Moartea, ca și noțiune, a avut de -a lungul timpului o mare varietate de definiții ce au [604478]

Introducere

Moartea, ca și noțiune, a avut de -a lungul timpului o mare varietate de definiții ce au
dus la aparitia unor controverse de -a lungul timpului. Aceasta este definită pe de o parte ca un
proces de incetare ireversibilă a funcției cerebrale de co ntrol asupra organismului, iar pe de
altă parte ea reprezintă o încetare ireversibilă a funcțiilor vitale – respirație și circulație – cu
încetarea consecutivă a metabolismului. În esență, moartea survine când funcțiile celor trei
mari sisteme: cardiovasc ular, respirator și nervos au încetat. În mod convențional moartea se
consideră instalată în momentul opririi activitații cardiace.
Din punct de vedere fiziopatologic, fenomenul de bază care precede și generează
moartea este anoxia. Celulele și țesuturile care alcătuiesc corpul omenesc au o rezistență
diferită la lipsa de oxigen, rezistență care este condiționată de gradul de diferențiere. Cele mai
sensibile celule la anoxie sunt cele mai recente filogenetic, respectiv neuronii corticali care
rezistă doar 3 -5 minute, în timp ce fibrele musculare striate rezistă până la 30 minute, iar cele
netede până la 2 ore. Rezistența diferită a celulelor și țesuturilor la anoxie face ca între viața și
moartea biologică (moartea reală) să se interpună o serie de stadii in termediare denumite stări
terminale.
Decesul prin compresiunea regiuni cervicale este una dintre cele mai disputată
manieră de deces, pe de o parte datorită implicării a trei noțiuni diferite, spânzurarea,
strangularea si sugrumarea, care prezintă mecanis me de producere și mecanisme patogenice
comune, iat pe de alta parte datorită posibilități de încadrare a tipului de deces în mai multe
categorii juridice.
Prezentul studiu a fost realizat din dorința de a scoate in evidență un tren ascendent al
numărului mare de cazuri ce au apărut in ultimul deceniu, totodată să tragă un semnal de
alarmă in această direcție. In prima partea lucrări voi trece in revista, într -o manieră
comparativă, dar concisă, descrierea celor trei tipuri de asfixie mecanică care pot fi prinse in
cadrul acestei teme: strangularea, sugrumarea si respectiv spânzurarea. Urmând ca în cadrul
părți sapeciale să urmarec in cadrul studiului statistic evolutie pe ani a numarului de cazuri cât
și a caracterelor observate la examenul macroscopic și microscopic extern cat și la cel intern.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

2

I PARTEA GENERALĂ

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

3
CAPITOLUL I
ASFIXIA MECANICA
1. CONSIDERENTE GENERALE

Termenul “asfixie” definește o starea patologică care este datorată scădereii cantității
de oxigen și creșterii c onsecutive a dioxidului de carbon, atât la nivel tisular cât si la nivel
celular. Cuvântul provine din limba greacă (a = lipsă, sfigmos = puls) fiind folosit in
literatura de specialitate sub aceasta forma cu toate că modificarile aparute la nivelul
organ ismului se datorează mai precis “hipoxiei” , care presupune lipsa oxigenului la nivel
tisular. [1]
În multe lucrări de specialitate este utilizat termenul de anoxie (lipsa oxigenului) însă
in realitate nu se ajunge niciod ată la lipsa completă a oxigenului , acest lucru ne fiind posibil
deoarece la o concentrație foarte mică intervine moareta celulară. Ca atare rezultă că
termenul de asfixie nu definește esența proceselor etiopatologice, biologice, și tanatogenetice
survenite în organism în lipsa totală sau pa rțială a oxigenului, lipsa pulsului fiind doar o
consecință a morții produsă în condițiile lipsei de oxigen.
Viața cât ș i viabilitatea celulara, sunt noțiuni care prin definițiene arată depandența de
oxigen , astfel orce mecanism ce interferă în aportul de oxigen, indiferent de nivelul la care
actionează, vor duce fie direct, fie indirect la moartea ceulara. Aceste tulburări ce apar sunt
dependente atat de gradul insuficienței de oxigen, de timpul scurs, cât și de tipul tesutului
implicat. [2]
Astăzi in cad rul proceselor definitorii ale anoxiei intra toatalitatea proceselor
patologice distructive ce ce duc la apariția unei carențe de oxigen la nivel tisular .
Diagnosticul medico -legal de moarte prin asfixie mecanică nu poate fi pus doar pe baza
semnelor sau modificărilor ce apar la examenul extern sau intern al cadavrului, acestea trebuie
completate atât de examenul macroscopic cât și de cel microscopic și totodată de examenele
de laborator care vor duce la evitarea erorilor și ne vor da un diagnostic de ce rtitudine.
Până în prezent s -a incercat definirea mecanismelor hipoxiei, ajungându -e la
descoperirea unor modificări la nivel microscopic si chiar enzimatic. Aceste modificări sunt
folosite in prezent pentru confirmarea sau chiar stabilira cauzei morți, câ t și a mecanismelor
tanatogeneratoare . Cu toatea că modificarile reprezintă un factor foarte important în

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

4
diferentierea asfixiei de alte tipuri de deces, nu au o concludență atât de mare precum marcile
traumatice în cadrul asfixiilor mecanice.
În cazurile în care marca traumatică nu este evidentă se incearcă dovedirea cauzei
etiologice prin compararea cu stări sau cazuri similare în care cauza este pe deplin cunoscută.
Asfel în cadrul cazurilor fără o marcă traumatică concludentă capătă o importanță marc ată
gasirea modificarilor tisulare, neuro -endocrino -hormonale și dismetabolice ce sunt
caracteristice stari hipoxice cu evoluție rapidă (specifice starilor hipoxice de natură violentă),
facând asfel diferența de cele cu evoluție lentă( de natura unei patol ogii neviolente). [3]
Aceste modificări nefiind specifice doar asfixiilor mecanice, ele pot fi observate și în
cazul unor morți de alte etiologii, cum ar fi cele din spectrul pulmonar(inflamatie pulmonară
acută) sau cele din spectrul cardiac(infarct sau ins uficiență cardiacă) cât și cele din spectrul
traumatic cranian. Din aceasta cauză modificările trebuie luate de sine stătător cât și
coroborate, fiind folosite pentru a determina adevarata cauză a decesului.Coreland toate
modificarile apărute aflăm și da că se datorează unui tip de asfixie mecanica.
Uni autori descriu hipoxia ca pe o stare vaso -anoxica, lucru datorat observări unei
asocieri intre modificarile de tip microscopic (cum sunt staza și edemul) și rupturile
endoteliale sau capilare, care duc la a paritia de modificari ireversibile la nivel tisular. [4]
Deficitul de oxigen la nivel tisular duce la aparitia hemoragiilor, care prin asoc ierea
cu supradistensia capilară, va produce o diapedeză marcată . Aceste modificari apar mai ales la
nivel pulmonar u nde pe langa marca asfixică asociază congestie, edem și microhemoragii.
In cazurile de asfixie lenta, pulmonul apare puternic hiperemiat, cu un aspect de edem
hemoragic -asfixic, ce prezinta alveole pline de hematii intr -o masa de serozitate
sangvinolenta. Zonele afactate realizeaza o alternanta cu zone care sunt aparent indemne, însă
la nivel general va apărea o reacție de șoc alveolar care uneori poate prezinta incluziuni de
corpi straini, lucru consemnat si de Derobert in publicatiile sale.
Tabloul de fa ctori nocivi la nivelul pereților alveolari vor determina intr -o primă fază
un proces expansiv ce va fi definitivat de un proces proliferativ. Ambele etape intră în cadrul
sindromului lezional. [5] Proliferarea celulară, edemul și adesea hemoragiile alveola re,
realizează o compresie a vaselor alveolare, având ca urmare micșorarea suprafetei in care se
desfașoară schimbul de gaze.
Inflamația prezentă in septurile pilmonului duce la apariția unor șunturi între arterele
pulmonare și bronsice. Șunturi ce vor duc e la excluderea portiuni afectate din circuitul

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

5
suprafețelor desemnate pentru schimbul de gaze din cadrul plamanului, micsorand asfel
oxigenarea.
În aceste cazuri se observă o dublă scadere a oxigenări. Pe de o parte datorită
excliuderi parților afectate datorită șunturilor nou formate, pe de altă parte datorită acoperirii
cu exudat a parți aparent viabile din spațiul alveolar. Acest lucru va duce indirect la aparitia
decesului.
Tot la nivel pulmonar poate fi observat și enfizemul care apare sub forma uno r zone
optic vide, cavități ce apar datorită distrucției celulare asociate cu sechestrul de aer la acel
nivel. Cu toate ca enfizemul este una dintre marcile asfixiei mecanice, nu are un rol definitor
total deoarece poate aparea și in cadrul altor patologi i. Acest lucru se aplică și în cazul
peteșiilor Tardieu, ele apărând in stări hipoanoxice, indiferent dacă acestea sunt de natura
violenta sau neviolenta [6].
O altă parte și mai importantă a modificărilor de tip histopatologic apar la nivel
cerebral cât și la nivelul sistemului nervos. Principalele modificări de tip histopatologic
apărute la nivelul întregului sistem nervos se datorează aproape în totalitate afectări de tip
vascular. Studiile realizate de Kernbach in legatură cu hipoxia, au adus multe inova ții de ordin
histopatologic. Acesta decelând modificarile de natură distrofică care pot aparea datorită
afectări nervoase la nivelul bulbului, ducând la apariția hiperemiei, stazei și eritrodiapedezei.
[7] Tot el a determinat și modificările care afectea ză toate componentele sistemului nervos de
la nivelul neuronilor, LCR și chiar rețelei vasculare.
Leziunile cerbrale de natură hipoxică sunt caracterizate de edem și hemoragii în
spațiul perivascular produse prin eritrodiapedeză sau efracție endotelială. Expresia stazei este
dată de prezența în substanța albă și in planșeul ventricolului IV a vaselor puternic dilatate cu
hemoragii punctiforme microfocale. Leziunile distrofice ale neuronilor apar o dată cu
dispariția tigroidului, cariopignoză și carioliză. La nivelul straturilor interne si externe ale
scoarței apare picnoza, insă locurile de elecție sunt la nivelul cornul lui Ammon, în bulb și
protuberanța pontină.
Apar tumefieri ale celulelor nervoase cu calcificari citoplasmatice, care duc la opriri
bruste ale circulației și respirației, modificari observate în mod constant, devenind asfel
modificări caracteristice ale hipoxiei. Procesele morfopatologice ce apar la nivel lichidian
sunt predominate de edemul perivascular, care este caracterizat prin dilatare a spațiilor
perivasculare și perineuronale, fiind o marcă a edemului vascular asfixic. Evoliuția degenerări

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

6
vacuolare se realizeaza progresiv, începând cu zonele corticale, urmând trunchiul, bulbul iar
în cele din urma afectează și segmentele măduvei.
Modi ficările lezionale aparute la nivelul miocardului hipoxic vor fi de natură vasculară
și se vor localiza cu precadere la nivelul ventricolului stang. Afectarea anoxică a capilarelor
miocardice se datorează umpleri inegale a capilarelor ăi eritrodiapedezei. Unele leziuni duc la
apariția unor focare hemoragice, altele duc la apariția unor degenerari miocardice fibrilare. [8]
În cazul hipoxiilor prelungite apar la nivelul miocardului zone de necroză asemănătoare celor
din zonele infarctizate.
Leziunile de la ni velul ficatului sunt de natură vasculară și grasoasă cu dezorganizarea
cordoanelor de celule centrale și mijlocii ale lobilor, cu dilatarea consecutivă a venelor
centrolobulare și a capilarelor arteriale.
Dereglarile majore de natură umorală, endocrină s i metabolică ce apar în cadrul
sindromului hipoxic pot duce pe de o parte la apariția unor substanțe anormale în sânge, iar pe
de altă parte pot duce la o creștere anormală a constituenților normali ai sângelui. În cadrul
metabolismului tisular, respiratia fiind de tip anaerob in timpul hipoxiei, duce la apariția
fosfaților macroergici prin glicoliză anaerobă în loc de fosforilare oxidativă. Această
transformare ducând indirect la acumularea de fosfat anorganic, acid piruvic si lactic în sânge.
Proces care este invers proportional cu nivelul de glicogen, glucoză și ATP, care se reduc
consideravbil.
Organismul va demara o multitudine de procese care au ca scop indepartarea hipoxiei
și deci indirect a morti. Aceste manifestari sunt realizate intr -un timp rela tiv scurt, iar punerea
în evidență a acestor marcheri la nivelul sangelui cadaveric prelevat în cursul autopsiei
precoce pot atesta procesele de hipoanoxie acută. Aceste constante sanguine vor sprijini
diagnosticul de asfixie mecanică fară semne externe d e violență. Chiar ți in lipsa semnelor
patognomonice necesare pot ajuta la stabilirea diagnosticului de certitudine.
De asemeni descarcarea precoce de catecolamine apare în toate mecanismele ce duc la
apariția asfixiei. Aceasta descaracare creste și mai mu lt cu cat valoarea acidozei este mai mare
și hipoxia este mai pregnantă, aceste catecolamine putând ajunge usor pană la valori de 100
mg/ml.
La nivel sanguin, in cazurile de hipoxie se observă și o crestere considerabilă a
valorilor fosfatidelor serice. Im portanța lor nu este data de valorile crescute ci tocmai de
scaderea lor în sângele cadaveric, putând fi mărci ale unor procese patologice independente,
sau ale unor re Luând acestea in calcul se poate afirma ca totalitatea modificărilor

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

7
histopatologice, n euro-endocrino -umorale și dismetabolice apar doar în cazul unor modificări
hipoxice de lungă durată. Astfel putem concluziona ca lipsa sau diminuarea acestor constante
ne atrata o hipoxie acută ce poate avea o cauza violenta chiar în lipsa factorilor trau matici. [9]
Modificările decelate anterior, cu toate ca sunt marci ale unor asfixii netraumatice, pot apărea
și în cazul unor asfixii mecanice violente cu o evoliuție mai lentă. acții agonale
simpaticomimetice.
In cadrul asfixiilor mecanice violente dator ită intervalului scurt de timp aceste
moficări de natură sanguină sau serică nu pot fi puse atat de des in evidenta, cu excepția
cazurilor ce prezintă afecțiuni ce duc la aparitia hipoxii de natura netraumatica. Aceste
constante au un scop foarte importan t în diagnosticul diferențial între decesele de natură
violentă si neviolentă.

2. EVOLUȚIA CLINICĂ A ASFIXIILOR

Simptomatologia ce apare in cadrul asfixiei, fie ea violenta, fie neviolenta , depinde
driect proporțional de cantitatea de oxigen prezentă la nivel circulant, cât si de sensibilitatea
țesutului la lipsa de oxigen. Astfel primul organ ce este afectat este creierul, acesta fiind
responsabil de consumul a 20% din totalul de oxigen si 60% din producția totală de glicogen
metabolizată la nivelul fica tului. [10]
Modificări ce duc treptat la apariția edemului ș i a vasodilatatiei vasculare care produc
un efect de furt de spațiu, efect care duce la apariția de fenomene subiective de tipul
tulburarilor de vedere, zgomote in urechi, greutate in picioare, mer gând p ână la stadiul de
halucinații . Acest bservații au fost aduse in atenția noastră de mai multe personalități din
lumea medicală printre care și N. Minovici.
Aceste trairi provocate de sfixie reprezintă doar stadoul initial al etapelor de asfixiei ,
acestea pot fi impartite in patru faze :
1. Faza preasfixică – de natura corticala, caracterizata prin stare de agitație , de incercare
de supraviețuire, asociind tulburari senzoriale si frica – durează aproximativ 1 min ;
2. Faza convulsiva – caracterizată prin ap ariția convulziilor generalizate, ce acompaniază
pierderea de constiență . În aceasta etapă organismul incearca sa depaseasca această

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

8
blocada prin mecanismele compensatorii, tahicardie, tahipnee,etc. Manifestări ce au
ca scop restabilirea oxigenări – durea za 1-2 min ;
3. Faza asfixica – este perioada in care survine decompansarea , etapă datorată epuizări
organismului și a rezervelor proprii, ducand la incetinirea funcțiilor vitale pana la
aparitia morti clinice.
4. Faza terminala – ce presupune oprirea completa a funcțiilor cardiace, respiratorii si
cerebrale. [11]
Aceste etape pot varia in funcție de caracterele personale ale fiecărei persoane și
totodata de factorul cauzal ce a dus la apariția asfixiei , putând varia de la cateva secunde la
cateva zeci de minute .

3. CLASIFICAREA ANOXIILOR

Clasificarea făcută de Barcroft, Peters și Van Slyke este și astăzi unanim admisă,
astfel încât în funcție de nivelul la care se produce perturbarea funcției respiratorii, putem
distinge următoarele tipuri de anoxii:
– anoxii de aport;
– anoxii de transport;
– anoxii de utilizare.
Anoxia de aport sau anoxia anoxică este denumirea generică pentru totalitatea
patologiilor care au drept cauză carența de oxigen, datorate fie lipsei lui din atmosferă sau
datorită modificărilor apă rute pe căile de pătrundere a aerului în arborele bronsic și nu în
ultimul rând datorită afectări spațiului de shimb de la nivel alveolocapilar.
În acest grup se încadrează toate asfixiile mecanice, deci și asfixia mecanică prin
compresiunea regiuni cervic ale. Acerastă incadrare se datorează mecanismului de producere
care se manifestă prin întreruperea aportului de aer și respectiv oxigen la nivel alveolar, direct
prin comprimarea gâtului și indirect al traheiei prin intermediul compresiei pe care o exercit ă
presiunea la nivel cervival.
Anoxiile de tip anoxic pot fi violente (mecanice) și se pot clasifica patogenic in asfixii
mecanice prin comprimarea cailor respiratorii la nivel cervical( strangulare, spanzurare si

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

9
sugrumare) și asfixii date de corpi str aini in arborele respitaror( ocluzii, pneumonii de
aspiratie, etc) [12]
De asemenea ano xiile anoxice pot fi și de cauză patologică cum se întâlnesc în
compresiuni și obstruări ale căilor respiratorii (tumori laringiene, edem glotic, tumori
mediastinale, tum ori bronhopulmonare); împiedicarea desfășurării mecanicii respiratorii
(tulburări ale sistemului nervos, ale musculaturii respiratorii, pneumotorax) și tulburări ale
schimburilor gazoase între alveolă și capilarul pulmonar (bronhopneumonii, astm bronșic e tc.)
Anoxiile de transport sunt determinate de afecțiuni ale circulației ce duc la apariția
hipoxiilor de tip stagnant (insuficiența cardiocirculatorie, colaps, obstrucții venoase:
tromboflebite, compresiuni etc.) caracterizate prin deficitul transportulu i de oxigen de la
alveola la tesut.
Există 2 categorii de anoxii de transport:
a. Anoxii stagnante – se datoresc unor insuficiente cardiocirculatorii (insuficienta
cardiacă, colaps). Scade aportul de oxigen ce ajunge la țesuturi și totodată creste producț ia de
diaoxid de carbon ce nu poate fi eliminat.
– Anoxii anemice – se datorează unor modificări cantitative sau calitative ale
hemoglobinei:
– Anoxiile anemice cu alterări cantitative apar în toate tipurile de anemie, în cazul
hemoragiilor;
– Anoxiile a nemice cu alterări calitative ale hemoglobinei (sau hemato -toxice) apar fie
atunci când hemoglobina fixează oxidul de carbon printr -o legatură stabilă, devenind astfel
improprie pentru hematoză, fie atunci când hemoglobina se transformă in methemoglobină,
prin transformarea fierului bivalent (feros) apt de a fixa oxigen, in fier trivalent (feric) inapt
de a lega prin covalență oxigen molecular, așa cum se intâmplă în cazul intoxicațiilor cu nitriți
sau clorați.
b. Anoxia de utilizare este rezultatul perturb ării oxigenării la nivelul
țesuturilor,.apare prin modificarea complexului respirator creat din enzime, coenzime și
activatori, ce sunt completate de dereglarea pH celular. [13]
Înainte de a realiza clasificarea asfixiilor mecanice vom clasifica tipurile
de morți in general:
– moarte violentă se înțelege moartea determinată de acțiunea unor factori vulneranți din
afara organismului (mecanici, chimici, fizici). Din punct de vedere juridic, moartea
violentă poate fi rezultatul unui omor, suicid sau accident.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

10
– Moartea neviolentă este moartea datorată unor cauze intrinseci organismului, prin care
nu se încalcă normele de drept.

Figura 1 Clasificarea socio -juridică a morții
(linie punctată – felul morții; gri – forma juridică a morții; alb – cauza morții).

Asfxi ile mecanice se clasifică etiologic în :
a. asfixii mecanice prin compresiunea cailor respiratorii și a toracelui:
– spânzurarea – tipică;
– atipică.
– strangulare – cu mâna;
– cu lațul;
– cu obiecte tari.
– sugrumarea
– compresiunea toracoabdominală:
– parțială;
– completă.
b. asfixii mecanice prin ocluzia orificiilor și a căilor respir atorii:
– a orificiilor respiratorii externe:

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

11
– nas;
– gura;
-sufocarea: – cu mâna;
– cu obiecte moi;
– cu obiecte tari.
– a căilor respiratorii:
– cu corpi străini solizi (bol alimentar);
– cu substanțe purverulente (făină, nisip);
– cu lichide (apa -înnecare, conținut gastric – aspirație).
c. asfixii mecanice prin lipsa sau înlocuirea aerului din mediu. [14]

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

12
CAPITOLUL II
FIZIOPATOLOGIA ASFIXIILOR MECANICE

În hipoxii, sau mai exact în anoxii, leziunile pot aparea datorită modificărilor ce pot
apărea prin patru mecanisme distincte:
– Lipasa oxigenului în aer;
– Blocarea aportului de gaze;
– Scăderea concentrației de oxige n sanguin;
– Scăderea utilizări oxigenului de către țesuturi; [15]
Organismul uman, ca și alte organisme ce folosesc oxigenul, posedă o serie de
mecanisme compensatorii cu rol în reglarea lipsei de oxigen de la nivel tisulat. Primele reflexe
de tip compensa tor fiind cele de stimulare a funcțiilor cardiocirculatorii și respiratorii, ca
raspuns al declanșarii senzației de asfixie.
La nivel respirator, modificările se datorează scăderi concentrației de ocigen , scadere
ce duce la activarea mecanismelor condițion ate de sistemul nervos. Aceste mecanisme sunt
închise la nivelul centrilor resporatori, aflați la nivelul bulbului . Centri respiratori se află atat
sub control medular, reacție de tip cauza efect, cât și sub control cortical, fiind una dintre
funcțiile con trolate voluțional.
Reacțiile respiratorii apărute se datorează stimulării receptorilor aflați la nivel
carotidian și aortic, aceasta stimulare poate fi produsă in doua moduri : prin concentrația de
oxiden și CO2 de la nivel sanguin, sau prin stimularea dat orată compresiuni la nivel
cervical. [16]
Procesul declanșat este început cu o etapă inițială în care se produce o tahicardie, cu
creșterea debitului cardiac. În acelas timp se produce o vasoconstricție periferică cu rolul de a
crește irigarea organelor vi tale, modificare ce duce la apariția hipertensiuni arteriale.
Vasoconstricția periferică nu se datorează numai unor mecanisme reflexe sau umorale legate
de concentrația de oxigen și dioxid de carbon, aceasta apare și datorită descărcări în circulație
a unei cantitați importante de catecolamine sub controlul sistemului medulo -suprarenalian.
Uneori tahicardia marcată apare precoce datorită creșteri excitabilităși sub influiența
hipoxiei, ducând la apariția insuficienței cardiace și a edemului pulmonar acut, concretizându –
se în final sub forma sindromului de cord pulmonar.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

13
Cele două sisteme vitale sunt interdependente, ele se manifesta una in completarea
alteia, ceea ce face ca acest proces declanșat de asfixie să se autoîntrețină. A stfel orce
modificare la nivel pulmonar, ce are drept consecință anoxia va duce la creșterea perfuziei
pulmonare, manifestându -se prin stază. Staza pulmonară va duce la creșterea postsarcini
inimi drepte, cu acumularea in cordul drept a unei cantități mari de sânge, acest proces va
duce la creștere presiuni și la nivelul venelor tributare atriului drept. [17] Astfel se produce un
efect de stază generalizată, ce afectează indirect și drenarea pulmonară.
Pe parcursul acestor modificări, apărute la nivelul celor douî sisteme vitale, sunt prinse
și alte componente ale organismului, cum ar fi :
• sistemul muscular, atât general cât și cardiac ;
• sistemul sanguin, aparând hiperglobulia, proces datorat splenocontracției și
activități CO2 asupra proliferări celulare sanguine
• sistemul nervos, c u apariția modificărilor de comportament care merg pană la
halucinații vizuale sau auditive. [18]
În etapele tardive cand sistemele compensatorii au fost invinse sau au fost epuizate se
va instala o bradicardie ce prezinta frecvente tulburări de ritm. Tu lburările pot fi asociate cu o
dilatație paralitică generalizată prin epuizarea peretelui cardiac și vascular, ducând la o
hipotensiune arteriala consecutivă, care se manifestă prin tulburări de hemodinamică ce pot
ajunge până la șoc și colaps.
Din punct de vedere anatomic cordul mai poate rezista în anaerobioză înca 20 -30 de
minute după oprirea respirației, realizand o pulsație ritmică, insă datorită reflexelor
cardioinhibitorii declanșate de hipoxie cordul se oprește de regulă înaintea apariției stopul ui
respirator.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

14
CAPITOLUL III
MORFOPATOLOGIA ASFIXIILOR MECANICE

În cadrul morfpatologiei asfixiilor mecanice sunt incluse două categorii de modificări:
– Modificări generale;
– Modificări particulare fiecarui tip de asfixie;
Modificările particu lare fiind date de leziunile traumatice ale fiecarui tip de asfixie
mecanică, constituie o amprentă specifică care are cea mai mare importanța diagnostica
medico -legala.
Modifiarile generale sunt acele semne ce sunt comune tuturor asfixiilor, ele fiind
datorate în cea mai mare parte tulburărilor hemodinamice ce apar consecutiv privări de
oxigen. Leziunile au o mare importența diagnostică deoarece acestea ne orienteaza asupra
contextului asfixic, cât și a tipului de moarte.
Manifestările asfixice variază ca și intensitate în funcție de durata asfixiei, cât și de
sistemele ce au participat la mecanismul compensator al lipsei de oxigen. Modificările
generale vor fi prezentate într -o manieră didactică sub forma de “ semne generale externe” și
“semne generale interne” , cu toate ca acestea nu apar singular, manifestându -se combinat și
interdependent una de alta.

1. SEMNE GENERALE EXTERNE

Cianoza buzelor și a patului unghial apar in primele ore după moarte, aceasta persiată
și dupa cateva zile de la moarte, spre deosebire de cianoza facială ce scade în intensitate o
dată cu trecerea timpului post -mortem. Cianoza exteremitații cefalice și a gâtului apare în
perioada convulsivă și persistă cateva ore post -mortem, disparând treptat datorită migrarii
masei sangine s ub influiența gravitației, in zonele declive ale corpului.
Aspectul poate fi insular sau se poate asocia cu lividități cadaverice albastrui inchise
și peteșii conjunctivale formând asa numita „mască echimotică cervico -facială asfixică”.
Peteșiile și echi mozele apar atât la nivel tegumentar cât și la nivelul mucoaselor, fiind
mai accentuate la nivel ocular și palpebral. Sunt datorate în cea mai mare parte stazei
vasculare, fluidității crescute a sângelui și scăderi rezistenței peretelui vascular. În acelaș i

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

15
timp pot apărea și zone cu microhemoragii punctiforme pe zone cu dmensiuni mai mici sau
mai mari.
La examnul direct al cadavrului pot fi observate: midriază, hemoragii
subconjunctivale și nu în ultimul rând emisia de materii fecale, urină sau lichid semi nal,
manifestări posibile datorita relaxari sfincterelor.

2. SEMNE GENERALE INTERNE

În cadrul autopsiei primul semn intern este prezența sângelui fluid în cavitațile inimi
cât și în vasele mari, datorat instălari rapide a morți. Culoarea sângelui este înc hisă, variind
intre rosu inchis și negru, culoarea este datorată acumulări de dioxid de carbon în cadrul
asfixiei. Mecanism care duce la formarea de hemoglobină resusă, care poate avea drept cauza
și consumul postmortem de oxigen din patul vascular.
În cazul asfixiei care survine într -o manieră subacută pot fi observate cheaguri de
sânge în ventriculi, cu precădere în ventriculul drept. Ulterior apare staza generalizată, care
este cel mai bine reprezentată la nivel cerebral, hepatic și în special pulmona r.
La nivel cerebral se decelează zone de ramolisment, fiind prezentă o vasodilatație
generalizată datorită cresteri tensionale, cât și datorită relaxări musculaturi vasculare. Apar
edemul și a microhemoragiile, atat meningocerebral cât și la nivelul sub stantei albe.
Leziunile cerebrale au drept factor cauzal modificările umorale sanguine, care duc la
scăderea debitului cerebral, cât și datorată apariției emboliei gazoase prin pătrunderea unei
cantiitați de aer în mica circulație, prin soluțiile de conti nuitate apărute lanivel pulmonar..
La nivel pulmonar observăm prezența edemului pulmonar și un enfizem de tip
compensator care variază de la seros la hemoragic. De asemeni apar peteșii de tip Tardieu la
nivel subpleural, intrascizural, cât și la nivelul mu coasei respiratorii.
Prin „pulmon acut asfixic” înțelegem un polimorfism lezional, care cumulează:
congestia, hemoragia pulmonară, bronsică și pleurală, enfizemul alveolar acut cu distrucția
septurilor alveolare și acumularea de celule gigante la nivel a lveolar.
Pulmonul acut asfixic se datorează cumulari celor trei cauze:
– În cadrul encefalitei hipoxice primare se inhibă centri respiratori, care duce la
oprirea respirației.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

16
– Procesiunea negativă endotoracică în timpul dispneei inspiratorii.
– Tulburar ile vasculare datorate hipoxiei, acidozei metabolice și hipercapniei.
Miocardul prezintă un polimorfism de culoare pe secțiune datorită alternări zomelor de
colorație normală cu cele de hipoperfuzie datorată hipoxiei. Microscopic se poate decela o
fragment are a fibrelor miocardice, datorată contracțiilor puternice necesare să invingă
presiunea crescuta de la nivel pulmonar. Mecanism explicat într -un număr mare de studii
realizate de Kernbach. [19]
Cordul drept este congestiv și dilatat datorită stazei pulm onare, manifestări ce duc cu
apariția” cordului pulmonar”, în timp ce inima stangă este aproape goală. Element datorat
blocajului apărut la nivel pulmonar, care împiedică scurgerea sângelui în modul sau normal.
La nivelul seroaselor, în special pe mening e, pleură și peritoneu, apar peteșii rosii și
zone de microhemoragie. Apariția lor este datorată creșteri presionale initiale cu distrucția
peretelui vascular, cât și de staza sanguină apărută ulterior. Hemoragiile mai apar la nivelul
splinei, în ganglion i lingatici și rareori la nivelul tubului digestiv, datorită elasticitații mai
mari a peretelui digestiv.
Microscopic la acest nivel sunt preponderente afectările vaso -anoxice, care sunt
compuse din: edem tisular, rupturi capilare cu eritrodiapedeză, lezi uni de endotelioză și nu în
ultimul rând distrofie vacuolară la nivel hepatic și miocardic.
In cazurile cu hipoxie prelingită apar leziuni de tip necrotic, iar în cazul decesului ce
survine rapid leziunile nu mai au timp sa apara. Ceea ce duce la lipsa o rcarei modificări atât
interne cât și externe. Lipsa modificărilor face ca diagnosticul real și cel diferential să fie
puse pe prezența leziunilor de tip microscopic.
Leziunile aparute sunt mai pronunțate în țesuturile cu grad de diferențiere mai mare,
rezistența la anoxie fiind invers proportională cu gradul de diferențiere.
Tot in cadrul leziunilor asfixiei mecanice intră și o parte din patologia osteoarticulară,
cum ar fi fracturile, în special fracturile cutiei toracice și a coloanei vertebrale, cu un interes
special pentru stern coasre și coloană cervicală.
Fracturile sternale au o implicare destul de mare în cadrul asfixiilor deoarece acestea
prin compresiunea pe arborele bronsic și pe pulmon pot determina leziuni ce pot duce direct
sau indirect la as fixie. Fracturile sternului sunt de cele mai multe ori transversale și mai rar
verticale.
Fracturile costale sunt și ele implicate in producerea asfixiei atât direct cât și indirect.
Leziunile sunt de cele mai multe ori prezente în regiunele laterale sau latero -anterioare,

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

17
acestea fiind zonele cele mai expuse la fortele de curbare în cazul compresiuni toracice.
Fracturile costale sunt unele deintre cele mai putin grave leziuni ce pot aparea, insa iși cresc
gravitatea prin apariția complicatiilor si a lezi unilor asociate care apar în același timp în
cadrul mecanismului tanatogenerator.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

18
CAPITOLUL IV
EPIDEMIOLOGIE

Epidemiologia asfixiilor mecanice se leaga de tipul de deces, referindune aici la
mortile violente și neviolente, î n același timp și la raportarea lor la numărul total de decese
apărute în tara noastră. Asfel în cadrul unui atudiu statistic inregiatrat de Institutul National de
Medicină Legală “Mina Minovici” București și de alte 5 Institute de Medicină Legală din
Iași, Cluj -Napoca, Craiova, Targu -Mureș și Timișoara pe decursul anului 2015 au reieșit ca s –
au realizat un numar de 19303 de autop sii la nivel de tară in 2014.[20]
Dintre acestea 52% s -au incadreat ca și morți violente și 48% ca fiind morti
neviolente. D e asemeni se poate observa ca în ultimele doua decade atat numarul de aotuopsii
cât și numărul de morți violente a urmat o evoluție favorabilă prin scăderea numarului
acestora.

Figura 2. Dinamica numarului de autopsii pe perioada 1997 -2015
(Raportul rea lizat de Institutul National de Medicina Legala “Mina Minovici” Bucuresti 2015)

Tot în cadrul acelusiași studiu, s -au luat în calcul atât tipul morți cât și incadrarea
juridică medico -legală, astfel a reusit că din numarul total de moți violente 24% dintr e acestea
au dost sinucideri, 3% omucideri, 0.16% pruncucideri, iar restul de 72.84% au fost de cauză

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

19
accidentală (aici intrand accidentele de trafic rutier, accidentele de tren, accidentele casnice și
agricole etc).
In functie de mecanismele tanatogenerat oare cele mai multe cazuri s -au incadrat in:
– Lovire cu/de un corp dur în 31.8% din cazuri;
– Spânzurare în 18.9% din cazuri;
– Sufocare în 1.7% din cazuri;
– Lovire cu un corp intepator/taietor în 1.7% din cazuri;
– Submersie în 7.9% din cazuri ;
– Alte tipuri de asfixii în 5.1% din cazuri;
– Și doar câte 0.3% din cazuri pentru impușcare, sugrumare și lovirea cu un corp
despicător;
– În restul de 32% din aczuri decesul a survenit prin alte mecanisme
tanatogeneratoare;

figura 3 Dinamica mecanismelor tanatogeneratoare
http://www.legmed.ro/doc/dds2015.pdf

De asemeni se observa o dinamică descendentă a numarului de omucideri ce plasează
anul 2014 pe primul loc, cu numaăul cel mai mic de decese din ultimi 25 de ani.
Cu toate acestea, procent ele apărute la nivel regional pot varia foarte mult de la o zonă
la alta. Acest lucru cât și faptul ca s -au luat de referința doar centrele mari de Medicină

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

20
Legală, ne duce cu gandul ca pot exista modificari substanțiale a valorilor procentuale, cât și
posibila existența a unei rate de eroare destul de mari. [21]
Motiv pentru care am ales sa realizez in cadrul părți speciale un studiu statistic asupra
Asfixiilor mecanice prin compresiunea regiuni cervicale pe perioada ian. 2013 – dec 2014.
Perioadă aleas ă pentru a face o comparație intre procentele obținute la nivel național și lotul
studiat.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

21
CAPITOLUL V
ASFIXII LE MECANICE PRIN COMPRESIUNEA GÂ TULUI

În terminologia medicală, asfixiile mecanice ocupă un loc foarte important dator ită
faptuliui că această noțiune definește un întreg grup de patologii, care au mecanisme
patogenice și tanatogeneratoare diferite, însă pornesc de la același origine și anume lipsa de
oxigen. Dintre aceste patologii ce implică hipoxia cele mai întâlnite î n practica medicală, in
special medico -legală, sunt asfixiile mecanice prin compresiune extrinsecă a regiuni cervicale.
Din această categorie fac parte trei forme de asfixie : spânzurarea, strangularea și
sugrumarea, care prezintă mecanisme tanatogeneratoar e diferite , insă prezintă un efect similar
asupra organismului. Deși prezintă diferențe majore în ceea ce privește leziunile observate la
nivel extern , cele trei entități prezintă similitudini în ceea ce priveste observațiile de natura
macroscopică și mic roscopică interna, facând ca acestea sa fie luate ca și grup de referința.
În cadrul prezentului capitol voi prezenta intr -o manieră succinta caracteristicile
fiecărei entitate a acestui grup, urmând ca in capitolul următor sa descriu pe larg toate
aspec tele definitorii ale noțiuni de spânzurare .

1. ASFIXIA MECANICĂ PRIN SPANZURARE

Spânzurarea este asfixia mecanică produsă prin compresia gatului cu un laț , compresie
acționată de greutatea propriului corp sub influența gravitației. Medico -legal spănzurarea
poate apărea sub mai multe forme, putând fi completă sau incompletă în functie de contactul
sau nu cu un punct de susținere.
În ceea ce priveste aspectele juridice, de cele mai multe ori spânzurarea este incadratăa
ca fiind suicid, acest aspect fiind decel at din lipsa de leziuni de tip traumatic la examinarea
medico -legală. Cu toate acestea în literatura de specialitate există și cazuri atipice, ce au fost
încadrate ca și accident si cu atât mai rar omor sau execuție. [22]
Expertiza medico -legală asupra cad avrelor examinate relevă o varietate mare de de
diferențe privind atât aspectul lezional cât și materialele folosite, sau tipologia lațului . Lațul
poate fi confecționat dintr -o mare varietate de materiale de aceea a fost necesară impărțirea
lor in funcție de duritate |:moi, semimoi, semidure sau dure.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

22
Conformația lațului poate fi foarte diferita, putând fi fixe sau culante,inchise sau
deschise, cu o circulară sau mai multe, completă sau incompletă, putând avea de asemeni o
poziționare tipică sau atipică.
Dintre procesele tanatogeneratoare care survin in cursul asfixiei putem identifica unul
dintre următoarele : anoxia anoxică, tulburările hemodinamice, inhibiția nervoasă reflexă, sau
cum se intâmpla de cele mai multe ori o combinație a două, sau chiar toate t rei mecanismele
simultan.
În ceea ce privește manifestările clinice pot apărea manifestări atăt de tip subiectiv cat
și obiectiv. Manifestările subiective apar ca drept reacție a cortexului la hipoxie, putând varia
de la simple senzații și desincronizări perceptuale, mergând pana la adevarate halucinații
auditive și vizuale. Manifestările de tio obiectiv au putut fi corelate cu variațiile lor în timp în
funcție de perioada scursă de la inceputul asfixiei, putând astfel sa fie imparțirtă in mai multe
perioa de:
• pierderea constien ței
• perioada de liniște
• perioada convulsivă
• moartea clinică
• moartea definitivă, biologică
Modificările anatomopatologice decelate pe masa de autopsie se referă la două
componente majore, unul ce priveste aspectul lezional extern și al tul ce implică modificările
ce apar în interiorul corpului, ca și conseciința a asfixiei mecanice. [23] La nivele extern cea
mai importantă marcă este “sanțul despânzurare ”, care poate fi tipic, sau poate acea variații in
funcție de poziție, direcție, numar de circulare, formă, dimensiuni și relief, etc .
La examenul intern putem observa modificări atât la nivelul gâtului, regiunile
subiacente, care pot prezenta leziuni ce implică atât tesutul subcutanat cât și componentele
musculare, cartilaginoase, osoase ș i nu in ultimul rând cele vasculare și nervoase .

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

23
2. ASFIXIA MECANICĂ PRIN STRANGULARE

Strangularea este tipul de asfixie mecanică realizat de compresia externă a gatului cu
un cordon( sfoara, cablu, etc) ce nu depinde direct de forța gravitatională, i nsă va depinde
direct proporțional de una sau mai multe forte ce vor tracționa cele două capete ale acestui
cordon.
Acest cordon va realiza o circulară completă la nivel cervical fără a lasa o zona
liberă, necomprimată, asa cum este prezentă în cazul sp ânzurari. Spre deosebire de spănzurare
atat dimensiunea cât și orientarea diferă. În cazul strangulari dimensiunile nu depind de
greutatea corpului(gravitatie), depinzând mai mult de caracteristicele fortelor de tractiune ce
actioneaza pe capetele latulu i,
În privința aspectelor juridice strangularea poate fi incadrată cel mai des ca fiind omor
deoarece de cele mai multe ori aceasta este asociata cu semne de aparare și atac. Au existat
persoane cu incercări de suicid, însă în perioada de relazare muscula ra cât și în perioada
comvulsivă ce ar putea aparea nu ar putea susține comprimarea odata cu pierderea
conștienței.
Strangularea prezintă o tracțiune activa asupra lațului, forța putând fi aplicată fie la
un singur capăt, unul fiind fix, fie la ambele c apete ale sale. Specificitatea acesteui tip de
asfixie mecanică este prezența șantului de starngulare care difera de cel de spanzurare prinmai
multe constante: lipsa leziunilor date de nod cât și profunzimea mai mică a sanțului, datorita
forțelor mai mic i ce acționeaza.
Tanatogeneza strangulări este oarecum similară celei din spanzurare având în esența
aceleași mecanisme cu excepția mecanismului traumatic al coloanei vertebrale, acesta
lipseste deoarece foarța ce acționează asupra regiunii cervicale se p ropagă de această dată
doar circular.
La nivelul părților moi apar leziuni mai ales în regiunea subiacentă șantului. Apar
infiltrate sero -hemoragice datorate compresiuni directe date de catre cordon și creșteri
presiuni consecutive compresiuni.
Spre deosebire de spânzurare nu este present semnul lui “Amussart”, deoarece în
cadrul strangulari nu există o forța de tracțiune în mod vertical care să producă elongarea
peretelui vascular.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

24
Hemoragii le mai pot fi decelate la nivelul pachetelor ganglionare lin fatice sau la
nivelul glandelor din vecinatatea ale leziuni compresive, mai ales la nivelul tiroidei și
patulului de tesut gras de langă glandele submaxilare și sublinguale.
Leziunile parților moi cefalice și de la nivelul membrelor sunt de această dată datorate
apărări, deoarece în majoritatea cazurilor este vorba despre omor, ceea ce face ca victima să
se lupte pentru viața sa. .
Leziunile de la nivelul sistemului cartilaginos din zona cervicala sunt destul de
frecvente la persoanele vârstnice , aparand datorită degenerări cartilajului, devenind mai
friabil. In funcție de poziția lațului, forțele de tracțiune și de greutate pot aparea fracturi ale
cartilajelor larngiene ș i ale osului hioid.
Leziunile laringiene pot fi decelate atât în momentul autopsiei cât și prin metode
radioimagistice. Osul hioid este fracturat prin două mecanisme, fie prin comprimare directă,
fie prin traumatism indirect când este tras în sus de mușchii inserați în regiunea lui superioară
și anterioară. Mișcarea bruscă în jos și late rală a cartilajului tiroid, sau comprimarea între osul
hioid și cartilajul tiroid executa o tracțiune directă a ligamentului tiroid cauzând fractura
osului. [24]

3. ASFIXIA MECANICĂ PRIN SUGRUMARE

Este forma de asfixie mecanică ce se realizează prin comp rimarea gâtului cu mâinile .
Comprimarea gâtului se poate realiza prin aplicarea directă a mainii pe segmentul gâtului
victimei sau prin intermediul unor obiecte moi. Destul de fre cvent sugrumarea este tipul de
acțiune prin care faptuitorul urmarește să pro voace victimei p ierderea stării de conștiență,
putând fi însoțita de sufocare sau de raporturi sexuale .
Tanatogeneza sugrumări poate fi explicată prin mecanismele neuror eflex și
hemodinamic, ceea ce face ca mecanismul mecanic de comprimare a căilor aerie ne să fie mai
puțin frecvent .
Dintre modificările apărute la nivel extern specifice pentru sugrumare sunt :
• leziunile traumatice la nivelul gâtului – echimoze sau excoriații care
respectă caracteristicile atacatorului. Î n cazul în care comprimarea s -a rea lizat
prin intermediul unor obiecte moi și decesul a survenit rapid, aceste leziuni
traumatice pot lipsi.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

25
• după secționarea pielii, leziunile traumatice de la nivelul gâtului sunt mult mai
evidente decat in celelalte forme de asfixie mecanică prin comprimar e;
• leziuni traumatice de apărare – sunt adesea frecvente deoarece de cele mai
multe ori este vorba despre omor.
• fracturi ale cartilajelor larngiene – sunt fregvente atunci cand forța de
compresiune este destul de mare. [25]

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

26
CAPIT OLUL VI
MOARTEA PRIN SPÂNZURARE

1 DEFINIȚIE

Primul om ce a descris în literatură spânzurarea a fost prof. N. Minovici care a afirmat
„nu există subiect în medicină legală ale căror chestiuni să nu fi dat naștere la mai multe
discuții și erori ca spănzur area” afirmație produsă datorită faptului că prof. Paul C.H.
Brouadel (1837 -1906) preciza că „fiecare din noi știm ce este un spânzurat, însa nimeni nu a
știut pâna aici să definească cea ce este spânzurarea”. [26]
De-a lungul timpului multi medici au in cercat sa dea o definiție corectă și completă,
care să înglobeze toate aspectele ce descriu moartea prin spanzurare și să coroboreze toate
aspectele legate de acest tip de moarte violentă. Aceste aspecte ar trebui să servească drept
model in identificar ea și punerea unui diagnostic de certitudine. Astfel avem de -a lungul
timpullui mai multe variante de astfel de definitii, dintre care amintim:
– „un act de violentă în care corpul apucat de gât într -un laț legat de un punct fix
și lăsat propriei sale greu tăți exercită asupra lațului suspensor o tracțiune destul de tare pentru
a aduce brusc pierderea cunoștiinței, oprirea functiei respiratorii și moaretea” -prof. Ambroise
Tradieu(1818 -1879);
– „axfixia determinată de comprimarea căilor respiratorii superi oare prin însăși
greutatea corpului persoanei care este asfixiată. Ducerea la indeplinire a acestui act necesită
un punct fix și un laț. De punctul fix se prinde lațul care comprimă gâtul spanzuratului. Odata
cu comprimarea traheei și a laringelui, lațul c omprimă și pachetul vasculo -nervos al gâtului,
în special ramurile nervului vag” – prof. Mihail Kernbach;
– „o axfixie mecanică prin comprimarea gâtului, realizată de un laț suspendat de
greutatea propriului corp” – prof. V. Belis; [27]
Cu toate că prof. N. Minovici, desi „a tratat chestiunea spânzurări în toate amanuntele
ei”, nu a formulat o definiție, ferindu -se să spună „numai prin câteva cuvinte ceea ce trebuia
să reiasă din discuțiile” susținute de ipotezele și studiile sale, considerând că nu a ajun s la
aflarea tuturor amănuntelor pentru a da o definiție certă și concisă.
Din punct de vedere medico -legal spânzurarea poate fi :

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

27
-completă – când corpul uman este complet suspendat în laț fără a lua contact cu vreun
plan;
-incompletă – când corpul susp endat în laț atinge cu anumite segmente un plan.

2. ÎNCADRARE JURIDICĂ

Datorită faptului că moartea prin spânzurare este destul de facilă în realizare, ea este
una din principalele metode de suicid alese. Ceea ce face ca majoritatea cazurilor de
spânzurare să fie incadrate ca și suicid. Trebuie sa tinem însă cont că există și cazuri în care
se dorește disimulareaa unui omor iar cadavrul este spănzurat.
Aceste cazuri au fost mentionate la persoanele cu vârste extereme, copii, vârstnici, sau
bolnavi, care n u ar fi avut forța mare de apărare . În literatura de specialitate au mai fost
descrise atât cazuri de spânzurare accidentală, cât și cazuri de execuție prin spânzurare, însă
această metodă nu mai este uzitată.

3. MODALITATE DE REALIZARE

Fiind prezentă în circumstante de moarte violentă, în special suicid, spânzurarea este
tipul de asfixie mecanică realizat prin comprimarea regiuni cervicale a gâtului cu lațul. Laț ce
prezintă o extremitate legată de un punct fix, iar capătul celalalt formează o circulară p rin
intermediul unui nod, ce poate fi fix sau culant. Nodul permite strângerea dimensiuni
ochiului format într -un mod pasiv sub acțiunea gravitației, efect realizat prin intermediul
greutății propriului corp.
Latul sau cordonul poate fi clasificat dupa ma i multe criterii:
a) In funcție de materialul folosit la realizarea lor se impart în:
a. Moi – cravată, fular, esarfă;
b. Semimoale – curea;
c. Semidure – frânghie, sfoară, cablu electric;
d. Dure – sarmă, lanț.
b) În funcție de variațiile perimetrului delimitat de laț se împart în:

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

28
a. Lațuri fixe – care au o dimensiune fixă, care nu se modifică în funcție de
greutatea corpului care este angrenat de gravitație, acesta este împarțit la rândul său în două
subtipuri:
i. Lațuri închise – ce prezintă un șant sau cerc complet în jurul
segmentului constrâns;
ii. Lațuri deschise – sunt formate doar pe un segment de cerc sau de șant
pe suprafața gâtului
b. Lațuri culante (mai corect lațuri cu nod culant) – ce permite modificarea
diametrului lațului ce constrânge gâtul, dimensiune ce se modifică direct proporțional cu
greutatea corpului ce atarnă de capătul liber al sau.
c) în funcție de numărul de circulare:
a. Lațuri monocirculare;
b. Lațuri bicirculare;
c. Lațuri multicirculare;
d) În funcție de poziția nodului :
a. Spânzurare tipică – atunci când nodul este poziționat în regiunea
postero cervicală a gâtului, sub regiunea occipitală;
b. Spânzurare atipică – când nodul se află în oricare altă poziție.
e) După prezența sau absența punctului de sprijin:
a. Spânzurar ea completă , – când corpul suspendat în laț nu prezintă nici
un punct de contact cu suprafața de sprijun;
b. Spânzurarea incompletă – când corpul atârnat în laț prezintă unul sau
mai multe puncte de contact cu suprafața de sprijin, acesta putand fi repreze ntat de:
spânzurarea în picioare, în genunchi, în poziție culcat, etc. [28]

Pe langă tipurile clasice de spânzurare de -a lungul timpului au fost descrise în
literatura de specialitate și cazuri speciale, în care se realizează fie aruncarea în gol de la
înalțime, fie sunt atasate greutați de parțile declive ale victimei. Acest lucru face diferența
între tipul de încadrare juridică, Act care nu mai este incadrat ca fiind suicid sau accident,
aratând modificări ce se preteaza mai mult pentru omor.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

29
4. TANATOG ENEZĂ

În cadrul priocesului tanatogenerator al spânzurari, decesul poate surveni prin unul sau
mai multe dintre urmatoarele mecanisme tanatogeneratoare, dintre care amintim:
– Anoxia anoxică;
– Tulburarile hemodinamice;
– Inhibiția nervoasă reflexă;

Anoxia anoxica
Anoxia anoxică este datorată pătrunderi lațului înte laringe și osul hioid, care produce
închiderea faringelui. Împingerea bazei limbi pe faringele posterior impreună cu palatul
moale și închiderea canalului de pătrundere al aerului sunt meca nisme întalnite de cele mai
multe ori în spânzurarea tipică. Procesul poate fi accentuat și de curbarea excesivă a coloanei.
Aducerea sa anterior și creșterea forței de c ompresie a regiuni sunt modifică ri prezente în
spânzurarile atipice.
În cadrul asfixi ei mecanice prin spânzurare, anoxia anoxică este rar intalnită singular,
ea fiind des asociată cu tulburările hemodinamice . Tulburările dau modificări atât externe câ t
și interene, specifice acesteui tip de asfixie. Nu de puține ori apare aspectul de „spân zurare
albastră” , datorat apariției cianozei regiuni cefalice.
Spânzurarea albastră apare când nodul este poziționat în mod atipic. Cand este
poziționat lateral, este permisă circulația cerebrală controlaterală. Cand nodul este pozitionat
anterior va duc e rapid la hiperextensia bruscă a capului, care va duce la comprimarea
carotidelor pe planul osos al coloanei vertebrale. Comprimarea cailor respiratorii superioare
impiedică atât pătrunderea aerului bogat în oxigen cât și eliminarea aerului bogat în dioxi d de
carbon, producandu -se astfel asocierea anoxiei anoxice cu hipercapnia.
Anoxia anoxică are un efect destructiv direct proporțional cu gradul de sensibilitate al
celulelor la oxigen. Din acest motiv organismul va încerca, în prima fază, să compenseze
această lipsă de oxigen prin activarea unor sisteme complexe neuro -endocrine, care se vor
manifesta prin tahicardie, dispnee, splenocontracție. Aceste manifestări au scopul clar de a
crește numărul de hematii, în încercarea de a prelungi timpul de supravie țuire al organelor
vitale, existând posibilitate opriri factorului cauzal și reporniri respirației.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

30
Asfixia poate fi cuntificată în funcție de timp, prin corelarea rezervelor de oxigen ale
organismului. Asfel spre exemplu un om de 70 de kg poate avea o can titate de sânge de
aproximativ 5 litri care prezinta în medie un procent de 18% oxigen.
Acest procent ne arată ca acestă persoană prezintă o rezervă de 770 cm3 O2 în
circulație, 320 cm3 la nivel alveolar și o rezervă supraadaugată de 1300cm3. Consumul
normal de oxigen pe oră este estimat statistic la o valoare de 400 cm3/kg. Acest lucru face ca
la 70 de kg consumul sa fie de 450cm3/min, ca la 2 minute și jumatate acest consum crește la
1120cm3/ min datorită declanșari proceselor compansatorii, facand c a la aproximatic 3
minute rezerva de oxigen a organismului să fie nula.
Uneori anumite mecanisme patogene, cum ar fi inhibiția centrilor corticali și sincopa,
la fel ca diverticuli esofagieni, pot suprima respiratia, astfel încat sunt menajate actulalele
rezerve de oxigen și prelungesc durata asfixiei până la un maxim de 10 -12 min.

Tulburările hemodinamice
Tulburările hemodinamice sunt acele modificări care apar datorită aplicări forței de
compresie asupra manunchiului vascular de la nivelul gatului. Ace astă manifestare se
datorează forței de compresie, care depinde de greutatea corpului și de suprafața pe care lațul
o comprimă la nivelul gâtului. Acest mecanism este suprapus aproape în totalitatea cazurilor
cu celelalte mecanisme tanatogeneratoare, în s pecial cu cel al anoxiei anoxice.
În cadrul studiilor statistice realizate de Simonin au fost decelate urmatoarele aspecte:
• greutate de 2kg poate duce la comprimarea venelor jugulare,
• greutate de 3.5 kg pot fi comprimate arterele Carotide,
• nu in ul timul rand la o greutate de 16.5 kg se produce compresia totala a
arterelor vertebrale.
Astfel că orce greutate mai mare de această valoare va duce la oprira totală a
pachetului vascular cervical, producând asfel un blocaj al irigari creierului. Realizând de
asemini un stop în scurgerea venoasă. Ambele manifestări fiind o cauză principală de apariție
a cianozei regiuni cefalice și a stazei cerebrale.
Acest mecanism explica de ce decesul apare și în spânzurarile atipice, atunci cand
caile aeriene nu sunt afectate, sau la pacienți ce prezintă canulă traheală. Ceea ce duce la
concluzia că în aceste cazuri decesul a survenit doar din cauza tulburarilor hemodinamice.
Pozitionarea nodului sub barbie, în cadrul spânzurarilor atipice, duce la comprimarea
arterelo r vertebrale și a venelor jugulare, iar datorită comprimari incomplete a intregului

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

31
pachet vascular va crește perioada necesara pentru aparitia decesului. Deși mecanismul de
producere este același, compresia pachetului vascular va duce la apariția unei an oxii de
transport al oxigenului la creier, care duce atât indirect cât și direct la o insuficiența cerebrală
acută.
Creieirul, facând parte din organele vitale ale organismului necesită un aport crescut și
permanent de oxigen și glucoză. Astfel că debitul sanguin cerebral trebuie sa fie constant și la
un nivel optim pentru a asigura aportul adecvat de substanțe energogenice, cât și pentru
eliminarea cataboliților. Acumularea și depozitarea la nivelul sistemului nervos are un efect
nociv sau chiar distruct iv asupra tuturor componentelor SNC.
Circulația cerebrală pentru a asigura o buna functionare necesită un procent de 15 –
20% din totalul de oxigen din organism și un procent de 27 % din totalul de glucoză. Procente
ce sunt indispensabile pentru metabolism cât și pentru păstrarea funcției neuronale.
De remarcat este faptul că scăderea debitului sanguin cerebral ca urmare a acțiunii
lațului traumatic asupra pachetului vascular cerebral, determină apariția semnelor clinice ca
urmare a reducerii aportului de O 2 și de glucoză.
Dacă sunt întruniți factorii: gradul compresiei ce determină importanța ischemiei
(reducerea debitului sanguin cerebral cu mai mult de 50% față de normal modifică ireversibil
funcțiile și morfologia celulară); durata ischemiei și modul d e instalare a ischemiei (instalările
lente sunt mai bine suportate) și sensibilitatea celulelor la ischemie (diferită între glie și
neuroni, între diferitele tipuri de neuroni și între diverse regiuni cerebrale) apar leziuni
destructive ireversibile. În ac elași timp apariția edemului cerebral este dat tot de diminuarea
perfuziei cerebrale ce apare concomitent cu hipoxia.
Hipoxia cerebrală determină la randul sau lezarea barierei hemato -encefalice, ducând
atât direct cât și indirect la leziuni de tip vascul ar. În același timp este crescută
permeabilitatea, apărând un efluxul de sodiu și molecule mari impreună cu apa. Apare de
asemeni o tumefiere a celuleleor nervoase, care se rup și expulzează extracelular conținutul
intracitoplasmatic, mărind presiunea onco tică și producând indirect retenția de apă cu
acumularea edemului perilezional.
Edemul prin efectul compresiv duce la apariția decesului, compresiune ce duce la
angajarea uncusului hipocampului în orificiul Pacchioni. La nivel cerebelos prin mobilizarea
amigdalelor cerebeloase la nivelul orificiului occipital duce la comprimarea trunchiului.
Tulburările hemodinamice sunt responsabile de pierderea stări de conștiența și duc
indirect la apariția morții prin impiedicarea mecanismelor de auto -salvare, pe care c reierul

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

32
conștient le -ar putea realiza. Explicând de asemeni apriția tulburărilor de natură psihică la
persoanele ce au fost salvate într -un timp util.

Inhibiția nervoasă reflexă
În cazurile în care mecanismul de inhibiție nervoasă reflexă este prezent, ap ar
modificări care duc la oprirea cordului și a organelor vitale imediat, insă nu vor aparea
modificări specifice asfixiei, atât la nivel intern cât și extern, definind așa numita asfixie albă.
Mecanismele nervoase asociate morții sunt frapante, mai ales î n cazul ,,spânzurărilor
supliciu”, unde aruncarea în vid de la o înălțime de circa 6 metri a victimei, cu lațul fixat de
gât, duce la o dislocare vertebrală cu elongarea măduvei cervicale. Asociază de asemeni
fracturi ale axisului, cu moartea bulbară. Aces te modificări apar și în alte cazuri de
spânzurare, când lațul traumatic produce excitarea formațiunilor nervoase ale gâtului, fiind
urmată rapid de moarte, care intervine înainte de instalarea semnelor tipice de asfixie.
Reflexele de inhibiție a centrilor nervoși au ca punct de plecare pneumogastricul,
nervul laringeu și sinusul carotidian. Acest efect apare cel mai des prin comprimarea
pachetului vasculo -nervos din regiune superioară a gâtului. Compresiune ce duce la umplerea
sinusului și la o creștere p resională a sângelui de la acest nivel.
Ținând cont că cea mai mare cantitate a baroreceptorilor se află la nivelul sinusului
carotidian, aceștia fiind la om dispuși cu precadere la nuvelul bifurcației caroridiene și
regiuni proximale a carotidei inter ne, vor duce la activarea reflexelor de inhibiție prin
comprimarea regiuni cervicale la acest nivel. Terminațiile nervoase sunt de tip mielic,
prezintă numeroase anastomoze și se termină cu niste formațiuni butonate asemanatoare
organelor Golgi din tendoan e.
Fibrele sunt prezente cel mai frecvent la nivelul adventicei și imediat sub medie,
prezintând o orientare longitudinală paralelă cu axul vasului. Acesti receptori sunt activați
prin trei mari modificări apărute la nivel vascular. Atat elongarea ( in pl an longitudinal),
distensie(in plan transversal), cât și de compresia directă esternă ne arată că modificarile ce
apar la nivelul lor pot fi declanșate de efectul compresiv cât și de cresterea valori presionale
intravasculare.
Prin creșterea acestei pres iuni intraluminale sunt declanșate descărcări de impulsuri,
care se transmit prin fibrele aferente ale nervilor glosofaringieni până la nivelul nucleului
tractului solitar din bulb. Acesta este legat prin neuroni inhibitori de centrii vasomotori și prin

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

33
neuroni activatori de nucleul vagului, realizand asfel implicarea acestui centru în declanșarea
stopului cardiorespirator.
De la nivelul nucleilor bulbari vor pleca imnpulsuri care vor migra pe cale simpatică și
parasimpatică, influiențand direct activitatea cardiacă și tonusul vascular. Se știe ca
baroreceptori pot raspunde rapid la schimbarie bruste de presiune.
Creșterea presiunii la nivel carotidian declanșează un reflex depresor deoarece
impulsurile descărcate de baroreceptorii sinusali determină concomi tent stimularea nucleului
vagal și inhibiția centrului cardiovasomotor. Acțiune care va avea ca rezultat oprirea inimii
(când presiunea intraluminală este foarte mare ), și diminuarea frecvenței și a forței de
contracție a cordului, cât și scăderea tonusul ui vaselor periferice (când presiunea este relativ
crescută).
Modificările aprute se datorează creșteri numarului de impulsuri vagale, care prezintă
un rol special în activitatea cardiacă. Acest fenomen apare concomitent cu scaderea
eferentelor simpatice care duce la apariția un efect vasodilatator, intreținand asfel acest efect.
Este greu de dovedit care dintre mecanismele tanatogeneratoare este direct
responsabil de apariția decesului. Ficare mecanism în parte poate fi cel ce a declanșat cascada
de feno mene. În același timp fractura de coloană vertebrală cu forfecare și intreruperea
nevraxului duce la pierderea controlului corpului subiscent leziuni. Asfel se impiedică
apariția reflexelor de salvare cât și declansarea indirectă a acelorlalte mecanisme
tanatogeneratoare.
În unele cazuri se pot diferenția aceste mecanisme, acestea depinzând de tipul de
compresie, de greutate și de brutalitatea actului, însă de cele mai multe ori cascada de
modificări nu se datorează unui singul mecanism ci deopotrivă din suprapunerea a două sau
mai multe mecanisme. [29]

5. MANIFESTĂRI CLINICE

Manifestările clinice se împart în doua categorii și anume:
– Manifestări subiective;
– Manifestări obiective;
În ceea ce priveste manifestările subiective ele au fost observate încă d in antichitate,
însă au fost studiate cu precadere de catre catre N. Minovici care afirma că „aceste simptome

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

34
care sunt stări foarte bine cunoscute și la descoperirile făcute, observate atât de cei care au
scăpat cu viată, cât și de cei care au experiment at pe ei „.
Din studiile realizate au reieșit urmatoarle manifestari:
– Durerea, care este intensă și prezentă la nivelul gâtului comprimat;
– Halucinații vizuale și auditive, ca urmare a hiperexcitabilitați cerebrale;
– Hipermnezie ideopatică evocativă;
– Creșterea ritmului ideativ;
– Senzația de supraponderabilitate;
– Senzația „de scăpare „ de dinaintea pierderii stări de conștiență;
– Amnezie, de cele mai multe ori retrogradă. [30]
Este stiut și faptul că în timpul spânzurari sunt hiperexcitați și centr i sexuali, cu
creșterea libidoului, de unde și preferinta unor persoane de astfel de evenimente. Însă o dată
cu epuizarea acestor centri și neintreruperea compresiei va duce la relaxarea musculară cu
apariția relaxari sfincterelor și eliminarea pasivă de m aterii fecale și urina, simultan cu alte
lichide ale corpului.
Același lucru, în ceia ce privește congestionarea organelor genitale la bărbați, îl
întalnim și din partea organelor genitale feminine. La acestea se observă turgescența și o
creștere a secre țiilor, mai ales a mucoasei uterine, În această cavitate se pot găsi adesea
cheaguri fară ca ovarul să conțină corp galben.
Starea organelor genitale, din cele descrise pană aici, se vede că nu au aproape nici o
importanță medico -legală, cu atat mai mult c u cât aceste stări se observă într -un numar mare
de morți subite, cât și în alte diferite genuri de moarte.
Aceste relatări exclud „orgasmul asfixic al spânzuratului” permițându -ne să afirmăm
că și în situații în care ar exista o astfel de senzație, se co nsideră că în spânzurare, prezența
volupteții e inlocuită de sumbră realitate a morții.

Manifestarile obiective au fost de asemenea urmărite în numeroase studii, fiind
descrise ca „ Majoritatea autorilor înpart timpul, din momentul în care corpul prins d e gât e
lăsat propriei sale greutăți ca să cadă și până individul moare, în trei perioade cărora le
corespund niste simptome”.
În prezent se descriu mai multe perioade care se coreleaza cu semnele de tip obiectiv,
astfel amintim:
1. Pierderea cunoștientei , cu durată de 5 -12 secunde;

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

35
2. Perioada de liniște , în care corpul atârnat în laț este nemișcat, durează 20 -20
secunde;
3. Perioada convulsivă , ce începe în sens cranio -caudal, de la nivelul feței până
la generalixarea la întregul corp, manifestare similar ă unei crize mioclonice ce se
generalizează. Această etapă nu poate fi constatată la persoanele care prezintă spănzurate
incompletă deoarece prezența convulsiilor ar fi morifiat poziția cadavrului cu caderea acestuia
din laț, ceea ce ne duce cu gândul la ipoteza că perioada convulsivă apare doar în cazul
spânzurari complete.
4. Moarte a clinică sau moarte aparentă, perioada în care dacă se intervine la
timp cu manevre de resuscitare exista incă șanse de salvare a persoanei.
5. Moartea definitivă sau biologică , manifestată prin relaxare completă și
imposibilitatea de salvarea persoanei. [32]

6. MODIFICĂRI ANATOMOPATOLOGICE INTERNE ȘI EXTERNE

Dintre modificările anatomopatologice cele mai importante sunt cele specifice, dandu –
ne o orientare directă asupr a tipului de deces, violent sau neviolent, asupra tipului de asfixie și
nu în ultimul rând asupra duratei și vechimii asfixiei.
În ceia ce priveste modificarile anatomopatologice observate în spânzurare cele mai
impotrante sunt:
a) Sanțul de spânzurare – reprezintă amprenta pe care o lasa lațul la nivelul
locului de contact, fiind semnul patognomonic în privința spânzurarii. Este o zonă denivelată,
care tealizează un mulaj negativ al caracteristicilor agentului vulnerant(lațul), respectând
forma, dimensi unea și structura acestuia. Zona prezintă o culoare galbui –violaceie și cu un
aspect pergamentat. Acestui șant i se descriu o serie de caracteristici, după cum urmează:
1. Poziția santului – de obicei șanțul este prezent în 1/3 superioară a regiuni
cervic ale în cazul spânzurarilor tipice, complete, aflandu -se într -o dispoziție superioară,
mijlocie sau inferioară în raport cu cartilajul tiroid.
2. Directia santului – indiferent de tipul spânzurari acesta are o orientare oblică
de tip așcendent. Există o si ngură excepție și anume în cazul spânzurarilor orizontale, atunci
când șantul are o orientare orizontală. Direcția prezintă o mare importanța în actul medico –
legal, făcand posibilă stabilirea diagnosticului pozitiv cât și excluderea celui diferențial, de
asemeni ne dă o orientare asupra tipului juridic de deces.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

36
3. Numărul șanțurilor – este dat de numărul circularelor, acestă constantă
împarte laziunile în trei categorii: cu șant simplu, cu șant dublu și cu sant multiplu. În cadrul
ultimelor doua catego rii este prezentă o sufuziune hemoragică pe benzile de tesut prinse intre
cele două sau mai multe circulare, jucând astfel un rol important în decelarea caracterului vital
al spânzurari. Acest rol vital se referă la tipul de deces cât și la diferențierea cazurilor în care
spânzurarea s -a produs ante -mortem spre deosebire de cea post -mortem. În același timp
numărul și modificările apărute la nive lul gâtului ne orientează și în cazurile în care cadavrul
este gasit pe podea iar lațul este încă atârnat,
4. Forma șanțului – sunt prezente două forme:
– Incomplet – atunci când circulara nu este prezentă pe toată cincunferința
existand o zonă nelezată;
– Complet – este prezent mai ales în cazurile de spânzurare în care circulara este
unică și stransă, nelasând spații libere, sau în cazurile cu circulare multiple, în care cel putin
una deintre circulare va fi complete, ducând la o pergamentare a tegument ului pe toata
cincunferința gâtului cu lațimea direct proportională cu grosimea lațului.
5. Dimensiunile șanțului – sunt constante care apreciază atât lațimea cât și
adâncimea șanțului. Lațimea este determinată de lațimea factorului vulnerant, putand avea
variații foarte mari, de la cațiva mm(snur) la cațiva centimetri(curea). Dimensiune este
masurată în mai multe zone pentru a delimita variația minimă și maximă a leziuni. Adâncimea
este dată prin coroborarea grosimi lațului cu forța de compresie care dep inde de greutate
corpului care atârna în laț. Cu cât forța de compresiune este mai mare iar suprafața lațului mai
mică, se va produce un șanț cu o adâncime mai mare. Adâncimea variază și în ceea ce privește
zonele de comprimare, fiind mai adancă în zona op usă nodului și mai superficială în zona
nodului.
6. Relieful șanțului – reprezintă urmarirea tuturor denivelărilor factorului
vulnerant (lațul), care lasă o amprenta a tuturor caracteristicilor sale pe suprafața
tegumentului, realixând o imagine în oglind ă a acestuia.
7. Consistența șanțului – consistența sa depinde de tipul lațului, variind direct
proporțional cu duritatea materialului din care este realizat lațul. Atunci când lațul este dur
pergamentarea este mai intensă, realizând de asemenea o zonă d e indurație, pe când în cazul
lațurilor moi zona capătă o consistența usor mai crescută decât zona laterală, formată din țesut
intact.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

37
8. Culoarea șanțului – depinde atât de duritatea materialului din care este
confectionat lațul cât și de materialul în sine din care este confecționat. Astfel zoanele
pergamentate pot căpăta o tentă galbuie sau galben cafeniu în cazul unei sfori, cure, sau snur,
pe cand în cadrul materialelor metalice aceste leziuni pot căpăta o colorație care poate varia
de la rosu, da toritp eroziuni și duritați, sau poate lua colorația oxizilor metalici ale
materialelor din care este realizat lațul. Modificările apar in cazul folosiri unor materiale
oxidate sau când spânzurarea s -a produs cu o perioadă mai mare de timp inaintea examina ri.
9. Particularitațile șanțului – se referă la leziunile suplimentare ce pot aparea
sau la lipsa lor pe anumite regiuni, datorită interpunerii unor materiale, cum ar fi guler, între
laț și tegiment. Sau din contra interpunerea maini duce la apariția uno r leziuni similare
sugrumării și transpunerea leziunilor date de laț la nivelui mâini. [33]

În afara șanțului de spânzurare mai pot aparea leziuni ce nu reflecta caracterul lațului,
ca de exemplu rashul vertical apărut datorita migratiei ascendente a lațu lui, mergând chiar
apariția unor șanțuri suplimentare tot datorită mobilitați lațului. Aceste modificări pot da
dificultați in decelarea exactp a diagnosticului.
Pot aparea escoriații, care sunt date de frecatea tegumentului cu sau de un corp dur,
printr -o mișcare tengențială. Acest lucru este poosibil în cazul materialelor dure de
confectionarea ale lațului. Acesta realizează o tasare a epidemului și dermului în direcția de
propagare a miscări. În funcție de profunzime poate apărea o variație mare a lez iuni prin
intermediul crustei formate. Cele superficiale sunt de tip seros, pe când cele profunde au
caracter sero -sangvinolent.
De asemeni în cazul spânsurari cu aruncarea corpului de la înaltime se pot produce
echimoze pe zonele de maxim impact din cin cunferința lațului, sau pe zonele de aterizarea în
cazurile în care lațul se rupe sub greutatea corpului, pozitionandu -se la zonele de prim
contact. Echimozele pot ajuta foarte mult în estimarea perioadei scurse de la actul traumatic,
care impreună cu cel elalte date tanatocronologice vor ajuta la dererminarea intervalului orar
în care s -aprodus evenimentul.
In cazurile de spânzurare atipică pot aparea excoriații, care pot aparea la nivel
mentonier sau mandibular, leziunile se datorează poziției anormale a lațului și datorită
miscări capului.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

38
b) Leziunile părtilor moi subcutanate.
Leziunile interene, subcutanate, aparute au o mare valoare în obiectivarea
diagnosticului de spânzurare și în același timp în diferențierea spanzurarilor apărute ante –
mortem de cele post -mortem. Aceste leziuni imbraca deseori aspectul unui infiltrat hematic,
care se acumulează la nivelul musculaturi și în țesutul lax.
Leziunile de la nivelul muschiului sternocleidomastoidian se află de cele mai multe
ori la distanța de zona d e compresiune. Acest lucru este posibil deoarece prin lezarea
pachetului vascular și prin forța gravitațiională, care se aplică corpului atârnat, face ca
acumularile sa migreze decliv. Datorită elongație, pachetul vascular este lezat la nivelul unde
este prezentă compresiunea, dar este tracționat decliv și astfel punctul lezional coboară.
Hemoragiile mai pot fi decelate la nivelul pachetelor ganglionare linfatice sau la
nivelul glandelor din vecinatatea leziuni compresive.Apar mai ales la nivelul tiroidei și a patul
de țesut gras de langă glandele submaxilare și sublinguale. [34]
Majoritatea leziunilor care pot aparea la nivel cervical se datorează parțial hipoxiei și
parțial forței de compresie, însă nu se poate face prea usor diferenta între momentul apar iției
spânzurari, ante – sau post -mortem. În cadrul spânzurărilor cu aruncare în gol laziunile pot fi
atât de intense încat poate fi lezat și nervul pneumogastric.
Cel mai des a fost decelată apariția mansoanelor echimotice pericarotidiene, care au
drept et iologie rupturile transversale ale intimei carotidelor, Leziuni care in literatură sunt
cunoscute ca semnul lui Amussart, ruptura are ca factor favorizant alunecarea tunici arteriale
consecutiv comprimări gâtului sub influența greutații. Exista și cazuri mai rare în care această
leziune poate fi produsă de comprimarea arterelor între corpii vertebrali și cartilajele
tiroidiene. În cazurile când ruptura intimei nu este evidentă se pot observa microscopic
degenerescente ce pot fi incadrate ca elemente premer gatoare rupturi.
În cadrul asfixiei mecanice prin spanzurare staza apăruta la nivele cefalic apare cu
subfuziuni la nivel muscular sau subconjunctival, subfuziuni care duc la apariția asa numitei
masti echimotice, punând astfel probleme în punerea diagnost icului pozitiv.
Edemul de la nivel conjunctival este unul din senmele de certitudine în cadrul
spânzurării, însa acesta poate fi produs și ca artefact prin poziționarea cadavrului post -mortem
șntr-o poziție care poate genera această modificare. Prin acela și mecanism pot fi explicate și
microhemoragiile Burner -Duret din planșeul ventriculului IV și planșeul apeductului.
Leziunile cerebrale și leziunile partilor moi pot fi produse prin lovire de obiecte în
timpul perioadei convulsive, ceea ce face cu atât m ai mare necesitatea examinări locului

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

39
faptei pentru decelatea acestei posibilitați.Acțiune necesară pentru excluderea omorului prin
spânzurare, pentru care leziunile extremitaților s -ar preta mai mult.

c) Leziuni cartilaginoase și osoase .
Leziunile de la nivelul sistemului cartilaginos din zona cervicală sunt destul de
frecvente la persoanele varstnice, datorita degenerari cartilajului, care devine mai friabil. Cu
toate acestea leziunile osteo -cartilaginoase sunt rare.
În funcție de poziția lațului, de fo rțele de tracțiune cât și de greutate pot aparea fracturi
ale cartilajelor larngiene, ale osului hioid și fracturile de coloană vertebrală cervicală, care
este realizată prin forfecare.
Leziunile laringiene pot fi decelate atât în momentul autopsiei cât și prin metode
radioimagistice. Osul hioid este fracturat prin doua mecanisme, prin princomprimare directă,
sau prin traumatism indirect, atunci când este tras în sus de mușchii inserați în regiunea lui
superioară și anterioară. [35] Mișcarea bruscă în jos și spre lateral a cartilajului tiroid sau
comprimarea între osul hioid și cartilajul tiroid, exercită tracțiunea directă a ligamentului
tiroid, cauzând fractura osului.

Figura 4 Anatomia regiuni cervicale

Cartilajul tiroid poate fi fracturat direct la n ivelul cornului superior (mecanism
asemănător cu cel descris mai sus) și la nivelul corpului (care se produce rar, având drept
mecanism comprimarea brutală pe proeminența laringiană). Aceste fracturi se întâlnesc mai
frecvent la vârstnici (datorită calcifi cării cartilajului tiroid); de asemenei sunt mai frecvente la
bărbați decât la femei și rare sau absente la tineri.
Fracturile apărute la nivelul arcurilor atlasului și la nivelil corpului axisului sunt
leziuni des intalnite, ele fiind descrise de Wood Jo nes ca fiind „ fractura spânzuratilor”.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

40
Această leziune este des intanita în spanzurările atipice cu nodul anterior, care prin forța de
tracțiune produc o hiperextensie, care duce la detașarea axisului de pe vertebra C3 și
fracturatea acestuia.

Figura 5 Fractura regiuni cervivale

În cazul prezenței acestor tipuri de leziuni trebuie cautată prezența microhemoragiilor
la nivelul focarului de fractura, ceea ce ne va duce la punearea diagnosticului pozitiv de
moarte prin spânzurare.
În rarele cazuri de sup raviețuire, acestea vor rămâne cu sechele, multiple tulburări
psihice sau nervoase (agitație, confuzie, depresie, disfonii, paralizii), tulburări pulmonare.
Este frecventă, de asemenea, persistența urmei lațului traumatic, care poate dispărea după mai
multe zile. La supraviețuitori apare tabloul unei morți aparente cu comă de gradul I, II, III sau
comă depășită, care corespunde morții cerebrale. La tulburările neurologice se va adăuga și
edemul laringian.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

41
CAPITOLUL VII
PROBLEME MEDICO -LEGALE

Proble mele care apar în cadrul unei expertize sunt legate de mai multe direcții și
anume: decelarea diagnosticului pozitiv, stabilirea tipului de asfixie( prin argumentarea în
funcție de semnele obiective ce sunt decelate la examenele externe si interne), diagno sticul
diferențial și excluderea diagnosticelor (pe baza dovezilor găsite) și nu în ultimul rând
idengtificarea cadavrului, tipului de deces și momentul în care au survenit anumite leziuni,
ante- sau poatmortem.
Diagnosticul pozitiv – Acesta este pus în p rimă fază pe baza prezenței modificărilor
asfixice generale, ceea ce ne micșoreaza suita de patologii care pot duce la deces la categoria
asfixiilor. Prezența leziunilor, atât interne cât și externe, ne direcțioaneaza spre mortile
violente, care ne dau in formații despre tipul de asfixie. iar în funcție de caracterele acestor
leziuni se decelează diagnosticul pozitiv fie că este vorba de spânzurare, strangulare sau
sugrumare.
Diagnosticul diferențial – se face de cele mai multe ori între strangulare, spânz urare
si sugrumare, doarece cele trei tipuri de asfixii prezintă numeroase similitudini atât în privința
factorului cauzal(lipsa oxigenului), cât și al caracterelor lezionale. toate trei avand ca semne
definitoare semnele asfixixe de la nivelul gâtului, insa se diferentiaza functie de lexiunile
apărute la nivel extern, cât și prin unele leziuni ce apar la nivelul partilor moi sau la nivel
intern.
Diferențierea poate fi facuta și prin intermediul mecanismelor tanatogenertoare, care
sunt similare în cazul mecanismului mecanic, al anoxiei anoxice, modificarilor
hemodinamice, insă se diferentiaza prin lipsa mecanismului neuroreflex și al afectări
nevraxului din leziunile coloanei.
Încadrare juridică – În ceea ce privește tipul de deces trebuie încadrat jurid ic cazul
cu exactitate în trei mari categorii: omor, suicid sau accident, această împărtire ne ajuta sa ne
direcționam spre un dianostic de certitudine deoarece în studiile statistice cele mai multe
cazuri de spânzurare sunt încadrate ca suicid, pe când st rangularea și sugrumarea sunt
preponderent încadrate ca omor. Toate acestea nu ne exclud celelalte tipuri de încadrare
juridica, în special accidentul care poate fi prezent în primele doua tipuri de asfixie.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

42
Momentul apariției decesului – O altă verigă i mportantă este decelarea momentului
apariției leziunilor deoarece există modificări considerabile în aspectele leziunilor interne și
externe, în functie de momentul decesului.
Astfel prezența hemoragiilor este unul dintre semnele ce se pretează pentru ap ariția
asfixiei mecanice ante -mortem, alături de celelalte leziuni ale parților moi. Când acestea
lipsesc cu desavarsire sau sunt mult diminuate ne poate arăta că leziunile au aparut post –
mortem. De multe ori acestea sunt rezultatul unei disimulări, spre exemplu spânzurarea
cadavrului pentru a disimula o strangulare.
Cea mai importantă și prima etapa a examenului medico -legal este identificarea
victimei, etapa în care se folosesc toate metodele cunoscute cum ar fi prelevarea amprentelor
digitale, examenul antropometric al cadavrului sau scheletului, reconstituirea figurii etc,
informatii care ne pot duce de cele mai multe ori la prezumția de diagnostic, mai ales datorită
antecedentelor persoanei evaluate. [36]
Alcoolul – a fost și încă este unul dintre cele mai importante aspecte implicate în
determinarea și diferențierea diagnosticelor medico -legale. Acesta are o implicare destul de
mare în diferențierea morților violente de cele neviolente. De -a lungul timpului s -a încercat
demonstrarea efectului nociv al alcoolului asupra oganismului, atât la nivel organic cât și la
nivel mental. [37]
Alcoolul este acceptat atât ca și factor de risc cat și ca factor determinant, ceea ce face
ca implicarea sa in asfixiile mecanice prin compresiunea gâtului să fie foarte mare . Acesta
este implicat pe de o parte în afectarea proceselor fiziologice ale organismului, producând
modificări organice, care se manifestă prin afecțiuni la nivel cardio -vascular, hepatic și in
special cerebral. Iar pe de altă parte prin afectarea sistemu lui nervos central duce la apariția
modificărilor comportamentale, care stau la baza comportamentului agresiv sau a
autoagresiuni.
În cursul examinărilor medico -legale a fost observat efectul alcoolului, în special la
persoanele care recurg la suicid, care datorit ă afectării discernământul, recurg la astfel de acte
necugetate. Pe de altă parte este implicat în scaderea forței persoanei, ceea ce face mai facil
un act violent, astfel victima va opune mai puțină rezistență față de o persoană în deplina stare
de conștiență.
În observarea acestor constante în detaliu sunt necesare atât cunoștinte, cât și
aptitudini remarcabile, acest lucru face ca medicina legală să fie una dintre cele mai complexe
ramuri ale medicinei, dar și una dintre cele mai recompensată di n punct de vedere moral.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

43

II PARTEA SPECIALĂ

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

44
CAPITOLUL VIII
STUDIU STATISTIC

1. OBIECTIVE

Asfixiile mecanice prin comprimarea gâtului este denumirea generică a unei clase de
afecțiuni , care prezintă aceleași mecanisme tanatogenera toare și același punct de plecare
(lipsa de oxigen), insă prezintă numeroase diferențieri in privința leziunilor externe, cât și a
modificărilor de la nivel intern , modificări decelate la examenul medico -legal.
Din această clasă fac parte trei entități, a cestea sunt spânzurarea, strangularea și
sugrumarea. Cu to toate că toate cele trei patologii prezintă o importanța marcată, spânzurarea
s-a dovedit a fi cea mai des folosită metoda de suicid, ceea ce a făcut ca aceast tip de asfixie
sa fie decelată la un n umăr foarte mare de cazuri. Iar din acest motiv am ales să realizez un
studiu statistic care sa urmăreazcă caracteristicile observate la persoanele deceda te prin asfixie
mecanică prin sp ânzurare.
Spânzurarea este cea mai folosită metodă de suicid , existând totuși și cazuri de omor și
disimulare. Aceste două variabile ne fac să observam mult mai atent acest tip de asfixie.
Observatiile au drept scop diferențierea cu mare acuratețe a celor două direcții ,
necesitând coroborarea datelor observate in cursul exp ertizelor cu circumstanțele personale
ale decedatului. Cum circumstanțele personale de multe ori sunt neconcludente , diagnosticul
de certitudine este pus pe baza corelări dintre leziunile observate și cauzalitatea produceri lor,
ceea ce face diferența intr e un act de agresiune și unul de autoagresiune.
Prezentul studiu are ca obiective princip ale punerea in evidentă inciden ța numarului de
cazuri care au apărut pe decursul anilor 2013 si 2014 , și înpărtirea lor în funcție de : luni,
varst ă, sex si apartenentă socială.
De asemeni va evalua și prezența modificărilor de natură externă ș i internă, apărute
datorită asfixiilor mecanice. Ac este modificări vor fi evaluate in functie de sistemul în care
apar și în același timp î n funcție de dependența leziunilor faț ă de asfixie, în general, sau direct
fața de asfixia mecanica prin compresiunea gâtului, spânzurarea .

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

45
2. MATERIALE ȘI METODE

Cazuistica acestui capitol a fost adunată din arhiva Laboratorului de Medicină Legală
al spitalului Județean de Urgența “ Sf. Apo stol Andrei, Gala ți, sub idrumarea Prof. Univ. Dr
Iuliu Fulga . În acest studiu au fost analizate 135 de cazuri de asfixie mecanică prin
spânzurare, cazuri carea au fost decelate pe decursul anilor de studiu 2013 -2014.
Acest studiu este unul retrospectiv, c are incercă să pună in evidența , intr-o maniera
analitică și descriptivă, a caracteristicilor medico -legale observate la examenul extern cât și
intern din cursul expertizelor.
Datele folosite au fost culese din rapoartele medico -legale intocmite în urma
autopsiilor realizate pe parcursul anilor 2013 -2014. Aceste date au fost folosite in scop
științific, fără a incălca legislația in vigoare cu privire la protecția datelor personale, din
rapoarte folosindu -se doar date ce nu au un caracter personal.
Astfe l pentru fiecare caz analizat am urmarit :
A. Date antropometrice
a. distribu ția pe sexe
b. distribuția pe grupe de varstă
c. repartiția pe ani și luni
d. repartiția după mediul de proveniență
e. repartiția dupa incadrarea juridică
B. Modificări generale date de asfixie
a. Lividit ățile cadaverice
1) repartiția in funcție de etapa de evoluție a lividitătilor
2) distributia in funcție de poziționarea lividităților la nivelul
segmentelor corpului
b. Modificări craniocerebrale
1) repartiția după aspectul leptomeningelui
2) repartiția dup ă aspectul s ubstanței albe
3) repartiția după aspectul ventrcolilor
4) repartiția după aspectul LCR -ului
c. Modicicări la nivelul tegumentelor si mucoaselor
1) repartiția dupa aspectul tegumentelor
2) repartiția după aspectul mucoaselor

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

46
3) repartiția după aspectul limbii
d. Modificări la nivel pulmonar
1) repartiția după aspectul pleural
2) repartiția după aspectul lezional al plămanilor
3) repartiția după aspectul stazei pulmonare(cantitate sange/ culoare)
e. Modificări la nivel cardiac
1) Repartitia după culoarea miocardului
2) repartiția după aspectul mi ocardului
3) repartiția după grosimea maximă a miocardului
4) repartiția după aspectul pericardului
5) repartiția după aspectul stazei cardiace
6) repartiția după aspectul coronarelor
C. Modificări specifice spânzurării
a. repartiția după aspectul șanțului
b. repartiția după d imensiunile șanțului
c. repartiția după materialele folosite
d. repartiția după tipul lațului
e. repartiția după numărul de circulare
f. repartiția după poziționara lațului
g. repartiția după orientarea(direcția) șanțului
h. repartiția după locurile de apariție a infiltrate lor hematice
i. repartiția după prezența semnelor particulare
1) Semnul Amussart
2) Fractura de os hioid
3) Fractura coloanei cervicale ( fractura Wood Jones)
j. repartiția după valoarea alcoolemiei
k. repartiția după prezența leziunilor asociate.

Rezultatele obținute sunt prezentate în grafiece și tabele .

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

47
3. REZULTATE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR

A. Date antropometrice
Primua parte a acestui studiu este ocupată de de datele antropometrice, în care lotul
studiat va fi impărțit in funcție de sex, varstă, anul și luna in car e a survenit decesul , dupa
mediul de proveniența și după incadrarea juridică.
Acești parametri au fost alesi ca să scoată în evdență atât incidența cât și grupele din
care fac parte persoanele care au un risc mai mare de deces prin asfixie mecanică prin
spânzurare.

a. Distribuția pe sexe

În cursul evaluorilor celor 135 de cazuri de asfixie mecanică prin spânzurare a fost
servat faptul că cea mai mare parte dintre cazuri aparține sexului masculin, intr -un procent de
84%. Acest procent ne arata ca barbații au un risc de peste patru ori mai mare de deces față
de femei.

Tabel 1 Repartiția în funcție de sex
SEX/ NR PROCENT Număr Procent(%)
Masculin 113 83.70
Feminin 22 16.30

Coroborarea procentelor obținute cu faptul ca majoritatea spânzurarilor sunt si nucideri
ne duce cu gândul ca bărbații au un risc mai mare de suicid, idee care face nece sară analiza
factorilor de risc și a componentelor psihico -comportamentale care pot influiența luarea unei
astfel de decizi și punerea ei în practică .
De asemeni in cu rsul evaluărilor trebuie ținut cont de evoluția normală a
comportamentelor umane și a posibilelor crize emoționale(criza varstei mijlocii, crize de
gelozie, din dragoste etc), care asociate cu alți cofactori(alcool, droguri), pot contribui la
declanșarea u nei astfel de acțiuni.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

48

Figura 1 Repartiția pe sexe

b. Distribuția pe grupe de varstă
În cadrul lotului studiat a fost observată o evoluție in funcție de vârstă simulară unei
curbe gausiene, curbă c are are un tren ascendent pân ă la intervalul de 40 -50 de ani, după care
numărul acestora va scădea . Acest interval prezintă numărul cel mai mare de cazuri și
totodată înglobează varsta medie a cazurilor de asfixie mecanică prin spânzurare(46 de ani).

Tabel 2 Repartiția pe grupe de varstă
persoane/varstă <30an i 30-40ani 40-50ani 50-60ani 60-70ani >70ani
persoane 21 23 33 27 18 13
procent(%) 15.55 17.03 24.45 20.00 13.35 9.62

Cu toate acestea trebuie să ne intoarcem atenția si asupra vărstelor extreme, anume sub
30 de ani și peste 70 de ani, care cu toate că au un procentaj mai mic prezintă totusi un tren
ascendent. Dintre cele doua categorii cea mai importantă este cea de sub 30 de ani , categorie
83.70%
16.30%Reparti ția in funcție de sex
Masculin Feminin

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

49
care a avut o ascensiune marcată in ultimi 20 de ani, fiind asociată de asemeni de scăderea
vărstei minime a apa ritiei suicidului pâna la vârsta de 15 -16 ani.

Figura 2 Repartitia pe grupe de vârstă

Această creștere ne pune în alertă , făcând necesară evaluarea factorilor predispozanți
ai unui astfel de comportament, iar pe de altă parte ne indeamnă ca in prima f ază sa nu
excludem atât de ușor disimularea, idee care este sprijinită de forța diminuată si labilitatea
psihică de care dă dovadă o persoană in timpul adolescenței.

c. Repartiția în funcție de an și lună

Numărul destul de mare de cazuri prezente in acest interval a făcut necesară evaluarea
umărului de cazuri in funcție de an și de luna în care să produs dcesul. Aceasta imparțire pe
ani și in acelas timp pe luni ne ajută să facem un clasament mai exact al numărului de cazuri,
totodată evaluază in funcție de lună riscul de apariție a unor noi cazuri.
Această impărțire a fost corpoborată și cu imparțirea in funcție de se x, facând ca datele
sa aiba o mai mare acurtețe

05101520253035
Vârsta212333
27
18
13
<30ani 30-40ani 40-50ani 50-60ani 60-70ani >70ani

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

50
Tabel 3 Repartiția după an și lună
lună/an 2013 2014
femei bărbati total procent
(%) femei bărbati total procent
(%)
ian. 0 3 3 4.16 1 1 2 3.18
feb. 1 5 6 8.34 0 4 4 6.35
mar. 0 5 5 6.95 1 3 4 6.35
apr. 2 5 7 9.73 2 4 6 9.52
mai 3 8 11 15.27 0 3 3 4.77
iun. 1 6 7 9.73 1 9 10 15.89
iul. 0 10 10 13.88 2 6 8 12.70
aug. 1 2 3 4.16 1 9 10 15.89
sept.. 1 3 4 5.55 1 6 7 11.12
oct. 0 5 5 6.95 1 3 4 6.35
noi. 0 6 6 8.34 0 1 1 1.59
dec. 1 4 5 6.95 2 2 4 6.35
total 10 62 72 100 12 51 63 100

Pe parcursul anul 2013 au fost inregistrate un număr de 72 de cazuri de asfixie
mecanică prin spânz urare, dintre care 62 au fost ocupate de sexul masculin și doar 10 de cel
feminin. În privința lunilor cele doua genuri prezintă o evoluție destul de diferită, la sexul
masculin vârfu rile sunt observate in lunile I ulie și mai, cu 10 respectiv 8 cazuri , urmate in
deaproape de valorile lunilor iunie și noiembrie.
Evoluția numărului de cazuri la sexul feminin prezintă un punct maxim in cursul luni
Mai urmat in deaproape de valoarea luni Aprilie. Aceste date relevă faptul ca pe parcursul
anului 2013 luna cu celmai mare număr de cazuri este luna Mai care acumulează un total de
11 cazuri de deces prin asfixie mecanică prin compresia gătului.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

51

Figura 3 a Repartiția cazurilo in funcție de lună pe anul 2013

Figura 3b Repartiția cazurilo in funcție de lună pe anu l 2014

Anul 2014 prezintă o evoluție diferită față de anul precedent, acesta urcă pe primul
loc, in funcție de numărul de cazuri lunile Iunie și August pentru sexul masculin(cu un număr
de 9cazuri fiecare) și lunile Aprilie, Iulie și Decembrie pentru sexu l feminin(cu câte 2 cazuri
fiecare). In privința numărului total de cazuri anul 2014 prezintă o scădere a numărului de
cazuri la sexul masculin, de la 62 la 51 de cazuri, de asemeni este observată o cre ștere la cle
feminin, de la 10 la 12 cazuri.
Cu toa te că au o evoluție diferită, cei doi ani prezintă ca periadă cu cel mai mare risc
de apariție a cazurilor de deces prin spânzurare lunile Iunie și Iulie care cu toate că au valori
diferite sunt prinse in perioa dele de platou ale ambilor ani. Aceste platou ri ne duc la concluzia
ca majoritatea cazurilor de spânzurare apar cu precădere vara.
01
023
1
01 1
0 0135 5 58
610
2356
4
024681012
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.. oct. noi. dec.anul 2013
femei barbati
1
012
012
1 1 1
02
14
34
39
69
6
3
12
0246810
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.. oct. noi. dec.Anul 2014
femei bărbați

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

52
d. Repartiția după mediul de proveniență

Mediul social are un mare impact in apariția deceselor, lucru ce este observat și in
cadrul asfixiilor mecanice prin spânzurare. In cadrul studiului a fost observată o
preponderența mai mare a numărului de cazuri ce provin din mediul rural, cu un procent de
aproape 69%. Procent ce ne indică riscul crescut al persoanelor din mediul rural de a deceda
prin această metodă.

Tabel 4 Repar tiția in functie de mediul de proveniența
Mediu Urban Mediu Rural
număr persoane 42 93
procent (%) 31.12 68.88

Figura 4 Repartiția după mediul de proveniența
Predispoziția din mediul rural ne arată importanța factorului social, în care condițiile
de viața și muncă, asociate cu ceilalți factori( in special alcoolul), au un rol definitor. cu toate
acestea nu trebuie să excludem din ecuație persosnele din mediul urban(31%), care cu toate că
prezintă condiții de viață si muncă mai bune, recurg la un astf el de gest, aici un factor
definitor îl joacă factori adociați vieți din mediul urban, acestia sunt stresul, alcoolul si
accesul la droguri, care au un mare impact asupra vieții și comportamentului.
Mediul Urban
31%
Mediul Rural
69%Mediu de provenienta
Mediul Urban
Mediul Rural

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

53
e. Repartiția dupa incadrarea juridică

Încadrarea juridică este unul dintre cele mai importante elemente care trebuie evaluate,
făcând diferența atât în privința evaluări medico -legale, cât și în privința direcției anchetei
politienești. Așa cum și în literatura de specialitate este prezentat și in cadrul lotului evaluat
majoritatea cazurilor au fost incadrate ca si suicid, intr -un procent de 99% .

Tabel 5 R epartitia dupa incadrarea juridica
suicid accident omor
număr 134 1 0
procent(%) 99.26 0.74 0

Această incadrare se datorează evaluări circumstanțelor de producere coroborate cu
lipsa de leziuni de natură violentă, altele decăt șanțul de spănzurare. au existat cazuri ce au
prezentat leziuni asociate, însă aceste leziuni au putut fi atribuite celor apărute prin lovirea cu
sau de un corp dur produse in cursu l etapei convulsive sau in incercarea de a supraviețui.

Figura 5 Repartiția după incadrarea juridic

Suicid
99%Accident
1%Omor
0%Încadrare juridică
Suicid Accident Omor

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

54
B. Modificări generale date de asfixie

În cursul expertizelor medico -legale toate etapele au un rol definitor, din acest motiv
în stabilirea unui diagnos tic de certitudine trebuie luate in calcul toate modificările apărute.
Astfel inainte de a stabili dacă este vorba de spânzurare trebuie stabilit dacă cauza decesului
este asfixia. Una dintre primele modificări observate la examinarea externă este lividita tea
cadaverică

a. Lividitatea cadaverică

Lividitatea cadaverică este noțiunea ce definește apariția colorației tegumentare, care
virează de la rosu galbui pană la violet inchis. Această colorație prezintă o importanță
deosebită deoarece ne indrumă atât in p rivința timpului scurs din momentul decesului cât și
asupra circumstanțelor de producere, lipsind de pe zonele compresionate.
Lividitatea este poziționată mereu în zonele declive ale corpului, acest lucru fiind
condiționat de forța gravitațională , forță c e va atrage sângele de la nivel vascular realizând asa
numita impregnare tisulară.

1) Repartiția in funcție de etapa de evoluție a lividitătilor

Etapa de evoluție a lividitătilor ne indrumă auspr a perioadei scurse de la producerea
decesului. În lietatura de specialitatre lividitățile cadaverice presupun o evoluție care trece
prin trei stadii : hipostază, difuziune și inbibitie. Aceste etape prezintă o temporizare diferit ă,
hipostaza apare inepand de la 2 ore și pană la 12 ore postmortem, difuziunea între 12 s i 24 de
ore, iar imbibiția dupa 24 de ore.
Această temporizare este impărțită din punct de vedere didactic deoarece nici una
dintre etape nu apare singular ci există o intrepatrundere intre ele , din acest motiv este
necesară coroborarea lor cu alte metode de determinare a perioadei de la deces.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

55
Tabel 6 Repartitia în funcție de etapa evolutivă a lividitatilor
hipostaza difuziune imbibiție
număr persoane 7 79 49
procent (%) 5.19 58.51 36.30

Figura 6 Repartitia în funcție de etapa evolutivă a livid itatilor

Prezentul studiu relevă faptul că majoritatea cazurilor au fost gasite după o perioada de
12-42 de ore, acest lucru reiese din faptul ca peste 58% dintre cazuri se aflau in etapa de
difuziune si doar 36% in etapa de inbibiție. Procentajul cel mai mic este atribuit cazurilor ce
au fost ăsite intr -un interval mai mic de 12ore, doar 5.19%

2) Distributia in funcție de poziționarea lividităților la nivelul
segmentelor corpului

Distribuția lividităților respectă de obicei gravitația, cu exceptia zonelor de compresie
unde tesutul si tegumentele nu sunt impregnate cu pigmentul hematic. În literatura medicală,
când este vorba de poziția definitorie pentru apariția lividităților este cea declivă. Ținând cont
de acest aspect poziționarea lor ne aduce informaț ii despre poziția și circumstantele de
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%, 5.19%, 58.51%, 36.30%
Înbibiție Difuziune Hipostază

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

56
prioducere a decesului. Acestea pot fi modificate prin unele patologii organice de care
pacientul a suferit sau de modificarea poziției inainte de instituirea lor, neconcordanța care ne
face sa ne gândim la o posibilă disimulare.

Tabel 7 Repartiția în funcție de poziționarea lividită tilor
număr persoane procent (%)
facial 14 10.37
cervical 16 11.85
toracic superior 15 11.19
dorsal 49 36.29
decliv 71 52.59
membre inferioar 57 42.22

Din evaluarea cazurilor stud iate a reieșit faptul că majoritatea au prezentat lividități la
nivele declive( 52%), la nivelul membrelor inferioare(42%) si la nivel dorsal(36%), fapt ce
este în conformitate cu valorile observate instudiile realizate anterior.

Figura 7 Repartiția în f uncție de poziționarea lividitătilor

01020304050607080
, 14
, 16 , 15, 49, 71
, 57
Facial Cervical Toracic superior Dorsal Decliv Membre inferioare

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

57
De asemeni nu trebuie sa uităm sa luam in calcul alte poziționări cum ar fi : toracic
superior , cervical, sau facial. Poziționarea toracic ă poate fi dată de staza pregnantă de la nivel
mediastinal sau datorită decubitul ui dorsal pe care corpul il capăta dupa coborârea din laț.
Apariția lividităților la nivelcervical și cranial poate fi explicat ă prin intermediul
compresiuni exercitate la nivelul gâtului, mai ales in spânzurările atipice laterale, cazuri in
care compresi unea exercitată pe partea nodului este mai mică, făcând posibilă pătrunderea
sângelui la nivel cranial pe cale arterială dar nu permite intoarcerea venoasă. Acest fapt duce
la apariția asa numitei “măsti a spânzuratului ”.

b. Modificări craniocerebrale

Dator ită asfixiei apar multiple modificări la nivel intern, modificări care depind de
sensibilitatea și importanța tesutului afectat. Primul sistem afectat este cel cerebral, această
afectare se datorează faptului că țesutul nervos nu rezistă foarte mult in lip sa oxigenului, ceea
ce duce la apariția unui proces de degradare a tuturor elementelor de natură neuronala și
vasculară odată cu oprirea aportului de oxigen.

1. Repartiția după aspectul leptomeningelui

În cursul autopsiei medico -legale se deschid toate cele trei cavități mari ale corpului,
prima fiind cea cranială. Motiv pentru care primul element evaluat după deschiderea cutiei
craniale este lepromeningele, care datorită efectului destructiv al asfixiei și totodată datorită
efectului compresiv de la nivel v ascular, dat de catre stază, capătă un aspect diferit

Tabel 8 Repartitia dupa aspectul leptomeningelui
normal subțire edemațiat transparența transformată în țesut cu aspect
gelatinos alb -gălbui
număr 66 16 31 22
procent (%) 49.88 11.95 22.96 16.29

Aspectul sau poate varia de la normal, in 66 din cazuri, la subțire in 16 cazuri. De
asemeni acesta poate suferi modificări de natura consistenței, putând fi edemațiat sau poate

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

58
avea un aspect gelatinos , avand o transparență anormală care virează spreo color ație alb
gălbuie.

Figura 8 Repartitia dupa aspectul leptomeningelui

Aeste aspecte pot avea drept cauză staza vasulară, fiind datorate distrugerii
endoteliului vascular care duce la extravazarea celulelor sanguine in leptomeninge. Aceste
lucru duce la eliberarea din celule a unor enzime si citochine, care prin efectul lor contribuie
impreună cu hipoxia la distrucția tesuturilor craniocerebrale.

2. Repartiția după aspectul substanței albe

Principala modificare ce apare la nivel cerebral este staza, care se manifest ează prin
crețterea presiuni vasculare, cu distensia patului vascular si intindera la maxim a lumenului.
Această distensie marcantă impreuna cu hipoxia duc la lezarea lumenului vascular, leziune
care la examinarea substanței albe apare sub forma unor puncte hemoragice care vor dispărea
la radere si spîlare. Astfel această modificare capătă inportană in definirea asfixiei, insă nu
poate fi legată direct de asfixiile mecanice prin compresiunea gâtului, fiind prezentă in toate
tipurile de asfixie.

49.88%
11.95%22.96%16.29%
Aspectul Leptomeningelui
Normal Subțire Edemațiat Cu transparența transformată

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

59
Tabel 9 repartitia dupa aspectul substentei albe
normal peteșii hemoragice care dispar
la radere și spalare peteșii hemoragice care nu dispar
la radere și spalare
număr 13 101 21
procent
(%) 9.62 74.82 15.56

În lotul studiat aceste modificări ale su bstanșei albe apar la aproape 75% din cazuri.
Dinrestul de cazuri aproape 10% nu prezintă nici o modificare iar 15% au prezentat peteșii
hemorahice ce nu au dispărut la radere sau spălare .Aceste peteșii por fi atribuite unor leziuni
vasculare preexistente permanente, sau a unei perioade mari din momentul decesului până in
momentul expertizei, fapt care a permis extravazarea pigmentului hematic în țesut facand
acest aspect permanent.

Figura 9 repartitia dupa aspectul substentei albe

0 20 40 60 80 100 120, 13, 101, 21ASPECTUL SUBSTANȚEI ALBE
Petesii hemoragice care nu dispar prin radere si spalare
Petesii hemoragice care dispar prin radere si spalare
Normal

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

60
3) Repartiția d upă aspectul ventrcolilor

În cadrul asfixiei, unul dintre efectele sale este cel ce acționează asupra ventrivolilor,
aceștia putând fi măriți de volum datorită stazei cerebrale , care stă la baza creșter ii presiuni i
intraventricular e, sau pot fi micsorați atunci cănd asfixia este mai lungă, ceea ce permite
sistemelor compensatorii sa acționeze mobilizănd apa de la nivel meningeal .
Tabel 10 R epartitie dupa aspectul ventriculilor
micșorați normali Mariți de volum
număr 24 71 40
procent (%) 17.78 52.60 29.62

Figura 10 Repartitie dupa aspectul ventriculilor
Cu toate acestea in lotul studiat la 52% dintre cazuri ventricoli au avut un aspect
normal, ceea ce ne dduce cu gandul că in aceste cazuri decesul a survenit rapid, nepermiț ând
astfel aptiția modifică rilor. De asemeni a fost observata o creștere a volumului la aproape 30
% din cazuri și o scădere a volumului la aproape 18% dintre cazuri, arătând posibilitatea
prezenței unei asfixii care sa produs intr -un timp mai indelungat sau au putut fi datorate un or
modificări preexistente actului violent
2471
40
01020304050607080
Category 1Aspectul Ventricolilor
Micșorați Normali Măriți de volum

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

61
4) Repartiția după aspectul LCR -ului

Aspectul LCR -ului poate suferi de asemeni modificări, putând căpăta un aspect
serocitrin sau chiar sangvinolent. Aceste modificări pot fi datorate stazei care prin apariția
leziunilor vasculare va permite elementelor sanguie să pătrunda la nivel meningian,
modificănd astfel colorația si aspectul LCR -ului.

Tabel 11 R epartiția după aspectul LCR
serocitrin sangvinolent clar lipsește
număr 43 6 14 72
procent (%) 31.85 4.45 10.36 53.34

La 53% din cazuri a fost observată lipsa LCR -ului de la nicel ventricular sau
meningean, fapt ce a fost pus pe baza efectului forței gravitaționale ce face ca acesta sa
migreze decliv în același mod ca si celelalte fluide circulante.

Figura 1 1 Repartiția după aspectul LCR

32%
5%
10%53%ASPECTUL LCR
Serocitrin
Sangvinolent
Clar
Lipsește

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

62
LCR -ul clar a fost decelat doar la 10% din cazuri , fapt posibil datorat unei compresii
ce nu a produs o staza atât de puternică pentru a produce modificarea aspectului, sau datorită
apariției decesului foarte rapid , care n u a permis apariția acestor modificări.

c. Modicicări la nivelul tegumentelor si mucoaselor

Efectele asfixiei acționează si asupra tegumentelor și mucoaselor, care capătă aspecte
variate, aceste modificări se produc atât la nivelul aspectului cromatic căt ș i la aspectul
structural, producând leziuni care dau tesuturilor un aspect caracteristiv.
In aceste subcapitol voi analiza aspectele tegumentelor, mucoaselor si ale limbi,
acestea trei pot suferi modificările cele mai usor de evidențiat, fiind decelate la examinarea
macroscopică esternă.

1) Repartiția dupa aspectul tegumentelor

Aspectul tegumentelor poate fi influiențat de către asfixie în doua direcții distincte si
anume : datorită conținutului crescut de dixid de carbon de la nivel vascular, care va mod ifica
culoarea sanguină spre mai inchis, asociată cu staza de la nivel tegumentar va duce la apariția
colorație cianotice a tegumentelor ; pe de altă parte în caxurile in care asfixia se produce pe
termen mai lung , prin declanșarea mecanismelor compensatori i va duce la apariția efectului
de furt vascular cu centralizarea circulației, făcând tegumentele să capete un aspect galben
palid.

Tabel 12 Repartiț ia după aspectul tegumentelor
normale cianotice galbene/ palide
număr 27 94 14
procent (%) 20.00 69.62 10.38

In eșantionul de cazuri studiate în aproape 70% dintre cazuri tegumentele au fost
cianotice, în 10% din cazuri galbene -palide și doar 20% dintre cazuri au prezentat tegumente
normal colorate.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

63

Figura 12 Repartiția după aspectul tegumentelor

2) Repa rtiția după aspectul mucoaselor

Mucoasele in cursul asfixiei prezintă de asemeni modificări ale culori acestora ,
acestea datorită lipsei stratului cornos, prezent la nivel tegumentar, permite evaluarea acestor
modificări cu mai multă acuratețe.
Tabel 13 Repartitia după aspectul mucoaselor
număr procent(%)
normale 19 14.07
brun roscate 13 9.62
cenusiu albicioase 18 13.34
cianotice 44 32.60
violacie 23 17.03
galbene 18 13.34

Mucoasele pot căpăta un aspect brun roșcat(9,62%), cenușiu albicios(13,34 %),
galben(13,34%), violaceu(17,03%) sau cianotic(32,60%). Acest aspect căpătat se datorează
diferitelor grade de asfixie pe de o parte și pe de altă parte datorită conformației vasculare de
NormaleCianoticeGalbene/Palide
, 20.00%
, 69.62%
, 10.38%
Normale
Cianotice
Galbene/Palide

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

64
la acest nivel. Conformație care face mucoasa să reacționeze dife rit in funcție de gradul de
hipoxie.

Figura 13 Repartitia după aspectul mucoaselor
Modificările apărute pot fi in unele cazuri puse și pe baza patologiilor organice
preexistente, in special cele din sfera cardiovasculară. Aspectul normal al mucoaselor a fost
decelat doar la 14% dintre cazuri.

3) Repartiția după aspectul limbii

Limba este un organ unic, bine vascularizat, format din țesut muscular. Aceasta
datorita conformației sale antomice și datorită leziunilor care se datorează protruzie sale intre
arcadele dentare in perioada convulsivă, poate căpăta un aspect foarte variat.
Aceasta poate fi integra in 10%din cazuri, insa poate prezenta un aspect pergamentat
(6,66%), sau fibrilar(10,37%) datorita protruziei, sau un aspect brun roscat. cianotic, sau
cenusie albicioasa (11%,11% si respectiv 40%), datorita hipoziei și efectelor sale asupra
vascularizatiei. Limba cu aspect sabural este prezentă doar la un procent de 8%.

051015202530354045
19
131844
23
18Aspectul Mucoaselor
Normale
Brun Roșcate
Cenusiu-albicioase
Cianotice
Violaceie
Galbene

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

65
Tabel 14 Repartitia după aspectul limbi
număr procent(%)
saburală 11 8.14
cenu sie-albicioasă 55 40.74
brun roscată 15 11.12
cianotică 16 11.85
pergamentată 9 6.66
fibrilară 14 10.37
integră 15 11.12

Figura14 Repartitia după aspectul limbi
Aspectele tegumentelor, mucoaselor si limbi pot avea variații foarte mari, insă prin
acestea ne pot orienta asupra modificărilor datorate asfixieicare vor fi decelate la examenul
intern al corpului. Modificarile extene pot fi corelate intr -o anumita masură cu aspectele
observate intern.

0102030405060
, 11, 55
, 15 , 16
, 9, 14 , 15Aspectul Limbi
Saburală Cenusie-albicioasă Brun-roscată Cianotică Pergamentată Fibrilară Integră

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

66
d. Modificări la nivel pulmonar

Aparatul respirator ,in special plamânul, este sistemul afectat atât direct cât și indirect
de către asfixie. Este afectat direct prin lipsa de oxigen, care este o consecință a asfixiei, în
special celei mecanice prin compresiunea gâtului . Această lipsă de oxigen se datorează blocări
căi de acces la nivel pulmonar, produsă prin compresiunea externa de la nivel cervival.
De asemeni este afectat indirect prin intermediul scăderri cantității de oxigen
circulant , efeect datorat dublei vascularizații pulmonare. Efect care va duce la distrugerea mai
rapidă a parenchimului pulmonar.

1) Repartiția după aspectul pleural

Primul element evaluat la deschiderea cavității tor acice este aspectul pleurelor. pleura
este una dintre seroasele organismulu, fiind formată din doua foițe, una pari etală si una
viscerală. Dintre cele două, în cursul asfixiei este mai afectată cea viscerală , fapt datorat
contactului cu parenchimul pulmonar. Leziunile apărute se datorează stazei viscerale
transmise pleurei prin intermediul vascularizației comune.
Cu to ate acestea leziunile apar doar la 22% din cazuri sub forma de petesii asfixice,
care de cele mai multe ori sunt pozitionate bazal sau interscizural. În 12% din cazuri datorită
extravazări perivasculare, cu impregnarea țesuturilor din vevinătate, apar peteșii punctiforme,
negricioase , care nu palesc la spălare sau radere.

Tabel 15 Repartiția după aspectul pleurelor
număr procent(%)
normale 57 42.22
Prezintă aderențe 32 23.70
Cu peteșii asfixice care
dispar la spălare sau rader e 30 22.23
Cu peteții as fixice care nu
dispar la spălare sau rader e 16 11.85

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

67

Figura 15 Repartiția după aspectul pleurelor
În afară de leziunile de natură asfixică la examenul intern au mai fost decelate adernțe
la 23,70% din cazuri, aderențe le fiind prezente de cele mai mult e ori bazal sau dorsal. pleurele
au prezentat un aspect normal anatomic doar in 22%dintre cazuri.

2) Repartiția după aspectul lezional al plămanilor

În evaluarea leziunilor asfixice , de la nivel aparatului respirator, locul cel mai
important il ocupă eva luarea aspectului plamânului. Acesta poate avea leziuni de natură
asfixică și neasfixică care pot duce la apariția hipoxiei. Din grupul leziunilor asfixice fac parte
peteșiile asfixice, enfizemul pulmonar, zonele negricioase periferice și aspectul marmorat .
Tabel 16 Repartiția după aspectu lezional al plamanilor
număr procent(%)
antracoză prezentă 67 49.62
enfizem prezent 62 45.92
crepitații prezente 103 76.29
peteșii asfixice 86 63.70
zone negricioase periferice 24 17.80
aspect marmirat 51 37.78
42.22%
23.70%
22.23%
11.85%Aspectul Pleurelor
Normale
Prezintă aderențe
Cu peteșii asfixice care dispar la
spălare sau radere
Cu peteții asfixice care nu dispar la
spălare sau radere

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

68
Unul dintre cele mai importante semne ale asfixiei la nivel pulmonar sunt petesiile
asfixice Tardieu (fiind prezente la 63,70%) care sunt decelate pe fața externa a plămânului
subpleural, acestea se găsesc cu predilecție pe fața posterioară și la nivel inte rscizural.

Figura 16 Repartiția după aspectu lezional al plamanilor
Urmatorul element ca preponderență după peteșiile asfixice este enfizemul(46%),
leziune care apare sub forma unor placarde mari rotunjite, confluente formate din mici bule de
gaz. Zonele negricioase periferice sunt datorate leziunilor de tip vascular care permit
extravazarea sângelui la nivel alveolar, ducând la imprgnarea tesutului cu hemoglobina
rezultată din hematiile distruse.
Aspectul marmorat este prezent la aproape 48% din cazuri , fiind dat de alternanța de
zone de țesut normal și zone de țesut afectat de stază, enfizem si distrucția vasculară. Dintre
leziunile neasfixice cea mai pregnantă este antracoza care ste prezentă la 49% din cazuri.

3) Repartiția după aspectul stazei pulm onare(cantitate sange/ culoare)

Staza pulmonară este elementul cel mai de incredere în privința prezenței asfixiei.
Aceasta este datorată opriri oxigenări de la nivel pulmonar, care duce la scadereaoxigenului
circulant. Scăderea oxigenului stimulează chem oreceptori care prin stimulare nervoasă și
umorală vor creste capacitatea contractilă a cordului ducănd la creșterea presiuni în artera
pulmonară și indirect la nivelul parenchimului. Presiunea din lumenul vascular din parenchim
020406080100120
6762103
86
2451Aspectul lezional al plamânilor
Antracoză Prezentă Enfizem Crepitații pastrate
Peteșii asfixice Zone negricioase periferice Aspect marmorat

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

69
va duce la distensia maximă a vasularizației, care este finalizată uneori de leziuni la nivelul
peretelui vascular cu extravazarea conținutului.

Tabel 17 R epartiția după aspectul stazei pulmonare( cantitate sange/ culoare)
cantitate sange restant număr procent(%)
mică 18 13.33
moderată 36 26.66
mare 81 60.00
culoare sange
deschis -aerată 6 4.44
rosu normal 14 10.37
rosu închis 115 85.18

Staza pulmonară poate fi evaluată după cantitatea și aspectul sângelui scurs, normal si
prin comprimare, de la nivel pulmonar in timpul examinări pe secțiune. Majoritatea cazurilor
au prezentat sânge de culoare roșu inchis(85%) in cantitate mare(60%). Au existat însă și
cazuri in care cantittea de sânge a fost foarte mică, sau aproape inexistentă(13,33%) . În
același timp in lorul analizat , în privința culori, au existat 10% dintre cazuri in care sangele
era rosu normal, dar in cantitate mica sau moderată, și 4% dintre cazuri care la care sângele
scurs a avut o culoare deschisă , aerată, spumoasă.

Figura 17 Repartiția după aspectul stazei pulmonare( cantitate sange/ culoare)
020406080100120
Cantitate CuloareMică, 18
Deschis -aerată, 6Moderată, 36
Rosu, 14Mare 81Inchis la culoare, 115Chart Title

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

70
e. Modificări la nivel cardiac

Sistemul cardiovascular este cel de -al treilea sistem afectat de către asfixie, acesta este
sistemul care face legătura intre celelalte sisteme, fiind insă interdependent de ele. În cursul
asfixiilor mecanice prin comprimarea gâtului, cordul este organul “cheie” , fiind organul
responsabil de producerea stazei generalizate(contribuind direct sau indirect) și în același timp
este organul unul dintre organele care suferă cel mai mult din cauza lipsei de oxigen.
Cordul in cu resul asfixiei suferă o serie de modificări drintre care amintim : culoarea,
aspectul miocardului, prezența stazei și aspectul pericardului și al coronarelor.

1) Repartitia după culoarea miocardului

In cursul autopsiilor medi co-legale este examinat cordul per total cât și fiecare
componentă în parte. Miocardul este componenta musculară a cordului, având in mod normal
o colorație brună și o consistență omogenă, caracteristici care sunt valabile la peste 50%
dintre cazuri . Aces ta in cursul asfixilor, datorită scădericoncentrației de oxigen circulant a
căpătat un aspect brun rosiatic în 31% din cazuri,iar in restul de 18% din cazuri a fost
violaceu sau sidefiu
Tabel 18 repartiția după culoarea miocardului
număr procent(%)
brun 68 50.37
brun-roșcat 42 31.11
violaceu 22 16.29
sidefiu 3 2.22

Colorația violacee a miocardului se datorează scăderi perfuziei cu sânge oxigenat prin
intermediul coronarelor și cresterea concentrației de dioxid de carbon la nivel tisular.
Scăderea pe rfuziei este datorată scăderi intoarceri venoase de la nivel pulmonar, scădere care
duce la apariția insuficenței ventriculare stang. Scăderea perfuziei coronare duce la apariția
distrucției tisulare de la nivel cardiac, ceea ce face ca acesta sa capete u n aspect striat ce

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

71
merge pâna la zone intinse de tesut alb sidefiu, cicatricial, care va da și aspectul patologic al
cordului.

Figura 18 repartiția după culoarea miocardului

2) Repartiția după aspectul miocardului

Aspectul și consistența cordului vari ază foarte mult, putand avea un aspect normal
omogen, cu de consistență normală (in 43% din cazuri), sau poate merge până la zone intinse
de infarct cu colorație alb -sidefie si consistență mult diminuată in 3.7% din cazuri.
Tabel 1 9 Repartiția după aspectu l miocardului
număr procent(%)
normal 59 43.70
striat(alternanță de benzi
albe- sidefii și benzi normale
de țesut) 71 52.59
cu zone de infarct 5 3.70

În cursul asfixiilor mecanice , de ele mai multe ori, miocardul se află într -un stadiu de
mijloc, avâ nd un aspect striat, în care se observă o alternanță intre zone de țesut normal și
010203040506070
Culoarea MiocarduluiBrun , 68
Brun -Roscat , 42
Violaceu , 22
Sidefiu , 3
Brun Brun-Roscat Violaceu Sidefiu

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

72
benzi de țesut alb sidefii. Aceste benzi de țesut modificat apar datorită scăderi perfuziei
coronare, care duce la degradarea fibrelor musculare. Acestea sunt supuse forșei mari de
contracție a cordului care incească sa invingă blocajul de la nivel pulmonar, forța care duce la
degradarea si mai accentuata, putând ajunge pana la ruperea fibrelor musculare.

Figura 19 Repartiția după aspectul miocardului

3) Repartiția după g rosimea maximă a miocardului

Grosimea maximă a mkiocardului este unul dintre parametri importanți, nu datorită
efectului asfixiei asura grosimi, mai degrabă pentru a sublinia că există un risc mai mare de
deces de cauză cardiacă, in funcție de grosimea mi ocardului, la persoanele care supraviețuiesc
unei tentative de suicid prin asfixie mecanică prin spânzurare.
Tabel 20 Repartiția după grosime amaxima a miocardului
număr procent(%)
<1 cm 16 11.58
1-1.5 cm 17 12.59
1.5-2 cm 63 46.66
>2 cm 39 28.88

44%
52%
4%Aspectul miocardului
Normal
Striat
Cu zone de infarct

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

73
Din acestă categorie, a persoanelor cu risc crescut fac parte persoanele cugrosimea
miocardului aflata la una dintre cele două extreme, fie mai mic de 1cm( cum se intampla la
12% din cazuri) sau cu o grosime de peste 2cm( 29%), valori care prevestesc posibi la apariție
a insuficienței cardiace in condiții de stress extreme, așa cum este cel al asfixiei mecanice.

Figura 20 Repartiția după grosime amaxima a miocardului

4) Repartiția după aspectul pericardului

Pericardul in cursul unei asfixii cu perioada prelungită pâna la producerea decesului ar
putea si el sa fie lezat . Aceste leziuni produse de asfixie pot lua aspectul unor puncte
hemoragice, puncte care apar datorită stazei de la nivelul vaselor mici ale cordului. acestea
apar de obicei in zonele din a propierea ramurilor mari ale coronarelor .
O alta modificare care poate apărea la nivel pericardic este acumularea de lichid,
acumulare care poate varia atât ca si cantitate câtsi ca aspect, putând varia de la câțiva ml la
cateva sute de ml. În cadrul studi ului s -a observat prezența acumulări delichid in pericard la
23% dintre cazuri, prezența petesiilor asfixice la 5% din cazuri, 19% dintre cazuri au
prezentat zone de fibroză, iar restul de peste 75% au prezentat un pericard perfect normal.

16 1763
39
010203040506070
Grosime maxim
ă
Mio
card
<1cm 1-1.5cm 1.5-2cm >2cm

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

74
Tabel 21 Repar tiția după aspectul pe ricardului
număr procent(%)
normal 102 75.55
fibrozat 26 19.26
lezat(cu peteșii
hemoragice) 7 5.18
lichid pericardic prezent 32 23.70

Figura 21 Repartiția după aspectul pericardului

5) Repartiția după aspectul stazei cardi ace

Staza cardiacă este una dintre cele mai importante caracteristici ale cordului asfixic.
Aceasta se manifestă prin prezența sangelui fluid la nivelul inimei drepte și uneori la nivelul
atriului stâng, aceasta caracteristică a fost declată la 76% dintr e cazuri. De asemenea poate
apărea sub forma de chiaguri crioice sau sange parțial coagulat, așa cum se intampla in 18%
și respectiv 6% dintre cazuri.

020406080100120
Aspect pericardNormal , 102
Fibrozat , 26
Lezat , 7Cu lichid prezent , 32Aspect Pericard
Normal
Fibrozat
Lezat
Cu lichid prezent

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

75
Tabel 22 Repartiția după aspecul stazei cardiace
număr procent(%)
sânge fluid 103 76.29
sânge parția l coagulat 8 5.92
cheaguri cioice 24 17.77
cord manjit de sânge 7 5.18
cord gol 17 12.59

Figura 22 Repartiția după aspecul stazei cardiace

De asemeni au existat cazuri la care staza a lipsit, acestea apărand sub forma de cord
mânjit de sănge sau c hiar cord complet gol, așa cum se intâmplă in 5% respectiv 12%.

76.29%
5.92%
17.77%
5.18%
12.59%STAZA CARDIACĂ
Sange fluid
Sânge parțial coagulat
Chiaguri Crioice
Cord manjut cu sânge
Cord gol

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

76
6) Repartiția după aspectul coronarelor

Coronarele sunt segmentele care influiențează cel mai mult afectarea cordului , ele
producand efectele destructive atât prin scaderea perfuziei c u oxigen, așa cum se intamplă in
asfixie, cât și prin scăderea perfuziei prin scaderea debitului circulant, acesta fiind micsorat
prin modificări care apar la nivelul structuri și conformației lor, producând asa numita
hipoxie de transport.

Tabel 23 Repa rtiția după aspectul coronarelor
număr procent(%)
normale 53 39.25
cu lumen îngustat 25 18.51
sinuoase 10 7.40
cu pereți îngrosați 13 9.62
depozite galbui în intima 17 12.59
plăci de aterom prezente 28 20.74
autoliză 11 8.14

Figura 23 Repartiți a după aspectul coronarelor

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00%Aspect coronare
39.25%18.51%7.40%9.62%12.58%20.74%8.14%Aspect Coronare
Autoliză Plăci de aterom Cu depozite galbui Cu pereți îngrosați
Sinuase Culumen ingustat Normale

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

77
Aceste modificări ale conformației coronariene variaza de la simple modificări de
calibru in 19% din cazuri, asociate cu modificări de traiect, acestea devenind sinuase in 7%
dintre cazuri, sau poate ajunge pâna la ingroșarea p eretelui in 10% din cazuri.
Îngustarea lumenului și ingroșarea peretelui poate fi datorată prezenței unor depozite
galbui, cum se intamplă in 13% dintre cazuri, depozite care pot ajunge până la stadiul de plăci
de aterom, aceste au fost intâlnite la 20% dintre cazurile studiate. În 8% din cazuri
modificările decelate au fost insoțite de autoliză, iar un procent de 40% nu au prezentat nici o
modificare, coronarele fiind perfect normale.

C. Modificări specifice asfixiei mecanice prin spânzurare

Spânzurare a este asfixia mecanică produsă prin compresia gatului cu un laț, compresie
acționată de greutatea propriului corp sub influența gravitației. Semnul specific acestui tip de
asfixie este “șanțul de spânzurare ”, acesta poate varia in functie de: aspect , dimensiune,
materiualul folosit, numarul de circulare si nu în ultimul rând prezența infiltratelor hematice și
aleziunilor asociate.

a. Repartiția după aspectul șanțului

Aspectul șanțului poate varia atât in funcție de culoare cât și in functie de prezența sau
nu a pegaentări i. Culaoarea sa variază de la rosiatic(25% ) pana la brun inchis la 41% dintre
cazuri. Această colorație este direct proporțională cu gradul de compresiune pe care lațul o
exercită asupra regiunii cervicale.

Tabel 24 Repartiția după aspectul șanț ului
număr procent(%)
pergamentat 91 67.40
brun 56 41.48
brun-galbui 45 33.33
roșiatic 34 25.18

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

78
De asemeni in uneele cazuri, in special cand sunt folosite materiale dure, sanțul capătă
o tentă colorată, colorație care este specifică mate rialului din care lațul este confecționat.
Aceasta apare in general datorită efectului de oxidare pe care lichidele emanate prin
tegumentul compresat il au asupra materialelor de natură metalică.

Figura 24 Repartiția după aspectul șanțului

Pergamentar ea este una dintre caracteristicile dominante,ea este produsă prin efectul
de frecare al materialului asupra tegumentului . Frecarea este produsă preponderent de de
efectul forței gravitaționale asupra corpului , forță care face corpul să aluncece in laț si astfel
să producă simultan leziuni de compresie si frecare, distrugând integritatea tesutului. această
modificare este prezentă la mai mult de 67% dintre cazuri.

b. Repartiția după dimensiunile șanțului

Dimensiunile șanțului , lățimea si adâncimea, sunt caracterele definitorii ale
confoemației șanțului. Acestea reflectă aproape in proporție de 100% caracteristicile
factorului vulnerant(lațul), acesta realizând un model negativ la nivelul regiunii cervicale.
Variatiile pe care le po ate avea lăț imea, depin d atât de lațimea lațului cât si de tipul
sau, lățime ce paote fi mai mare datorită efectului de alunecare a lațului, efect care poate
010203040506070809010091
56
45
34
Aspectul Șanțului
Pergamentat Brun Brun-Gălbui Rosiatic

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

79
ajunge și la apariția a două sanțuri similare suprapuse. Aceste modificări ale lățimii apar în
special în cazul laturilor cu nod fix si mai pu țin la cele cu nod culant.

Tabel 25 Repartiția după dimensiunile șanț ului
lățime adâncime
dimensiune număr procent(%) număr procent(%)
0.1-.05 cm 10 7.40 76 56.29
0.5-1 cm 79 58.51 40 29.63
1-1.5 cm 25 18.52 14 10.37
1.5-2 cm 9 6.68 4 2.96
>2cm 12 8.89 1 0.75

Adăncimea poate varia de asemeni, aceasta dpinzănd direct proporțional de greutatea
corpului, atărnat in laț, sub ingluiența fortei gravitaționale. Ambele variabile pot avea
modificări în funcție de anumite constante , mot iv pentru care am folosit cele cei doi parametri
intr-o manieră comparativă , utilizândo imparțire a dimensiunilor din 5 in 5 mm.

Figura 25 Repartiția după dimensiunile șanțului
În privința lățimi au fost întâlnite dimensiuni cuprinse intre 0,1 și 3.5 c m. Dintre
acestea, dimensiunea cea ma des obseervată a fost ce a cuprinsă inte 0,5 și 1 cm, dimnsiune
1076
7940
2514
94
121
LatimeAdancime
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
0.1-0.5cm 0.5-1cm 1-1.5cm 1.5-2cm >2cm

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

80
întâlnită la 58% din cazuri, aceasta a foat urmată indeaproape de dimensiunea cuprinsă intre
1 si 1,5cm cu 18% dintre cazuri, restul intervalelor obtinân d valori cuprinse intre 6 si 9
procente .
În privința adâncimi, valorile acesteia variază intre 0,1 si 2 cm, iar intervalele
predominante sunt cele cuprinse inte 0,1 -0,5, prezent la 56% din cazuri urmat de intervalul
0,5-1cm, cu 29% dintre cazuri. Restul d e dimensiuni au acut o preponderența invers
proporțională față de cresterea adâncimii.
Coroborând cele doua dimensiuni în majoritatea cazurilor au prezentat vaori ale lațimi
cuprinse intre 0,5si 1cm, iar in privința ad âncimi , cuprinse intre 0,1și 0,5cm

f. Repartiția după materialele folosit

Materialu folosit pentru confecționarea lațului prezintă o importanță destul de mare
datorită faptului ca șanțul va avea variatii ale dimesniunilor si conformației in func ție de
consistența materialului din care set conf ecționat.

Tabel 26 Repartiția in functie materialul folosit
număr procent(%)
moi 24 17.77
semimoi 18 13.33
semidure 35 25.92
dure 14 10.37

Consistența lațului este impărțită in patru categori : laturi moi( cravată, fular, esarfă )
care au foat prez ente folosite de un procent de 17,77% dintre cazuri, lațuti semimoi( curea ) la
folosite în 13% din cazuri, lațuri semidure( frânghie, sfoară, cablu electric ) folosite in aproape
26% din cazuri și lațuri dure ( sarmă, lanț ) folosite in 10% din cazuri.
Valoril e procentuale ale numarului de cazuri care a u folosit laâuri semidure pot fi
corelate cu numărul de leziuni asociate observate in cursul studiului. Dintre variantele de laț
semidur, sfoara si cablul electric au fost cele mai des intâlnite.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

81

Figura 26 Repa rtiția in functie materialul folosit

d. Repartiția după tipul șanțu lui

Lațurile mai pot fi evaluate și în funcție de continuitatea circularei la nivelul
gătului, acestea fiind impărțite in sanțuri complete și incomplete. Această impărțire
diferențiaz ă sanțul complet, care este prezente pe toată suprapața gâtului, fara zone
discontinue, si șanțul incomplet, care in porțiunea nodului poate prezenta una sau mai multe
discontinuități, acest tip de saț este specific celor cu nod fix. Din datele statistice reiese că
63% din cazuri au prezentat sanț incomplet(discontinuu) si doar 36% sanț complet.

Figura 26 Repartiția in functie materialul folosit
26%
20%39%15%Materiale folosite
moi
semimoi
semidure
dure
36%
64%
Tipul la
ț
ului
Complet Incomplet

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

82
f. Repartiția după numărul de circulare

În privința num ărului de circulare obrervate, in 80% din cazuri este prezent un singur
șanț, in 15,55% două si doar in 5,45 din cazuri șanțul a fost multiplu. Cazurile cu laț dublu sau
multiplu pe langă sanțurile de spânzurare prezintă si o zona cuprinsă intre circulare care
capătă un aspect contuzional cu multiple distrucț ii tisulare și infiltrate hematice

Figura 28 Repartiția după numărul de circulare

f. Repartiția după poziționara lațului

Înliteratura medicală asfixia mecanică prin spânzurare este definită prin poziționarea
lațului in mod obijnuit la nivelul treimi s uperioare, cu toate astea există si cazuri particulate in
care spănzuratea a fost facuta incomplet, existând un punct de sprijin, acest fapt face ca lațul
să ie poziționat in treimea medie sau chiar inferioară . La niveleul lotului studiat s -a observat
prezența santuui in treimea superioară la aproape 94% din cazuri, 5% au avut pozitionare in
treimea medie, fiind poziționate sub cartilajul tiroid. si doar un caz a prezentat sanțul in
treimea inferioară, caz in care spânzurarea s -a facut din sezut.

020406080100120
CIRCULARE108
21
2Număr de circulare
Unul Două Multiplu

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

83

Figura 29 Repartiția după poziționarea lațului

g. Repartiția după orientarea(direcția) șanțului

Direcția de propagare a șanțului și poziționarea nodului sunt doua dintre
caracteristicile cele mai importantea, facând diferența intre strangulare și spânzurare, i n
spanzurare aceata este oblic ascendent, pe cand in strangulare de cele mai multe ori este
orizontal. În același timp orientarea va face diferența intre o spânzurare tipică, cu dispozziție
antero -posterioară , si un a atipică, cu oricare altă orientare.

Tabel 27 Repartiția după direcția șam țului
număr procent(%)
anero – posterior(tipic) 52 38.51
postero -anterior(atipic) 7 5.45
stânga -greapta 17 12.59
dreapta -stânga 14 10.37
compuse 43 31.85

Orietarea antero -posterioară a fost observată la 52 de ca zuri, ceea ce face ca aceasta sa
fie cea mai răspândită orientare, cea poster -anterioară este prezentă in 7 cazuri, cea de la
020406080100120140
Category 1126
81Poziționarea Lațului
1/3 Superioară
1/3 Medie
1/3 Inferioară

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

84
stânga la dreapta în 17 cazuri, de la dreapta la stânga in 14cazuri, iar restul de 43 de cazuri au
prezentat orientări intre doua direcții simultan.

h. Repartiția după locurile de apariție a infiltratelor hematice

Prezența i nfiltrat ului hematic este una dintre mărcile asfixiei prin comprimarea
gâtului. Aceste infiltrate vrezintă o mare varietate de locații de apariție, locația depinzând de
poziția lațului la nivel cervical, de prientarea lui și în același timp de profunzimea sanțului. in
funcție de profunzime acesta poate fi prezent subtegumentar, la nivel muscular sau poate
ajunge până la nivel traheal sau laringian.

Tabel 2 8 Repartiția după prezenț a infiltratelor hemoragice
număr procent(%)
În țesutul subcutanat 68 50.37
La nivelul muschiului SCM 17 12.59
La nivelul pielosului gâtului 13 9.62
Perilaringian 9 6.66
Peritraheal 7 5.18

39%
5%
13%11%32%Direcția de propagare a șanțului
anero- posterior(tipic)
postero-anterior(atipic)
stânga-greapta
dreapta-stânga
compuse

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

85
Prezența infiltratelor este condiți onată si de viabilitatea țesutului in momentul
compresiei, aceste mărci făcând diferența intre spânzurarea cate a avut loc antemortem si cea
ce săa produs după moartea victimei, acest aspect este prezent in cazu disimulărilor.

Figura 31 Repartiția după prezența infiltratelor hemoragice

i. Repartiția după prezența semnelor particulare

Semnele particulare care pot apărea in cazurile de asfixie mecanică prin
spânzuraresunt reprezentate de :
1) Semnul luiAmussart – care reprezintă leziunile care apar la n ivelul intimei
carotidelor, leziuni care au aspetul unei soluții de continuitate la nivelul lumenului carotidian,
acste rupturi sun fie longitudinal dar mai ales orizontale. Ele seproduc datorită efectului de
elongație ce apare in momentul compresiuni gâtu lui produsă sub efectul forței gravitaționale.
2) Fractura de os hioid – poate fi produsă prin traumatizarea directă a osului de
lațul compresiv, sau prin efectul de trac țiune realizat de cordajele de susținere in timpul
atârnări corpuluiin laț.
3) Fractura coloanei cervicale (fractura Wood Jones) – denumită și fractura
spânzuraților. Este produsa prin efectul de forfecare care apare in spânzurările atipice , datorita
hiperextensiei capului.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Infiltrat Hematic50.37%
12.59%
9.62%6.66%
5.18%
În țesutul subcutanat La nivelul muschiului SCM La nivelul pielosului gâtului
Perilaringian Peritraheal

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

86

Figura 32 Repartiția după prezența semnelor specifice (s emnul lui Amussart, Fractura de os
hioid si Leziunilor coloanei cervicale(fractura Wood Jones))

j. Repartiția după valoarea alcoolemiei

Alcoolemia este unul de factori de risc și totodată unul dintre factori declanțatori ai
unui act violent, indiferent d acă este vorba de un act de agresiune au de autoagresiune. Acesta
este incriminat de cele mai multe ori in cazurilede sucid diind folosit ca și factor declanșator
și in același timp motivant pentru realizarea autoagresiuni.

Tabel 29 Repartiția în funcț ie de alcoolemie
alcoolemia număr procent(%)
0 71 52.59
0-0.5g‰ 6 4.45
0.5-1g ‰ 7 5.18
1-1.5g ‰ 12 8.89
1.5-2g ‰ 28 20.75
>2g ‰ 11 8.14

3.71%
5.19%
0.75%SEMNE SPECIFICE
Semnul lui Amussart
Fractura de os hioid
Leziunilor coloanei cervicale

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

87
Cu toate acestea un procent de 53% din cazurile de asfixie macanică prin spânzurare,
mai exact suicid nu a consuma t alcool. Dintre cazurile la care a fost decelat alcool in sânge,
majoritatea(21%) au prezentat o valoare medie de 1,5 -2g ‰ , fiind urmat , cu procente
aproximativ egale, de intervalele 1 -1,5g‰ și >2‰, cu un procent de 9%, respectiv 8%.

Figura 33 Repart iția în funcție de alcoolemie

k. Repartiția după prezența leziunilor asociate.

Leziunile asociate asfixiilor pot avea o gamă mare de variații atât ca firmă cat si ca
dimensiuni. Evidențierea leziunilor și decelarea mecanismelelor de producere este cu atâ t mai
important cu cât cazul este mai inert, aceste leziuni putând face diferența intre suicid, omor ți
accident.

Tabel 30 Repartiția în funcț ie de tipul de leziuni asociate
număr procent(%)
excoriații 52 38.51
echimoze 23 17.03
plăgi taiate 3 2.22
plăgi contuze 2 1.48

53%
4%5%9%21%8%
0 0-0.5g‰ 0.5-1g ‰ 1-1.5g ‰ 1.5-2g ‰ >2g ‰

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

88

Figura 34 Repartiția în funcție de tipul de leziuni asociate

În cazurile de suicid, cum sunt majoritatea cazurilor prinse in studiu, leziunile sunt
produse prin lovirea de un corp dur, lovire care a avut loc cel mai probabil in p erioada
convulsivă a asfixiei. În lotul studiat numărul cel mai mare de cazuri a fost atribuit
excoriatiilor, cu un procent de 38,51%, urmate de echimoze, prezente untr -un procent de
17,03% din cazuri, plăgilor tăiate si ce lor contuze fiindule atribuite 3 și respectiv 2 caazuri.
Excoriațiile au fost prezente mai ales la nivelul membrelor superioare si la nivel
cervical, acestea din urmă fiind produse de catre laț in cazul spânzurărilor atipice. ecgimozele
și restul leziunilor au fost prezente de regula l a nivelul membrelor inferioare.

0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
Leziuni Asociate
Echimoze Excoriuații Plăgi taiate Plăgi contuze

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

89
4. DISCUȚII

Asfixia mecanică prin comprimarea gâtului definește un grup de patologii care au
aceleași mecanisme tanatogeneratoare si același punct de plecare ”Lipsa de oxigen ” insa
prezintă neneumărate diferenâieri cu priviere la a spectele lezionale observate la examinarea
medico -legală di cursul autopsiilor.
Din aceast grup cea mai intâlnită forma a fost cea a spânzurări, aceasta fiind incadrată
și ca cea mai frecventă metodă de suicid, numărul de cazuri care a putut fi atribuit in cursul
studiului fiind foarte mare. Din acest motiv spânzurarea necesită o sup raveghere mai
indeaproape asupra tuturor aspectelor legate de factorul psihiatric, in tentativele de suicid, si
elementele patologice observate la examinarea obiectiva. Una dintre diferențierile majore
necesare este diferențierea intre suicid și omor.
Observatiile au drept scop diferențierea cu mare acuratețe a celor două direcții,
necesitând coroborarea datelor observate in cursul expertizelor cu circumstanțele personale
ale decedatului. Cum circumstanțele personale de multe ori sunt neconcludente, diagn osticul
de certitudine este pus pe baza corelări dintre leziunile observate și cauzalitatea produceri lor,
ceea ce face diferența intre un act de agresiune și unul de autoagresiune.
Prezentul studiu are ca obiective principale punerea in evidentă incidența numarului de
cazuri care au apărut pe decursul anilor 2013 si 2014, și înpărtirea lor în funcție de: luni,
varstă, sex si apartenentă socială.
De asemeni va evalua și prezența modificărilor de natură externă și internă, apărute
datorită asfixiilor mecan ice. Aceste modificări vor fi evaluate in functie de sistemul în care
apar și în același timp în funcție de dependența leziunilor față de asfixie, în general, sau direct
fața de asfixia mecanica prin compresiunea gâtului, spânzurarea.
Cazuistica acestui s tudiu a fost adunată din arhiva Laboratorului de Medicină Legală
al spitalului Județean de Urgența “ Sf. Apostol Andrei, Galați, sub idrumarea Prof. Univ. Dr
Iuliu Fulga. În acest studiu au fost analizate 135 de cazuri de asfixie mecanică prin
spânzurare , cazuri carea au fost decelate pe decursul anilor de studiu 2013 -2014.
Aceste cazuri au fost analizate din trei puncte de vedere: a datelor antropometrice, a
modificărilor generale date de asfixie si a modificărilor specifice ale spânzurării. În evaloare a
datelor antropometrice prima etapă a fost impărțirea lotului în fincție de sex, din această
analiză reiesind u procent majoritar la sexul masculin, fiind cel prezent în 84%dintre cazuri.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

90
În ceea ce priveste vârsta esantionul studiat a avut un maxim int alnite de 94 de ani si
un minim de doar 17 ani. Intervalul cu numărul cel mai mare de cazuri este cel cuprins intre
40 si 50 de ani, care prezintă un procent de 24,25% din cazuri, in cadrul acestui interval
intrăși varsta medie totalăa a spânzurări si anum e 46 de ani.
Repartiția pe ani si pe luna in care au apărut au o importanță majoră in prognoza
aparițiilor de noi cazuri pe decursul anilor următori, luând in calcul ca riscul de suicid pe
decursul unui an poate fi diferit in funcție de luna evaluată. Ast fel a fost observat că fiecare an
a a vut ozonă de platou in care numărul de cazuri a fost mai ridicat, acestea cu toate ca diferă
ca luni, prezintă totuși similitudinea că lunileIunie și Iulie sunt cele mai predispozante in
apariția de noi cazuri.
Evaluar ea mediului de proveniență a pus pe primul loc mediul rural cu un procent de
68,88% fată de celurban cu doar 31,12 %, fapt care ne orientează spre existența unor factori
favorizanți în cadrul condițiilor de viață si muncă intâlnite.
În cussul evaluări mod ificărilor apărute datorită asfixiei prima observată este
lividitatea cadaverică, aceasta s -a găsiu in cele mai ulte cazuri(58,51%) in stadiul de
difuziune, element ce arată examinarea cazului la o perioadă cuprinsă intre 12 si 24 ore de la
deces, iar in ceea ce priveste poziționarea acestor lividități ea apare preponderent
decliv(52,59%) fiind uemat de localizările la nivelul membrelor inferioar(42,22%) si
dorsale(36,29%).
La nivel craniocerebral sunt evaluți toti constituienți cavității craniale, primul fiind
Leptomeningele care a fost găsit normal in 48,88% dintre cazuri, subțire in 11,95% din cazuri
edemațiatiat in 22,96 dintre cazuri și având oa consistentă transformată la un procent de 16,29
dintre cazuri. Semnul asfixiei cal mai este prezența staze i cerebrale, acesta se manifestă la
nivelul substantei albe sub foema de petesii hemoragice care diapar la spălare asu radere,
prezent la un procent de 74,82%, 10% prezintă un aspect normal iar restul alte modificări.
Modificările apărute la nivelul ventri colilor sunt manifestate fie prin marirea de
volum(29,62%), fie prin micsorarea acestora(17,78%), modificări care sunt dependente de
apariția stazei. Stază care poate duce la modificarea aspectului LCR -ului, acesta fiind
serocitrin in 31,85% din cazuri, sangvinolent în4,45% dintre cazuri si în 10,36%dintre cazuri
acesta este clar.
Tegumentele, mucoasele și in special limba reflectă cel mai fidel la nivel exterior
efectele asfixiei. Cianoza este forma cea mai intălnită, aceasta fiind orezentă intr -un proc ent
de 69,62% la nivel tegumentae, 32,60%la nivelul mucoaselor și 11,85% la nivelul limbii.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

91
LA nivel pulmonar, leziunile apar atat la nivel pleural cât si la nivelul parenchimului
insuși. La nivel pleural efectele asfixiei sunt prezente un procent de 34, 08% dintre cazuri sub
formă de petesiiasfixice dispuse dorsal și interscizural. La nivelul parenchimului cele mai
întâlnite leziuni au fost petesiile asfixice cu 63,70% dintre cazuri,enfizemul prezent la 45,95%
dintre xazuri si aspentul marmorat, decelat l a 37,78% din cazuri. Staza viscerală este
evidențiată prin prezența sngelui inchis la culoare, fluid si in cantitatte mare.
La nivel cardiac modificările produse de către asfixie se manifestă prin modificări de
culoare, de aspect, grosime si consistențăa m iocardului, alături de aspectul pericardului,
patollogic sau cu lichid, și a stazei, stază carepoate fi cauzată de prezența asfixiei sau poate fi
realizată de modificările aparute la nivelul coronarelor, acestea căpătând un aspect variat.
Principala modifi care specific a asfixiei mexanice prin spânzurare este reprezentată de
șanțul de spânzurare. Acesta poate varia ca aspect, având o culoare ce merge de la rosiatic
pana la rosiatic până la brun asociind intr -un procent de 67% pergamentarea tegumentelor.
Dimensiunile dominante in privința lătimi se află intre 0,5 si 1 cm, iarin privința adâncimi
intre0,1 si 0,5.
Tipul de materialul cel mai folosit este cel semidur, acesta fiind exemplificatîn
majoritate prin sfoară si cablu. in privința număruluide circula re majoruitatea prezintă un
singul sanț, iar orienntarea predominantă este cea antero -posterioară intr -un procent de
38,51%, urmat în deaproape de cel cuorientări compuse din doua direcții, prezent la 31,85%
dintre cazuri.
Aspectele cele mai observate l a nivelul gătului sunt prezența infiltratelor hematice,
acestea sunt prezente la peste 50% dintre cazuri la nivel tegumentar sub șanț, alte localizări
vizează zone mai profunde cum sunt componentele musculare sau zonele preilaringiene si
peritraheale.
Semn ele specifice care pot apărea in spânzurare sunt semnu lui Amussart, fractura de
os hioid și leziunile coloanei vertebrale, acestea sunt prezente intro proporțe mai mică in lotul
studiat insă atunci cand apar releva o acțiune care a avur un efect major a supra
componentelor gâtului.
În evaluarea alcoolemie majoritatea (52,59%) nu au prezentat de loc alcool in sânge,
Dintre cei care au prezentat alcool cea mai mare categorie au putut fi incadrați în intervalul
1,5-2g ‰. Leziunile asociate cele mai frecve nte in cadrul asfixiei mecanice prin spânzurare
sunt excoriațiile si echimozele, restul tipurilor de leziuni fiind foarte rar reprezentate.

Alexandru Boțu ASFI XII MECANICE PRIN COMPRIMAREA GÂ TULUI
ASPECTE MEDICO -LEGALE

92
5. CONCLUZII

. În evaloarea datelor antropometrice prima etapă a fost impărțirea lotului în fincție
de sex, din această analiză reiesind u procent majoritar la sexul masculin, fiind cel prezent în
84%dintre cazuri . . Intervalul cu numărul cel mai mare de cazuri este cel cuprins intre 40 si 50
de ani, care prezintă un procent de 24,25% din cazuri, in cadrul acestui interval intrăși varsta
medie totalăa a spânzurări si anume 46 de ani. Evaluarea mediului de proveniență a pus pe
primul loc mediul rural cu un procent de 68,88% fată de celurban cu doar 31,12 %, fapt care
ne orientează spre existența unor factori favorizanți în cadrul condițiilor de viață si muncă
intâlnite.
În cussul evaluări modificărilor apărute datorită asfixiei prima observată este
lividitatea cadaverică, aceasta s -a găsiu in cele mai ulte cazuri(58,51%) in stadiu l de
difuziune, preponderent decliv în 52,59% din cazuri
Semnul asfixiei cal mai este prezența st azei cerebrale, acesta se manifestă la nivelul
substantei albe sub foema de petesii hemoragice care diapar la spălare asu radere, prezent la
un procent de 74,82% .
Tegumentele, mucoasele și in special limba reflectă cel mai fidel la nivel exterior
efectele asfixiei. Cianoza este forma cea mai intălnită, aceasta fiind orezentă intr -un procent
de 69,62% la nivel tegumentae, 3 2,60%la nivelul mucoaselor și 11,85% la nivelul limbii.
LA nivel pulmonar, leziunile apar atat la nivel pleural cât si la nivelul parenchimului
insuși. La nivelul parenchimului cele mai întâlnite leziu ni au fost petesiile asfixice în 63,70%
dintre cazur i.
La nivel cardiac modificările produse de către asfixie se manifestă prin modificări de
culoare, de aspect, grosime si consistențăa miocardului, alături de aspectul pericardului,
patollogic sau cu lichid, și a stazei
Semnul specific acestui tip de asfixie es te “șanțul de spânzurare”, acesta poate varia in
functie de: aspect, dimensiune, materiualul folosit, numarul de circulare si nu în ultimul rând
prezența infiltratelor hematice și aleziunilor asociate.