Mod. Coala document. Semn at. Data [623799]

Mod. Coala № document. Semn at. Data
Coala
1 UTM 581.4 032 ME
Conducăto r
Consultant Prodan El.
Contr. norm.
Aprobat l.s.Prodan El. Design interior al cafenelei
naționale, situată în or.
Chișinău Litera Coli
60
UTM FUA DIN -091 Bubucea V. Elaborat
CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………… …………………. ………………………………………………3
1. ANALIZA ÎNAINTE DE PROIECT………………… …………………. …………………………….. ……….4
2. PARTEA ARHITECTURAL -CONSTRUC TIVĂ
(Capitolul Construcția Clădirilor)………………………… ……………….. …………………………………. 6
2.1. Introducere. Clasificarea construcțiilor…………………………. ……………….. …………. …………..6
2.2. Alcătuirea generală a clădirii…………………………………….. ……………….. ………………………. ..6
2.3. Clasificarea pereților…………………………………………………………….. …………………. ……….. ..7
2.4.1. Generalități. Construcții metalice…. …………………………………………………………………8
2.4.2. Hotărîri tehnologice…………………………………………… ………………………………………..11
3. SOLUȚIILE ARTISTICO -CONSTRUCTIVE PRIVIND
INTERIORUL CENTRULUI …………………………………………. ……………………… ……………….1 7
4. FIZICA CONSTRUCȚII LOR……………………………………………… ……………….. ………………….2 1
4.1. Date generale………………………………………………………………….. ……………….. ………………. 21
4.2. Ca lculul iluminării artificiale pentru sălile de lectură…………………………………. ………….. 22
5. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FINISARE ………………………… …….. ………………… …….27
5.1. Descrierea secventei lucraril or de finisare ……………………………………………………………..27
5.2. Explicarea unui material în memoriu explicativ …………………………………………………….30
6. ECONOMIA CONSTRUCȚIILOR………………. ………………. ………………………………………… .33
6.1. Determinarea costurilor de deviz…………………………………………………………………………33
6.2. Componența documentației de deviz…………… ………………………………………………………35
6.3. Metoda de resurse la întocmirea documentului de deviz…………………………………………35
7. PROTECȚIA MUNCII ȘI SIGURANȚA EXPLOATĂRII……… …………………. ………………. 62
7.1. Analiza condițiilor de muncă……………………………………………………. …………….. ……….. ……63

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
2 UTM 581.4 025 ME

7.2. Măsuri privind sanitaria industrială……….. …………………….. ………………. …………….. ………. .64
7.3. Tehnica securității la exploatarea mecanismelor și utilajelor de construcție…………………66
7.4. Măsuri privind profilaxia antiincendiară….. ……………………………… …………… ……………….. 68
7.5. Măsuri de protecție a mediului înconjurător……………………….. ……………. ……………… …….70
8. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………… ……………. ………………75
9. ANEXE. PARTEA DIMENSIONALĂ A PROIECTULUI…………………. ………………………77

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
3 UTM 581.4 025 ME

INTRODUCERE

Proiectul de design realizat reprezintă proiectarea nu doar a unui eea ce include atît zonele de
producere cît și spațiul pentru persmagazin -showroom pentru vînzarea parchetului,ci și încercarea de
a moderniza întreaga fabrică, conal
Cînd mediul în care lucrăm este proiectat în conformitate cu cerințelor și normele
corespunzătoare, crește productivitat ea muncii, iar rezultatul este întotdeauna unul creativ și pe
placul tuturor.
Centrul dat crede în unicitatea fiecărui arbore și îi alege doar pe aceia care prin finisare produc
cel mai frumos parchet. începînd cu pădurea, continuînd cu fabrica și terminîn d cu clientul, fiecare
etapă este atent supravegheată pentru a putea oferi o gamă largă de parchet din lemn masiv,
multistratificat și triplustratificat din:
stejar, salcîm, nuc, cireș, frasin, fag, arțar, merbau, panga -panga, ipe, wenge, teak, doussie,
jatoba, iroko, zebrano, tigerwood, sapelli etc.
Centrul propune servicii în materie de:
• consultanță
• furnizare de mostre
• asistență de specialitate
• produse profesionale de întreținere (ecologice și biodegradabile)
• proiect de design gratuit (la coma ndarea oricărui tip de parchet)
Pentru că lemnul este o resursă prețioasă, compania are grijă ca toate resursele să fie atent
folosite, lemnul fiind utilizat în întregime. Toate elementele provenite din debitarea buștenilor sunt
folosite la parchet și pano uri. Deșeurile rămase sunt valorificate asigurînd producerea energiei bio
pentru întreaga fabrică. Astfel, procesul de uscare nu necesită costuri suplimentare, fiind realizat
100% din acest combustibil bio.
Pe lîngă parchetul masiv, cu lățimi cuprinse într e 83 și 175 mm, fabrica produce și parchet
multistratificat pe placaj de mesteacăn. Acest suport asigură stabilitatea dimensională pentru lățimi
mari și o rezistență mecanică sporită. Parchet multistratificat are 15 mm grosime, cu strat de uzură
de 4 mm, ce poate fi montat și pe încălzire în pardosea și de 20 mm grosime cu strat de uzură de 6
mm, ce asigură o durata de viață mare
Finisajele speciale, executate într -o gamă variată de culori, asigură un ambient plăcut și natural
în locuință.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
4 UTM 581.4 025 ME

CAPITO LUL I
ANALIZA ÎNAINTE DE PROIECT

Planul propus ca structură constructivă reprezintă o CLĂDIRE TIP PARTER + 3E+ MANSARDĂ.
Parterul care urmează a fi proiectat dispune de 3 intrări, accesul la etajul 2,3 și mansardă se fac de la
parter prin intermediul case i scării 2. Clădirea dată are la bază un ansamblu de elemente
constructive cum ar fi stîlpii care sunt elemente verticale de rezistență care preiau și transmit
fundațiilor încărcările date de elemente orizontale ale strucurii de rezistență(grinzi, planșee ,
șarpante)sau de alte părți care reazemă și descarcă pe ei.
După materialele din care se realizează stîlpii sunt din beton armat cu dimensiunea de 400x400mm
și cu distanța dintre axe 6000mm, 2000mm, 4000mm. Înălțimea etajului este de 3000mm.Pereții
despă rșitori sunt din cărămidă cu grosimea de 120mm. Planșeele sunt din monolit.
Teritoriul centrului are următoarele zone funcționale:
 Zona de studiu cu cabinete;
 Zona de recepție și așteptare;
 Zona de luare a mesei;
 Zona încăperilor auxiliare pentru personal ;
Spațiul industrial este întotdeauna un mediu de muncă dificil, care nu oferă un climat psihologic și
confortabil pentru muncitorul de rînd, de multe ori ei trebuie să sufere în urma zgomotelor și
prafului de producție, vibrațiilor și insuficiența de lumin ă. În urma procesului de proiectare, se vor
soluționa toate aceste probleme menționate mai sus, plus la asta, se va aloca un spațiu separat unde
va fi prevăzută zona pentru odihnă, pauza de masă, un vestiar și un bloc sanitar cu cabine de duș.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
5 UTM 581.4 025 ME
Un avantaj considerabil este faptul că recent, zona industrială a fost reutilată: Utilajele folosite sunt
de ultima generație astfel încît asigură o debitare precisă a buștenilor. începînd cu degresarea,
tăierea, zvîntarea, uscarea și prelucrarea lemnului.
Proiectul v-a fi realizat în stilul arhitecturii bionice,(inspirîndu -se din structura și ramificațiile
arborilor)
Prin urmare, scopul proiectului este:
 crearea unui concept unic care s -ar regăsi în toate 3 zone ale centrului
 proiectarea magazinului -showroom
 soluț ionarea tuturor neajunsurilor spațiului industrial existent
 proiectarea încăperilor auxiliare pentru personal

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
6 UTM 581.4 025 ME

CAPITOUL II
PARTEA ARHITECTURAL -CONSTRUCTIVĂ
Introducere

O parte însemnată a activității pe care o desfășoar ă societatea, pentru transformarea naturii și
asigurarea condițiilor de existență, are ca scop realizarea de construcții. Din cele mai vechi timpuri
oamenii au fost nevoiți să execute adăposturi și treptat numeroase alte tipuri de construcții, din ce în
ce mai complexe și mai perfecționate.
1.1 Clasificarea construcțiilor

Clădirile au funcția principală de a servi ca adăpost pentru oameni în timpul perioadelor de muncă,
destindere sau odihnă și pentru bunurile acestora, precum și pentru procesele tehnologice.
Principalele criterii de clasificare a constructiilor sunt dupa destinatia si importanta lor. Destinatia
implica un anumit proces functional care se petrece in interiorul spatiului creat si, intr -o zona
limitata, in exteriorul acestui spatiu. Individual itatea fiecarei categorii sau clase este bine definita.
Aspectele particulare ale unei constructii apartinand unei categorii sau clase o individualizeaza,
transformand -o intr -un unicat, dar nu ii pot modifica caracteristicile principale care o situeaza in
acea clasa, neschimbandu -i astfel destinatia.

La rîndul lor, clădirile, funcție de destinație , se împart după cum urmează:
A. Clădiri civile – în această categorie intră acele clădiri ce nu servesc producției. Datorita
diversitatii mari a acestor functiuni, categoria (A1) se imparte in doua clase. Criteriile de diferentiere

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
7 UTM 581.4 025 ME
sunt, printre altele: numarul de oameni care utilizeaza spatiul creat, structura spatiului functional,
compartimentarile interioare care rezulta corespunzator functiunii sau destinatiei s i altele. Există
următoarele tipuri principale de clădiri civile:
 clădiri de locuit(individuale, blocuri de apartamente, cămine, hoteluri, case de odihnă etc.);
 clădiri social – culturale(sociale: spitale, case de cultură, săli de sport; culturale: teatre,
muzee, bi blioteci, cinematografe; de învățămînt: universități, școli; religioase: catedrale, biserici,
mănăstiri etc.); Cladirile social -culturale. O alta parte din cladirile categoriei (A1), sunt create pentru
a indeplini o anumita functiune in domeniul social –cultural.Diversitatea sectoarelor acestui domeniu
este mare: invatamant, cult si cultura, sanatate, sport, comert si altele. Cu toate acestea, se pot
distinge unele trasaturi comune ale constructiilor care asigura baza materiala a acestor sectoare.
Astfel, pr in natura proceselor lor functionale, aceste imobile sunt destinate sa adaposteasca un
numar relativ mare de oameni.
Aceste cladiri necesita spatii mari sau foarte mari, in general necompartimentate sau cu anumite
compartimentari tipice, adecvate unor fun ctiuni cu particularitati. Totodata necesita si alte spatii de
dimensiuni mai mici, pentru functiuni subordonate, care insa nu dau si nu afecteaza specificul
acestor constructii. In categoria cladirilor civile, (A1) , aceste constructii formeaza clasa (A1.2 ),
denumita cladiri social -culturale.
 clădiri administrative(sediile instituțiilor, sediile companiilor, birourile, tribunalele etc.);
 clădiri pentru comerț(magazine, bănci etc.);
 clădiri pentru transporturi(gări, autogări, aerogări, depouri etc.);
 clădiri cu destinații speciale(militare, fune rare etc.).
B. Clădiri industriale – se consideră cele destinate producției: hale industriale, ateliere, centrale
energetice, depozite etc.
C. Clădiri agricole – sunt destinate producției agricole: hambare, mori, grajduri, abatoare, crame
etc.

Art. 6. – Pentru obț inerea unor construcții de calitate corespunzătoare, realizarea și menținerea pe
întreaga durată de existență a construcției exigențe esențiale:
A. rezistență și stabilitate
B. siguranță în exploatare
C. siguranță la foc
D. igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și pr oiecția mediului

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
8 UTM 581.4 025 ME
E. izolație termică, hidrofugă și economie de energie
F. protecție împotriva zgomotului

2.1 Structura constructivă

Structura de rezistență este partea de baza a fiecarei cladiri, si este reprezentata de grinzi, stalpi,
pereti etc si alte ele mentele menite sa sustina restul cladirii. Practic, rolul care ii este atribuit
structurii de rezistenta este acela de a prelua presiunea materialelor care vor fi folosite pe mai
departe in procesul de construire, sporind gradul de siguranta al cladirii si , implicit, al persoanelor
care sunt în interiorul clădirii.

Planul propus ca structură constructivă reprezintă o CLĂDIRE TIP PARTER + 3E+ MANSARDĂ.
Parterul care urmează a fi proiectat dispune de 3 intrări, accesul la etajul 2,3 și mansardă se fac de la
parter prin intermediul casei scării 2. Clădirea dată are la bază un ansamblu de elemente
constructive cum ar fi stîlpii care sunt elemente verticale de rezistență care preiau și transmit
fundațiilor încărcările date de elemente orizontale ale strucurii d e rezistență(grinzi, planșee,
șarpante)sau de alte părți care reazemă și descarcă pe ei.

După materialele din care se realizează stîlpii sunt din beton armat cu dimensiunea de 400x400mm
și cu distanța dintre axe 6000mm, 2000mm, 4000mm. Înălțimea etajul ui este de 3000mm.Pereții
despărșitori sunt din cărămidă cu grosimea de 120mm. Planșeele sunt din monolit. Greutatea cladirii
este preluata de planseele de beton care se sprijina pe ziduri, prin intermediul centurilor; la randul
lor, zidurile se sprijina p e fundatii, iar acestea – pe pamant.

Înăltimea golurilor pentru uși este de 2.1 m, iar pentru ușile de intrare este de 2.3 m. Înălțimea unui
etaj este de 3.0 m iar grinzile longitudinale coboară cu 300 mm.

Gradul de seismicitate este de 7 baluri, gradu l de responsabilitate este II, gradul de rezistenta la foc
este II, de durabilitate este II.

1.2 Zonarea funcțională a clădirii
Suprafața care urmează a fi proiectată este parterul clădirii. Suprafața totală a parterului este de 786
m2.
Indicii pentru parter sunt:

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
9 UTM 581.4 025 ME
Casa scării – 25m2
GTS – 57m2
Suprafața spre planioficare -400m2

Suprafața centrului are următoarele zone funcționale:
– Zona de studiu cu cabinete;
– Zona de recepție și așteptare;
– Zona de luare a mesei;
– Zona încăperilor auxiliare pentru personal ;

2.3 Soluții constructive

Schimbări au fost făcute pe toată suprafața parterului. Au fost montați pereți despărțitori din
cărămidă cu scopul de a crea o încăperi suplimentare ce ar servidrept săli de studiu, depozit pentru
păstrarea mobilierului și materia lelor. Planul a suportat lucrări de montare a pereților interiori pentru
a crea și organiza cît mai comod încăperile auxiliare pentru personal și pentru a -i încadra pe aceștia
în conceptul general al proiectului.
Pereții despărțitori sunt executați din căr ămidă și au grosimea de 120 mm lungime variabilă iar
deschiderea ușilor existente este de 900mm.

fig.2.1 Nod de îmbinare a planșeelor cu panoul de perete exterior

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
10 UTM 581.4 025 ME

fig.2.2 Fundația din beton monolit

fig.2.3 Zidăria pe reților despărțitori din cărămidă și fixare ușilor

2.4 Dotări
1.Utilități generale(curent, apă și canalizare)
– clădirea este dotată cu intalație de apă, alimentarea cu apă se face prin conducte din sistemul de
aducțiune din retelele publice.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
11 UTM 581.4 025 ME
– clădirea dispune de instalație de canalizare, este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt
evacuate în rețeaua publică.
– clădirea dispune de instalație electrică, este dotată cu cablaje interioare recordate la reațeaua
publică

2. Clădirea este conectată la internet de la compania "Moldtelecom" prin cablul optic și respectiv are
și WiFi.

3.Clădirea dispune de încălzire autonomă și ventilare.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
12 UTM 581.4 025 ME

CAPITOLUL III
SOLUȚIILE ARTISTICO -CONSTRUCTIVE ALE INTERIORULUI
CENTRULUI DE DEZV OLTARE PERSONALA
Introducere
După cum am menționat anterior „Proiectul v -a fi realizat în stilul arhitecturii bionice,(inspirîndu -se
din structura și ramificațiile arborilor)”
Designul Bionic în interior
Designul ecologic sau Eco -design reflectă dorința o mului de a apropia la maxim locuința lui de
condițiile naturale. Crearea interiorului ecologic permite locuitorilor să simtă unitatea cu natura,
armonia lumii înconjurătoare, să ia o pauză de la agitația vieții urbane.
1. Caracteristica deciziei generale a st ilului
Stilul Bionic este cu siguranță unul dintre cele mai progresiste stiluri de design, însă totodată si unul
foarte apropiat de natură. Stilul de design bionic încearcă sa imite formele regăsite in mediul
înconjurător, fiind caracterizat de linii fine si forme masive care domină întreaga încăpere/casă.
Totodată, stilul bionic este unul aerisit și luminos, incluzînd nuanțe deschise, suprafețe strălucitoare,
modele repetitive cu textură minimalistă. Spoturile sunt folosite pentru a accentua vizual spațiul
futurist. Chiar dacă formele sunt repetitive, ele au detalii personalizate, care reflectă personalitatea
proprietarilor. Interesant este faptul că stilul bionic se poate integra chiar și într -un decor clasic, ca
formă de personalizare a spațiului. El se p oate regăsi în designul cu forme circulare ale pieselor de
mobilier (canapele) sau al corpurilor de iluminat. Sigur că stilul bionic poate fi dus și la extrem, prin
mobilier lucios în forme neregulate, stîlpi de separare în forme fluide și obiecte de decor care
amintesc de celulele corpului uman. În stilul de design bionic, funcționalitatea se află în strînsă
legătură cu forma. Inițiatorii acestui stil au început prin a folosi resurse minime, pentru obținerea de

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
13 UTM 581.4 025 ME
beneficii practice majore și de rezultate est etice deosebite. Cu toate că, momentan, putini excentrici
au ales stilul de design bionic pentru locuința lor, acest tip de decor va prinde din ce in ce mai multă
popularitate in viitor.

2. Descrierea propusă rezolvării artistico -decorative a elementelor din
interior:
Proiectarea ecologică necesită puțin mobilier. Decorarea interiorului într -un stil ecologic presupune
un spațiu liber, interiorul nu poate fi încărcat cu o mulțime de mobilă. De asemenea, nu se
recomandă utilizarea pieselor de mobilier, care sub liniază, în mod deliberat, caracterul "natural" al
interiorului: un bolovan în mijlocul salonului sau o masă dintr -o singură bucată de lemn vor arăta
nenatural și pretențios. Maximizați combinația armonioasă de texturi, culori, materiale, forme,
dimensiuni și funcționalitate, atunci cînd totul este frumos, simplu și oportun – aceasta este baza
designului ecologic al interiorului.

3. Deciziile privind gama coloristică;
Interioarele se construiesc mai mult pe baza îmbinării spațiului cu lumina decît pe îmbinare dintre
culoare și desen. Ideea dictează și soluțiile coloristice corespunzătoare: culori curate și concrete,
fără semitonuri: negru, alb, sur ca bază și roșu, albastru, verde, galben ca completare. La alegerea
culorilor rolul important îl joacă încăperea, cît de spațioasă este, și efectul care trebuie obținut.
Dimensiunile și proporțiile încăperii, cantitatea de lumină diurnă pe care o primește și așezarea
elementelor ieșite în afară influențează selectarea gamei coloristice necesare. Odată ce a fost hotăr ît
planul general, se alege o culoare care ar reflecta ceea ce se dorește, fie o senzație de spațiu, fie un
sentiment de căldură și intimitate. Culorile modifică nu doar sentimentul pe care îl provoacă o
încăpere dar și senzația optică. Culorile aprinse, c are au lungime de undă mare, sau culorile închise,
care reflectă doar o mică cantitate de lumină, par să înainteze și să micșoreze încăperea. Pentru
zonele de producție culorile trebuie să fie deschise de la alb la bej, pentru a crea o dinamică în
interior le-am armonizat cu texturi întunecate de lemn wenghe, oak satin și oak polished. Pentru
zona magazinului -showroom, gama coloristică este foarte variată, aceasta depinde de tipul de
parchet prezentat, iar culoarea este aleasă ca să valorifice textura acest uia și să se încadreze în ideea
de concept a standului

4. Lucrările de finisaj

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
14 UTM 581.4 025 ME
Lucrările de finisaj au rol constructiv, funcțional, decorativ și igienico -sanitar și se execută în general,
după ce întreaga clădire (fundații, pereți, planșee, scări etc.) și ac operișul (inclusiv învelitoarea) au fost
executate. Finisajele cuprind lucrări de: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii, tapete,
tîmplărie.
Din punct de vedere funcțional, ele trebuie să asigure: confortul, izolarea termică, fonică, circula ția,
menținerea curățeniei etc. Lucrările de finisaj necesită un volum relativ mic de materiale, dar cu un
cost mai ridicat comparativ cu al materialelor folosite la lucrările elementelor de structură, închideri,
compartimentare etc. Executare finisajelor se face în general manual, numai unele procese
tehnologice putînd fi realizate mecanizat și necesită muncă de înaltă calificare. Din această cauză,
lucrările de finisaj reprezintă o parte importantă din valoarea unei clădiri, influențînd în mare
măsură cos tul și consumul de manoperă (circa 15…20% din costul total și respectiv 28…30% din
manopera totală a lucrărilor de construcții).
Tavanele: sunt utilizate de tip suspendat din plăci de ghips -carton. În zona industrială tavanele sunt
executate atît din ghips -carton cît și din plăci OSB. Tavanul din gips -carton este finisat cu plăci de
lemn cu textură variată 2000×1000, iar cel din plăci OSB, obține, în urma tăierii la freză forme
bionice plastice
Pardoselile sunt de tip industrial din beton elicopteriz at, acestea au o rezistență mai mare și pot avea
structură variată. Depind de cît de mult sunt prelucrate și șlefuite.
Tencuiala pe bază de var pe care se aplică pe pereții anterior pregătiți cu plasă de rabiț din sîrmă de
oțel cu diametrul 0,4mm pentru a arma și a susține stratul de tencuială pe beton. Apoi pereții au fost
gletuiți și vopsiți cu nuanțe de sur deschis, și roz pal.
Eco-design necesită un iluminat bun, care poate fi obținut prin utilizarea lămpilor fluorescente de
economisire a energiei – un iluminat perfect și o economisire a resurselor naturale.

5. Decorarea
Avantajul proiectării ecologice este o gamă largă de materiale pentru decorare. Puteți folosi orice
material natural, începând cu tapete din stuf și terminând cu pietre de râu ordinare, cu care puteți
ornamenta pereții și a alte suprafețe.
Însă la metal, plastic, sticlă ar fi mai bine să refuzați sau să folosiți la minim. Vor completa perfect
decorul interior diverse plante de casă. Ele nu numai că vor umple spațiul din cameră și vor bucu ra
cu un frunziș verde și flori luxuriante, dar de asemenea, vor crea o atmosferă favorabilă de confort
psihologic, precum și vor oxigena încăperea. Un detaliu suplimentar al interiorului într -un stil
ecologic poate deveni un acvariu. Aspectul peștilor plu titori calmează psihicul, iar vederea

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
15 UTM 581.4 025 ME
pitorească a acvariului v -a decora și v -a însufleți orice cameră. În general, combinația funcțiilor
estetice și sănătoase este una din principalele caracteristici ale stilului ecologic.
Nu sunt desene, ca și elemente d ecorative, gama coloristică minimalistică – materie de o culoare,
poate cel mult de două. Acest stil nu suportă neglijența – totul trebuie să fie drept și neted:
suprafețele curate, deseori lucioase ale pereților, pardoselilor și tavanelor. Și bineînțeles
minimalismul – interioarele de acest tip se deosebesc prin claritate, concretețe și chiar spiritul
întreprinzător.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
16 UTM 581.4 025 ME

CAPITOLUL IV
FIZICA CONSTRUCȚIILOR
Introducere
Rapida dezvoltare a surselor de lumină artificială și a tehnicilo r corespunzătoare folosirii lor, a dus
la apariția unui element de o importanță uriașă pentru viața omului și anume crearea condițiilor
pentru continuarea activităților pe tot parcursul celor 24 de ore ale zilei. Dacă iluminatul artificial a
avut rolul ini țial de a compensa lipsa luminii după apusul soarelui, fiind adesea considerat un palid
imitator al luminii de zi, pe măsura perfecționării tehnicii sale, aspectele noi pe care le conferă
arhitecturii, apar din ce în ce mai evidente.
4.1 Calculul iluminări i naturale
Date generale:
1. Localitatea de construcție Chișinău
2. Destinația încăperii Sala de sculptura
3. Aria S 60m2
4. Înălțimea H 3
5. Finisarea interioară din încăpere
a. gradul de reflectare a tavanului ρ1 – 0.7%
b. gradul de reflect are a pereților ρ2 – 0.6%
c. gradul de reflectare a pardoselei ρ3 – 0,3%
6. Înălțimea suprafeței de lucru Tab. 2 SNIP II – 4 – 79
7. Materialul de confecționare a cercevelei Lemn ordinara
8. Sortul sticlei Sticla obisnuita
Calculul prealabil al suprafețelor golurilor de lumină

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
17 UTM 581.4 025 ME
I) Pentru a determina calculul prealabil al golului de fereast ra este nevoie de verificat cit de corect
a fost proiectată folosind metoda descrisă în „СНиП II – 4 – 79” , „Iluminarea naturală și
artificială”, (pag. 34)
1). Determinăm valoarea coeficientului iluminării naturale normate după formula e :

eI,II,IV,V =eIIImc , unde: (СНиП II – 4 – 79 pag.17)

eIII – valoarea coeficientului climatului luminos conform tab. 2
m – coeficientul climatului luminos conform tab. 4
c – coeficientul climatului solar conform tab.5
3) Determinăm v aloarea coeficientului iluminatului natural normat după formula 2.3:
eIII = eIIImc= 1,5×1×1=1,5
II) Determinăm suprafața prealabilă a golului de iluminat natural după formula:

100 =
po
SS =
cl
oor nKrKe
1 (3.1)
Unde: So – suprafața golului de fereastră pentru iluminare laterală;
Sp – suprafața pardoselei încăperii;
en – valoarea C.I.N. normată;
Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3;
ηo – caracteristica de iluminare a geamurilor, c onform tab.26;
Kcl – coeficientul care i -a în considerație umbrirea ferestrelor la clădiri opuse, conform tab.27;
τo – coeficientul de trecere a fluxului de lumină, conform formulei:

τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5 (3.2)
unde:
τ1 – coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform tab. 28;
τ2 – coeficient ce ține cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua ferestrei, conform
tab.28;
τ3 – coeficient ce ține cont de pierderile d e lumină provocate de construcțiile portante, conform
tab.28;
τ4 – coeficient ce ține cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele parasolare, conform
tab.29;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
18 UTM 581.4 025 ME
τ5 – coeficient ce ține cont de pierderile de lumină provocate de plasele de sub lumin ătoare, conform
tab.29;
1) Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră, conform tab.28,
după formula 3.2
τo = 0.9 • 0.8 • 1•1•1 = 0,72
unde: τ1 = 0,9 (tab.28 ,);
τ2 = 0,8 (tab.28,);
τ4 = 1 (tab .29, parasolare nu sunt);
τ5 = 1 (tab.29, plasele de sub luminătoare nu sunt);
2) Determinăm coeficientul mediu ponderat reflexiilor de lumină de la
suprafețele interio are sala de sculptura.
ρmed =
par per tpar par per per tt
S SSS S S
   
unde : ρt – gradul de reflectare a tavanului; (0,7%)
ρper – gradul de reflectare a pereților; (0,6% )
ρpar – gradul de reflectare a pardoselei; (0,3%)
St – suprafața tavanului;
Sper – suprafața p ereților fără golul de lumină;
Spar – suprafața pardoselei;
St =60m2;
Sper = 83m2;
Spar =6 • 10 = 60 m2

ρmed =
par per tpar par per per tt
S SSS S S
    =
60 83 60600.3 830.6 60 0.7
 = 0.5
3) Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform tab.30
r1 = 1.0 5 ( metoda interpolării)
4) Determinăm valoarea Kcl conform tab.27:
Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt);
5) Determinăm valoarea ηo , conform tab.26
Pentru determinarea valorii ηo folosim rapoartele:
BL
= 1.6
1hB =3; ηo = 17.59; ( metoda interpolării,)

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
19 UTM 581.4 025 ME
6) Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3
Kr = 1,2.
7) Determinăm suprafața totală a ferestrei So în baza datelor obținute după formulă:

oS=
cl
oor nKrKe
1 ;

oS=
05.172.0158.172.11
 = 28 m2
8) Determinăm suprafața reală a golurilor de lumină
Sf =
81 ·60 = 8 m2
Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit
Verificăm starea reală C.I.N. în încăpere a de locuit folosind formula 3.3. Deoarece clădirea opusă nu
este prezentă formula se reduce la :
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K
Determinăm numărul de raze n1 și n2 in punctul A 1 cu ajutorul graficelor Daniliuc I și II:

Determinăm valoarea coef icientului r1 pentru punctul examinat A1, conform tab.30:

r1 = 1.05;

Determinăm coeficientul geometric și C.I.N în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală:

εl = 0,01(n 1n2) = 0,01(35 · 78)= 27.3;
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K = 27.3· 1,11· 1.05 ·
2.172.0 =19.09;
Determinăm numărul de raze n1 și n2 în punctul de calcul A2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I
și II:

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A2, conform tab.30:

r1 = 1.14;

Determinăm coeficient ul geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K
εl = 0,01(n 1n2) = 0,01(21 · 72)= 10.37;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K = 5.12 · 0.815 · 1.14·0.6 =8.428;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
20 UTM 581.4 025 ME
Determinăm numărul de raze n1 și n2 în punctul de calcul A3 cu ajutorul graficelor Daniliuc I
și II:

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A3, conform tab.30:

r1 = 1.4;

Determinăm coeficient ul geometric în punctul de calcul A3 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K
εl = 0,01(n 1n2)=0,01(15 · 65)= 9.75;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K = 9.75 · 0.677 · 1.14 ·0.6 =5.54

Determinăm numărul de raze n1 și n2 în punctul de calcul A4 cu ajutorul graficelor Daniliuc I
și II:

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A4, conform tab.30:

r1 = 2.1;

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A4la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K
εl = 0,01(n 1n2)=0,01(12 · 58)= 6.96;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K = 6.96 · 0.625 · 2.1 ·0.6 =5.481;
Determinăm numărul de raze n1 și n2 în punctul de calcul A5 cu ajutorul graficelor Daniliuc I
și II:

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A5, conform tab.30:

r1 =3.96;

Determinăm coeficientul geome tric în punctul de calcul A5 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K
εl = 0,01(n 1n2)=0,01(11 ·50)= 5.5;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5 la iluminarea naturală:
ecl = ε l · q · r1 ·
ro
K = 5.5 · 0.58· 3.96 · 0.6 =7.579;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
21 UTM 581.4 025 ME
Condiția calculului ecl > e nIII se respecta.

Concluzie : valoarea C.I.N. geometrică obținută este mai mare decât cea normată, deci iluminarea
naturală însala de scuptură corespunde normativilor tehnici în construcție și normelor sanitare.

4.2 Particularitățile iluminării artificiale
Lumina poate fi privită ca sistem singular în care lumina artificială completează și sprijină lumina
naturală pentru a maximiza oportunitatea de a ne bucura de ambianță tot timpul zilei, respectând
schimbările naturale zilnice și ritmurile vieții noastre. A proiecta iluminarea înseamnă a pune în
valoare particularitățile spațiului construit. Foarte important este contrastul între lumină și umbră,
raportul clar -obscur și concordanța cromatică.
Forma și culoarea corpurilor de iluminat trebuie alese după studierea efectului de lumină dorit.
Un sistem de iluminat modern trebuie să îndeplinească în același timp următoarele cerințe: să fie
funcțional, estetic și rentabil. Un mediu luminos inconfortabil p roduce scăderea randamentului
activității umane, conducînd de multe ori și la efecte negative (afecțiuni ale vederii, stres).
4.3 Iluminarea artificială în încăperile cu menire sociala
În caz daca iluminarea naturală nu asigură condiții necesare de activi tate vizuală, atunci încăperile
întreprinderilor industriale sunt iluminate cu lumină artificială.
Există 3 tipuri de iluminare artificială:
a) generală -se iluminează toată încăperea inclusiv și locurile de lucru;
b) locală -fluxul de lumină iluminează locul de lucru
c) mixtă -se iluminează încăperea și locul de lucru separat.
Iluminarea artificială se realizează folosind becuri cu incandescență sau tuburi luminescente.
Tuburile luminescente sunt net superioare becurilor cu incandescență:
 au un randament al lumini i de 3 – 3.5 ori mai mare;
 au un termen de utilizare de 3 ori mai mare (3000 ore);
 spectrul luminii lor este asemănător celui al luminii naturale;
 nu modifică temperatura aerului din mediu;
 consumă de 2,5 – 3 ori mai puțină energie electrică.
Principalele cerințe igienice față de iluminarea artificială prevăd ca ea să fie intensivă și uniformă.
Intensitatea ei trebuie să fie în funcție de gradul preciziei lucrului, de fondul suprafețelor și
contrastul dintre obiectul examinat cu fondul. Pentru ca becurile cu incandescență și tuburile
luminescente iluminând încăperea să nu orbească organul optic se folosește un număr mare de
diferite corpuri de iluminat. În funcție de categoria lucrului efectuat după activitatea vizuală sunt
stabilite norme de iluminare arti ficială (în lucși) din încăperi cu iluminarea generală și combinată..

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
22 UTM 581.4 025 ME
Tipuri de lumini
Lămpi diode de iluminare
Putere (W): 30W
Dimensiuni: 1280 х 147 х 108mm
Perioada garanție: 8ani
Gradul de protecție: IP65
Lampă utilizată pe scară largă pentru instal ațiile în aer liber și în interior.
Caracteristici tehnice principale
Articol Compact \ 1300 Compact \ x2-1800 Compact \ x3-3200
Totalul led -urile de flux, Lm 1300 1800 3200
Flux luminos, lm, nu mai mult 1000 1500 2200
Consumul de putere , W 16 30 40
Tensiune de frecvență, V / Hz 220/50 220/50 220/50
Temperatura de lucru, ° C -30 ÷ 40 -30 ÷ 40 -30 ÷ 40
4.4 Calculul iluminatului artificial
 i = S / ( H p* ( a + b) , unde:
S – suprafața încăperii;
Hp – înălțimea calculată de la s uprafața de lucru pînă la instalația de iluminare;
Hp = H i – hl – hs, unde :
Hi – înălțimea încăperii; h l – înălțimea corpului de iluminat; h s – înălțimea suprafeței de lucru.
Hp = 2,8 -0,8 = 2 m;
i = 60 / ( 0. 8* ( 10 + 6) = 4 .6 8
 Calculăm gradele de reflectare a pereților și a tavanului, conform formulei:
ρmed.supr. = (ρ tav*Stav+ρper*Sper)/(S tav+Sper),
unde:
ρtav–gradul de reflectare a tavanului; (0.68%)
ρper–gradul de reflectare a pereților ; (0.52%)
Stav–suprafața tavanului; (36m2)
Sper–suprafața pereților făr ă golul de lumină; (971.6m2)
ρmed.supr =( 0.6 *60 + 0.6 *83) / (60+83) = 0.641= 0.6
 Conform tabelului 1,33 Гусев, Климов ‹‹Строительная физика››, indecele η = 0.6.
Pentru calculul numărului de instalații necesare iluminării artificiale a încăperii, folosi m formula:
N = (E n*Kr*Z*S)/(n*φ l*ή), unde:
N – numărul de instalații de lumină;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
23 UTM 581.4 025 ME
En – iluminarea normată în Lx, egală cu 300;
Kr – coeficientul de rezervă conform tab. 3, pag. 16 și este egală cu 1,5;
Z – coeficientul de uniformitate a luminii (pentru ilum inarea medie Z = 1);
S – suprafața încăperii, egală cu 60 m2;
n – numărul de becuri în instalații (n = 3);
φl – fluxul de lumină a lămpii, egală cu x;
ή – coeficientul de folosință, egal cu 0.3.
N=

1nSZKEr n =
3,0 230036012.1 300
 =
288021600 = 7.56~8(instalații de lumină )
Concluzie: pentru sala de sculptură se montează 8 instalații de lumină incandescenta a câte 4 lămpi
de tip ЛБ 40 , diametrul de 6 mm.
Planul și secțiunea cu reprezentarea grafică a corpurilor de iluminat (fig.1; fig.2)

fig.1 Plan Tavan cu Dezaxarea Corpurilor de iluminat

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
24 UTM 581.4 025 ME

fig.2 Secțiunea Transversală

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
25 UTM 581.4 025 ME

CAPITOLUL V
TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FINISARE
Introducere
Ar trebui remarcat faptul că primul pas în orice reparație este planificarea acest eia, fie că e un
proiect de sinestătător, fie că e un proiect de design profesional. Secvențele de pași specificați mai
jos sunt cei mai optimi în ceea ce privește calitatea și ordinea lucrărilor executate. Multe din
lucrările de reparație, în funcție de caracteristicile de reparare, pot fi efectuate în paralel, grație unei
organizări competente a procesului de reparație.

1. Descrierea secvenței lucrărilor de finisare
1.1. Lucrări de demontare
Aproape orice reparație începe cu lucrările de demontare ce constă în:
pereți despărțitori, nișe, tavan suspendat(dacă există unul) tapet eliminat vechi, vopsea, parchet
laminat. Scopul acestor lucrări este de a pregăti pereții, pardoseaua și tavanul pentru următoarele
etape, acestea trebuie să fie uscate și lipsite de toat e materialele de construcții utilizate anterior.

1.2. Lucrări de montare
Pereții despărțitori sunt ridicați din blocuri de spumă, cărămizi, blocuri de gips și cel mai frecvent
utilizat plăci de gips -carton. Fiecare dintre aceste materiale are propriile argume nte pro și contra,
important este ca aceștia să fie de minim 10cm și să fie prevăzuți cu o carcasă metalică în interior,
pentru a evita ulterioarele neplăceri

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
26 UTM 581.4 025 ME
1.3. Instalarea sistemelor de încălzire
Sistemele de încălzire și de comunicare se montează după fina lizarea lucrărilor de tencuire . Atunci
când se efectuează reparații în apartament sunt adesea limitate la o simplă înlocuire a unei conducte
de încălzire, există și posibilitatea de a înlocui tot sistemul de încălzire dacă se bazează pe circuitul
colector ului . Este recomandabil ca să fie instalate robinete pe conductele de alimentare. Sistemul
electric de încălzire prin pardoseală în baie sau bucătărie pot fi instalat în faza de aplicare a șapei
autonivelantă, aceasta depinde de tipul de cablu de încălzir e .

1.4. Instalarea de apă și de canalizare
Se realizează în paralel cu activitatea electrică . În această etapă, este necesar să se definească în
mod clar plasarea tuturor nodurilor sanitare în baie și bucătărie. Apoi, trebuie specificate toate
articolele san itare și locul de joncțiune cu peretele .
Instalarea are loc „ по штроблению„ de conducte de apă, canalizare, utilaj sanitar , iar nodurile și
canalele sunt șănțuite paralel cu suprafața peretelui conform schemelor de circuit.

1.5. Efectuarea lucrărilor electr ice
Pentru a efectua lucrările electrice trebuie planificată amplasarea de prize, întrerupătoare în raport cu
principalii consumatori, apoi , pe baza acestor date, se realizează calcului rețelei de instalare.
Instalarea are loc „ по штроблению„ ca și în ca zul montării rețelei de apă și canalizare

1.6. Tencuirea
Următoarea etapă în procesul de reparație este tencuirea . Tencuiala de obicei este pe bază de gips,
sau liant de gips . Tavanul și pereții trebuie să fie:
– curățiți de materialele utilizate anterior ( tencuieli, vopseli, tapet, etc.)
– suprafața peretelui trebuie să conțină mici denivelări și asperități pentru a asigura o aderență
mai bună a stratului de tencuială.
– peretele trebuie curățit de praf și stropit ulterior cu apă pentru a evita apariția fisuril or în
stratul de tencuială, întrucît peretele tinde să absoarbă umiditatea din material.

În unele încăperi se recomandă tencuirea " în colțuri " – acest lucru este deosebit de important
pentru băi și bucătării, de asemenea, este de dorit să se tencuiască și îmbinarea peretelui cu
pardoseaua în încăperile ce urmează a fi placate cu plăci ceramice sau de parchet pentru a obține un
unghi drept .

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
27 UTM 581.4 025 ME
Timpul de uscare depinde foarte mult de grosimea stratului de tencuială și de condițiile
meteorologice . De exemplu , la o grosime a stratului de 6 cm și temperatura de 25 grade, tencuiala
se va usca complet în 15 -18 de zile . La aceeași grosime, dar la o temperatură de 15 grade, va fi
nevoie de cel puțin 20 de zile
Tencuiala pe bază de gips se întărește destul de rep ede, de aceea ea trebuie aplicată operativ pe
întreg peretele și de aceea trebuie pregătită toată cantitatea necesară din prima, pentru a preveni
reaplicarea straturilor și exfolierea ulterioară a suprafețelor.
Se recomandă ca suprafețele tencuite să fie ulterior gletuite, pentru a asigura o bună aderență cu
materialul de finisare.

1.7. Turnarea șapei autonivelantă
Turnarea șapei se poate efectua imediat după tencuieli și instalarea de comunicații, pe suprafața
prealabil amorsată . Șapa de ciment efectuată cu adăugarea unui amestec de plastifiant M300, la
uscare se dilată și poate presa p eretele, în aceste mod deteriorînd stratul de tencuială de pe acesta,
prin urmare, pe perimetrul pereților se montează o bordură la 1 cm de la perete și se toarnă șapa,
astfel în procesul uscării ea va ocupa forma pardoselii

1.8. Lucrări de vopsire
O etapă che ie în procesul de reparații sunt lucrările de vopsire care se pot efectua pe pereții amorsați,
tencuiți și gletuiți, este foarte important să se respecte termenii de uscare indicați în specificații
tehnice.

1.9. Efectuarea lucrărilor de finisare
În lucrări de finisare intră:
 vopsirea, tencuieli decorative, încleierea tapetului
 instalarea de plinte , baghete, corpurilor de iluminat, carcaselor de prize și întrerupătoare,
panouri decorative

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
28 UTM 581.4 025 ME

2. Aplicarea parchetului natural pe diferite suprafețe
2.1 Tipul lucrărilo r de finisaj alese sau a materialelor utilizate în proiectul propus de design interior
Tipurile de parchet:
a) Parchetul masiv. Acesta a fost cel mai întîlnit tip de parchet, fiind realizat integral din
lemn natural. Parchetul masiv creează imag inea unei pardoseli "scumpe", frumoase,
elegante, elitiste. Avantajele parchetului masiv sunt multiple. Izolarea termică foarte bună,
rezistența foarte mare în timp, posibilitatea împrospătării aspectului sunt cîteva dintre
avantajele oferite de acest tip de parchet. Formatele de parchet si modul de așezare al
lamelelor sunt multiple, in cazul parchetului masiv.
b) Parchetul stratificat: Printre avantajele de care beneficiază se numără faptul că este
foarte bine uscat, iar dispunerea perpendiculară a straturil or nu -i permit să lucreze în timp.
După ani de folosire, stratul de uzură poate fi șlefuit.
c) Parchetul triplustratificat: se prezintă sub formă de panouri finisate și lăcuite, realizate
prin încleierea cu adezivi speciali și presarea la cald a trei straturi de lemn: superior (4
milimetri), din fag, stejar, paltin, cireș; mijlociu (7 milimetri), alcătuit din lamele rășinoase,
și inferior (4 milimetri), constituit tot din lamele rășinoase. Îmbinarea panourilor se face cu
nut și feder pe toate laturile. Umidita tea parchetului triplustratificat este de 6% pentru
stratul superior și de 8% pentru straturile mijlociu și inferior.
d) Parchetul industrial. Este un tip de parchet masiv , extrem de robust, ideal pentru
zonele cu trafic foarte intens. Acesta se găsește în g eneral în lamele de mici dimensiuni,
asamblate între ele și compactate în blocuri paralelipipedice.
Pentru zonele cu umiditate crescută, precum băi sau bucătărie, puteți folosi parchet masiv sau
triplustratificat, tratat special pentru rezistența la umidit ate. Tratamentul parchetului se realizează cu
ajutorul mai multor produse, printre care rășină epoxy, care îi conferă acestuia rezistența la umiditate
necesară în astfel de zone.
e) Pardoselile din lemn pentru exterior (Deck) au o durabilitate crescută, arii le de
utilizare fiind foarte largi. Acest tip de pardoseli este realizat din lemn masiv din esențe
dure și foarte rezistent, lamelele avînd dimensiuni mari și o grosime de minimum 20 mm.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
29 UTM 581.4 025 ME

2.2 Scopul acestui tip de finisare de muncă (sau material): de protecție, decorativ
Utilizarea parchetului natural este o schimbare de perspectivă, deschide posibilități complet noi de
amenajare interioară. Materialul principal utilizat pentru lucrări de finisaj este parchetul natural,
folosit la:
 placarea pardoselil or și a tavanelor
 lambrisarea pereților
 decorarea mobilierului
 crearea pereților despărțitori
Avantajele utilizării parchetului în interior
 material ecologic pur
 este un bun fonoizolator
 termoizolator
 rezistent în timp
 nu reține praful și mucegaiul
 ușor d e curățat

2.3 Pregătirea suprafețelor pentru efectuarea lucrărilor de finisare
a) Montarea pe suprafețe orizontale (pardosea)
Înainte de efectuarea operațiunilor de montare, plăcile de parchet laminat trebuie depozitate în
încăperea în care urmează să fie mo ntate sau într -o încăpere cu aceleași condiții ambientale.
Aclimatizarea se realizează în următoarele condiții:
 în ambalaj, timp de cel puțin 48 de ore
 în poziție orizontală, la o distanță de minim 50 cm de toți pereții
 la temperatura aerului de minim 18°c
 la o temperatură de suprafață a parchetului de minim 15°c
 la un grad de umiditate relativă a aerului între 40 % și 70 %
b) Montarea pe suprafețe verticale (pereți)

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
30 UTM 581.4 025 ME
Pentru lambrisarea pereților sunt adecvate toate plăcile de laminat, indiferent de format. Est e
important doar ca plăcile să prezinte teșitură pe toate cele patru laturi. Pereții pot fi nefinisați cu
tencuială și glet, deoarece pe ei se vor monta cadre de lemn

2.4 Mecanismele, sculele la lucrări de finisări
Pentru montajul parchetului sunt necesar e următoarele instrumente
 Ruletă
 Ciocan cu cap pentru cuie
 Șurubelniță
 Creion de tîmplar
 Ferestrău compact Dremel® DSM20TM cu ghidajul de tăiere DSM84
 Dispozitiv de tăiat in unghi
 Pîrghie în forma literei S
 Chingi de strîngere
 Echer

2.5 Materiale pentru f inisarea aleasă și proprietățile lor.
La montarea parchetului, în funcție de suprafață va fi nevoie de un sir de materiale adiționale,
precum:
 folie izolatoare împotriva umezelii (crește durata de folosință a podelelor din lemn
sau din parchet laminat, p rotejîndu -le împotriva umezelii)
 folie acustică (absorbant al zgomotului de impact și al vibrațiilor)
 chit pentru reparații
 distanțiere din lemn (pene) sau de plastic (folosind distanțierele se fixează rîndurile
montate de perete și se asigură că nu există denivelări la nivelul îmbinărilor)
 adezivi pe bază de rășini vinilice în dispersie (se utilizează la plăcile din primul rînd)
 detergent (pentru îndepărtarea urmelor de adeziv pentru parchetul lăcuit)
 pervaz pentru parchet
 profile de tranziție (se fixează sistemul de prindere în șapă și apoi se presează profilul dorit.)
 cadru vertical din șipci de lemn (44 mm x 74 mm x lungimea încăperii)
Este important de respectat consecutivitatea: șapă -folie izolatoare împotriva umezelii -folie acustică –
parchet.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
31 UTM 581.4 025 ME
2.6 Tehno logia de executare a lucrărilor date
a) Montarea pe suprafețe orizontale (pardosea)
Cele mai bune rezultate se obțin dacă parchetul laminat se montează paralel cu direcția sursei de
lumină. Nu există indicații ferme cu privire la direcția de montare, cu excep ția pardoselilor din
scânduri sau a parchetului masiv / pardoseli din lemn cu îmbinare oblică. În acest caz parchetul
laminat se va monta perpendicular pe planșee sau pe direcția parchetului masiv / pardoselii din lemn.
Montare:
Verificați existența unor p otențiale avarii / defecte ale elementelor de pardoseală. asigurați -vă că
puteți face diferența între elementele lambă și uluc (fig.1; fig.2 )
Începeți montarea primului rând în colțul stâng al încăperii. Ambele laturi ale lambei primului
element trebuie să fie poziționate pe direcția peretelui și ambele laturi ale ulucului trebuie să fie
îndreptate spre direcția instalatorului. (fig.1; fig.2 )
În momentul începerii montării instalați și distanțiere față de perete. Îmbinați plăcile din primul rând
introduc ând lambele de sus în uluc și blocând profilul prin apăsare de sus, apoi blocați mecanismul
de îmbinare, lovind ușor cu ciocanul de cauciuc din partea de sus, asigurați -vă că latura
longitudinală a primului rând este aliniată corespunzător pentru a permite îmbinarea celorlalte
rânduri pe latura longitudinală, fără folosirea rosturilor. Se recomandă așezarea unei plăci între
perete și primul rând de parchet, pentru a servi drept reper/distanțier. După montarea primelor 3 -4
rânduri, scoateți respectiva placă și aliniați corect parchetul deja instalat cu toți pereții, respectând
distanța de la perete. Ultima placă din primul rând este tăiată la lungimea corespunzătoare și ajustată
în locul de montare. (fig.3; fig.4 )
Începeți montarea celui de -al doilea rând cu placa rămasă din primul rând, dacă lungimea acesteia
este de cel puțin 200 mm. Îmbinați această placă așezând lamba de sus, în mod oblic, în ulucul
longitudinal din primul rând. apoi coborâți placa și așezați -o pe stratul suport. (fig.5; fig.6; fig.7 )
În spațiile comerciale de utilizare a acestor clase de solicitare se va lua în considerare posibilitatea
existenței unui grad de umiditate mai ridicat. Din acest motiv se recomandă folosirea unui adeziv de
ermetizare pentru asigurarea unei ermetizări supli mentare în aceste spații. Adezivul de ermetizare se
aplică pe direcție longitudinală pe lamba plăcii ce urmează să fie montată și la capete în ulucul plăcii
montate, astfel încât să se poate scurge la exterior pe toată suprafața conexiunii în momentul
îmbinării plăcilor. Aveți grijă să nu existe niciun spațiu între plăci, sub adezivul scurs. Surplusul de
adeziv de ermetizare poate fi îndepărtat fără probleme imediat sau după ce se usucă puțin.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
32 UTM 581.4 025 ME

b) Montarea pe suprafețe verticale (pereți)
Montaj simplu și rap id
Pentru lambrisarea pereților sunt adecvate toate plăcile de laminat, indiferent de format. Este
important doar ca plăcile să prezinte teșitură pe toate cele patru laturi. Toate materialele și uneltele
necesare pentru montajul pe perete sunt disponibile în orice magazin specializat sau de bricolaj.
Baza : În prima etapă, pe peretele care urmează a fi lambrisat se va fixa cu șuruburi un cadru vertical
din șipci de lemn (44 mm x 74 mm x lungimea încăperii). Distanțele dintre șipci se vor adapta
dimensiunilo r suprafețelor de acoperire ale plăcilor de laminat (1.292 mm sau 637 mm) și trebuie să
fie de 64,5 cm.
Montajul primului rând de plăci: Se începe din colțul dreapta jos al cadrului din lemn, cu un panel
cu federul spre exterior. Placa se poziționează ori zontal și se fixează jos cu holșuruburi, iar sus cu
știfturi de lambriu. Capetele știfturilor trebuie să intre complet în nut. Toate celelalte plăci din
primul rând vor fi asamblate cu nut și feder, fixându -se apoi prin același procedeu, iar ultima placă
se v-a tăia la dimensiunea corespunzătoare.
Montajul celorlalte rânduri de plăci: Pentru a conferi peretelui un aspect frumos cu ajutorul plăcilor
de pardoseală, se recomandă montarea uniformă, flotantă, în rândurile următoare.
Închiderea lambriului: Perete le lambrisat se poate închide estetic la capete cu ajutorul unor corniere
obișnuite din aluminiu – de exemplu cu finisaj auriu, argintiu sau bronz. Cornierele se fixează cu
ajutorul unui adeziv de montaj, respectându -se dimensiunile rostului de dilatație.
Lambrisarea cu parchet laminat
 Montajul simplu al tuturor tipurilor de parchet
 Baza: Cadru din șipci de lemn
 Materialele și uneltele necesare sunt disponibile în orice magazin cu materiale de construcții
 Ideal pentru renovări datorită înălțimii reduse de lucru
 Se pot realiza orice amenajări interioare aflate în tendințe

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
33 UTM 581.4 025 ME
c) Montarea pe suprafețe curbate
O combinație spectaculoasă dintre podea, pereți și tavan se poate obține prin placarea lor cu parchet
acest înveliș creează o ambianță elegantă, ecologic pur ă și relativ ieftină comparativ cu alte produse
din lemn
 Pentru a placa parchetului pe toate suprafețele, pereți și tavan este nevoie de un cadru
de lemn. El va fixa plăcile la locul lor.
 Pe pardosea nu se va crea cadru, aici este valabil modul clasic de aplicare a
parchetului.
 Pe pereți si tavan aplicarea în mod obișnuit, prin procedeul pro -click, nu va suficient.
Prin urmare, fiecare placă, la nivelul încheieturilor v -a fi fixată cu șuruburi adăugătoare, de
cadrul din lemn.
 Pentru ca joncțiunea dintre tavan și perete să creeze o trecere lină și plastică, placa de
parchet trebuie curbată (cu ajutorul frezei se fac semităieturi pe verso cu pasul de 65 mm). În
așa mod ea se așează pe cadrul de lemn sub raza dorită și se fixează cu șuruburi
 Unirea cu tavanu l se va face la fel prin fixarea șuruburilor de cadrul din lemn

2.7 Controlul calității. Toleranța
Este necesar de verificat parchetul înaintea instalării, acordînd atenție asupra culorii, finisajului și a
calității; deficiențele constatate sunt luate în considerare numai înaintea instalării. Se acceptă o
toleranță a defectelor de 5%. La finisarea lucrărilor de placare, trebuie de urmărit ca parchetul să nu
fie zgîrîiat, să nu fie denivelări la nivelu l îmbinărilor, să fie atent tăiat și izolat în jurul obstacolelor,
să fie amplasat conform modelului dorit.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
34 UTM 581.4 025 ME

CAPITOLUL VI I
ECONOMIA CONSTRUCȚIILOR

S.R.L. SMART DESIGN. Bussines plan
7.1 Rezumat
SMART DESIGN efectuează un complex de lucrări, de finisaj și decorative, artistice pentru punerea
în aplicare a proiectelor de design. Designerii companiei întotdeauna furnizează clienților noștri un
proiect de design exclusiv creat pentru a se potrivi cerințelor individuale, înțelegerea lor de estetică,
dar de asemenea specificul spațiului.
Deviza companiei: Interior: de la idee până la realizarea ei. Proiectări și design de la fațade până la
interior de orice tip, luând în considerație viziunea clientului despre lume în combinație cu arta
clasică și ul timele tendințe ale art -designului. Lucrări profesioniste în construcție, lucrări decorative.
Obiecte de artă exclusive fasonate si din metal de orice complexitate

7.2 Descrierea companiei
Societatea cu Răspundere Limitată „SMART DESIGN” SRL este înregist rată în anul 2008 cu
licența în arhitectură și design. Fondatorul companiei figurează Sergiu Mîndrescu. În componența
biroului de proiectare arhitecturală, localizat pe str. Vasile Alecsandri 141, intră mai mult de 15
specialiști experimentați, de înaltă calificare în domeni u. Misiunea companii include o gamă vastă
de servicii ce includ proecite la cheie, de la proiectare 2d interioră la modelare de concepte 3D
pentru fiecare obiect în parte.
Proiectele sunt realizate la nivel înalt, clienții bineficiind d e maximă atenție și profesionalism din
partea angajaților. Prin urmare aceștia fiind satisfăcuți de investiția făcută.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
35 UTM 581.4 025 ME
7.3 Descrierea produselor și a serviciilor
Firma “ SMART DESIGN” SRL oferă o gamă largă de servicii, începînd cu proiecte de interior ș i
continuînd cu cele de exterior ce permite o dezvoltarea operativă și eficientă, prestând următoarele
servicii :
 servicii “consultanța design interior” pentru dezvoltarea proiectului
 construcția, reconstrucția și modernizarea clădirii
 designul oricărui obi ect de interior, cu alegerea oricărui stil
 proiectarea mobilei exclusive
 calculele necesare pentru oferirea unui mediu confortabil și ergonomic
 crearea imaginilor 3d foto -realistice
 amenajarea spațiilor verzi
 elaborarea albumului proiect de execuție
 monito rizarea pe șantier a lucrărilor efectuate
 garanția obținerii unui rezultat de 99% asemănător conceptului de design propus

7.4 Plan de marketing
Compania “ SMART DESIGN” SRL efectuează un complex de lucrări, de finisaj și decorative,
artistice pentru pune rea în aplicare a proiectelor de design. Această companie efectuiază design
interior de autor, de apartamente și clădiri publice. Designerii companiei întotdeauna furnizează
clienților noștri un proiect de design excluziv creat pentru a se potrivi cerințel or individuale,
întelegerea lui de estetica, dar de asemenea specificul spațiului.
Piața internă în urma studiului statistic poate fi reprezentată astfel:
Locuințte individuale ( apartamente și case) – 70%
Clădiri comerciale și industriale – 20%
Clădiri ad ministrative – 10%

Prețul va fi stabilit în dependență de cerere și piața bunurilor și serviciilor.
La crearea prețului se vor lua in calcul următoarele:
 calitatea produselor utilizate
 volumul lucrărilor
 salariul specialiștilor
 stilul ales
Prețurile pro iectului depind de volumul lucrului acordat de companie, iar dacă beneficiarul face o
lucrare complexă la firma dată de asemenea de oferă și reducere. Ceea ce este convenabil atât firmei

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
36 UTM 581.4 025 ME
cât și beneficiarului, avantajul nostru fiind lucrul cu meșterii bine cunoscuți și evitarea problemelor
de gen refacerea proiectului sau neînțelegerea lucrătorilor a proiectului în general.
Pentru clienții care optează pentru a face și execuția amenajărilor interioare propriu zise cu firma, se
oferă discounturi de 10% din valoarea proiectului de design interior.
Prețuri orientative :
Amenajare interioară și exterioară – 10,00 Euro/m2

Tabelul „SMART DESIGN” SRL: Analiza SWOT
 Avantaje
S.R.L. „SMART DESIGN” activează de
foarte mult timp pe piața din RM:
– încrederea beneficiaru lui
– proiecte de design exclusive
– lucrări atât în interior cât și în exterior
– termene fulger de executare
– parteneri naționali și internaționali
 Dezavantaje
Un aspect important de care trebuie de ținut cont
este faptul că odată cu ascensiunea și creșterea
rolului designului în societate a crescut și
concurența:
– lupta pentru întâietate
– variația de prețuri pentru un proiect
– cadre licențiate dar organizare slabă a
procesului de muncă
 Oportunități:
– lărgirea pieții de desfacere
– atragerea specialiștilor de valoare
– posibilitatea de încheiere a unor alianțe
– acorduri, etc. avantajoase
– posibilitatea de a crea vizualizări în 3ds
max pentru companii internaționale  Riscuri:
– fluctuațiile monedei naționale față de moneda
EURO sau DOLAR
– intrarea unor noi competitori pe piață
– adoptarea unor reglementări legislative sau
normative restrictive cu impact nefavorabil.
– greșeli ale proiectanților care ar putea afecta
imaginea companiei
– creșterea concurenței
– apariția ofertelor mai avantajoase

fig.7.1 Analiza S WOT (sursa proprie)
Concluzii: În urma identificării punctelor tari și punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor se
poate lua concluzia că firma „SMART DESIGN” prestează servicii de calitate înaltă , dar compania
nu este lipsită de riscuri care pot împiedica o activ itate de succes a companiei.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
37 UTM 581.4 025 ME
O promovare corectă și bine structurată vă aduce compania la un succes. Astfel, piața internă ne
permite procesul de promovare prin diferite metode ca de exemplu:
 cu ajutorul internetului
 crearea ofertelor speciale și reduceri lor
 persoanele care deja au beneficiat de serviciile companiei
 participarea la expoziții naționale și internaționale
 articole în presă ( în reviste de design și construcții)

Printre concurenții direcți ai firmei „SMART DESIGN” SRL putem enumera următoarel e firme:
Grosu Designs, Dream Design, ArtDecor Group, (prestează același tip de servicii, sunt orientate spre
aceeași categorie de clienți)

7.5 Plan organizatoric
Componența firmei este următoarea: (fig.7. 2)

fig.7. 2 Organigrama (sursa proprie)
Salarizarea muncii est e formata din două părți: un salariu fix și un procent din volumul de activitate.
Compania oferă bonusuri suplimentare pentru angajați. Compania plătește contribuțiile de asigurări
sociale și medicale, în conformitate cu legislația aplicabilă.

7.6 Plan o perațional
1. Discuții cu clientul referitor la viitoarele spații, preferințele lui colori stice și de stil, buget etc. ;
2. Măsurarea dimensiunilor încăperilor prin efectuarea vizitei la obiect;
3. Fotofixarea;
4. Sistematizarea încăperilor;
5. Alegerea stil ului și conceptului proiectului;
6. Sistematizarea spațiului în mai multe variante in concordanță cu cerințele tehnice;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
38 UTM 581.4 025 ME
7. Combinarea designului cu rețelele inginerești ale obiectului;
8. Elaborarea conceptului de design in imagini 3D (rendere);
9. Planul e dimensiunilor;
11. Detalizarea ușilor și ferestrelor, secțiunilor;
12. Specificarea nodurilor decorative complexe.
13. Volumul de materiale (gresie, faianță, piatră, gips, parchet, etc.),
14. Cantitatea corpurilor de iluminat, elementelor electrice (prize , întrerupătoare, etc.)
15. Supravegherea lucrărilor pe șantier;

7.7 Plan financiar
Prețurile se calculează ținând cont de două aspecte importante: dimensiunea și complexitatea
lucrării. Prețurile proiectelor diferă în dependență de mai mulți factori: stil, complexitate etc. Spre
exemplu amenajarea modernă va costa de la 5 €/m.p. până la 13 €/m.p., pe când cea clasică de la
8€/m.p. până la 15 €/m.p.
Prognozarea veniturilor:
Venitul din v ânzări în mediu pe un trimestru coinstituie 5 lucrări a cîte 1000 m.p
Cheltuielile administrative :
– salariul unui lucrător variază de la 4000 la 6000 lei => 4000*15*3=180000
– impozit pe 1an fiscal (0,01% din costul spațiului): 0,01%*110000 euro=51 lei/trimestru
– (servicii pază)= 0.96 lei/mp*230 mp*=220 lei/zi
220*30zile=6600=>6600*3 + (salariu paznic: 2000lei/lună)=>
– asigurarea socială și medicală trimestru =26.5 % ∙ 180000 lei = 47700 lei
– uzura mijloacelor fixe: (se calculează pentru calculatoare, imprimante, mese cu dulap):
Umf=354500/4ani/12luni=7385,4 lei
-servicii comunale:
– cheltuieli cu energia electrică: 10kw/h* 9 h/zi*300 zile/an*1,48 bani = 39960 lei/an=>13320
trimestru
– cheltuieli apa -canalizare: 500 lei/luna
– cheltuieli rețea telefonie: 500 lei/luna
– cheltuieli internet: 250 lei/lună

1. Profit pînă la impozitare
I. trimestru P = 329.000 – 10.000 – 280.984= 38.016 lei
II. trimestru P = 340.000 – 10.000 – 280.984= 49.016 lei

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
39 UTM 581.4 025 ME
III. trimestru P = 352.000 – 10.000 – 280.984= 61.016 lei
IV. trimestru P = 3 38.000 – 10.000 – 280.984= 47.016 lei

2. Cheltuieli privind impozitul pe venit
Cheltuielile privind impozitul pe venit constituie 12% din profit
I. trimestru 38.016 lei × 0,12 %= 4.562 lei
II. trimestru 49.016 lei × 0,12 %= 5.881 lei
III. trimestru 61.016 lei × 0,12 %= 7.392 lei
IV. trimestru 47.016 lei × 0, 12 %= 5.641 lei

3. Profit net al perioa dei de gestiune
I. trimestru Pnet = 38.016 – 4.562 = 33.454 lei
II. trimestru Pnet = 49.016 – 5.881 = 43.135 lei
III. trimestru Pnet = 61.016 – 7.392 = 53.624 lei
IV. trimestru Pnet = 47.016 – 5.641= 41.375 lei

4. Rentabilitatea (profit net) , %
I. trimestru Rnet = ( 33.453 /329.000) × 100% = 10 %
II. trimestru Rnet = (43.135/340.000) × 100% = 12 %
III. trimestru Rnet = ( 53.624/352.000) × 100% = 15%
IV. trimestru Rnet = ( 41.375/338.000) × 100% = 12%
Prognoza rezultatelor financiare
№ Indicatori 2018
I II III IV
010 Venituri din vînzări , lei 329000 340000 352000 338000
020 Cheltuieli de distribuire , lei 10000 10000 10000 10000
030 Cheltuieli administrative , lei 280984 280984 280984 280984
040 Profit (pierdere) pînă la impozitare , lei 38016 49016 61016 47016
050 Cheltuieli privind impozitul pe venit
(12%) ,lei 4562 5881 7392 5641
060 Profit net (pierdere netă) al perioadei de
gestiune , lei 33454 43135 53624 41375
070 Rentabilitatea (profit net), % 10% 12% 15% 12%

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
40 UTM 581.4 025 ME

329000 340000 338000352000
3345443135 4137553624
0,00 lei100 000,00 lei200 000,00 lei300 000,00 lei400 000,00 lei
I II III IV
trimestruVenituri din vânzări Profit net

fig.7. 3 Prognoza rezultatelor financiare, lei (surs a proprie)

Concluzii: În u rma efectuării prognozei rezultatelor financiare se poate lua concluzia că compania
„SMART DESIGN” SRL are o evoluție bună din punct de vedere finaciar și în urma calculării
rentabilității activitatea companiei va aduce profit și compania avea un viitor prosper.

7.8 Riscuri și asigurare
Factori de risc Metode de minimizare
– micșorarea capacității de procurare – promovarea și crearea unor eferte speciale
pentru clienți
– fluctua țiile monedei naționale față de
moneda EURO sau DOLAR – înscriere a clauzei cu privire la
“impreviziunie”,care să permitărenegocierea
contractului în cazul apariției de evenimente
imprevizibile șirestabilirea echilibrului
rentabilității,existent la semnarea contractului
– adoptarea unor reglementări
legislative sau norm ative restrictive cu
impact nefavorabil. – informarea cu privire la toate schimbările
apărute în legislație
– intrarea unor noi competitori pe piață – oferirea unor reduceri la proiectare
obiectelor cu metraj mare
– greșeli ale proiectanților care ar
putea afecta imaginea companiei – controlul a supra procesului de proiectare ș i
execuție și verificarea si autorizarea oricarei
modificări în procesul proiectării

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
41 UTM 581.4 025 ME

CAPITOLUL VIII
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
Introducere
În procesul elaborării unui proiect de design, inginerul trebuie să țină cont nu doar de aspectul
estetic ci și de partea funcțională a acestuia. Trebuie să țină cont de cerințele ergonomice, de
necesitatea de a asigura la locul de muncă un climat favorabil pentru activitatea be nefică a
personalului.
Proiectul de diplomă cu tema „Design interior al unui centru de producere și comercializare a
parchetului natural” v -a fi realizat în stilul arhitecturii bionice. Planul propus ca structură
constructivă reprezintă o CLĂDIRE TIP PART ER + 3E+ MANSARDĂ. Spațiul pentru studii este
mereu un spașiu care necesită să fie respectate mai multe condiții pentru a asigura un climat plăcut
pentru studiere.
Prin urmare scopurile propuse sunt:
 crearea unui concept unic care s -ar regăsi în toate zon ele centrului de dezvoltare
 soluționarea tuturor neajunsurilor ce țin de iluminat din cadrul centrului
 proiectarea încăperilor pentru studiu
 proiectarea încăperilor auxiliare pentru personal
Compartimentul Securitatea Activității Vitale asigură respectar ea tuturor cerințelor cu privire la
securitatea și sănătatea în muncă. (SSM)

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
42 UTM 581.4 025 ME
SSM –ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în
desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihi ce, sănătății lucrătorilor
și a altor persoane participante la procesul de muncă.
Obiectivul general al Securității și Sănătății în muncă
 Eliminarea tuturor accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, cu ajutorul prevenirii,
reprezintă obiectivul general al securității și sănătății în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de
asemenea, reducerea consecințelor în cazul producerii accidentelor și/sau îmbolnăvirilor
profesionale.
 Prevenirea trebuie să cuprindă toate situațiile care afectează sau pot afecta
integrit atea sistemului de muncă și continuitatea proceselor de muncă.
 Acțiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice și
organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuații:
Pericol/Risc + Împrejurări favorizante = Accid ent/Incident
1. Analiza condițiilor de muncă
Analiza condițiilor de muncă include:
 Scopul analizei
 Elucidarea factorilor de risc la realizarea obiectivului proiectat, precum și la
exploatarea acestuia
 Argumentarea soluțiilor concrete vizând asigurarea condiți ilor sănătoase și
nepericuloase de muncă
Caracteristicile condițiilor sanitaro -igienice a factorilor periculoși și nocivi de producere (centru de
producere a parchetului)

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
43 UTM 581.4 025 ME
Factorii periculo și și dăunători de produc ție

Aprecierea condițiilor de muncă

Vizuală
Conform normelor
1. 2. 3.

1. Condițiile igienico -sanitare

1.1 Microclimatul, HG nr. 353 din 05.05 –
2010
a) temperatura, șC
b) umiditatea relativa a aerului, %
c) viteza mișcării aerului, m/s
1.2 Iluminatul (NCM C.04.02 -2017)
a) natural latera l c.i.n, %
b) artificial general, lx
c) artificial combinat, lx
1.3 Ventilația STAS 12.4.021 -85
a) aerația naturală K dv
b) artificială afluentă K dv Metabolismul

12-30
29-80
0,1-0,8

–
–
–

–
– 117 … 468

16-26
Mai mică de 60
0.3-0.5

1.2
300
500

1
2
2. Caracteristicile încăperilor (zonelor)
2.1 Grupa încăperilor după lucrul vizual
NCM C.04.02 -2017
a) zona recepției
b) zona de studiu
c) încăperi aferente, treceri,
blocuri sanitare
2.2. Gradul de rezistență la foc a clădirii
NCM E.03.02 -2014
2.3. Clasif. condi țiilor de lucru după gradul
de electrosecuritate. NAIE 7 ( ПУЭ )
2.4 Categoria industriei după pericol
explosiv si incendiar: NCM E.03.04 -2004

–
–
–

–
–
–
–

lichide, substanțe
solide
combustibile

încăperi de tip I (de
producere, industriale)

condiții deosebit de
periculoase
condiții cu pericol
ridicat

(B) pericol de incendiu
I

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
44 UTM 581.4 025 ME
3. Factorii periculoși și nocivi de producere
3.1 Electrici STAS 12.1.019 – 79
a) clasele articolelor electrice
b) genul curentului
c) tensiunea, V
d) frecvența, Hz
3.2 Mecanic i STAS 12.1.012 – 90
Vibrație (SM GOST 12.1.012:2008 ), Hz
(mm/sec, dB):
Zgomotul ,dBA (NCM E.04.02 -2014)

– Căderea obiectelor de la înălțime,m
– Mișcarea pârților mașinilor și mecanismelor
– Zborul așchiilor de metale

3.3 Termici (STAS 12.3.003 -86)
a) foc deschis, °C

3.4 Chimici (HG nr. 324 din 30.05.2015 )
a) vopsele, lacuri
b) acetonă
c) white -spirit
d) tricloretilenă

3.5 Praf, mg/ m3 (HG nr. 324 din
30.05.2015 )
a)

ferestrău
alternativ
220
50

3,00

circular de tivit
mașină de
calibrat, linie de
tivit

200

–
–
–
–

condiții cu pericol
ridicat
220
50

31,5 ( 2; 92 )

80

350

CMA=200mg/m3
CMA=200mg/m3
CMA=300mg/m3
CMA=15 0mg/m3

b) organic praf de la rumeguș
III CMA=2mg/m3
c) mineral pardosea din beton
III CMA=6mg/m3
4. Posibilitatea izb ucnirii incendiului
4.1 Sursa de aprindere

lamele arse,
scântei

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
45 UTM 581.4 025 ME
4 Măsuri privind sanitaria industrială
Măsurile igienico -sanitare urmăresc scopul creării unor condiții de muncă sănătoase și confortabile,
precum și protecția angajaților de influența factorilor nocivi, capabili să producă boli profesionale,
otrăviri, intoxicații profesionale acute etc. Condițiile de muncă sunt determinate de caracterul
procesului de muncă și factorii mediului extern, ce -l înconjoară pe lucrător în sfera de producție. În
timpul activității de muncă a omului are loc interacțiunea mediului de producție și a organismului.
Omul transformă, acomodează mediul de producție la necesitățile sale, iar mediul de producție
acționează într -un mod sau altul asupra lucrătorilor.
Luând în considerare că în cadrul proiectului de diplomă voi proiecta un centru de producere a
parchetului natural, voi detalia 2 factori importanți în acest context:
2.1 praful de producție
2.2 ventilarea

2.1 Praful de producție
Un șir de producție tehnolog ică în construcția, industria materialelor de construcție și în alte domenii
ale industriei sunt însoțite de formarea și răspândirea în mediul de producție a prafului, care
influențează negativ asupra organismului uman și în îndeosebi asupra organelor resp iratorii. Praful
de producție influențează negativ nu numai asupra organismului uman, adesea el înrăutățește mediul
de producție în limitele zonei de lucru, duce la uzarea rapidă a pieselor și agregarea supuse frecării.
Afară de aceasta, praful poate fi su rsă de electricitate statică. Praful se formează în timpul mărunțirii,
măcinării, fracționării diferitor materiale, la transportarea, încărcarea și descărcarea materialelor
pulverulente; la pregătirea suprafețelor construcțiilor pentru izolare și finisare; în timpul executării
lucrărilor de terasamente; la demolarea construcțiilor și instalațiilor etc. Gradul de influență a
prafului asupra organismului uman depinde de proprietățile lui fizico – chimice, toxicitate,
dispersitate și concentrație. În cazul, câ nd metodele de desprăfuire a aerului zonei de muncă nu
asigură micșorarea concentrației prafului până la valoarea admisibilă sau curățarea mediului aerian
este imposibilă sau neefectivă pentru protecția vremelnică a organelor omului sunt folosite haine
speciale și mijloace individuale de protecție. Pentru protecția organelor de respirație, de prafurile de
var, de ciment, ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN -19. Pentru protecția ochilor se
folosesc ochelarii speciali antipraf. Pentru protecți a corpului sunt folosite costume și combinezoane
contra prafului confecționate dintr -o țesătură specială, care se curăță ușor prin scuturare.
Toate măsurile necesare în combaterea acțiunii nocive a prafului sunt clasificate în câteva grupe:
 tehnologice;
 de sistematizare;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
46 UTM 581.4 025 ME
 sanitar -tehnice;
 curativ -profilactice;
 legislative;
Măsurile tehnologice prevăd:
 umezirea locului de lucru;
 substituirea substanțelor toxice cu altele mai puțin toxice;
 elaborarea unor cicluri tehnologice închise;
Măsurile sanitar -tehnice p reconizează:
 ventilația locală;
 instalarea mijloacelor de curățire a aerului – filtre, instalații de captare a prafului.

2.2 Ventilare
Încăperile de lucru (de producție, depozitare, administrative, sociale sau culturale) vor fi prevăzute,
după caz, cu mi jloace de ventilare naturală sau mecanică, astfel încât să se poată asigura condițiile
de calitate a aerului. Instalațiile de ventilare se vor proiecta și construi astfel încât să asigure
eliminarea sau reducerea până la limitele admise a următoarelor:
a) fumuri, gaze și vapori toxici sau nocivi
b) substanțe iritante sau mirositoare
c) pulberi de orice natură
d) căldură
e) umiditate
f) curenți de aer
Combaterea poluării aerului în spațiile de lucru se va face, în primul rând, prin suprimarea sau
reducerea surselor de degajar e a noxelor. În situația când nu este posibil acest lucru, se vor aplica,
după caz, următoarele măsuri:
a) utilizarea instalațiilor de ventilare locală;
b) utilizarea instalațiilor de ventilare generală,
când sursele de degajare a noxelor sunt mobile sau disper sate și nu este posibilă aplicarea unor
soluții conforme cu pct. a) sau b).
La stabilirea valorii debitului de aer pentru ventilarea încăperilor se va ține seama de următoarele:
a) dacă în spațiul de lucru se degajă simultan mai multe noxe sub formă de gaze, vapori
sau pulberi ce nu sunt toxice sau iritante și prezintă efect sinergic de tip neaditiv, debitul
de aer se va determina prin luarea în considerare a noxei la care corespunde debitul
maxim;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
47 UTM 581.4 025 ME
b) dacă în spațiul de lucru se degajă simultan mai multe noxe sub formă de gaze, vapori
sau pulberi netoxice sau neiritante, dar cu efect sinergic de tip aditiv, toxice sau iritante,
cu pericol de incendiu sau explozive, debitul de aer pentru ventilare va fi dat de suma
valorilor debitelor de aer necesare diluării fiecă rei noxe în parte;
Este interzisă folosirea instalațiilor de ventilare comune mai multor încăperi în cazul în care în
acestea există surse de pulberi sau substanțe sub formă de gaze, care prin amestec pot da naștere la
combinații inflamabile, explozive sau toxice.

5 Măsuri privind tehnica securității
Tehnica securității muncii este o disciplină care se ocupă cu studiul influențelor posibile ale unor
factori dăunători din procesul de muncă asupra sănătății muncitorilor și cu măsuri de prevenire și de
combat ere a lor.
5.2 Tehnica securității în timpul lucrului cu echipamente electrice
Echipamentele electrice trebuie să fie astfel proiectate, fabricate, montate, întreținute și exploatate
încât să fie asigurată protecția împotriva pericolelor generate de energia el ectrică, precum și
protecția împotriva pericolelor datorate influențelor externe. Pentru protecția împotriva electrocutării
prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice și organizatorice.
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere
directă sunt următoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părților active (izolarea de protecție) ale
instalațiilor și echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare ;
c) îngrădiri;
d) protecția prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanțe
e) minime de securitate;
f) scoaterea de sub tensiune a instalației sau echipamentului electric la care urmează a se
efectua lucrări și verificarea lipsei de tensiune;
g) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ și în scurtcircuit;
h) folosirea mijloacelor de protecție electroizolante;
i) alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protecție;
j) egalizarea potențialelor și izolarea față de pământ a platformei de lucru.
Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere directă sunt
următoarele:
a) executarea intervențiilor la instalațiile electrice (depanări, reparări,

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
48 UTM 581.4 025 ME
racordări etc.) trebuie să se facă numai de personal calificat î n meseria de electrician,
autorizat și instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea intervențiilor în baza unor forme de lucru;
c) delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);

5.3 Tehnica securității la lucrările de parchet
Transportul parchetului se v a face în pachete (legături ). Depozitarea legăturilor de parchet la locul
de punere în operă se va face în stive de maximum 1 m înălțime, cu respectarea prevederilor
capitolului care se refera la depozitarea materialelor.
La lucrările de parchet, care se executa în încăperi închise, acestea trebuie sa fie în permanență
ventilate pentru evacuarea prafului cu instalații de ventilare adecvate. Baterea parchetului se va face
cu scule în perfecta stare conform prevederilor capitolului care se referă la scule și dispozitive.
Cuiele necesare baterii parchetului se vor ține într -o lădiță specială. Este interzisă răspândirea
cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzisă ținerea cuielor în gură. Muncitorii parchetari
vor lucra numai încălțați. Mașinile ele ctrice de rașchetat și lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate
la pământ prin nulul de protecție. Conductorii electrici care fac legătura de la priza la mașină vor fi
izolați în tub de cauciuc. Muncitorii care lucrează la mașinile electrice de rașchet at și lustruit
parchetul, vor fi special instruiți și cu normele care se referă la măsurile de protecție contra
electrocutării. Ei vor purta în mod obligatoriu echipament de protecție electroizolant.
Mașinile electrice de rașchetat și lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, înainte de începerea
lucrului. În cazul în care în timpul lucrului se ivește o defecțiune la mașină, aceasta va fi imediat
deconectată și anunțat șeful de șantier care va trimite electricianul de șantier pentru a o repara. Este
interzis muncitorilor de a încerca repararea mașinilor. Este interzisă începerea lucrului cu mașina
electrică de rașchetat, înainte de a se verifica dacă toate lamele de parchetat sunt bine bătute, pentru
a preîntâmpina o eventuala smulgere și proiectare a a cestora de către mașină. În încăperile unde se
ceruiește parchetul cu ceara dizolvată în benzină, sau cu palux se interzice fumatul și executarea
lucrărilor care necesită folosirea focului, producerea de scântei etc. Pe ușile acestor încăperi vor fi
montat e tăblițe avertizoare. Aceste încăperi vor fi în permanență aerisite.

4. Măsuri de protecție contra incendiilor
Securitatea obiectului împotriva incendiului se asigura prin:
 printr -un sistem de preîntâmpinare a incendiului
 printr -un sistem de protecție împot riva incendiului care costă din dulapuri
antiincendiare unde se află nisip, o lopată și o căldare cu fundul ascuțit ;

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
49 UTM 581.4 025 ME
 prin măsuri tehnico -organizatorice adică toți sunt instruiți cum sa se comporte și ce să
facă în caz de incendiu .
Factorii periculoși a i ncendiului care influențează asupra oamenilor sunt următorii :
 focul deschis și scânteile
 temperatura înaltă a mediului înconjurător
 fumul
 concentrația scăzută de oxigen
Preîntâmpinarea incendiilor se asigură prin:
 prevenirea formării mediului combustibilu lui
 prevenirea formării sau includerii în mediul de combustibil a surselor de aprindere
Față de sistemul de protecție împotriva incendiilor sunt înaintate următoarele cerințe:
 folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor și tipurilor de tehnică împotri va
incendiilor respective;
 folosirea instalațiilor automate de semnalizare a incendiilor;
 instalații și dispozitive ce asigură limitarea propagării incendiilor;
Responsabilitatea pentru securitatea împotriva incendiilor a obiectului o poartă șeful obiectul ui sau
alte persoane oficiale, numite prin ordin de către conducerea unității.
Aceste persoane sunt obligate:
 să cunoască proprietățile incendiare a materialelor și substanțelor care se folosesc sau
se pă strează pe sectorul încredințat , să nu admită încă lcarea regulilor de păstrare;
 să urmărească starea de funcționare a tuturor sistemelor si instalațiilor, să ia măsuri
de înlăturare a neajunsurilor depistate;
 să explice angajaților instrucțiunile și regulile securității împotriva incendiilor care
sunt în vigoare la obiectivul dat .

5. Măsuri de protecție a mediului ambiant
Pentru aprecierea calității componentelor mediului –aerul, apa, solul – sunt folosiți indicii
stării lor normative. Cei mai răspândiți indici normativi sunt CMA ale substanțelor
dăunăto are în mediile numite , elaborate în deosebi pentru oameni.
Măsurile de bază pentru protecția și folosirea rațională a resurselor de apă includ:
 controlul calității apelor de suprafață și subterane;
 respectarea normelor sanitare la crearea și exploatarea p unctelor de captare a apei.

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
50 UTM 581.4 025 ME
Apele reziduale tehnologice și gospodărești -comunale ale industriei de construcții vor fi revărsate în
sistemul de canalizare permanente sau vremelnice. Pentru păstrarea resurselor de apă în activitatea
de construcție este nece sar de a efe ctua măsuri ce previn eroziunea , spălarea și transportarea
particulelor de sol în bazinele acvatice, provocând poluarea și nămolirea acestora, precum și măsuri
de prevenire a infiltrării și evaporării apei.
Pentru a exclude poluarea la efectua rea acestor lucrări și procese este necesar de a fi folosit mai pe
larg încălzirea electrică a materialelor prin inducție. Una din direcțiile principale a măsurilor de
protecție a naturii este prevenirea poluării mediului ambiant la exploatarea mașinilor d e construcție
și a unităților de transport

Bibliografie
Н. М. Гусев, Климов „Строительная физика” Москва, Стройиздат, 19 65
Н. М. Гусев , „Основы строительной физики” Москва, Стройиздат, 1975.
И. А. Шерешевский „Конструирование промышленных зданий и сооружений ”, Москва
Архитектура -С, 2005
Н. В. Лебедева „Фермы, арки, тонкостенные пространственные конструкций ”, Москва
Архитектура -С, 2006
Manualul arhitectului „ELEMENTE DE PROIECTARE ȘI DE CONSTRUCȚIE” Ed. Neufert,
ediția a 37 -a
Gr. Vasilescu, M. Mierl iță. Iluminarea naturală și artificială la clădirile civile și de producție.
Editura tehnică. București,1984.
СНиП 2.08.02 -89 Обществ енные здания и сооружения
Внесенные в текст изминения 1MD и 2MD – M.C. vol. 1 a 1994, 3 MD -M.C. vol 1
A 2000, 4 MD -M.C. vol, 1(26)a. 2003+NCMC.01.02 -00+NCM C.01.03 -00
СНиП II.4.79 Естественное и искусственное освещение
NCM C.02.02 -2004 Clădiri de producție

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
51 UTM 581.4 025 ME
NCM C.02.03 -2004 Clădiri de depozitare
NCM E.03.02.2001 Protecția contra incendiilor a clădirilor și instalațiilor
Modifica rea: MD1 M.C.2(29)an 2004, MD2 M.C.1(33 an 2006
Legea RM privind calitatea în construcții Nr. 721 din 02.02.1996
Indicație metodică „Securitatea activității vitale”, nr. 40 pentru FUA. UTM, 2004.
www.wikipedia. Org
www.e gger.com
www.scribd.org
www.statistica.md (Birou Național de statistică al RM, Precizări metodologice:Venitul din Vînzări)

ANEXE. PARTEA DIMENSIONALĂ A PR OIECTULUI

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
52 UTM 581.4 025 ME

Mod Coala № document. Semnat. Data Coala
53 UTM 581.4 025 ME