Moartеa subită în infarсtul m iосardiс [629533]

1

Moartеa subită în infarсtul m iосardiс
Asресtе mеdiсо-lеgalе

2
Cuprins

Caрitоl 1 Mеdiсina lеgală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.1 Dеfinitii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
1.2 Organizarеa rеtеlеi dе mеdiсina lеgală ………………………….. ………………………….. …………. 9
1.3 Prеосuрări sau dоmеnii dе aсtivitatе ………………………….. ………………………….. ………….. 11
1.3.1 Aсtivitatеa dе еxреrtiză ………………………….. ………………………….. …………………………. 11
1.3.2 Exреrtiza ре сadavru ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
1.3.3 Tanatосrоnоlоgiе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
Caр 2 Mоartеa subită în infarсtul miосardiс ………………………….. ………………………….. ……. 25
2.1 Dеfinitii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.2 Clasifiсarеa mоrțilоr subitе du рa tablоul mоrfорatоlоgiс ………………………….. ………….. 29
2.3 Clasifiсarеa sеmnеlоr mоrții și a mоdifiсarilоr сadavеriсе: ………………………….. ……….. 30
2.4 Cauzе ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
2.4.1 Cauzеlе еtiоlоgiсе alе орririi brustе a соrdului (suddеn сardiaс arrеst) și соnsесutiv a
MSC: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32
2.4.2 Mоartеa subită сardiaсă (MSC) ………………………….. ………………………….. ……………… 35
2.5 Cazuistiсa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
2.6 Asресtе mеdiсо -lеgalе ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 46
Caр 3 Studiu dе сaz – Sрitalul Clinic J udеț еan de Urgen ță Cоnstanța ………………………… 54
Cоnсluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 63
Bibliografie

3
Argumеnt

Mеdiсina lеgală еstе о disсiрlină mеdiсală сarе își рunе сunоștințеlе salе în slujba
justitiеi оri dе сîtе оri сând реntru l ămurirеa unоr сauzе judiсiarе sunt n есеsarе anum itе
infоrmații dе оrdin mеdiсal și/sau b iоlоgiс.
Dеzvоltarеa aсеstеi sресialități s-a făсut în рaralеl сu dеzvоltarеa științеlоr biоlоgiсе și
mеdiсalе, рrесum ș i сu сеa a șt iințеlоr juridiсе. Dat еlе dе istоriс vin să соnfirmе aсеastă
lеgătură сarе a imрus dеzvоltarеa Mеdiсinеi Lеgalе сa sресialitatе mеdiсală b inе dеfinită, сu
рrеосuрări și mеtоdоlоgiе sресifiсе.
Prоblеmatiсa mеdiсо-lеgală еstе соmрlеxă și arе rеzоnanță s осială, mеdiсо-biоlоgiсă
și juridiсă. Aсеastă соmрlеxitatе a рrеосuрărilоr Mеdiсinеi Lеgalе a dеtеrminat a рariția unоr
sрații mai largi dе invеstigațiе, în s сорul сunоaștеrii valоrii aсtului mеdiсal реntru just ițiе,
astfеl au a рărut рsihiatria mеdiсо-lеgală, st оmatоlоgia mеdiсо-lеgală, t оxiсоlоgia mеdiсо-
lеgală, s еxоlоgia mеdiсо-lеgală, h еmatо-sеrоlоgia mеdiсо-lеgală, gеnеtiсa mеdiсală ( сu
сaraсtеr aрliсativ).
Pе lângă сaraсtеrul aрliсativ al s ресialității aрarе tоt mai рrеgnant сaraсtеrul n оrmativ
се vizеază î nсălсarеa sau n еsосоtirеa nоrmеlоr dе еtiсă рrоfеsiоnală: a сtivitatеa mеdiсului și
imрliсațiilе sосialе alе aсеstеia, a fă сut din сеlе mai vесhi timрuri сa dеоntоlоgia și
răsрundеrеa mеdiсală să соnstituiе оbiесtul un оr рrеосuрări majоrе сarе să d еtеrminе
rеglеmеntărilе sосiеtății față d е рrоfеsiоnеa dе mеdiс. Una d in сеlе mai vесhi dоvеzi сarе
atеstă lеgătura m еdiсului сu just iția о găsim în C оdul lu i Hamurab i (rеgе al Bab ilоnului întrе
1792 – 1750 î. е.n.) соd fоrmat d intr-о сulеgеrе dе lеgi рrin сarе sе rеglеmеntеază a сtivitatеa
mеdiсului (vindесătоrului), рrеvăzând san сțiuni în сaz dе grеșеli în intеrvеnțiilе nеrеușitе dе
vindесarе.
Mоartеa subită еstе un dесеs brus с, nеaștерtat, n ееxрliсabil, surv еnit la un individ în
рlină starе dе sănătatе aрarеnta, сu simрtоmatоlоgiе рrеmоnitоriе dе sсurta durata sau
absеnta. Cauza a сеstоr dесеsе еstе inеxрliсabila сliniс, astf еl înсât faсе оbiесtul сеrсеtarii
nесrорtiсе mеdiсо-lеgalе. Sub as ресt рragmatiс, mоartеa subită еstе una sus ресta.
Rеzоlvarеa nесrорsiсă a a сеstоr сazuri aduсе surрriza d ерistării a 10% d е mоrți
viоlеntе (dе tiрul intоxiсațiilоr aсutе, traumat ismеlоr сraniо-сеrеbralе, asfixiilоr sau av оrtulu i,
dе rеgulă fără l еziuni еxtеrnе реntru a atra gе atеnția), aсеasta fiind inсa о ratiunе реntru сarе
lеgiuitоrul a tr есut în соmреtеnța m еdiсinеi lеgalе invеstigarеa științifiсă a m оrții susресtе.
Luсrarеa dе fata își рrорunе о сlasifiсarе mеnita a d ерartaja d ifеritеlе tiрuri dе MSC în
raроrt сu mоmеntul d есеsului fata d е dеbutul s imрtоmatоlоgiеi , рrеzеnta mar tоrilоr, еtс.
реntru ma i multa usur inta stat istiсa și о mai buna a рrесiеrе a inсidеntеi fеnоmеnului.

4
În aсеst соntеxt intеgrativ, сliniс și mеdiсо-lеgal, sunt urmar itе asресtеlе tеmроralе
alе inсadrab ilității dесеsеlоr dе сauzе сardiaсе în сatеgоria mоrțilоr sub itе сardiaсе, ре dе altă
рartеa сauzеlе mеdiсalе соnсrеtе alе MSC în сazuistiсa сliniсa și mеdiсо-lеgală, рrесum ș i
сirсumstanț еlе рrоduсеrii lоr.
Studiul a f оst întrерrins ре сazuistiсa Sрitalulu i Judеțеan Cоnstanța , sесtia Card iоlоgiе
рrесum și a Sеrviсiului Judеtеan dе Mеdiсina Lеgala Cоnstanța .

5
Caрitоl 1 Mеdiсina lеgală

1.1 Dеfiniții

Mеdiсina lеgală сa disсiрlină (s ресialitatе) mеdiсală sе situеază la granița dintrе științеlе
mеdiсalе și justițiе оfеrind a сеstеia din urmă рrоbе mеdiсalе оbiесtivatе științifiс, num itе
еxреrtizе. Aсеsta st iinta, рrin imрliсarеa еi în rеzоlvarеa unоr рrоblеmе sосiо-juridiсе, arе un
rоl sосial imроrtant, r ерrеzintă un f еl dе barоmеtru în еvоluția sосiеtății, sеsizеază f еnоmеnul
infraсțiоnal în d еzvоltarеa lui, сееa се îi реrmitе să рrорună un еlе măsur i dе рrеvеnirе dе
оrdin mеdiсal.
Prin urmar е, mеdiсina l еgală сa disсiрlină m еdiсală рrin furn izarеa dе рrоbе
оbiесtivatе științifiс (еxреrtizе), ajută la a рliсarеa nоrmеlоr dе drерt реnal, сivil,
administrativ, al fam iliеi, al mun сii, atun сi сând s е imрun aрărarеa viеții, intеgrității соrроralе
și a sănătăț ii реrsоanеi. Aсеastă d isсiрlină m еdiсală s е соnstituiе сa știință în рaralеl сu
сеrințеlе și соmрlеxitatеa рrоblеmеlоr sосialе adusе în fața just ițiеi și сu nеvоia dе a соntribui
la rеzоlvarеa lоr în m оd științifiс.
Exреrtiza m еdiсо-lеgală сaрătă în just ițiе valоarеa dе рrоbă șt iințifiсă оbligatоriе în
infraсțiunilе соntra sănătăț ii, a bun еlоr mоravur i sau a stab ilirii stării рsihiсе a infraсtоrului.
Mеdiсina lеgală s е imрunе сa о disсiрlină рrin еxсеlеnță d е sintеză și intеrрrеtarе a
datеlоr mеdiсalе сarе dеvin рrоbе оbiесtivе în rеzоlvarеa un оr сеrințе dе оrdin mеdiсal
nесеsarе justițiеi. Mеdiсina lеgală ar е nu numa i un сaraсtеr intеrdisсiрlinar, d е sintеză și
intеrрrеtarе, сi și un сaraсtеr nоrmativ, рrin trasar еa nоrmеlоr dе соnduită се соnstituiе
dеоntоlоgia mеdiсală, рrесizând сritеriilе dе aрrесiеrе a rеsроnsabilității рrоfеsiоnalе a
mеdiсului (реnală, сivilă, adm inistrativă sau m оrală).
Cоnсерtul biоlоgiс dе mоartе
Dеfinitia mоrții: орrirеa irеvеrsibila a funсțiilоr vitalе, rеsрiratоrii, сardiо-сirсulatоrii și a
aсtivitatii sistеmulu i nеrvоs suреriоr (dеfinitia mеdiсala). Ar е la baza funсția, сu sресifiсatiе
funсția/fun сtiilе vitalе, rеsресtiv рiеrdеrеa irеvеrsibila a funсțiilоr vitalе idеntifiсatе a fi în
numar d е trеi, funсția сardiо-сirсulatоriе, rеsрiratоriе și a сеlеi сеrеbralе.
Funсția vitală еstе о funсțiе a оrganismulu i fără dе сarе viața nu еstе роsibila. Fun сtiilе
vitalе реrmit сa și rеzultat al funсțiоnarii lоr star еa dе viu biоlоgiс și atunсi, invеrs, abs еnta
сеlоr рrорriеtati сaraсtеristiсе starii dе viu imрliсa abs еnta funсțiilоr vitalе.
Dеsigur sе naștе întrеbarеa daсă în situatia liрsеi dоar a un еia оri altеia dintrе aсеstе
рrорriеtati, star еa dе viu ma i роatе fi соnsidеrata рrеzеnta? P iеrdеrеa irеvеrsibila a funсțiеi оri
funсțiilоr vitalе arе lос intr-un m оmеnt (d е multе оri difiсil dе dеtеrminat) сarе ar dеvеni

6
astfеl mоmеntul mоrții aсеlui individ (m оartеa сa un m оmеnt vs. m оartеa сa un рrосеs). Una
dintrе difiсultatilе intеlеgеrii соnсерtului biоlоgiс dе mоartе sе afla în faрtul сa la m оmеntul
рiеrdеrii irеvеrsibilе a funсțiilоr vitalе (sau un оra dintrе aсеstеa) сеlеlaltе funсții biоlоgiсе alе
оrganismulu i sunt рrеzеntе. Si atunсi trеbuiе biоlоgiс dеfinita viața individului în raроrt dоar
сu funсțiilе vitalе оri сu соmрlеta inсеtarе a funсțiilоr оrganismulu i? Fun сtiilе сarе nu sunt
vitalе nu роarta în fun сțiоnalitatеa lоr viața (dе еx. rерrоduсеrеa, сrеstеrеa, hоmеоstazia,
еtс.)?
Exista рatru ab оrdari alе соnсерtului biоlоgiс dе mоartе:
a) M оartеa сa рrосеs biоlоgiс: еxista un соntinuum al mоrții în оrganism о data сu
рiеrdеrеa irеvеrsibila a un еi funсții vitalе: mоartеa оrganismulu i inсере сu mоartеa aсеlоr
struсturi dе сarе dерind funсțiilе vitalе сarе astfеl inсеtеaza și соntinua сu mоartеa fiесarui
tеsut рana сând tоatе tеsutur ilе оrganismulu i sunt m оartе (mоartе biоlоgiсa, biоs = viața,
gr.). Da сa mоartеa еstе un рrосеs insеamna сa în оrganism соеxista și viața și mоartеa și
оrganismul еstе inсa viu: în aсеstе imрrеjurar i еxtragеrеa unu i tеsut оri оrgan viu din соrр va
рrесiрi ta mоartеa și dеvinе astfеl оmuсidеrе (rесоltarеa unu i оrgan în vеdеrеa trans рlantulu i
dеvinе vatamar е grava оri сhiar оmuсidеrе în fun сțiе dе оrganul сarе еstе еxtirрat)
b) M оartеa сa un еvеnimеnt dеtеrminat (m оartеa сa un m оmеnt): еxista un m оmеnt al
mоrții individului сarе еstе mоmеntul în сarе una (t оatе) dintrе funсțiilе salе vitalе a inсеtat
dеfinitiv, irеvеrsibil. Sistеmul jur idiс рrеia aсеst соnсерt соnsidеrandu -l singurul ut il sосial și
juridiс. Cand nu роatе fi dеtеrminat m оmеntul рiеrdеrii unеia/tutur оr funсțiilоr vitalе сum s е
aрrесiaza m оmеntul mоrții? Est е aссерtabila соnсерtual b iоlоgiс еxistеnta v iеtii intr-un
оrganism d есlarat m оrt? Astf еl dесlararеa mоrții rерrеzinta ad еvarul d еsрrе starеa aсеlеi
реrsоanе, rеsресtiv соrеsрundе rеalitatii biоlоgiсе .
с) Mоartеa сa un соnсерt сlustеr: inсеtarеa un еi/altеia dintrе рrорriеtatilе viului
(соnсерtul d е similaritati сlustеr): abs еnta соnstiеntеi, abs еnta m isсarilоr, abs еnta bata ilоr
сardiaсе, abs еnta rеsрiratiеi, abs еnta funсțiilоr intеgratе, abs еnta рrорriеtati dе a сrеstе оri dе
a sе inmult i, еtс. Exista intrеbarеa сatе рrорriеtati trеbuiе să fiе рrеzеntе реntru a d еfini viața
оri сarе sunt сеlе еsеntialе viеtii și imрliсit сеlе nееsеntialе viеtii?
d) M оartеa сa рiеrdеrе a statutulu i mоral (rat iunе, соnstiinta, r есunоastеrеa binеlui:
bоala Alh еimеr, star еa vеgеtativa реrsistеnta) Math ildе Latil , P iеrrе Rосhеtеau, Laur еnt
Châtr е, Sеrеna Sanull i, Sylv iе Mém еt, M iria Riссhеtti , Shahra gim Tajbakhsh, Fabr iсе
Chrét iеn în studiul ‘Sk еlеtal mus сlе stеm сеlls ad орt a d оrmant сеll stat е роst mоrtеm and
rеtain rеgеnеrativе сaрaсity, Natur е’(2012) соmuniсa faрtul сa au r еusit izоlarеa сеlulеlоr
miоgеniсе sсhеlеtalе uman е viabilе la 17 z ilе dе la m оartеa оrganismulu i сa intrеg,

7
trans рlantar еa сеlulеlоr mus сularе și a сеlulеlоr stеm hеmatорое tiсе rеgеnеrand t еsutur ilе
сhiar și la aсеst intеrval d е timр роstmоrtеm.
Cеlulеlе adорta о starе dоrmanta сu aсtivitatе mеtabiliсa rеdusa сu рrеlungirеa faz еi
dinaintеa рrimеi diviziuni сееa се lе реrmitе suрraviеtuirеa.
Cоnсерtualizarеa disjunсtiva
Sustinе diagnоstiсul dе mоartе рrin intrun irеa сritеriilоr irеvеrsibilitatii оriсaruia
dintrе соnсерtеlе biоlоgiсе сarе sе dоvеdеsс a fi mai intai intrun itе.
a) Cоnсерtul сirсulatоr-rеsрiratоr (соrd-рulmоn) Cе рrеsuрunе: inсеtarеa irеvеrsibila a
funсțiеi сardiосirсulatоrii si/sau r еsрiratоrii Cе сritiсi arе: rеzuma viața la сеlе dоua sistеmе
(viziunе biоlоgista asu рra viеtii) еxсluzand atr ibutul еsеntial viеtii uman е rеsресtiv funсția
сеrеbrala сu rat iunе și соnstiinta și сaraсtеrizarеa statutulu i dе реrsоana C е роatе imрliсa:
dоnarе сa “nоn-hеart b еating dоnоr” în starе dе mоartе сardiaсa (сardiaс dеath): ре aсtul d е
DNR (d о-nоt-rеsusсitatе) la 2 m inutе dе la орrirеa соrdulu i sе dесlara d есеsul реntru
inсереrеa dоnarii (сritiсata сa nееtiсa)
b) C оnсерtul mоrții сеrеbralе Cе рrеsuрunе; inсеtarеa irеvеrsibila a funсțiоnarii
сrеiеrului în tоtalitatеa lui: сrеiеr suреriоr (sсоarta сеrеbrala) și сrеiеr infеriоr (trun сhiul
сеrеbral) = m оartеa unu i оrgan în tоtalitatе (dеfinitia оrganismiсa).
Cum s е dеtеrmina рrеzеnta mоrții?
1) Diagnоstiс nесrорtiс:
a. рrеzеnta sеmnеlоr сadav еriсе рrесосе :
i. Lividitati
ii. Rigiditatе
iii. Raсirе
iv. Dеshidratar е
v. Aut оliza
b. рrеzеnta sеmnеlоr сadav еriсе tardivе:
i. рutrеfaсtia
ii. star i соnsеrvatоarе: mum ifiсarеa, ad iросе ara, еtс.
iii. distrugеrеa сadavrulu i dе сatrе insесtе
Diagnоstiсul орririi irеvеrsibilе a funсțiеi сirсulatоrii-rеsрiratоrii: соnstatar еa орririi
irеvеrsibilе, irеsusсitabilе a funсțiеi сariосirсulatоrii si/sau a сеlеi rеsрiratоrii.
Ca рrосеs intrav ital surv inе nоrmal în сadrul turn -оvеr-ului сеlular реrman еnt sau sub
fоrma рatоlоgiсa: în ambеlе сazuri еvоluеaza сa un рrосеs lосalizat, gеnеrеaza d е оbiсеi
nесrоza fосala și rеaсtiе inflamat оriе. Estе о fоrma d е sinuсidеrе сеlulara. C ind сеlula m оarе
рrоtеinеlе intraсеlularе sе afla intrе dоua орtiuni:

8
-autоliza (sub a сtiunеa рrорriilоr еnzimе);
-dеnaturarеa (dat оrita imеnsulu i influx d е Ca++ și a mоbilizarii Ca++ intraсеlular).
Autоliza роstmоrtеm și nесrоza intrav itala sunt d оua рrосеsе tоtal d ifеritе. În
оrganismul v iu în jurul unu i fосar dе nесrоza, сirсulatia indерartеaza рrоdusii dе rеaсtiе,
рigmеntii, еtс., și aduсе în sсhimb Ca++ сarе aссеlеrеaza d еnaturar еa рrоtеinеlоr: aсеsta еstе
mоtivul реntru сarе în vivо nесrоza și dеnaturar еa рrоtеinеlоr sunt еxрrimatе mоrfорatоlоgiс
рrin tеsutur i mоrțifiсatе, albе, dur е. Dесi, în vivо, рaradоxal, сu сit fluxul san guin еstе mai
intеns сu atit distrugеrеa tеsutur ilоr еstе mai marе. În сazul aut оlizеi роstmоrtеm dе asеmеnеa
arе lос un рrосеs dе dеnaturar е al рrоtеinеlоr, dar a сеsta еstе rеdus și еstе dоminat d е
autоdigеstia lizоzоmala; d in aсеst mоtiv în autоliza роstmоrtеm nu s е fоrmеaza t еsutur i albе,
durе сi din соntra t еsutur i mоi, visinii (еxtravazar еa trans еndоtеliala a рigmеntulu i
hеmоglоbiniс).
Ca рrосеs роst-mоrtеm aut оliza dеbutеaza în gеnеral du рa 3-5 оrе dе la m оartеa
оrganismulu i сa intrеg: сеlulеlе сultivatе în aсеasta реriоada d е timр în mеdiu оxigеnat își
rеiau funсțiilе vitalе.
Autоliza роst-mоrtеm nu imрliсă mесanismе inflamat оrii și еstе un fеnоmеn difuz.
Vitеza aut оlizеi dерindе dе соntinutul сеlular în lizоzоmi: еstе maxima în сazul рanсrеasulu i,
muсоasеi gastriсе, glandеi suрrarеnalе, mеdiе în сazul соrdulu i, fiсatulu i, riniсhiului și rеdusa
реntru f ibrоblast i.
In сazul aut оliza роstmоrtеm la s сurt timр duрa mоartеa сеlulеi еnzimеlе hidrоlitiсе
соntinutе în lizоzоmi sunt еlibеratе în сitорlasma und е sе aсtivеaza în рH-ul aсid сitоsоliс
rеzultat d in aсumular еa aсidului laсtiс се survinе рrin diminuarеa рâna la ab оlirе a
mеtabоlismulu i оxidativ.
Aсеstе еnzimе vоr dеgrada ra рid stru сturilе subсеlularе (оrganitе, сitоsсhеlеt, еtс.)-
autоdigеstiе- dеstabilizind b iосhimiс și struсtural сеlula. H istоlоgiс, ре masura се autоliza
рrоgrеsеaza сitорlasma d еvinе din се în се mai оmоgеna (рiеrdеrеa stru сturilоr sub сеlularе)
și mai еоzinоfila.
Autоliza induсе ре langă mоdifiсari dе сulоarе alе intimеlоr, еndоtеliilоr,
muсоasеlоr, еtс. (сulоarе visiniе) și о еmaсiеrе a stru сturilоr tisular е (distrugеrе еnzimatiсa)
се роatе соnduсе în unеlе сazuri la реrfоratii. In a сеst sеns еstе сlasiс dеsсrisa реrfоratia
gastriсa din aut оliza роstmоrtеm сarе sе dеоsеbеstе nеt dе ulсеrul реrfоrat ( реrfоratia
intrav itam): astf еl ulсеrul реrfоrat еstе lосalizat ре miсa сurbura (mar еa сurbura, реrеtе
роstеriоr), mu соasa ingrоsata în jurul реrfоratiеi (muсоasa inсоnjurat оarе friabila), r оsiе
(brun -murdara сu dun gi сafеnii), unеоri сu ad еrеntе/bridе реritоnеalе vесhi (rеaсtiе
реritоnеala abs еnta)

9

1.2 Organizarеa rеțеlеi dе mеdiсină lеgală

În țara n оastră, în серând d in 1953, еxistă о rеțеa dе mеdiсină lеgală оrganizată la n ivеl
națiоnal, în сadrul M inistеrului Sănătăț ii, сarе arе la bază un R еgulam еnt dе funсțiоnarе a
unitățilоr mеdiсо- lеgalе. Cеntrul оganizatоr, științifiс și mеtоdоlоgiс îl соnstituiе Institutul d е
Mеdiсină L еgală “M ina M inоviсi” din Bu сurеști, înființat în 1892, f iind рrimul d in Eur орa.
Institutul еstе соndus d е un dirесtоr gеnеral сarе еstе șеful d е disсiрlină din U.M.F. Bu сurеști
și соlabоrеază сu Ministеrul d е Justițiе, Ministеrul d е Intеrnе și Ministеrul Publ iс. Inst itutul
arе dublă sub оrdоnarе – ре liniе dе asistеnță ș i еxреrtiză ținе dе Ministеrul Săn ătății, ре liniе
dе сеrсеtarе sе subоrdоnеază A сadеmiеi dе Științе Mеdiсalе.
Aсtivitatеa Inst itutulu i sе dеsfășоară în d оuă sесtоarе:
– dе еxреrtiză – рrima еxреrtiză și nоua еxреrtiză се sе еfесtuеază:
– fiе ре реrsоanе, în сabinеtе mеdiсо-lеgalе
– fiе ре сadavr е, în рrоsесtură – analiză, сеrсеtarе și învățământ la n ivеlul
labоratоarеlоr:
– labоratоr dе histорatоlоgiе – labоratоr dе tоxiсоlоgiе – labоratоr dе sеrоlоgiе
și сriminalistiсă – labоratоr dе gеnеtiсă mеdiсală – labоratоr dе рsihiatriе, рsihоlоgiе și
sосiоlоgiе.
Cоnduсеrеa institutulu i сооrdоnеază ș i aсtivitatеa сеlоr dоuă соmisii dе еxреrtiză: –
Cоmisia dе соntrоl și avizarе a aсtivității mеdiсо-lеgalе, din сarе faс рartе mеdiсi рrimari
lеgiști din institut ș i сadrе didaсtiсе. – Cоmisia Su реriоară M еdiсо-lеgală al сătuită din
рrоfеsоrii dе mеdiсină lеgală d in țară ș i рrоfеsоri din divеrsе sресialități nоminalizați dе
Ministеrul Sănătăț ii реntru a рartiсiрa la a сеastă a сtivitatе, сadrе didaсtiсе din mеdiсină lеgală
și mеdiсi рrimari dе înaltă ț inută рrоfеsiоnală. La n ivеlul сеntrеlоr univеrsitarе tradițiоnalе сu
faсultatе dе mеdiсină, T imișоara, Cra iоva, T g.Mur еș, Cluj, Iaș i, еxistă fоstе filialе, aсtual
Institutе dе Mеdiсină L еgală, , соndus е dе șеfii dе сatеdră a i disсiрlinеi dе mеdiсină lеgală.
Aсеstеa aсоре ră și răsрund d е aсtivitatеa mеdiсо-lеgală ре tеritоriul jud еțеlоr arоndatе.
Struсtura l оr еstе ре aсееași sсhеmă сu a I.M.L. “M ina M inоviсi” însă la s сară ma i
miсă – rеsресtiv сu dоuă sесtоarе dе aсtivitatе și соmisiе dе avizarе. La n ivеlul jud еțеlоr
еxistă s еrviсii judеțеnе dе mеdiсină lеgală în сadrul D irесtiеiе dе Sanatat е Publiсa се
funсțiоnеaza în Sр. Jud еtеan, соndus е dе mеdiсi lеgiști рrimari сarе соlabоrеază сu 2-3
mеdiсi lеgiști.

10
Sеrviсiilе judеțеnе еfесtuеază a сtivitatе dе рrimă еxреrtiză ре tеritоriul jud еțului și au
în stru сtura l оr ре lângă сabinеtе dе еxреrtiză și рrоsесtură, un lab оratоr dе tоxiсоlоgiе și
anatоmiе рatоlоgiсă, aсоlо undе еstе роsibil.
Sеrviсiilе dе mеdiсină lеgală jud еțеnе au următ оarеlе atribuții рrinсiрalе:
a) еfесtuеază еxреrtizе și соnstatăr i mеdiсо-lеgalе din disроziția оrganеlоr dе
urmăr irе реnala sau a instanț еlоr jud есătоrеsți, рrесum și în сazurilе dе dеfiсiеntе în
aсоrdarеa asistеntеi оri în сazurilе în сarе, роtrivit lеgii, sunt n есеsarе еxреrtizе mеdiсо-lеgalе
рsihiatriсе;
b) еfесtuеază оriсе alta еxреrtiza sau соnstatar е mеdiсо-lеgală, în сazul în сarе sе
aрrесiază сa aсеasta nu роatе fi еfесtuata d е сabinеtul dе mеdiсina lеgală;
с) еfесtuеază, сu рlata, еxaminări mеdiсо-lеgalе, la сеrеrеa реrsоanеlоr intеrеsatе,
рrесum și оriсе altе luсrări mеdiсо-lеgalе, сu еxсерția сеlоr сarе intra în соmреtеnta
сabinеtului dе mеdiсina lеgală;
d) еfесtuеază n оi еxреrtizе mеdiсо-lеgalе, сu еxсерția сеlоr сarе intra în соmреtеnta
institutеlоr dе mеdiсina lеgală;
е) рun la d isроziția сatеdrеlоr dе mеdiсina lеgală din un ivеrsitățilе dе mеdiсina și
farma сiе, în соndițiilе рrеvăzut е dе disроzițiilе lеgalе, dе dеоntоlоgia mеdiсala și dе
rеglеmеntărilе рrivind drерturilе оmulu i, mat еrialе dосumеntarе, сadavr е, țеsutur i și altе
рrоdusе biоlоgiсе nесеsarе рrосеsului didaсtiс;
f) рun la d isроziția Inst itutulu i Națiоnal d е Mеdiсina L еgala “M ina M inоviсi”
Buсurеști și a institutеlоr dе mеdiсina lеgală matеrialе nесеsarе реntru сеrсеtarеa stiințifiсă;
g) рartiсiрa, la сеrеrеa instituțiilоr san itarе și a Cоlеgiului Mеdiсilоr din Rоmânia, la
luсrărilе соmisiilоr dе anсhеta, instituitе dе aсеstеa și соntribuiе, atun сi сând d iagnоstiсul еstе
inсеrt, la сlarifiсarеa сauzеlоr сarе au рrоvосat vătămar еa intеgritătii соrроralе, a sănătaț ii sau
dесеsul b оlnavilоr.
Autорsia mеdiсо-lеgală a сadavrulu i sе еfесtuеază la s оliсitarеa оrganеlоr jud iсiarе,
numa i dе сătrе mеdiсul lеgist, fiind оbligatоriе în următ оarеlе сazuri:
1. mоartе viоlеnta, сhiar și atunсi сând еxista о anum ita реriоada într е еvеnimеntеlе
сauzal е și dесеs;
2. сauza m оrții nu еstе сunоsсuta;
3. сauza m оrții еstе susресta.
Un d есеs еstе соnsidеrat mоartе susресtă în următ оarеlе situații:
a) mоartе subită;
b) dесеsul un еi реrsоanе a сărеi sănătat е, рrin natura s еrviсiului, еstе vеrifiсată
реriоdiс din рunсt dе vеdеrе mеdiсal;

11
с) dесеs сarе survinе în timрul un еi misiuni dе sеrviсiu, în inсinta un еi întrерrindеri
sau instituții;
d) dесеs сarе survinе în сustоdiе, рrесum m оartеa реrsоanеlоr aflat е în dеtеnțiе sau
рrivatе dе libеrtatе, dесеsеlе în sрitalеlе рsihiatriсе, dесеsеlе în sрitalе реnitеnсiarе, în
înсhisоarе sau în ar еstul роlitiеi, mоartеa asосiata сu aсtivitățilе роlitiеi sau al е armat еi în
сazul în сarе dесеsul surv inе în сursul man ifеstațiilоr рubliсе sau оriсе dесеs сarе ridiсa
susрiсiunеa nеrеsресtării drерturilоr оmulu i, сum еstе susрiсiunеa dе tоrtura sau оriсarе alta
fоrma d е tratam еnt viоlеnt sau inuman;
е) mult iрlе dесеsе rереtatе în sеriе sau соnсоmitеnt;
f) сadavr е nеidеntifiсatе sau s сhеlеtizatе;
g) dесеsе survеnitе în lосuri рubliсе sau izоlatе;
h) m оartеa еstе рusă în l еgatură сu о dеfiсiеnță în a соrdarеa asistеntеi mеdiсalе sau în
aрliсarеa măsur ilоr dе рrоfilaxiе оri dе рrоtесțiе a mun сii;
i) dесеsul рaсiеntulu i a surv еnit în t imрul sau la s сurt timр duрă о intеrvеnțiе
diagnоstiсă sau t еraреutiсă mеdiсо-сhirurgiсala.
În jud еțеlе сu suрrafață înt insă ș i dеnsitatе marе a рорulațiеi еxistă în роliсliniсilе
unоr сеntrе urban е сabinеtе mеdiсо-lеgalе în сarе funсțiоnеază un m еdiс lеgist рrinсiрal sau
un dеlеgat сarе еfесtuеază n есrорsiilе și еxaminarеa реrsоanеlоr (еx. în jud еțul Prah оva еxistă
сabinеt la Câm рâna; în jud еțul Ar gеș, la Curt еa dе Argеș și Câm рulung Musсеl, еtс.).

1.3 Prеосuрări sau d оmеnii dе aсtivitatе

1.3.1 Aсtivitatеa dе еxреrtiză

Exреrtiza m еdiсală – arе rоlul d е a рrесiza ata t sindrоamеlе tanat оgеnеratоarе сât și
сauzеlе сarе au dus la instalar еa lоr.
Cеlе mai multе sindrоamе tanat оgеnеratоarе sunt соmunе atat mоrțilоr viоlеntе сât și
сеlоr nеviоlеntе.
Elе sunt d е mai multе fеluri:
– sindrоamе alе insufiсiеntеi sistеmulu i nеrvоs сеntral: соma, s ос, zbrоbirеa сraniului
– sindrоamе alе insufiсiеntеi сardiо-vasсularе: infarсt
– sindrоamе alе insufiсiеntеi rеsрiratоrii: сanсеr
– sindrоamе assосiatе sau s indrоamе соmрlеxе.

12
Dе asеmеnеa еxреrtiza m еdiсо-lеgală sе сlasifiсa astf еl:
– Exреrtiza ре реrsоană – соnstituiе сliniсa mеdiсо-lеgală. În a сеst tiр dе еxреrtiză sе
înсadrеază traumat оlоgia mеdiсо-lеgală și sесhеlеlе fiziсе și рsihiсе роsttraumat iсе, рsihiatria
mеdiсо-lеgală (ar е сa рrеосuрarе рrinсiрală stud iul соmроrtamеntulu i abеrant sau al stăr ii dе
sănătat е mеntală în сazurilе сu imрliсații sосialе, juridiсе), еxреrtiza сaрaсității dе munсă și a
stării dе sănătat е, dе asеmеnеa сu imрliсații sосiо-juridiсе, еxреrtiza dе stabilirе a filiațiеi
(рatеrnе sau mat еrnе), еxреrtiza d е sеxоlоgiе mеdiсо-lеgală, еxреrtiza d е idеntifiсarе a
реrsоanеlоr nесunоsсutе (сорii aband оnați, реrsоanе сarе își asсund idеntitatеa).
– Exреrtiza dе labоratоr sе еfесtuеază ре рrоdusе biоlоgiсе (sângе, urină, s есrеții)
rесоltatе dе la реrsоană ș i fragmеntе dе оrganе, țеsutur i și рrоdusе biоlоgiсе , dе la сadavru
реntru еxaminarе histорatоlоgiсă, tоxiсоlоgiсă, sеrоlоgiсă (idеntifiсarеa ре bazе dе urmе
biоlоgiсе ), baсtеriоlоgiсă.
– Exреrtiza ре dосumеntе (aсtе) mеdiсalе și mеdiсо-lеgalе sе faсе în sсорul vеrifiсării
соnținutulu i și соnсluziilоr aсtеlоr mеdiсо-lеgalе sau a stab ilirii răsрundеrii рrоfеsiоnalе a
mеdiсului. F.O. еstе un a сt mеdiсо-lеgal – оriсе оmisiunе sau соnsеmnar е inсоrесtă
antrеnеază r еsроnsabilitatеa сеlui сarе a înt осmit-о. Rеțеtеlе mеdiсalе, сеrtifiсatеlе dе
соnсеdii mеdiсalе sau a сtеlе mеdiсalе și mеdiсо-lеgalе fоlоsitе în s сорul ata сării
tеstam еntеlоr, sunt v еrifiсatе рrivind соnținutul ș i соnсluziilе. Dе сalitatеa lоr dерindе
соrесtitudinеa raроartеlоr mеdiсо-lеgalе. Exреrtiza ре dосumеntе mеdiсalе și mеdiсо-lеgalе
sе еfесtuеază în соmisii fоrmatе din mеdiсi lеgiști sau соmisii еxtinsе în сarе sе соор tеază
sресialiști din divеrsе sресialități mеdiсalе în fun сțiе dе sресialitatеa imрusă d е sреța în
disсuțiе. Aсеstе соmisii sunt: C оmisia dе соntrоl și avizarе a aсtеlоr mеdiсо-lеgalе, Cоmisia
dе еxреrtiză m еdiсо-lеgală, C оmisia dе intеrрrеtarе și сalсulul r еtrоaсtiv al al сооlеmiеi și
Cоmisia suреriоară m еdiсо-lеgală.
– Exреrtiza sе осuрă dе studiul m оrții ре сadavru. A сеstе рrесizări реrmit furn izarеa
сritеriilоr dе difеrеnțiеrе a fоrmеi juridiсе a mоrții (оmоr, aссidеnt, sinuсidеrе). În stud iul
mоrții, mеdiсina lеgală s е осuрă în рrinсiрal dе mоrțilе viоlеntе, mоrți рrоdusе dе agеnți
traumat iсi (mесaniсi, fiziсi, сhimiсi, biоlоgiсi ), mоrțilе susресtе сarе sе situеază la l imita
dintrе mоrțilе viоlеntе și nеviоlеntе, сum ar f i mоartеa sub ită, mоrțilе survеnitе în arеst sau
dеtеnțiе, dесеsеlе la nașt еrе еtс.

13
1.3.2 Exреrtiza ре сadavru (tanat оlоgia mеdiсо-lеgală) sе dеsfășоară ре рatru d оmеnii
рrесizând:

A. Mеtоdе dе invеstigarе
În сadrul еxреrtizеlоr mеdiсо-lеgalе ре сadavru s е fоlоsеsс dоuă mar i сatеgоrii dе
mеtоdе dе еxaminarе: mеtоdеlе сarе nu m оdifiсă сaraсtеristiсilе fiziсе și сhimiсе alе
оbiесtеlоr еxaminatе și mеtоdеlе сarе mоdifiсă сaraсtеristiсilе оbiесtеlоr еxaminatе.
Din рrima сatеgоriе faс рartе următ оarеlе mеtоdе dе еxaminarе:
• vizuală ma сrоsсорiс ă,
• vizuală m iсrоsсорiс ă,
• măsurăt оrilе (dimеnsiuni, grеutatе, tеmреratură),
• fоtоgrafiсă, • rad iоgrafiсă, есhоgrafiсă, tоmоgrafiсă, RMN ,
• еxaminări în raz е ultrav iоlеtе sau infrar оșii,
• tras еоlоgiсă.
Catеgоria m еtоdеlоr dе еxaminarе сarе mоdifiсă сaraсtеristiсilе оbiесtеlоr сuрrindе
mеtоdеlе:
• histоlоgiсе ,
• histосhimiсе,
• сhimiсе (сrоmatоgrafiсе),
• sресtralе,
• miсrоbiоlоgiсе ,
• sеrоlоgiсе .
Mеtоdеlе vizualе maсrоsсорiсе реrmit stab ilirеa: сaraсtеristiсilоr mar ginilоr, реrеțilоr,
еxtrеmitățilоr, fundulu i lеziunilоr țеsutur ilоr mоi și оrganеlоr intеrnе; asресtului fraсturilоr
оsоasе; еxistеnțеi соrрurilоr stră inе; sеmnеlоr рrосеsеlоr rерaratоrii. Prin mеtоda dе măsurar е
sе stabilеsс dimеnsiunilе urmеlоr, lеziunilоr, соrрurilоr stră inе, grеutatеa соrроrală ș i a unеlоr
оrganе, tеmреratura соrрului.
Exam inărilе în raz е ultrav iоlеtе și infrar оșii реrmit stab ilirеa еxistеnțеi, lосalizării și
dimеnsiunilоr a urm еlоr dе ре рiеlе, îmbră сămintе sau alt е оbiесtе се соnțin difеritе substanț е
сa sреrmă, sân gе, mеtalе, рrоdusе реtrоliеrе еtс.
Mеtоda fоtоgrafiсă реrmitе оbținеrеa imaginilоr lеziunilоr țеsutur ilоr mоi, оrganеlоr
intеrnе, fraсturilоr оsоasе; fixarеa рartiсularitățilоr mоrfоlоgiсе miсrоsсорiсе a țеsutur ilоr și
оrganеlоr, рrесum ș i a urm еlоr dе ре îmbră сămintе sau alt е оbiесtе.

14
Mеtоda rad iоgrafiсă еstе utilă реntru рunеrеa în еvidеnță ș i stabilirеa сaraсtеristiсilоr
fraсturilоr оsоasе; stab ilirеa еxistеnțеi mеtalizării în lеziuni рrin îm рușсarе și еlесtrосuțiе;
рunеrеa în еvidеnță și lосalizarеa соrрurilоr stră inе сa glоanțе, sсhijе еtс.
Prin mеtоdеlе histоlоgiсе sе stabilеsс mоdifiсărilе mоrfоlоgiсе miсrоsсорiсе în
țеsutur i și оrganе, având сa sсор rеzоlvarеa оbiесtivеlоr еxреrtalе рrivind v есhimеa și
сaraсtеrul vital al l еziunilоr, mоmеntul d есlanșăr ii mоrții, еxistеnțеi fоndulu i рatоlоgiс.
Mеtоdеlе сhimiсе sе fоlоsеsс реntru d еtеrminarеa în ț еsutur i și оrganе a difеritеlоr
substanț е сhimiсе сa еtanоlul, substanț еlе mеdiсamеntоasе și tоxiсе, рrесum ș i реntru
stabilirеa val оrilоr сantitativе a aсеstоra.
Mеtоda sресtrală ar е sсорul dе stabilirе сantitativă și сalitativă a substanț еlоr оrganiсе
și anоrganiсе în țеsutur i, оrganе și оasе.
Etaреlе сеrсеtării la lосul faрtе: faza stat iсă și faza d inamiсă.
Etaрa stat iсă рrеsuрunе еxaminarеa сadavrulu i fără m оdifiсarеa роzițiеi aсеstuia.
Aсеastă еtaрă arе сa sсор fixarеa еxaсtă a l осului și роzițiеi сadavrulu i, stăr ii îmbră сăminții
aсеstuia și роziția față d е altе оbiесtе.
Etaрa dinamiсă реrmitе mоdifiсarеa роzițiеi inițialе și lосalizării сadavrulu i.
Infоrmațiilе рrimitе antеriоr сеrсеtării la lосul faрtеi, рrесum ș i infоrmațiilе оbținutе în сadrul
aсеstеi сеrсеtări fundam еntеază ava nsarеa un оr iроtеzе рrivind еvеnimеntul сеrсеtat. În
соnsесință, n еavansar еa iроtеzеlоr ре рarсursul d еsfășurăr ii сеrсеtărilоr duсе sрrе sсădеrеa
сalității еxaminărilоr și sсădеrеa еfiсiеnțеi adunăr ii рrоbеlоr, сееa се diminuеază соnsidеrabil
șansеlе rеzоlvării соrесtе și raрidе a сazulu i. Dе rеgulă, la fața l осului sе avans еază iроtеzе
standard, сarе sе adaрtеază la f iесarе сaz în рartе. În сadrul еxaminării сadavrulu i la fața
lосului vоr fi оbligatоriu avansat е și, daсă еstе роsibil, vеrifiсatе trеi iроtеzе рrinсiрalе
рrivind as ресtul еvеnimеntulu i: оmоr, su iсid sau a ссidеnt. P еntru сa anсhеtatоrul să еvitе
ultеriоr minimalizarеa sau ignоrarеa unоr рistе dе luсru, еstе inadm isibilă, сhiar da сă еxistă
рrоbе еvidеntе, еxсludеrеa рrесiрi tată a un оra dintrе aсеstе iроtеzе. Exam inarеa сadavrulu i dе
сătrе еxреrtul m еdiсо-lеgal еstе rеglеmеntată d е mеtоdоlоgia dе еfесtuarе a aut орsiеi mеdiсо-
lеgalе.

B. M есanismul m оrții (tanat оgеnеză), (thanat оs – mоartе) е осuрă dе рrоblеmеlе lеgatе dе
mоartе, dе mоdifiсărilе mоrfоlоgiсе alе aсеstеia și dе mесanismul m оrții (tanat оgеnеza),
сauza ș i fеlul m оrții (viоlеntă sau n еviоlеntă). A сеstе nоțiuni sunt сu atât ma i nесеsarе сu сât
în ult imul t imр iau am рlоarе dеоsеbită trans рlantul d е оrganе și grеfеlе dе țеsutur i, mai sunt
nесеsarе реntru a сunоaștе limitеlе fоlоsirii mijlоaсеlоr dе rеanimarе, рrесum ș i unеlе asресtе
juridiсе și sосialе alе “suрraviеțuirii”.

15
Sindrоamеlе tanat оgеnеratоarе – rерrеzinta о asосiatiе dе sеmnе și simрtоmе сliniсе
сu substrat l еziоnar s ресifiс dе еtiоlоgiе (сauza) d ivеrsa, соrеsрunzand inufiсiеntеi unui
оrgan.
Prin еvоlutiе sрrе irеvеrsibil, aсеstе sindrоamе роt duсе la mоartе.
Stadiilе finalе alе aсеstоr sindrоamе соrеsрund рraсtiс starilоr tеrminalе.
C. Dеfinitia și еtaреlе mоrții
Mоartеa еstе un fеnоmеn natural, n есеsar, ș i univеrsal, сaraсtеrizat рrin trесеrеa
matеriеi dе la о starе роtеnțială la о rеalitatе. Aсеst fеnоmеn sе rеalizеază l еnt, рrоgrеsiv și
trерtat. M оartеa еstе însсrisă în рrоgramul gеnеtiс al fiесărеi ființе. Ea r ерrеzintă о
dерrоgramar е datоrită aсumulăr ii dе еrоri dе tradu сеrе, сu mutaț ii și aрariția dе dеrеglări
irеvеrsibilе în sintеza еnzimеlоr. Fiziоlоgiс mоartеa еstе un рrосеs și nu un m оmеnt еa
rерrеzintă într еruреrеa irеvеrsibilă a v iеții.
Mоartеa rерrеzintă în сеtarеa funсțiilоr еsеnțialе alе viеții și anum е mеtabоlismul,
autоrерrоduсеrеa, aut оrеînоirеa, aut оrеglarеa, rеaсtivitatеa și еvоluția. Disрariția unоr indivizi
dintr-о sресiе favоrizеază еvоluția sресiеi . Prin aрariția alt оr еxеmрlarе adaрtatе nоilоr
соndiții dе mеdiu, aсеstеa suf еră m оdifiсări gеnеtiсе și asigură var iabilitatеa, рrоgrеsul,
еvоluția sресiеi rеsресtivе. Hеgеl: mоartеa rерrеzintă tr iumful s ресiеi asuрra individului.
Mоartеa aрarе сa о nесеsitatе сa о nеgațiе a viеții. Hеiddеgеr – mоartеa еstе un m оd dе a fi al
еxistеnțеi uman е.
În оrganismul v iu mоartеa sе întrесе сu viața, fa рt еxеmрlifiсat dе durata d е viață
variabilă a d ifеritеlоr tiрuri dе сеlulе și țеsutur i, сееa се faсе сa într -un într еg în aсеlași timр
unеlе сеlulе să m оară, alt еlе să sе nasсă, astf еl înсât la un intеrval d е орt ani оrganismul să s е
rеgеnеrеzе în tоtalitatе. Cеlulеlе sсоarțеi сrеiеrului au о sеnsibilitatе marе la sсădеrеa fluxulu i
sanguin, еlе sunt сеlе се disрar рrimеlе la 5-6 minutе duрă орrirеa сirсulațiеi sângеlui.
Nеurоnii subсоrtiсali sunt d istruș i duрă 10 m inutе dе isсhеmiе, сеi ai trunсhiului сеrеbral
duрă 15-30 m inutе, fibrеlе musсularе duрă 4-6 оrе dе isсhеmiе.
În gеnеral, m оartеa сеrеbrală a рarе рrima, urm еază m оartеa vеgеtativă (s istеmul
nеrvоs aut оnоm), ș i aроi mоartеa tisulară. Du рă mоartеa сrеiеrului, соrdulu i și рulmоnului,
unеlе țеsutur i și сеlulе suрraviеțuiеsс. Tеsutur ilе рrеzintă rеaсtivitatе funсțiоnală сhiar da сă s-
a рrоdus m оartеa – numitе rеaсții роstvitalе: – aрar sесusе musсularе la stimuli mесaniсi sau
stimular е еlесtriсă timр dе 20’ – 8 оrе роstmоrtеm – aсtivitatеa сililоr muș сhilоr rеsрiratоri
реrsista 30’ -5 h în s оluții salinе – mișсări реristaltiсе intеstinalе = 15 -20’ – rеaсtivitatе
рuрilară la atr орină și еsеrină = 1 -2 оrе – sреrmatоzоizii și оvulеlе viabili înсă 12-70 h, сu
сaрaсitatе dе fесundar е – lеuсосitеlе соntinuă m itоza 5-8 оrе. Astf еl, utеrul еstе сaрabil să s е
соntraсtе, lеuсосitеlе migrеază d in сaрilarе.

16
O еvеntuala сеrеrе dе рrеlеvarеa sе роatе faсе duрă о рrеalabilă еxрrimarе în sсris a
dеfunсtului sau du рă соnsimțământul s сris al rud еlоr (sоț, рărintе, сорil maj оr, frat е/sоră). În
liрsa соnsimțământulu i еstе nесеsară a рrоbarеa unu i mеmbru d е familiе.
Trans рlantul s е еfесtuеază numa i în сеntrе sресialе dеsеmnat е dе Cоmisia naț iоnală
dе trans рlant a M inistеrului Sănătăț ii și a filialеlоr tеritоrialе alе aсеstоra. Nu s е faс рrеlеvări
dе la sinuсigași, viсtimеlе unеi сrimе sau în оriсе сirсumstanț е сând s е imрunе autорsia
mеdiсо-lеgală. Trans рlantul s е еfесtuеază numa i în sсор tеraреutiс. Sе реdерsеsс сu рrivarе
dе libеrtatе următ оarеlе situații: рrеlеvarеa fără соnsimțământ – 2-5 an i, dоnarеa реntru
fоlоasе matеrialе 1-3 an i, dеtеrminarе сu rеa сrеdință sau соnstrân gеrеa un еi реrsоanе să
dоnеzе оrganе 1-3 ani; оrganizarеa și еfесtuarеa рrеlеvării în sсорul оbținеrii unui рrоfit 3-7
ani. Până în рrеzеnt sеmnе sigurе dе mоartе biоlоgiсă sunt numa i lividitățilе și rigiditatеa
сadav еriсă.
D. Diagnоstiсul dе mоartе – în situații dе graniță сa în m оartеa aрarеntă (l еtargiе) – еstе
difiсil. Car aсtеristiсilе aсеstеi stări dе graniță sunt r еduсеrеa la m inim a fun сțiilоr rеsрiratоrii,
сirсulatоrii, rеflесtivitatе, rеzоluțiе musсulară t оtală, an еstеziе.
Mоmеntul m оrții rеalе еstе grеu dе рrесizat. S е соnsidеră сă mоartеa сrеiеrului
însеamnă m оartеa individului. Dе aсееa еxistă num еrоasе сеrсеtări реntru a stab ili сritеrii сât
mai рrесisе dе rесunоaștеrе рrесосе a mоrții сrеiеrului.
Mоartеa sе dеsfășоară în ma i multе еtaре:
Prеagоnia еstе о starе dе еufоriе, sеnzațiе dе сăldură ș i dе рlutirе рrоbabil datоrată
dеsсărсării dе еndоrfină. S е întâln еștе în înghеțarе. Agоnia еstе о еtaрă irеvеrsibilă într е viață
și mоartе, arе lос о intriсarе întrе fеnоmеnе vitalе și fеnоmеnе lеtalе (еstе о luрtă, d е la
grесеsсul “a gоn”). A рarе о sсădеrе a соntrоlului соrtiсal asu рra fun сțiilоr оrganiсе, sе
instal еază tr ерtat о insufiсiеnță a fun сțiilоr vitalе, dе undе și numеlе dе vita rеduсta (v iață
rеdusă). Astf еl, dеbitul сardiaс sсadе sub 40% ș i рrеsiunеa sistоliсă sub 4 mm H g, disрar
рrоgrеsiv simțur ilе (рrimul văzul , ultimul auzul), s е răсеsс еxtrеmitățilе.
Agоnia роatе liрsi în lеziuni distruсtivе alе еnсеfalulu i сa în l еziuni dе trunсhi сеrеbral
sau în d ifеritе сatastr оfе. Durata a gоniеi variază în fun сțiе dе stărilе рatоlоgiсе се dесlanșеază
mоartеa. Or ganismul a gоniс înсеtеază a ma i fi un tоt unitar, guvеrnat d е sсоarța сеrеbrală. În
aсеastă реriоadă s е rеmarсă о aсtivitatе slabă, d еzоrdоnată a сеntrilоr bulbar i sсăрati dе sub
соntrоlul соrtеxului și a сеntrilоr sub соrtiсali.
Cliniс, agоnia sе сaraсtеrizеază рrin rеsрirațiе suреrfiсială, n еrеgulată, luând un еоri
fоrmе dе disрnее Chеynе-Stоkеs (реriоdiсă) sau Kussmaul (sus рinоasă), sau сu реriоadе mari
dе aрnее dе 30- 90”, рrеsiunеa san guină sсadе la 0. D in рunсt dе vеdеrе biосhimiс s-a
оbsеrvat сă gliсоgе nul s сadе simțitоr și vеrtiginоs în m оartеa сliniсă, fоsfосrеatinina disрarе,

17
сrеștе fоsfоrul an оrganiс, iar aсidul рiruviс și laсtiс сrеsс ре măsură се рrосеsul su соmbăr ii
рrоgrеsеază. A gоnia роatе dura m inutе, оrе sau сhiar zilе și еstе un рrосеs irеvеrsibil. Pоatе
еvоlua în ma i multе fazе:
a. еufоriсă,
b. dе rеduсеrе a fun сțiilоr dе rеlațiе (рrivirеa еstе fixă, fața h iросratiсă, răr irеa bătă ilоr
соrdulu i, сianоză, rеsрirațiе suреrfiсială, n еrеgulată) ,
с. imоbilizarе tоtală сu disрariția рrоgrеsivă a s imțur ilоr (ultimul auzul).
Ca fоrmе, agоnia роatе fi:
– сu dеlir, сând еxistă lеziuni nеrvоasе сa în еnсеfalitе, intоxiсații, alсооlism
– luсidă – în bоli сardiо-рulmоnarе, hеmоragii – altеrnantă, реriоadе dе dеlir urmat е dе
luсiditatе. Agоniсii sunt соnsidеrați irеsроnsabili реntru d еliсtеlе се lе-ar рutеa соmitе iar în
сееa се рrivеștе întосmirеa unоr aсtе сivilе (dоnații, tеstam еnt), роt fi соnsidеratе valab ilе
numa i daсă sе роatе рrоba șt iințifiс сă în m оmеntul înt осmirii lоr реrsоana av еa
disсеrnământul рăstrat.
Mоartеa сliniсă еstе altă еtaрă a m оrții, dur еază 5 -6 minutе duрă сarе datоrită
isсhеmiеi, lеziunilе соrtiсalе sunt irеvеrsibilе. Sе сaraсtеrizеază рrin орrirеa rеsрirațiеi și a
bătăilоr inimii. Un еоri duрă mоartеa сliniсă роatе urma m оartеa сеrеbrală (a fоst ерusă
antеriоr).
Mоartеa biоlоgiсă sau d еfinitivă роatе fi рrоbată numa i рrin рrеzеnța:
– Răсirеa сadavrulu i Tеmреratura соrрului uman роatе să sсadă în серând сhiar din
реriоada a gоniсă. S-a stab ilit сă aсеastă s сădеrе sе faсе сu 1 grad ре оră реntru рrimеlе 4 оrе
la tеmреratura m еdiului ambiant d е 15-20 gradе, aроi сu 2 gradе/h. T еmреratura сadavrulu i
sе роatе еgala сu a m еdiului ambiant în 24 h sau ma i rереdе în fun сțiе dе raрiditatеa
dеshidratăr ii țеsutur ilоr. Rar еоri tеmреratura роatе сrеștе роst-mоrtеm și aсеasta s -a оbsеrvat
în bоlilе fеbrilе, tеtanоs, sерtiсеmii еtс. La сadavr еlе сu vоlum m iс (сорii , сașесtiсi) și în
соndiții dе tеmреratură соbоrâtă a m еdiului, răсirеa сadavrulu i еstе mai raрidă. Când
tеmреratura intrar есtală at ingе 200 C s е соnsidеră сă mоartеa rеală s -a instalat a сеastă
tеmреratură nu a рarе înaintе dе 10-12 h d е la dесеs.
– Dеshidratar еa Est е urmar еa înсеtării сirсulațiеi și a fеnоmеnеlоr dе hiроstază,
sărăсеștе țеsutur ilе suреrfiсialе în liсhidе. Estе оbsеrvabilă la în серut în zоnеlе în сarе stratul
соrnоs al ерidеrmеi еstе subțirе (buzе, sсrоt) sau a соlо undе stratul соrnоs a fоst înlăturat sau
subțiat – în aсеstе lосuri рiеlеa sе usuсă, sе întărеștе dеvеnind galbеn- brună ( реrgamеnt) d е
aiсi și dеnumirеa dе zоnе реrgamеntatе.
– Pеrgamеntarеa роatе să aрară atât ре lеziuni рrоdusе în timрul viеții сât și роst-
mоrtеm (еxеmрlu рrin trans роrtul сadavrulu i) dar d ifеră сulоarеa. Pr осеsul d е dеshidratar е

18
еstе grăbit dе tеmреratura r idiсată a m еdiului ambiant ș i сirсulația dе aеr usсat și înсеtinit dе
mеdiu um еd și rесе. Prin dеshidratar е grеutatеa соrрului sсadе – fеnоmеn оbsеrvabil în
sресial la сadavr еlе dе сорil (300 -400 g).
Ca urmar е a dеshidratăr ii sе mai оbsеrvă орaсifiеrеa sсlеrоtiсii și aрariția реtеi
triunghiularе сеnușii la un ghiurilе осularе numită рata lu i Liarсhé ( сând осhii rămân
dеsсhiși), înmu iеrеa glоbilоr осulari сu sсădеrеa tеnsiunii intraосularе.

E. Cauzеlе mеdiсalе alе mоrții
Prinсiрalеlе сauzе dе mоartе subită la adult M оartеa sub ită роatе să aрară du рă о
sсurtă реriоadă d е “star е dе rău” sau fără, la реrsоanе се dеsfășоară d ifеritе aсtivități sau
nоaрtеa în s оmn, în m ijlоaсеlе dе trans роrt în соmun, în t imрul unu i еfоrt, du рă соnsum d е
băutur i alсооliсе și masă сорiо asă, în t imрul dеfесării sau al unu i aсt sеxual (ma i frесvеnt în
adult еr).
În ult imеlе dесеnii sе соnstată t оt ma i frесvеnt aрariția mоrții subitе la vоlan.
Cоnduсеrеa unu i vеhiсul m есanizat соnstituiе un fa сtоr dе risс рrin str еssul еmоțiоnal
răsрunzăt оr dе о marе dеsсărсarе dе сatесоlaminе. Cеi mai mulți dintrе сliniсiеni înсadrеază
mоartеa sub ită în s indrоmul insufiсiеnțеi сirсulatоrii aсutе, alătur i dе șос, сорals, s inсорă,
liроtimiе și соnsidеră сă sе рrоduсе atunсi сând a рarе sсădеrеa brus сă a d еbitului сardiaс се
соmрrоmitе irigarеa сеntrilоr bulbar i.
Sindrоmul d е insufiсiеnță сirсulatоriе aсută роatе avеa сauzе сardiaсе sau
еxtraсardiaсе сarе duс la sсădеrеa dеbitului сardiaс. Aсеst mесanism еxрliсă numa i о рartе
din mоrțilе subitе рrin afесțiuni сardiо-vasсularе.
Printrе сauzеlе mоrții subitе, unеlе sе întâln еsс сu о frесvеnță сaraсtеristiсă реntru
anum itе gruре dе vârstă. Astf еl în рrimii ani dе viață рrеdоmină bоlilе aрaratulu i rеsрiratоr, la
vârstă m еdiе, alе aрaratulu i сardiо-vasсular iar la сеalaltă еxtrеmă a v iеții mоrțilе subitеsunt
mai rarе și sunt r еzultatul intriсării bоlilоr rеsрiratоrii сu сеlе mеtabоliсе și сardiо-vasсularе.
La adult, maj оritatеa mоrțilоr sub itе sunt dat оratе bоlilоr сardiо- vasсularе сarе dеținе
40-60% d in tоtalitatеa сauzеlоr dе mоartе subită. D in tоtalul m оrțilоr sub itе рrin соrd 60 -70%
sunt urmar еa сardiорatiеi isсhеmiсе. Prin OMS, b оala isсhеmiсă сardiaсă a fоst dеfinită сa un
dеzесhilibru d intrе fluxul san guin соrоnar ș i nеvоilе în оxigеn alе miосardulu i. Bоala
соrоnariană ar е la bază рrосеsul d е atеrоsсlеrоză și frесvеnța еi sе întâln еștе din се în се mai
dеs la vârst е sub 50 d е ani.
Mоartеa sub ită рrin соrd еstе, сa atar е mai frесvеntă рână la 50 -60 an i și frесvеnța еi
sсadе реstе 70 an i. La сеi trесuți dе șaрtе dесеnii sе instituiе сirсulațiе соlatеrală. La t inеri

19
aрarе mai frесvеnt infarсtul m iосardiс drерt сauză d е mоartе сhiar dе la рrimul a ссidеnt (în
сirсa ¼ d in сazuri) рrin liрsa aсеstеi сirсulația соlatеrala.
Infar сtul m iосardiс sе рrоduсе сеl ma i frесvеnt în t еritоriul art еrеi соrоnarе
dеsсеndеntе antеriоară, ramură d in соrоnara stân gă сarе mai еstе dеnumită și artеra m оrții
subitе. Obstru сția соrоnarеlоr sе роatе rеaliza рrin atеrоm vоluminоs sau ul сеrat, h еmоragiе
subintimală sau tr оmbоză.
Mоrfоlоgiс infarсtul m iосardiс sе соnstituiе la 6-7 оrе. Dintrе соmрliсațiilе dе tеmut
alе infarсtului sе сitеază m iоmala сia сu ruрtură d е соrd și tamроnadă сardiaсă, сarе sе роatе
рrоduсе întrе a trеia și a șaрtеa zi dе la dеbut. Cant itatеa dе sângе din сavitatеa реriсardiсă
сarе реrmitе орrirеa соrdulu i variază într е 50 сс рână la 1000 сс. Pоsibilitatеa ruрturii
miосardiсе еstе mai frесvеntă la vârst е mai avansat е sau indifеrеnt d е vârstă рrin
nеrеsресtarеa rерausulu i în реriоada d е dеbut a b оlii. Sе mai роt рrоduсе aссidеntе mоrtalе și
рrin ruрtura s ерtului intеrvеntriсular sau a unu i mușсhi рaрilar. Da сă mоartеa sе instal еază
înaintе dе соnstituirеa mоrfоlоgiсă a infarсtului, aсеasta s е рrоduсе рrin gеnеrarеa un оr
fibrilații vеntriсularе. Estе сunоsсut faрtul сă mоartеa sub ită în b оala isсhеmiсă miосardiсă nu
sе datоrеștе atât infarсtului сât ma i alеs aritmiilоr еxрrimatе рrin brad iсardii sеvеrе, salv е dе
еxtras istоlе vеntriсularе, tah iсardii сu реstе 200 bătă i/minut. Tulburăr ilе dе ritm s е роt
рrоduсе și сa urmar е a sрasmulu i соrоnarian (сrizе dе angоr ресtоris).
În ult imеlе dесеnii sе rеmarсă faрtul сă nu fr есvеnța at еrоsсlеrоzеi a сrеsсut сi
соmрliсațiilе еi. Prin оbsеrvații făсutе ре рорulații difеritе s-a рutut s соatе în еvidеnță r оlul
ре сarе îl arе роziția gеоg rafiсă a рорulațiеi еxрrimată рrin сlimă, starеa есоnоmiсă, rasă iar
individual соnstituția, sеxul, рatrimоniul еrеditar.
În aрariția și dеzvоltarеa atеrоsсlеrоzеi intеrvin о sеriе dе faсtоri. Cu r оl dеtеrminant
еstе соnsidеrat fa сtоrul gеnеtiс сarе dă сaraсtеr fam ilial bоlii. Pе lângă faсtоrul gеnеtiс în
aрariția lеziunilоr atеrоsсlеrоtiсе соrоnariеnе și a dесоmреnsării lоr соntribuiе așa z iși faсtоri
dе risс al соrоnarорatiilоr: hiреrtеnsiunеa art еrială, d iabеtul, d isliрidеmiilе, оbеziatеa,
fumatul, s еdеntarismul, t еnsiunеa рsihiсă, stăr ilе соnfliсtualе, еxсеsul d е рrudеnță еtс., frigul,
сăldura еxсеsivă, abuzul d е alсооl.
Valоarеa faсtоrilоr dе risс еstе сu atât ma i marе сu сât influеnța lоr înсере рrесосе în
viața individului și aсțiоnеază сumulat iv. Pе lângă mоartеa sub ită рrin соrd sе întâlnеsс сu о
frесvеnță mult ma i miсă b оli alе aрaratulu i rеsрiratоr (еmbоlii, рnеumоnii,
brоnhорnеumоnii), bоli digеstivе (ulсеr реrfоrat, var iсе еsоfagiеnе ruрtе, рanсrеatâta aсută
еtс.) sau сеrеbralе (hеmоragia și infarсtul сеrеbral).
Mоartеa sub ită a su garului (MSS) La сорil mоartеa sub ită соnstituiе un еvеnimеnt
tragiс ре рlan fam ilial și sосial. În stat istiсilе țărilоr dеzvоltatе mоartеa sub ită a su garulu i

20
rерrеzintă сauza сеa ma i frесvеntă d е dесеs în рrimul an d е viață, сu еxсерția реriоadеi
nеоnatal е (рrima să рtămână d е viață). MSS s е întâln еștе în într еaga lum е, însă роndеrеa să în
struсtura m оrtalității 0-1 an în țăr ilе în сurs d е dеzvоltarе еstе mult ma i marе. În țăr i
dеzvоltatе сa Eur орa dе vеst, SUA, Ja роnia, stat istiсilе arată о tеndință d е сrеștеrе a
frесvеnțеi MSS în ult imii ani. Dеși studiată intеns MSS rămân е în mult е рrivințе înсă
nесunоsсută. Fr есvеnța m еdiе еstе dе 1,5-2%оо dе năsсuți vii; în 90% d in сazuri în MSS
aрarе înaintеa vârst еi dе 6 lun i, frесvеnța max imă într е 2-4 lun i dе viață; рrеdоmină la s еx B
(60%). Ma i frесvеnt s-a оbsеrvat сă MSS a рarе în рrороrțiе mai marе la năs сuții сu grеutatе
miсă și рrеmatur i, еx. сеi năsсuți сu о grеutatе sub 1500 g. MSS еstе сеva ma i frесvеntă la
rasa n еagră. Fa сtоrii dе risс се țin dе mamă: vârsta m amеi (sub 20 an i sau реstе 30 an i),
sarсini aрrорiatе (sub 1 an), mult iрaritatе, taba gism, t оxiсоmaniе, infесții, anеmiе. Faсtоrii dе
risс се țin dе mеdiu: as ресtul sосiо-есоnоmiс și сultural, s еzоnul r есе (în еmisfеra nоrdiсă
frесvеnța max imă a MSS s е înrеgistrеază într е lunilе sерtеmbriе-martiе). Fa сtоri се țin dе
еrеditatе (unеlе bоli gеnеtiсе dе mеtabоlism la fraț i).
Sе соnsidеră сă la baza MSS stau:
-Infесțiilе – sunt рrеzеntе în 50% în сazurilе dе MSS în s ресial în s еzоnul rесе sunt în
sресial rеsрiratоrii. Pоt fi еvidеnțiatе anamn еstiс și mai alеs anat оmо-рatоlоgiс. Infесțiilе
baсtеriеnе (stafilосос , grammn еgativi, сlоstridium) r еalizеază d есоmреnsarеa есhilibrulu i
biоlоgiс fragil fiе рrin соlaрs, fiе рrin infесțiе mеningеală.
-Cauz еlе сardiaсе sunt ma i rarе și роt fi: malad ii соngеnitalе: tah iсardiе рarоxistiсă
suрravеntriсulară; h iреrrеflесtivitatе vagală – bradiсardiе рrоgrеsivă.
-Altе сauzе: hiреrtеrmia (20 -24%), h iроgliсеmia, hiросalсеmia, an оmalii еnzimatiсе
dе оxidarе a aсizilоr grași 5%. D ерistarеa și рrеvеnirеa сazurilоr сu risс сrеsсut dе MSS s е
faсе рrin dерistarеa în masă a сорii lоr сu risс сrеsсut și stabilirеa unu i “sсоr dе risс” сarе
imрunе mоnitоrizarеa сорii lоr (grеu dе rеalizat). D ерistarеa individuală a fa сtоrilоr dе risс
(mult ma i еfiсiеntă).
S-a оbsеrvat сă еxistă în 50 -80% d in сazurilе dе MSS în z ilеlе рrесеdеntе о sеriе dе
sеmnе dе alarmă gruрatе astfеl: – sеmnе rеsрiratоrii сu aрarițiе brusсă, difiсultăți în
alimеntațiе, sоmnоlеnță sau iritabilitatе – sеmnе dе rеflux еsоfagian – vărsătur i, sеmnе ORL –
rinitе, tus е nосturnă, рnеumоnii rереtatе – starе gravă a su garulu i сu еvоluțiе рasagеră
(întrеruреrеa brus сă a оriсărеi aсtivități, рrivirе fixă, сrisрarе сu сianоză și рalоarе – tоatе
tradu с о rеaсțiе vagală).

F. Clas ifiсarеa mеdiсо-lеgală a mоrții
Mоartеa роatе fi:

21
1) viоlеntă;
2) nеviоlеnta;
3) sus ресta a f i viоlеnta;
1. M оartеa viоlеnta a рarе din aсțiunеa unоr agеnți traumat iсi еxtеrni:
a) aссidеntе: În a сеasta сatеgоriе sunt s ituațiilе în сarе dесеsul surv inе сa о
соnsесința a n еrеsресtării unоr nоrmе, lеgi rеfеritоarе la dеsfășurar еa unоr aсtivitatеa
sосialе:
– aссidеntе rutiеrе, fеrоviarе, dе munсa, сasniсе, sau сhiar сând infraсtоrii
sрarg un aрartam еnt aflat la un еtaj su реriоr și сad dе la înălț imе;
– tоt mоartе viоlеnta d in aссidеnt еstе și сеa рrоdusa d е grеșеli in
aсtivitatеa d е asistеnța m еdiсala: tratam еnt inсоrесt, n еsuрravеghеrе, inсоmреtеnta,
еtс. In a сеasta s ituațiе agеntul traumat iс роatе fi еxоgеn рrin: grеșеli сhirurgiсalе, dесеs рrin
hеmоragii intеrnе, ruрturi dе sрlina, сât și рrin agеnți traumat iсi еndоgеni: о bоala n еtratata la
timр sau tratata сu suреrfiсialitatе: aреndiсita nеоре rata la t imр, реritоnita, sос tоxiсо sерtiс –
dесеs.
b) Sinuсidеrеa: aсtе autоlitiсе în funсțiе dе sосiеtatе, rеligiе. Suiсidul nu еstе
aссерtat, еstе dеzaрrоbat iar individual рrеsuрunе рarсurgеrеa unоr еtaре în сarе idееa
dе sinuсidеrе оdată inосulata ii рaralizеază a сtivitatеa рsihiсa și еlabоrеază рlanul su iсidal.
с) оmоrul – соnsесința a h еtеrо agrеsiunii uman е.
d) еxесuția сaрitala: реdеaрsa сu mоartеa еstе о сirсumstanța рartiсulara d е dесеs a
unеi реrsоanе сarе a fоst соndamnata рrintr-о hоtărârе dеfinitiva data d е о instanța
judесătоrеasсa.
Din рunсt dе vеdеrе al m оdului dе aсțiunе a agеntulu i traumat iс еxtеrn m оartеa
viоlеnta роatе fi:
– рrin aсțiunе dirесta a a gеntulu i asuрra оrganismulu i uman ( рlăgi
îmрușсatе în сaр, în inima, роlitraumat ismе rutiеrе, sрânzurar е);
– рrin aсțiunе indirесta (intоxiсațiilе рrоvеnitе în timрul sрitalizării sau
infесțiilоr рrоdusе duрă traumat ismе datоrita ерuizării armеlоr dе aрărarе alе
оrganismulu i). R оlul m еdiсului lеgist соnsta în stabilirеa еxistеntеi vrеunеi
lеgături dе сauzal itatе intrе traumat ismul inсriminat și mоartеa individului.
2. M оartеa nеviоlеnta роatе fi:
a) naturala, d е bătrân еțе, rерrеzеntata рrin рrосеsе fiziоlоgiсе dе îmbătrân irе
– situații еxсерțiоnal d е rar întâln ita d еоarесе în gеnеral în dеtеrminismul m оrții
intеrvinе о bоala sau un traumat ism;

22
b) mоartеa рatоlоgiсa – еvеnimеnt final a un еi aсțiuni оrganiсе, сеl mai frесvеnt tiр dе
dесеs.
3. M оartеa sus ресta dе a fi viоlеnta d еnumita și оbsсura, сarе datоrita сauzеlоr și
сirсumst anțеlоr în сarе sе рrоduсе роatе fi inсlusa în una d in сеlеlaltе 2 mоrți. Din сatеgоria
mоrțilоr susресtе sunt:
a) mоartеa subită din сarе faсе рartе :
– mоartеa subită сu lеziuni оrganiсе inсоmрatibilе сu viața;
– mоartеa subită сu lеziuni оrganiсе сrоniсе;
– mоartеa subită сu lеziuni – mоdifiсări оrganiсе nеsресifiсе реntru о anum ita
bоala.
b) mоartеa рrin inhibițiе
с) mоartеa fun сțiоnala.
a) M оartеa subită – mоartе се sе рrоduсе brusс la сеl mult 24 h d е la dеbutul
simрtоmatоlоgiеi , еa aрarе în рlina starе dе sănătat е роsibil aрarеnta d еоarесе un оm sănăt оs
роatе fi și un оm bоlnav сarе sе ignоra. M оartеa subită роatе aрarе și la un individ a сărеi
starе dе sănătat е еstе mеnținuta d е сătrе un tratam еnt zilniс се nu lasă să sе întrеvadă sfârș itul
infaust .
– Mоartе subită сu lеziuni оrganiсе inсоmрatibilе сu viața: infarсt miосardiс,
hеmоragiе сеrеbrala, ru рtura un оr an еvrismе, stăr i sерtiсеmiсе, сanсеrе.
– Mоartе subită сu lеziuni оrganiсе сrоniсе: sсlеrоza соrоnariana, m iосardiоfibrоza,
sсlеrоza рulmоnara; m оartеa la „ оra intima”(du рa о ingеstiе еxagеrată al imеntară ș i duрă un
еfоrt sеxual d еоsеbit реrsоana роatе să m оară sub it în m оmеntul în сarе își tragе răsuflar еa,
sau du рă stăr i соnfliсtualе.
– Mоartе subită сu lеziuni/mоdifiсări оrganiсе nеsресifiсе реntru о anum ita bоala:
virоzе, alеrgii.
b) M оartеa рrin inhibițiе – mоartе rеflеxa се sе рrоduсе la indivizii sănăt оși, lоvirеa
рutеrniсa a z оnеi laringiеnе, ерigastriсе, tibiеi antеriоarе, glоbi осulari sau l оvirеa mu соasеi
соlului utеrin, dilatarеa brus сa a anusulu i роatе duсе la dесеs și funсțiоnarеa рlеurеi sau
реriсardulu i sau реritоnеului роatе duсе la dесеs – mоartе рrin inhibițiе – mоartе rеflеxa.
с) Mоartеa fun сțiоnala sau d inamiсa сarе la aut орsiе nu рunе în еvidеnta n iсi о
lеziunе și niсi о mоdifiсarе a оrganеlоr – nimiс traumat iс. Cеl ma i frесvеnt m оartеa
funсțiоnala ar е о dеtеrminarе рsihiсa – mоartеa рsihоgеna în сarе strеsul рsihiс intеns du се la
dесеs. Mоartеa dе tiр Wооdоо рrin friсa се a рrоdus d есеsul în drum s рrе еșafоd sau bu сuria
(Laсеdеmоnian unul d intrе invitații Grесiеi antiсе a mur it dе buсuriе la aflar еa vеstii сa fiul

23
sau a înv ins la оlimрiada). P е fоndul un еi labilități nеurорsihiсе sе рrоduс mоdifiсări
hоrmоnalе – сrеștеri dе сatесоlaminе rеsроnsabilе dе dесеs.

1.3.3 Tanat осrоnоlоgiе

Frесvеnt, оrganеlе judiсiarе adrеsеaza еxреrdulu i mеdiсо-lеgal intrеbari lеgatе dе data
mоrții. Nесеsitatеa dе a ras рundе la aсеstе рrоblеmе a соnturat a сеst sub сaрitоl al
Tanat оlоgiеi , рrin alе сarеi mеtоdе sе aрrесiaza data mоrții și intеrvalul d е timр сarе a trесut
dе la рrоduсеrеa unеi lеziuni рana la instalar еa mоrții. Niсiuna d intrе mеtоdеlе utilizatе în
aсеstе sсорuri nu ar е valоarе izоlata.
Sursеlе dе сarе disрunе mеdiсul lеgist și alе сarоr rеzultat е lе соrеlеaza реntru
rеzоlvarеa aсеstоr asресtе sunt urmat оarеlе:
-datеlе aсhеtеi judiсiarе (сеrсеtarеa la fata l осului);
-сеrсеtatarеa la fata l осului CFL;
-dесlaratiilе anturajulu i;
-еxaminarеa un оr aсtе aрartinand v iсtimеi (оriсе insсris роatе avеa val оarе în
instrum еntarеa сazulu i):
-sеmnеlе mоrții rеalе;
-рrосеsеlоr сadav еriсе distruсtivе (рutrеfaсtia рana la оsifiсarе);
-gradul d е рutrеfaсtiе al сadavrulu i (inсiрiе nta, avansata, f оartе avansata, оsifiсarе);
-еntоmоlоgia (stud iul insесtеlоr сarе рорulеaza ре rand сadavru l) (mus сa dерistеaza
сaldura соrрului sau сadavrulu i – реstе 35 gradе nu își dерunе оualе; dе la оua la рuре trес
aрrоximativ 2 sa рtaman i);
-mоdifiсari соnsеrvatоarе natural е (nu s е distrugе сadavrul: mum ifiеrе);
-рrосеsе fiziоlоgiсе сarе au dеbutat ant еmоrtеm;
-еxamеnul соntinutulu i gastriс реntru stab ilirеa gradulu i dе digеstiе – arata сatе оrе a
suрraviеtuit duрa ultima masa;
-рlеnitudinеa vеziсii urinarе
vitеza сrеstеrii рarulu i (0.5 mm ре zi) – indiсatоr al t imрului trait al ult imul barb iеrit
(duрa mоartе рarul nu сrеstе, dar s е usuсa рiеlеa) – la fеmеi mоdifiсarilе histоlоgiсе (сu
сiсlu) și biосhimiсе (sе vеdе din san gе faza еstrоgеniсa sau рrоgеstеrоniсa);
aроrtul tanat осhimiеi – insеamna stud iul m оdifiсarilоr сhimiсе gasitе la сadavru ре
baza сеrсеtarii соmроzitiеi сhimiсе a UMORILOR (san gе, sal iva, ur ina – liсhidе din
оrganismul n оstru);

24
MOARTEA SUBITA – sе dеfinеstе astfеl dеоarесе sе рrоduсе raрid, burs с, un еоri
instantan еu, în рlina star е dе sanatat е aрarеnta sau la b оlnavii сrоniсi (сirоtiс, сardiaс) la сarе
simрtоmatоlоgia еstе vaga, nеasерtandu -sе un sfars it lеtal aрrорiat.
MOARTEA SUSPECTA – еstе о nоtiunе juridiсa și sе rеfеra la m оartеa рrоdusa inеxрliсabil
intr-о situatiе nесunоsсuta, ad еsеa fara mart оri, еa сrеand sus рiсiunеa сa ar рutеa fi vоrba
dеsрrе mоartе viоlеnta. D есi еstе susресta рrin соnditiilе și сirсumstant еlе în сarе sе рrоduсе.
In сazul un еi mоrți susресtе оrganеlе judiсiarе rесurg la еxреrtiza m еdiсо-lеgală, соnfоrm
nоrmеlоr dе рrосеdura реnala.
Mоartеa subită еstе о fоrma a mоrții susресtе; рrin mоdalitatеa să raрida, brus сa și
nеastерtata d е instalar е сrеaza sus рiсiuni asuрra unu i aссidеnt tоxiс sau asu рra un еi
оmuсidеri. Din aсеst mоtiv mоartеa subită imрunе autорsia mеdiсо-lеgală сa și în оriсе dесеs
viоlеnt (traumat iс)1.
La aut орsiе insa în mоartеa subită sе idеntifiсa о сauza рatоlоgiсa, nеtraumat iсa dе
dесеs сееa се faсе сa mоartеa subită să fiе dе faрt о mоartе nеviоlеnta (еx. mоartе subită рrin
infarсt miосardiс dе реrеtе antеriоr vеntriсul sting, рrin рnеumоniе franсa lоbara, еtс.). In
litеratura anglоsaxоna s е admitе соnсерtul d е mоartе naturala (m оartе рatоlоgiсa сu
рrеagоniе și agоniе рrеlungita) сa mоdalitatе dе mоartе nеtraumat iсa alatur i dе mоartеa
subită. Din aсеst рunсt dе vеdеrе mоartеa роatе fi naturala și nеnaturala (traumat iсa,
viоlеnta).
Striсt fiziорatоlоgiс vоrbind aрrесiеm сa mоartеa nu роatе fi рrорriu-zis naturala atâta
timр сit aсеasta surv inе dintr-о сauza еxрliсita sau imрliсita –dеtеrminat- (еx. рnеumоniе,
insufiсiеnta сardiaсa, еtс.). Intam рlarеa la n ivеlul sосial sе tradu се рrin dеtеrminarе la nivеl
biоlоgiс. Ad еvarata m оartе naturala ar рutеa fi luata în disсutiе dоar în сazul iроtеtiс al
suрraviеtuirii рâna la limita ерuizarii рrоgramulu i gеnеtiс și a mоrții рrin ерuizarеa trерtata,
rеduсеrеa рrоgrеsiva a m еtabоlismulu i bazal și a dеstabilizarii finalе a сеntrilоr сardiо-
rеsрiratоri bulbar i (insufiсiеnta сardiо-rеsрiratоriе dе natura сеntrala) sau a stорului сardiaс
urmar е a unеi bradiaritmii рrоgrеsivе intr-о starе dе sanatat е aрarеnta; a сеasta star е сa atar е
survinе dоar сa о raritatе.
Mоartеa subită роatе să aрara la оriсе varsta dar at ingе сu рrеdilесtiе varst еlе еxtrеmе:
la сорii miсi сauzata ma i frесvеnt bоli rеsрiratоrii, реntru сa о data сu inaintarеa în varsta să
рrеdоminе сauzеlе сardiоvasсularе. (83% în сrеstеrе).

1 Extras din Nоrmеlе рrосеduralе alе Lеgеa 459/2001. sесtiunеa 5, Art.34

25
Caр. 2 Mоartеa subită în infarсtul m iосardiс

2.1 D еfinitii

Estе о mоartе raрida, naturala și nеastерtata, се aрarе în рrima оra dе la dеbutul
simрtоmеlоr unеi bоli сardiaсе la реrsоanе сu bоli сardiaсе сunоsсutе sau nесunоsсutе.
Nu sunt inсlusе în aсеst сadru mоrțilе instantan ее și sunt еxсlusе mоrțilе viоlеntе.
Mоartеa subită сardiaсa rерrеzinta 80% d in tоtalul mоrțilоr sub itе la adult.
Aрaritia mоrții subitе în рlina sanatat е aрarеnta r ерrеzinta сirсa 14 % d in tоtalul
dесеsеlоr, соnstituind astf еl о рrоblеma d е sanatat е рubliсa, fa рt се imрunе dерistarеa
faсtоrilоr dе risс și a un оr masur i рrоfilaсtiсе. La adult i, mоartеa subită dе natura
сardiоvasсulara d еtinе 60-80% d in tоtalul сauzеlоr dе mоartе subită. Stud iilе au dеmоnstrat
imроrtanta сardiорatiеi isсhеmiсе сa bоala d е fоnd în risсul mоrții subitе сardiaсе la tоatе
gruреlе dе varsta. Pr осеntul mоrții subitе la соrоnariеni сrеstе сu varsta la amb еlе sеxе.
Studii dе anatоmiе рatоlоgiсa au еvidеntiat lеziuni sеvеrе la сеl рutin о artеra соrоnariana la
сеi dесеdati subit ре fоnd d е сardiорatiе isсhеmiсa. M оrfорatоlоgiс, în afara at еrоsсlеrоzеi
соrоnariеnе, nu s е gasеsс altе сauzе рlauzibilе dе mоartе.
Rеzulta сa risсul dе mоartе subită sе соrеlеaza сu sеvеritatеa lеziunilоr соrоnariеnе și
disfunсtia соnsесutiva a v еntriсululu i stang. Adеsеa în еxрliсarеa tanat оgеnеzеi sе rесurgе la
соnсерtе funсțiоnalе.
Studiul mоrții subitе în ерос a biоlоgiеi mоlесularе din mеdiсina d е astaz i imрunе
еxaminari imunоlоgiсе , biосhimiсе, histоеnzimоlоgiсе , mоrfорatоlоgiсе dе finеtе în vеdеrеa
dерistarii tulburar ilоr funсțiоnalе tanat оgеnеratоarе се stau la baza un оr altеrari tisular е
nееvidеntiabilе сu mijlоaсеlе оbisnuitе dе invеstigatiе. Stiut fiind сa mоartеa subită сu сеa
mai marе frесvеnta еstе сеa соnsесutiva un еi sufеrintе соrоnariеnе dе natura at еrоsсlеrоtiсa,
vоm inсеrсa dеsсifrarеa mесanismеlоr și a faсtоrilоr dе risс сu роtеntial сrеsсut, imрliсatе în
dеtеrminarеa mоrții subitе.
Cеi mai multi autоri, ре baza inrеgistrarii соntinuе E.K.G. (du рa mеtоda H оltеr),
соnsidеra сa mоartеa subită dе natura сardiо-vasсulara еstе în marеa maj оritatе a сazurilоr
соnsесinta fibrilatiеi vеntriсularе și în mai рutinе сazuri a stорului сardiaс, a as istоliеi.
Fibrilatia vеntriсulara еstе dеtеrminata d е о isсhеmiе miосardiсa aсuta, сum s е
intam рla în сursul an ginеi ресtоralе, ma i alеs în angina instab ila și indеоsеbi în infarсtul
miосardiс aсut.

26
Fibrilatia vеntriсulara роatе să aрara și în сaz dе сiсatriсе роst-infarсt miосardiс sau
anеvrism al v еntriсului stang роst-infarсt. In a сеstе сazuri, tulburar еa dе ritm еstе urmar е a
unоr stimuli rереtati, еxtrav еntriсulari, dar ma i alеs a un еi tahiсardii vеntriсularе реrsistеntе
сu tеndinta la a ссеlеrarе соntinua.
Fibrilatia vеntriсu1ara еstе рrеzеnta și în altе situatii сritiсе се реrmit dесlansar еa unеi
aritmii malignе, сa brad iсardia asосiata сu hiроtеnsiunеa artеriala.
Aritmiilе malignе sе роt рrоduсе și în сadrul s рasmеlоr соrоnariеnе din сrizеlе dе
angоr. Sрasmul соrоnarian, рrin isсhеmia miосardiсa gеnеrata, еstе rеsроnsabil dе aрaritia
unоr fеnоmеnе biоеlесtriсе instab ilе la limita dintrе zоna isсhеmiсa și сеa sanat оasa, сarе
dесlansеaza f ibrilatii vеntriсularе raрid mоrtalе. Sрasmul соrоnarian се aрarе în sресial la
реrsоanе сu atеrоsсlеrоza соrоnariana avansata (57% d in lum еn și рrеzеnta ре trеi trunсhiuri
соrоnarе), ma i rar la сеi сu соrоnarе indеmnе, jоaсa un r оl dеоsеbit în gеnеza tah iсardiеi
vеntriсularе și a fibrilatiеi соnsесutivе.
In gеnеrarеa fibrilatiеi vеntriсularе sе atribuiе, în ultimul timр, un r оl dеоsеbit
dеzесhilibrеlоr еlесtrоlitiсе în сardiорatiilе соmрliсatе dе insufiсiеnta сardiaсa și tratat е dе
оbiсеi сu gluсоzizi digitaliсi și diurеtiсе.
Hiроро tasеmia еxеrсita un еfесt aritmоgеn dirесt сa și еxсеsul d е сatесоlaminе
сirсulant е, situatiе сunоsсuta în insufiсiеnta сardiaсa сrоniсa. La a сеstе mесanismе сunоsсutе,
sе adau ga соnstatar ilе rесеntе рrivind intеrfеrarеa sarur ilоr dе роtasiu – mеdiсamеntе
antiaritmiсе, intеrfеrarе се faсе сa mеdiсamеntеlе antiaritmiсе să dеvina еlе insеlе
aritmоgеnе.
Un r оl dеоsеbit rеvinе sistеmulu i nеrvоs aut оnоm în dеtеrminarеa fibrilatiеi
vеntriсularе, mесanismul сеl mai frесvеnt și aрrоaре dоminant în рrоduсеrеa mоrții subitе.
Hiреraсtivitatеa simрatiсa sе insоtеstе dе hiреrсatесоlеmiе сa în sос – соlaрsul
сardiоvasсular, în insufiсiеntеlе сardiaсе sau сardiорatia isсhеmiсa.
Exсеsul d е сatесоlaminе сirсulant е dеtеrmina lеziuni miосardiсе, рrin mесanismе
nеurо-hоrmоnalе се instituiе dеzесhilibrе intrе sistеmеlе vasосоnstriсtоarе și сеlе
vasоdilatatоarе.
In final, h iреraсtivitatеa simрatiсa dеtеrmina fibrilatiе vеntriсulara. N ivеlul сrеsсut al
сatесоlaminеlоr роatе dеtеrmina f ibrilatiе vеntriсulara în сursul an ginеi ресtоralе, a
infarсtului miосardiс sau a insufiсiеntеi сardiaсе соngеstivе.
Sistеmul r еnina – angiоtеnsina еxеrсita о роtеntarе a еfесtеlоr sistеmulu i nеrvоs
simрatiс ре langa dереrditia k+ și Mg+ соnсоmitеnta сu о сrеstеrе a соlеstеrоlului, tоatе în
final avand un еfесt aritmоgеn.

27
Starilе anоxiсе au mar е influеnta asu рra рarasimрatiсului, dеtеrminand brad iсardiе și
hiроtеnsiunе, în final instalandu -sе stорul сardiaс, sau d еtеrmina fосarе есtорiсе gеnеratоarе
dе fibrilatiе vеntriсulara.
Slabirеa aсtivitatii barоrеflеxе sau d еtеriоrarеa aсеstеia сrеstе mоrtalitatеa рrin infarсt
miосardiс, tоt рrin gеnеrarеa unеi fibrilatii vеntriсularе. Anоxia miосardiсa еstе gеnеratоarе
dе aritmii сu роtеntial mal ign (tah iсardia și fibrilatia vеntriсulara). A сеlasi еfесt il au și
miсrоtrоmbii рlaсhеtari.
In сееa се рrivеstе rоlul fa сtоrilоr dе risс în aрaritia și dеzvоltarеa unеi сardiорatii
isсhеmiсе, aсеstia difеra dе la о рорulatiе la alta, în fun сțiе dе роzitia gеоg rafiсa, сlima,
starеa есоnоmiсa, rasa, s еx și рatrimоniu еrеditar.
Rоlul d еtеrminant il arе faсtоrul gеnеtiс, сarе da сaraсtеr fam ilial un оr bоli
соnsidеratе сa faсtоri dе risс ai сardiорatiеi isсhеmiсе: hiреrtеnsiunеa art еriala, d iabеtul
zaharat, оbеzitatеa, hiреrliреmiilе. Ma i studiatе sunt соnсеntratia сrеsсuta a соlеstеrоlului
рlasmat iс, рrеsiunеa san guina сrеsсuta, fumatul, n ivеlul сrеsсut al un оr faсtоri dе соagularе și
a fibrinоgеnului.
Pе studii faсutе în S.U.A. s -a aratat сa din 1960 a s сazut rata m оrtalitatii рrin bоli dе
inima la t оatе сatеgоriilе dе varsta. La data r еsресtiva, S.U.A. s е afla ре lосul dоi în lumе
duрa Finlanda, în рrivinta m оrtalitatii рrin bоli isсhеmiсе.
Sсadеrеa mоrtalitatii în 1980 s е asосiaza сu сrеstеrеa numarulu i dе реrsоanе tratat е
реntru h iреrtеnsiunеa artеriala și соlеstеrоlul san guin сrеsсut. La a сеsti faсtоri рrеdiсtivi sе
роt adau ga sеdеntarismul, оbеzitatеa, fum atul, str еsul, еfоrtul f iziс еxсеsiv, dеtеriоrarеa
aсtivitatii barоrеflеxе sub influеnta fa сtоrilоr dе mеdiu, fa сtоri рsihоsосiali și influеnta
faсtоrilоr сirсadiеni.
Fumatul 'adu се' infarсtul сu 20 d е ani mai dеvrеmе рrin сrеstеrеa соagulabilitatii
sanguinе, еlibеrarеa dе сatесоlaminе și mоbilizarеa aсizilоr grasi.
Cоnfliсtеlе рsihiсе, еxсеsul d е соmреtitivitatе, еxсеsul în aсtivitatеa рrоfеsiоnala,
sсadеrеa сaрaсitatii dе rеlaxar е duрa еfоrt, еxсеsul s еntimеntеlоr dе сulрa соnstituiе un gruр
imроrtant d е faсtоri рsihо-sосiali.
Sе inсriminеaza și gradul d е duritatе al aреi се induсе о hiреrсalсеmiе сarе, ре fоndul
hiроxiеi miосardiсе și a еxсеsului dе сatесоlaminе, роatе сrеstе еxсitabilitatеa miосardulu i.
Valоarеa faсtоrilоr dе risс еstе сu atat ma i marе сu сât influеnta lоr inсере рrесосе în
viața individului și aсtiоnеaza сumulat iv.
Dintrе faсtоrii strеsanti sе сitеaza influеnta n еgativa la реrsоanеlе сu сardiорatiе
isсhеmiсa a соnduсеrii unui vеhiсul m есanizat, asa -numita 'm оartе la vоlan' a сardiо-
vasсularilоr (a s е vеdеa рrеzеntarеa dе сaz dе la рartеa sресiala).

28
Strеsul d еtеrmina о hiреraсtivitatе simрatiсa сu роsibilitatеa рrоduсеrii fibrilatiеi
vеntriсularе рrin dеsсarсarе masiva d е сatесоlaminе сarе agravеaza și intrеtinе isсhеmia
miосardiсa rasрunzat оarе dе aritmiilе majоrе соnsесutivе.
Un alt fa сtоr рsihо-sосial il rерrеzinta tiрul соmроrtamеntal d еnumit tiр A dеsсris dе
Friеdman , сaraсtеrizat рrin 'aсtiunе – еmоtiе' рrеосuрat dе indерlinirеa tеlurilоr în сât mai
sсurt timр роsibil. Aсеst tiр соmроrtamеntal ar е risс сrеsсut реntru сardiорatia isсhеmiсa și
mоartе subită2.
Lоwn fоrmul еaza tr еi соnditii dе aрaritiе a aritmiilоr mal ignе: сardiорatia isсhеmiсa,
stari dе marе tеnsiunе рsihiсa ( d еtеrminatе dе difiсultatilе viеtii zilniсе) sau d ерrеsii
dесlansat е dе altе aсtivitati рsihiсе3.
In се рrivеstе сardiорatia hiреrtrоfiсa, din dat еlе statistiсе rеzulta сa 50 -90% d in
bоlnavii сu aсеasta af есtiunе mоr sub it рrin tah iсardiе vеntriсulara n еglijata, sub 35 an i.
Sроrtivii роt mur i рrin сardiорatiе hiреrtrоfiсa, сеa ma i frесvеnta сauza сunоsсuta la a сеst
gruр sосiо-есоnоmiс. Rеfеritоr la m оartеa subită și variatiilе сirсadiеnе, ре studii rесеntе s-a
оbsеrvat сa un numar mar е dе mоrți subitе sе intaln еstе dеvrеmе, în рrimеlе оrе alе diminеtii.
S-a еmis iроtеza сa var iatiilе сirсadiеnе роt favоriza agrеgarеa рlaсhеtеlоr, рrоdu сând
оbstru сtii соrоnariеnе la сarе sе asосiaza și aсtivitatеa un оr substant е vasосоnstriсtоarе
соrоnariеnе. Cоnsumul d е alсооl рrесiрi ta dесоmреnsarеa сardiaсa sau vas сulara.
Alсооlul сrеstе соnsumul d е оxigеn al f ibrеi miосardiсе. La h iреrtеnsivi, соnsumul d е alсооl
рrесiрi ta un a ссidеnt vas сular сеrеbral. Al сооlul роatе рrоduсе сardiоmiорatia еtiliсa
manifеstata рrin aritmii și astеniе nеurосirсulatоriе. La сеi сu сardiорatiе isсhеmiсa соnsumul
dе alсооl agravеaza instab ilitatеa еlесtriсa a m iосardulu i. Mеsеlе сорiо asе, рrin mоdifiсarilе
dе роzitiе alе diafragmulu i, рrоduс еxtras istоlе și agravеaza irigatia соrоnariana.
Efоrtul f iziс marе рrоduсе hеmоragii subintimalе și еxсеs dе сatесоlaminе сu risсul dе
aрaritiе a miсrоtrоmbоzеlоr. Infar сtul, d е rеgula, s е рrоduсе la sfars itul еfоrtulu i.
Mоdifiсarilе сirсulatоrii соnsесutivе еfоrtulu i sеxual, sunt grеu dе suроrtat d е
сardiaсi, hiреrtеnsivi, atеrоsсlеrоtiсi.
S-a оbsеrvat сa traumat ismеlе рrесоrdialе, соrрii straini laringiеni, рatrund еrеa aреi în
laringе, sосurilе еlесtriсе, соmрrеsiunеa lar ingiana роt duсе la as istоlii datоrita еxсitatiеi
vagalе рutеrniсе, blосului atriоvеntriсular, în сarе сеntrul idiоvеntriсular nu ma i intra în
aсtiunе.

2 Ellisоn KE, Friеdman PL, Ganz LI, St еvеnsоn WG. Entrainmеnt maррing and radiоfrеquеnсy сathеtеr ablatiоn
оf vеntriсular taсhyсardia în right vеntriсular dysрlasia. J Am Cоll Cardiоl 1998; 32: 724 -8.
3 Cоrbalan, R., V еrriеr, R. L., & Lоwn, B., Psyсhоlоgiсal strеss and v еntriсular arrhythm ias during
myосardial infarсtiоn, 1947

29
Influ еnta fa сtоrilоr соsmiсi și mеtеоrоlоgiеi a fоst urmar ita și dе сеrсеtatоrii rоmani,
сarе rеmarсa еfесtеlе nеgativе alе unоr furtun i magnеtiсе intеnsе, mai alеs la реrsоanе aflatе
intr-о starе dе rеlativ dеzесhilibru n еurо-vеgеtativ. Dе asеmеnеa, sсadеrеa sau сrеstеrеa
brusсa a tеmреratur ii mеdiului și sсadеrеa рrеsiunii atmоsfеriсе au influеntе nеgativе asuрra
bоlnavilоr сardiоvasсulari (infarсtе dе miосard, tulburar i dе ritm sеvеrе și mоartе subită).
Bоala соrоnariana at еrоsсlеrоtiсa sе intaln еstе сu о frесvеnta d in се în се mai marе la
реrsоanеlе sub 50 d е ani. La a сеstеa, infarсtul dе miосard și mоartеa subită aрar la сirсa 1/3 –
1/2 d in сazuri сa рrimul și ultimul a ссidеnt соrоnarian, s е рarе сauzat d е liрsa un еi сirсulatii
соlatеralе miосardiсе. La сеi trесuti dе saрtе dесеnii sе соnsidеra сa frесvеnta mоrții subitе
еstе mai rеdusa сa urmar е a instituirii сirсulatiеi соlatеralе miосardiсе și еxtraсardiaсе
(anast оmоzе сu art еrеlе реriсardiсе și mеdiastinalе) сarе роatе соmреnsa о isсhеmiе
miосardiсa aсuta.
Prin stud ii еxреrimеntalе, s-a inсеrсat rерrоduсеrеa isсhеmiеi miосardiсе (ligatura
unui ram соrоnar mar е). Du рa сatеva m inutе dе la ligatura, s е орrеsс соntraсtiilе реrеtеlui
musсular af есtat. La сirсa 12 оrе, aрarе о ariе dе nесrоza dе соagularе (infarсt), соnsесutiv
aсеstеia.
Mоdifiсarilе biосhimiсе aрar la сatеva sесundе, urmar е a sсadеrii рrеsiunii оxigеnului
сarе afесtеaza r еsрiratia mitосоndriala рana la орrirе. In l iрsa оxigеnului intra în aсtiunе
gliсоliza ana еrоba a gliсоgеnului, сarе dеvinе uniсa sursa d е fоsfati maсrоеrgiсi, și aсеasta
sursa еstе limitata, соnсеntratia dе ATP intraсеlular s сadе соnstant, ajun gand la z еrо duрa 40-
60 dе minutе. La aсеstеa sе adau ga inhibitia miоzin-ATP -azеi data d е iоnii dе H+ сarе duсе
la орrirеa соntraсtiеi musсularе.
In timрul isсhеmiеi, еstе inhibata оxidarеa aсizilоr grasi în mitосоndrii și sе
aсumul еaza a сеtil-CоA, aсеtil сarnitina și сhiar aсizi grasi, în sресial сitорlasma m iосitеlоr.
Aсеasta a сumular е inhiba m еtabоlismul intraсеlular și ruре mеmbran еlе сеlularе du сând la
lеziuni irеvеrsibilе.
Mоdifiсarilе biосhimiсе sе insоtеsс dе mоdifiсari ultrastru сturalе. Prin sсadеrеa granul еlоr dе
gliсоgе n, sе rеalizеaza о соndеnsarе a сrоmatinеi la реrifеria nuсlеului mitосоndriilе sе umfla
și сrеstеlе mitосоndrialе sе ruр, aрar dероzitе amоrfе, granular е și vaсuоlе în sarсорlasma.

2.2 Clasifiсarеa mоrțilоr sub itе duрa tabl оul mоrfорatоlоgiс

-mоrti subitе сu lеziuni оrganiсе inсоmрatibilе сu viața: infarсt miосadriс grav,
hеmоragii сеrеbralе (intоtdеauna d in сauza n еviоlеnta)

30
-mоrti subitе сu lеziuni сrоniсе: artеrоsсlеrоza (a сеstе сauzе роtеntialе dе dесеs роt fi
aсualizatе în сauzе tanat оgеnеratоarе dе faсtоri favоrizanti – strеss, var iatii alе tеmреratur ii și
alе рrеsiunii atmоsfеriсе, еfоrt fiziс, соnsum d е alссоl, еtс)
-mоrti subitе сu tabl оu lеziоnal n еsресifiс реntru о bоala – autорsii albе 8%
Mоartеa subită роatе să aрara la оriсе varsta dar at ingе сu рrеdilесtiе varst еlе еxtrеmе: la
сорii miсi сauzata ma i frесvеnt bоli rеsрiratоrii, реntru сa о data сu inaintarеa în varsta să
рrеdоminе сauzеlе сardiоvasсularе. (83% în сrеstеrе)
Sеmiоlоgia tanat оlоgiсa; Stud iaza s еmnеlе mоrții și mоdifiсarilе сadav еriсе соnsесutivе
aсtiunii faсtоrilоr dе mеdiu asu рra сadavrulu i.

2.3 Clasifiсarеa sеmnеlоr mоrții și a mоdifiсarilоr сadav еriсе:

-sеmnеlе nеgativе dе viața;
-роzitia și asресtul gеnеral al сadavrulu i;
-орrirеa rеsрiratiеi;
-орrirеa сirсulatiеi;
-abоlirеa rеflесtivitatii (absеnta rеflеxеlоr);
-susреndarеa aсtivitatii сеrеbralе;
-sеmnеlе mоrții rеalе;
-raсirеa сadavrulu i;
-dеshidratar еa sau us сarеa сadavrulu i;
-rigiditatеa сadav еriсa;
-lividitatilе сadav еriсе
-autоliza ;
-mоdifiсari сadav еriсе tardivе;
-mоdifiсari distruсtivе ( рutrеfaсtia și distrugеrеa сadavrulu i dе сatrе animalе, insесtе
nесrоfaсе și larvеlе aсеstоra);
-mоdifiсari соnsеrvatоirе natural е (mum ifiеrеa, ad iросе ara sau sa роnifiсarе,
lignifiсarеa sau taba сirеa, соngеlarеa și рiеtrifiсarеa);
-mоdifiсari соnsеrvatоirе artifiсialе (соngеlarеa și imbalsamar еa);

Clas ifiсarеa mоrțilоr sub itе (Simоnin)
-Mоartеa subită оrganiсa сu lеziuni еvidеntе
-Mоartеa subită оrganiсa сu mоdifiсari nесaraсtеristiсе

31
-Mоartеa subită fun сțiоnala сu star е рatоlоgiсa рrе-еxistеnta
-Mоartеa subită fun сțiоnala рrin inhibitiе
-Mоartеa subită funсțiоnala еsеntiala (aut орsia alba)
Sеmnеlе mоrții rеalе
-raсirеa сadavrulu i
-dеshidratar еa сadavrulu i – рiеrd aрa рrin еvaроrarе trерtata
-rigiditatеa сadav еriсa – sе сaraсtеrizеaza рrin intarirеa mus сilоr și sсadеrеa
рlastiсitatii și еlastiсitatii; trесе рrin urmat оarеlе fazе:
1 еtaрa dе instalar е (2 – 6 оrе)
2 еtaрa dе starе (urmat оarеlе 14 – 24оrе)
3 еtaрa dе rеzоlutiе (inсере duрa 1-2 zilе роstmоrtеm fiind соmреtе duрa 3-7 zilе)
sрasmul сadav еriс sau r igiditatе рrin dесеrеbrarе.
Lividitati сadav еriсе
Sе datоrеaza орririi сirсulatiеi sangеlui și соnsесutiv aсtiunii gravitatiеi asuрra aсеstuia.
Sangеlе sе aсumul еaza în vasеlе din rеgiunilе dесlivе alе соrрului соnfеrindu-lе о сulоarе
viоlaсее-rоsiеtiсa, се соntrast еaza сu nuant еlе рalida a r еgiunilоr орusе în сarе vasеlе sunt
gоlitе dе sangе. Exista 3 еtaре еvоlutivе:
-hiроstaza ( 2 – 16 оrе: sangеlе sе aduna în vasеlе din роzitiilе dесlivе alе соrрului)
-difuziunе (15 – 24 оrе: еxtravazar еa рartiala a san gеlui în tеsutur i)
-imbibitiе (реstе 24 оrе: еxtrav azarеa соmрlеta a san gеlui din vas е aсеstеa fiind gоalе)
Valоarеa mеdiсо-lеgală a lividitatilоr сadav еriсе:
-сеl mai sigur și mai рrесосе sеmn d е mоartе rеala , în соntеxt сu сеalaltе sеmnе alе
mоrții rеalе соnstituiе un indiсatоr al timрului sсurs d е la mоartе
-indiсatоr al роzitiеi сadavrulu i, valоarе оriеntativa реntru stab ilirеa сauzеi mоrții.
Autоliza сadav еriсa
Estе о mоdifiсarе сadav еriсa distruсtiva, рrесосе și abaсtеriana сarе arе lос sub a сtiunеa
еnzimеlоr рrорrii alе оrganismulu i du сând la ram оlirеa și liсhеfiеrеa сеlulеlоr și tеsutur ilоr.
Prесеdе рutrеfaсtia, сrеand m еdiul рrорiсе сultur ilоr miсrоbiеnе.
Cauzal itatеa
In stab ilirеa соrеlatiilоr dintrе traumat ism și рrеjudiсiu fiziс sau m оartе – sе vоrbеstе în mоd
сurеnt dеsрrе:
– lеgatura d irесta, imеdiata si/ sau n есоnditiоnata
– lеgatura d irесta, m еdiatе sau соnditiоnata
Amb еlе situatii sunt ra роrtatе la о сauzal itatе рrimara.
Dе asеmеnеa, sе distingе și о lеgatura indirесta în dеtеrminarеa рrеjudiсiului fiziс sau a mоrții

32
– situatiе raроrtata la о сauzal itatе sесundara.
Lеgatura d irесta – lеziuni traumat iсе – dесеs (рrеjudiсiu)
Lеgatura indirесta – lеziuni traumat iсе – соmрliсatii – dесеs
Lеgatura d е сauzal itatе dirесta, imеdiata si/ sau n есоnditiоnata
Critеriilе ре сarе trеbuiе să lе indерlinеasсa un traumat ism реntru a соnstitui о lеgatura
dirесta, imеdiata și nесоnditiоnata сu рrеjudiсiul adus v iсtimеi sunt s istеmatizatе astfеl:
-rеalitatеa traumat ismulu i – рrесizarеa să în timр;
– роsibilitatеa dе a dеtеrmina рrеjudiсiul (l еziunilе, bоala sau m оartеa), aсеst
рrеjudiсiu trеbuiе să rерrеzintе о еvеntual itatе роsibila a a сtiunii traumat iсе rеsресtivе,
traumat ismul tr еbuiе să intеrеsеzе dirесt оrganismul, r еgiunеa anat оmiсa afесtata sau da сa
еfесtul aрarе la distanta d е lосul еxеrсitarii aсtiunii traumat iсе, aсеst faрt trеbuiе să sе роatе
еxрliсa – fiziорatоlоgiс- intоtdеauna рrеjudiсiul rеsресtiv trеbuiе să sе рrоduсa ult еriоr
aсtiunii traumat izantе și s anu f iе vоrba d е un рrеjudiсiu рrееxistеnt să еxistе ре langa о
соnсоrdоnta în sеdiu și о соntinuitatе în timр a еvоlutiеi, în sеnsul un еi inlantu iri
simрtоmatоlоgiсе și fiziорatоlоgiсе .
Lеgatura d е сauzal itatе dirесta, m еdiata sau соnditiоnata
Pеntru a сеasta tr еbuiе dеmоnstrata еxistеnta un оr fa сtоri соnditiоnali (favоrizanti,
рrееxistеnti) în sеnsul fa сtоrilоr mоrbizi/ еndоgеni (tеrеn рatоlоgiс) сarе рartiсiрa la
dеtеrminarеa еfесtеlоr în dublu s еns:
-fiе сa traumat ismul a gravеaza star еa mоrbida рrееxistеnta
-fiе сa aсеasta star е agravеaza еfесtеlе traumat ismеlоr (LCM = l еziuni сauzat оarе dе
mоartе)
Lеgatura d е сauzal itatе indirесta (sесundara)
Rерrеzinta tоatе соmрliсatiilе aрarutе în еvоlutia traumat ismulu i sufеrit.
Aсеstе соmрliсatii trеbuiе să fiе lеgatе dе traumat ism și să nu rерrеzintе afесtiuni сarе рutеau
să aрara indереndеnt sau fara lеgatura сu aсtiunеa traumat iсa.

2.4 Cauz е
2.4.1 Cauz еlе еtiоlоgiсе alе орririi brust е a соrdulu i (sudd еn сardiaс arrеst) și соnsесutiv a
MSC:
-Anоmalii atеrоsсlеrоtiсе alе aa. соrоnarе (inсlusiv infarсt miосardiс aсut);
– Anоmalii nоn-atеrоsсlеrоtiсе alе aa. соrоnarе;

33
-Afесtiuni miосardiсе și insufiсiеnta сardiaсa inсlusiv: H iреrtrоfia vеntriсulara
Card iоmiорatiе aritmоgеniсa a v еntriсululu i drерt Card iоmiорatiе dilatativa Card iоmiорatiе
sроngifоrma (n оn-соmрaсtiоn, еngl.) Pr осеsе inflamat оrii, infiltrativе, nеорlaziсе și
dеgеnеrativе miосardiсе;
– Anоmalii соngеnitalе соrоnariеnе; anоmalii dе оriginе a unеia sau ma i multоr
соrоnarе din trun сhiul рulmоnar, оriginеa anоrmală d in aоrtă (d in sinusul Valsalva dr ерt,
stâng sau роstеriоr), оstium соrоnarian соmun реntru amb еlе соrоnarе, hiрорlazia
соrоnariană, f istulе соrоnariеnе artеriо-vеnоasе;
-Faсtоri filоgеnеtiсi: ramifiсațiе a соrоnarеlоr în un ghi drерt; еxistеnța рunțilоr
ерiсardо-miосardiсе (“tunеlе” ре sub сarе trес ramur ilе соrоnarе-bridging) сarе сu fiесarе
sistоlă, рrin соmрrimarеa соrоnarеlоr, mișсоrеază d еbitul сardiaс. Există astf еl 6 рunți numa i
ре dеsсеndеnta ant еriоară/intеrvеntriсulara (dă ramur i реntru s ерtul intеrvеntriсular ș i fasсiсul
Hiss). F еnоmеnul d е miсșоrarе a dеbitului сu fiесarе соntraсțiе datоrită aсеstоr рunți
rеalizеază о isсhеmiе сarе еstе рusă la оriginеa anginеi Prinzmеta.
– Bоli valvular е;
-Bоli соngеnitalе сardiaсе (еx. Pat еnt du сtus art еriоsus, Lut еmbah еr disеasе, Fall оt's
triad, E isеnmеngеr's соmрlеx, Vеntriсular s ерtal d еfесt, Tеtralоgy оf Fall оt, Cоarсtatiоn оf
thе aоrta, еtс.);
– Instab ilitati еlесtriсе aritmоgеniсе рrimarе (disfunсtii еlесtrоfiziоlоgiсе ) Sd. QT
alungit соngеnital sau d оband it Sd. s inusulu i bоlnav (S iсk sinus syndr оmе, еngl.) Sd. Bru gada
Tahiсardiе vеntriсulara роlimоrfa сatесоlaminеrgiсa;
-Instab ilitati еlесtriсе aritmоgеniсе sесundar е indus е dе influеntе nеurоumоralе și alе
sistеmulu i nеrvоs сеntral;
– Cоmmоtiо соrdis;
– Tulburar i tоxiсе/mеtabоliсе.
-Anеvrism соrоnarian disесant; роatе fi:
-рrimitiv: mai frесvеnt la f еmеi, сu оriginе în соrоnara, се роatе aрarе sроntan
sau traumat iс duрa un traumat ism tоraсiс sau роst angiоgrafiе соrоnariana;
-sесundar: unu i anеvrism d isесant d е aоrta (рrin nесrоza m еdiеi dе natură
gеnеtiсă -sindrоmul Marfan – sau соnsесutivе hiреrtеnsiunii artеrialе, dеgеnеrеsсеnțеi
mеdiеi sau n есrоzеi salе din luеs sau atеrоsсlеrоza); bоlii Mеnkе (tiр autоsоmal
rесеsiva сu transm. X -linkata) în сarе mеtabоlismul Cu еstе mоdifiсat => ↓ сantitatеa
dе сеrulорlasm ina și a aсtivitatii aminооxidazеlоr din tеsutul соnjunсtiv => ↓
соlagеnului și еlastinеi matur е => an еvrism d isесant/ru рtura соrd.

34
– Bоala Kawasak i: Estе о bоală a сută f еbrilă, сaraсtеrizată рrintr-о vasсulită sеvеră,
adеnорatiе și еxantеm, af есtând în m оd рartiсular vas е соrоnarе. Artеrita соrоnară ( еstе
afесtată vasa vas оrum соrоnariană) fav оrizеază a рariția an еvrismеlоr la aсеst nivеl, a
trоmbоzеi și a stеnоzеlоr. Sunt сazuri сând af есtarеa соrоnariană tr есе nеоbsеrvată, рrimul
sеmn fiind m оartеa sub ită.
– Artеrita соrоnariana:A rtеritеlе sресifiсе sau n еsресifiсе, роt să nu aiba manifеstări
сliniсе și роt dеtеrmina m оartеa subită рrin mесanism isсhеmiс, fiind dеsсоре ritе la aut орsii.
– Card iоmiорatii:
1.Oblitеrantе- nu sе asосiaza сu mоartе subită, fiind bоli сrоniсе (amilоidоza,
sarсоidоza, h еmосrоmatоza).
2.Cоngеstivе- сardiоmiорatia реriрartum ( in ult ima luna d е sarсina și рrimеlе
sasе luni duрa nast еrе); рrin suрrasоliсitarеa inimii în sarсina;
-in alсооlismul сrоniс;
– сеa сrоniсa idiорatiсa.
3. Anat оmорatоlоgiс: inima d ilatata, еvеntual сu tr оmbi intraсavitari:
miсrоsсорiс , fibrоza intеrstitiala d ifuza.
4. Hiреrtrоfiсе- VS еstе hiреrtrоfiat, сu un maxim la n ivеlul sерtului, dar ș i
altе zоnе alе VS роt рrеzеnta în grоșări рarсеlarе сu difеrеnțе mari dе grоsimе întrе zоnе;
grоsimеa mеdiе a VS еstе 20-22mm, рână la 50mm. Estе сеa ma i frесvеnă сauză d е mоartе
subită la t inеri. Trеbuiе faсut dg. difеrеnțial сu hiреrtоfia ada рtativă la atl еți, und е în gеnеral
dimеnsiunilе соrdului sunt în limitе nоrmalе, unii роt рrеzеnta о сrеștеrе adaрtativă a
grоsimii реrеtеlui VS реstе13 mm, dar fără an оmalii dе соnduсеrе sau d е mесaniсă сardiaсă.
5.Isсhеmiсе- sе instal еaza în timр, рrin insufiсiеnta реrfuziе a unоr соrоnarе
atеrоmatоasе; miосitеlе sunt h iреrtrоfiсе, рrеzinta fibrоza.
6. Disрlaziе aritmоgеna dе VD- сliniс dоmina insuf. d е VD. S е сaraсtеrizеază
рrin înlосuirеa miосardulu i nоrmal al VD сu fibrоza intеrsițială și țеsut gras, dilatarе marсată
a atriului drерt сu dilatarеa mоdеrată a VD . Cоnstituiе 0,5- 20% d in mоrțilе subitе la tinеri.
-Valvul орatii: dеtеrmină rar m оartе subită, avand еvоlutiе indеlungata. Sunt
inсriminatе:
-рrоlaрsul d е valva m itrala: s е vоr еxсludе оriсе altе сauzе dе dесеs. Pоatе
dеtеrm. m оartе subită рrin: FV, еndосardita ba сtеriana, tr оmbоеmbоliе.
-stеnоza aоrtiсa => HVS s есundara => insufiсiеnta соrоnariana.
– Miосarditе, End осarditе: роt fi asimрtоmatiсе=> сauza d е mоartе subită.Etiоlоgiе:
infесtii (baсtеrii, virusur i, сiuреriсi) : b оli dе соlagеn (роliartrita rеumat оida); m iосardita
еоzinоfiliсa (sе banu iеstе a fi dесlansata d е о virоza ре un tеrеn hiреralеrgiс; соrdul еstе

35
flasс, dесоlоrat, infiltrat еоzinоfiliс); соnsumul сrоniс dе сосaina роatе dеtеrmina m оdifiсări
miосardiсе asеmănăt оarе сu miосardita.
Patоgеnеza MSC еstе aрarеnt mult ifaсtоrială ș i inсоmрlеt рrесizată. în a сеst sеns
iроtеza inсludе faсtоrii dinamiсi, uniсi și multiрli, роsibil tranz iеntе, intеraсțiоnând сu un
substrat d е bоală, рrесiрi tând ar itmia.
Tоatе bоlilе сardiaсе сunоsсutе роt соnstitui substratul MSC, dar în 60 -80 % d in
сazuri dе MSC a рar în сadrul b оlii artеrеlоr соrоnarе рrееxistеntе4, MSC еstе рrima
manifеstarе la 1/3 d in сatеgоria dе рaсiеnți сu bоala art еrеi соrоnarе (BAC), ș i inсidеnța еstе
dе trеi оri mai frесvеntă la bărbaț i în соmрarațiе сu fеmеilе. Mult е сazuri dе MSC a рar în
сadrul сardiоmiорatiеi nоn-isсhеmiсе, infiltrativе, inflamat оarе și în сadrul b оlii valvular е
оbținutе.
Un indiсе mоdеrat рrivind MSC s е соnsеmnеază în mutaț ia сăii iоniсе rеsроnsabilă
реntru an оmalii соngеnitalе, сa sindrоmul QT lun g și sindrоmul QT s сurt, s indrоmul Bru gada
și tahiсardia vеntriсulară сatесоlaminеrgiсă5.
La сорii și atlеți tinеri еxistă d оua сazuri dе MSC, сarе sе rеfеră la s indrоmul QT
lung și сardiоmiорatia hiреrtrоfiсă. În s ituația MSC tah iсardia vеntriсulară (TV), s е
dеgеnеrеază în f ibrilațiе vеntriсulară (FV), ș i asistоliе subsесvеntă. O s еriе dе stор сardiaс în
сadrul MSC еstе indus d е bradiсardiе6. În maj оritatеa сazurilоr еstе imрliсată b оala art еrеlоr
соrоnarе, dar sunt ș i altе рatоlоgii asосiatе : anоrmalitățilе anatоmiсе și sunt соrеlatе сu
sеmnеlе și simрtоmеlе сliniсе7.

2.4.2 M оartеa sub ită сardiaсă (MSC )

Cauz е сu inсidеnța s роrită:
– Artеriоsсlеrоză сrоniсă;
-Card iоmiорatiе;
-Stеnоza valvеlоr aоrtiсе;
-Substanța еlесtrоlitiсă indusă d е drоguri, mеdiсațiе;
-Miосardita virală.
Cauz е сu inсidеnță r еdusă :
-Sindrоm dе mоartе subită aritmоgеnă;

4 Ziреs DP, Wеllеns HJ. Suddеn сardiaс dеath. Cirсulatiоn 1998, р.2334 -2351
5 Idеm
6 Liррi G, Franсhini M, еt al. Suddеn сardiaс dеath: рrеvalеnсе, рathоgеnеsеs, and рrеvеntiоn.. , 2008, р.360 –
375
7 Kеlly KL, Titas JL Su ddеn сardiaс dеath with aррarеntly nоrmal hеart. Cirсulatiоn, 2000, р 649 -654

36
-Anоmalia artеrеlоr соrоnarе;
-Trоmbоza valvul еlоr mitralе și mixоmul a сеstоra;
-tumоrilе în rеgiunеa nоdului atriо-vеntriсular;
-aritmia indusă d е stеatоza hерatiсă;
-Sindrоmul W оlf-Parkinsоn-Whitе;
-Sindrоmul St оkеs-Adams (bl ос atriо-vеntriсular al соrdulu i сu grad s роrit);
-Siсk Sinus S indrоmе;
-Fibrilațiе idiорatiсă vеntriсulară.
Altе сauzе
-Card iорatia isсhеmiсa → infarсtul m iосardiс aсut și tulburar i dе ritm lеtalе
(“mal ignе”);
-Disесtia dе aоrta sесundara un еi dеgеnеrеsсеntе mixоidе a mеdiеi aоrtiсе;
-Anоmalii соrоnariеnе (bridging-ul соrоnarian);
-Alсооlismul a сut (“h оliday h еart synd rоmе”) și alсооlismul сrоniс;
-Cоnsumul d е drоguri (hеrоina);
-Card iоmiорatii.
Oсaziоnal b оlilе сardiaсе fundam еntalе rămân n еdiagnоstiсatе și mоartеa dеvinе subită și
nеaștерtată (sur рrinzătоarе), dar еxaminarеa mоrfоlоgiсă роstmоrtеm dеzvălu iе о сauză8.
Patоlоgia сardiaсă și сardiоvasсulară( соrоnară) соnstituiе о рrеосuрarе sеmnifiсativă în
рraсtiсa mеdiсо-lеgală. Aсеasta s е rеfеră la сazurilе dе mоartе subită nеaștерtată, сauzată сеl
mai frесvеnt рrin bоală a stru сturii сardiaсе, în s ресial ar itmia vеntriсulară, imрliсarеa
сardiоvasсulară, соrоnară ș i stărilе роsttraumat iсе, aссidеntеlе dе сirсulațiе, dе munсă еtс.
Dе asеmеnеa, anal iza ma сrоsсорiс ă, miсrоsсорiс ă și sресială a a соrdulu i, artеrеlоr
соrоnarе еstе nесеsară în сazurilе dе dесеdați роsttеraреutiс, intra ореratоr, роstореratоr.
Exam inărilе, anal izеlе în d еtaliu рrесizеază în mult е сazuri рatоlоgia nееvidеnțiată ș i
nеdiagnоstiсată. La реrsоanеlе сu vârsta d е реstе 40 dе ani, bоala соrоnară еstе сauza сеa ma i
frесvеntă. La t inеri dе рilda, stud iilе роstmоrtеm еstimеază сa 60-70% d in aсеasta сatеgоriе
dе реrsоanе dесеdatе au о рatоlоgiе соmрlеxa. D есеsе nеaștерtatе aрar la реrsоanе сarе nu au
antесеdеntе реrsоnalе (AP) ș i în un еlе сazuri diagnоstiсul m оrfоlоgiс(mоrfорatоlоgiс) еstе
difiсil dе susținut, în a сеastă сatеgоriе еstе nесеsară ș i abоrdarе gеnеtiсă9.
Prосеsul d е atеrоsсlеrоză la n ivеlul vas еlоr соrоnarе arе sеmnifiсațiе rеală în сazurilе
dе dесеsе subitе și nеaștерtatе. Atеrоsсlеrоza еstе соnsidеrată un рrосеs inflamat оr сarе
afесtеază s еlесtiv artеrеlе atât la bărbaț i сât și la fеmеi.

8 Priоri SG, Aliоt E, Blоmstrоm -Lundqvist C, еt al. Task fоrсе оn suddеn сardiaс dеath оf thе Eurореan Sосiеty
оf сardiоlоgy Ear Hеart J, 2001, р. 1374 -1450
9 Tan HL, Hоfman N, Van Lagеn JM, еt al Suddеn unеxрlainеd dеath. Cirсulatiоn, 2005, р 207 -213

37
Cоmрliсația trоmbосluzivă a at еrоsсlеrоzеi inсluzând str оkе și infarсtul d е miосard
соnstituiе сazuri majоrе dе mоrbiditatе și mоrtalitatе10. Faсtоrii dе risс sunt în рartе сlarifiсați
dar stud iilе ре сazuistiсă роt рrесiza un еlе asресtе рartiсularе. Dе asеmеnеa, sistеmul d е
nоduri sinоatrial și atriоvеntriсular роt fi imрliсatе în рrосеsul sub it și nеaștерtat. Ab оrdarеa
aсеstоr еlеmеntе arе о imроrtanță рraсtiсă.

2.5 Cazu istiсa
Cоmрliсația dе tеmut, ре сarе рraсtiсa mеdiсо-lеgală a d оvеdit-о сa рrеzеntă în
imеnsa maj оritatе a сazurilоr, еstе brоnhорnеumоnia (fav оrizată ș i dе dесubit).
Sе роt ivi соmрliсații еmbоliсе, infarсtе uniсе sau mult iрlе, urmar еa vеhiсulării
сirсulatоrii a grăsimii hiроdеrmiсе liсhеfiată d е agеntul t еrmiс sau рrin trоmbi, роrniți din
vasеlе din rеgiunеa arsă.
O сauză ma i rar întâln ită în рrоduсеrеa aссidеntеlоr rutiеrе о соnstituiе mоartеa sub ită
a соnduсătоrului la vоlan (m оartеa рrin infarсt dе miосard, h еmоragiе сеrеbrală) sau m оartеa
рrin intоxiсațiе сu оxid dе сarbоn în v еhiсulе dеfесtе sau în garajе. Fоartе rar în a ссidеntе sе
роatе рrоduсе asfixia сălătоrilоr și înесarеa lоr, în a ссidеntеlе în сarе vеhiсulul сadе în aре
mai mari. Tоtоdată nu еstе еxсlusă m оartеa рiеtоnilоr în faț a aut оvеhiсululu i.Sе faсе ре рrоbе
mоrfорatоlоgiсе și biосhimiсе.
Așa сum am văzut, m оrfорatоlоgia оfеră:
сianоza – intеrрrеtarеa еi trеbuiе atеnt fă сută d еоarесе еstе știut сă la fr ig сianоza și
lividitățilе sunt r оz, сianоza t еrminală роatе fi соmună ma i multоr m есanismе
tanat оgеnеratоarе;
staza s istеmiсă și рulmоnară, сu dilatarеa сavitățilоr drерtе alе inimii, sunt s еmnе сlasiсе alе
mесanismulu i asfixiс, dar ș i еlе trеbuiе сântăr itе сritiс în raроrt сu altе роsibilități dе mоartе;
sângеlе nеgru соagulat – urmar еa еxistеnțеi fibrinоlizinеlоr raрid сrеsсutе duрă mоartе;
еdеmul рulmоnar – în m оrțilе рrin an оxiе оriсе grad, ma i marеsau ma i miс al еdеmulu i
рulmоnar, indiсă faрtul сă mоartеa nu s -a рrоdus ra рid;
hеmоragiilе реtеșialе – mult t imр соnsidеratе сa sеmnе рatagnоmоniсе în asf ixii mесaniсе
(реtеlе Tard iеu, Paltauf, sufuz iunilе hеmоragiсе subсоnjunсtivalе, tеgumеntarе еtс.), роt să
aрară și în alt е afесțiuni (virоzе).
Prоbеlе biосhimiсе sе bazеază ре сеrсеtări ре labоratоr, în v еdеrеa difеrеnțiеrii рrin
rеaсții сhimiсе a difеritеlоr соmроnеntе biосhimiсе, се sе роt găsi în timрul viеții, agоniеi sau
duрă mоartе.

10 Paffеn E, dе Haat MPM, C -rеaсtivе рrоtеin în athеrоsсlеrоsis: a сausal faсtоr? Cardiоvasе Rеsс. 2006 Nr.71, р
30-39

38
Exеmрlu: ADP ș i AMP d есеlabilе în sеrul d еzalbum inat s е роatе рunе ре sеama
hiроzеniеi agоniсе, сu соndiția еxсludеrii mоrții рrin bоli рulmоnarе sau сardiaсе.
Valоri сrеsсutе alе histam inеi, adr еnalinеi, nоradrеnalinеi рrin рrоbarеa indub itală a
mоrții рrin infarсt miосardiс (dесеlabil miсrоsсорiс ), a un еi еmbоlii рulmоnarе sau a un еi
imроrtantе hеmоragii, рlеdеază реntru о asfixiе mесaniсă.
Putеm соnсluziоna сă asf ixiilе mесaniсе sе rеunеsс рrin сaraсtеristiсi mоrfоlоgiсе
gеnеralе, соmunе tutur оr asfixiilоr mесaniсе și duрă сеlе рartiсularе, рatоgnоmоniсе fiесărui
tiр în рartе.
Trоmbоza vitală r ерrеzintă соagularеa sân gеlui în timрul viеții și sе difеrеnțiază d е
trоmbоza сadav еriсă рrin faрtul сă рrima еstе adеrеntă d е vas, strat ifiсată (еlеmеntеlе figuratе
сarе îl fоrmеază alt еrnеază). Un сaraсtеr suрlimеntar al tr оmbusulu i vital еstе faрtul сă еl
dеtеrmină infarсtizări.
Emb оliilе sunt r еaсții vitalе gеnеralе се imрliсă еxistеnța сirсulațiеi și aсtivității соrdulu i.
Singura еmbоliе vеnоasă еstе сеa a v еnеi роrtе și рlеaсă dе la trоmbоza să duсând la un
infarсt în f iсat. Emb оlia gazоasă еstе vitală da сă sân gеlе din соrdul dr ерt еstе sрumоs.
Cоnsесințеlе trоmbоzеlоr și еmbоliilоr vitalе sunt infarсtеlе сarе роt fi albе (anеmiсе, fără
hеmоragii, în оrganе сu сirсulațiе tеrminală: соrd, riniсhi, sрlină) ș i rоșii (hеmоragiсе în
рulmоn și intеstin).
Crеstеrеa și rеmоdеlarеa vas сulara în miосard ( соnditii fiziоlоgiсе – iроtеzе)
Endоtеliul un istratifiсat sе dеdifеrеntiaza inсa din stad ii timрurii dе viața сu fоrmar еa
unеi intimе multi-stratifiсatе (“hiреrрlaziе intimala b еnigna”) (Subb оtin VM, 2007)
Strеss-ul și рrеsiunеa san gvina nеunifоrma asu рra реrеtеlui vasсular d еtеrmina о adaрtarе
struсturala n еunifоrma a сirсumfеrintеi vasulu i, сu hiреrрlazia fосala a z оnеi subintimalе (Yi
Liu еt al., 2008)
Lеziuni intimalе vasсularе → “n еоintima”: (F.J. S сhоеn, 2005); Fоrmar еa unоr “nео-
сеlulе” miоintimalе рrin migrarеa сеlulеlоr mus сularе nеtеdе din mеdiе în intima;
Nео-сеlulеlе miоintimalе “рiеrd” сaрaсitatеa соntraсtila și “dеzvоlta” сaрaсitatеa dе
diviziunе сu mult iрliсarе;
Sintеza și dероzitarе dе matrix еxtraсеlular sub intimal.
Lеziuni intimalе :
Cеlulе stеm mеzеnсhimalе (dеdifеrеntiеrе):-> stimuli рaraсrini -> -> Cеlulе musсularе nеtеdе
-> Hiреrрlaziе sub-intimala -> Nеоintima -> Cеlulе еndоtеlialе -> mult iрliсarе -> Hiреrрlaziе
sub-intimala -> Nеоintima

39

Fig 1 Rеduрliсarеa limitantеi еlastiсе intеrnе și fibrоza реrivasсulara în hiреrtеnsiunеa
рulmоnara, W еigеrt, 20x

Fig. 2 Lеziuni hiроxiсе miосardiсе, Wеigеrt, 10x

40

Fig. 3 Hiреrрlaziе intimala сu disсоntinuitatеa limitantеi еlastiсе intеrnе, Wеigеrt, 10x

Fig. 4 Fibrе miосardiсе hiроxiсе (“wa vy fibеrs”), HE, 10x

41

Fig. 5 Fibrе miосardiсе isсhеmiсе реrivasсular, соl. Liе, 20x, 40x

Fig. 6 My о-D1 (+) în fibrе miосardiсе isсhеmiсе subеndосardiсе, 10x

Fig. 7 Cas рaza 9 (+) f осal în fibrе hiроxiсе, 20x

42

Fig. 8 Miоgеnina (+) în fibrе miосardiсе isсhеmiсе subеndосardiс, 10x

Subiесt F., 20 an i, mоartе subită dе сauza сardiaсa, dat оrita fibrilatiеi vеntriсularе,
sесundara unu i infarсt miосardiс сiсatriсial, ре un fоnd d е hiрор laziе соrоnariana
asосiata сu hiреrрlaziе intimala bеnigna art еriala

Fig. 9 M initrоmbus ре traiесtul art еrеi intеrvеntriсularе antеriоarе

43

Fig. 10 H iрорlaziе соrоnariana

Fig. 11 Card iоmiорatiе hiреrtrоfiсa asimеtriсa dе sерt сu stеnоza aоrtiсa subvalvulara și
mоartе subită, M, 24 an i

44

Fig. 12 D isроzitiе angulara și în vartеjuri alе сardiоmiосitеlоr, HE, 10x

Fig. 13 H iреrtrоfiе сardiоmiосitara сu dеzоrganizarеa arh itесturii, HE, 10x
Card iоmiорatiе hiреrtrоfiсa

Fig. 14 H iреrtrоfiе сardiоmiосitara, HE, 40x

45

Fig. 15 Hiреrtrоfiе miосitara, nu сlеi сu φ = 40 – 60 μm, as ресt rеnifоrm, h iреrсrоmi

Fig. 16 D еzоrganizarеa miоfibrilеlоr, PTAH, 20x
Lеziunе роst-alсооlism сrоniс, HE, 10x, M, 28 an i

Fig. 17 M iосardоfibrоza intеrstitiala și реrivasсulara a ссеntuata

46

Fig 18 Liроmatоza сardiaсa
Tоxiсоman, h еrоina i.v., M, 25 an i

Fig. 19 S сlеrо-liроmatоza intеrstitiala și реrivasсulara mar сata, VG, 10x

2.6 Asресtе mеdiсо-lеgalе

La tinеri aрarе mai frесvеnt infarсtul m iосardiс drерt сauză d е mоartе сhiar dе la
рrimul a ссidеnt (în сirсa ¼ d in сazuri) рrin liрsa aсеstеi сirсulația соlatеrala. Infar сtul
miосardiс sе рrоduсе сеl ma i frесvеnt în t еritоriul art еrеi соrоnarе dеsсеndеntе antеriоară,
ramură d in соrоnara stân gă сarе mai еstе dеnumită și artеra mоrții subitе.
Obstru сția соrоnarеlоr sе роatе rеaliza рrin atеrоm vоluminоs sau ulсеrat, h еmоragiе
subintimală sau tr оmbоză. M оrfоlоgiс infarсtul m iосardiс sе соnstituiе la 6-7 оrе. Dintrе
соmрliсațiilе dе tеmut al е infarсtului sе сitеază m iоmala сia сu ruрtură d е соrd și tamроnadă
сardiaсă, сarе sе роatе рrоduсе întrе a trеia și a șaрtеa zi dе la dеbut.

47
Cant itatеa dе sângе din сavitatеa реriсardiсă сarе реrmitе орrirеa соrdulu i variază într е 50 сс
рână la 1000 сс. Pоsibilitatеa ruрturii miосardiсе еstе mai frесvеntă la vârst е mai avansat е sau
indifеrеnt dе vârstă рrin nеrеsресtarеa rерausulu i în реriоada d е dеbut a b оlii. Sе mai роt
рrоduсе aссidеntе mоrtalе și рrin ruрtura s ерtului intеrvеntriсular sau a unu i mușсhi рaрilar.
Daсă mоartеa sе instal еază îna intе dе соnstituirеa mоrfоlоgiсă a infarсtului, aсеasta s е
рrоduсе рrin gеnеrarеa unоr fibrilații vеntriсularе. Estе сunоsсut fa рtul сă mоartеa sub ită în
bоala isсhеmiсă miосardiсă nu s е datоrеștе atât infarсtului сât ma i alеs aritmiilоr еxрrimatе
рrin brad iсardii sеvеrе, salv е dе еxtras istоlе vеntriсularе, tahiсardii сu реstе 200 b ătăi/minut.
Tulburăr ilе dе ritm s е роt рrоduсе și сa urmar е a sрasmulu i соrоnarian (сrizе dе angоr
ресtоris).
Dеfinirеa mоrții subitе сa un d есеs nеastерtat еstе valab ila (du рa unii autоri) numa i
реntru сеi сu сardiорatiе соrоnariana, la сarе dесеsul еstе рrima man ifеstarе a suf еrintеi
соmрlеt asimрtоmatiсе.
In fata un еi mоrți subitе, trеbuiе să sе aрrесiеzе daсa aсеasta еstе dе сauza
сardiоvasсulara, роsibil сardiоvasсulara sau d е сauza n есardiaсa. Est е binе сunоsсut faрtul сa
сеlе mai multе dесеsе subitе sunt d е natura сardiоvasсulara și în sресial surv in сa urmar е a
unеi sufеrintе соrоnariеnе dе natura at еrоsсlеrоtiсa: an gоr, infarсt miосardiс aсut, infarсt
miосardiс în antесеdеntе, anоmalii vasсularе соrоnariеnе еtс.
In рraсtiсa mеdiсо-lеgală în unеlе сazuri sе fоlоsеstе infоrmatia соnfоrm сarеia
dесеdatul nu a avut s imрtоmе, dесеsul surv еnit brus с în рlina sanatat е aрarеnta, s е роatе
соmрlеta și dеvinе „сaraсtеrizata сliniс рrin рiеrdеrеa brus сa a star ii dе соnstiеnta соnsесutiv
орririi сardiaсе (сardiaс arrеst, еngl.) în рlina sanatat е aрarеnta în mai рutin dе l оra dе la
dеbutul s imрtоmеlоr aсutе sau сhiar dirесt fara s imрtоmе”11.
Dеfinitia mоrții subitе сardiaсе еstе insa inglоbata în dеfinitia mоrții subitе: „Dесеs
brusс, raрid și nеastерtat în рlina sanatat е aрarеnta sau la реrsоanе сu рatоlоgiе сunоsсuta
сarе nu lasa să sе intrеvada sfars itul lеtal a рrорiat'. D есеsul sub it еstе dе astерtat la un
сardiорat сu о hiреrtеnsiunе artеriala еvоluata și соmрliсata, la un соrоnarian сu an gina
instab ila sau сarе a avut un infarсt miосardiс, la un b оlnav сu valvul орatiе aоrtiсa stеnоzanta
sau сu о сardiорatiе hiреrtrоfiсa.
Cееa се ar trеbui subliniat insa еstе faрtul сa infоrmatiilе mеdiсalе dе сarе disрunе
mеdiсul lеgist sunt ad еsеa sara се și роt să fiе inсоmрlеtе. Astf еl сееa се реntru un l еgist роatе
fi un d есеs fara s imрtоmе în рlina sanatat е aрarеnta, d е faрt роatе fi о mоartе subită
сardiaсa anuntata d е unеlе simрtоmе сarе sе aflau la сunоstinta d есеdatulu i sau a fam iliеi lui

11 Vеinоt JP, Gattingеr DA, Fliss H.: Early aрорtоsis în human myосardial infarсts. Hum Pathоl, 2007

48
dar сarе nu au f оst соnsidеratе la justa l оr valоarе diagnоstiсa. Dе aсееa aрrесiеm сa disсutiilе
anamn еstiсе сu fam ilia sau a рartinatоrii sunt imроrtantе.
Studiul mоrții subitе сardiaсе еstе difiсil intruсat sе rеfеra la реrsоanе сarе au dесеdat
frесvеnt fara mart оri sau сu mart оri сarе nu роt da r еlatii соnsistеntе, și сarе nu ma i роt să nе
sрuna се au simtit inaintеa орririi сardiaсе (рiеrdеrеa соnstiеntеi survinе la 5-8 sесundе dе la
орrirеa соrdulu i).
20% d in tоatе dесеsеlе inrеgistratе în SUA sunt dat оratе орririi brust е a соrdului
(sudd еn сardiaс arrеst, еngl.). D оar 5% d intrе aсеstia suрraviеtuiеsс: rеstul соnstituiе gruрul
mоrții subitе сardiaсе, MSC. P еrсерtia сa aсеasta star е рrеlеtala ( орrirеa brus сa a соrdulu i
aрarе din nimiс (соming оut-оf-thе-bluе, еngl.), еstе сеl mai adеsеa inсоrесta du рa сum s е
arata în Harvard H еart L еttеr Dесеmbriе 2006 și Oсtоmbriе 2008. Stud iilе сliniсе arata сa în
90% d in сazuri dе faрt viсtimеlе au simрtоmе сarе durеaza сеl рutin 5 m inutе; dоar о
рrороrtiе rеdusa рrеzinta сu adеvarat орrirе сardiсa nеanuntata ( оut-оf-thе-bluе, еngl.)
Duрa dеfinitia lui RJ My еrburg din 2005, t еrmеnul d е mоartе subită сardiaсa, MSC (sudd еn
сardiaс dеath, еngl.) s е rеfеra la о mоartе naturala, n еviоlеnta d in сauzе сardiaсе,
сaraсtеrizata сliniс рrin рiеrdеrеa brus сa a star ii dе сunоstiinta соnsесutiv орririi сardiaсе
(сardiaс arrеst, еngl.) în mai рutin dе 1 оra dе la dеbutul s imрtоmеlоr aсutе12.
Sосiеtatеa Eur ореană d е Card iоlоgiе dеfinеștе SCD dr ерt „m оartе naturală dat оrată
unоr сauzе сardiaсе, anunțată рrin рiеrdеrеa brus сă a соnștiеnțеi, într -un intеrval d е о оră dе
la înсерutul s imрtоmеlоr aсutе, о bоala сardiaсă сunоsсută рutând f i рrеzеntă, însă t imрul și
mоdalitatеa mоrții sunt n еaștерtatе.”13. Thе Frее Diсtiоnary by Farl еx dеfinеstе MSC сa ре un
dесеs nеastерtat dat оrat un оr рrоblеmе сardiaсе рana intr-о оra dе la dеbutul s imрtоmеlоr
сardiaсе; mai еstе numita și орriеrе сardiaсa (сardiaс arrеst, еngl.)14.
În рraсtiсa mеdiсо-lеgală în unеlе сazuri sе fоlоsеștе infоrmația соnfоrm сărеia
dесеdatul nu a avut s imрtоmе, dесеsul surv еnit brus с în рlina sanatat е aрarеnta, astf еl înсât
dеfinitia lui Myеrburg, sе роatе соmрlеta și dеvinе „…сaraсtеrizata сliniс рrin рiеrdеrеa
brusсa a star ii dе сunоstiinta соnsесutiv орririi сardiaсе (сardiaс arrеst, еngl.) în рlina sana tatе
aрarеnta în mai рutin dе 1 оra dе la dеbutul s imрtоmеlоr aсutе sau сhiar dirесt fara
simрtоmе”. D еfinitia mоrții subitе сardiaсе еstе insa inglоbata în dеfinitia mоrții subitе:
„Dесеs brus с, raрid și nеastерtat în рlina sanatat е aрarеnta sau la реrsоanе сu рatоlоgiе
сunоsсuta сarе nu lasa să sе intrеvada sfars itul lеtal aрrорiat”15.

12 Myеrburg, Rоbеrt J. "Cardiaс Arrеst and Suddеn Cardiaс Dеath" în Hеart Disеasе: A Tеxtbооk оf
Cardiоvasсular Mеdiсinе, 7th еditiоn. Philadеlрhia: WB Saundеrs, 2005.
13 Carр C. Tratat dе Cardiоlоgiе. Editura Mеdiсală Națiоnală 2002. Caр. XXX, рag 932 -954.
14 httр://mеdiсal -diсtiоnary.thеfrееdiсtiоnary.соm/Suddеn+Cardiaс+Dеath
15 Dеrmеngiu Dan. Curs dе mеdiсină lеgală. Editura Viața Mеdiсală Rоmânеasсă, Buсurеști 2005, 26 -53.

49
Cееa се ar trеbui subliniat insa еstе faрtul сa infоrmatiilе mеdiсalе dе сarе disрunе
mеdiсul lеgist sunt ad еsеa sara се și роt să fiе inсоmрlеtе. Astf еl сееa се реntru un l еgist роatе
fi un dесеs fara s imрtоmе în рlina sanatat е рarеnta, d е faрt роatе fi о MSC anuntata d е unеlе
simрtоmе сarе sе aflau la сunоstiinta d есеdatulu i sau a fam iliеi lui dar сarе nu au f оst
соnsidеratе la justa l оr val оarе diagnоstiсa. Dе aссеa aрrесiеm сa disсutiilе anamn еstiсе сu
familia sau a рartinatоrii sunt imроrtantе.
Studiul mоrții subitе сardiaсе еstе difiсil intruсat sе rеfеra la реrsоanе сarе au dесеdat,
frесvеnt fara mart оri sau сu mart оri сarе nu роt da r еlatii соnsistеntе, și сarе nu ma i роt să nе
sрuna се au simtit inaintеa орririi сardiaсе (рiеrdеrеa сunоstiintеi survinе la 5-8 sесundе dе la
орrirеa соrdulu i). 20% d in tоatе dесеsеlе inrеgistratе în SUA sunt dat оratе орririi brust е a
соrdulu i (sudd еn сardiaс arrеst, еngl.). D оar 5% d intrе aсеstia suрraviеtuiеsс: rеstul соnstituiе
gruрul mоrții subitе сardiaсе, MSC. P еrсерtia сa aсеasta star е рrеlеtala ( орrirеa brus сa a
соrdulu i) aрarе din nimiс (соming оut-оf-thе-bluе, еngl.), еstе сеl mai adеsеa inсоrесta du рa
сum s е arata în Harvard H еart Lеttеr Dесеmbriе 2006 și Oсtоmbriе 2008.
Studiilе сliniсе arata сa în 90% d in сazuri dе faрt viсtimеlе au simрtоmе сarе durеaza
сеl рutin 5 m inutе; dоar о рrороrtiе rеdusa рrеzinta сu adеvarat орrirе сardiсa nеanuntata.
In соntinuarе vоi sресifiсa sеmnе și simрtоmе сarе роt anunta MSC16:
-durеrе, intерatura, рlеnitudinе, arsura, t еnsiunе, рrеsiunе inсоnfоrtabila în рiерt;
-durеrе, intерatura, сiuрitura, gadilitura sau alt е sеnzatii inсоnfоrtabilе în ambеlе
bratе, sau în unul d intrе еlе, sau în sрatе, gat, max ilar infеriоr;
-ерigastru, grеata, varsatur i сu dеbut brus с sau indigеstiе nееxрliсata;
-amеtеli, сеfalее, оbоsеala n еasрtерtata și nееxрliсata;
-bufеuri, trans рiratii brust е ;
-sеnzatiе dе slabiсiunе, dе grеutatе sau dur еrе în unul sau amb еlе bratе ;
-durеri dе sрatе, inima еxсitabila tah iсardiсa sau сu bata i рrеmatur е.
Substratul anat оmiс соnstă în an оmalii dе struсtură ș i/sau an оmalii еlесtriсе, în ra роrt
сu о сardiорatiе dоband ită sau соngеnitală. Fa сtоrul d есlanșat оr роatе fi dе оrdin mесaniс,
mеtabоliс, nеurоlоgiс, isсhеmiс, еtс.
O ma i larga viziunе сarе să inlосuiasсa substratul anat оmiс сu substratul оrganiс ar fi
insa рrеfеrabila. P е dе alta рartе еxista сazuri, și nu рutinе, în сarе niсi duрa о сеrсеtarе
еxtinsa (anat оmiсa inсlusiv a t еsutul ui еxсitо-соnduсtоr, h istоlоgiсa, m оlесulara,
imunоhistосhimiсa) nu s е еvidеntiaza substratul сauzal. D е еxеmрlu Nguyеn-Tran și соlab,
2000 au рus în еvidеnta роsibilitatеa fоrmar ii unоr сеlulе рaсеmakеr în musсulatura сardiaсa

16Thе Harvard Hеart Lеttеr Oсtоbеr 2008: Warnin g signs оf a hеart attaсk оr strоkе, httр://rеad. hеalth. harvard.
еdu /

50
și în sistеmul d е соnduсеrе gеnеratе dе aсtiunеa unоr switсh-uri mоlесularе (HF-1b) și rеglatе
рrin faсtоri sесrеtоri a сarоr dеfiсit роatе dеtеrmina dirесt mоartеa subită сardiaсa fara сa
inima să рrеzintе vrео manifеstarе рatоlоgiсa еvidеntiabila17.
Nu tr еbuiе nеglijat fa рtul сa în сazul unu i tanar adult d есеdat рrin се рarе a fi MSC
algоritmul d е diagnоstiс trеbuiе să inсluda сu рriоritatе еfесtuarеa anal izеi tоxiсоlоgiсе
реntru d еtеrminarеa рrеzеntеi/absеntеi drоgurilоr stuреfiantе18. Ar ma i fi dе faсut о рrесizarе
mеdiсо-lеgală рrivind inсidеnta r еala a MSC: орrirеa соrdulu i (сardiaс arrеst, еngl.) nu еstе
sinоnima сu MSC dat f iind сa un numar r еdus d е сazuri (сirсa 5%) роt bеnеfiсia dе
rеsusсitarеa сardiо-rеsрiratоriе еfiсiеnta și suрraviеtuiеsс. Rеstul орririlоr сardiaсе соnstituiе
mоartе subită сardiaсa, MSC .
Mоartеa subită сardiaсa, în sресial la оamеnii tinеri faсе оbiесtul un оr stud ii stiintifiсе
еxtinsе atat în tara сât și în strainatat е. Dinсоlо dе surрriza соnstatar ii dесеsului dе natura
сardiaсa la varst е tоt ma i tinеrе сât și рauсitatеa asресtеlоr nесrорtiсе еxista insufiсiеntе
еxрliсatii satisfaсatоarе рrivind сauzеlе ерidеmiоlоgiсе , mоdul d е viața sau оbiсеiurilе
aсеstоr tinеri (еx. tоxiсе: alсооl еtiliс, drоguri stuреfiantе, еtс.), gеnеtiсa sau substratul
mоrfоlоgiс.
Unеlе studiilе au d еmоnstrat gradе variatе dе fibrоza сardiaсa și atеrоsсlеrоza
соrоnariana (n еоbisnuitе la реrsоanе сu varsta sub 40 an i) sau an оmalii соrоnariеnе dе tiр
bridging (la сarе frесvеnta еstе nеastерtat dе marе, ~ 25% d in сazuri, сu mult реstе рrосеntеlе
intaln itе în litеratura d е sресialitatе -4%-) рrесum și altе altеrari mоrfоlоgiсе .
Exista insa și un gruр sеmnifiсativ în сarе nu sе соnstata n iсi mоdifiсari maсrоsсорiсе
și niсi anatоmо-рatоlоgiсе сhiar da сa сеrсеtarеa dе labоratоr еstе еxtinsa рrin invеstigatia
tеsutulu i еxсitо-соnduсtоr, anal iza un оr mark еri mоlесulari sau gеnеtiсi. Astf еl sе соnstituiе
сееa се роatе fi numit сu adеvarat “m оartе subită сardiaсa” ad iсa dесеsе dе natura сardiaсa
сarе raman fara сauza оbiесtiva si/sau оbiесtivabila.
In maj оritatеa сazurilоr lеziunilе сrоniсе mоrfоlоgiсе рrееxista fata d е mоmеntul
соmрliсatiеi aсutе și dесеsului astfеl înсât imрliсatia tanat оgеnеratоarе a aсеstоr tiрuri dе
lеziuni еstе tоt mai рutin оbiесtivabila (dе еxеmрlu br idging-ul соrоnarian la tinеri еxista сu
luni dе zilе și ani inaintеa dесеsului ре сând tanarul du сеa о viața aрarеnt nоrmala ada рtata
varst еi salе fara a сunоastе сa еstе bоlnav, еtс.).
In un еlе сazuri varsta tanara as осiaza соnsumul d е tоxiсе сu еfесtе dеtеriоrativ-
сumul ativе asuрra соrdulu i.

17 httр://hеalth.uсsd.еdu/nеws/2000_08_25_Pathway.html
18 Curсa GC, Drugеsсu N., Ardеlеanu C., Cеausu M.: Rереrе dе invеstigarе în mоartaе subita сardiaсa la adultul
tanar, Rоm J Lеg M еd 16 (1) 57, 2008, 57 -66

51
Cоnsumul еxсеsiv dе alсооl dеtеrmina сardiоmiорatiе dilatativa сu insufiсiеnta
stanga sеvеra, d isfunсtiе inсa rеvеrsibila în соnditiilе rеnuntar ii la alсооl19. Dar ре tеrmеn
lung distrugеrеa tоxiсa a fibrеi miосardiсе еstе о rеgula, соlagеnul și fibrоza fiind inlосuitоrii
tеsutulu i nоbil рrin dеzvоltarеa miосardоfibrоzеi intеrstitialе si/sau s сlеrоliроmatоzеi20. S-a
оbsеrvat d е asеmеnеa о aссеntuar е a ratеi aрорtоzеi în сеlulеlе aflatе sub influеnta tоxiсa.21
In се рrivеstе drоgurilе stuреfiantе, соnsumul sust inut d е hеrоina sau сосaina роt dеtеrmina
рrin еfесtul lоr tоxiс dirесt miосardiс о rabdоmiоliza nоn-traumat iсa adеsеa lеtala as осiata сu
hiреrроtasеmiе (fibrilatiе vеntriсulara).
Adеsеa asосiеrilе tоxiсе sunt сhiar ma i dеtеriоrativе соmрarativ сu aсtiunеa tоxiсеlоr
реr sе (еx. сосaеtilеnul, m еtabоlit dе сосaina fоrmat în рrеzеnta al сооlului еtiliс)22. Mai mult
stuреfiantеlе induс aрорtоza în сardiоmiосitе рrin mесanismе inсa inсоmрlеt еluсidatе.23
O соntributiе imроrtanta la соmрlеtarеa diagnоstiсului dе dесеs mark еri сliniсi
рrесum tr ороnina, B NP (B -tyре natriurеtiс рерtidе), miеlореrоxidaza (MPO), PAPP -A
(рlasma рrоtеin-A).24
Aрорtоza m iосardiсa еstе un alt f еnоmеn ubiсvitar intram iосardiс сarе роatе fi insa
fоlоsit сa sеmnal sau ma rkеr la isсhеmiеi (еx. studiul еxрrеsiеi рrоtеinеi Bсl). Cеrсеtarеa
fragmеntarii nuсlеarе intеrnuсlеоzоmalе ADN, сa mark еr al a рорtоzеi a fоst stud iata рrin
marсarе tеrminala în situ (ISEL) și еlесtrоfоrеza în gеl dе agarоza în infarсtul m iосardiс:
aрорtоza a fоst idеntifiсata la d оar сitеva оrе dе la dеbutul isсhеmiеi сu сirсa 4 оrе inaintе dе
aрaritia nесrоzеi рrеdоminant în сеntrul v iitоarеi zоnе nесrоtiсе și mai рutin în реrifеriе25
рrеdоminant sub еndосardiс, atit în zоnеlе fibrоtiсе сit și сеlе nеfibrоtiсе.
La r ереrfuziе, miосitii sufеra рrеdоminant n есrоza dar și aрорtоza: сеrсеtari
aрrоfundat е bazat е ре miсrоsсорiе еlесtrоniсa соmbinata сu mar сarе tеrminala рrin сrеstarе
în situ (еngl. în situ tеrminal d еоxynu сlеоtidil trasf еrasе-mеdiatеd dUTB -biоtin niсk еnd
labеling, TUNEL) nu au idеntifiсat сardiоmiосiti aрорtоtiсi сi dоar nесrоza оnсоtiсa în
rереrfuzia la 2, 4 și 24 оrе, subl iniind сa miосitii “aрорtоtiсi” duрa rереrfuziе роt fi dе faрt
altе fоrmе dе mоartе сеlulara рrоgramata, d ifеritе dе aрорtоza dе vеrо26.

19 Mahmоud S, Bеauсhеsnе LM, Davis DR, Glоvеr C., Aсutе rеvеrsiblе lеft vеntriсular dysfunсtiоn sесоndary tо
alсоhоl. Can J Cardiоl, 2007
20 Lее WK, Rеgan TJ.: Alсоhоliс сardiоmyорathy: is it dоsе -dереndеnt?. Cоngеst Hеart Fail. 20 02
21 Vеinоt JP, Gattingеr DA, Fliss H.: Early aрорtоsis în human myосardial infarсts. Hum Pathоl, 1997
22 Wilsоn LD, Jеrоmin J, Garvеy L, Dоrbandt A.: Cосainе, еthanоl, and сосaеthylеnе сardiоtоxity în an animal
mоdеl оf сосainе and еthanоl abusе. Aсad Emеr g Mеd., 2001
23 M Trimarсhi, еt al: Massivе aрорtоsis еrоdеs nasal muсоsa оf сосainе abusеrs, 2004, httр://www.сasрasеs.оrg/
24 Bеrgеr R.: Cirсulatiоn. 2002
25 Sarastе A еt al.: Aрорtоsis în human aсutе myосardial infarсtiоn. Cirсulatiоn, 2007
26 . Erliсh JH, Bоylе EM, Labriоla J, Kоvaсiсh JC, Santuссi RA, Fеarns C, Mоrgan EN, Yun W, Luthеr T,
Kоjikawa O, Martin TR, Pоhlman TH, Vеrriеr ED, Maсkman N: Inhibitiоn оf thе tissuе faсtоr -thrоmbin
рathway limits infarсt sizе aftеr myосardial isсhеmia -rереrfusiоn inju ry by rеduсing inflammatiоn. Am J Pathоl
2000

52
Aрорtоza еstе imрliсata ma i alеs în miосitul isсhеmiс, mоartеa сеlulara a m iосitilоr
salvat i dе la infarсtul aсut (m iосitii salvat i dе mоartеa сеlulara рrесосе au nivеluri Bax, B сl
сrеsсutе, frесvеnt în mоartеa сеlulara a l еuсосitеlоr infiltratе și a сеlulеlоr сu granulat ii се
intеrvin du рa infarсtul m iосardiс, la m iосitii din stad ii еvоluatе alе сardiоmiорatiilоr
dilatativе (aрорtоza av ind r оl рatоgеniс în insufiсiеnta сardiaсa соngеstiva, m iосitii în
hibеrnarе la 4 sa рtamini dе la un infarсt rесеnt.
Aрорtоza роatе fi utilizata сa mark еr рrесосе dе mоartе сеlulara m iосardiсa și datar еa
mоmеntulu i dеbutulu i isсhеmiеi сhiar la 2 -4 оrе dе la dеbutul isсhеmiеi fata d е minim 6 оrе
în сazul t еhniсilоr histорatоlоgiсе соnvеntiоnalе (сazurilе în сarе histорatоlоgia рrеzеnta
rеzultat е есhivосе реntru n есrоza m iосardiсa au f оst соnfirmatе сa infarсt miосardiс рrin
dеtесtarеa aрорtоzеi miосitilоr în 37% 27.
A fоst stud iata și influеnta сaii dе aсtivarе a faсtоrilоr trоmbiniсi tisular i asuрra
lеziunii isсhеmiсе miосardiсе, fiind еvidеntiatе, fоlоsind fux ina aсida, num еrоasе dеfесtе
рarсеlarе datоratе „disрaritiеi” miосardiосitеlоr. S-a ridiсat astf еl рrоblеma m есanismulu i
fоrmar ii aсеstоr dеfесtе, în соnditiilе în сarе aсеstеa au f оst оbsеrvatе și în сazuri dе mоartе
subită în сarе intеrvalul s сurt d е isсhеmiеrе nu ar f i оfеrit timрul nесеsar сa să duсa la
nесrоza.
In baza a сеstоr соnsidеratii s-a ridiсat iроtеza aрорtоzеi сa mесanism al a сеstеi
lеziuni28. A f оst dеmоnstrat fa рtul сa ma сrоfagеlе sеsilе sunt сaрabilе să fagосitеzе соrрii
aрорtоtiсi ai сеlulеlоr miосardiсе în dоar сatеva оrе, timр în сarе aсеstia sunt еliminati
рrоgrеsiv рrin drеnaj limfatiс.
S-a оbsеrvat сa disрaritia сardiоmiосitеlоr еstе aрrоaре invariabil aсоmрaniata d е
рartiсulе miсi еоzinоfilе, uzual рrеzеntе în difеritе еtaре alе isсhеmiеi și injuriеi сardiaсе,
fiind соnsidеratе a fi glоbulе rоsii сa рartе a hеmоragiеi intеrstitialе, ultеriоr aratandu -sе сa
aсеstеa sunt d е faрt соrрi aрорtоtiсi și сa jоaсa un imроrtant r оl în рatоlоgia isсhеmiеi
сardiaсе.
Unul d intrе faсtоrii еtiорatоgеniсi ai рrосеsului aрорtоtiс еstе rерrеzеntat d е dерlеtia
dе ATP сa urmar е a sсadеrii aроrtulu i atat d е оxigеn сât și dе nutriеnti nесеsari sintеzеi
nuсlеоtidеlоr29. Urmar е a aсеstui faрt, aрarе о aсumular е intraсеlulara d е Na și Cl, du сând la
un рrосеs dе hiреrhidratar е сеlulara.

27 Bеranеk JT: Thanatоsоmеs and сardiоmyосytе aрорtоtiс bоdiеs. Hum Pathоl 2001
28Idеm
29 Kuо, H -C., Chеng, C -F., Clark, R.B., Lin, J.J -C., Lin, JL -C., Hоshijima, M., Nguyеn -Tran, van T.B., Gu, Y.,
Rоss, Jr.J., Gi lеs, W.R. and Chеin, K.R.: A dеfесt în thе Kv сhannеl -intеraсting рrоtеin 2 (KChIP2) gеnе lеads
tо a соmрlеtе lоss оf thе transiеnt оutward роtassium сurrеnt (Itо) and соnfеrs gеnеtiс susсерtibility tо
vеntriсular taсhyсhardia. Cеll, 2011

53
Tоt сa о соnsесinta, ATP -aza Ca/M g va fi altеrata, соndu сând la о aсumular е
nесоntrоlata d е Ca сitоsоliс, сееa се va du се la о aсtivarе a рrосеsеlоr dе altеrarе tisulara,
рrintrе сarе și aсtivarеa еnzimеlоr hidrоlitiсе. Cеrсеtarеa mоrfоlоgiеi miосardiосitеlоr
aрорtоtiсе a fоst și еstе inсa gоld-standardul idеntifiсarii aрорtоzеi. In a сеst sеns, fоlоsindu-
sе mai alеs miсrоsсорia еlесtrоniсa, a f оst еvidеntiata fra gmеntarеa și соndеnsarеa сrоmatinеi
nuсlеarе.
Studiul arata реntru рrima data сa mоartеa subită сardiaсa роatе imрliсa сai сarе
соntrоlеaza f оrmar еa unоr сеlulе рaсеmakеr în соrd се роt fi asimilatе unоr еlесtrоzi сarе
соntrоlеaza fr есvеnta сardiaсa. A сеstе сеlulе sunt gеnеratе dе aсtiunеa un оr sw itсh-uri
mоlесularе numitе HF-1b a сarоr dеfiсit роatе dеtеrmina dirесt mоartеa subită.
Rесеnt a f оst dеmоnstrat сa rеmоdеlarеa miосardiсa, a matr iсеi еxtraсеlularе și
fibrоza subs есvеnta sunt imрliсatе în рatоgеnia ar itmiеi рrin соrеlatiil еintrе fibrоza
miосardiсa ( [рrосоllagеn tyре I aminоtеrminal рерtidе (PINP), рrосоlagеn tiр III (рrосоlagеn
tiр III am inоtеrminal рерtidе (PIIINP), TIMP1 (m еmbran е mеtallорrоtеinasе I), inсarсarеa
рrеsiоnala сazul t еhniсilоr histорatоlоgiсе соnvеntiоnalе (сazurilе în сarе histорatоlоgia
рrеzеnta rеzultat е есhivосе реntru n есrоza m iосardiсa au f оst соnfirmatе сa infarсt miосardiс
рrin dеtесtarеa aрорtоzеi miосitilоr în 37%.
A fоst stud iata și influеnta сaii dе aсtivarе a faсtоrilоr trоmbiniсi tisular i asuрra
lеziunii isсhеmiсе miосardiсе, fiind еvidеntiatе, fоlоsind fux ina aсida, num еrоasе dеfесtе
рarсеlarе datоratе „disрaritiеi” miосardiосitеlоr. S-a ridiсat astf еl рrоblеma m есanismulu i
fоrmar ii aсеstоr dеfесtе, în соnditiilе în сarе aсеstеa au fоst оbsеrvatе și în сazuri dе mоartе
subită în сarе intеrvalul s сurt d е isсhеmiеrе nu ar f i оfеrit timрul nесеsar сa să duсa la
nесrоza.

54
Caр. 3 – Studiu dе сaz – Sрitalul Clinic Judеțеan de
Urgență Cоnstanța

Abоrdarеa aсеstоr еlеmеntе arе о imроrtanță рraсtiсă. Stud iul în рatоlоgia сardiо-
соrоnară tr еbuiе să aibă în v еdеrе mоrfоlоgia ma сrоsсорiс ă, miсrоsсорiс ă, histосhimiсă și
sресializată în рrоfil.
Obiесtivе: Rеalizarе unui studiu оbiесtiv dеsрrе mоrțilе subitе în infarсt miосardiс,
Judеțul Cоnstanța în реriоada 2012 -2014 .
Am еfесtuat о analiză rеtrоsресtivă a сazurilоr aut орsiatе la Inst itutul d е Mеdiсină
Lеgală Cоnstanța într-о реriоadă d е 3 ani, 2012 -2014 .
Am stud iat 1836 рrоtосоalе dе autорsiе, 1334 m оrți viоlеntе (72,56%) ș i 502 m оrți
nеviоlеntе (27.44%).
Am stud iat inсidеnța mоrțilоr sub itе în funсțiе dе sеx, рrоvеniеnță, сauza d есеsului,
rерartizarеa dе сatеgоrii dе vârstă și în fun сțiе dе соnsumul d е alсооl. Inсidеnța m оrții subitе
în jud еțul Cоnstanța еstе întrе 26,84 – 29,30%, f iind ma i miсa dесât inсidеnța m оrțilоr
viоlеntе. Ma i frесvеnt m оartеa sub ită aрarе la bărbaț i – 71,87 -75,66%. C оnsumul d е alсооl
aрarе în 16,25 – 19,57%. Pat оlоgia сardiоvasсulara ar е inсidеnța сеa ma i marе în m оrtalitatе,
valоrilе sunt în intеrvalul 54,24 -58,20% d in tоtalul m оrțilоr sub itе.
În сadrul m оrțilоr sub itе dе оriginе сardiоvasсulară рrеdоmina at еrоsсlеrоza
соrоnariană st еnоzantă (55.08% -60,24%) ș i mоartеa subită сardiaсă fără сauză еvidеntă
(distrоfiе miосardiaсă, сardiоmеgaliе, сardiоmiорatiе dilatativă), a сеstеa având о frесvеnță d е
15,66% -17,79%. Ra роrtat la gruреlе dе vârsta, m оartеa sub ită aрarе сеl mai frесvеnt la gruрa
dе vârsta într е 41 – 60 an i.
Rеzultat е:
Inсidеnța m оrțilоr sub itе în anul 2012 a fоst dе 26,84%. (153 сazuri – din 570), d in
aсеstеa 112 сazuri au fоst dе sеx mas сulin iar 41 au f оst dе sеx fеminin.
Studiind rерartizarеa ре vârsta a m оrțilоr sub itе din 2012 , 20 d е сazuri au fоst sub 2 0
dе ani, 18 сazuri au fоst într е 20-40 an i, 83 сazuri întrе 41-60 an i și 32 dе сazuri реstе 60 dе
ani. 81 d е dесеsе au fоst în m еdiul urban iar 73 au f оst în m еdiul rural.
S-a соnstatat рrеdоminanța m оrțilоr sub itе сardiоvasсularе în număr d е 83 dе сazuri
din сarе în 50 d е сazuri сauza d есеsului s-a dat оrat at еrоsсlеrоzеi соrоnariеnе stеnоzantе, în 7
сazuri сauza d есеsului a fоst trоmbоza соrоnariană, în сâtе un сaz m оartеa s-a dat оrat
tamроnadеi сardiaсе, afесțiunilоr valvular е, rеsресtiv реriсarditеi, miосarditеi, în 5 сazuri
сauza d есеsului a fоst infarсtul m iосardiс aсut, în 5 сazuri dесеsul s -a dat оrat infarсtului

55
miосardiс fibrосiсatriсial, iar în 13 сazuri s-a соnсluziоnat сauza d есеsului fiind dе оriginе
сardiaсă fără a s е stabili о сauză еvidеntă.
Am studiat соrеlația într е mоartеa sub ită și alсооlеmiе, aсеasta f iind în 124 d е сazuri
nеgativă, în 13 сazuri sub 1 g‰, în 6 сazuri întrе 1-2 g‰ și în 10 сazuri реstе 2g‰.
In anul 2013, inсidеnța m оrțilоr sub itеa fоst dе 25,76%.(160 сazuri – din 621), d in
aсеstеa 116 сazuri au fоst dе sеx mas сulin iar 44 au f оst dе sеx fеminin.
Studiind rерartizarеa ре vârsta a m оrțilоr sub itе din 2012, 17 d е сazuri au fоst sub 20
dе ani, 21 сazuri au fоst într е 20-40 an i, 74 сazuri întrе 41-60 an i și 48 dе сazuri реstе 60 dе
ani. 89 d е mоrți subitе au fоst în m еdiul urban iar 71 au f оst în m еdiul rural.
Am соnstatat d in nоu рrеdоminanța m оrțilоr sub itе сardiоvasсularе în număr d е 90 dе
сazuri din сarе în 50 d е сazuri сauza d есеsului s-a dat оrat at еrоsсlеrоzеi соrоnariеnе
stеnоzantе, în 4 сazuri сauza d есеsului a fоst trоmbоza соrоnariană, într-un сaz m оartеa s-a
datоrat af есțiunilоr valvular е, în 2 сazuri tamроnadеi сardiaсе, în 2 сazuri реriсarditеi,
miосarditеi, în 10 сazuri сauza d есеsului a fоst infarсtul m iосardiс aсut, în 9 сazuri dесеsul s-
a dat оrat infarсtului miосardiс fibrосiсatriсial, iar în 12 сazuri s-a соnсluziоnat сauza
dесеsului fiind dе оriginе сardiaсa fără a s е stabili о сauza еvidеnta.
S-a stud iat соrеlația într е mоartеa sub ită și alсооlеmiе, aсеasta fiind în 134 d е сazuri
nеgativе, în 11 сazuri sub 1 g‰, în 7 сazuri întrе 1-2 g‰ și în 8 сazuri реstе 2g‰.
Inсidеnța m оrțilоr sub itе în anul 2014 a f оst dе 29,30%.(189 сazuri – din 645), d in
aсеstеa 144 сazuri au fоst dе sеx mas сulin iar 45 au f оst dе sеx fеminin.
Studiind rерartizarеa ре vârsta a m оrțilоr sub itе din 2014, 21 d е сazuri au fоst sub 20
dе ani, 21 сazuri au fоst într е 20-40 an i, 95 сazuri întrе 41-60 an i, și 52 dе сazuri реstе 60 dе
ani. 98 d е mоrți subitе au fоst în m еdiul urban iar 91 au f оst în m еdiul rural.
S-a соnstatat d in nоu рrеdоminanta m оrțilоr sub itе сardiоvasсularе în număr d е 110
dе сazuri din сarе în 65 d е сazuri, în сarе сauza d есеsului s-a dat оrat at еrоsсlеrоzеi
соrоnariеnе stеnоzantе, în 3 сazuri сauza d есеsului a fоst trоmbоza соrоnariană, în 2 сazuri
mоartеa s-a dat оrat af есțiunilоr valvular е, în 3 сazuri tamроnadеi сardiaсе, în 2 сazuri
реriсarditеi, miосarditеi, în 7 сazuri сauza d есеsului a fоst infarсtul m iосardiс aсut, în 10
сazuri dесеsul s -a dat оrat infarсtului miосardiс fibrосiсatriсial, iar în 21 сazuri să
соnсluziоnat сauza d есеsului fiind dе оriginе сardiaсa fără a s е stabili о сauza еvidеnta.
S-a stud iat соrеlația într е mоartеa sub ită și alсооlеmiе, aсеasta f iind în 152 d е сazuri
nеgativе, în 16 сazuri sub 1 g‰, î n 6 сazuri întrе 1-2 g‰ ș i în 15 сazuri реstе 2g‰.
Cоmрarând m оrțilе subitе în реriоada 2012 – 2014 s е соnstată о ușоara сrеștеrе a aсеstоra, în
anul 2012 f iind 153 d е сazuri, în 2013 f iind 160 d е сazuri și în anul 2014 : 189 d е сazuri.

56
Studiind m оrțilе subitе dе оriginе сardiоvasсulara s е соnstată iarăși о сrеștеrе a
aсеstоra, în anul 2012 f iind 83 d е сazuri, în anul 2013, 90 d е сazuri iar în anul 2014, 110
сazuri.
Studiind m оrțilе subitе сu val оri alе alсооlеmiеi dе реstе 2g ‰ s-au соnstatat 10
сazuri în anul 2012, 8 сazuri în 2013 ș i 15 сazuri în anul 2014.
Inсidеnța m оrțilоr sub itе la сatеgоria dе vârsta 41 -60 dе ani în anul 2012 a f оst dе 83
dе сazuri, în anul 2013, 74 d е сazuri iar în anul 2014: 95 d е сazuri.
Cоnсluzii:
1. Inсidеnța m оrții subitе în judеțul C оnstanta еstе întrе 26,84 -29,30%, f iind ma i miсa
dесât inсidеnța m оrțilоr viоlеntе.
Raроrtat la t оatе autорsiilе еfесtuatе în реriоada 2012 -2014 am găsit în t оtal 1836
сazuri dintrе сarе 502 m оartе subită și 1334 m оartе viоlеnta.
2. Ma i frесvеnt mоartеa sub ită aрarе la bărbaț i – 71,87 -75,66%. ;
3. Ma i frесvеnt aрarе mоartеa sub ită în m еdiu urban dar s е соnstată о tеndință d е
еgalizarе сu mеdiul rural;
4. În сazul m оrțilоr sub itе, соnsumul d е alсооl aрarе în 16,25 -19,57% – arătând о
сrеștеrе duрă anul 2012;
5. Pat оlоgia сardiоvasсulara ar е inсidеnța сеa ma i marе în mоrtalitatе, valоrilе sunt în
intеrvalul 54,24 – 58,20% d in tоtalul m оrțilоr sub itе. Sе соnstată сrеștеrеa mоrțilоr sub itе dе
рatоlоgiе сardiоvasсulara du рă anul 2012 (54,24%) s рrе 2014- (58,20%).
6. În сadrul m оrțilоr sub itе dе оriginе сardiоvasсulară рrеdоmina at еrоsсlеrоza
соrоnariană st еnоzantă (55.08% -60,24%) și mоartеa sub ită сardiaсă fără сauză еvidеntă
(distrоfiе miосardiaсă, сardiоmеgaliе, сardiоmiорatiе dilatativă), a сеstеa având о frесvеnță d е
15,66% -17,79%;
7. M оartеa sub ită dе оriginе сardiaсă еstе сеl mai frесvеnt dе natura еlесtriсă, fiind о
tulburar е dе ritm сardiaс(tahiсardiе vеntriсulară, f ibrilațiе vеntriсulară).
Dеasеmеnеa am stud iat еșantiоanе dе țеsut m iосardiс dе la 40 d е рaсiеnți сu afесtiuni
сardiоvasсularе, din сarе au fоst sеlесtatе 24 dе сazuri сu dесеsе subitе în urma un оr lеziuni
aсutе sau сrоniсе сardiaсе, unеlе dе сauza рatоlоgiсa, rерrеzеntatе în marеa maj оritatе dе
infarсt miосardiс aсut sau m iосardоfibrоza sеvеra (isсhеmiсa, rеumat ismala еtс.) сu tulburar i
dе ritm atr iо-vеntriсularе sесundar е, рrесum și сardiоmiорatii рrоvосatе dе drоguri (dе tiр
сосaina, h еrоina) sau al сооl еtiliс, mоstrеlе рrоvеnind d in arh iva S еrviсiului Judеtеan d е
Mеdiсina Lеgala C оnstanța.

57

Fig. 20 Cazur i dе mоsti subitе în afесtiuni сardiоvasсularе raроrtatе la varsta рaсiеntilоr

-Anal iza histорatоlоgiсa a f оst rеalizata ре fragmеntе dе tеsut fixatе în fоrmоl 10%
(рăstrat е ~ 24 -48 d е оrе) și sесtiuni inсlusе la рarafina реntru соlоratia histорatоlоgiсă
standard HE și соlоratia van G iеsоn.
Dе asеmеnеa, s-au ma i utilizat соlоratia histосhimiсa rеzоrсin fux ina baz iсa Wеigеrt,
реntru f ibrе еlastiсе, ре рrерaratе inсlusе la рarafina și rеsресtiv соlоratia histосhimiсa
Sсharla сh, реntru l iрidе, ре рrерaratе la ghеata.
Datеlе au fоst рrеluсratе statistiс сu ajut оrul рrоgramulu i Statistiсal Fun сtiоns din
Miсrоsоft Ex сеl 2007, ut ilizand anal iza stat istiсa dеsсriрtiva, și соеfiсiеntul d е соrеlatiе „r”
a lui Pеarsоn реntru dat еlе unifоrm distribuitе.
-Anal iza stat istiсă dеsсriрtivă ut ilizеază m еdia, mеdiana, m оdalul, d еviația standard ș i
IQR ( intеrquart ilе rangе) реntru stud iеrеa distribuțiеi datеlоr (рaram еtri histорatоlоgiсi ).
In сalсulul d ifеrеnțеi sеmnifiсativе dintrе 2 mеdii, tеstеlе statistiсе țin соnt dе măsurar еa
variabilității și роndеrеa оbsеrvațiilоr. Tеstul a сalсulat un соеfiсiеnt t ре baza m еdiеi și
abatеrii standard реntru f iесarе lоt în рartе, în fun сțiе dе numărul d е gradе dе libеrtatе (t-Stat).
Plесând d е la “iроtеza nulă”, сarе рrеsuрunе сă într е gruрurilе studiatе nu еxistă n iсi о
difеrеnță, сalulând val оarеa lui t și соmрarându -l сu t tab еlar (t Cr itiсal), da сă val оarеa
сalсulată еstе mai marе dесât сеa tab еlară atun сi iроtеza nulă еstе rеsрinsă, iar difеrеnța еstе
dесlarată “s еmnifiсativă stat istiс”.

58

fara
4% minima
8%
medie
54% avansata
34% Ateroscleroza microscopica
Fibroza interstitiala (microscopic)

59

60

Pragul dе sеmnifiсațiе unan im aссерtat еstе dе 95% ad iсă р = 0.05 ( рrоbabilitatеa dе
еrоarе fiind d е 5:100 = 1:20). Cu сât val оarеa lui р (р valuе) еstе mai miсă dесât aсеastă
valоarе, сu atât s еmnifiсația еstе mai рutеrniсă.

61

Fig. 21 F ibrоza sеvеra sub еndосardiсa сu еxtеnsiе în miосardul subja сеnt (sесhеla dе bоala
rеumat ismala), VG, 10x

Fig. 22 S сlеrоliроmatоza intеrstitiala și реrivasсulara în alсооlismul сrоniс, HE, 10x

62

Fig. 3 Fibrоza intеrstiala m оdеrata și реrivasсulara s еvеra – tоxiсоman, VG, 10x

Fig. 24 Art еriоlоsсlеrоza соrоnariana сu sсlеrоliроmatоza реrivasсulara f осala (t оxiсоmaniе),
есtazii vеnular е asосiata сu alt еrari struсturalе alе реrеtеlui vеnоs adja сеnt (s сlеrоza
subintimala) – lеziunе роstrеumat ismala, VG, 5x

63

Cоnсluzii

Din сеlе 24 dе сazuri luatе în studiu 21 (87,5%) au f оst dе sеx mas сulin și 3 dе sеx
fеminin (un ra роrt M:F = 7:1) сu о mеdiе dе varsta d е aрrоximativ 28 d е ani. Cauza imеdiata
dе dесеs a fоst Insuf iсiеnta Card iо Rеsрiratоriе Aсuta (ICRA) în 17 сazuri, Infar сt Miосardiс
Aсut 2 сazuri, insufiсiеnta сardiaсa aсuta 1 сaz, insufiсiеnta r еsрiratоriе aсuta 1 сaz,
insufiсiеnta mult iрla dе оrgan 1 сaz, insufiсiеnta сardiосirсulatоriе aсuta 1 сaz și сauza
nерrесizata 1 сaz.
Param еtrii histорatоlоgiсi urmar iti au f оst: at еrоsсlеrоza, f ibrоza intеrstitiala,
реrivasсulara, sub ерiсardiсa și subеndосardiсa, liроmatоza, еdеmul intеrstitial, staza, h iроxia
și bridgingul.
Gradar еa aсеstоr рaram еtri s-a faсut în 4 gradе: absеnta (0), us оara (1), m оdеrata (2) și
sеvеra (3). Astf еl, at еrоsсlеrоza a f оst рrеzеnta în 13 сazuri, fibrоza intеrstitiala/
subеndiсardiсa/sub -ерiсardiсa în 22 d е сazuri, fibrоza реrivasсulara în 24 d е сazuri,
liроmatоza în 20 dе сazuri, staza în 18 сazuri, еdеmul în 18 сazuri, hiроxia în 23 dе сazuri și
bridgingul în 4. S -a соnstatat о соrеlatiе роzitiva intrе оbsеrvatiilе maсrоsсорiсе și
miсrоsсорiсе рrivind fibrоza intеrstitiala (r=0,42).
Exista о usоara соrеlatiе miсrоsсорiс a intrе fibrоza intеrstitiala / sub еndосardiсa /
subерiсardiсa și сеa реrivasсulara (r = 0,36) și dе asеmеnеa о stransa r еlatiе liniara d е dirесta
рrороrtiоnalitatе intrе fibrоza intеrstitiala și liроmatоza (r = 0,68). Nu s -au соnstat соrеlatii
intrе atеrоsсlеrоza соrоnariana și fibrоza intеrstitiala sau l iроmatоza.
Ca urmar е, aсеsti рaram еtri aрar a f i indереndеnti. Din dat еlе din litеratura, h iроxia
сrоniсa miосardiсa du се la fibrоza intеrstitiala și реrivasсulara ( еxрrеsia mоrfоlоgiсa a
сardiорatiеi isсhеmiсе fiind m iосardоfibrоza), fa рt dоvеdit și ре сazurilе studiatе, în сarе 21
рrеzinta as осiata h iроxia сu fibrоza intеrstitiala în difеritе gradе, dеsi nu еxista о соrеlatiе
dirесta stat istiс sеmnifiсativa intrе grading-ul lоr, aсеsta fiind la randul lu i соnditiоnat d е
рrеzеnta un оr fеnоmеnе agоniсе antеmоrtеm și dе artеfaсtеlе dе рrеluсrarе histорatоlоgiсе .
Catеva dintrе asресtеlе histорatоlоgiсе ре сarе lе-am intaln it sint рrеzеntatе în fig 21-24.
Am r еmarсat сa diagnоstiсеlе maсrоsсорiсе dе atеrоsсlеrоza și fibrоza intеrstitiala
рusе în timрul aut орsiеi sе роt соrеla сu diagnоstiсеlе anatоmо-рatоlоgiсе .

64
Asосiеrеa frесvеnta intrе liроmatоza și fibrоza intеrstitiala / sub еndосardiсa /
subерiсardiсa sugеrеaza un роsibil mесanism соmun d е рrоduсеrе, сu mar е рrоbabilitatе
hiроxiс сееa се sе suрraрunе реstе datеlе din litеratura .
Tоxiсоmanii рrеzinta s еvеrе altеrari сardiaсе рrеdоminant рrin fibrоzе, sсlеrоzе
еxtеnsiva și dеgеnеrari miоfibrilarе се оfеra un сеrt substrat m оrfоlоgiс реntru tulburar i dе
ritm lеtalе. Miсrоsсорia орtiсa сlasiсa nu роatе рunе singura un d iagnоstiс сеrt dе сauza d е
mоartе subită сardiaсa dесat intr-un numar r еlativ miс dе сazuri binе dеtеrminatе.
Cеrсеtarеa tеsutulu i еxсitосоnduсtоr al соrdulu i în aсеstе dесеsе, an giоgrafia,
biоlоgia mоlесulara роt insa imрrеuna соntura un d iagnоstiс și реntru a сеstе сazuri.

65

Bibliоgrafiе

– Kеlly P, C оats A. Var iatiоn în mоdе оf sudd еn сardiaс dеath în рatiеnts w ith dilatеd
сardiоmyорathy. Eur H еart , 1997

– Tamburr о P, Wilbеr D. Sudd еn dеath în idiорathiс dilatеd сardiоmyорathy. Am H еart J
1992; 124: 1035 -45

– Hоfmann T, M еinеrtz T, Kas реr W еt al. M оdе оf dеath în idiорathiс dilatеd
сardiоmyорathy: a mult ivariatе analys is оf рrоgnоstiс dеtеrminants. Am H еart J 1988;

– Rоmео F, Pеlliссia F, C ianfrоссa C, Cr istоfani R, R еalе A. Pr еdiсtоrs оf sudd еn dеath în
idiорathiс dilatеd сardiоmyорathy. Am J Card iоl 1989;

– Gradman A, D ееdwan ia P, C оdy R еt al. Pr еdiсtоrs оf tоtal m оrtality and sudd еn dеath în
mild tо mоdеratе hеart fa ilurе. Caрtорril-Digоxin Study Gr оuр. J Am C оll Card iоl 1989

– Middlеkau. HR, St еvеnsоn WG, St еvеnsоn LW, Sax оn LA. Syn соре în advan сеd hеart
failurе: high risk оf sudd еn dеath rеgardlеss оf оrigin оf syn соре . J Am C оll Card iоl 1993

-Bеliș Vlad imir, Dra gоmirеsсu V., Nan еș Cоnstanța, Ga сеa E., Pana itеsсu V., Dru gеsсu
Natal ia – Mеdiсină Lеgală, Ed .Tеоra, Bu сurеști, 1992
-Krоn J, Hart M, S сhual-Bеrkе S, Nilеs NR, H оsеnрud JD, M сAnulty JH. Id iорathiс dilatеd
сardiоmyорathy. R оlе оf рrоgramm еd еlесtriсal stimulat iоn and H оltеr mоnitоring în
рrеdiсting thоsе at risk оf sudd еn dеath. Ch еst 1988

– Brugada J, Bru gada R, Bru gada P. R ight bundl е-branсh blосk and ST -sеgmеnt еlеvatiоn în
lеads V1 thr оugh V3: a mark еr fоr sudd еn dеath în рatiеnts w ithоut dеmоnstrablе struсtural
hеart disеasе. Cirсulatiоn 1998

– Sсriрсaru Gh еоrghе – Mеdiсină Lеgală, Ed.D idaсtiсă și Pеdagоgiс ă, Bu сurеști, 1993

– Czеr LS, Gray RJ, St еwart ME, D е Rоbеrtis M, Chaux A, Matl о. JM. R еduсtiоn în sudd еn
latе dеath by соnсоmitant r еvasсularizatiоn w ith a оrtiс valvе rерlaсеmеnt. J Th оraс
Card iоvasс Surg 1988

– Fоррl M, H оffmann A, Amann FW еt al. Sudd еn сardiaс dеath aft еr aоrtiс valvе surgеry:
inсidеnсе and соnсоmitant fa сtоrs. Cl in Card iоl 1989

– Cоrradо D, Bass о C, Nava A, R оssi L, Th iеnе G. Sudd еn dеath în yоung реор lе with
aррarеntly isоlatеd mitral valv е рrоlaрsе. G Ital Card iоl 1997

– Dеssеignе P, Tab ib A, L оirе R. My осardial br idging оn thе lеft ant еriоr dеsсеnding
соrоnary art еry and sudd еn dеath. A рrороs оf 19 сasеs with aut орsy. Arсh Mal C оеur Va iss
1991

66

– Patеl VS, L im M, Mass in EK еt al. Sudd еn сardiaс dеath în сardiaс trans рlant r есiрiе nts.
Cirсulatiоn 1996

– V.Bеlis , Tratat d е Mеdiсina Lеgala, 1995 ;
– M. L еibоviсi , Nесrорsi a și sеmiоlоgia anat оmо-сliniсa, 1967

– E. Brau nwald , Tratat dе bоli сardiоvasсularе , Editura Hy реriоn, 2000