Mobilier din Nafacryl Pentru Copii Prescolari

PROIECT DE DISERTAȚIE

Mobilier din Nafacryl pentru copii prescolari

Cuprins

1. Prezentarea ideii de baza: compozitele cu fibre naturale

2. Caracteristicile necesare ale mobilierului de gradinita

3. Analiza produselor similare existente

4. Materialul propus: Nafacrylul

5. Caracteristicile impuse produsului nou

6. Propuneri concepte

7. Conceptul final

Bibliografie

1. Prezentarea ideii de baza: compozitele cu fibre naturale

Scopul acestei lucrări este de a promova dezvoltarea designului contemporan care ia în considerare folosirea resurselor regenerabile și ecologice, cu responsabilitatea unei dezvoltări durabile a produselor.

Creșterea îngrijorării privind încălzirea globală a condus la conștientizarea utilizării de materiale bazate pe fibre naturale (fig.1). Aceste fibre naturale au proprietăți fizice și mecanice excelente și pot fi utilizate eficient în dezvoltarea de materiale compozite pentru diverse aplicații.

Fig.1: Materiale din fibre naturale [ref.1]

Una din aceste aplicatii poate fi mobilierul facut special pentru copii, materialul fiind un compozit armat cu fibre naturale, cu utilizare în instituții, cum ar fi creșe și grădinițe. Designul de mobilier pentru copii este influențat de o anumita perioada a copilariei, de material, formă, funcție, vederi pedagogice, de jocurile și de starile copiilor. Reflectă imaginea adultilor despre nevoile copiilor, precum și idealurile lor de ordine, disciplina, igiena, și chiar stimulare a dezvoltarii mentale. Mobilierul pentru copii de multe ori încearcă să anticipeze comportamentul copiilor.

Se poate distinge între mobilier pentru copii în case particulare și mobilier pentru copii în instituții. Mobilierul pentru copii din casa reflectă de multe ori atitudinea contemporana fata de designul interior și materiale. Mobilierul instituțional tinde să reflecte atitudinea contemporană față de pedagogie și de igienă.

De secole, omenirea a folosit fibra naturala pentru diferite tipuri de aplicații, inclusiv materiale de mobilier. În majoritatea țărilor, utilizatorii au explorat posibilitățile de utilizare a fibrei naturale din plante diferite, care include paiele de cereale, tulpină de porumb, tulpină de bumbac, kenaf, paie de orez, etc. Cele mai multe fibre naturale au fost utilizate în principal pentru producția de plăci aglomerate. Apariția de polimeri la începutul secolului al 19-lea a oferit posibilitatea utilizării fibrei naturale în diverse domenii. În același timp, a crescut interesul pentru fibrele sintetice, cum ar fi fibra de sticla, care datorită proprietăților sale superioare pare a câștiga popularitate și înlocui încet fibrele naturale în diferite aplicații. Ca urmare a acestei schimbări în procesul de producție a compozitelor pe bază de fibre sintetice, consumul de energie a crescut.

Pierderea suferita de mediul inconjurător, datorită poluării apărute în timpul producerii și reciclării acestor materiale pe bază de sintetice, a atras din nou atenția asupra utilizării de fibre naturale. Interesul reapărut a dus la noi moduri de utilizare ale fibrelor naturale, facandu-le egale ca proprietati, unele chiar superioare, fibrelor sintetice. In prezent, fibrele naturale sunt în uz incepand de la fabricarea frânghiei la aplicații in domeniul navetelor spațiale.

Începând cu anii 1990, cercetătorii au început să -și concentreze atenția asupra materialelor compozite armate cu fibre naturale, ca răspuns la cererea tot mai mare de materiale ecologice și din dorința de a reduce costul de obtinere al compozite polimerice armate cu fibre tradiționale, cum ar fi carbonul și sticla.

În afară de considerentele ecologice, fibrele naturale prezintă mai multe proprietăți avantajoase care promovează înlocuirea fibrelor sintetice din compozitele polimerice. Ele sunt un material cu densitate mică, cu proprietăți specifice mari și prin urmare, fibrele naturale oferă un potențial ridicat pentru o armare remarcabilă în structuri usoare. Fibrele naturale sunt derivate dintr-o resursă regenerabilă și nu nesecită multă energie pentru a fi procesate, fiind de asemenea biodegradabile. Aceste fibre oferă avantaje semnificative privind costurile. Fibrele naturale ușoare, cu costuri mai mici de obtinere, cum ar fi iuta, inul, cânepa, sisalul, abaca, nuca de cocos, au potențialul de a înlocui un segment mare al fibrelor sintetice, în numeroase aplicații.

Un număr de polimeri termorigizi și termoplastici au fost studiati ca materiale de legare în compozite. Printre materialele termorigide studiate sunt rășini epoxidice și poliesteri nesaturați, iar printre materialele termoplastice, poli-olefine, cum ar fi polietilena de densitate joasă și ridicată, ca și polipropilenă. Diferite fibre naturale au fost introduse în compozițiile polimerice, în vederea îmbunătățirii proprietăților lor mecanice.

Aplicarea industrială a compozitelor armate cu fibre naturale

Datorită densității reduse și proprietățilelor specifice satisfăcătoare ale fibrelor naturale, compozitele pe bază de fibre naturale au implicații foarte bune în industria de automobile și de transport. Există numeroase exemple de utilizare a compozitelor armate cu fibre naturale în aplicații auto. În ultimul deceniu, fibre naturale, cum ar fi cânepa, inul, iuta, kenaful, au fost introduse ca armare în ambele compozite, termoplastice și termorezistente, găsindu-si aplicații extinse în transport (interioare auto și feroviare, bărci), construcții, precum și în industria de ambalare. Compozitele polimerice armate cu in, iută, kenaf și sisal sunt utilizate pentru a face panouri interiore și exteriore pentru automobile.

Creșterea sub așteptări, pe piata de automobile, a utilizarii fibrelor naturale in compozite încurajează procesul de dezvoltare și explorarea de noi piețe. Compozitul termoplast armat cu fibră de kenaf are un interes remarcabil în industria de automobile din cauza costului redus, a rezistenței mari la încovoiere și la tracțiune, abraziunii bune si rezistentei acustice, rezistență relativ bună la mucegai și foarte bună rezistență la raze UV.

Promovat ca avand cost redus și de greutate relativ redusă fata de fibra de sticla, fibrele naturale, inclusiv in, iută, cânepă și kenaf, au semnalat începutul unei industrii "verzi", cu un potential mare. Un studiu de piață din anul 2000, preconiza rate de creștere de peste 50 la sută pe an, pana în 2005. Creșterea reală a fost mult mai mică, de la 10 la 15 la suta pe an. Factorii care au întârziat creșterea includ limitările în tehnologiile de procesare și performanțele partilor turnate, precum și scaderea vânzărilor auto. În ultimii ani, eforturile furnizorilor s-au axat pe dezvoltarea de noi procese și aplicații, care sa cuprinda și piețele din afara celei auto.

Există un consens general cu privire la principalele avantaje ale armăturilor din fibre naturale, acestea fiind greutatea mai mică, disponibilitatea, usurinta de reciclare, izolarea termica si acustica, iar când sunt arse, fibrele naturale emană tot atat dioxid de carbon cat au consumat în timpul creșterii. În medie, producția de fibre naturale pentru compozite consuma de circa 60 la sută mai putina energie decât producerea de fibre de sticlă. Aceste avantaje sunt cuantificabile prin utilizarea unei metodologii de analiza a ciclului de viață a produselor.

Printre fibrele naturale care se folosesc la armarea compozitelor se numara fibrele de lemn, de foioase și conifere, paiele de porumb, grâu și orez, și diverse ierburi naturale. Dintr-un punct de vedere comercial, fibrele cele mai viabile provin din culturile de plante textile, cultivate cu scopul utilizarii lor in compozite, și de la unii pomi fructiferi.

Fibrele de cânepă, iută și kenaf, sunt destul de rigide atunci când sunt utilizate ca armătură compozită. Fibrele din frunze, inclusiv sisal, ananas și banane, se remarca pentru îmbunătățirea duritatii compozitului. În final, fibrele de semințe sau fructe – bumbac, capoc și coji de nucă de cocos – au o tenacitate de tip elastomeric, dar nu sunt structurale. (Natural Fibers, Biopolymers and Their Biocomposites, publicata in 2005).

Dintre plantele cultivate, fibrele de cânepă, iută și kenaf reprezintă marea majoritate a fibrelor naturale cu potențial de utilizare in compozite. Tulpinile sunt caracterizate de fibre lungi ce înconjoară un miez de pastă de lemn sau fibre scurte și sunt acoperite cu un strat protector de coaja. Separarea fibrelor utile, de coaja și miez, începe cu un proces numit "topirea industrială", în care tulpinile tăiate sunt înmuiate în apă sau sunt lasate într-un mediu umed, chiar si câteva săptămâni, pentru a se degrada lianții naturale. Acest lucru face ca mănunchiurile de fibra sa fie mai ușor de procesat prin mijloace mecanice, sau manual. De la mijlocul anilor 1990, inul și iuta au fost fibrele cele mai utilizate în biocompozite, dar li s-au alăturat cele de cânepă industrială, textila, și kenaf, cu rezistenta mai mare, cel puțin în aplicații auto.

Fig.2: Rogojini din fibre naturale [ref.1]

Canepa textila, o planta mult mai înalta și sursa de fibre utilizata în îmbrăcăminte, este sursa pentru aproape toate compozitele din fibre naturale. Aceasta este cultivata pe scară largă în Rusia, China și, într-o măsură mai mică, in Irlanda de Nord, Belgia și Franța.

Mai mult de 90 la sută din producția mondială de iută este realizata in India și Bangladesh. Fibrele de iută sunt taiate, topite industrial, separate și curățate prin procese, în mare parte, manuale. Deși iuta a fost parțial înlocuită cu alte fibre în unele dintre aplicatiile, continuă să fie populară în componentele interioarelor auto.

Utilizarea fibrei de chenaf ca armătură a crescut în ultimul deceniu. Chenaful este cultivat pe scară largă în India și China, si reprezintă împreună mai mult de 75 la sută din producția mondială de kenaf. O caracteristică probitabilă a chenafului este că 40 la suta din tulpină este fibră utilizabilă, aproximativ de două ori mai mult decat iuta, cânepa și inul. Chenaful asiatic este cultivat în principal pentru fibră, iar înmuierea tulpinilor în timpul procesului de topirea industrială, combinată cu îndepărtarea manuală a fibrelor, duce la o calitate superioara a armării. Materialele de bază din chenaf pot fi utilizate ca așternut pentru animale. Se urmareste realizarea si a altor aplicații, cum ar fi gardurile din plastic extrudat, pardoseli și capitonare de mobilier.

Cânepa industrială este cultivată în peste 40 de țări, deși este ilegală cultivarea ei în SUA din 1950, pentru că este o varietate a speciei de plante ”canabis sativa”. Cânepa este cultivată în majoritatea țărilor din Europa, România fiind cel mai mare producator. Utilizările ei finale includ frânghii și sfoară, îmbrăcăminte și produse compozite. Cânepa este o plantă robustă, care creste si în soluri mai putin bune, intr-o gamă largă de zone climatice.

Procesul de producere a armăturilor de fibre naturale include o etapă de uscare, unde umezeala plantelor naturale, inclusiv cea dobandită în timpul procesului de topire industrială, trebuie să fie eliminată. După uscare, fibrele vor absorbi umezeala din aer pentru a reveni la un moment dat intr-un punct de echilibru, care variază în funcție de fibre, dar este de obicei situat în intervalul de 5 pană la 15 procente din greutatea fibrelor uscate. Încapsularea fibrelor in răsini compozite întârzie această umiditate, în mod semnificativ, dar nivelul ei va fi mai mare decât cel din compozitele cu fibră de sticlă. Aceasta insusire a fibrelor naturale a intarziat utilizarea de materiale compozite din fibre naturale în medii cu umiditate ridicată, cum ar fi panourile exterioare de caroserie auto, deși au loc evoluții si în acest domeniu.

Fig.3: Compozite din fibre naturale [ref.1]

Compozitele din fibre naturale sunt utilizate în mod preponderent în panourile interioare ale automobilor, cum ar fi usi, piloni ornamentali, căptușeli de portbagaj și nise pentru colete. Fibrele sunt în general livrate ca rogojini nețesute, iar cea mai simpldomeniu.

Fig.3: Compozite din fibre naturale [ref.1]

Compozitele din fibre naturale sunt utilizate în mod preponderent în panourile interioare ale automobilor, cum ar fi usi, piloni ornamentali, căptușeli de portbagaj și nise pentru colete. Fibrele sunt în general livrate ca rogojini nețesute, iar cea mai simplă metodă presupune plasarea rogojinei într-o matriță încălzită, turnarea de rășină lichidă pe partea de sus și presare până se formează.

O metodă alternativă de formare a compozitelor este preimpregnarea rogojinilor înainte de comprimare. Rogojinile nețesute, din fibre naturale, sunt pulverizate pe fiecare parte, apoi stivuite într-un model de încărcare, înainte de plasarea în matriță. Preimpregnate la temperatura camerei, sunt presate la temperatura de 130 ° C (266 ° F), în mai puțin de 60 de secunde pe ciclu.

Cu un accent tot mai mare pe reciclare, materialele termorigide au fost înlocuite în mare parte de materiale termoplastice în componentele interioarelor auro din fibre naturale. Selectarea matricei de rășină se limitează la polimeri cu puncte scăzute de topire; în general, PP și în mai mică măsură, polietilenă. Degradarea termică a fibrelor naturale începe la 120 ° C (250 ° F), iar temperaturile de peste 230 ° C (446 ° F) provoacă descompunerea rapidă a celulozei. Solutia pentru minimizarea acestei degradări include temperaturi de proces mai scăzute și o expunere termică de scurtă durată. Atât polipropilena cat și polietilena au vâscozități de topire procesabile la, sau sub, această temperatură ridicată.

Pentru componentele de interioare auto realizate folosind matrici termoplastice, formatul predominant este rogojina perforată de ace, nețesută, din fibre naturale. Rășina este integrată prin utilizarea de fibre termoplastice care sunt amestecate cu fibrele naturale în timpul unui proces de formare care implică fie o cardare sau o metodă de formare cu aer. Rogojina este un material stabil, usor de manevrat, cu niveluri controlate de rășină și fibre. Greutatea aceleiasi suprafete de material poate varia, astfel incat să îndeplinească cerințele specifice grosimii turnate, prin simpla schimbare a numărului de straturi suprapuse ale rogojinei, înainte de perforarea cu ace. Forme din mai multe straturi, care încorporează bariere sau straturi exterioare de amestecuri de fibre de polipropilenă si PET, pot îmbunătăți produsele ca aspect și etanșarea suprafeței. Tehnologiile de decorare permit formarea impreună a rogojinei cu fibrele de plastic compozite sau suprapuneri de peliculă decorativă, fără a fi nevoie de adezivi, rezultând un proces de fabricație cu o singură etapă.

Fibra de canepa Rogojina netesuta

Usa finita Usa prefinisata

Fig.4: Etapele obtinerii pieselor de interioare auto [ref.2]

Producția componentei implică tăierea unui semifabricat, preîncălzirea sa peste temperatura de topire a polimerului (200 ° C/392 ° F), transferându-l intr-o matriță la temperatura camerei și presarandu-l în formă in timp ce polimerul se răcește, formând o structură rigidă. Cicluri durează sub un minut pentru fiecare piesă. Presiunile de formare sunt mici, în intervalul de 0,5 bari până la 5 bari (7 psi la 75 psi), rezultând o piesă care nu este 100 la sută densificată. Nivelurile ridicate de densificare reduc atributele dorite ale compozitelor din fibre naturale, în special ductilitate și absorbție a energiei și a zgomotului.

Iuta este fibra principală procesată si furnizată de Flexform Technologies, sustinand avantajele în calitatea produselor, disponibilitatea și costul. Compania procesează si cantități semnificative de cânepă și kenaf. Compozițiile Flexform sunt de obicei de 50 procente (în greutate) polipropilenă și 50 la sută fibre naturale în diferite combinații. Rulouri sau foi sunt de obicei produse în lățimi de până la 3,5 metri și greutăți de la 450 g/m2 la 2400 g/m2. Forme personalizate sunt posibile. Produsele Flexform sunt utilizate într-un număr de vehicule produse în America de Nord, cum ar fi Chrysler Sebring, Mercedes M-Class SUV și R-Class Sport Tourer, precum și Ford Freestyle și Expedition.

Quadrant Plastic Products AG (Lenzburg, Elveția) este cel mai mare furnizor din lume de compozite cu sticla mată termoplastică (), iar prin intermediul filialei sale Quadrant Natural Fiber Composites GmbH (Lambrecht, Germania) produce compozite din fibre naturale. Materialul Nafcoform Quadrant, disponibil în greutăți de 300 g/m2 pana la 3000 g/m2, este un amestec de 50 procente din polipropilenă și 50 procente fibre naturale constituite din cantități egale de kenaf, cânepă și in. Amestecul de fibre oferă o acoperire împotriva modului în care orice cultură de fibră poate varia, asigurand astfel o performanță relativ consistentă a produsului finit.

Printre vehiculele care utilizează compozite din fibre naturale produse de Quadrant sunt Audi A8, Mitsubishi Space Star minivan, BMW 7-series, și o linie de camioane grele Iveco. Quadrant produce podele de încărcare pentru vehiculele utilitare sport ca Volkswagen Touareg, Porsche Cayenne, Audi Q7, de tip sandwich expandat din spumă de polipropilenă acoperită pe fiecare parte cu 1.400 g/m2 compozite din naturale fibre si polipropilenă. Cu o greutate de 3.5 kg și dimensiuni de 950 mm pe 870 mm, fiecare podea de încărcare este produsă într-un singur ciclu de formare.

Un proces folosit în armarea termoplasticelor cu fibre lungi de sticlă este procesul de injectare directă a fibrelor lungi, în care polipropilena și sticla sunt topire într-un extruder cu dublu șurub, producând o masa topita care este apoi formata prin comprimare într-un instrument rece. Prin acest proces, sunt produse piese în cât mai puțin de 20 secunde. Mai multe dintre societățile implicate în dezvoltarea de aplicații din fibre naturale au făcut procesul de injectare directa o componenta cheie în eforturile lor de comercializare.

Compania Composite Products Inc (Winona, Minnesota) produce sisteme de compunere și de formare pentru procesul de injectare directa a fibrelor lungi, și a dezvoltat o bază de date extinsă despre polipropilena ranforsata cu 40 % kenaf, in și hibrizi din fibre naturale sau sticlă. Compania a raportat ca utilizarea de porumb, de la 0,5 mm la 5 mm in lungime, ca un substitut de umplere pentru talc și carbonat de calciu, rezulta in proprietăți de rezistență similare și densitate mai mica cu 15, pana la 20 de procente.

Fig.5: Suport din fibre naturale pentru toate piesele ce formeaza interiorul unei usi auto [ref.2]

Folosind procesul de injectare directa a fibrelor lungi, DaimlerChrysler AG (Stuttgart, Germania), a prezentat prima aplicatie pe scară largă (aproximativ 40 tone pe an) de compozite din fibre naturale într-o aplicație exterioara, începând cu Mercedes A-Class 2005, folosind rășină de polipropilenă și fibră de abaca.

Abaca, o rudă a bananei, este cultivata de mici fermieri în Filipine. Cunoscuta sub numele de "cânepă de Manila," abaca a fost mult timp folosita pentru realizarea de plase de pescuit. Fibrele de 4m pana la 6m, sunt luate de pe frunzele plantelor mature, curățate, uscate și răsucite sub forma de ghem. Fibra finita este furnizata catre Rieter by Manila Cordage Co (Makati City, Filipine). Din ea se produc piese pentru DaimlerChrysler (Auburn Hills, Mich.), fiind cu 7 la sută mai ușoare și cu 5 la sută mai puțin costisitoare decât fibră de sticlă folosita in procesul de injectare directa a fibrelor lungi. Deoarece compozitul este pe deplin consolidat, iar fibrele sunt încapsulate cu rășină, umiditatea preluare este suficient de scăzuta pentru a satisface cerințele de realizare a pieselor exterioare ale autoturismelor. Aplicatia este parte din strategia globala de dezvoltare durabilă a Global Daimler Chrysler.

Intrarea în continuare, pe piață, a compozitelor cu fibrelor naturale, va avea loc numai în cazul în care costul compozitelor pot fi justificat impotriva tehnologiilor concurente, cum ar fi termoplasticele nearmate turnate prin injectare folosite astăzi pe multe vehicule. Costurile recente ale petrolului favorizează folosirea compozitelor din fibre naturale, deoarece acestea sunt doar 50 la suta termoplastice, deci mai puțin sensibile la creșterea prețurilor. Exista oportunități de dezvoltare de hibrizi rezultati din combinarea de fibre de sticlă și fibre naturale, sau utilizarea de fibre naturale, ca nucleu al unui sandviș structural înconjurat de compozit din fibră de sticlă, în special pentru componentele exterioare supuse la umiditate.

Oportunitățile ce există în afara pieței de automobile, pentru compozitele cu fibre naturale, exclud domeniile in care exista cerințe de prevenire a focului, fumului și toxicitatii, cum ar fi piețele de aeronave, feroviare și de metrou, care ar putea beneficia de potențialul greutatii mai mici al fibrelor naturale. Cu toate acestea, se dezvolta produse care ar putea înlocui lemnul în construcții și mobilier. Articolele sportive și piețele de produse de consum pot oferi, de asemenea, oportunitati. Fragmentarea acestor piețe va reprezenta o provocare, dar comunitatea fibrelor naturale, a demonstrat ca se poate supraviețui într-un mediu dur.

La o expoziție, Werner Aisslinger a prezentat primul concept din lume al unui scaun monobloc realizat din fibre naturale – un proiect susținut de compania germană chimica BASF. Un prepreg, cu mai mult de 75% din compoziția sa formata din cânepă, se face printr-un proces de producție cu impact redus asupra mediului, împrumutat din industria interioarelor auto. Această tehnică asigură ușurința modelarii care permite modelarea formele exagerate în asemenea măsură încât acestea să realizeze un efect aproape 3D.

“Scaunul de cânepă” a fost proiectat pentru un proces de fabricație ușor, ce decurge din industria auto: sursele regenerabile de materii prime, cânepa și chenaful, sunt comprimate impreuna cu un material termorigid pe bază de apă, pentru a forma un compozit prietenos cu mediul, ușor și totuși rezistent.

Fig.6: Simularea de incarcare a „Scaunului de canepa” creat de Werner Aisslinger [ref.3]

Scaunul este conceput in traditia scaunelor monobloc, stacabile, caree au fost de multe ori făcute din material plastic armat, la momentul în care au fost lansate. Modelarea unui scaun dintr-un strat subțire de material este una dintre cele mai provocatoare moduri de a proiecta. “Scaunul de cânepă”, cu curbele sale moi și structura sa , tip șirag de mărgele, întruchipează o nouă abordare a acestui tip de scaun.

Fig.7: „Scaunul de canepa” in diverse culori, designer Werner Aisslinger [ref.3]

Dezavantajele folosirii fibrelor naturale și remedierea acestor dezavantaje

Deși fibre naturale sunt obținute din surse regenerabile, există unele dezavantaje, care sunt legate de utilizarea de fibre nemodificate în prepararea compozitelor. Aceste dezavantaje rezulta din variațiile de calitate ale fibrelor, o puternică absorbție de umiditate și de stabilitatea termică scăzută. Absorbția mare de umiditate este marele dezavantaj al fibrelor naturale. Acest fenomen slăbește legătura dintre matricea de polimer și fibre, și provoacă deteriorarea proprietăților mecanice. Sensibilitatea mare la umiditate a unor fibre, determină chiar si instabilitatea dimensionala a produsului finit și limitează utilizarea fibrelor naturale ca armare în materiale compozite.

Pentru a depăși această problemă și în cele din urmă pentru a îmbunătăți aderența dintre fibre și matrice, o pre-tratare a suprafeței fibrelor sau încorporarea de modificator de suprafață este necesară în timpul pregătirii compozitelor. Absorbția apei poate fi redusă semnificativ prin tratamente chimice ale fibrelor. Diferite tratamente ale fibrelor au dat îmbunătățiri semnificative în tracțiune și încovoiere, între 10 și 120%, în timp ce pentru tracțiune și modulul de flexiune, îmbunătățirile au fost de la 80 până la 214%. Diferite tipuri de substanțe chimice, cum ar fi alcaline (hidroxid de sodiu), izocianat, permanganat, cardanol derivat din toluen diizocianat, peroxid, etc au fost utilizate pentru tratamentul și schimbarea considerabilăa proprietăților mecanice și fizice ale compozitelor.

Concluzie

Armarea termoplasticelor cu fibre naturale este un domeniu în creștere rapidă. Oferă oportunități pentru utilizarea fibrelor de culturi agricole și materialelor plastice reciclabile.

Compozitele cu fibre naturale s-au dovedit deja ca alternativă la compozitele cu fibra de sticla în multe aplicații în industria auto, transport, construcții și industria de ambalare. Cercetările în curs vor găsi soiuri de fibre naturale, care îmbunătățesc rezistența mecanică a compozitelor polimerice. Fibrele naturale conduc la materiale compozite ușoare în comparație cu cele cu fibra de sticla, cu rezistență mecanică echivalentă. Fibrele naturale sunt biodegradabile și producțiile lor sunt asociate cu emisii scăzute fata de producția de fibre sintetice. De asemenea, un conținut ridicat de fibre naturale din materialele compozite în detrimentul polimerilor duce la o economie de energie, deoarece producția de polimeri consuma mai multa energie decât cea a fibrei naturale.

O economie cu adevărat durabilă necesită interacțiunea mai multor factori; de exemplu, conservarea resurselor și a energiei, transporturilor minime pe distanțe lungi, cicluri de producție și de viață inteligente, sunt criterii cheie pentru conceptul de design durabil. Alături de producători, protagoniști în domeniul dezvoltării durabile sunt designerii și consumatorii. Designerii acționează ca mediatori între nevoile și dorințele consumatorilor și producători.

2. Caracteristicile necesare ale mobilierului de gradinita

Acest capitol analizează considerații ergonomice pentru proiectarea de produse destinate copiilor, încurajand utilizarea lor corectă, in siguranță și asigurand recreere. Se vor rezuma caracteristicile necesare celor doua produse ce urmeaza a fi proiectate din Nafacryl, si anume o masa si un scaun destinate utilizarii de catre copii.

Odată cu dezvoltarea de creșe și grădinițe la începutul secolului al XX-lea, spațiu public pentru copii a devenit un loc de experimente cu mobilier mic si mobil. Între războaiele mondiale, un grup de școli creative și progresive au folosit scaunele individuale și mesele ce permite noi oportunități pedagogice în sala de clasă.

Lumina, aerul și un mediu curat au devenit, din 1930, idealurile de ambient pedagogic european. Au fost menite pentru a creste copii sanatosi. Primele creșe și grădinițe au fost modele de igienă, derivate ale clinicilor de spital. Mobilier lor a fost proiectat pentru o curățare ușoară, pentru a reduce la minimum riscul de infecție. Organizarea practică a creșelor și grădinițelor a fost destinata pentru a forma copiii. Mobilierul, construit la scara unui copil, a fost menit să incurajeze dezvoltarea unor copii activi și plini de resurse. Copiii sunt incurajati să învețe cum să-și organizeze propriile lor jucării pe rafturi și biblioteci. Mai mult decât atât, ei sunt învațati cum să se spele la chiuveta, construita la înălțimea lor.

Gradinita influenteaza dezvoltarea personalitatii celor mici, fiind important sa fie amenajata tinand cont de igiena, estetica, antropologie, de inducere a unor senzatii tactile, olfactive, optice care sa genereze stari pozitive. Copii sunt impresionabili si receptivi la mediul inconjurator de aceea este important ca mediul sa le raspunda cu elemente prietenoase, calde, confortabile, naturale, care sa le inspire siguranta.

Proiectarea de produse pentru copii

Ergonomia este considerata ca fiind cel mai important criteriu în proiectarea unui spațiu. Determina nivelul de confort al oamenilor ca utilizatori și încurajeaza productivitatea. În plus, ca răspuns la confortul copiilor, este esențial pentru ei să fie într-un spațiu care furnizează cel mai bun aranjament ergonomic care va încuraja creativitatea în învățare și creșterea acestora.

In decorarea unei gradinite se tine cont de ergonomia spatiului, dimensiunile camerei, raporturilor intre mobilier si spatiul liber, intre obiecte, culori, lumina. Spatiul liber trebuie sa fie predominant pentru ca este spatiu de joaca. Intr-o singura camera la dispozitie e bine sa fie definit fiecare colt destinat anumitor activitati: zona de joaca, zona de lectura, studii. In compartimentare se tine cont de semnificatia fiecarei zone.

Se necesită o bună organizare a mobilierului și o bună optimizare a spațiului. Forma, dimensiunile și amplasarea mobilierlui trebuie astfel făcute încît să rămînă suficient spațiu și pentru activitățile zilnice.

Folosirea materialelor naturale, in amenajarea spatiilor pentru copii, trebuie sa fie scopul primordial. Se poate folosi pluta, tesaturi din fibre de nuca de cocos, fibrele vegetale, ca iarba de mare, etc. Se incearca evitarea folosirii materialele sintetice, zgura, vata minerala, vata de sticla, betonul spongios, folia de aluminiu pliata, care pot prejudicia sistemul respirator sau genera intoxicari cu substante chimice. Aceste elementele ascunse ale designului interior creeaza o stare de bine neexplicabila si masurabila.

Fig.8: Exemplu de arhitectura sustenabila a unei gradinite Montessori [ref.4]

Mobilierul destinat sederii trebuie sa aiba cateva caracteristici obligatorii, care sa asigure o postura buna si suport lombar. General vorbind, coloana este curbata sub forma literie S, cu o curba in zona gatului, si alta in zona lombara. Pastrarea unei pozitii corecte a spatelui, in care gatul si capul sunt aliniate cu sira spinarii, previne incordarea fara rost a muschilor. Privita din spate, sira spinarii ar trebui sa se vada dreapta. Spatele trebuie sprijinit corect cand persoana sta asezata mai mult timp.

Mobilierul de sedere trebuie sa asigure asezarea ferma a picioarelor pe podea, pentru a sprijini spatele persoanei asezate. Ocupantul trebuie să fie capabil să stea și să se ridice de pe scaun fără dificultate. Sprijinirea antebrațelor trebuie sa fie asigurata fără a forta umerii sa stea intr-o pozitie ridicata.

Trebuie, de asemenea, sa existe o mica distanta intre marginea scaunului si spatele genunchilor, pentru a se asigura curbura naturala a picioarelor si sprijinul coapselor in timp ce picioarele au loc sa se miste. In timpul asezarii, coapsele trebuie sa formeze un unghi drept cu trunchiul. Un scaun care este prea adânc va apăsa pe partea din spate a picioarelor forțând ocupantul sa se aplece înainte. Un scaun care are un sezut prea ingust este instabil. O adâncime a unui loc de la 18 cm la 30 cm este recomandat pentru majoritatea copiilor.

Lățimea scaunului se ingusteaza de multe ori cu 5 cm pana la 8cm din față spre spate, pentru a permite spatiu pentru picioare în fața, permițând în același timp coatelor sa se miste in spate.

Pentru o asezare relaxanta, scaunul trebuie să fie înclinat ușor spre spate, cu circa 5° până la 8°, pentru ca ocupantul sa nu alunece de pe scaun.

Spatele scaunului ar trebui să sprijine regiunea lombară, fără a fi atât de mare incat sa interfereze cu omoplații. O înălțime a spatarului de minimum 26 de cm, deasupra sezutului, pana la 38 cm pentru copii de 7 ani, este ideala pentru majoritatea copiilor.

Partea de jos a spatarului ar trebui sa se curbeze in afara, sau ar trebui să fie lăsată deschisă, astfel incat sa existe spatiu pentru partea de jos a zonei lombare.

Fig.9: Schita a caracteristicilor obligatorii a mobilierului destinat sederii copiilor [ref.4]

Ergonomia mobilierului in timpul invatarii scrisului de mână

Capacitatea copiilor de a scrie nu este ceva ce trebuie tratat cu usurinta. Scrierea de mână ii solicita din punct de vedere fizic și intelectual. Instabilitatea posturală, poziționarea hârtiei și a creionului, capacitatea limitată de prin dere a ustensilelor de scris, pot rezulta intr-o performanta slaba a scrierii de mână. Crearea unor medii eficiente de scris pentru copiii necesită mai mult decât furnizarea unui loc unde ar putea sa scrie. Mediile de învățare eficiente trebuie să fie directive, de susținere și interesante pentru copii, deoarece ei isi dezvolta un nou mod de a comunica. Copiii au nevoie de sarcini potrivite varstei și instrumente de scris adecvate, și trebuie să fie intr-un anumit stadiu al dezvoltarii cand sunt gata pentru a invata.

Ergonomie vizuala destinata copiilor

Copiii sunt expuși la medii foarte diferite față de generațiile anterioare. Trebuie insa sa se ia in considerare confortul copiilor, sănătatea și bunăstarea, pe termen lung. Mediile, in care se desfasoara copiii, pot afecta în mod negativ postura lor, starea emotionala si modul de dobandire a unor abilitati.

O camera adaptata copiilor poate sa le dezvolte capacitati si talente latente, poate sa ii indemne catre visare, creativitate, studiu, poate sa le dezvolte capacitatea de a intelege lumea si de a face parte din ea. Elementele vizibile ale unei amenajari ce pot aduce tot atata bucurie locuitorului camerei sunt culorile, formele, texturile. Cu ele incepe partea estetica a unei amenajari si ele influenteaza personalitatea copilului in diverse moduri. Semnificatia culorilor este o stiinta separata, care stapanita poate genera rezultate uimitoare, prin combinari armonioase ale culorilor si utilizarea semnificatiei lor si a influentei pe care o au asupra psihicului si starilor de spirit umane.

Culorile pot genera stari de bine sau de neplacere, de activitate sau de pasivitate. Influenta pe care o exercita culorile asupra unui spatiu poate fi de ingustare sau largire a unui spatiu, generand o stare de apasare sau de eliberare, de incalzire sau racire a unui spatiu, prin folosirea unor nuante specifice. Forta de impuls cea mai puternica este atribuita culorii portocaliu, apoi galben, rosu, purpuriu, de aceea aceste culori sunt indicate in zona de joaca, sau pentru copiii pasivi, contemplativi execesiv, culorile care relaxeaza, linistesc, sunt verde, albastru, violet.

Efectele de culoare pot fi controlate si dirijate spre a corija probleme de personalitate ale unor copii, de exemplu hiperactivitatea ce poate fi redusa prin culori si texturi linistitoare, un mediu ambiant placut, luminos, aerisit.

Fig.10: Efectele culorilor asupra starii de spirit

Antropometria copiilor

Fiecare copil este unic, dar copiii sunt supusi etapelor de dezvoltare universale, afectate de experiența de viață și de cultură. Putem prezice când, cum și de ce copiii fac lucrurile pe care le fac, pe baza dimensiunile fizice, trasaturilor cognitive, sociale, emoționale și lingvistice ale fiecărei etape de dezvoltare.

Antropometria este stiinta care studiaza măsurarea științifică a dimensiunilor corpului uman, formelor și capacităților fizice. Datele antropometrice ajută la evaluarea compatibilitatii dintre copii, produse și mediile de utilizare. O înțelegere a acestei compatibilitati este esențiala pentru a asigura folosirea de către copiii a produselor destinate lor, in conditii de folosire in siguranta.

Respectarea raporturilor ergonomice intre copii, spatiu si obiecte este o cerinta ce trebuie luata in considerare, pentru ca mobilierul sa fie adaptat necesitatilor specifice varstei si dimensiunilor copiior, deoarece un mobilier prea mare, sau cu sertare prea grele, cu margini ascutite, nu va fi interesant spre explorare, si poate constitui chiar un pericol.

Mobilierul pentru copii necesita o buna proportionare, respectand indicatiile de varsta in amenajarea unui spatiu destinat copiilor. Copiii sunt participanți activi în procesul de învățare despre lumea din jurul lor. Ei încep să înțeleagă dimensiunea de indată ce pot ține ceva în mâini sau să le înfășoare în jurul unui obiect. Ei învață că un lucru poate fi moale sau tare, neted sau accidentat, prin atingere. Pentru a găzdui acest proces de învățare activă, este benefic ca mediul sa reflecte dimensiunea copiilor și sa le faciliteze capacitatea de a vedea și de a ajunge la obiecte, simtindu-se confortabil. Un spațiu, care reflecta dimensiunea fizică și abilitățile copiilor, sporește sentimentul de încredere în capacitatea de a efectua sarcini simple, in mod independent. Însușindu-și dimensiuni și elemente, cum ar fi ferestrele, mesele, scaunele și locul de joacă, se va prelungi durata in care copiii isi pastreaza interesul și participarea la activități constructive.

Dimensiunile corpului, luate in calcul la realizarea mobilierului de gradinita, pentru activitatile in timpul carora copiii stau in pozitia sezut, sunt:

înălțimea cotului

înălțimea partii inferioare ale picioarelor

rază de acțiune maximă

rază de acțiune confortabila

Exista un standard publicat in 2006, si anume BS EN 1729, care specifică dimensiunile, rezistența și stabilitatea mobilierului educational. Acesta se aplică la mese si scaune, oferind recomandări pentru înălțimile elevilor și înălțimea corecta a scaunului relativ la înălțimea suprafaței de lucru. Standardul a fost introdus în urma unui studiu pe 1500 de elevi, realizat incepand cu anul 2001, sugerand ca copiii devin mai mari si mai inalti, decat erau acum 20 de ani. Standardul are drept scop abordarea problemelor de sănătate și de siguranță, cum ar fi dureri de spate și un nivel scăzut de concentrare al elevilor.

Acest standard este structurat in doua parti, partea intai referindu-se la cerințele dimensionale, de exemplu, inaltimi, unghiuri, sprijinul spatelui, puncte de contact, si alte caracteristici ale produselor, care asigură postura corecta, pentru fiecare vârstă a copiilor. Dimensiunile corpului ce se iau in considerare la realizarea mobilirului sunt greutatea copilului, înalțimea, înalțimea spatelui (de la baza coloanei până la omoplat), distanța de la baza coloanei la genunchi, distanta de la genunchi până la sol, distanța de la omoplat la antebraț, lungimea antebrațului, distanța dintre omoplați.

Partea a doua se referă la testarea structurală, de rezistență și stabilitate, cu verificarea siguranței produsului în uz și asigurarea faptului ca produsele indeplinesc cerintele dint-o clasă. Inălțimea scaunului selectat trebuie sa fie adecvata pentru utilizator și sa permita un spațiu pentru genunchi adecvat atunci când este utilizat în combinație cu un masa.

Acest standard ofera o metoda schematica de alegere a scaunelor si meselor pentru copii, fiind un ghid realizat pentru a ajuta la selecția de mobilier.

Fig.11: Ghid de alegere a mobilierului pentru copii, conform BS EN 1729 [5]

Ghidul consta in impartirea pe categorii ce rezuma diferitele dimensiuni de mobilier așa cum se arată în standard. Fiecare categorie contine anumite specificatii referitoare la dimensiunile fizice ale copiilor si activitatile lor specifice in cadrul institutiei educationale.

Conform standardului BS EN 1729, furnizarea de scaune reglabile, care va acoperi categoriile 1, 2 și 3, este necesara. Mobilierul reglabil poate fi costisitor, dar este cel mai potrivit pentru copii. Mobilierul trebuie să fie ușor și rapid in adaptare pentru a evita perturbarea lecțiilor. Copiii vor trebui să fie instruiți în utilizarea unui astfel de mobilier. Aceasta va necesita un grad de management al clasei pentru a asigura o potrivire corectă. Achiziționarea de mobilier pe trei grupe de ani va conduce la un grad mai mare de nepotrivire. Cum fiecare sală de clasă va avea trei dimensiuni de scaune, este necesar un grad de management al clasei pentru a asigura potrivirea corectă (de exemplu, copiii trebuie sa stea în scaune cu înălțime corespunzătoare). Monitorizarea trebuie să aibă loc pentru a se asigura că copiii beneficiaza de mobilierul potrivit pe tot parcursul anului.

Testarea unui scaun sau a unei mese, vizeaza urmatoarele aspecte:

Marginile

Colturile

Distante de siguranta, astfel incat mainile sa nu ramana blocate in nici un locas

Parti nedetasabile fara folosirea uneltelor

Parti lubrificate acoperite

Reflectia suprafetei de lucru a mesei

Scaunul sa nu se rastoarne si sa respecte caracteristicile ergonomice destinate asezarii unei persoane

Masa sa nu se rastoarne

Dupa testarea conform standardului EN1729, mobilierul va fi marcat cu unul din logo-urile de mai jos, pentru a informa cumparatorul asupra conformitatii partiale sau totale cu standardul.

Fig.12: Marcaje care indica conformitatea, sau lipsa ei, cu standardul BS EN 1729 [5]

Copiii și leziunile

Un copil trebuie sa se dezvolte fizic, emoțional, social și cognitiv. Eliminarea tuturor riscurilor ar elimina, de asemenea, provocările esențiale pentru creșterea și dezvoltarea copiilor. Prevenirea trebuie sa se axeaze pe evitarea leziunilor care sunt mai frecvente în rândul copiilor: cazaturi, arsuri, otraviri, sufocare și înec. Designul și considerentele de siguranță, impuse produselor, au menirea de a promova mediile eficiente de dezvoltare a copiilor, în timp ce reduc potențialul leziunilor.

Designul ergonomic pentru copii este necesitatea de a se potrivi dimensiunea lor actuală și capabilitățile. Caracteristicile de siguranță trebuie să ia în considerare abilitățile cognitive ale copilului. Copiii vor să fie independenti, dar au nevoie de un mediu sigur.

Copiii de aceeași vârstă pot diferi foarte mult, ca mărime, putere, dezvoltare cognitivă și maturitate emotionala. Copii de vârste diferite se pot aseamăna între ei, fata de grupa lor de varsta. Există o variație mare între stadiile de dezvoltare ale baietilor si fetelor. Vârsta cronologică a unui copil este insuficienta pentru ghidarea in designul ergonomic. Designul trebuie sa incorporeze o gamă largă de abilități și dimensiuni atunci când se proiecteaza pentru copii.

Concluzii

Deși mobilierul pentru copii în case private are o istorie lungă, mobilierul pentru copii în sfera publică este un fenomen mult mai recent. In secolul al XX-lea, producția de masă a permis realizarea de mobilier pentru copii, in general. În același timp, copii și copilăria au ajuns să fie luate in considerare mai serios decât au fost anterior, creându-se un accent mai mare pe cerere și pe mobilierul și jucăriile copiilor. Astăzi, diferența dintre sfera publică și privată a fost redusă la minim, deoarece cei mai multi copii sunt inscrisi in creșe și grădinițe, confruntandu-se cu aceleași tipuri de mobilier. Designerii de mobilier urmaresc spiritul timpului, care determină înțelegerea formei, funcția, precum și crearea de mobilier pentru copii.

Alaturi de mobila strict necesara in gradinite, e bine sa existe si mobilier sub forma de jucarii, casute sub forma de cort, paravane, pouf-uri si alte jucarii, alaturi de desene cu personajele preferate, realizate in culori discrete, care pentru copiii cu varste intre 3 si 7 ani vor crea un univers de basm, in care copilul isi va putea devolta imaginatia.

Imbinand toate acestea, spatiile destinate copiilor pot deveni un univers prietenos, deoarece reprezinta prima legatura a copilului cu exteriorul, locul ce va oferi un refugiu si va da un sentiment de siguranta, de protectie, pe care cu totii il tinem minte si care ne marcheaza relatiile inter-umane, ca adulti, care ne face mai buni, mai increzatori, mai deschisi cu semenii nostri.

În urma analizării produselor existente pe piață s-au conturat o serie de concluzii. Acestea variază de la produs la produs în funcție de construcție, precum și de materialul utilizat. În grădiniță, mobilierul este adesea aranjat sub forma de birouri, scaune, monitoarele de calculator, ce rămân la aceeași înălțime fixă în timp ce elevii au o mare varietate de dimensiuni. Copiii au o rată diferită de creștere în funcție de genetică și mediul care ii modelează. Unele piese de mobilier sunt confortabile, cu standard de măsurare prevăzut pentru ei. Altele pot aduce dificultăți, deoarece au înălțimi diferite în comparație cu nivelul mediu. Diferențele în multe aspecte dimensionale contribuie la ergonomia ca o problemă. În plus, câteva dintre facilitățile din gradinitele existente nu sunt potrivite pentru copii, în termeni de design, de securitate și de sănătate.

Scaunele construite din material textil nu prezintă stabilitate bună, copilul nu stă în poziție corectă, nu sunt igienice. Mesele și scaunele ce conțin numeroase părți metalice, cum sunt cadrele la care se utilizează oțelul, prezintă greutate sporită. Deasemenea mesele și scaunele la care se utilizează lemn masiv, greutatea reprezintă o problemă. Construcțiile din plastic nu prezintă rezistență.

Asezarea meselor intr-o gradinita poate spune multe despre strategiile de invatare folosite. Mesele separate in randuri si coloane pot fi folosite pentru activitati individuale dar nu promoveaza activitatile bazate pe spiritual de echipa. Mesele la care copii sunt grupati catre trei sau patru le permit acestora sa colaboreze in proiecte si incurajeaza dezvoltarea abilitatilor sociale cat si educationale. Mesele asezate in semicerc pot sugera ca adeseori profesorul sustine cursul in fata copiilor, care nu este o strategie ideala pentru gradinita.Așezarea sub formă de clasă este folosita la ora de matematică. La educarea limbajului, studiul limbilor străine, la desen sau lucru manual, scaunele si mesele sunt așezate sub formă de cerc.

3. Analiza produselor similare existente

Aceasta cercetare se concentreaza pe ergonomia mobilierului in spațiul de grădiniță. Studiul ergonomic cuprinde designul de mobilier. Acest studiu a fost efectuat prin cercetare la bibliotecă, articole de pe internet, observare, măsurare in teren și chestionar. Aceasta cercetare va explica problemele cu care se confruntă copiii în contextul gradinitelor urbane, precum și percepția oameniilor despre ergonomie. În cele din urmă, concluziile ar da cateva idei despre cum ergonomia afectează bunăstarea generației noastre viitoare, precum și propuneri pentru designul si materialele mobilierului pentru copii.

Produsele existente sunt analizate din urmatoarele puncte de vedere: ergonomie, spațiu, copiii ca utilizatori, ocuparea sălii de clasă.

Analiza mobilierului de gradinita din lemn

În mod tradițional, mobilierul a fost făcut din lemn. Odata cu revoluția industriala, au început să apară piese de mobilier fabricate din materiale cum ar fi otel, aluminiu, sticlă și plastic. Aceste materiale posibil sa fi revolutionat industria mobilei, dar lemnul este incontestabil un material de bază în fabricarea mobilei. Fie că este vorba de un dulap în camera de familie sau de un scaun în sala de mese, producatorii de mobilier din lemn reușesc să combine frumusețea veșnică și robustetea practica, împreună cu un stil contemporan sau rustic.

Avantajele mobilierului din lemn

Combinand o piesă de mobilier din lemn cu mobilier realizat din oțel sau din sticlă, frumusețea naturală a lemnului va adăuga căldură și caracter oricarei camere.

Rezistență și durabilitate – Mobilierul din lemn este robust, durabil si necesită foarte puțină întreținere. Lemnul este un material natural, de lungă durată, care poate rezista abuzurilor constante, zgârieturilor. Mobilier din lemn masiv poate dura timp de generații, cu grijă minima in intretinerea lui. Privind din punctul de vedere al longevitatii, va fi înțelept să se investească în mobilier din lemn.

Ușor de întreținerut – Mobilierul din lemn masiv aproape nu necesita efort pentru menținere. Pur și simplu se șterge suprafața de lemn. Nu se lasa apa sau praful să se așeze pe suprafetele din lemn, pentru perioade lungi de timp.

Modificabil – Frumusetea mobilierului din lemn este că poate fi schimbat în timp, dandu-i-se o a doua viață. Prin sablare și colorare, se poate refinisa mobilierul din lemn, oferindu-i-se un aspect nou.

Unicitatea – Fiecare produs este diferit prin culoare, ton și textura. Se poate schimba aspectul mobilierului prin lacuire și vopsire.

Mobilierul de lemn este frumos, de lungă durată și la prețuri accesibile. Orice alta piesa de mobilier contemporan va arata ieftin în contrast și nu va dura mult timp, cum s-ar putea aștepta. Mobilierul din lemn este un mobilier tradițional estetic, care formează imaginea unui gust excepțional și stabilitate; este sănătos, potrivit pentru persoane alergice, nu are nevoie de curatare chimica, rezistent la murdărie, praf și electricitate statică. Lemnul natural este un material cald, prin urmare, o casa cu mobilier din lemn este întotdeauna confortabila și mai senină.

Fig.13: Scaun din lemn

Dezavantajele mobilierului din lemn

Lemnul masiv se dilata atunci când este expus la umezeală, și se contracta atunci când este uscat. Standardul industriei lemnului este sub conținutul de umiditate de 12%. Acest standard trebuie mentinut în producție și finisare, depozitare, transport, depozitare și livrare. Soarele, umiditatea și schimbările bruște de temperatură pot afecta forma si culoarea. Totuși, daca se usucă în mod corespunzător, lemnul prelucrat este mai robust decât plasticul sau aluminiul.

Suprafața poate fi deteriorata de obiecte ascuțite, petele de apă pot rămâne, la fel ca petele de alcool sau alte lichide colorate deversate și necurățate în mod corespunzător.

Culoarea lemnului devine mai inchisa cu timpul. Lacuirea și vopsirea poate restaura culoarea inițială, deși destul de frecvent mobilierul este învechit artificial.

Analiza mobilierului de gradinita din mase plastice

In ultimii ani s-a remarcat o crestere a vanzarilor de mobilier din plastic față de modelele tradiționale de mobilier, cum ar fi cele din lemn. Acest lucru a aparut ca urmare a unui număr de avantaje care insotesc plasticul.

Avantajele mobilierului din mase plastice

Unul din avantaje ar fi costul considerabil mai mic asociat cu plasticul. De asemenea, mobilierul din plastic este usor de intretinut (este foarte ușor de curățat, de exemplu), iar din cauza maleabilitatii considerabile a unor tipuri de plastic, mobilierul se poate face în forme estetice atrăgătoare. Este minunat pentru copii, care sunt neîndemânatici și tind să scăpe lucrurile de multe ori.

Mobila din material plastic este luminoasa și vesela. Poate schimba atmosfera camerei. Poate fi mutata în aer liber pentru picnic și adusa înapoi cu ușurință. Mobilierul din plastic este disponibil în mai multe culori decât orice alt material. Plasticul este maleabil, fiind ușor de modelat pentru a crea forme inedite.

Fig.14: Scaun din plastic monobloc, stacabil [6]

Dezavantajele mobilierului din mase plastice

Există o serie de dezavantaje pe care mobilierul din plastic le are. Un dezavantaj este faptul că nu are longevitate, cu tendinta de a se rupe sau de a se distruge într-o perioadă de utilizare mica. Acest lucru pare să aibă loc, indiferent de cât de bine îngrijit este. Datorită acestui fapt, este de multe ori subliniat faptul că achiziționarea de mobilier din plastic la costuri reduse este asociat cu zicala "cumperi ieftin, cumperi de două ori." Aceasta se datorează faptului că în perioada in care ai putea avea un singur scaun din lemn solid, ai putea sfârși prin a face uz de trei scaune din plastic. Rezultatul final este că se va cheltui cumulativ mai mult pe mobilierul din plastic decat pe mobilierul din lemn, in pofida costurilor inferioare ale pieselor din plastic.

În al doilea rând, plasticul tinde să fie oarecum lipsit în eleganta. Este adevărat că, din cauza maleabilitatii sale considerabile, este ușor de modelat in diferite forme atrăgătoare din punct de vedere estetic, dar acest tip de mobilier tinde să apara ca fiind lipsit de "caracter" sau "eleganță”. Acest lucru este valabil mai ales atunci când este comparat cu mobilierul din lemn.

În al treilea rând, pentru cei preocupati de aspectul ecologic, plasticul ca un material de mobilier, este mai degrabă neprietenos cu mediul, nefiind un material biodegradabil. Impactul asupra mediului la taierea copacilor pentru a face mobilier din lemn poate fi destul de ușor atenuat prin simpla plantare a altor copaci. Dar există foarte puține argumente pentru a diminua impactul plasticului asupra mediului. Plasticul este, in cele din urma, un material ne-biodegradabil care probabil va continua să exercite efecte nocive asupra mediului in viitor.

Există mii de compoziții de plastice diferite. Plasticul este un material care permite designerilor sa exploreze noi forme dificile sau imposibil de realizat din lemn.

Analiza mobilierului de gradinita din plăci aglomerate din așchii de lemn

-ul este unul dintre cele mai frecvent utilizate materiale în construcția de mobilă, iar în general vorbind acesta este perfect pentru o utilizare ușoară. Dulapuri, uși, cutii de sertare sau rafturi, sunt realizate cu o buna stabilitate și rigiditate, în general superioara obiectelor bazate pe lemn masiv, care au tendința să se deformeze atunci când sunt utilizate ca rafturi. Placile trebuie să fie tivite pentru a face acceptabila utilizarea lor ca material de mobilă.

MDF-ul, panourile aglomerate, este un material realizat din rumegus de lemn lipit. A devenit foarte frecvent utilizat în mobilierul pentru copii. Acesta oferă o stabilitate excelentă, durabilitate și rezistență, și poate fi terminat cu un furnir sau pictate cu rezultate excelente.

Fig.15: Mobilier din placi aglomerate de aschii

Principala preocupare cu MDF-ul este fabricarea propriuzisa, prin combinarea rumegusului cu o rășină, existand riscul aparitiei prafului, usor de inhalat. Odată MDF-ul încapsulat cu vopsea sau lacuri, riscul de praf nu mai este prezent.

Analiza mobilierului de gradinita din metal

Avantajele mobilierului metalic

Există numeroase avantaje ale mobilierului metalic, comparativ cu omologii săi, cum ar fi lemnul, plasticul și sticla. Aceste beneficii fac mobilierul metalic prezent in multe case moderne.

Durabilitatea face piesele de metal ale mobilierului alegerea numarul unu pentru mulți oameni. Mobilierul metalic rezista pentru mai mult de treizeci de ani. Mult timp după ce o piesa de mobilier din lemn s-a stricat. Este, de asemenea, ignifug și de acea nu prezinta un pericol. Acest lucru il face o alegere în multe școli și instituții. Este rezistent la intemperii și poate fi ținut afara orice moment. Este un tip de mobilier rezistent la dăunători, ceea ce il face practic indestructibil intr-o casă.

Fig.16: Mobilier metalic

Dezavantajele mobilierului metalic

Metalul este predispus la coroziune și acest lucru înseamnă costuri mai mari de reparație și întreținere. Metal este greu, iar acest lucru face dificil transportul sau repoziționarea în jurul casei. Unele tipuri de mobilier metalic, cum ar fi din oțelul inoxidabil, este ușor îndoit și zgâriat, fiind ireparabil. Acest lucru face oțelul o alegere foarte costisitoare ca mobilier din metal.

Este foarte evident că avantajele mobilierului din metal sunt mai mari decât dezavantajele, fiind o buna alegere intr-o casa moderna sau ca mobilier de birou.

Analiza mobilierului de gradinita din spuma

Mobilierul din spuma poliuretanica si-a asigurat o reputatie proasta datorită faptului ca este extrem de inflamabil, precum și recentei descoperiri conform careia poate elibera emisii chimice nocive. Cu toate acestea, în ciuda reputației rele, spuma este în continuare substanța cea mai popular folosita pentru tapițerie, datorită durabilitatii sale, confortului si costului de producție redus.

Avantajele mobilierului din spuma poliuretanica

Spuma poliuretanica este moale, ideala pentru a face piese de mobilier confortabile. În ciuda acestei caracteristici, este însă destul de robusta pentru a ține greutatea unei persoane, prevenind scufundarea. Spuma poliuretanica este mult mai durabila decat multe alte materiale, ceea ce ii da valoare in bani. Spuma poliuretanica are, de asemenea, o greutate mica, făcându-o ușor de mutat.

Inițial conceputa pentru astronauți, spuma cu memorie devine tot mai raspandita in fabricarea mobilei. Spuma cu memorie reactioneaza la căldura corpului, făcându-o să se adapteze la forma acestuia, făcându-o ideala pentru cei așezati la birou pentru perioade lungi de timp sau cei care sufera de dureri de spate.

Fig.17: Mobilier din spuma

Deși considerată un element de lux, paturile din spuma cu memorie au crescut în popularitate în ultimii zece ani. Fără a fi nevoie de arcuri, spuma cu memorie permite greutatii corpului să fie distribuita uniform, oferind sprijin exact acolo unde este nevoie. Are de asemenea robustețe, utilizatorii nefiind deranjați de mișcarea unui partener în timpul nopții. Insa paturile din spuma cu memorie sunt renumite fiindca dau un miros chimic puternic și unele persoane găsesc salteaua prea groasa, pastrand caldura mai ales în timpul verii.

Dezavantajele spumei poliuretanice

Când arde, poliuretanul emite vapori foarte toxici și este responsabil pentru mai multe decese pe parcursul unui an. Arderea produce o temperatură mare care nu permite apropierea. Adesea, acest lucru înseamnă ca un element de mobilier din poliuretan poate fi responsabil pentru blocarea unei caii de acces. Poliuretanul emite substanțe chimice toxice datorate utilizării de petrol în procesul de fabricație. Cei care sufera de probleme respiratorii au susținut că acesta le agraveaza starea.

Deși poliuretanul poate fi re-utilizat, acesta nu este un produs „verde”. Producția de poliuretan și alte produse pe bază de petrol este declarata a fi un factor care contribuie imens la daunele aduse mediului. În ciuda acestor pericole, poliuretanul este de fapt mai scump decât majoritatea altor forme de mobilier cu tapițerie.

4. Materialul propus: Nafacrylul

Prezentare compozitelor cu fibre naturale

Un compozit este un material format dintr-o combinație de materiale care diferă ca si compoziție sau formă, rămân lipite împreună și isi păstreaza identitatea și proprietățile. Compozitele ofera caracteristici specifice îmbunătățite, nu obținute de către oricare dintre componentele originale care acționează singur. Compozitele pot fi:

Fibroase (compusă din fibre, legate de o matrice),

laminare (straturi de materiale),

din particule (compuse din particule sau fulgi, de obicei, legate de o matrice),

hibride (combinații intre oricare dintre cele de mai sus).

Componentele principale ale materialelor compozite sunt fibrele și matricea. Fibrele asigură rigiditatea și rezistența, iar matricea leagă fibrele împreună permițând transferul tensiunii între fibre. Fibrele naturale si matricea formeaza un prepreg, sau rogojina, un material semifinisat compozit, care poate fi modelat și în continuare consolidat prin încălzire. Fibrele naturale utilizate in compozite, pot fi:

Tabelul 1

Matricea unui compozit plastic este polimerică. Polimerul este de obicei un epoxi, vinilester, plastic termorigid sau termoplastic, sau rășini fenolice care sunt încă în uz. Compozitele cu fibre naturale sunt frecvent utilizate în industria construcțiilor de automobile.

Plastice de temperatură ridicată au o temperatură permanentă de funcționare de peste 150 ° C. Aceste materiale aduc proprietățile superioare ale polimerilor – cum ar fi alunecarea de frecare, reducerea greutății și rezistență chimică, chiar și la temperaturi ridicate permanente de funcționare.

Fig.18: Clasidicarea plasticelor de temperatura inalta [ref.2]

Polimerii termoplastici sunt în stare de agregare solidă și sunt amestecati cu fibrele în stare topită. Diverse fibre au fost utilizate în compozite pe bază de polimeri termoplastici și efectul asupra proprietăților mecanice au fost studiate. Însă tendința de îmbunătățire a proprietăților mecanice cu introducerea de fibre în compoziție este destul de evidenta. Gradul de îmbunătățire depinde de natura și puterea rășinei / polimerului, a fibrelor, și, de asemenea, de interacțiunea dintre ele .

Compozite termoplastice sunt compozite care utilizează un polimer termoplastic ca o matrice. Un polimer termoplastic este un polimer cu catenă lungă, care poate fi fie amorf în structură sau semi-cristalin. Acești polimeri au proprietati de duritate, rezistență la atac chimic și de reciclare. Termoplasticele pot fi remodelate, deoarece interacțiunile intermoleculare cresc la răcire și se restabilesc proprietățile masei de material.

Metode simple cum ar fi extrudarea și turnarea prin injectare sunt utilizate pentru prelucrarea acestor compozite. Un avantaj al termoplasticelor este că turnarea poate fi realizată in regim neizoterm, adică, ele pot fi încălzite rapid și răcite rapid fără efecte nocive asupra microstructurii lor. Cu toate acestea, termoplasticele polimerizate tind să aibă vâscozități de topire de 500 pana 1000 de ori mai mari decat ale materialelor termorigide, necesitand presiuni mai mari, cu dificultăți de procesare și cresterea cheltuielilor. In aplicatiile de pana acum, s-au folosit, in mare parte, polimeri, cum ar fi polietilena, polipropilena, polistirenul, și clorura de vinil. Fibrele naturale folosite pentru a consolida termoplasticele includ în principal lemn, bumbac, in, cânepă, iută, sisal, banane, ananas, paie de orez și fibre de trestie de zahar.

Acrilatul, un polimer stiintific numit polimetacrilat de metil (PMMA) este, de asemenea, cunoscut sub denumiri comerciale, cum ar fi Lucite, Perspex si Plexiglas. Formula sa moleculara este (C5O2H8)n . Servește ca un substitut robust al sticlei, in produse cum ar fi acvarii, viziere ale castilor pentru motocicleta, ferestre de aeronave, viziere ale porturilor de submersie, si lentile de lumini exterioare ale automobilelor, incolore sau colorate, transparente sau translucide. Acrilatul este utilizat pe scară largă in producerea de indicatoare, inclusiv litere și logo-uri. In medicina, este folosit pentru cimentarea oaselor și pentru înlocuirea lentilelor oculare. Vopseaa acrilică constă din particule PMMA suspendate în apă.

În prezent, cele mai multe cereri provin din piețele de automobile și de dispozitive medicale, precum și vopsele și acoperiri, adeziv și de etanșare și de construcții și arhitectură sunt piețele majore de aplicare pentru rasina acrilica.

Fig.19: Gradul de utilizare a fibrelor naturale in compozite, in industria auto din Germania [ref.2]

PMMA are o transparenta excelenta, are rigiditate buna, rezistenta la soc si la abraziune acceptabila, rezistenta la intemperii remarcabila si o rezistenta chimica buna. Metodele de prelucrare ale acrilatului sunt urmatoarele: turnare, extrudarea rasinilor termoplastice pentru obtinerea de stratificate care sunt prelucrate în continuare prin termoformare, prelucrare prin injectie (piese mici).

Procedeele de formare ale acestor materiale implica anumite particularitati in ceea ce priveste dispunerea fibrelor in material. Datorita naturii organice a fibrelor se intalnesc urmatoarele aspecte:

tendinta de aglomerare a fibrelor naturale in procesul de injectare;

variatia proprietatilor mecanice si fizice ale fibrelor naturale in functie de sezonul de recoltare si conditile climatice;

hidroscopicitatea fibrelor naturale, fapt care duce la absorbtia umiditatii atmosferice si formarea vaporilor de apa in timpul presarii la cald.

Din aceste motive sunt utilizate cu precadere maturi din fibre naturale cu o anumita grosime si greutate specifica, obtinanu-se materiale cu izotropie crescuta in planul de ranforsare.

Procedeul de formare cel mai des utilizat in cazul pieselor ranforsate cu fibre naturale este cel de presare.

In functie de natura materialelor plastice din matrice (termorigide sau termoplaste), combinarea paturilor din fibre naturale cu acestea se poate face prin:

impregnare – cu rasini termorigide de diferite tipuri (epoxidice, poliuretanice, poliesterice etc.), rezultand materiale ca NFEP, NFPU, NFUP, etc;

presare – cu fibre termoplaste, rezultand materiale ca NFPP-ul s.a.

Fibrele încorporate în rășina acrilică îmbunătățesc rezistența la rupere a PMMA. Cu o concentrație mai mare de fibre, sporirea rezistenței la rupere a fost mai evidenta. Utilizarea fibrelor ca întăritor a cauzat formarea spațiilor goale din interiorul sistemului de fibre-matrice.

Beneficiile utilizarii compozitelor armate cu fibre naturale:

costuri reduse ale materiei prime;

resurse ușor disponibile și inepuizabile;

consum redus de energie convențională;

proprietăți ecologice;

densitate redusă;

biodegradabilitate controlată (în vederea reciclării);

proprietăți acustice superioare;

modelare ușoară la cald;

flexibilitate sporită în timpul procesării;

costuri de fabricație reduse ș.a.

Natura prietenoasa cu mediul (emisie, economie de energie), a producției de componente din compozite cu fibre naturale, s-a dovedit deja ca alternativă la compozitele cu fibre de sticla în multe aplicații din industria auto, transport, construcții și industria de ambalare.

Prezentare Nafacryl – ului (Natural fiber acrylat matrix)

Compozitia acestui materialul este urmatoarea:
• aproximativ 18% fibră de Canepa (lungimea fibrei 50-60 mm)
• aproximativ 47% fibre kenaf (lungimea fibrei 50-60 mm)
• aproximativ 7% fibră de PES (lungimea fibrei de 60 mm)
• Matrice aproximativ 28%

Modificările pot fi făcute pe fibră precum și în matrice. Formulele liantului și concentrațiile pot fi adaptate la cerințele produsului finit.

Fig.20: Rogojini netesute de Nafacryl, care urmeaza sa se preseze, pentru a obtine produsele dorite [ref.2]

Procesul de formare

Nafacrilul este o rogojina din fibre naturale preimpregnata cu o matrice din acrilat. Prefabricatele sunt comprimate prin presare rezultand materiale cu proprietati mecanice excelente.

Fig.19: Formarea pieselor din Nafacryl [ref.2]

Fluxul tehnologic incepe cu operatia de stropire a matritei cu Trennmittel.

Placile de material sunt introduse si centrate intr-o matrita incalzita la o temperature de 200°C, fiind tinute pentru intarire o perioada de 45s (la care se adauga cursele de ventilare) si la o presiune de 20 N/cm².

Piesele sunt scoase din matrita in mai putin de 30s de la deschiderea acesteia. In cazul pauzelor mai mari de 30 min paletul de material este resigilat pentru a nu lasa apa sa se evapore. Umiditatea din material actioneaza ca un lubrefiant, facilitand alunecarea fibrelor intre ele. Din acest motiv materialul se stropeste cu apa in zona de mijloc dupa pozitionare in matrita. In acest moment sunt probleme in anumite zone, motiv pentru care in aceste zone se aseaza petice din acelas material. Peticele se despart in 2-3 straturi pe grosime.

Dupa scoaterea din matrita, piesa se aseaza pe o suprafata dreapta. Grosimea finala de perete a componenetelor este de 1.7 mm. Componentele pot fi procesate in continuare fara o perioada de depozitare.

Fig.20: Procesul tehnologic al formarii pieselor din Nafacryl [ref.2]

Pre-preg este un termen pentru "pre-impregnate", fibre compozite unde un material, cum ar fi rasina epoxidică este deja prezentă. Acestea iau, de obicei forma de tesătură sau sunt uni-direcționale.

Specificatii necesare pentru geometria Nafacrylului presat

a) Grosimea peretelui
b) Diferențele de contur
c) Unghiul de proiectare
d) Puncte de fixare
e) Taieturi in unealta de presare
f) Flanșa, ca o linie de caroserie
g) Razele
h) Marcarea pieselor
i) Linia de rupere
j) Comportamentul la teste

Particularitatile geometrice ale Nafacrylului [ref. 13]

Grosimile de perete

Pentru a obtine o groseime de perete de 1,7 mm trebuie utilizat un prefabricat cu o masa pe unitatea de suprafata de 1450 g/m². Grosimea materialului trebuie sa fie constanta pe toata componenta.

O grosime insuficienta a peretelui poate cauza:

zone lucioase pe suprafata componentei;

extragerea din matrita este mai dificila;

componentele se pot deteriora mai usor;

incarcarea matritei.

Grosimile prea mari ale peretilor duc la:

componente cu suprafete poroase;

reducerea proprietatilor mecanice;

faciliteaza extragerea din matrita.

Discontinuitatile din suprafata

Discontinuitatile piesei pot cauza cute. Discontinuitatile de contur > 70 mm combinate cu diferente de nivel (Fig. 17), sunt clasificate ca fiind foarte critice. Celulele deschise, muchiile, alezajele din componente duc la scaderea proprietatilor mecanice fiind concentratori de tensiune.

Unghiurile de matritare

In general unghiul de draft este ≥ 10°. Insa, in functie de inaltimea diferentelor de nivel, consultand inginerul de proces, se pot utiliza urmatoarele reguli:

inaltimea pe verticala de 20 mm – draft ≥ 5°

inaltimea pe verticala de 50 mm – draft ≥ 7°

inaltimea pe verticala de 70 mm – draft ≥ 10°

Punctele de fixare

Combinatiile dintre raze < R5 si discontinuitati de contur > 50 mm din apropierea punctelor de fixare trebuiesc evitate. Tranzitia dintre contur si "galeata" trebuie sa se faca lent. Presiunea crescuta din aceste zone duc la lipirea materialului pe matrita, fapt ce duce la o mentenata crescuta si la retusuri pe piese.

Taierea in matrita

Razele interioare in zona flansei trebuie sa fie 10 mm. Zonele cu potential de contragere foarte mare nu sunt permise langa taieturi. Exceptiile trebuiesc discutate cu un inginer de proces.

Razele

Razele de pe circumferinta exterioara sunt in general ≥ R 3,5 mm. In cazuri exceptionale se pot alege si raze mai mici, insa doar dupa o discutie cu inginerul de process.

La diferente de nivel ≥ 40 mm razele utilizate sunt ≥ R5 mm. Pentru a creste rigiditatea piesei in zonele cu raze se reduce grosimea piesei.

Grosimea peretelui de 1.7 mm poate fi subtiata la 1,4 mm grosimea materialului, în special în cazul amestecurilor de colț și în marginile speciale vizibile, dar în esență, acest lucru trebuie evitat.

Fig.21: Prelucrarea razelor pentru piesele din Nafacryl [ref.2]

Concluziile particularitatilor geometrice

– In zona razelor materialul este subtiat pentru a creste gradul de compactare al acestuia;

– Pe componentele realizate nu se pot forma nervuri de rigidizare;

– Elementele de fixare (doghause, carlige, clipsuri s.a.) se lipesc pe suprafata componentei;

– Reduce poluarea mediului;

– Un factor important in timpul procesului de formare al piesei este umiditatea matului de nafacril.

Multitudinea de variante Nafacryl

Nafacrylul de baza [ref. 7] este un pre-impregnat simplu, ca o alternativă la materiale cunoscute. Avantajele sale:

Reducerea greutății pieseei turnate cu până la 30%

Reducerea emisiilor de noxe, în timpul prelucrării și utilizării

Creșterea productivitatii din cauza ciclurilor mai scurte

Fig.22: Piesa din Nafacryl de baza [ref.7]

Nafacrylul colorat OS [ref. 7]: la fel ca Nafacryl de bază, însă cu suprafața acoperită într-o culoare in funcție de cererea clientului. OS este prescurtarea de la OneShot (proces patentat cu licență exclusivă pentru compania J. Dittrich.). Avantajele:

Suprafața este rezistenta la apă.

Caracteristicile NF-ului rămân vizibile.

Nu e necesar nici un tratament de suprafață.

Fig.23: Piesa din Nafacryl colorat OS [ref.7]

Nafacrylul colorat OSL [ref. 7]: Este la fel ca și Nafacrylul de bază, insa, în combinație cu un material textil nețesut sau o alta vopsire separată. OSL este prescurtarea de la one-shot-laminated (procedeu protejat de J. Dittrich & Söhne). Avantajele:

Este durabil, rezistent la apa pulverizata.

Caracteristicile Nafacrylului sunt acoperite.

Potrivit, ca o alternativă, pentru turnarea prin injectare.

Fig.24: Piesa din Nafacryl colorat OSL [ref.7] Fig.25: Piesa din Nafacryl FR [ref.7]

Nafacryl FR [ref. 7]

Se dezvolta, in prezent, Nafacryl impregnat cu substante ignifuge, pentru a permite dezvoltarea de aplicații în sectoarele non-auto. S-a reușit impregnarea ignifuga a Nafacryl-ului de bază, fără măsuri suplimentare de proces. Nafacryl trece testul de inflamabilitate 4102 cu un certificat cofirmat.

Motivele pentru care se utilizeaza Nafacrylul:

Alternativă eficientă la materiale si procese, comparativ cu NFPU (Natural fiber Polyurethane)

Capacitatea ridicata de vidare a panourilor;

Reducerea investitiilor în materiale plastice pe bază de petrol.

Rezistenta mecanica mare

Rezistenta mare la impact

Izolatie buna

Greutate cu pana la 30 % mai mica pentru propietati mecanice identice

Procentul de 80 % de fibre naturale determina o disponibilitate mare datorita utilizarii de fibre natural locale, cum ar fi inul si canepa

Se reduce dependent de material brute petrochimice, care devin din ce in ce mai scumpe

Un produs ecologic

Procentul matricei de 20 % determina un cost mic, reducerea de emisii fara toxicitate

Avantaje speciale:

Procesare usoara

Investitie mica in echipament de productie;

Marirea productiei din cauza timpilor mici ai ciclului de productie;

Consum mic de energie in timpul productiei;

Nu necesita agent de scoatere din matrita;

Emisii reduse, in comparatie cu cele emise la prelucrarea lemnului sau a fibrelor de bumbac reciclate, unite de o rasina fenolica (substanta cu 80 % mai putin toxica in timpul procesarii si utilizarii);

Utilizarea de materiale brute reutilizabile;

Oportunitatea unui marketing verde;

Modificari ale procentelor de materiale din compozitie permit utilizarea si in alte aplicatii

Investitie mica si operare rentabila ca pret (economii la presiunile necesare scăzute);

Aplicații potențiale ale Nafacryl-ului

Interioare de automobile: panourile ușilor, panouri de instrumente, suporturi pălării, panouri de portbagaj, ș.a.

Mobilier: scaune, rafturi, dulapuri, dulapuri, a.s.o.

Produse de consum: valize, tocuri pentru ochelari, casete, tăvi, cutii, ș.a.

Construcție: pereți despărțitori, lambriuri, lame usi, fatade, ș.a.

Altele: interioare de trenuri, nave, bărci, rulote, ș.a.

Observații cu privire la absorbția de apă și umflare:

chiar cu absorbții de apă de până la 90%, dimensiunile originale sunt recâștigate după reuscare

după reuscare materialul se întoarce la proprietățile sale tehnice originale

chiar și atunci când este umed, materialul menține stabilitate suficientă.

Fig.26: Absorbtia de apa si umflarea Nafcryl-ului de baza, ce contine 25% matrice, presat la o densitate de 0.82 c/cm3 [ref.7]

Proprietăți tehnice practicabile

Tabelul 2 [ref. 2]

Performanță tehnică poate fi adaptata la o gamă largă de cerinte prin modificări ale formulelor și conținutului matricei de lianti și amestecuri de fibre.

Nafacryl : o perspectivă a clasei de materiale cu fibre naturale [ref.7]

Nafacryl reduce dependența de materii prime petrochimice, care devin tot mai scumpe.

Datorită adaptabilității sale largi, țesăturile din Nafacryl pot fi utile într-o mulțime de aplicații.

Costurile de prelucrare pot fi reduse în mod semnificativ din cauza ciclurilor scurte de presare.

Nafacryl – un material cu emisii foarte scăzute [ref.7]

Fig.26: Comparație de emisii între piesele din Nafacryl și cele turnate din fibre de lemn, imbinate cu rășină fenolică [ref.7]

Compararea costurilor intre materiale compozite cu fibre naturale [ref.7]

Fig.27: Comparație costurilor [ref.7]

Explicație:

Costul materialului / kg = costul materiilor prime / kg piesa de lucru

Costul materialelor / m² = costul materiilor prime / kg de materiale prime necesare pentru aceleași performanțe tehnice

Costul / m² de piesa de lucru = costul materialelor / m² + costuri de prelucrare

Cost piesa turnata = cost / munca pe m² de piesa + costul presarii / piese / h

5. Caracteristicile impuse produsului nou

Scopul: Crearea unui set de mobilier , masă și scaun, ce urmează a fi folosit în cadrul unei grădinițe. In componenta produsului trebuie sa se integreze armonios functionalitatea cu economicitatea si frumosul, potrivit capacitatii fizice și mentale a fiecărui copil, în timp ce ofera ergonomie.

Valoarea unui produs este consecinta unei coordonari si a unei integrari a tuturor factorilor – functionali, culturali, tehnologici si economici – in procesul de elaborare, precum si a respectarii legilor esteticii industriale.

Obiectivul primordial îl reprezintă satisfacerea cerințelor si necesităților utilizatorului.

– mobilierul trebuie să fie adaptat din punct de vedere ergonomic utilizatorului;

– grad ridicat de siguranță în utilizarea mobilierului;

– produsul trebuie să fie atractiv (formă , culoare), potrivit varstei copiilor

– produsul trebuie sa se adapteze dimensiunilor variabile ale copiilor

– mobilierul trebuie să fie ușor și rezistent în același timp.

Prin urmare, scopul acestui subiect a generat următoarele obiective secundare:

Promovarea conștientizarii profesionale si publice a ergonomiei mobilierului de gradinita pentru copiii cu abilitati diferite, în toate aspectele vieții lor și aplicarea ergonomiei în mediul educațional.

Studiul măsurarii adecvate pentru spațiul și mobilierul pentru copii. (produsul sa nu ocupe mult spatiu)

sa fie ieftin si accesibil tuturor claselor sociale

intretinerea sa se faca usor

usor de transportat

usor de ambalat

Forma urmează funcția este un principiu asociat cu arhitectura modernistă și design industrial în secolul 20. Principiul este că forma a unei clădiri sau a unui obiect trebuie să se bazeze în primul rând pe funcția destinată sau scop.

„Fie că este vorba de vulturul zdrobitor în zborul său, sau de floarea deschisa de mar, de calul de bătaie trudit, de lebada vesela, de stejarul ramificat, de fluxul serpuit al apei la izvorul sau, de norii in deriva, peste soarele in deplasare, forma urmează funcția, aceasta este legea. Cand funcția nu se schimbă, forma nu se schimba. Rocile de granit, dealurile clocitoare, rămân peste secole; trăsnetul traieste, ia formă, și moare, într-o clipită. Aceasta este legea care domină toate lucrurile organice și anorganice, toate lucrurile fizice și metafizice, toate lucrurile umane și toate lucrurile supraomenești, toate manifestările adevărate ale capului, ale inimii, ale sufletului, că viața este recunoscuta în expresia sa, că forma intotdeauna urmează funcția. Aceasta este legea. „[Louis Sullivan]

„Forma urmează funcția”, poate fi, de asemenea, un punct de vedere estetic pe care un design se poate forma.

Produs prietenos cu mediul

Mobilierul pentru copii ar trebui să fie făcut din materiale ecologice. Lemnul masiv natural este cel mai bun material pentru fabricarea de mobilier pentru copii, care va produce substanțe chimice mai puțin nocive în comparație cu panourile artificiale, cum ar fi MDF, placaj și lemn de particule etc. În plus, in mobilierul pentru copii sunt folosita cu atentie vopseaua, vopsele non-toxice fără plumb pentru mobilier pentru copii fără MDF (fibre de densitate medie) bord stimulation. Nivelul de emisii de formaldehidă trebuie sa fie în conformitate cu EN71. Toate materialele necesare trebuie sa urmeze standardul EN71.

Mobilier folosit in siguranta

Siguranța copilului este, probabil, cel mai important criteriu. Un design bun evită cele mai multe pericole. Dar materialele mobilierului pot trezi preocupari legate de așchii și bucăți de lemn, materiale compozite, bavuri de metal sau margini ascuțite. Anumite materiale plastice și materiale compozite din lemn pot conține de asemenea substanțe chimice care sunt dăunătoare. Vopselele vin mereu cu riscul substanțelor chimice, cum ar fi plumbul. Suprafetele poroase sunt sensibile la mucegai și bacterii. În cele din urmă, suprafața poate fi tare, de care copiii se pot lovi, sau pot exista muchii ascuțite.

Echilibrul copiilor este slab, toată mobila nu ar trebui să aibă unghiuri ascuțite, pentru a evita un eventual accident. Mobilierul ar trebui să fie nu numai ferm pentru posibile sărituri, dar, de asemenea, să aibă o anumită înălțime, pentru a preveni accidentarile copiilor. Toate unghiule se prelucreaza, se rotunjezc cu diferite raze, pentru a evita orice accident potențial al copiilor.

Piese de mici dimensiuni – Mai multe piese de mobilier pentru copii sunt conectate cu șuruburi, cuie, ace, etc sau au piese mici vizibile (butoane, încuietori, cârlige, etc). Ele pot contribui la factorii de siguranță, aspect și păstrarea aspectului.

Mobilier istract

Principiile practice sunt esențiale pentru mobilierul destinat copiilor, nu trebuie sa existe o preocupare despre ce cred copii ca este atractiv, ci si pentru datele referitoare la creșterea copiilor. Investiția trebuie sa fie practica. Prin urmare, înălțimea meselor, birourilor și scaunelor trebuie să fie reglabila pentru a se potrivi cresterii copiilor, iar mobilierul ar fi mai durabil pentru a se folosi mai mulți ani.

Mobilier Durabil

Deoarece copiii sunt în mod constant în creștere, mobilierul unui copil ar trebui să îndeplinească toate nevoile de dezvoltare și sa isi pastreze funcțiile sale, odata cu creșterea copiilor. Mobilierul cel mai durabil trebuie făcut din materiale naturale.
Înălțimea biroului și scaunului trebuie sa dea posibilitatea reglarii cu 3 nivele, pe parcursul cresterii copiilor.

Mobilier istractive

Din cauza naturii curiosoase si jucause a copiilor, mobilierul trebuie sa satisfaca caracteristicile psihologice ale copilului, cu distracție, jocuri, de învățare, și funcțiile practice. Mobilierul bine conceput poate satisface curiozitatea copiilor. Când vine vorba de mediul unui copil, este important să se injecteze cât mai mult creativitatea pe cat posibil. O linie de mobilier pentru copii poate dispune la relaxare, sau poate fi aranjata și rearanjata în diferite forme pentru motive practice sau ca un mod de joaca.
Mobilierul poate sa ne învațe, de asemenea, o altă lecție importantă. Prin utilizarea de materiale regenerabile, se întărește importanța mediului și lucrurile pe care le folosim.

Aspectul

Folosind mai multe culori la fabricare, spatiul destinat copiilor poate fi personalizat și se poate crea decorul pe copii le-a visat. Există aproximativ 5 criterii generale, atunci când se are în vedere doar materialul.

Suprafețele naturale – lemnul este foarte plăcut și de multe ori copiat în materiale plastice. O suprafață „naturala” include textura pădurii de stejar. Colorarea este, de obicei (dar nu întotdeauna), făcuta pentru a da un aspect de lemn mai scump decat altul, lemn de obicei mai inchis. Finisaje transparente, cum ar fi vopsele, poliuretanul sau doar ceara, sunt de obicei adăugate pentru a proteja suprafața.

Vopsitul – Evident criteriul cheie este culoarea, dar textura și luciul suprafaței sunt de asemenea importante.

Modelul – Acesta poate include modele pictate sau desene, și gravuri sau reliefuri de suprafață. Stickerele sau chiar o suprafață tapitata s-ar incadra, de asemenea, în această categorie.

Contrastele – diferite piese de mobilier pot avea diferite culori, materiale, modele, etc.

Acestea sunt considerațiile privind aspectul materialelor. Combinate cu stilul, designul sau forma mobilierului, oferă sau distrag atenția de la atractivitatea globală a piesei.

Usor de curatat

Mobilier pentru copii ar trebui să fie rezistent la apă și sa se curățe ușor. Copii doresc să scrie sau sa picteze pe mobilier. Nu pot fi mereu împiedicati de a face aceste acțiuni, de acea mobilierul ușor de curățat este o preocupare la achizitionarea de mobilier pentru copii. Posibilitatea de a curăța (după lichide, creioane colorate, etc) și durabilitatea (rupere, zgarieturi, uzura / decolorare) variază de la un material la altul. Evident, ceea ce-si doreste toata lumea este ca ceea ce arată bine în magazin, catalog sau direct din cutie, să rămână așa.

Sa incurajeze dezvoltarea fizica

Mobilierul pentru copii poate cuprinde un stil mai colorat de educare, permițându-le să se miște, sa se joace și sa creeze propriile lor lumi. Dimensiunile reduse, greutatea de doar 1.6 kg, materialul fara muchii și hipoalergenic, ajuta la manevrarea cu usurinta a mobilierului, de catre copii. In mai multe nuanțe vii, mobilierul aduce distracție în aspectul de mobilierului pentru copii.

Mobilier modular

Designul modular, sau „modularitate în design”, este o abordare care împarte un sistem în părți mai mici (module), care pot fi create în mod independent și apoi folosite în sisteme care pot avea mai multe functionalitati.

Ca mobilierul sa fie modular trebuie sa aiba următoarele caracteristici:

Separabil: Mobilierul modular este compus din mai multe componente care sunt conectate cu ajutorul fitingurilor modulare. Aceste componente sunt proiectate și fabricate într-un mod care poate fi separat și poate fi replicat de multe ori, fără nici o deteriorare a produselor.

Interschimbabil: Elementele mobilierului modular fiind fabricate folosind mașini, acestea pot fi schimbate. Partea unui dulapul poate fi interschimbata cu latura altui dulap. Prin urmare, nu exista preocuparea de a marca părțile componente ale mobilierului, etc

Flexibilitatea design-ului: Mai presus de primele două caracteristici, flexibilitatea oferită in design de modularitate este mai importanta. Se poate extinde, reduce sau chiar schimba forma mobilierului, în orice moment, dacă este necesar. Acest lucru va conduce la o mai bună utilizare a spatiului.

Superioritatea functionala: utilizarea de hardware și accesorii adecvate a dus la funcționarea mai buna a mobilierului modular, la scăderea efortului și creșterea nivelului de confort al utilizatorului.

Costul de transport mai mic: Componentele sunt ambalate și transportate la destinatie. Aranjarea componentelor la ambalare este mult mai compactă și mai ușor de realizat comparativ cu ambalarea piesei montate. Prin urmare, aceasta duce la costuri mai mici de transport.

Usor de instalat: Pe locul de instalare trebuie să existe doar componentele de instalat. Aceasta va dura foarte puțin timp, cu foarte puțin zgomot sau perturbarea împrejurimilor.

Firma germana de design, Studio Aisslinger a prezentat un mobilier monobloc din fibre naturale, „Catedra de cânepă”, la Milano Design Week 2011, ca o parte a expoziției „Poezia se întâmplă”. Proiectantul sustine ca: „Scaunul de cânepă a fost proiectat pentru un proces de fabricație ușor ce decurge din industria auto: surse regenerabile de materii prime, cânepă și kenaf, sunt comprimate cu un termorigid liant pe bază de apă, pentru a forma un compozit prietenos cu mediul, ușor și puternic.”

Consumatorii de astăzi tind spre un stil de viață echilibrat și sănătos, care este în armonie cu mediul înconjurător. Ei doresc produse inovatoare, cum ar fi scutere electrice și autovehiculele hibride, precum si materiale compatibile cu mediul, usoare și durabile.

Conform lui Werner Aisslinger, dezvoltarea scaunului cânepă marchează un punct de cotitură în această tendință. „Istoria designului este determinată de noile tehnologii și materiale inovatoare. Pentru noi, designerii, apariția acestor tehnologii a fost întotdeauna punctul de plecare pentru noi obiecte și tipologii de proiectare „, afirma designerul de la Berlin.

Stacabil

Spatiul disponibil pentru activitati mai poate fi o provocare intr-o gradinita. Scaunele modulare pot fi aranjate pentru a forma un loc de depozitare pentru jucarii, atunci când nu sunt în uz. Acest design face economie de spațiu.

Scaunele concepute in 3 dimensiuni, sunt ideale pentru asezarea copiilor de diferite varste și stocarea diferitelor articole atunci când acestea sunt stivuite unul într-altul si intoarse pe post de cutii.

Mobila cu compartimente

Probleme de spațiu pentru lucrurile destinate activitatilor copiilor, o masa sau un scaun cu un compartiment, constituie un spațiu pentru creioane sau alte ustensile de papetarie, jucarii.

Criterii de acceptabilitate si de receptivitate

Pentru ca un produs sa fie acceptat trebuie sa indeplineasca urmatoarele legi:

Legea economiei: Economia mijloacelor si materialelor folosite fara a dauna valorii functionale si calitatii produsului ca o conditie determinata a frumosului functional.

Legea aptitudinii de utilizare si a valorii functionale: Numai produsele perfect adaptate functiei lor raspund criteriilor esteticii industriale: exista o armonie intima intre caracterul functional si aspectul exterior al produsului.

Legea unitatii si a compozitiei: Elementele componente ale unui produs trebuie sa fie concepute unele in raport cu altele si in acelasi timp in raport cu ansamblul.

Legea armoniei intre aspect si functie: Intr-un produs care satisface legile esteticii industriale nu exista niciodata conflicte, ci numai armonie intre satisfactia estetica si satisfactia practica a utilizatorului.

Legea stilului: Un produs util nu poate avea un caracter de frumusete permanenta decat daca este conceput in afara influentei modei.

Legea satisfactiei: Caracteristicile estetice ale unui produs util trebuie sa impresioneze, sa placa tuturor simturilor umane.

Legea evolutiei si a relativitatii: Frumusetea produselor utile este in functie de starea de avansare si de evolutie a tehnicienilor care ii dau nastere.

Legea gustului: Estetica unui obiect util se exprima prin structura, forma, echilibrul proportiilor, culoare, linia sa; alegerea materialelor, detaliilor de prezentare asigura un plus de gust produsului.

Principiile enuntate in aceste legi sunt respectate in activitatea actuala de estetica industriala.

Valabilitatea ideilor, principiilor si metodelor unui produs este dependenta de valoarea lor sociala, economica si educativa.

Functia sociala este corelata direct cu factorul uman productiv, cu natura si particularitatile muncii sociale, contribuind direct la umanizarea procesului muncii, cu aspecte benefice asupra dezvoltarii societatii actuale.

Functia economica constituie o parghie importanta de crestere a eficientei economice si de imbunatatire calitativa a productiei industriale.

Functia educativa reprezinta un mijloc important in formarea si dezvoltarea culturii estetice a omului contemporan, alaturi de creatia artistica. Atitudinea estetica a oamenilor se formeaza in procesul activitatii materiale de productie. Omul modeleaza materia imprimand obiectelor o masura potrivita legilor frumosului si armoniei.

Confortul reprezintă totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică. Factorii care determina confortul ambiental al unui spatiu sunt:

– factori de construcție: forma și dimensiunile interioarelor, aranjarea mobilierului modular;

– factori fizici: culoarea, zgomotul, estetica și igiena.

Aranjarea mobilierului trebuie să se facă ținând cont de utilitatea dar și de estetica spatiului, astfel încât să se obțină un echilibru între forma și dimensiunile spațiilor interioare și modul de amplasare a obiectelor.

Mobilierul poate fi utilizat stacabil, cu posibilitatea de a fi mutat după necesitate. În funcție de destinația încăperilor, mobilierul este diversificat astfel încât să corespundă necesitaților. Astfel există mobilier: pentru depozitare (cutia din sezutul scaunului), pentru ședere și odihnă (scaunele), pentru studiu (mese pentru 2, 3 sau 4 persoane).

Culorile sunt cele care dau atmosfera. Culorile folosite la finisajele pereților dintr-o încăpere, ale plafonului, armonizate cu amenajarea spatiului, contribuie la realizarea confortului ambiental, prin influența stării de spirit a oamenilor.

Ambientul spatiului trebuie armonizat prin culori în funcție de orientarea încăperilor (spre sud, nord, est, vest) și de destinația lor. O armonie coloristică echilibrată se poate realiza fie prin combinația mai multor culori, fie prin combinația de nuanțe ale aceleiași culori. De obicei se folosesc minim trei culori: a mobilierului, a tapițeriei și a elementelor decorative.

Arhitecții și constructorii caută și aplică în permanență soluții noi, cu rezultate performante, care să îmbunătățească confortul, decoratorii vin cu idei noi în estetica și design, studiile de ergonomie perfecționează continuu condițiile de muncă și de viață, scopul tuturor fiind crearea pentru om a unei ambianțe confortabile, plăcute, stimulatoare.

6. Propuneri concepte

In realizarea mobilierului din Nafacryl, pentru copiii prescolari, s-au avut in vedere dimensiunile standardizate ale mobilierului, caracteristicile necesare, precum si cele impuse, si posibilitatile tehnice de formare ale Nafacrylului.

Fiecare piesa de mobilier, scaun sau masa, se realizeaza in 3 marimi, acoperind astfel toate varstele si dimensiunile copiilor prescolari.

Tabelul 3

Proprietățile tehnice practicabile ale acestui material au fost luate in considerare la testarea virtuala, cu ajutorul simularilor in Catia, a fiecarei parti de mobilier conceput.

Modulul lui Young, necesar pentru asigurarea rigiditatii mobilierului din Nafacryl, pentru un continut de chenaf de 47% din greutatea totala a compozitului

Fig.27: Modulul lui Young, in functie de variatia procentuala a continutului de fibre [ref.2]

Fig.28: Modulul de elasticitate al Nafacrylului, pe directia de presare (MD) si pe directia transversala (CD)

Limita elasticitatii, a Nafacrylului

Fig.29: Rezistenta la rupere a Nafacrylului, in functie de procentul de fibre din continut [ref.2]

Densitatea fibrelor naturale, continute in Nafacryl, si anume a chenafului si canepei

Concepte pentru mese

Primul concept de masa

Al doilea concept de masa

Al treilea concept de masa

Fig.30: Masa, in kg, a celui de-al doilea concept de masa din Nafacryl

Acest model de masa rezista solicitarii in cazul in care, pe ea, se urca 2 copii, cu o greutate totala aproximativa de 80 de kilograme.

Fig.31: Simulare de incarcare pentru posibilitatea in care pe masa se urca doi copii (circa 80 kg)

Al patrulea concept de masa

Concepte pentru scaune

Primul concept de scaun

Al doilea concept de scaun

Fig.33: Masa, in kg, a celui de-al doilea concept de scaun din Nafacryl

Fig.34: Simulare de incarcare in cazul asezarii unui copil de maxim 40 de kilograme

Fig.35: Deplasarea fibrelor in cazul solicitarii materialului la asezarea unui copil

S-a simulat in Catia incarcarea aceluiasi model de scaun, in cazul in care este folosit de catre un adult, cu o greutate de 80 de kg. A rezultat faptul ca scaunul nu rezista solicitarii.

Fig.36: Simulare de incarcare in cazul asezarii unui adult de 80 de kilograme

Al treilea concept de scaun

Al patrulea concept de scaun

Al cincilea concept de scaun

7. Concepte finale

Din variantele constructive de mai sus, s-au ales urmatoarele doua, pentru ca insumeaza mai multe caracteristici necesare si functionale, decat celelalte variante.

Concept final al scaunului din Nafacryl pentru un copil prescolar

Fig.37: Masa, in kg, a conceptului final al scaunului din Nafacryl

Fig.38: Simulare de incarcare in cazul asezarii unui copil de 40 de kilograme

Fig.39: Deplasarea fibrelor, in cazul conceptului final de scaun, la asezarea unui copil

Concept final al mesei din Nafacryl pentru un copil prescolar

Fig.40: Masa, in kg, a conceptului final al mesei din Nafacryl

Fig.41: Simulare de incarcare pentru posibilitatea in care pe masa, concept final, se urca doi copii (80 kg)

Fig.42: Deplasarea fibrelor in cazul solicitarii materialului la urcarea a doi copii

Managementul deșeurilor
Cele mai multe materiale plastice se deterioreze în lumina soarelui, dar nu se descompun complet atunci când îngropate în depozitele de deșeuri.

Aplicatiile de materiale plastice reciclate sunt în creștere în fiecare zi. Materialele plastice reciclate pot fi amestecate cu plastic nou, care nu a fost prelucrat înainte, fără a le sacrifica proprietăți. Materiale plastice reciclate sunt utilizate pentru a face mese de picnic, garduri și locuri de joacă în aer liber, oferind astfel întreținere redusa, fara a folosii produse din așchii și salvand cheresteaua naturala. Plasticul recipientelor de băuturi răcoritoare și sticle de apă pot fi filate în fibre pentru producerea de covoare sau recipiente noi pentru alimente. Reciclarea în circuit închis are loc, dar, uneori, utilizarea cea mai valoroasă pentru un plastic reciclat este într-o aplicație diferită decât utilizarea originală.

Arderea controlată a polimerilor produce energie termică. Energia termică produsă de plasticul deșeurilor municipale nu numai că poate fi transformată în energie electrică, ci, de asemenea, ajuta la arderea gunoiului umed care este prezent. Hârtia produce căldură, atunci când este arsă, dar nu la fel de mult ca materiale plastice. Pe de altă parte, sticla, aluminiul și alte metale nu eliberează nici o energie cand sunt arse.

Unele materiale plastice pot fi transformate in compostat, fie din cauza aditivilor speciali sau datorită construcției polimerilor. Plasticele compostabile necesită frecvent condiții mai intense pentru a se descompune decât sunt disponibile în grămezile de compost.

Materialele plastice pot fi, de asemenea, depozitate în condiții de siguranță, deși resursa de energie valoroasă din plastic s-ar pierdute pentru reciclare sau pentru captarea energiei.

Lista bibliografica

[1] http://www.adream2012.eu

[2] http://www.draexlmaier.com/

[3] http://www.aisslinger.de/

[4] http://architecturenz.net

[5] http://www.schoolfurniture.uk.com

[6] http://www.kika.com

[7] http://www.dittrichvliesstoffe.de/

[8] , Bazele fiziologice ale ergonomiei, 1984

[9] Anghelescu V., Elemente de ergonomie aplicata, 1971

[10] D.J. Oborne, Ergonomics at work, 1995

[11] Moldovan Maria, Ergonomie, 1993

[12] Cosma Jurov, Arhitectura ambientelor, 2006

[13] Manual de design, Draexlmaier Sisteme Tehnice

Lista bibliografica

[1] http://www.adream2012.eu

[2] http://www.draexlmaier.com/

[3] http://www.aisslinger.de/

[4] http://architecturenz.net

[5] http://www.schoolfurniture.uk.com

[6] http://www.kika.com

[7] http://www.dittrichvliesstoffe.de/

[8] , Bazele fiziologice ale ergonomiei, 1984

[9] Anghelescu V., Elemente de ergonomie aplicata, 1971

[10] D.J. Oborne, Ergonomics at work, 1995

[11] Moldovan Maria, Ergonomie, 1993

[12] Cosma Jurov, Arhitectura ambientelor, 2006

[13] Manual de design, Draexlmaier Sisteme Tehnice