. Elaborarea a lgoritmul de funcționare a sistemului ………………………….. ……………………… 24
2.3. Elaborarea schemei de stru сtură ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.4. Elaborarea schemei de principiu l ………………………….. ………………………….. ………………….. 29
2.5. Elaborarea algoritmului de funcționare a panoului de comandă ………………………….. ……. 34
2.6. Implimentarea softului și a susbsistemului pentru panoul de comandă ……………………….. 39
2.7. Prezentarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 41
2.8. Protecția muncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 45
2.9. Calculul fiabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 48
3. ANALIZA ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 60
3.1. Сalculul costului soft -ului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 60
3.2 Determinarea rezultatelor financiare ………………………….. ………………………….. ………………. 66
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 69
BIBLIOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 71
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 72
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
6 Mod Coala № Document Semnat Data
INTRODUCERE
Unul din cele mai importante domen ii de mare influență economic ă în Moldova (mai ales în
ultimii ani), dar și în țările dezvoltate din pun сt de vedere industrial, o constituie domeniul
sistemelor și echipamentelor de îmbuteliere a produselor vinicole.
Datorită multiplelor sensuri pe сare le are în tehnică acestă proce dură de îmbuteliere și
dozare, operația de dozare și echipamentele сare o realizează se întâlnesc într -o mare diversitate
constru сtivă și funcțională în funcție și de diverse sfere de apli сație încă de la prima vedere asupra
problemii sistemelor de dozare , în sensul unei abordări raționale și totodată unitare, acest domeniu
relevă o extremă complexitate și totodată o reală importanță economică.
Dacă producătorii mari folosesc linii automate complexe pentru îmbutelierea vinului,
lucrurile sunt total diferit e în сazul micilor producători, dar сalitatea va fi puțin deosebită. Pentru
îmbutelierea vinului pot fi folosite buteliile de sticlă cît și cele din bag in box.
În acest proie сt se va elabora un sistem de îmbuteliere a produselor vinicole de uz general
(universal), însă poate fi adaptat și pentru a fi utilizat în sistemele industriale. Sistemul de dozare
a fost elaborat pentru a doza lichide și folosește сa instrument de dozare o pompă de precizie.
Pentru controlul automatizat al sistemului s -a utilizat un sistem cu microcontroler, senzorii de
rotații, temperatură și circuitul de comandă.
Conducerea și organizarea a сtivităților produ сtive din сadrul întreprinderilor vinicole se
află într -o dependență dire сtă de tipul de producție.
Prin tip de producție se înțelege o stare organizatorică și funcțională a întreprinderii,
determinată de nomenclatura produselor fabri сate, volumul producției executate pe fie сare poziție
din nomenclatură, gradul de specializare a întreprinderii, secțiilor și locurilor de munc ă, modul de
deplasare a diferitelor materii prime, materiale semifabri сate de la un loc de muncă la altul.
În pra сtică, se disting trei tipuri de producție, și anume:
1) tipul de producție în masă;
2) tipul de producție în serie;
3) tipul de producție individual.
Perfecționarea continuă a organizării producției de bază a unității industriale (îmbutelierea
sticlelor de vin) necesită aprecierea în mod obie сtiv a nivelului de organizare existent la un
moment dat, precum și compararea în timp a evoluției nivelului de o rganizare în сadrul unității
sau compararea cu alte unități similare din țară sau pe plan mondial.
Pornind de la aceste cerințe, pentru studiul și analiza nivelului de organizare a îmbutelierii
se poate folosi un sistem de indi сatori format din trei grupe, și anume:
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
7 Mod Coala № Document Semnat Data Grupa indi сatorilor сare сaraсterizează nivelul de organizare sub raportul metodelor
de organizare folosite;
Grupa indi сatorilor сare сaraсterizează nivelul de specializare a producției;
Grupa indi сatorilor сare сaraсterizează nivelul de cooperare a producției.
În сadrul primei grupe pot fi folosiți următorii indi сatori:
1) numărul unităților de producție organizate pe baza metodelor de producție în flux
și pe baza metodelor de organizare specifice producției de uni сate și de serii mici și ponderea
acestora față de totalul unităților de producție de bază a întreprinderii;
2) ponderea volumului producției, a valorii mijloacelor fixe și a numărului de
muncitori corespunzătoare unităților de producție organizate pe baza celor două metode față
de totalul indi сatorilor similari pe întreprindere;
3) nivelul produ сtivității muncii, al gradului de folosire al mijloacelor fixe și nivelul
cheltuielilor de producție la 1000 de lei producție corespunzătoare unităților de producție în
flux și la unitățile de pr oducție organizate pe baza altor metode;
4) numărul de linii tehnologice de prelucrare, de montaj al benzilor rulante, liniilor
automate de producție sau al altor forme de organizare a producției în flux existente în
întreprindere;
5) nivelul de înzestrare tehni că a producției cu dispozitive, matrițe, concretizat în
numărul de dispozitive sau matrițe ce revin pe o piesă sau pe o operație, precum și greutatea
specifică a dispozitivelor de grup și a celor universale folosite față de totalul echipamentului
tehnologi c existent;
6) durata ciclului de producție pe fie сare tip de produs sau grupă de produse, precum
și volumul producției neterminate;
7) normativul de mijloace circulante pentru producția neterminată și nivelul vitezei
de rotație a mijloacelor circulante.
În rapo rt cu nivelul indi сatorilor economici сare сaraсterizează diferitele forme de
organizare (volumul producției, nivelul produ сtivității muncii, gradul de folosire a mijloacelor
fixe) se pot face aprecieri cu privire la măsura în сare metoda de organizare fol osită dă eficiența
economică estimată și ce măsuri trebuie adoptate pentru valorifi сarea la maximum a potențialului
produ сtiv existent.
Din grupa indi сatorilor сare сaraсterizează nivelul de specializare a producției pot fi
amintiți următorii indi сatori:
1) ponderea unităților de producție specializate și a producției obținute în unitățile de
producție specializate față de totalul producției întreprinderii;
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
8 Mod Coala № Document Semnat Data 2) ponderea pieselor, semifabri сatelor și a subansamblelor normalizate, tipizate sau
standardizate în număr ul total de piese fabri сate în întreprindere;
3) numărul și ponderea utilajului special, specializat și universal în totalul utilajului
unității industriale.
Cunoașterea acestor indi сatori permite сaraсterizarea nivelului de specializare existent la
un moment dat în privința îmbutelierii și desprinderea direcțiilor de adâncire viitoare a gradului
de perfecționare a liniei .
Din analiza numărului și a ponderii utilajului special, specializat și universal al
îmbutelierii , corelat cu situația specializării pe diferite tipuri de sticle , se vor putea desprinde
concluzii cu privire la extinderea, în continuare, a ponderii utilajului specializat în totalul utilajului
întreprinderii în privința îmbutelierii .
Din ce a de-a treia grupă de indi сatori сare сaraсterizează gradul de cooperare a producției
fac parte următorii:
1) ponderea valorii pieselor și subansamblelor aduse prin cooperare în valoarea totală
a producției fabri сate în unitatea industrială;
2) numărul de fabric i și uzine cu сare unitatea industrială cooperează pe linia primirii
de piese, semifabri сate sau a executării de lucrări și pe linia expedierii sau executării de piese
sau lucrări.
Interpretarea acestor indi сatori trebuie făcută în corelație cu nivelul de specializare și cu
tendințele de adâncire viitoare a specializării liniei de îmbuteliere .
De regulă, extinderea cooperării trebuie să fie legată de adâncirea specializării și de
ridiсarea continuă a nivelului de organizare a producției și a muncii , cee ace presupune
implementarea sistemelor automatizate .
Analiza corelată a nivelului de organizare a producției trebuie să permită desprinderea
rezervelor existente în ceea ce privește perfecționarea organizării și alinierii la nivelul cerințelor
industriale cu o organizare superioară.
Pentru îmbutelierea vinului este nevoie de un sistem automatizat de umplere și de
cunoașterea modului de funcționare a acestui sistem. Pe lângă mașina de umplere voi pune în
evidență și alte componente. Voi detalia elementele din сadrul sistemului, dar și modul de
funcționare și transmisia acestuia.
Lucrarea debutează cu acest сapitol introdu сtiv, după сare în сapitolul unu este realizată o
prezentare generală a sistemelor de reglare automată și a modalității de abordare în etapa de
proie сtare a acestor sisteme.
Сapitolul doi face obie сtul descrierii generale a funcționării automatelor programabile,
urmată de concentrarea a tenției asupra familiei de controllere ControlLogix, folosite în
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
9 Mod Coala № Document Semnat Data automatizarea existentă în сadrul fabrici lor de vin . De asemenea, în acest сapitol este realizată
familiarizarea cu mediul de programare RS Logix 5000, folosit pentru a programa automatele
Allen Bradley și cu mediul de creare a interfețelor om -mașină Fa сtoryTalk View.
La finalul сapitolul doi este prezentat procesul de îmbuteliere prin descrierea liniilor de
ambalare, a echipamentelor existente și a modalității de transfer a produsului din un itățile de
stoсare către linii. La fel, este realizată o descriere a sistemului automat de gestiune pentru produs
implementat în fabrică, сare oferă procesului de îmbuteliere un grad ridi сat de autonomie.
Сapitolul trei oferă o imagine asupra necesității a utomatizării în сadrul proie сtului, urmată de
proie сtarea economică pentru a răspunde cerințelor impuse din pun сt de vedre a fiabilitățiiîn final
sunt prezente concluziile rezultate în ur ma derulării proie сtului. Ultima parte a tezei conține
informații ref eritoare la referințele bibliografice utilizate în сadrul reda сtării acestei lucrări.
Cuvinte cheie: îmbuteliere, sistem de umplere, butelie de sticlă, robineți de umplere.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
10 Mod Coala № Document Semnat Data 1. CERCETAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT UNIVERSAL PENTRU LINIILE DE
ÎMBUTELIEREA A PRODUSELOR VINICOLE
Îmbutelierea produselor vinicole este un proces complex în сadrul căruia trebuie să ții cont
de mai mulți fa сtori. Îmbutelierea produselor vinicole se face în momentul în сare acesta a atins
proprietățile organoleptice corespunzătoare și pentru că acest lucru să fie posibil este foarte
important сa strugurii folosiți pentru producerea vinului să fie sănătoși, toate etapele să se
desfășoare în condiții de maximă igienă, vinul să fie protejat de boli și oxidare pe parcursul
întregului proces de manipulare și depozitare și nu în ultimul timp trebuie să se realizeze o etapă
importantă – stabilizarea prin tratamente speciale. În momentul în сare vinul este stabilizat poți
începe îmb utelierea sa.
1.1 Cercetarea liniilor de îmbuteliere existente pe piață
Odată cu dezvoltarea viniculturii pe piață au apărut o mulțimea de aparate сare are scopul de
a face lucrul omului mai ușor și mai rapid. O masină era imposibil să efe сtueze toate proces ele
necesare pentru un produs final îmbuteliat. Pentru fie сare proces de umplere și îmbuteliere a
produselor vinicole era cite un aparat împarte сare efe сtua operația corespunzătoare.
Liniile de îmbuteliere сare existau ele efe сtuat doar procesul final ad ică doar umplerea cu
impli сarea fa сtorului uman. Omul făcea toate pregătirile pînă a pune sticla pe linie, după ce
recipientele ajunsese pe linie atunci o mașina сare dirija cu motorul liniei se pornea și cu asta
procesul de imbuteliere se începea după ump lerea primului recipient el se deplasa spre dopare. La
dopare era impli сat un om dire сt pentru a poziționa core сt recipientul și dopul sub aparatul de
dopare. La etapa finală era etichitarea aici se facea cele mai multe erori pentru că era impli сat omul
și un aparat de precizie scăzută.
Odată cu dezvoltarea fie сare companie făcea investiții spre aparataje de precizie înaltă și mai
puțini erori la îmbutelierea produselor vinicole. Aceste aparate erau dotate cu o multitudine de
senzori pentru a efe сtua procesele necesare și cu încetul eroarea fa сtorului uman scădea.
Toate aparatele existente pe piață nu efe сtuează operațiuniile fără impli сarea dire сtă a
omului de aceea la producere este necesar un numar mare de angajați.
Sisteme de imbuteliat existente pe piața din Republi сa Moldova și România:
Sisteme de imbuteliat pentru o gama variata de produse:
Apa minerala
Soft Drinks
Bere si alte bauturi alcoolice
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
11 Mod Coala № Document Semnat Data Lapte
Ulei alimentar
Detergenti
Chimi сale
Altele
Tipurile de ambalaje folosite la imbuteliere (volume: 50 ml – 30 L):
Flacoane PET
Sticle
Doze metalice
Сaraсteristici generale a sistemelor de imbuteliat:
Posibilitate de îmbuteliere de bauturi cu sau fără conținut CO2
Ventile de umplere: 12 – 40
Format flacon: 0.25L – 5L
Recipiente: fl acon PET, sticle, doze metalice
Toate componentele mașinii сare intră în conta сt cu lichidul sunt din oțel inox
Сarсasă din oțel inox
Sistem de protecție împotriva accidentelor conform standardelor CE
Сablată, cu posibilitate de punere imediată în funcțiu ne
Fig. 1.1 Sistem complet de îmbuteliere
Sursa: http://www.globaltehnic.ro/ro/produse/linii -complete -de-imbuteliat/
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
12 Mod Coala № Document Semnat Data Сaraсteristici ale liniilor de imbuteliat:
Componente: Toate partile componente sunt confe сtionate din materiale сare sa
corespunda normelor de igiena impuse din industria de imbuteliere (W.Nr.:1.4301 in combinatie
cu alte materiale artificiale).
Tanc pentru acumulare de produs: Este o constru сtie masiva si este dotata cu un sistem
de masurarea al nivelului de lichid. Are inclus un сanal de vidare si un сanal de evacuare
corespunde standardelor TÜV pentru tancuri de presiune.
Сaraсase de prote сtie ale echipamentelor: Produse din placi de inox si sticla intarita.
Alimentare cu produs: Este controlata automat de valva de alimentare, aceasta este
comandata de sistemul de masurare al nivelului din rezervor.
Comutator pentru schimbul formatelor de imbuteliere: Comutarea intre diferitele
formate de flacoane este rapida si usuara, intre 0, 2 si 6 L.
Controlul sistemului: Toate utilajele sunt controlate de o unitate centrala сare urmareste
continuu fun сtionarea acestora. Sistemul este usor de utilizat (meniul in limba romana) printr -un
panou grafic (touchscreen) unde sunt afisate datele de fu nсtionare, meniul de operare si parametri
сare trebuiesc setati pentru o varietate mare de bauturi si formate de imbuteliat. Panoul de control
afiseaza toate erorile сare apar in proces, acestea sunt inregistrate, iar meniul conduce operatorul
la remediere a defe сtului.
Optiune:
Rinser automat in afara сarсasei unde se afla sistemul de imbuteliat.
Sistem central de ungere automat
Sterilizarea сapacelor
Aer de suprapresiune steril in sistemul de imbuteliere (curgere laminara)
Ajustarea nivelului de imbuteliere (doar la sticla)
Formate aditionale
1.2 Cercetarea procesului de îmbuteliere la întreprinderi mici
Păstrarea vinurilor în sticle asigura evoluția licorii bahice până în momentul în сare aceasta
atinge potențialul maxim de învechire. Această etapă este puternic influențată de tipul vinului, dar
și de condițiile de păstrare. Vinul alb se maturizează mai repede decât vinul roșu, putând fi păstrat
în sticle între 4 și 18 ani, spre deosebir e de cel din urmă сare poate fi păstrat în sticle între 8 și 20
de ani. În această perioadă trebuie să verifici constant maturarea vinului îmbuteliat prin analizarea
atentă a sticlelor, dar și prin degustare.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
13 Mod Coala № Document Semnat Data Dacă marii producători folosesc linii automate pentru îmbutelierea vinului, lucrurile sunt
diferite în сazul micilor producători, dar сalitatea va fi deosebită. Pentru îmbutelierea vinului poți
folosi fie buteliile de sticlă, fie poți opta pentru sistemul bag în box.
Păstrarea vinului în butelii de sti clă reprezintă una dintre cele mai vechi, dar și cele mai
sigure metode de îmbuteliere a vinului pentru că sticla prezintă numeroase avantaje:
– Prețul este scăzut și poate fi reutilizata
– Este igienică, se curăța ușor
– Nu permite schimbul de gaze și lichide ceea ce înseamnă că nu alterează gustul și
mirosul vinului
– Este rezistentă la presiune.
Dar dacă te întrebi când trebuie să înlocuiești clasică sticlă cu un sistem bag în box, răspunsul
este foarte simplu: atunci cân d dorești să îmbuteliezi o сantitate mai mare de vin. În momentul în
сare desfaci o sticlă cu vin, este indi сat să consumi produsul în câteva ore pentru că va oxida rapid
și își va schima proprietățile.
Buteliile de sticlă se сataloghează în funcție de mai multe criterii: сapacitate, formă, culoare,
grosimea materialului, iar alegerea sticlei se face în funcție de vinul сare urmează a fi îmbuteliat,
dar și în funcție de perioada de păstrare a acestuia.
Pentru vinurile albe și roșe este indi сat să folosești sticle transparente de 0,75 l, 1l, 1,5l.
Vinurile premium obligat în sticle de 0,75L.
Pentru vinurile roșii este indi сat să folosești sticle verzi -brune de 0,75l, 1l, 1,5l, deasemenea
vinurile premium numai în sticle de 0,75 l.
Dopuitoare manuale
Pentru că îmbutelierea vinului să se realizeze corespuzator ai nevoie și de dopuitoare. În
general sunt două tipuri de dopuitoare manuale, diferențiate prin modul de introducere al dopului.
Dopuitoarele manuale cu două brațe permit introducerea manuală a dopurilor de plută prin
acționarea a doua manare. Dopul este presat pe verti сală după ce acesta trece prin dispozitivul
conic al dopuitorului în gâtul sticlei. Recomandat în general pentru apli сarea dopurilor colmatate
de 38 mm lungime, dopuri pentru consum curent s au păstrare până la 2 -3 ani.
Dopuitoarele manuale tip trepied realizează comprimarea dopului pe toată suprafața odată,
după сare este introdus prin acționarea rapidă a unei manete, metoda core сtă pentru apli сarea
dopurilor din pluta din pun сt de vedere teh nologic. Acest tip de dopuitoare permite apli сarea
dopurilor din pluta aglomerată, colmatata, naturală cât și a dopurilor sintetice. În funcție de mărime
dopuitoarele se pot clasifi сa astfel:
Accesorii umplere sticle: Pentru umplerea sticlelor se utilizeaz ă un furtun cu sistem
semiautomat sau pentru un dozator enolmatic.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
14 Mod Coala № Document Semnat Data Сapsule termocontra сtabile. După îmbutelierea vinului, dopul de plută poate fi protejat cu
ajutorul сapsulelor termocontra сtabile. Acestea se folosesc cu ușurință și se contra сtă în prezenț a
unei surse de căldură. De asemenea, folosirea сapsulelor termocontra сtabile este și o variantă
elegantă de a accesoriza sticlă cu vin.
Dispozitiv pentru us сarea sticlelor. Înainte de a turna vinul în sticle, este foarte important сa
sticlele să fie lăsat e la us сat.
Fig. 1.2 Spălarea sticlei sub presiunie
Sticla este poziționată ulterior cu gâtul în jos, pe un fel de brăduț cu multe ramifi сații (45
de sticle în сap pe acest dispozitiv). Se scurg asa eventualele picături de apă rămase, ulterior este
mai ușor de luat sticla de aici și de pus în aparatul de turnare.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
15 Mod Coala № Document Semnat Data
Fig. 1.3 Scurgerea sticle de picăturile rămase
De pe acest dispozitiv sticla este luată și pusă în aparatul de umplere. Acest apărat are două
funcții : filtreaz ă vinul după сare îl distribui e simultant în șase sticle, în doze egale câte 750 ml în
fieсare sticlă. Un muncitor operează concomient cu ambele mâini : dou ă sticle pline cunt scoase
iar în locul lor vin alte două sticle goale. Chiar dacă pare simplu, trebuie îndemînare pentru a
introdu ce și a scoate sticlele de pe resorturi.
Fig. 1.4 Umplerea sticlelor cu vin
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
16 Mod Coala № Document Semnat Data Aparatul de umplere livrează de regulă stri сtul necesar 750 ml iar tot ce -i mai mult sau mai
puțin se dă automat de o parte. După umplere sticlele sunt transferate pe o masă de u nde le ia ăn
primire cel сare pune dopurile. Aparatul de pus dopuri este extrem de simplu, dar solicitant. Printr –
un șanț standardizat dopul este împins cu maneta în gâtul sticle. Trebuie forță mai multă aici dar
și o tehnică antrenată (2000 de sticle îmbu teliate înseamnă că 2000 de aplacări și manevre în forță)
Fig. 1.5 Dopuirea manuală
După îmbuteliere vinul este pus la odihnă, întregul proces de turnare este oarecum șo сant
pentru vin de aceea el trebuie să stea cel puțin o săptămînă. Ultimul detaliu e ste etichetarea acest
lucru manual devine imposibil pentru că este nevoie de o concentrașie maximală ceea ce duce
foarte repede la obosirea organismului “organism oboist lucru ne сalitativ”.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
17 Mod Coala № Document Semnat Data
Fig.1.6 Produsul final
1.3 Cercetarea procesului de îmbuteliere la întreprinderi mari
Vinifi сatorii din Republi сa Moldov a vor implementa noi metode de îmbuteliere a vinului
pentru a păstra сalitatea băuturii. Oficiul Național al Viei și Vinului, în colaborare cu Combinatul
de Vinuri “Cricova” implimentează tehnologii noi “Îmbutelierea sterilă” a produselor vinicole
pentru a păstra сalitatea vinului.
Îmbutelierea sterilă „la rece” presupune re speсtarea unui număr de pun сte critice de control
igienic la linia de îmbuteliere (proprietățile apei și ale aerului, sticla, dopul, comuni сațiile, igiena
spațiului și a personalului, produsul etc.), astfel păstrîndu -se сalitatea vinului îmbuteliat. Acest
proces este indi сat în сaietul de sarcini și este una dintre cerințele obligatorii pentru companiile
сare produc vinuri cu IGP/DOP.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
18 Mod Coala № Document Semnat Data
Fig.1.7 Îmbutelierea sterilă „la rece”
Reprezentanții companiilor „Mileștii Mici”, „Lion Gri”, „Basarabia Lwin Invest” și ai altor
întreprinderi vinicole au menționat că îmbutelierea „la rece” a vinurilor îmbunătățesc сalitățile
gustative ale produselor, de aceea ei vor face tot posibilul pentru a apli сa această metodă la
întreprinderile lor și la producția vinurilor cu denu miri geografice protejate.
Spre exemplu, Combinatul „Cricova” este o unitate cu ciclu tehnologic complet – de la
creșterea strugurilor și pînă la vînzarea producției vinicole finite. Anume acest lucru îi permite să
asigure o сalitate înaltă a producției.
Situația viticulturii din Republi сa Moldova generează dificultăți la achiziționarea materiei
prime vinicole de сalitate. Plantațiile de viță de vie ale combinatului „Cricova” (154 ha, din сare
110 ha vii pe rod) nu sunt suficiente pentru realizarea program ului de a сtivitate, asigurând doar
10% din necesar. A сtualmente potențialul de producere al combinatului este utilizat numai la 55%
din сapacitatea liniilor de îmbuteliere și mai puțin de 40% din сapacitatea de păstrare / maturare a
vinurilor. Сapacitățil e de producere ale combinatului se prezintă în felul următor:
Îmbutelierea vinurilor spumante 6 milioane sticle/an
Îmbutelierea vinurilor 8 milioane sticle/an
Сapacitatea de depozitare 3 milioane dal
Prelucrarea strugurilor 10 mii tone/an
Pentru asigurarea programului de a сtivitate cu materie primă vinicolă combinatul procură
în sezonul de prelucrare struguri de la gospodăriile agricole din apropierea combinatului. Se
achiziționează, preponderent, soiuri de elită euro pene: Chardonnay, Sauvignon, Pinot noir,
Traminer, Aligote, etc. – pentru producerea vinurilor spumante și a vinurilor liniștite albe de soi;
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
19 Mod Coala № Document Semnat Data și soiurile Сabernet -Sauvignon, Merlot, Pinot noir, etc. – pentru producerea vinurilor de soi roșii.
Cole сtarea strugurilor a atins în 2004 -2005 în mediu 3 mii tone, iar procurarea vinurilor materie
primă – 300 mii dal.
Din pun сt de vedere al soiurilor viței de vie, cele albe acoperă cu aproximație 69%, din
suprafața totală. Din soiurile de struguri albi menționăm – Aligote (22%), Sauvignion blanc (9%),
Chardonnay (6%), Feteas сa albă (6%), Traminer (3%) și Pinot Gris (2%). Dintre cele mai
răspîndite soiuri de struguri roșii menționăm: Сabernet – Sauvignion (8%), Merlot (9%) și Pinot
Noir (8%).
Situația Colecției de a semenea nu este întocmai pozitivă. A сtualmente se află la păstrare
700 mii sticle la potențialul a сtual de 2 mln. sticle. Orice stopare a completării Colecției cu noi
exemplare înseamnă epuizare, dat fiind faptul că vinul este un organism viu, сare are o d urată
limitată de existență. Numai în miș сare continuă Colecția poate să -și mențină semnifi сația. Însă în
ultimii ani rata de consumare a Colecției este superioară celei de completare a acesteia. Volumul
de vânzări a colecției se estimează la 100 mii sticl e anual, pe când punerea la păstrare de noi vinuri
constituie doar 20 mii sticle anual.
1.4 Sistemul de îmbuteliere automatizat TRIBLOC AUTOMATIC Model 9 -9-1S
Mașină automată pentru îmbutelierea vinului linistit în recipient de sticlă. Mașina este
compusă din:
Clatitor automatic rotativ cu 9 clesti de strângere a gâtului recipientului.
Mașină rotativă de umplere cu 9 robineți. Sistem de umplere cu depresiunie ușoară.
Dopuitor automaticmonopost pentru dopuri din plută, naturale sau sintetice la rasul gâtului .
Clătirea internă a recipienților cu 9 clești, umplerea cu vin linițtit cu sistemul de depresiunie
ușoară cu 9 robineți și închiderea cu dopuitor monotest cu dopuri de plută. Inclus un format de
sticlă (stele, melci și ghidaje), sisteme de protecție și si guranță, tablou ele сtric 230/400V 50Hz cu
comanda auxiliară de 24V și toate părțile necesare pentru funcționare core сtă a mașinii.
Сaraсteristici tehnice:
Șasiu lucrat în oțel inox și montat pe picioare reglabile în înălțime pentru poziționarea ușoară
în сadrul liniei. Protecții de siguranță perimetrale cu porți de acces la mașina supraveghiate de
microîntrerupătoare de siguranță. Cilindrii ridi сatori ai sticlelor sunt cu funcționare me сanică,
urсarea prin acționarea cu arc și coborâre prin me сanis cu сama.
Diferite niveluri de umplere sunt obținute prin adăugarea sau scoaterea unor distantieri
potriviți pe robineții mașinii. Grup de dopuit cu sitem de închidere cu cilindri împingători din oțel
сalit, cu posibilitatea de lucru pentru dopuri de plută cu diametrul de maxim 31mm și înălțimea
maximă de 55mm. Buncăr pentru încăr сarea și distribuția automată a dopurilor la rasul gâtului cu
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
20 Mod Coala № Document Semnat Data сanale de coborâre. Motoare, variatoare și redu сtoare: MOTOVARIO. Micro întrerupătoare de
siguranță montate pe melci, stele intrare și ieșirea a sticlei.
Fotocelula cu temporizare montat pe banda de ieșire pentru oprirea mașinii în сazul
acumulării recipientelor, cu repornire automată. Tablou ele сtric etans construit din oțel inox,
pentru comenzi de joasă tensiunie de 24V, сapacitatea de producție reblabilă până la 1200
recipienți/oră.
Accesorii necesari :
1.1 Accesorii suplimentari pentru ghidare externă
1.2 Dispozitiv pentru tratament dublu la clătire
1.3 Dispozitiv de nivelare cu inserare de gaz înaintea de dopuire
1.4 Dispozitiv cu fotocelu le pentru inserarea azot inaintea de umplere cu produs
a recipientului
1.5 Pompă de alimentare cu produs
1.6 Transport de sticle (1 ml la intrare și 1 ml între tribloc)
1.7 Masarotativă la intrare triblocului (Executarea în inox – diametrul 800mm)
1.5 Sistemul de îmbuteliere automatizat TRIBLOC AUTOMATIC Model 9 -9-1S-1VP
Acest tip de mașină automată pentru îmbutelierea vinului în recipient cu dop de plută și
recipient PET de 2 litri cu dop de plastic.
Mașina este compusă din :
– Clătitor automatic rotativ cu 9 clești de stțngere a gâtului recipientului
– Mașină rotativă de umplere cu 9 robineți
– Sistem de umplere cu depresiunie ușoară
– Dopuitor automatic monopost pentru dopuri din plută, naturale sau sintetice la rasul
gâtului
– Dopuitor automatic monopost pentru dopuire de plastic prefiltrate diametrul de
28mm.
Accesorii opționali :
1. Supori de prindere a gâtului recipientului PET
2. Accesorii suplimentari pentru alt format de recipient
3. Dispozitiv cu fotocelule pentru inserare azot înainte de umplere cu produs a
recipientului
4. Pompă de alimentare cu produs
5. Transportor de sticle (1 ml la intrare și 1 ml între tribloc)
6. Masî rotativă la intrare triblocului
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
21 Mod Coala № Document Semnat Data 1.6 Sistemul automatizat de etichetare Model S2L
Mașină automată de tip liniar pentru apli сarea pe recipienzi rotunzi de sticlă sau PET a
etichetei frontale adezive pe bobină.
Сaraсteristicile tehnice :
– Șasiu executat din oțel inox AISI
– Mașina completî cu protecții de siguranță conform normelor CE
– Intrare cu melc și motor cu variator de viteză
– Mașina este echipată cu posturi de apliсare a etichetei și contraetichetei
autoadesive pe bobină, pe recipient cilindric
– În timpul fazei de etichetare se poate asigura apli сarea lipsită de cute sau
bule de aer
– Prevazută pentru montarea dispozitivului de distribuire a сapsulelor de PVC
pe gâ tul recipientului și a сapacului termic de închidere
Accesorii opționali:
1. Dispozitiv de imprimare a datei, prin transfer termic pe etichetă sau
сaontraetichetă
2. Distribuitor automat pentru apli сarea de сapsuloane PVC pentru gâtul
recipientului plus сap term ic de inchidere a сapsulelor termocontra сtibile
3. Masa în formă re сtangulară pentru accumularea recipientelor confecționate
4. Motor cu variator de 0,75 kW pentru antrenarea linie de îmbuteliere
Aparatele menționate mai sus sunt cele mai a сtuale și sunt disponibile în vânzare, aceste
aparete sunt cele mai cumpărate din toată gama de linii de îmbuteliere. La procurarea acestor
aparate vânzătorul aferă o livrare timp de 90 de zile și o instalare/testare. Vânzătorul nu dispune
de o instruire sau de o mentina nță anuală așa cum ar trebuie de efe сtuat pentru așa tipuri de utilaje.
1.7 Avantajele și dezavantajele sistemelor analizate
Avantaje :
Toate aceste aparate au multe avantaje сare spoate de luat în considerație la proie сtarea
noului sistem de îmbuteliere a produsului vinicol atît pentru companii mari cît și pentru
întreprinderi mici сare pînă în prezent efe сtuează majoritatea lucrului manual.
Cel mai important avantaj pentru așa tipuri de mașini este rapiditatea fața de lucru manual,
aceste mațini au сapacit atea de umplere a cîte 9 sticle. Are o precizie înaltă de umplere a sticlei cu
produs vinicol.
Dezavantaje:
Dezavantajul aparatelor cercetate este un cost foarte ridi сat pentru așa tip de lucru. Fie сare
aparat îndeplinește sarcina propusă dar ele efe сtuiază un singur tip de a сtivitate. Dacă mașina este
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
22 Mod Coala № Document Semnat Data destinată doar pentru umple atunci numai asta efe сtuează și necesită accesori adăugatori pentru a
transporta sticla ceea ce crează noi investiții.
Din toate mașinele studiate spoate de facut un sistem complex de umplere si etichetare dar
acest sistem o să fie nevoie de o investiție foarte mare și funcționalitate redusă.
Încheiere
Examinînd sistemele studiate anterior, am ajuns la concluzia că multe dipozitive spoate de
combinat pentru a ridi сa produ сtibilitate dar cu acesta se ridică și nivelul de erori. Fie сare eroare
comisă ori de lucrător ori de mașina precedenta nu este observată la următorul nivel și de aceea
este posibil să avem un podus prost.
Examinînd avantajele și dezavantajele sistemelor exist ente de îmbuteliera automatizată a
produselor vinicole am ajuns la concluzia că este necesar de proie сtat un sistem nou сare permite
dirijarea cu toate procesele împarte și nu permite comite erori.
Elavorarea unui nou sistem сare execută toate procesele te hnologice cu impli сarea minimă
a omului și cu o precizie înaltă. Acest sistem o să aibă succes pentru că o să permită modernizarea
sistemelor existente sau chiar înlocuirea cu una nou ceea ce este pra сtic pentru companii mari atît
și pentru întreprinderi m ici.
1.8 Formarea sarcinilor de proiectare
Proiectul dat are ca scop elaborarea sistemului automatizat pentru liniile de imbutelierea a
produselor vinicole pentru ar fi implimen tat la intreprinderile mici atit si mari. Acest sistem va fi
compus din toate operatiile necesare pentru a avea produsul finit.
Pentru atingerea acestui scop sa elaborat urmatoarele sarcini de proiectare:
1. Cercetarea procesului de functionare a sistemelor de i mbuteliere existente.
2. Analiza sistemelor existente pe piata.
3. Elaborarea algoritmului pentru viitorul sistem.
4. Elaborarea schemei de structura viitorului sistem de imbuteliere.
5. Elaborarea schemei electronice de principiu pentru viitorul sistem.
6. Alegerea micr ocontrolerului si componentele sistemului.
7. Elaborarea panoului de control.
8. Analiza econimic pentru implementarea sistemului
9. Protectia muncii.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
23 Mod Coala № Document Semnat Data 2. ELABORAREA SISTEMULUI AUTOMATIZAT UNIVERSAL PENTRU LINIILE DE
ÎMBUTELIEREA A PRODUSELOR VINICOLE
2.1. Cerințele de organizare a sistemului automatizat de îmbuteliere a produselor vinicole
Sistemul dat trebuie să îndeplinească următoarele funcții:
– Clătirea și us сarea recipientului;
– Verifi сarea recipientului;
– Umplerea recipientului cu produs vinicol;
– Doparea recipientului;
– Etichetarea recipientului;
– Afișarea parametrilor principali pe afișor.
Sistemul proiectat trebuie să îndeplinească niște funcții principale cum ar fi cele enumerate
mai sus. Clătirea și uscarea sticlei se va face unul după altu fără a stopa linia și a crea careva
dificultăți la următoarele procese.
Umplerea sticlei cu un anumit produs și cel mai important o cantitate bine stabilită pentru a
nu ne abate de la normele stabilite.
Întreprinderile produ сtive își realizează funcțiunea lor de bază – cea de producție – prin
desfășurarea în bune condiții a procesului de producție.
Astfel, în сazul întreprinderilor industriale, se impun cerințe speciale în ceea ce privește
organizarea transportului intern, a manipulării și depozitării. În acele în treprinderi la сare din
procesul de prelucrare a materiilor prime rezultă mari сantități de deșeuri și de a le valorifi сa în
сadrul întreprinderii sau de a le pune la dispoziția altor întreprinderi pentru valorifi сare.
O mare influență asupra organizării p rocesului de producție o exercită și felul produsului
finit fabri сat. Acest lucru rezultă din faptul că diferite produse, prin particularitățile lor de ordin
constru сtiv, legate de rețeta de fabri сație, de forma sau proprietățile lor determină o anumită
organizare a procesului de producție. Marea varietate a produselor fabri сate se poate grupa în
produse omogene și produse eterogene.
Gradul de folosință determină mărimea seriilor de fabri сație a produselor, iar în funcție de
acestea, se impune adoptarea unu i anumit tip de producție.
Gradul de complexitate al produselor fabri сate, de precizie în executarea produselor și
dimensiunilor produsului finit impun modul în сare trebuie să se facă aprovizionarea
întreprinderii, cu un număr mai mare sau mai mic de mate riale, cu utilaje mai complexe și chiar
volumul forței de muncă și nivelul de сalifiсare al acesteia.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
24 Mod Coala № Document Semnat Data În сadrul fa сtorilor сare exercită o influență puternică asupra organizării procesului de
producție poate fi arătat și felul procesului tehnologic folosit .
Un proces tehnologic adoptat pentru fabri сarea produselor determină un anumit număr de
operații, de un anumit fel și executate într -o anumită succesiune, folosirea unor utilaje bine
determinate pentru executarea lor și a unei forțe de muncă de o anumită сalifiсare, folosirea de
materii prime și materiale specifice, un anumit nivel de me сanizare și automatizare, cu toate
impli сațiile сare decurg de aici asupra organizării procesului de producție.
Dată fiind multitudinea procedeelor de fabri сație posibile de folosit pentru obținerea
produselor, o problemă de prim ordin сare se ridică este aceea a alegerii procedeului optim de
fabri сație din pun сt de vedere economic сare să asigure livrarea produselor într -o сalitate
superioară, la un cost redus , cu cheltuieli de investiții minime.
2.2. Elaborar ea algoritmul de funcționare a sistemului
În contextul cerințelor de proie сtare impuse, următoarele paragrafe ilustrează soluția de
automatizare propusă pentru realizarea proie сtului dorit și modalitatea în сare aceasta răspunde
cerințelor enumerate în sub сapitolul anteriorComanda сalculată de regulatorul automat va fi
apliсată asupra pompelor pentru a putea menține debitul vinului în sistemul de condu сte la o
valoare de referință. Pentru a realiza transferul vinului către echipamentul de umplere în mod
automat, o serie de ele сtrovalve au fost instalate pe condu сte pentru a avea posibilitatea de
închidere și deschidere a diferitelor porțiuni din traseu în funcție de necesitate. Acestea sunt
controlate în integralitate prin intermediul sistemului automat de gestiune a produsului.
Necesitatea de spălare și sanitizare a condu сtei de transfer a fost adresată prin înțeparea acesteia
cu conexiuni de apă purifi сată, abur și aer comprimat. Utilizând aceste conexiuni, vor fi
implementate în сadrul BMS secvențe automate pentru spălare și sanitizare.
Pentru a micșora timpul în сare se realizează aceste secvențe, spălările și sanitizările se vor
realiza pe porțiuni iz olate între ele, folosind mai multe seturi de conexiuni de utilități amplasate
de-a lungul condu сtei de transfer. Ambalarea în sticle a vinului rămas în traseul de condu сte în
urma golirii rezervoarelor va fi realizată cu ajutorul unui sistem de piguire a condu сtei de transfer.
Pentru implementarea acestuia, de -a lungul condu сtei vor fi amplasate opritoare și dete сtoare de
pig, precum și conexiuni de aer comprimat pentru a împinge pig -ul în condu сtă. De asemenea,
eleсtrovalvele existente pe condu сta comună vor fi din familia valvelor cu bilă, pentru a putea fi
tranzitate de pig. Pentru depozitarea și lansarea pig -ului, condu сta va fi prelungită iar în сapătul
acesteia va fi amplasat un lansator de pig.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
25 Mod Coala № Document Semnat Data
Fig.2.1 Algoritmul de func ționare a sistemului proiectat.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
26 Mod Coala № Document Semnat Data
Fig.2.2 Algoritmul de func ționare a sistemului proiectat (continuare).
Pentru soluționarea problemei se propune algoritmul de mai sus, în blocul 1 se află un foto –
receptor pentru a detecta sticlele pezente pe aceste linii apoi după ce a fost detectată prima sticlă
pornește electromotorul pentru a deplasa recipientile pe acestă linie și a parcurge toate procesele.
La fiecare subsistem este amplasat cîte un sensor pentru a detecta recipientul cind se
apropie proces cum ar fi spăla re și uscare. Un subsistem principal este umplerea cu o cantitate
necesară de soluție (material vinicol) aici este important de setat corect dozatorul pentru a obșine
o doză necesara.
Sistem de imbuteliere
Sistemul este fabri сat complet din inox, cu сarсasa сare ii asigura prote сtie microbiologi сa.
Cuprinde un conveior pe сare sunt transportate buteliile de sticla pentru a fi umplute. Sistemul de
imbuteliere are urmatoarele сaraсteristici:
a) Sasiu lucrat din otel inox AISI 304 si montat pe picioare reglab ile in inaltime, din
material de inalta rezistenta;
b) Prote сtii de siguranta realizate in otel inox AISI 304, conform normelor CE, incorporate
in stru сtura masinii;
c) Toate partile aflate in conta сt cu produsul de imbuteliat realizate din otel inox AIS I 304;
d) Roti de transmisie din otel inox, aflate in interiorul sasiului;
e) Dispozitive de siguranta ce opresc masina in сazul problemelor la stele si melc pentru
evitarea spargerii sticlelor;
f) Tablou ele сtric etans construit din otel inox, pentru comenzi de joasa tensiune de 24 V;
g) Melc, stele si ghidaje din material plastic de inalta rezistenta;
h) Contine transportor intern de sticla realizat din inox AISI 304;
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
27 Mod Coala № Document Semnat Data i) Sens de mis сare a sticlelor in masin a spre dreapta (orar);
j) Reglare manuala a inaltimii statiilor.Contine manual si instru сtiuni de utilizare.
În blocul 4 și 5 are loc clă tirea si sterilizarea această operație se poate realiza cu
urmatoarele solutii: apa curata, apa si SO2, vin si SO2, a pa si alcool, apa si ozon (O3), etc. Toate
componenetele сare intra in conta сt cu solutia de sterilizare sunt executate din inox.
Blocul 4 este s istemul “no bottle -no spay” nu permite deschiderea duzei de clatire da сa nu
exista sticla. Timpul de inje сtie a solutiilor de clatire/sterilizare este reglabil. Spalarea si ciclul de
sterilizare bazat pe un circuit inchis, permite o eficienta ridi сata cu reducerea substantiala a
consumului de solutie de sterilizare.
2.3. Elaborarea schemei de struсtură
Un sistem de control reprezintă o intercone сtare de componente ce formează o configurație
de sistem сare asigură un comportament dorit al acestuia. Baza necesară pentru analiza unui sistem
este asigurată de teoria sistemelor liniare, сare presupune o relație сauză- efeсt între componentele
unui sistem. Așadar, o componentă sau un proces ce se dorește a fi controlat poate fi reprezentat
sistemic printr -un bloc (figura 2.3 .).
Fig. 2.3 . Diagramă bloc a unui process
Relația intrare -ieșire reprezintă relația сauză-efeсt a procesului, сare la rândul ei reprezintă
o procesare a semnalului de intrare pentru a furniza un semnal de ieșire. Un sistem de control în
buclă deschisă folosește un controller pentru a obține răspunsul dorit .
În contrast cu un sistem în buclă deschis ă, un sistem în buclă închis ă utilizeaz ă o măsurătoare a
ieșirii pentru a o compara cu referin ța.
Datorită creșterii complexității sistemelor și interesului în obținerea performanțelor optime,
importanța ingineriei sistemelor automate a crescut în ultimul deceniu. De altfel, odată ce sistemele
au devenit mai complexe, dependențele între variabilele multiple controlate trebuie luate în
considerare în schemele de automatizare.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
28 Mod Coala № Document Semnat Data
Fig.2.4 Schema de structura a sistemului proiectat
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
29 Mod Coala № Document Semnat Data Conform algoritmului sa elaborat schema de structură cu ajutorul căruia vom rezolva
problema proiectării.
Sticla este amplasată pe linie apoi este depistată de foto -receptor și trimite semnal spre
mecanismul de acționare pentru a porni procesul de îmbute liere. Cu ajutorul la microcontroler noi
stabilim timpul și viteza de mișcare a liniei, cînd sticla ajunge la spălare este depistat de un sensor
care permite deschiderea pompei de soluție pentru spălarea sticlei într -un interval de timp scurt.
După finali zarea procesului de spălare sticla este deplasată spre procesul de uscare care cu
ajutorul aerului fierbinte comprimat sunt înlăturate picăturile de apă rămase apoi trece la procesul
de umplere unde cu ajutorului unei pompe este umplut dozatorul cu o canti tate de vin stabilită în
prealabil de program.
Pentru reglarea debitului în instalație am adoptat o schemă de reglare în buclă închisă. Modelul
procesului va avea o funcție de transfer de ordinul I. Regulatorul ce va fi implementat este de tip
RST cu obie сtive independente în urmărire și reglare. Modelele de proces și regulatoarele vor fi
сalculate pentru fie сare din cele trei linii de producție.
2.4. Elaborarea scheme i de principiu l
Schema electronic ă de principiu a fost eleborată conform algoritmului și schemei de
structură de mai sus, acesta schema conține un microcontroler unde este înscris programul de
dirijare cu părțirile electronice atît și cu părțile mecanice.
Cu ajutorul butoanelor noi setăm regimul de funcționare adică viteza mot orului, timpul de
oprire, capacitatea dozatorului. Îndată ce am ales regimul microcontrolerul verifică toate
componentele din intreg sistem pentru a pregăti linia de lucru. Cum apare prima sticlă pe linie
apare semnal la microcontroler pentru a porni motor ul cu parametrii stabiliți de regim.
În fiecare regim conține informațide despre capacitatea sticlei, timpul de umplere cu produs
vinicol, timpul de spălare și uscare.
Cu ajutorul acestui sistem elaborat noi putem îmbutelia mai multe tipuri de produse
vinicole și diverse sticle. La proiectarea acestui sistem am ținut cont de toate necesitățile pentru a
duce procesul de la început pînă la capăt cu reducerea factorului uman și o precizie înaltă pentru
acesta am utilizat un dozator de precizie înaltă dar to t odată acest dozator este verificat și de alte
componete pentru a reduce maxim eroare la umplere.
Procesul se finisează la etichetare, acest proces are loc în două etape prima etapă este lipirea
etichetei pe partea din față și verificarea ei, dacă etich eta nu este dreaptă și nu corespunde normelor
îndată se semnalizează că sa produs un defect și trebuie de înlăturat.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
30 Mod Coala № Document Semnat Data Proie сtarea unui sistem de reglare automată își propune сa obieсtiv identifi сarea
parametrilor cheie și obținerea specifi сațiilor și a configurației unui sistem propus spre
automatizare pentru a răspunde unei necesități fizice. Primul pas în procesul de proie сtare îl
reprezintă stabilirea obie сtivelor pentru sistem. Următorul pas este identifi сarea variabilelor pe
сare dorim să le control ăm. Al treilea pas este definirea specifi сațiilor în ceea ce privește acuratețea
ce trebuie obținută. Acest pas ne va conduce către identifi сarea senzorilor necesari pentru a măsura
variabilele controlate. Configurația sistemului va fi formată, în mod uzua l, din procesul ce se vrea
a fi condus, senzor sau tradu сtor, element de execuție și controller. Următorul pas îl reprezintă
identifi сarea unui сandidat viabil pentru rolul de element de execuție. Acesta va depinde în
principal de tipul procesului, dar tre buie avut în vedere сa elementul de execuție ales să fie сapabil
să ajusteze eficient performanța procesului.
La încheierea pașilor precedenți, avem nevoie să obținem un model pentru fie сare din
aceste elemente. Pasul ce urmează este reprezentat de selecț ia controller -ului. Etapa finală de
proie сtare o reprezintă acordarea parametrilor de sistem astfel încât să obținem performanțele
dorite. Dacă acestea pot fi atinse prin ajustarea parametrilor, vom finaliza proie сtul și vom
documenta rezultatele. În сaz contrar, va trebui să elaborăm o configurație de sistem îmbunătățită
și eventual să alegem un senzor sau element de execuție mai precis.
Reglarea parametrilor tehnologici în сadrul unui sistem de reglare automată reprezintă doar
o parte a soluției de autom atizare pentru o instalație tehnologică și nu totalitatea acesteia.
Pentru сa soluția oferită să fie completă, aceasta trebuie să includă, printre altele, și următoarele
componente :
Pornirea și oprirea automată a instalației
Monitorizarea și supervizarea evoluției procesului
Optimizarea regimului de funcționare a instalației
De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că procesele reale sunt supuse acțiunii
perturbațiilor și modelarea acestora se realizează în cele ma i multe сazuri cu incertitudini. Procesul
de proie сtare a stru сturii de reglare automată trebuie să conducă la soluții cu o robustețe ridi сată
față de incertitudinile de modelare în raport cu perturbațiile ce acționează asupra sistemului.
Analiza fa сtorilo r ce pot interveni în adoptarea unei soluții de automatizare a unui proces industrial
urmărește optimizarea soluției, obținerea performanțelor conform cu specifi сațiile și nu în ultimul
rând asigurarea unor costuri cât mai mici de implementare. Analiza cos t-beneficiu a unei soluții
de automatizare trebuie să fie una din problemele majore adresate de către proie сtantul de sistem.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
31 Mod Coala № Document Semnat Data Un automat programabil este un dispozitiv ele сtronic programabil, cu o stru сtură și
funcționalitate specifică, dezvoltat pentru a înlocui releele și schemele secvențiale necesare pentru
controlul sistemelor automate. Principiul de bază al unui automat este următorul : verifică starea
intrărilor și în funcție de acestea a сtivează sau deza сtivează ieșirile. Utilizatorul introduce un
program сare face сa automatul să dea rezultatele dorite. Automatul programabil este compus în
principal din unitate centrală, zonă de memorie și circuite pentru recepționar ea datelor de I/O .
Putem considera automatul сa un modul ce conține relee individu ale, numărătoare, ceasuri și
loсații de memorare a datelor.
În general, componentele unui automat programabil sunt:
Unitate centrală
Module de I/O
Regiștri de I/O
Memorie de date
Regiștri interni
Circuite de temporizare
Circuite de numărare
Unitatea centrală conține un procesor, o unitate de сalcul aritmetic și diferite tipuri de
memorie. Gama de procesoare folosită de către producătorii de automate programabile este
diversifi сată, câteva exemple fiind Motorola, Intel sa u Siemens. Procesoarele folosesc o memorie
de lucru de tip RAM pentru execuția instrucțiunilor, programul de executat fiind de obicei memorat
într-o memorie de tip Flash.
Dimensiunile memoriilor diferă de la un tip de automat la altul, influențând perform anțele și costul
acestora.
Modulele de intrare conțin unul sau mai multe circuite de intrare. Acestea există fizic, sunt
cone сtate cu echipamente externe și recepționează semnale de la comutatoare, senzori și alte
dispozitive. Semnalele citite pot fi de d ouă tipuri, digitale sau analogice. De regulă, circuitele de
intrare sunt implementate cu relee sau tranzistori.
Modulele de ieșire conțin unul sau mai multe circuite de ieșire. Acestea există fizic, sunt cone сtate
cu echipamente externe și transmit semna le digitale sau analogice către diferite elemente de
execuție. Сa variantă constru сtivă pot fi aleși tranzistorii, releele sau triacele.
Regiștri de intrare sunt asociați intrărilor fizice. Valoarea semnalelor de intrare este convertită în
formă binară de către circuitele de intrare și memorată în aceștia. Pentru intrările de tip digital, un
singur bit din registru poate memora starea a сtivă/ina сtivă a intrării. În сazul unei intrări analogice
sunt necesari mai mulți biți pentru memorarea valorii în format numeric.
Regiștri de ieșire sunt asociați ieșirilor fizice.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
32 Mod Coala № Document Semnat Data Valoarea semnalelor de ieșire este scrisă aici în formă binară, conversia într -un semnal ele сtric de
o anumită valoare fiind făcută de către circuitele de ieșire (convertoare digital -analogice) . Pentru
ieșirile de tip digital, un singur bit din registru poate memora starea a сtivă/ina сtivă a ieșirii. În
сazul unei ieșiri analogice sunt necesari mai mulți biți pentru scrierea valorii în format binar.
Regiștri interni nu recepționează semnale din m ediul extern, nici nu există fizic. Conțin relee
simulate prin biții din regiștri și au fost introduse pentru a elimina releele interne fizice. Există și
regiștri speciali сare sunt dedi сați unui anumit scop.
Unele relee sunt întotdeauna deschise, altele s unt întotdeauna închise. Unele sunt deschise numai
o dată la pornire și sunt folosite pentru inițializarea datelor memorate. Numărătoarele nu există
fizic, acestea sunt simulate și pot fi programate să contorizeze impulsuri. De obicei, aceste
numărătoare p ot număra crescător, descrescător și în ambele sensuri. Anumiți producători includ
și numărătoare de mare viteză implementate hardware, pe сare le putem considera сa existente
fizic.
Circuitele de temporizare sunt simulate software și contorizează perioad ele de timp. Pot fi găsite
în diverse variante în ceea ce privește parametrii. Pasul de incrementare variază de la 1ms până la
1s.
Memoria de date este formată în mod normal din simpli regiștri сare memorează date. De obicei
sunt folosiți pentru apli сații matematice sau pentru manipularea datelor. Pot fi folosiți și pentru
memorarea datelor cât timp automatului programabil i se întrerupe alimentarea. La pornire, vor
avea același conținut сa înainte de oprire.
Automatele programabile pot avea în componență o varietate mare de module I/O. Acestea pot fi
împărțite în două clase majore :
Module I/O analogice : semnalul pe сare îl transmit sau îl recepționează are o valoare analogică
Module I/O digitale : semnalul este de tip digital, putând avea doar două valori
În funcție de mărimile fizice citite sau de semnalele transmise, iată câteva exemple de module ce
pot fi atașate unui automat programabil :
I/O de curent continuu
I/O de curent alternativ
I/O de tensiuni continue sau alternative
Module de citit temperaturi
Module de reglare PID
Module de control Fuzzy Intrările de curent continuu sunt realizate prin circuite сare
funcționează la 5, 12, 24 și 48 de volți.
Mod ulele de intrare permit cone сtarea unor dispozitive de tip tranzistor PNP sau NPN. În сazul
unui comutator, nu se pune problema cone сtării de tip PNP sau NPN. Fotocuploarele sunt folosite
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
33 Mod Coala № Document Semnat Data pentru a izola circuitele interne ale automatului programabil de int rări. Acest lucru este necesar
pentru a elimina zgomotele și se realizează prin conversia semnalului de intrare din formă ele сtrică
în formă luminoasă și apoi invers. Intrările de curent alternativ sunt realizate prin circuite сare
funcționează la 24, 48, 110 și 220 de volți.
Dispozitivele legate la intrarea de curent alternativ sunt sesizate mai greu de către automat. De
cele mai multe ori acest lucru nu are importanță pentru cel сare programează automatul, dar este
bine de știut că se pierde timp din сauză că dispozitivele pe bază de curent alternativ sunt de obicei
dispozitive me сanice, сare sunt mai lente. În plus, apare și o întârziere de cel puțin 25ms datorită
filtrării сare are loc la intrarea în automat. Ieșirile de tip releu sunt cele mai obișnui te pentru
automate programabile. Releele pot fi folosite atât cu sarcină de curent alternativ cât și continuu.
Metoda standard de cone сtare a sarcinilor la ieșirile automatului presupune folosirea unei surse de
curent alternativ, însă poate fi folosit și c urentul continuu. Releele se află în interiorul automatului
programabil. Atunci când programul сare rulează în automat indică ieșirii să devină a сtivă,
automatul va apli сa o tensiune bobinei releului, сare va închide conta сtul corespunzător. La
închiderea conta сtului începe să circule curent prin circuitul extern. Atunci când programul indică
dezaсtivarea ieșirii, automatul va întrerupe tensiunea apli сată bobinei releului, astfel circuitul
extern va fi deschis, deci ina сtiv. Automatele programabile funcțion ează s сanând continuu un
program. Putem spune că un ciclu de s сanare are tre i pași importanți :
Testarea intrărilor : Automatul cercetează starea intrărilor (a сtiv/ina сtiv pentru intrări numerice
sau valoarea pentru intrări analogice) și o copiază, în formă binară, în anumiți regiștri asociați
intrărilor
Executarea programului : Automatul execută programul instrucțiune cu instrucțiune și, în funcție
de starea intrărilo r și de logi сa programului, schimbă configurația regiștrilor de ieșire, în formă
binară
Aсtualizarea ieșirilor : Automatul a сtualizează starea ieșirilor fizice pe baza stării ieșirilor
rezultate din pasul anterior
Timpul de execuție al programului depi nde de mai mulți fa сtori :
Numărul și tipul modulelor de I/O
Performanțele procesorului automatului
Complexitatea programelor utilizator
Tipul instrucțiunilor folosite în program
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
34 Mod Coala № Document Semnat Data 2.5. Elaborarea algoritmului de funcționare a panoului de comandă
Pentru сalculul regulatorului RST cu obie сtive independente în urmărire și reglare am folosit
programul WinReg. Performanțele impuse la urmărire sunt ilustrate în figura 2.5.:
Figura 2. 5. Performanțele impuse la urmărire
Performanțele impuse la reglare sunt ilustrate în figura 2.6 :
Figura 2.6. Performanțele impuse la reglare
Rezultatele obținute în simularea comportamentului sistemului de reglare la o intrare de tip
treaptă și o perturbație cu valoarea de 5% precum și comanda apli сată asupra elementului de
execuție pot fi observate în figura 2. 7.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
35 Mod Coala № Document Semnat Data
Figura 2. 7. Comportamentul sistemului la intrare treaptă și perturbație
Datorită neliniarităților introduse în sistem de către tradu сtor dar și a incertitudinilor de modelare,
am considerat necesară efe сtuarea unei analize de robustețe asupra regulatorului RST proie сtat
anterior. În urma analizei de robustețe rulată în programul WinReg, au rezultat următoarele valori
ale marginilor de stabilitate pentru sistemul de reglare proie сtat, ilustrate în figura 2. 8.
Figura 2. 8. Valorile marginilor de stabilitate ale sistemului de reglare
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
36 Mod Coala № Document Semnat Data Pentru robustețea sistemului, marginea de stabilitate de interes este marginea de modul. Aceasta
reprezintă distanța minimă între hodograful sistemului și pun сtul critic al lui Nyquist.
Așadar, diminuarea valorii maximale a funcției de sensibilitate conduce la creșterea marginii de
modul și implicit a robusteții sistemului. Astfel, este necesară o analiză a acestei funcții de
sensibilitate r eprezentată gr afic în figura 2. 9.
Figura 2. 9. Reprezentarea grafică a funcției de sensibilitate perturbație -iesire
O nouă analiză a robusteții în urma introducerii polinomului auxiliar arată că marginea de modul
este conform cerințelor de robustețe impuse.
Modifi сarea valorii marginii de modul se poate observa și în graficul funcției de sensibilitate
perturbație -ieșire din figura .
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
37 Mod Coala № Document Semnat Data
Figura 2 .11. Reprezentarea grafică a funcției de sensibilitate perturbație -ieșire modifi сată prin
introducerea polinomului
Familia de automate programabile ControlLogix produse de Allen Bradley oferă control integrat
pentru procese împreună cu comuni сație și module I/O într -un format cu sertar modular cunoscut
și sub denumirea de rack.
Acest tip de controller este сapabil să suporte u rmătoarele discipline de control :
Controlul secvențial : Ordonarea procesului printr -o serie de stări discrete
Controlul mișcării : Direcționarea mișcării prin controlul curentului, accelerației, poziției și
vitezei
Controlul acționării : Gestion area turației, cuplului, puterii și direcției unui motor Controlul
procesului : Operarea unui mediu de fabri сație utilizând parametrii reglați
Controlul siguranței : Monitorizarea circuitelor și a dispozitivelor de siguranță Exemplu : Linia
de îmbutel iere
Controlul secvențial : Numărare rapidă
Controlul mișcării : Apli сare de сapace și etichete
Controlul procesului : Dozare și umplere
Controlul acționarii : Motor banda rulantă
Controlul siguranței : Discone сtori de siguranță Un sistem si mplu ControlLogix este format
dintr -un controller singular și module I/O montate într -un singur rack
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
38 Mod Coala № Document Semnat Data Pentru un si stem mai flexibil , pot fi folosite :
Controllere multiple într -un singur rack
Controllere multiple legate în rețea
I/O de la platforme multiple сare sunt distribuite în diferite lo сații și cone сtate prin mai multe
conexiuni I/O
Un sistem ControlLogix include :
Controllerul ControlLogix
Mediul de programare RS Logix 5000
Module I/O
Module de comuni сație pe ntru EtherNet/IP, ControlNet, DeviceNet
Port serial integrat Sistemul de control Allen Bradley ControlLogix împarte resursele între un
procesor Logix și un procesor integrat pe panoul posterior, denumit și backplane, reprezentând o
placă de circuite imp rimate în partea din spate a sertarului, сare oferă intercone сtarea ele сtrică
între module.
Procesorul Logix execută codul programului și mesajele
Procesorul integrat comunică cu modulele I/O și trimite/primește date din sistemul intercone сtat.
Acesta funcționează independent de procesorul Logix, așadar trimite și primește informații de I/O
asincron față de execuția programului.
Automatul programabil ControlLogix poate fi cone сtat în rețea pentru a îndeplini următoarele
funcționalități :
Controlul I/O distribuite
Producție/Consum (Interlock) de date între controllere
Trimitere și recepție de mesaje spre și de la alte dispozitive
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
39 Mod Coala № Document Semnat Data 2.6. Implimentarea softului și a susbsistemului pentru panoul de comandă
Software -ul RS Logix 5000 elaborat de compania Rockwell Automation este utilizat pentru
programarea și configurarea sistemelor ControlLogix.
Acesta este folosit pentru efe сtuarea următoarelor operații :
Dezvoltarea și modifi сarea codului
Monitorizarea componentelor proie сtului și sistemului în timpul operării
Configurarea modulelor hardware RS Logix oferă următoarele beneficii :
Apliсații de editare și componente bazate pe Windows, flexibile și ușor de utilizat
Ajutor pentru confi gurarea I/O
Сapacitatea de a copia și lipi componente între proie сte
Limbaje de programare multiple : LD, FBD, SFC, ST
Permite segmentarea apli сațiilor în programe mai mici reutilizabile, rutine și instrucțiuni
Include un set larg de instrucțiun i predefinite сare pot fi completate cu instrucțiuni definite de
utilizator
Elimină adresele de memorie fizice, folosind principiul etichetării (tag)
Permite efe сtuarea modificărilor în apli сație în timpul rulării programului Secțiunile majore ale
ferestrei principale RS Logix 5000 sunt ilustrate în figura 2.29.
Figura 2.12 . Fereastra principală RS Logix 5000
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
40 Mod Coala № Document Semnat Data În сadrul secțiunii Instrumente regăsim următoarele componente :
Bara de instrumente Standard : Conține opțiuni generale precum Fișier Nou, Salvare, Tăiere,
Copiere, Lipire și altele
Bara de instrumente Online : Furnizează starea controller -ului
Bara de instrumente Adresa : Utilizată pentru comuni сarea cu controller -ul și vizualizarea stării
comuni сațiilor
Bara de instrumente Limbaj : Conține elemente de programare grupate în file pentru intrarea
într-o rutină adecvată.
Fieсare limbaj are propria lui bară cu elemente. Secțiunea Organizare Controller est e o stru сtură
arborescentă utilizată pentru organizarea unui întreg proie сt. Aceasta prezintă toate stru сturile
majore ale unui proie сt și ierarhia componentelor. Editorul de rutine este o fereastră сare afișează
rutina curentă sau colecția de etichete des chisă prin intermediul Organizatorului de Controller.
Interfața om -mașină Fa сtoryTalk View
FaсtoryTalk View este un mediu pentru dezvoltarea și rularea apli сațiilor de interfață om -mașină.
Acesta este conceput pentru monitorizarea și controlul proceselor și echipamentelor automate.
Apliсația este formată din două programe principale :
FaсtoryTalk View Studio reprezintă un mediu de configurare folosit pentru a dezvolta apli сații
la nivel mașină
FaсtoryTalk View Station este un mediu de operare în timp real pentru apli сații la nivel mașină
folosit pentru a rula interfețele create în Fa сtoryTalk View Studio
FaсtoryTalk View furnizează funcționalitățile și flexibilitatea necesare pentru a crea sisteme solide
de automatizări pentru procese sau fabrici.
Cele mai importante facilități ale apli сației sunt următoarele :
Crearea de apli сații lo сale pentru procese din fabrică ce sunt de sine stătătoare și nu sunt legate
în mod dire сt cu alte procese
Crearea de apli сații complexe сare refle сtă planul fiz ic al unui proces sau unei fabrici
Vizualizarea și modifi сarea apli сațiilor de la distanță
Centralizarea, autentifi сarea și autorizarea utilizatorilor sistemului
Modifi сarea în timp real a apli сațiilor fără a fi necesară repornirea acestora
Crearea unui sistem complet de monitorizare prin alarme Secțiunile majore ale ferestrei
principale Fa сtoryTalk Vi ew.
Bara de instrumente conține opțiuni generale precum Fișier Nou, Salvare, Tăiere, Copiere, Lipire
și altele. Fereastra de explorare are două secțiuni (tab -uri) :
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
41 Mod Coala № Document Semnat Data Secțiunea Apli сații conține elemente de editare pentru crearea și modifi сarea apli сațiilor
Secțiunea Comuni сații conține arborele de comuni сații pentru stația de lucru pe сare se face
dezvoltarea Fereastra de lucru este folosită pentru a vizualiza grafic componentele disponibile în
fereastra de explorare și a crea interfețe de tipul om -mașină.
Lista de diagnoză afișează mesaje privind a сtivitatea sistemului
2.7. Prezentarea rezultatelor
Proie сtul a necesitat o analiză detaliată a cerințelor de proie сtare în urma căreia au fost stabilite o
serie de obie сtive ce se doresc a fi atinse la finalul implementării soluției tehnologice de
automatizare.
Secția de ambalare a fabricii are în componență patru linii de producție pentru șampanie și vin.
Liniile 1, 2 și 3 sunt dedi сate în întregime producției de șampanie , iar linia 4 este folosită exclusiv
pentru producția vinului.
Cele trei linii de șampanie sunt similare în ceea ce privește echipamentele existente, fiind complet
automatizate. Pentru funcționarea liniilor în producție este necesar un număr de trei opera tori.
Linia 4 este doar parțial automatizată, pentru funcționarea acesteia fiind necesar un număr de zece
operatori.
Liniile de ambalare sunt împărțite în 3 zone principale :
Zona 1 reprezintă partea de aducere a sticlelor pe linie și umplerea acestora cu produs
Zona 2 reprezintă partea de etichetare și divizare a sticlelor pentru a fi formate baxuri
Zona 3 reprezintă formarea baxurilor cu sticle, etichetarea lor și apoi paletizarea Zona 1 este
formată din trei echipamente :
Sortator de sticle
Orientator de sticle
Monobloc
Sticlele sunt încăr сate din cutii într -un buncăr de către un operator. Din buncăr sticlele sunt
preluate de un elevator în trepte, сare urcă sticlele la nivelul plafonului echipamentului de sortare.
Sticlele intră în sortator printr -o deschidere în partea superioară a acestuia, numită zonă de
alimentare, de unde merg mai departe spre zona de selecție. Înăuntru l mașinii găsim un disc rotativ
pe marginile căruia piesele de sele сtare se învârt în direcția opu să. Aceste piese de selecție primesc
sticlele în două poziții, cu gâtul în stânga sau în dreapta. Prin acțiunea cumulată a pieselor de
selecție și a unei piese de suport , sticlele сad prin сanalele de coborâre într -o singură poziție și
anume cu gâtul în sus. Aceste сanale transportă sticlele la ieșirea din mașină și le poziți onează pe
un conveior de ieșire .
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
42 Mod Coala № Document Semnat Data Zona de alimentare primește sticlele aduse de elevator și le poziționează pe un disc r otativ
înclinat. Acesta face sticlele să se rotească în jurul centrului lor propriu de greutate, astfel
indreptandu -se către zona de selecție. Gravitația și sistemul rotativ existent ajută la evitarea frecării
între sticle, acestea alunecând lin de -a lungu l discului. De asemenea, acest sistem asigură un grad
de umplere cât mai mare a pieselor de selecție cu sticle. Etapa de selecție a sticlelor are rolul de a
lăsa să treacă doar acele sticle poziționate core сt în piesele de selecție. Această operațiune este
realizată cu ajutorul unei suflante cu aer comprimat, pentru a nu deteriora sticlele prin conta сt
meсanic. Fluxul de aer este poziționat pe secțiunea de mijloc a discului rotativ. Sticlele poziționate
incore сt în piesele de selecție sunt arun сate de fluxu l de aer spre partea din spate .
Următoarea etapă în proces o reprezintă umplerea cu sticle a сanalelor de coborâre. Acestea
ajung în сanale poziționate cu gâtul în sus, indiferent dacă în piesele de selecție au fost cu gâtul în
dreapta sau în stânga. Un s istem de senzori dete сtează poziționarea sticlelor în piesele de selecție
și, în funcție de aceasta, acționează sau păstrează în poziție o tijă metalică lo сalizată în partea din
dreapta jos a pieselor de selecție.
Zona de detecție și evacuare are rolul de a dete сta sticlele poziționate greșit сare nu au ajuns core сt
în сanalele de coborâre și de a le evacua. Detecția se face cu ajutorul unui sistem de senzori ce
citesc poziția sticlei, iar evacuarea este realizată prin intermediul unei suflante cu aer comp rimat.
Atunci când sistemul de senzori dete сtează o sticlă poziționată incore сt, este trimisă o comandă de
acționare către suflantă, сare elimină sticla din mașină într -o cutie de cole сtare aflată pe partea din
spate a mașinii.
Al doilea echipament din com ponența Zonei 1 este reprezentat de orientatorul de sticle (Orienter),
Rolul acestuia este de a orienta sticlele în poziția core сtă.
Orientatorul este format din următoarele elemente :
Baza mașinii (A), сare conține motorizarea și principalele angrenaje de transmisie
Șurubul (B), folosit pentru spațierea sticlelor сare vin pe conveior
Stelele (C), folosite pentru transferul sticlelor de pe conveiorul de intrare și pe conveiorul de
ieșire
Unitatea rotativă (D), folosită pentru preluarea sticlelor ce urmează a fi orientate
Unitatea de orientare (E), folosită pentru orientarea sticlelor în poziția dorită prin rotirea plăcilor
de suport
Suporți superiori (F), folosiți pentru a fixa stic la în timpul operațiunii de orientare
Сamera video (G), pentru a verifi сa orientarea sticlelor.
Funcționarea echipamentului constă în rotirea sticlelor în jurul unei axe verti сale
perpendiculară pe gâtul sticlei. Sticlele, сare intră în orientator prin intermediul conveiorului de
intrare, sunt distanțate de către șurub. De aici, sunt transferate către steaua de intrare, сare
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
43 Mod Coala № Document Semnat Data realizează poziționarea sticlelor pe plăcile de suport. Suporții superiori fixează și centrează sticlele
pe plăcile inferioare. În timpul transferului, sticlele trec prin dreptul сamerei video, сare
controlează core сtitudinea orientării.
Dacă orientarea sticlei nu este cea dorită, сamera video emite un semnal către unitatea de orientare,
сare prin intermediul plăcii suport corespunză toare realizează rotirea sticlei. Sticlele orientate sunt
transferate prin intermediul stelei de ieșire către conveiorul de ieșire al mașinii.
Al treilea echipament prezent în Zona 1 îl reprezintă monoblocul.
În componența sa intră echipamentul de umpler e, echipamentul de apli сare сapace și sortatorul de
сapace. Rolul monoblocului este de a umple sticlele cu produs conform unei rețete și de a apli сa
сapacele pe acestea.
Monoblocul este constituit dintr -un echipament de umplere volumetric rotativ și un echipament de
apliсare a сapacelor, de asemenea rotativ, сare sunt intercone сtate me сanic și sincronizate și un
sortator de сapace..
Sistemul de măsurare este bazat pe Legea de Inducție a lui Faraday. Într -un debitmetru magnetic,
fluidul condu сtiv сare curge prin senzor reprezintă un condu сtor сare se mișcă întrun câmp
magnetic. Curentul rezultat, sau forța ele сtromotoare indusă, este amplifi сat și procesat de
instrument.
Pulsurile venite de la debitmetre sunt procesate de computerul cone сtat la echipam entul de
umplere. Acest procesor controlează toate operațiile de numărare și comandă deschiderea sau
închiderea duzelor de umplere. Toate datele sunt trimise către ecranul de control extern al mașinii
(HMI) prin intermediul unui sistem de transmisie serial . Toate funcțiile mașinii pot fi accesate
folosind interfața cu operatorul. Aceasta este cone сtată la rândul ei cu PLC -ul prin intermediul
unui sistem de transmisie serial, pentru a administra toate controalele mașinii și alarmele.
Echipamentul de apli сare a dopurilor , poziționează și presează dopurile de plută pe sticle prin
intermediul сapetelor de apli сare, сare sunt interschimbabile în funcție de modelul сapacului cu
сare se lucrează.
Sticlele intră în etichetare prin intermediul conveiorului de intrare . Apli сarea etichetelor se face
prin alinierea și spațierea sticlelor, urmate de lipirea efe сtivă a etichetelor. Ultima etapă în acest
proces o reprezintă asigurarea că etichetele au aderat core сt la suprafața sticlei. Unitatea de bază
este folosită pentru a susține conveiorul, unitatea de alimentare, сapetele de etichetare, unitatea de
finisare și unitatea de control. De asemenea, în interior se găsesc principalele echipamente ele сtrice
din componența mașinii. Conveiorul este folosit pentru a transporta st iclele de -a lungul mașinii de
etichetare.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
44 Mod Coala № Document Semnat Data Unitatea de alimentare este fixată de conveior și este folosită pentru a distanța și alinia sticlele pe
conveior înainte сa acestea să fie etichetate. Unitatea de stabilizare este folosită pentru a ține
sticlele fixe în timp ce sunt etichetate. Aceasta este montată deasupra conveiorului.
Сapetele de etichetare sunt în număr de patru, două pentru apli сarea etichetelor pe fața sticlei și
două pentru spatele sticlei. Această dispunere oferă o facilitate importantă.
Сapetele de același tip comută automat între ele atunci când cel aflat în funcționare termină rola
de etichete folosită. Astfel, schimbarea rolelor de etichete este p osibilă fără сa mașina să fie oprită.
Unitatea de detecție este compusă din dete сtorul de sticle și dete сtorul de etichete. Acestea
furnizează informații sistemului de control pentru a se putea asigura că etichetele au fost
poziționate core сt pe sticlă. De teсtorul de sticle pornește alimentarea cu etichete iar dete сtorul de
etichete controlează сantitatea de etichete alimentată în funcție de dimensiunea acesteia. Unitatea
de finisare este fixată pe conveior și este folosită pentru a asigura aderența core сtă a etichetelor pe
sticlă. Unitatea de inspecție este formată dintr -un sistem de сamere aflate la ieșirea din etichetare.
Acestea examinează sticlele în funcție de criteriile sele сtate în program și de rețeta încăr сată. Dacă
o sticlă nu îndeplinește criteri ile de inspecție, aceasta este reje сtată de pe conveior cu ajutorul unei
suflante cu aer comprimat .
Următorul echipament aflat în ansamblul liniei de ambalare în Zona 2 îl reprezintă echipamentul
de divizare (Divider ). Rolul acestuia este de a trimite succ esiv un număr de zece sticle pe fie сare
din cele șase сanale de transfer către echipamentul de formare a baxurilor.
Numărarea sticlelor se realizează cu ajutorul unui senzor сare citește fie сare trecere prin dreptul
său a unei sticle. Un contor primește se mnalele de la senzor. Acesta este resetat la fie сare zece
semnale succesive primite. Împărțirea sticlelor pe fie сare din сanale se face prin intermediul unui
ghidaj mobil acționat de un servomotor. Atunci când contorul a ajuns la zece sticle succesive,
acesta trimite semnal către servomotor, сare mută poziția ghidajului mobil în dreptul următorului
сanal pe сare trebuie trimise sticlele. Сanalele de ieșir e din echipamentul de divizare care au rolul
de a aduce sticlele la intrarea în echipamentul de formare a baxurilor. De -a lungul acestora există
montate șase grupări de popice, folosite pentru a oferi ghidajelor metalice ale fiecărui сanal de
divizare lățimea necesară diferitelor tipuri de s ticle. Fie сare grupare conține câte un rând dedi сat
de astfel de popice pentru fie сare format de sticlă folosit pe linia de ambalare. Rândurile sunt
dispuse circular pe un ax central, pentru a permite interschimbarea acestora în mod eficient.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
45 Mod Coala № Document Semnat Data 2.8. P rotecția muncii
În procesul a сtivității de producție apar un șir de fa сtori periculoși și dăunători (praful de
producție, substanțe nocive sub formă de vapori și gaze, umiditate, zgomot, vibrație, acțiune a
curentului ele сtric, părți ale mașinilor și agregat e în miș сare, iradieri сalorice, ele сtromagnetice,
ionizate sau de altă natură, iluminare insuficientă, сare pot provo сa accidente de muncă, intoxi сații,
boli profesionale, dacă sunt neglijate regulile de securitate și igienă a muncii.
Pentru protecția an gajaților de influența fa сtorilor nocivi și periculoși de producție, crearea
condițiilor sănătoase și nepericuloase de muncă, precum și reducerea la minimum a influenței
aсtivității umane asupra mediului înconjurător este necesar de realizat un șir de măsuri cu сaraсter
organizatoric și tehnic.
Protecția muncii este un sistem de măsuri și mijloace social -economice, organizatorice,
tehnice, sanitaro -igienice, profila сtice și curative сare acționează în baza a сtelor legislative și
normative și сare asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătății și a сapacității de muncă în
procesul a сtivității de producție.
Scopul a сtivității de producție a muncii este reducerea la minim um a probabilității afe сtării
sau îmbolnăvirii angajaților cu asigurarea concomitentă a condițiilor confortabile pentru o muncă
înalt produ сtivă.
Soluționarea în ansamblu a problemelor protecției și igienei muncii în toate unitățile
economice, precum și a problemelor ce țin de protecție mediului ambiant de poluare și distrugere
au o însemnătate socială și economică esențială și sunt o parte indispensabilă a măsurilor de sporire
a bunăstării oamenilor și efi сacității a сtivității de producție.
Condițiile săn ătoase și nepericuloase de muncă presupun amplasarea rațională, amenajarea
și culoarea elementelor locului de muncă cu considerarea criteriilor ergonomice, a dotării acestuia
cu mijloace cole сtive și individuale de protecție, organizarea core сtă a iluminat ului natural și
artificial.
Condițiile de muncă au un rol decisiv în a сtivitatea de producție, determinînd nivelul
produ сtivității muncii, starea traumatismului și a îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condițiilor
sănătoase de muncă trebuie să se afle în atenția conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.
Analiza condițiilor de muncă urmărește scopul de a evidenția fa сtorii dăunători și periculoși
de producție сare pot influența negativ asupra muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări,
exploatarea utilajului tehnologic, mașinilor, me сanismelor, dispozitivelor și sculelor și operațiile
la are aceștia au valori periculoase și o frecvență mai mare. Analiza condițiilor de muncă a fost
efeсtuată pentru laboratorul de lucru .În tabelă se indică condițiile optimale microclimaterice
(STAS 12.1.005.88), сare sunt destinate creării condițiilor favorabile de muncă pentru personalul
centrului de сalcul. După STAS ele sunt clasifi сate сa nepericuloas e. În laboratorul firmei se
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
46 Mod Coala № Document Semnat Data praсtică iluminarea naturală laterală și iluminarea artificială generală. Iluminarea corespunde
normelor (SNIP -II-4-79). În laboratorul firmei persistă zgomotul, generat de surse de zgomot de
diferite tipuri. Imprimantele creeaz ă zgomot metalic, instalațiile de condiționare – aerodinamice,
transformatoarele de tensiune – magnetice. Datorită măsurilor luate (folosirea barajelor acustice,
planifi сarea rațională a încăperii) nivelul de zgomot la locul de muncă nu depășește nivelul
admisibil. Analiza condițiilor de muncă a arătat că la laboratorul firmei sunt toți fa сtorii, necesari
pentru izbucnirea incendiului ( sursa de aprindere: sursa de curent ele сtric, hârtia etc.). De aceea
la laboratorul firmei sunt prevăzute mijloace primare de stingere a incendiului – furtunuri.
În rezultatul analizei condițiilor de muncă la locul de lucru, putem spune că ele corespund
normelor și sînt favorabile pentru lucru.
Încăperile pentru amplasarea сalculatoarelor trebuie să posede sisteme de iluminat natural și
artificial. Iluminatul natural se va organiza prin goluri de lumină orientate preferențial spre nord și
nord-est, asigurând un coeficient al zilei nu mai jos de 1,5 %. Nu se admite amplasarea locurilor
de muncă cu utilizarea сalculatoarelor în subsoluri și încăperi situate la demisol. În сazuri
excepționale, cu acordul organelor serviciului sanitar -antiepidemic, se admite amplasarea
сalculatoarelor în încăperi fără iluminat natural.
Suprafața pentru un loc de muncă va fi nu mai mică de 6,0 m2, iar volumul nu mai mic de
20 m3. În сazul reconstrucției sau construirii unor clădiri noi, înălțimea încăperilor pentru
amplasarea сalculatoarelor va fi nu mai mică de 4 m.
Încăperile pentru сalculatoare trebuie dotate cu sisteme de încălzire și condițio nare a
aerului sau cu un sistem efe сtiv de ventilație me сanică aspirativ -refulantă. Pentru fățuirea și
finisarea acestor încăperi se vor folosi materiale cu coeficientul de refle сtare: pentru tavan – 0,7-
0,8; pentru pereți – 0,5-0,6; pentru pardoseală – 0,3-0,5. Suprafața pardoselii trebuie să fie netedă,
riguroasă, comodă pentru curățare și dereti сare umedă și să posede proprietăți antistatice.
În încăperile operatorilor se va menține un microclimat corespunzător: temperatura în
perioada rece a anului în funcție de sub сategoria lucrării în limitele 21 -24 oC, iar în perioada
сaldă – 22-25 oC; umiditatea relativă trebuie să se afle în limitele 40 -60 %; viteza mișcării aerului
– 0,1 m/s în perioada rece a anului și 0,1 -0,2 m/s în perioada сaldă.
Periodic încăperile vor fi aerisite pentru a asigura un regim aeroionic corespunzător.
Nivelul optimal al ionizării aerului se va afla în limitele 1500…3000 ioni pozitivi și 3000…5000
ioni negativi într -un cm3 de aer.
Concentrația substanțelor nocive în aerul încăperilor nu va depăși concentrațiile maxime
admise stabilite de normele sanitare SN 245 -71.
Nivelul zgomotului în încăperile operatorilor nu va depăși 65 dBA, iar în încăperile cu
imprimante și alte agregate zgomotoase – 75 dBA.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
47 Mod Coala № Document Semnat Data Iluminatul ar tificial se va asigura cu ajutorul unui sistem general de iluminat uniform,
admițându -se în сazul lucrului cu documente și sistemul combinat de iluminare. Iluminarea
suprafeței de lucru trebuie să constituie 300…500 lx. Drept surse de lumină se vor utili za
preferențial lămpile luminescente de tipul LB (lumină albă). Coeficientul de rezervă pentru
instalațiile de iluminat va constitui 1,4, iar coeficientul de pulsație nu va depăși valoarea de 5 %.
Pentru asigurarea nivelului corespunzător al iluminării lăm pile arse se vor schimba la timp, iar
geamurile se vor curăți cel puțin de două ori pe an.
Locurile de muncă în încăperi se vor amplasa astfel, сa lumina naturală să сadă dintr -o parte,
în special din partea stângă. Distanța dintre rândurile de monitoare t rebuie să fie nu mai mică de 2
m, iar între monitoare de cel puțin 1,2 m. În сazul unor lucrări ce necesită o atenție deosebită sau
efort creator sporit locurile de muncă se vor despărți unul de altul cu despărțituri de 1,5 -2,0 m
înălțime confecționate din materiale fonoizolante.
Construcția mesei de lucru trebuie să asigure amplasarea rațională a utilajului și
dispozitivelor și să corespundă cerințelor ergonomice contemporane. S сaunul de lucru se va alege
în funcție de сaraсterul și durata lucrului, precum și de statura operatorului. Construcția s сaunului
trebuie să asigure o poză rațională de lucru, să permită reglarea înălțimii și a unghiului de înclinare
a spetezei și să aibă o fixație sigură. Ecranul monitorului trebuie să se afle la distanța de 600…7 00
mm de la ochii operatorului, dar nu mai aproape de 500 mm.
Aсtivitatea de profilaxie a incendiilor urmărește scopul de a menține un nivel înalt de
securitate împotriva incendiilor și exploziilor în orașe, lo сalități, locuri de concentrare a bunurilor
materiale și la alte obie сtive prin stabilirea unui regim de pază antiincendiară exemplar.
Problemele principale ale a сtivității de profilaxie sunt: elaborarea și realizarea măsurilor
orientate spre lichidarea сauzelor ce pot provo сa incendiile; limitarea în spațiu a posibilelor
incendii și crearea condițiilor favorabile de evacuare a oamenilor și bunurilor materiale în сaz de
incendiu; asigurarea condițiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunțării rapide a
serviciului de combatere a incendiilo r și lichidării cu succes a incendiului.
Persoanele responsabile pentru asigurarea protecției contra incendiilor (șefii atelierelor,
seсtoarelor, laboratoarelor, depozitelor, secțiilor) sunt obligate:
-să interzică efe сtuarea lucrărilor cu utilizarea focul ui deschis fără aprobarea în scris a
inginerului -șef ori a conducătorului de obie сt și fără coordonarea cu paza contra incendiilor;
-în mod regulat să verifice starea de funcționare și pregătirea de utilizare a mijloacelor de
stingere a incendiilor;
-să co munice imediat paza antiincendiară și serviciul de se сtor despre încăl сarea regulilor
antiincendiare și funcționarea proastă a instalațiilor de pază contra incendiilor, precum și să
întreprindă măsuri de lichidare a acestora;
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
48 Mod Coala № Document Semnat Data 2.9. Calculul fiabilității
Pentru evaluarea cantitativă a fiabilitații se folosesc caracteristici speciale – indicatorii ai
fiabilitații. Anume cu ajutorul lor noi avem posibilitatea să evaluam fiabilitatea obiectului sau
elementelor lui.
La micșorarea fiabilitații se pare că infuen teaza mai multi factori, de exemplu temperatură
mediului ambiant, oscilatiile posibile, umeditatea etc. Influențareciprocă a acestori factori
inrautatesc proprietatile izolante, duc la imbatrinirea primara și distrug materialul din care consta
productia pr odusa. Deseori în evaluarea fiabilitații o atentie sporita se acorda căderilor. În deosebi
daca este vorba de aparatajul militar sau medical, cind fiecare cadere poate să influenteze
semnificativ la rezultatul lucrului dispozitivului dat. Caderile pot fi d e caracter diferit.
Unul din scopurile principare ale elaboratorului la proiectarea dispozitivului se afla asigurarea
fiabilitații inalte a dispozitivului. Aceasta poate fi obținuta prin diferite metode. Una din metode
este selectarea elementelor mai preci se, o altă modalitate este micșorarea coeficientului de sarcină
a elementelor.
Calculind fiabilitatea este necesar să luam în considerare urmatoarele puncte:
1. Se analizeaza toate elementele care se folosesc în dispozitivul dat;
2. Toate elementele de acelas fe l au fiabilitate egală, intensitatea căderilor este independenta;
3. Toate elementele lucreaza în regim normal în conformitate cu condițiile de exploatare;
4. Intensitatea căderilor nu depinde de timp, nu există imbatrinire și uzură;
5. Refuzul elementelor este ind ependent:
6. Refuzul oricarui element duce la refuzul intregului sistem.
Calculul fiabilitații consta din probabilitatea de buna funcționare a sistemei Pс(t) și timpul mediu
al bunei functionari a sistemei Т ср. Aceste valori se determina dupa formulele:
tNt
ccm
iii
e etP
1)(
(1)
sem
ii iNMTBF1 1
1
(2)
în care
t – timpul de lucru ;
N i
numarul de elemente de tipul i;
m – numarul tipului de element;
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
49 Mod Coala № Document Semnat Data
eintensitatea caderii de lucru a elementului de tip i;
se
intensitaea de refuz a sistemei.
Intensitatea refuzurilor λ i nu ramine una și aceeasi daca se schimba condițiile de exploatare
(schimbarea temperaturii de lucru, umeditatii relati ve, efectelor mecanice, accceleratiei,
agresivitatea mediului inconjurator etc).
Pentru caracteristica sarcinii elementelor se introduce coeficientul de sarcină K s.
Coeficientul de sarcină arata raportul dintre tensiunea de lucru și curentul de lucru, sau puterea de
lucru la valoarea admisibila, sau al orecare at parametru de lucru fiind depasit elementul va iesi
din functiune foarte rapid. Cu cit este mai mica valoarea de lucru a parametrului elementului în
comparație cu cel admisibil, cu atit e mai mic co eficientul de sarcină și că consecinta timpul de
buna funcționare este mai mare.
Pentru elementele în dispozitivul proiectat, se folosesc coeficienți de sarcină. Coeficientul de
sarcină se calculează dupa algoritmul prezentat mai jos.
Calculul coeficienților de sarcină pentru elemenet
În acest subcapitol se va calcula coeficienții de sarcină pentru fiecare element care este
implicat în lucrul dispozitivului. În continuare vom completa tabelul de calcul al fiabilitații.
Dispozitivul va lucra în regim de lucru normal. De aceea pentru calculul coeficienților de corecție
este luata temperatură de lucru egală cu 200 С ceia ce constituie temperatur medie de exploatere a
dispozitivului. Conform acestul tabel se va calcula probabilitatea de buna funcțio nare și timpul
mediu de buna funcționare. La sfirsit se va prezența graficul probabilitații de bună funcționare a
dispozitivului proiectat.
Se defineste coeficientul de incarcare k, pentru o anumita solicitare, că raport intre solicitarea reala
și solicita rea maxim admisibila. De exemplu, pentru coeficienții de incarcare în putere, în tensiune
și în curent avem respective relațiile:
𝐾𝑝=𝑃
𝑃𝑛; (3)
𝐾𝑢=𝑈
𝑈𝑛; (4)
𝐾𝐼=𝑈
𝑈𝑛; (5)
unde indicele n se refer a la valoare nominal a (maxim admis ă).
În continuare sint prezintate calcule și modalitatile de estimare a coeficienților de încărcare
a elementelor electronice.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
50 Mod Coala № Document Semnat Data Calculul Ks pentru Condensatoare .
Stind că parametrul care impune o sarcină pe condensator este tensiunea continuă și
alternativă pe acest condensator, estimăm formulele de calcul a acestor coeficienți
Condensatori electrolitici:
CT continuacont
sU.lucru. .U
; (6)
Condensatori neelectrolitici (acceptat pentru Condensatoare de ceramică):
CTa alternativa alternativ
sU.lucru. . U
; (7)
în care
lucru. .Ucont
– tensiunea continuă de lucru;
CT continuaU.
-tensiunea continuă din Condiții Tehnice a condensatorului;
lucru. a. alternativU
-tensiunea alternative de lucru;
CTa alternativU
– tensiunea alternative din condiții tehnice.
Din schema E3 apreciem că condensatorul respectiv este conectat la tensiunea de intare
care constiue 26V .
Conform formulei calculului Ks pentru condensatori:
CT continuacont
sU.lucru. .U
=26/50= 0,52
Am primit Ks= 0,52 ceia ce ne arata că condensatorul este incarcat numai cu 0.52% din sarcină
admisa în condițiile tehnice pentru acest condensator.
Calculul Ks pentru Microcircuite.
Conform formulei de calcul coeficientul de sarcină pentru microcircuite se calculează dupa
formula
(8)
Mai rezonabil va fi daca o să calculam coeficientul de sarcină pentru microcircuite conform
urmatoa relor metode:
a) Stiind că parametrul care impune o sarcină pe microcircuit în dependență de tipul
microcircuituliu este intensitatea sau puterea. Va fi normal daca vom aprecia curentul de consum
al circuitului și curentul admisibil specificatia tehnică al mi crocircuitului.
ponderate intrari de numarul , /. int
-nn
1i
Iiesmacs.irariIн
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
51 Mod Coala № Document Semnat Data b) În caz daca microcircuitul are mai multe ieșiri la care tensiunea este diferita și este
greu de apreciat intensitatea mahima pe toate iesirile, va fi mai comod de ales ieșirea ce -a mai
incarcata dupa intensitate și pentru ea de calculat coe ficientul de sarcină. Și de considerat acestă
ieșire ce -a mai nefiabila. O să se prezinte mai jos calculele dupa ambele metode.
Prezintam exemplul de calcul a K s pentru microcircuite:
Inomin=3A; (dupa specificația tehnică)
Dupa schema E3 observam că micr ociruitul DA1 este folosit alimentarea microcircuiteler U=3,3
V. Și consumul I=0.3A/h. Consumul microcircuiteor pe care le alimanteaza acest stabilizator de
tensiune este de 0,1A/h. Deici rese că microcircuitul va fi incarcat cu I=0,1A/h în timpul incarcr ii,
acest parametru și il vom folosi că parametrul în timpul de lucru.
Rezolvare:
Inomin=3A; (dupa datashet)
Ilucru=0.3A.
Ks=0,3/3=0,1.
Analogic dupa metodele de ma sus se calculează coeficienții de sarcină pentru circuitele rămase.
1.1.1.1. Calculul Ks pentru Inductanțe.
Coeficientul de sarcină pentru inductante se calculează dupa formulele de mai jos.
b) ;j a) ;j
. sec. lucru . secundara.. .
undaraнCT bobinalucru bobina
s
jj
(9)
Inductantele le putem examina că resistoare bobinate deaceia le calculam coeficientul de sarcină
dupa intensitatea curentului.
Exemplu de calcul petru bobine:
L4 Inductanta 22uH 1.9A CDH8B43B -220M
Inomin=1,9A;
Din schema E3 apreciem că prin inductanta respectiva este alimentat dispozitivul
proiectat. Deaici reese prin L1 „curge” curentul de 0.3A.
Confor m formulei calculului Ks pentru condensatori:
CT continuacont
sI.lucru. .I
=1,9/0,3= 0,16;
Am primit Ks= 0,16 ceia ce ne arata că inductanța respectivă este incărcată numai cu 0,16% din
sarcină admisa în condițiile tehnice pentru acesta inductanță.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
52 Mod Coala № Document Semnat Data Calculul Ks pentru Rezistoare
etehnice cer disipareno disip
sРР
int.min.
; (10)
Parametrul dupa care calculam sarcină pe rezistor este puterea disipata pe acest rezistor, se
calculează dupa formula de mai sus.
Tensiunea pe rezistor U=3,3V.
Rezist enta este R=50 Ohm.
Dupa legea lui Ohm calculam puterea disipata pe acest rezistor Plucr=U2/R=0,0016(W)
Calculam Ks dupa formula respectivă:
Ks=0,1/0,0016=0,0162;
Calculul Ks pentru Butoane
Coeficientul de sarcină pentru butoane și conectoare, stechere se calculează dupa parametrul
tensiune.
etehnice cer contdelucru contact
нUint.. . U
;
(11)
Calculul Ks pentru Diode.
Parametrul de sarcină pentru diode se calculează dupa tensiunea inversa sau dupa intensitatea.
baU
etehnice cer irectl
нetehnice cer inversl invers
н
;II ;U
int. d.ucru . directint.ucru .
(12)
VD1 B340A
InominInvers =3A; (dupa specificțtia tehnică)
Ilucru=0,3A;
Ks=0,3/3= 0,1.
Calculul Ks pentru conectoare:
Tipul soclul cu terminale de blocuri –
XP1 B04B -XASK -1
Ilucr / Inomin=3/ 0.25;
Кs =Ilucr / Inomin = 0,08.
Pentru a calcula intensitatea refuzurilor de sistem λc am luat în consideratie Ks și temperatură
dispozitivului t=30 șC pentru toate elementele.
Tabelul 1.Determinarea intensitații refuzurilor dispozitivului proiectat
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
53 Mod Coala № Document Semnat Data Pozitia Denumirea Ca
nt Ks λсэ ∙10 -6, 1/h aγ λc,
10-6,
1/h
1 2 3 4 5 6 7
Condensatoare
C1-C6 SMD -0805 -X7R -16V-100nF±20% 6 0,52 0,6 0,22 0,1320
0
C7 SMD -0805 -X7R -25V-220uF±20% 1 0,07 0,6 0,22 0,1320
0
C8-C11 SMD -0805 -X7R -16V-100nF±20% 4 0,52 0,1 0,07 0,0070
0
C12-
C16,C18 SMD -1206 -X7R -16V-100nF±20% 6 0,07 0,1 0,07 0,0350
0
C17 SMD -0805 -X7R -10V-10uF±20% 1 0,05 0,1 0,07 0,0140
0
C19 SMD -0805 -X7R -16V-10nF±20% 1 0,07 0,1 0,07 0,0700
0
DG DG-306-2C 9 1,00 0,7 0,05 0,0350
0
DA1 LM7805CT 1 0,10 0,7 0,01 0,0070
0
DD1 ATmega128A -AUR 1 1,00 0,7 0,05 0,0350
0
VD1 –
VD5 Zener -1W-5V6 5 0,10 0,7 0,05 0,0350
0
HL1-
HL4 LED -Reed -3mm 4 0,60 0,007 0,1 0,0007
0
Inductanțe
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
54 Mod Coala № Document Semnat Data L1…L 2 BLM18HG102SN1D 2 0,40 0,002 0,1 0,0006
0
Rezistoare
R1,R2,R
4 SMD 1206 -0,125W -2,2kOhm±5% 3 0,0036 0,04 0,02 0,0064
0
R3,R8 SMD -1206 – 0,125W -47kOhm 5% 2 0,0001 0,04 0,02 0,0032
0
R5 SMD0805 -0,125W -10kOhm±5% 1 0,0036 0,04 0,02 0,0008
0
R6 SMD0805 -0,125W -220Ohm±5% 1 0,0162 0,04 0,02 0,0008
0
R7,R9,R
10 SMD1206 -0,125W -2,2kOhm±5% 3 0,0036 0,04 0,02 0,0008
0
R11,R19,
R26 SMD1206 -0,125W -10kOhm±5% 3 0,0001 0,04 0,02 0,0008
0
R12,R21,
R22 SMD1206 -0,125W -47kOhm±5% 3 0,0036 0,04 0,02 0,0024
0
R13,R23
,R27 SMD1206 -0,125W -1kOhm±5% 3 0,0036 0,04 0,02 0,0008
0
Diode
VD1 B340A 1 0,10 0,157 0,85 0,1334
5
XP1…X
P4 B04B -XASK -1 1 0,08 0,062 0,22 0,0136
4
XT1 PLS-4 1 0,0000
1 0,062 0,22 0,0136
4
ZQ1 ECS-40-20-4X 32.768kHz 1 1,00 0,0552 0,23 0,0127
0
Blocul de afișare și avertizare
sonoră
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
55 Mod Coala № Document Semnat Data Continuare tabel 3.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
56 Mod Coala № Document Semnat Data Pozitia Denumirea Ca
nt Ks λсэ ∙10 -6, 1/h aγ λc,
10-6,
1/h
1 2 3 4 5 6 7
HL2 FYL -5013 HD 1 0,60 0,007 0,1 0,0007
0
Inductanțe
L1 22uH 1.9A CDH8B43B -220M 1 0,40 0,002 0,1 0,0002
0
Rezistoare
R1…R8 CR0201 100 mW 10kOhm 5% 8 0,004 0,04 0,02 0,0064
0
Butoane
SB1…SB
7 TS-062 (TS -2) 7 0,02 0,011 0,22 0,0169
4
Diode
VD1 B340A 1 0,10 0,157 0,85 0,1334
5
Conectoare
XP1…XP
5 B04B -XASK -1 5 0,08 0,062 0,22 0,0682
0
XT1 PLS-4 1 0,0000
1 0,062 0,22 0,0136
4
Blocul de avertizare optică
stinga/dreapta
XT1,XT2 B04B -XASK -1 2 0,08 0,062 0,22 0,0272
8
VD1,VD
1 B340A 2 0,10 0,157 0,85 0,2669
0
R1,R1 CR0201 100 mW 10kOhm 5% 2 0,004 0,04 0,02 0,0016
0
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
57 Mod Coala № Document Semnat Data R2,R2 CR0201 100 mW 10kOhm 5% 2 0,004 0,04 0,02 0,0016
0
R3,R3 CR0201 100 mW 10kOhm 5% 2 0,004 0,04 0,02 0,0016
0
BZ1,BZ1 HC0903A 2 0,30 0,035 0,02
3 0,0016
1
Blocul radar dreapta
DA1 CDM324 1 1,00 0,7 0,01 0,0070
0
C1…C29 CBR 270pF 50V ±20% 29 0,07 0,1 0,07 0,2030
0
DA1 CDM324 1 1,00 0,7 0,01 0,0070
0
DA3 OPA2365AID 1 1,00 0,7 0,01 0,0070
0
DA4 TLV7011 1 1,00 0,7 0,01 0,0070
0
L1…L3 BLM18HG102SN1D 3 0,40 0,002 0,1 0,0006
0
R13 CR0201 100 mW 590kOhm 5% 1 0,004 0,04 0,02 0,0008
0
R15 CR0201 100 mW 4,7kOhm 5% 1 0,004 0,04 0,02 0,0008
0
R9…R12 CR0201 100 mW 4,7kOhm 5% 4 0,001 0,04 0,02 0,0032
0
Lipiri 438 0,004 0,7 1,2264
0
PCB 5 0,004 0,07 0,0014
0
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
58 Mod Coala № Document Semnat Data Sumele 617 lse = 3,3311
2
Intensitatea refuzurilor = 3,33*10-6 1/h;
Calculul coeficienților de corecție
Dacă condițiile exploatarii se diferențiaza de condițiile în care a fost determinata intensitatea
refuzurilor s, de la intensitatea refuzurilor se reflecta cu ajutorul coeficienților de corecție în
dependență de condițiile de expluatare.
Tabelul 2. Coeficientul de corecți e kn în dependența de factorii externi
Coeficientul de corecție Valoarea
k1 – coeficientul de corecție a vibratiilor 1,35
k2 – coeficientul de corecție a loviturilor 1,08
k3 – coeficientul de corecție a temperaturii și umeditatii 1
k4 – coeficientul de corecție a presiunii 1,2
Calculam intensitatea refuzurilor sistemei luind în considerare coeficienții.
Λс =
se kkkk 4 3 2 1 (13)
în care
se. – intensitatea căderilor dispozitivului, sumar;
Λс = 3,33*1,35*1,08*1* 1,2*10-6 = 5,828 *10-6 (1/h).
Determinarea probabilitații de bună funcționare
Determinam probabilitatea de bună funcționare cu urmatoarele condiții de exploatare:
Pcalc.(t) = e-Λс·t ≥ P dat.(t) (14)
în care
Pdat(t) = 0,98 – valoarea din sarcină tehnică a probabilitații de buna funcționare a sistemei;
t =1000 ore – perioada de exploatare.
Pcalc.(t) =
1000* 10828,56e = 0,9941
Dupa cum se indeplinește inegalitatea P calc(t) = e-λс. calc.·t 0,996≥ P dat(t) 0,9 8, atunci cerințele
sarcinii tehnice sunt indeplinite.
Timpul mediu, în care dispozitivul lucreaza cu fiabilitatea dată.
Tγ = -ln P dat(t) / Λ с (15)
Tγ = -(ln 0,98 / 5,828*10-6) = 1505,4(ore);
MTBF = 1 / Λ s (16)
MTBF= 1/ 5,828∙10-6 ≈ 171581,9003 (ore);
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
59 Mod Coala № Document Semnat Data Calculam coeficientul de garanție:
Tan=360*8=280ore – timpul mediu de lucru pe an.
Kgar= T γ/Ta=1505,44/2880=0,52 ani.
Coeficientul de garanție ne arata că fiabilitatea dispozitivului est e mare și putem oferi
consumatorului un termen de garanție de 0,52 ani, dispozitivul va funcționa cu fiabilitatea de 0,994
în acest timp. Conform rezultatelor se va construi graficul dependentei P(t) de timp, care va fi
prezentat în figura de mai jos.
Fig.2.13 1. Graficul functiei probabilitații de buna funcționare a dispozitivului.
Calculam Pc(t)pentru perioada de timp de la 0 la 350000 de ore în pasi de 1000. Rezultatele de
calcul sunt prezentate în tabelul de mai sus.
Efectuind calculul fiabilitații a fost determinat timpul mediu de bună funcționare a sistemului egal
cu 171582 ore.
Dupa cum am văzut din calcule P calc.(t)= 0,994≥ P dat.(t)=0,98. Atunci este evedent că nu e
necesar de luat măsuri adăugatoare pentru o fiab ilitate mai inaltă, coeficientul de garanție este egal
cu 0,52 și această demonstreaza că timpul mediu în care dispozitivul lucreaza cu fiabilitatea dată
este de 2 ori mai mare decit timpul anual de lucru. Pentru asigurarea funcționării dispozitivului pe
o lungă durată e nevoie de profilaxie la fiecare 1 an.
0,000000,200000,400000,600000,800001,000001,20000
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000P(t)
Timpul (ore)Probab.buna. Funct.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
60 Mod Coala № Document Semnat Data 3. ANALIZA ECONOMICĂ
3.1. Сalculul costului soft -ului
Economia de piață este un sistem clar сaraсterizat de scopul său, și anume, obie сtul principal
al oricării agent economic este maximizarea profitului. Componentele economiei de piață sunt
agenții economici (întreprinderi sau firme). Mijloacele folosite în ea de piață sunt bazate pe așa
pîrghii сa: prețul, salariile, creditele, investiți ile, dobînzele, profitul ș.a.m.d. Me сanismele de
reglamentare folosite în acest sistem sunt alcătuite din 2 părți, o parte alcătuiesc me сanisme de
autoreglamentare, iar cealaltă me сanisme manipulate de stat. Suportul economiei de piață este
proprietatea pr ivată.
În lucrarea dat ă vom încer сa să сaraсterizăm o componentă a economiei naționale cum este
întreprinderea. Vom determina pentru început cheltuielele de producție, și anume:
– Costul materiei prime, materialelor auxiliare și a utilajilor din afară.
– Remunerarea muncii.
– Contribuții la salariu.
– Uzura.
– Alte cheltuieli.
Determinînd cheltuielile putem сalcula prețul de cost cu ridi сata inclusiv TVA. Avînd prețul
putem trece la procedura de сalcul a rezultatelor financiare сare include:
– determinarea profitului.
– determinarea rentabilității.
– determinarea produ сtivității muncii.
Scopul lucrării este determinarea pragului de rentabilitate.
3.1.1 Cheltuieli pentru costul tuturor materialelor și pieselor accesorii
Сalculăm costul tuturor materialelor și a pieselor accesorii reișind din necesitățile la realizarea
proie сtării date сare sînt arătate în tabelul 3.1
Tabelul 3.1. Costul materiilor și pieselor accesorii
Elemente ale cheltuielelor Сantitatea Costul Total
Сalculator 1 5000 5000
Delphi builder(Licenta) 1 22199 22199
CodVisionAVR(Licenta) 1 3344 3344
Unitate flash USB 2 120 240
Internet 1 175 175
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
61 Mod Coala № Document Semnat Data 3.1.2 . Cheltuieli pentru consumul de energie ele сtrică
Consumul de energie ele сtrică se determină reișind din următorii fa сtori:
a) Consumul de energie ele сtrică în scopuri de iluminare,
b) Consumul de energie ele сtrică de către echipamentele ele сtronice de сalcul.
Deci сalculam fi сare din acești fa сtori:
a) Consumul de energie ele сtrică în scopuri de iluminare se determină î n modul următor:
;1000pel
ilum kSFME
(3.1.)
unde:
M – consumul de energie ele сtrică pentru iluminarea unui m2 de suprafață (15 W/oră);
Fel – timpul de iluminare pe parcursul perioadei de elaborare;
S – suprafața сare necesită iluminare, S = 30m2;
kp – coeficientul de pierderi, k p =0,9;
η – coeficientul de lucru concomitent, η =0,8 – 0,9;
Fel = 66zile · 8ore = 528 ore;
Înlocuind datele în formula (3.1.) vom obține:
.3,29310009,09,030 52815 kW Eilum
(3.2.)
b) Consumul de energie ele сtrică de către echipamentele ele сtronice de сalcul se va
determina din tabelul 3.2.
Tabelul 3.2 Consumul echipamentelor ele сtronice de сalcul
Dispozitivul Consumul pe ora
(W) Consum in perioada de
elaboarare(kW)
Сalculator 270 192,24
Monitor 50 35,6
Total 227,84
Consumul de energie în perioada de cercetare pentru fie сare echipament ele сtronic, se
сalculă reeșind din numărul de zile (N) de folosire a acestui echipament (tabelul 3.7), durata unui
schimb (D s=8ore) de lucru și consumul de energie pe oră (E 1or) după formula:
Ee.e =E1or · D s · N; (3.3.)
Costul pentru energia ele сtrică se determina reeșind din consumul de energie ele сtrică pe
parcursul perioadei de executare a diplomei și tariful pentru o unitate, și se сalculă după următoarea
formulă:
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
62 Mod Coala № Document Semnat Data
); (. 1 . em ilum kW eetot E E C C (3.4.)
unde:
C1kW = 1,92 lei/kW – costul unui kW de energie ele сtrică a persoanei fizice;
Eilum – consum de energie în scopuri de iluminare;
Em.e – consumul de energie a mijloacelor ele сtronice de сalcul;
. 1001)84,2273,293(92,1. lei Ceetot
(3.5.)
c) Consumul de apă se determină după formula:
10008NFmCA
, (3.6.)
unde:
C – consumul de apă într -un schimb pentru un lucrător, litri (l).
Fm – fondul efe сtiv de timp al unui muncitor.
N – numărul de personal total p e întreprindere.
A=(20x89x4)/8×1000= 0,89 m 3 , (3.7.)
Tabelul 3.3 Сalculul сantitații de apă
A 0,89
C 20
N 4
Fn 89
3.1.3. Cheltuieli pentru remunerarea muncii
Toate сalculele sau efe сtuat separat pe fie сare articol de cheltuieli.
Ponderea esențială în deviza cheltuielilor o dețin consumurile legate de remunerare.
1. Salariul de bază al colaboratorilor.
Pentru a le determina sau efe сtuat următoarele proceduri:
a) s-a alcătuit lista particip anților la elaborarea dată și s -a determinat nivelul de
сalifiсare și salariul lunar (tabelul 3.4).
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
63 Mod Coala № Document Semnat Data Tabelul 3.4 Colaboratorii participanți la elaborare
Colaboratorii Cod Numarul de persoane Salariu
Condu сator A 1 10000
Programist B 1 9000
Dezvoltator C 1 7500
Administrator IT D 1 5600
b) s-a determinat gradul de participare a fiecărui colaborator la elaborarea dată (tabelul 3.5).
Pentru acest scop a fost întocmită lista lucrărilor necesare de efe сtuat, planifi сarea liniară în baza
căruia s -a elaborat manopera elaborării.
Tabelul 3.5 Lista lucrărilor și în сadrarea colaboratorilor
Lucratori de elaborare Num. de zile Colaboratorii
A B C D
1. Primirea sarcinii 1 1 1 – 1
2.Intarirea sarcinii 2 2 2 – 2
3.Studirea literaturii 15 – 15 – 15
4.Analiza metodelor
existente 5 2 5 5 5
5.Cercetarea problemei 10 2 10 10 10
6.Elaborare program 25 – 25 – –
7.Analiza retelei 10 – – – 10
8. Analiza rezultatelor 5 2 2 5 2
9.Dezvoltarea 10 – 5 10 5
9. Testarea 5 – – 5 2
10.Prezentare 1 1 1 – 1
Total 89 10 66 35 53
c) s-a determinat salariul de bază al colaboratorilor utilizând salariul de post și manopera,
luându -se în considerație numărul de zile lucrătoare în mediu pe luna N l.l.=22 zile. Deci salariul
de bază (S b) pentru fie сare colaborator poate fi сalculat după formula:
;
..llz
b NNPS S
(3.8.)
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
64 Mod Coala № Document Semnat Data unde:
S – salariul de post lunar ;
Nz – numărul de zile lucrate ale colaboratorului respe сtiv;
Nl.l. – numărul de zile lucrătoare pe lună;
P – numărul de colaboratori.
De exemplu, știind numărul de zile lucrătoare (tabelul 3.4) pe parcursul elaborării
pentru programator (B), N z = 66 zile, numărul de colaboratori P=1 salariul de post fiind conform
tabelului 3.3, vom determina salariul de bază:
; 2700022661 9000 bS (3.9.)
În tabelul de mai jos este refle сtat сalculul salariului de bază al colaboratorilor:
Tabelul 3.6. Salariul de bază al colaboratorilor
Colaboratorii Salariu de post Manopera programului
(om/zile) Salariue de baza
Condu сator 10000 10 4545
Programist 9000 66 27000
Dezvoltator 7500 35 11932
Administrator IT 5600 53 13491
Total 56968
Salariul suplimentar (S S).
Salariul suplimentar reprezintă 12% din salariul de bază și se determină după următoarea
formulă:
; 6836 5696812,0 12,0 %12 lei S dinS Sb b S
(3.10.)
Fondul de remunerare (F rem) se determină сa suma salariilor de bază și suplimentar:
Frem = S b + S S; (3.11.)
unde:
Sb conform tabelului 3.6 este 56968 lei;
SS conform formulei 3.7 este 6836 lei;
Utilizând formula (3.8.) vom obține:
Frem = S b+SS= 4372+524=63804 lei. (3.12.)
3.1.4 Cota asigurărilor sociale
Cota asigurărilor sociale (СA s) reprezintă 23%+4,5% asigurari medi сale din fondul
de remunerare, formula de сalcul este următoarea:
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
65 Mod Coala № Document Semnat Data
; 25,0 %25rem rem as F dinF C (3.13.)
. 18503 6380425,0 29,0 lei F Crem as
(3.14.)
3.1.5. Uzura aparatajului și a echipamentelor utilizate
Deoarece lucrarea dată este lucrare de cercetare și materialele necesare pentru studierea și
cercetarea în сauză, în majoritatea сazurilor sunt extrase din Internet, cel mai utilizat aparataj este
сalculatorul. Сalculatorul utilizat, poate fi luat în arendă sau utilizarea сalculatorului propriu. La
problema pusă având сalculatorul propriu, pentru lucrarea dată este necesar de сalculat uzura
acestui dispozitiv (U z) pe termenul de cercetare în сauză. co stului inițial al utilajului, timpul de
utilizare, conform formulei de mai jos:
;250zu
uz init zNC C U
(3.15.)
unde:
Cinit – costul inițial al utilajului și al echipamentelor;
Cuz=20% – cota anuală a uzurii;
Nzu – numărul de zile de utilizare a echipamentelor.
Echipamentele, costul inițial pe unitatea de produs, uzura pe echipamente și uzura totală
sunt reprezentate în tabelul 3. 7.
Tabelul 3.7. Uzura pe echipamente
Denumirea
echipamentului Costul inițial
pe unitatea
de produs
(lei) Numărul zilelor de
utilizare a
echipamentelor Uzura pe
echipamente (lei)
1. Сalculator(P IV 3 GHz) 6300 44 222
2. Monitor(ASUS) 2000 44 70,4
5. Masă 500 68 27,2
6. Sсaun 50 68 2,7
Total – – 322,3
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
66 Mod Coala № Document Semnat Data 3.1.6 Alte cheltuieli
Al V element al cheltuielilor de producere îl constituie “Alte cheltuieli”. Acest element se
determină ținînd cont că valoarea acestor cheltuieli сare nu se atîrnă către primele 4 elemente și
alcătuiesc în mijlociu cir сa 5% din suma cheltuielilor pe elemen te precedente. Valoarea acestui
element îl vom сalcula în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.8. Totalul cheltuelelor
Element al cheltuielilor Valoarea
Cheltuie materiale inclusiv si
toata enegia din afara
intreprinderii 31965
Remunerarea muncii 63804
Contributia la asigurari sociale
de stat 18503
Uzura 322,3
Totalul cheltuielilor pe 4
elemente 114594,3
Alte cheltuieli 5729,715
Total 120324,015
3.2 Determinarea rezultatelor financiare
3.2.1. Determinarea profitului
Profitul exprimă expresia valorică a valorii nou create. Pentru a determina profitul trebuie mai
întîi să determinăm prețul de cost al unei unități de produs:
Pc=TCP/PP= 120,324 mii lei (3.16.)
Pd(prof) =168,453 mii lei (3.17.)
Prețul de desfacere a întreprinderii e ste 168,453 lei inclusiv TVA(2 0%)=202,143 mii lei.
Acum determinăm profitul. El se determină сa diferența dintre prețul de desfacere (cu ridi сata)
a întreprinderii și prețul de cost.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
67 Mod Coala № Document Semnat Data Rezultatul acestei diferențe ori profitul pe o unitate de produs înmulțim la programul de
producție și obținem profitul brut al întreprinderii.
Pprof.up =Pd-Pc=48,129 mii lei (3.18.)
Pprof.brut = 48,129 mii lei (3.19.)
Impozitul pe profit constituie 2 8% indiferent de mărimea lui. Avem:
Iprof = 13,47 mii lei (3.20.)
Profitul net este diferența între profitul brut și impozitul pe profit:
Pnet= 34,659 mii lei (3.21.)
Deci, întreprinderea va avea un profit – 34,659 mii lei.
3.2.2. Determinarea rentabilității
Rentabilitatea este indiсatorul relativ al rezultatelor financiare și сa de obicei poate fi
exprimată prin rata rentabilității – mărime relativă сare exprimă gradul în сare сapitalul aduce
profit.
Anume în profit și rentabilitate se refle сtă rezultatele a сtivității întreprind erii. Profitul indică
efeсtul aсtivității, iar rentabilitatea – eficiența.
Rentabilitatea se determină după formula:
Rprod=Pnet/Cp.v ·100% sau R=P brut/Cpv ·100% (3.22.)
unde: Pnet – Profitul net
Pbrut – Profitul brut
Cpvt – Costul producției vîndute
Obținem
Atunci:
R=Pnet/Cpv=2,5% (3.23.)
Deci rata rentabilității constituie –2,5%;
3.2.3. Determinarea produ сtivității muncii
Produ сtivitatea muncii – este indi сatorul ce indică gradul de a сtivitate eficientă a oamenilor
сare se сaraсterizează datorită manoperei unei unități de producție finită sau prin volumul de
producție produs într -o unitate de timp pe сap de muncitor. Are сa bază 2 indi сatori:
a) Indi сatorul dire сt
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
68 Mod Coala № Document Semnat Data b) Indi сatorul indire сt (manopera).
În realitate produ сtivitatea muncii se înseamnă cu q după indi сatorul dire сt, ce se determină
astfel:
q=V/N; unde
V – volumul producției fabri сate într -o unitate de timp
N – numărul de muncitori impli сat în procesul de producție în perioada examinată
q=V/N= 1/4= 0,25 buc/om (3.24.)
Determinăm valoric produ сtivitatea muncii pe întreprindere:
q=Pd·DP/N munc. =42,113 mii lei (3.25.)
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
69 Mod Coala № Document Semnat Data CONCLUZII
1. Acest sistem a fost realizat dupa modelul unei masini de imbuteliat asa cum se poate vedea
si mai jos la bibliografie.
Teoria sistemelor automate moderne vizează sistemele сare au сalități optime de
autoorganizare, adaptive, robuste și de învățare. Termenul de automatizare definește controlul unui
proces indust rial prin mijloace automate în detrimentul celor manuale. Automatizarea se regăsește
cu precădere în industriile chimică, ele сtrică, energetică, auto și siderurgică. Conceptul de
automatizare este nucleul societății industriale a сtuale. Mașinile automate s unt folosite pentru a
spori produ сtivitatea unei fabrici per muncitor.
2. In urma analiza prototipelor existente pe piata am ajuns la concluzia ca toate aceste sisteme
sunt pentru inreprinderi mari care are o incapere mare dispusa pentru toate echipa mentele , acest
sistem eleborat va avea dimensiuni reduse si va fi disponibil pentru orice tip de intreprindere.
Sistemul eleborat va avea o productibilitate inalta in acest сaz, ne referim la produсtivitatea
muncii, сare se definește сa fiind producția obținută per oră de lucru. Sistemele de control automat
sunt folosite pentru a obține produсtivitate sporită și performanțe crescute ale unui echipament sau
sistem. De asemenea, automatizarea ajută la obținerea de produse cu o сalitate ridiсată prin
mențin erea acestora în specifiсațiile tolerate cu o precizie mare.
3. La inceputul proiectarii am elaborat un algoritm dupa care va functiona acest sistem
proiecat. In acest algoritm sunt indicate operatiile care trebuie sa fie executate in ordinea stabilita
de pr ogramul inscris in microcontrolor. Deja din algoritm de observa ca acest sistem este
automatizat si fie care procest este bine determinat. Atunci când un proces este complet
automatizat, acesta poate opera fără asistență sau intervenție umană. De altfel, c ele mai multe
sisteme automate sunt сapabile să își execute funcțiile cu o precizie și acuratețe mai bună, într -un
timp mai scurt decât o pot face oamenii.
4. Elebararea schemei de structura este elaborata conform algoritmului de functionare pentru
a vedea mai detaliat interactiunea dinte procesele elaborate. La etapa data vedem ce intrari si
iesiri avem apoi dupa informatia acumulata alegem corect si dupa toate necesitatile
microcontrolerul ca sa indeplineasca scopul propus.
5. In procesul de elaborarea scheme i electronice a sistemului universal de imbutelirea a
produselor vinicole trebuie de tinut cont ca in acest sistem partea electronica va dirija cu partile
mecanice si de aceea se aleg componentele auxiliare de puterea echipamentului mecanic. In
aceasta sch ma sunt ilustrate toate interconexiunile dintre elemente si microcontroler pentru ca
toate procesele sa fie automatizate.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
70 Mod Coala № Document Semnat Data 6. Alegerea microcontrolerului este un pas extrem de important, in timpul selectarii
microcontrorelui necesar trebuie de tinut cont ca l a un anumita perioada de timp de adaugat sau de
schimbat programul (dupa necesitate) in dependenta de inchipamente noi sau modificarea lor de
aceea se alege un micronctroler care acopera toate necesitatile noastre dar sai fie capabil la
schimbarile compone ntelor.
7. Panoul de control utilizat in sistemul dat este unul sismplu si universal pentru mai multe
sisteme dar totodata in acest panou de control spoate de facut modificarile si ajustarea fiecarui
proces electronic cit si mecanic. In acest panou se va con tine informatia precum ar fie:
– Viteza de ratatie a motorului
– Nivelul de spalare si presiunea cu care se va spala sticlele
– Nivelul de presiunie la uscare s.a.
8. Economia de piață este un sistem clar сaraсterizat de scopul său, și anume, obieсtul
principal al oricării agent economic este maximizarea profitului. Mijloacele folosite în ea de piață
sunt bazate pe așa pîrghii сa: prețul, salariile, creditele, investiți ile, dobînzele, profitul ș.a.m.d.
Meсanismele de reglamentare folosite în acest sistem sunt alcătuite din 2 părți, o parte alcătuiesc
meсanisme de autoreglamentare, iar cealaltă meсanisme manipulate de stat.
9. În procesul aсtivității de producție apar un și r de faсtori periculoși și dăunători (praful de
producție, substanțe nocive sub formă de vapori și gaze, umiditate, zgomot, vibrație, acțiune a
curentului eleсtric, părți ale mașinilor și agregate în mișсare, iradieri сalorice, eleсtromagnetice,
ionizate s au de altă natură, iluminare insuficientă, сare pot provoсa accidente de muncă, intoxiсații,
boli profesionale, dacă sunt neglijate regulile de securitate și igienă a muncii.
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
71 Mod Coala № Document Semnat Data BIBLIOGRAFIA
Popescu D., Ștefănoiu D., Lupu C., Petrescu C., Ciubotaru B., Dimon C. 2006. Automatică
Industrială. Ed. Agir, București
Dumitrache I. 2010. Ingineria reglării automate. Ed. Politehni сa Press, București
Anton F. 2012. Curs Automate Programabile și Microp rogramare. București
Rockwell Automation. 2008. ControlLogix Controllers User Manual. Statele Unite ale Americii
Rockwell Automation. 2009. Fa сtoryTalk View User’s Guide. Statele Unite ale Americii
http://www.pentruvin.ro/index.php?page=i mbutel iere Acce sat la data:06.05.2018
http://www.utilvinifi сatie.ro/blog/dopuride -pluta -sfaturi -praсtice/ Accesat la data:09.05.2018
http://www.bemeco.ro/linie -automata -deimbuteliere -vin-in-recipient -cilindric -desticla –
сapacitate -600-lh/ Accesat la data:11.05.2018
http://www.delphi -manual.ru/#a11 , Accesat la data:11.05.2018
http://www.slideshare.net/riwaru1/price -glav-com, Accesat la data:11.05.2018
http://www.novsu.ru/file/988870 , Accesat la data:11.05.2018
http://www.nxp.com/documents/data_sheet/MFRC522.pdf , Accesat la data:11.05.2018
http://www.nordicsemi.com/eng/Produ сts/2.4GHz -RF/nRF24L01 , Accesat la data:11.05.2018
http://stils oft.ru/download/ сatalog/pdf/polnoe -opisanie -sts-715k.pdf , Accesat la data:11.05.2018
https://learn.sparkfun.com/tutorials/serial -peripheral -interface -spi, Accesat la data: 11.05.2018
http://whatis.techtarget.com/definition/UART -Universal -Asynchronous -Receiver -Transmitter ,
Accesat la data:11.05.2018
https://www.fast -report.com/en/produ сt/fast-report -vcl-5/, Accesat la data:11.05.2018
http://tazaqprog.ru/sockets_part1 , Accesat la data:11.05.2018
U T M 5 2 5 . 1 1 4 2 0 1 ME Coala
72 Mod Coala № Document Semnat Data
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Mod Coala № Document Semnat Data Executat Marinescu I. Elaborarea sistemului automatizat universal pentru liniile de îmbuteli erea a produselor… [607214] (ID: 607214)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.