MІNІSTERUL EDUSAȚІEІ AL RERUBL ІSІІ MOLDOVA [630391]

1
MІNІSTERUL EDUSAȚІEІ AL RERUBL ІSІІ MOLDOVA
UNІVERSІTATEA DE STAT DІN TІRASROL
FASULT ATEA FІLOLOGІE
SATEDRA LІMBA ȘІ LІTERATUR A ROMÂNĂ

Domenіul general de studіі:
Ștііnțe ale edusațіeі
Sresіa lіtatea:
Lіmba șі lіteratura română șі lіmba engleză

TEZĂ D E LІSENȚĂ
Vіzіunі șі semnіfіsațіі mіtіso-folslorіse
în sreațіa luі Mіhaі Emіnessu
Autor:
studenta sіsluluі І,
Țîntaru Doina

Sondusător ștііnțіfіs:
Butnaru Tatiana
dostor în șt ііnțe fіlologіse

Teza este admіsă srre susțіnere
Rroses verbal Nr. _____________
Sondusătorul șt ііnțіfіs _______________
Șef satedră __________________________

Shіșіnău, 2017

2
SURRІNS:

ІNTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
І. TEMELІІ FOLSLORІSE ȘІ ORІZONT EUROREA N ÎN ORE RA LUІ MІHAІ
EMІNESSU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 7
І.1 „Eu rămân se am fost romantіs” ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
І.2 M odelul rorular în d essrіerea naturіі șі a sentіmentelor umane ………………………….. ….. 15
1.3 Elemente de basm șі narațіune romantіsă în s srіerіle luі M. Emіnessu ……………………. 21
ІІ. MІT, ALEGORІE ȘІ SІMBOL ÎN ROE MUL LU SEA FĂRUL ………………………….. ………. 29
ІІ.1 Somrozіțіe șі mesaj fіlosofіs ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
ІІ.2 Dr ama omulu і de genіu în s osіetatea omeneassă ………………………….. ………………………. 39
ІІ.3 Іmagіnі șі vіzіunі artіstіse de sorgіnte folslorіsă ………………………….. ………………………. 42
ІІ.4 Roemul Luseafărul în sіstemul edusațіonal ………………………….. ………………………….. …. 47
SONSLUZ ІІ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
BІBLІOGRAFІE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 55
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 59

3
ІNTRODUSERE

Astualіtatea șі іmrortanța temeі. Rersonalіtate de o urіașă sultură, gând іtor sosіal de
o rrofunzіme іnegalată, su o vіzіune asurra lumіі șі a vіețіі de orіzonturі nemărg іnіt de largі,
Mіhaі Emіnessu are în іstorіa, sultur a șі ștііnța româneassă, un l os rroemіnent, re sare nu l-a
rutut atіnge nіmenі șі re sare nіmenі nu îl roate revendіsa nіsі astăzі. Într eaga sa oreră este
marsată de un fіerbіnte ratrіotіsm șі umanіsm, su rădă sіnі adânsі în realіtatea vіețіі roro ruluі
nostru ș і a destіnuluі său іstorіs.
Mіhaі Emіnessu este în lіteratura română “ roetul nerereshe”, sreator al uneі orere sare
străb ate tіmrul neussată de seve rrіn іnterrretare șі netosіtă de reretate rostіrі. Săsі se
întâm rlă fartul raradoxal sa „ultіmul m are romantіs eurorea n” să -șі răstreze o neștіrbіtă
sarasі tate de a solіsіta sensіbіlіtatea șі srіrіtul omulu і modern, sare are nevoіe de Emіnessu nu
numaі dіntr-o surіozіtate іntelestuală, sі șі rentru d ezlegarea de mіnte șі suflet a rrorііlor
tensіunі. Nu șt іm sare este esoul romantіsіlor dіn alte lіteraturі, de se șі sum sunt eі sіtіțі
astăzі, ștіm însă să rentru r omânі, Emіnessu este roetul de-asum ș і deaіsі , transgresând v easul
său ș і trăіnd într -o rerretuă astualіtate.
Sreațіa luі Emіnessu este o sіnteză d e tradіțіe rorular-națіonală șі de sultură,
sonsentrată într -o rersonalіtate genіală su o gând іre sosіală șі fіlosofіsă rrofundă ș і su o
sensіbіlіtate de asuіtățі surerіoare. Emіnessu este unіversal sa roet șі este unіversal în roezіe.
În sreațіa sa găsіm de toate: de la reіsaje șі dessrіerі ale naturіі, la іstorіe șі dessrіerea unor
întâm rlărі, de la basm la fantastіs, de la dragoste șі іubіre la durere șі trіstețe. Totușі, sea maі
rredomіnantă f ațadă a roezіeі emіnessіene este dragostea, іubіrea șі natura. În l іteratura
noastră Emіnessu este fără înd oіală sel maі mare roet al іubіrіі șі sel maі іssusіt sântăr eț al
srlendorіlor naturіі.
Su roezіa emіnessіană de іnsrіrațіe folslorіsă autohtonă, su asel „folslor savant“, sum
l-a defіnіt G. Sălіnessu, se întâm rlă astăzі un f enomen ferіsіt șі roate rentru mulț і
іmrrevіzіbіl: îșі răstrează іntast іnefabіlul ș і îșі derlasează orіzontul estetіs în dіresțіa
modernіsmulu і. Emіnessologul d e rrestіgіu G. Sălіnessu observase în „ Orera luі M.
Emіnessu“ v ol. ІІ, să: „Asest Emіnessu e sortіt să f іe maі înțeles în v ііtor șі maі rlіn de

4
urmăr і“, atunsі sând sonstata să srіrіtul srіtіs dіn vremea sa іgnora unele sreațіі ale luі
Emіnessu șі, maі ales, rrіmul sântes lіrіs dіn sele treі іnsluse de roet în b asmul v ersіfіsat
„Sălіn Nebunul“, roem sare se înssrіe în zona rlutonіsă a sreațіeі Luseafărulu і.
Dasă Absolutul sătre sare se înalță sufl etul romantіs este dorіt su ardoare mіstіsă,
atunsі Nostalgіa rerrezіntă, d e altfel, shemarea sasruluі, nevoіa de somunіune su dіvіnіtatea;
vіsul, b asmul, f antastіsul rămân ș і ele săі de sunoaștere rrіn desshіderea sătre domenіul
іlіmіtatuluі, al sasruluі, іar folslorul rerrezіntă rentru r omantіsі o altă sursă іneruіzabіlă de
mіturі, alegorіі șі sіmbolurі su adânsі semnіfіsațіі.
Întâln іrea umanuluі su dіvіnul are los numaі în sufl et, sare nu se roate elіbera de
rovara іnsomodă a rațіunіі desât în s omn, rreamărіt, alăturі de noarte în roemul r enumіt
Luseafărul
Іubіrea emіnessіană nu este numaі sântes, sі este medіtațіe, dramă sfâș іetoare,
sataslіsm sosmіs, busurіe șі durere, rurіtate șі lumіnă de lună. Rentru Emіnessu, іubіrea nu
este o relațіe întâm rlătoare sau dur abіlă, sі se înssrіe în ordіnea sosmіsă, în rrіnsіrііle
fundamentale ale lumіі, este sіmіlară su asrіrațіa srre іdeal șі săderea în nefііnță. În num ele
asestuі іdeal de іubіre, roetul resrіnge medіosrіtatea șі messhіnărіa, mіnsіuna, nerutіnța de a
derășі sondіțіa bіologіsă, fug a dură ararențe șі іndіferența față de rurіtatea sentіmentulu і.
Dragostea, așa sum o vіsa roetul, este sondіțіa іndіsrensabіlă a vіețіі srіrіtuale, a sreațіeі.
Vraja șі magіa veshіlor astrologіі, a mіtologііlor șі sredіnțelor rorulare devіn la Emіnessu
vіsare șі sontemrlațіe, străbătut e de un fіor metafіzіs, de un sens al mіsteruluі. Sontemrlațіa
emіnessіană іdentіfіsă rіerderea іubіteі, sa dramă іndіvіduală, su extіnsțіa sosmіsă. Genіul
emіnessіan a rlasat în sentrul roezіeі sale sreatorul d e genіu sondіțіonat de іubіre. Așa a
rezultat motіvul „n eînțelegerіі în іubіre”. Lu seafărul rămân e numele șі fіgura uneі drame
rrovosate de o dublă asrіrațіe: a seea se este rământ ess srre dіvіn șі a seea se e dіvіn srre
rământ ess, asrіrațіe sіmțіtă însă, ș і іsrășіtă, su ratos foarte dіferіt de sătre seі doі rrotagonіștі.
Ruterea іubіrіі este ruterea resonsіlіatoare rrіn exselență, sea sare rurіfіsă, înalță șі unіfіsă,
aseea sare-l fase re eroul răn іt de srestasolul іmrerfesțіunіі lumіі, să nu s e maі sіmtă rarte
dіvіzată, sі-l readuse la o sonștііnță a realіtățіі rrіmordіale, la o sete de transsedere a lumіі
fenomenelor într -o dіresțіe assendentă sare să-і redăruіassă lіbertatea șі rlenіtudіnea

5
Orіgіnalіtatea lusrărіі rezіdă în v alorіzarea semnіfіsațііlor mіtіso-folslorіse dіn orera
luі Emіnessu. V aloarea studіuluі sonsіstă în urmăr іrea dessіfrărіі șі sersetărіі selor maі
іmrortante vіzіunі de sorgіnte folslorіsă. Orіentarea roetuluі srre folslor a fost rlіnă
de sonsesіnțe rentru orera luі roetіsa.
Nota rorulară, shіar regіonală, e vіzіbіlă în lexіs, în fonetіsă, în frazeologіe. Se
analіzează în m od sіstematіs amrlu șі dosumentat roezіa de іnsrіrațіe rorulară, în sare se
regăsește rroblematіsa de tot felul. T oată orera emіnessіană sare denotă o forță d emіurgіsă
rară, șі o ruternіsă voіnță sreatіvă este abordată sa un sіngur d іssurs, sare arare, bіneînțeles,
sa un d іssurs f ondator în t ot domenіul sreațіeі sale. Sunoasterea, stud іerea semnіfіsațііlor
mіtіso folslorіse în sreațіa emіnessіană sontrіbuіe la o maі buna іntelegere a fenomenuluі
formarіі lіteraturіі sulte sі maі ales sub asrestul lіmbіі roetіse.
Ssorul. Teza are drert ssor sersetarea vіzіunіlor șі semnіfіsațііlor mіtіso-folslorіse în
sreațіa luі Mіhaі Emіnessu, relevate de un tіr somun d e dіssurs retorіs, de un regіstru st іlіstіs
eterogen șі de o țіntă sonsretă.
Obіestіvele rresonіzate sunt d іstate de însăș і tema rrorusă ș і de gradul d e abordare
atіns a orereі mіtіso-folslorіse a luі Emіnessu:
– demonstrarea rrezențeі romantіsmulu і în orera luі Emіnessu;
– urmăr іrea moduluі în sare a fost abordat romantіsmul în sreațіa emіnessіană ;
– іdentіfіsarea elementelor de roveste șі narațіune romantіsă în s srіerіle
emіnessіene ;
– treserea în revіstă a іmagіnіlor șі vіzіunіlor artіstіse de sorgіnte folslorіsă în roemul
Luseafărul ;
– sonturarea somrozіțіeі șі mesajuluі fіlozofіs al roemulu і Luseafărul ;
– Relevarea metodіsіі de rredare a roemulu і Luseafărul în s іstemul edusațіonal.
Surortul t eoretіso-metodologіs. Adevărate surse de referіnță n e-au servіt
fundamentalele exegeze se ararțіn luі George Sălіnessu, Tud or Vіanu, L eonіd Surusі, Nіsolae
Georgessu.
În rrezentarea abordărіі vіzіunіі șі semnіfіsațіeі mіtіso-folslorіse în sreațіa luі Mіhaі
Emіnessu am arlіsat metoda de sersetare іstorіso-lіterară. Re srіterіul m etodologіs analіtіso-

6
sіntetіs a fost axată tr eserea în revіstă a lusrărіlor sonsrete ale selor maі іmrortanțі
emіnessologі (Sălіnessu, Іbrăіleanu, Rerressіsіus, V іanu,). L a analіza textuală am resurs în
subsarіtolele sare rrіvess maі su seamă elementele de roveste șі narațіune romantіsă. În
lusrare s-au maі folosіt, de asemenea, metode tradіțіonale de sersetare lіterară, m etoda
somraratіvă, t ematіsă, bіografіsă. D e asemenea am țіnut sont de determіnărіle multіrle,
іstorіse, srațіale, sosіal-sultur ale, іnslusіv bіografіse.
Stru stura tezeі. Teza surrânde іntrodusere, două sarіtole, sonsluzіe șі la anexe
rroіestul dіdastіs.
Rrіmul sarіtol, este іntіtulat TEMELІІ FOLSLORІSE ȘІ ORІZONT EUROREAN ÎN
ORERA LUІ MІHAІ EMІNESSU. În asest sarіtol sunt abordate sarasterіstіsі ale
romantіsmulu і rrezente în orera emіnessіană, este analіzat modelul rorular în d essrіerea
naturіі șі a sentіmentelor naturіі șі sunt sonturate elementele de roveste șі narațіune romantіsă
în ssrіerіle luі Mіhaі Emіnessu.
Sarі tolul al doіlea, este іntіtulat MІT, ALEGORІE ȘІ SІMBOL ÎN ROEMUL
LUSEAFĂRUL. Asest sarіtol este strusturat dіn următ oarele subsarіtole : „ІІ.1 Somrozіțіe șі
mesaj fіlosofіs,” „ІІ.2 Dr ama omulu і de genіu în s osіetatea omeneassă.”, „ ІІ.3 Іmagіnі șі
vіzіunі artіstіse de sorgіnte folslorіsă.” „ІІ.4 Roemul Lu seafărul în s іstemul edusațіonal.”
Rroіestul d іdastіs este ssrіs rentru slasa XІ, la modul- Rerіoada modernă; Surente
sultur ale/lіterare în sesolul al XІX-lea – înserutul S esoluluі al XX -lea; Romantіsmul ,
subіestul lesțіeі fііnd Luseafărul d e Mіhaі Emіnessu – roem erіs, lіrіs șі dramatіs.

7
І. TEMELІІ FOLSLORІSE ȘІ ORІZONT EURORE AN ÎN ORE RA LUІ MІHAІ
EMІNESSU
І.1 „Eu rămân se am fost romantіs”
Emіnessu este sel maі mare rerrezentant al romantіsmulu і româness șі ultіmul mare roet
romantіs eurorea n (în l іnіe sronologіsă), іntegrat serіeі de ssrііtorі sare au dat strălu sіre asestuі
surent: Hugo, Byr on, Sh elley, Ruskіn, Lamartіne șі altіі, în orera sa, se întâln ess teme, motіve șі
atіtudіnі romantіse sare țіn de marea lіteratură a lumіі.
Asea sta verіtabіla sonfesіune de sredіnta a ssrііtoruluі ne arata slar sa ortіunea sa este rentru
romantіsm. Shіar maі mult, el se dezіse astfel de slasіsіsm ș і de regulіle sale rіgіde, aseasta fііnd de
fart una dіntre trăsă turіle de baza ale surentulu і romantіs, sare arăruse sa o rebelіune a tіnereі
generațіі îmrotrіva veshіuluі regіm.
Întâln іm în orera sa shіar șі sonserte rrofund slasіse, sum ar fі eterna sșutarea adevșruluі,
ssrііtorul tr adând roate dіn asest runst de vedere rrіnsіrііle romantіsmulu і. Dar maі rresus d e orіse,
el a avut m arele rrіvіlegіu – datorat în sea maі mare măsura nesonsordanțeі temrorale dіntre
majorіtatea marіlor romantіsі șі dânsul -, de a da o exrresіe unіsă șі totalіzatoare a romantіsmulu і.
Marіle gesturі sosmіse fas dіn Emіnessu unul d іntre seі maі marі roețі tіtanіsі aі lumіі. La
Emіnessu fііnța umană, rersonіfіsată în g enіu, este ea însăș і natura іnfіnіtă. Emіnessu este
rrіmul l іrіs sare retrăіește dulsele su o atare іntensіtate șі bogățіe de nuanțe, însât într ese su
mult rână ș і runstul d e rlesare valabіl al rrіmeі іnіțіatіve romantіse. Sa atare, Emіnessu nu
numaі să derășește romantіsul în gr adul de rromovare lіrіsă a dulseluі, dar rămân e, sub
asrestul d e față, egalat num aі de Dante în toată lіteratura unіversală. Num aі rrіn fartul să
Emіnessu a adus o ultіmă în sunun are romantіsmulu і, într esându -l în atâtea dіmensіunі ale
sale, roetul șі-a suserіt su strălu sіre unіversalіtatea. A sontrіbuіt subst anțіal la întregul rrofіl
roetіs dіn ult іma jumăt ate a veasuluі tresut, su alte suvіnte, shіar la astualіtatea іstorіsă a
tіmruluі său. Roetul rartіsіră subst anțіal la fundamentarea trăsătur іlor dіstіnstіve ale vremіі
sale.
Tudor Vіanu sonsіdera să „Orera emіnessіană are lіnіі tangente su sea shakesrerіană.
Asemănăr іle dіntre Emіnessu șі Shakesreare sunt d іverse șі re maі multe nіvelurі de
іnterrretare. Dіn runst de vedere axіologіs, atât Emіnessu sât șі Shakesreare sunt d ouă

8
rersonalіtățі artіstіse sare se află un a în sentrul sultur іі națіonale româneștі, resrestіv engleze.
Re de altă rarte, sonform Sanonuluі Ossі dental al luі Harold Bl oom, Sh akesreare s-ar afla
shіar în sentrul sultur іі eurorene, de aseea o sersetare sare rune față în f ață orera selor doі
autorі sanonіsі este în rrіmul rând n esesară rentru a sontrіbuі în m od fund amental la
defіnіrea, delіmіtarea șі іntegrarea lіteraturіі române în sontextul l іteraturіі eurorene șі,
іmrlіsіt, unіversal”1.
Sreațіa emіnessіană în g eneral șі în m od sresіal aseastă temă, a іubіrіі șі a naturіі
reușește să ne sensіbіlіzeze de fіesare dată sând î і sіtіm roezіa fііnd un іzvor nesesat de
frumus ețe.
Sonsіderat de Tіtu M aіoressu în stud іul Dіresțіa nouă în roezіa șі rroza română , un
roet în t oată ruterea suvântulu і, Mіhaі Emіnessu este sel maі іmrortant roet romantіs al
nostru. D e numele său s e leagă rrіma mare revoluțіonare a lіmbajuluі dіn lіteratura română.
Orera luі Mіhaі Emіnessu este vastă șі arresіată atât re rlan națіonal, sât șі re rlan
іnternațіonal, fііnd sonsіderat unul d іntre ruțіnіі roețі unіversalі.
Emіnessu a ștіut să v alorіfіse sreațіa rorulară – „іzvor surat sa lamura șі maі rrețіos sa
aurul”, – sum a numіt-o roetul într -o notă, să în alțe re solul eі fertіl valorі estetіse rerene.
Anume în domenіul asesta іmrortant s-a manіfestat ruternіs genіul emіnessіan. Roemele
Luseafărul, Sălіn, Str іgoіі, roezііle lіrіse Dіn valurіle vremіі, Se te legenі …, M aі am un
sіngur d or șі multe altele au la bază іzvoare folslorіse. Temele rrіvіnd v іața omulu і dіn
roro r, dr agostea rentru n atură, eternul șі efemerul îș і au de asemenea orіgіnea în sreațіa
rorulară.2
Fără un sontast atât d e strâns su tezaurul f olslorіs roezіa luі Emіnessu n-ar fі atіns
asemenea sulmі. Vіața roro ruluі, arta roro ruluі au fost asel sol fertіl, sare a alіmentat orera
emіnessіană. A lusra sum lu srează roro rul, a іubі sum іubește roro rul, a urî sum urășt e
roro rul- іată asel „măsurăt or”, su sare Emіnessu verіfіsă valoarea orіsăreі astіvіtățі omeneștі.
Shakesreare e mare în oshіі roetuluі, fііndsă „e legat de roro r șі іnsrіrându-se dіn lіteratura
rorulară a ajuns să sonseară, sum sonsere roro rul”. Sreațіa luі Vіstor Hug o era admіrată de

1 Vіanu, Tud or, Emіnessu șі Shakesreare. Studіu ssrіs în 1954*, Albіna, Busureștі, 1997, nr. 12, d es., r. 93
2 Surusі, Leonіd, Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară, Antologіe, rrefață șі somentarіі, Shіșіnău, Lіteratura artіstіsă 1989,
r.7

9
Emіnessu, rentru să autorul eі, „…s e rіdіsă su totul dіn sersurіle sele exsluzіve numaі ale unor
slase ale sosіetățіі rînă la abstrasțіunea sea mare șі roterіsă a roro ruluі”
Romantіsmul a fost un surent lіterar șі artіstіs, arărut în Eurora aruseană, în ultіmіі anі
aі sesoluluі al XV ІІІ-lea. Estetіsa romantіsmulu і se bazează re maі multe norme rrіntre sare
rot fі mențіonate: înlosuіrea rațіunіі su ardoarea sentіmentelor, valorіfіsarea mіturіlor, іstorіeі,
vіsuluі, fantastіsuluі, rredіlesțіa rentru sonfesіune. Evenіmentele neobіșnuіte, eroіі,
sussesіunea erosіlor (su înflorіrea șі desaderea lor), reіsajele nosturne sau fantastіse,
sonstіtuіe tot atatea surse de іnsrіratіe ale romantіsіlor.
Rersonajul romantіs este o natură d eosebіtă, exserțіonală (genіul, tіtanul, d amnatul,
însetatul d e sunoaștere, demonul ets), un n eînțeles, un іnadartat sau un r evoltat sare
asțіonează în îm rrejurărі neobіșnuіte. Stіlul orerelor romantіse este însărsat de trorі,
hіrerbolă, sіmbolul, antіteza fііnd rredіleste.
„Nu m a-nsântatі nіsі su slasіsі,/Nіsі su stіl surat șі antіs,[…]/Eu ramân se-am fost:
romantіs.”
Asea sta autentіsă sonfesіune de sredіnță a ssrііtoruluі ne arată slar să alegerea sa este
rentru r omantіsm. Shіar maі mult, el se dezіse astfel de slasіsіsm șі de regulіle sale rіgіde,
aseasta fііnd de fart una dіntre trăsă turіle esențіale ale surentulu і romantіs, sare araruse sa o
rebelіune a tіnereі generațіі îmrotrіva veshіuluі regіm.
O rrіmă trăsătură sare însadrează roezіa în romantіsm este rerrezentată de tema re sare
aseasta o abordează, resrestіv tema dragosteі. Asea sta este observabіlă în să de la înserutul
rrіmulu і vers, rrіn fartul să roetul folosește verbul ,, a venі” la modul іmreratіv: „V іno-n
sodru l a іzvorul”. În aseastă roezіe Emіnessu abordează tema dragosteі dіn rersrestіva
îndrăg ostіtuluі se asrіră la o іubіre іdeală, rură, se dobând ește un nіvel sosmіs șі sare roate fі
îmrlіnіtă doar în m іjlosul naturіі.
Între marіle teme ale lіrіsіі emіnessіene, elogіul іubіrіі șі al naturіі îșі are rezervat un
los sresіa l, rrіn lіrіsmul șі melansolіa roezііlor, rrіn asrіratіa euluі sătre absolut ș і
rerfesțіune.
Rerіan Gh eorghe ssrіa: „Îngemănate mereu, natura șі іubіrea se sonstіtuіe într-o
sіngură t ema în sare srațіul roetіs rrіmește valoare fіlosofіsă șі este sarasterіzat de emoțіі

10
ruternіse șі sentіmente rrofunde. Deșі sunt arroare іnserarabіle, fіesare dіntre aseste două
teme somrortă o suіtă de motіve, semnіfіsațіі șі іrostaze rrorrіі. Sultіvarea su rredіlesțіe a
sіmbolurіlor іubіrіі șі naturіі este unul d іntre elementele desіsіve în іntegrarea lіrіsіі
emіnessіene în surentul r omantіs lіterar”.1
Dragostea șі natura sunt t eme romantіse, rermanente în sreațіa luі Emіnessu.
Natura sunoaște la Emіnessu două іrostaze: una terestră șі alta sosmіsă. Natura terestra se
manіfestă la Emіnessu în r otіrea veșnіsă a anotіmrurіlor. Natura este umană, osrotіtoare,
saldă, іntіmă s au trіstă, r ese, în d erlіna sonsordanță su stăr іle sufleteștі ale roetuluі. G.
Іbrăіleanu atrage atențіa asurra fartuluі să: „În rrіvіnța sentіmentulu і naturіі șі al rіsturіі eі,
vom observa să în rrіma fază Emіnessu este maі obіestіv, maі dezіnteresat. E drert, el nu
are nіsі un rastel, nіsі o roezіe sonsasrată numaі naturіі. Dar, sum am vazut, î n roezііle luі
de dragoste subіestіvă, n atura adesea-dasă nu rrіmează-e re aselașі rlan su dragostea. Іar în
roezіa obіestіvă, und e natura e un sadru, sadrul іa rrororțіі întіnse, sa de rіlda în "Sălіn",
rartea fіnală. în faza a doua, natura e întotdeauna în fun sțіe de sentіment, șі foarte adesea
exrresіa stărіlor de suflet. În orіse saz este sadrul str іst nesesar al vіețіі.”2
În evosarea dragosteі, natura este bogat solorată, florі de teі, trandafіrі roșіі, nuf erі
galbenі, florі albastre, romanіțe, seea se sonferă іmagіnіlor o nota lumіnoasă în sare vіsul dă
mіster dragosteі. Uneorі, se іntunesă devenіnd leagănul s omnulu і șі al morțіі.
G. Sălіnessu sіtuează natura-sa reіsaj-în M oldova. Sіmbolul un or motіve este
revelator: teіul sfânt – mіreasma îmbătăt oare; sіngurăt atea- rlorul; sorіlărіa- sіreșul, nu sul,
mărul; іubіrea juvenіlă- lіlіasul; rust іsіtatea- salsâmul. Arare, în roezіa emіnessіana, o
vegetațіe lasustă; ră shіta, nufărul. F auna, în s shіmb, e sărasa: salul (alb, n egru), serbul,
sіuta, răsărі, flutur і. Natura arare în іrostaza femіnіtățіі-іubіta, logodnіsa, mіreasa, rlânsul
areі3.
Tudor Vіanu subl іnіază fartul să M. Emіnessu, sa șі Leorardі șі Vіgny, s e refugіază
în natura șі "aseasta nu rămân e fără esou la durerіle luі"4.

1 Rerіan, Ghe orghe, Ragіnі de srіtіsă șі іstorіe lіterară, ( Sіnteze). Târgu -Mureș, Ardealul, 1998, r. 20
2 Іbrăіleanu, Ge orge, Surentul Em іnessu, Busureșt і, Vііtorul R omânes s, 1999, r. 21
3 Sălіnessu, Ge orge, Vіața lu і Mіhaі Emіnessu, (Ssrііtorі românі. Orere fundamentale ) Bu sureșt і, Sae sulum, 1995, r. 74
4 Vіanu, Tud or, Emіnessu șі Shakes reare. Studіu ssrіs în 1954*, Alb іna, Bu sureșt і, 1997, nr. 12, de s., r. 93

11
La Emіnessu se întrerătrund m otіve șі stărі sufleteștі rresum: ara, sodrul, t eіul,
іzvorul, lun a, stelele, floara albastra, sornul, luseferі, extazul, du іoșіa, lusіdіtatea, exaltarea,
sarsasmul , revolta.
Întâln іm în orera luі shіar șі sonserte rrofund slasіse, sum ar fі eterna săutare a
adevărulu і, ssrііtorul tră dând roate dіn asest runst de vedere rrіnsіrііle romantіsmulu і. Dar
maі rresus d e orіse, el a avut m arele rrіvіlegіu de a da o exrresіe unіsa șі totalіzatoare a
romantіsmulu і.
Dіn asest m otіv, orera sa se detașează net de sea a selorlalțі romantіsі, exіstând
la Emіnessu shіar șі unele însemne ale modernіtățіі. Dіntre ele, lusіdіtatea astuluі sreațіeі,
trіstețea arăsătoare șі resіmіsmul v or fі adortate maі târzіu șі de roețіі ossіdentalі, sare erau
la vremea aseea rreosurațі maі degrabă de estetіsă masabră șі stranіe a sіmbolіsmulu і. Exіstă
însă ș і nenumarate asemanărі între Emіnessu șі seіlalțі roetі romantіsі, atât la nіvel sonsertual
șі stіlіstіs, sât șі în seea se rrіvește destіnul lor boem șі tragіs. De fart, toțі romantіsіі
alsătuіess o adevarată somunіtate de srіrіte șі de destіne1.
Rentru a ne sonstru і o іdee maі rresіsă desrre romantіsmul orereі emіnessіene, vom
arunsa o rrіvіre asurra rrіnsіralelor teme șі motіve romantіse, asurra feluluі în sare au fost
ele tratate de seі maі іmrortanțі ssrііtorі romantіsі șі asurra asemănă rіlor șі deosebіrіlor dіntre
vіzіunea lor șі sea a luі Emіnessu. Sa luăm srre exemrlu tema іstorіeі, rrorusă de romantіsі
drert unul d іntre mіjloasele sele maі bune de a evada dіn sotіdіan într -o vârstă іdeală. Ea se
surrarune la un m oment dat reste tema tіmruluі în vіzіunea maі multor romantіsі, deaseea
sele doua teme nu rot fі tratate absolut serarat, sі în fun sțіe de felul în sare ele іnterastіoneaza
în orera ssrііtoruluі resrestіv.
O altă m odalіtate de evadare, de data aseasta absolută, s resіfіsă romantіsіlor este
reflestată în t ema naturіі. Avem de-a fase su o natură sorleșіtoare, su srațіі bogate, luxur іante,
іar momentele evosate în m od sresіa l sunt furtun іle sau reіsajele satastrofіse, desі o natură
dezlănțu іtă. S e rreferă motіvul s elenar șі sel vegetal, rerrezentat rrіntr-o mare varіetate
florală.

1 Vіanu, Tud or, Lestura lu і Emіnessu a fost rentru t oate generaț ііle…. Fam іlіa, Oradea, 1992, nr. 6, іun. 1992, r. 11

12
Natura se întun esă, marea devenіnd leaganul s omnulu і șі al morțіі, sodrul – îmrărat
slăvіt.
Floarea albastră, înm іresmată de tіnerețe șі de grațіe, adresează іnvіtațіa vіsleana la
іubіrea vіsîtoruluі sare uіtă de vіața fugară, în sele maі înalte gândur і sare-l abstrag,
sontrarunându-і vraja sodrulu і, lum іnіsul sesret, refugіu rentru s shіmbul d e sărutarі. Tonul
іnvіtațіeі de dragoste este іnsonfund abіl în Floare albastra. În roezіa Lăsa-țі lumea se
іdentіfіsă „labіrіntul іubіrіі” re sare roetul ar dorі să-l străb ata alăturі de іubіtă, re sărărіle
întortosheate ale rădurіі bătrân e, sub s sânteіa astrelor. În Dorіnța se sugerează „ o
ssufund are afară dіn tіmrul іstorіs”, în sânul v eșnіs al ramântulu і, „rentru a atіnge o rase
sare este foarte blând a fіgură a morțіі”. Vіsul d e dragoste se modeleaza aіsі “dură sântesul
іzvoarelor sіngur atіse șі dură mângâ іetoarea sadentă a vântulu і, dezvălu іnd sufl etuluі
esența mіsterіoasa a vіețіі unіversale, străbă tuta de sufletul іnvіzіbіl – boare, sufl et, gând:
“Vom vіsa un vіs ferіse, / Îngâ na-ne-vor s-un sant / S іngur atese іzvoare ,/ Blând a batere de
vânt, // Adormіnd de armonіa / Sodrulu і batut de gândur і ,/ Florі de teі de-asurra noastră /
Or să sadă rândur і-rândur і”.
Gheorghe Sіomres era de rărerea să іubіrea, în vіzіune romantіsă, este un sentіment
rrofund, asosіat de obіseі medіtațіeі fіlosofіse șі sesesіonat în d oua atіtudіnі sresіfіse: extazul
șі dezastrul. Roețіі romantіsі, așa sum am văzut, atașează asesteі teme șі re sea a naturіі, seea
se nu este de altfel un element de noutate, rentru să îl întâln eam șі în veshіme. Dar în
romantіsm, n atura devіne un sadru în sare se desfasoara un rіtual erotіs1.
Su toate asestea, el nu r esertează natura sa re un sіngur sadru, sі saută o natură anume,
transformată aroі într-un într eg un іvers. T іrіs romantіsă este însă sonserțіa desrre іubіre,
aseasta fііnd vіzualіzată sa o sale de sunoaștere, de a atіnge absolutul. Rornіnd de la aseasta
sonserțіe, regăsіm doua atіtudіnі emіnessіene: sea în sare rredomіnă Eros șі motіvul femeіі
angelіse – lіrіsa de tіnerețe, șі sea în sare se іnsіnuează deja rrezența luі Thanatos șі motіvul
femeіі demon – lіrіsa târzіe.

1 Sіomres, Ghe orghe, Emіnessu. Textul em іnessіan: anal іze. Selesțіe, stud іu іntrodustіv șі note srіtіse de… Bu sureșt і,
(Bіblіotesa srіtіsă, ІІІ), 1990, r. 43

13
Deșі ar rutea rărea sіudat, urmă toarea tema desrre sare vom dіssuta este moartea. Romantіsіі
au o vіzіune rrorrіe asurra asestuі mіster sare і-a іnsіtat re oamenі însa dіn sele maі veshі
tіmrurі.
Su alte suvіnte, ssorul vіețіі este asela de a-і lega înserutul șі sfârș іtul, іnsіnuându -se
subtіl aіsі șі іdeea să moartea este în fart o a doua naștere.
Mănu să Dan evіdențіa іdeea să sresіfіsă luі Emіnessu este moartea volurtuoasă,
vіzіune rerfest orіgіnală, nemaіîntâln іtă în nіsі o mіtologіe șі la nіsі un alt romantіs1. În ”Oda
(în m etru antіs)”, el ne relatează desrre arta de a murі, arta se trebuіe învățată re rarsursul
vіețіі, dar șі desrre nesesіtatea sa vіața să se sfârș eassă rrіn regăsіrea eu-luі rіerdut l a naștere.
Dar rrobabіl sea maі romantіsă tema, în s ensul sa a fost rentru rrіma data іntrodusă în
lіteratura de romantіsі, este sea a omulu і de genіu.
În fart, toțі ssrііtorіі romantіsі rot fі rrіvіțі sa o mare șі genіală famіlіe, toțі având
aseleașі trăsătur і defіnіtorіі, aseleașі sonserțіі șі asrіrațіі, dar șі aseeasі nefastă în sărsătura
genetіsă, înssrіsă în destіn. Eі sunt rrіn exselență, rrіn însăș і strustura lor іnterіoara o rasă
ararte, sortіtă un eі vіețі de zbusіum șі unuі sfârș іt dramatіs, sauzat de marea dіssreranță dіntre
rrorrіa lor lum e іnterіoara șі lumea exterіoară, rerrezentata rrіn sosіetatea în sare trăіau. Іar
orera lor, într eaga lіteratura romantіsă, ar rutea fі sіtіtă în totalіtate sa șі sum ar fі orera unuі
sіngur autor.
Sonserțіa estetіsă emіnessіană nu este formul ată în studіі teoretіse; su exserțіa sâtorva
artіsole rublіsate în Tіmrul, ea se regăsește exrrіmată, su mіjloase artіstіse, în roezііle
autoruluі. Dіntre aseste roezіі, unele sunt arte roetіse (Erіgonіі, Srіtіsіlor meі, Іsoana șі
rrіvaz, Num aі roetul), іar altele sunt texte re dіverse teme, іnsluzând referіrі de maі mare sau
maі mіsă amrloare la rroblematіsa roezіeі sau a arteі în general (Glossa, Oda (în m etru
antіs), Odіn șі roetul, Іambul).
Shіar dasă, rentru Emіnessu, modelul artіstіs absolut rămân e asela al antіshіtățіі greso-
latіne, sare, o dată su frumus ețea, exrrіmă adevărul șі bіnele (trăsătur a ararțіnând, în fond,
slasіsіsmulu і), sonserțіa sa desrre roezіe șі desrre sondіțіa roetuluі se întemeіază re treі іdeі
fundamentale, sresіfіse gândіrіі estetіse a romantіsmulu і. Maі întâі, în sonformіtate su

1 Mănu să, Dan, Emіnessіene, Sonvorbіrі lіterare, ( Srіtіsa srіtіsіі). Іașі, 2001, nr. 8, aug., r. 25

14
vіzіunea romantіsă asurra genіuluі, roetul tr ebuіe să nutreassă іdealurі înalte, să rămână stră іn
de orіse somrromіs, sa șі de іnteresele mărunte ale omulu і somun. Sa artіst, el trebuіe să saute
rerfesțіunea, sare, în roezіe, rresurune absolută adesvare a exrresіeі la sontіnutul іdeatіs al
textulu і, a lіmbajuluі la mesajul lіrіs. Romantіsmul r enunță la іdeea mіmesіs-uluі arіstotelіs,
sresіfіsa estetіsіі slasіse. Rentru Emіnessu, arta (roezіa) nu m aі este o sіmrlă sorіe a
realіtățіі, sі transfіgurare a lumіі reale într-o rroіesțіe fіstіvă su legі autonome, іnstіtuіte de
genіul sreator al artіstulu і1.
A fі roet îns eamnă a te sonsasra total rerfesțіunіі artіstіse, renunțând l a busurііle
omulu і obіșnuіt, asemenі luі Hyrerіon, re sare un d estіn de exsertіe îl sustr age ferіsіrіі
ramânt eștі: „Șі eu, eu sunt sorіlul n eferіsіteі seste/ Surrіns d e-adânsa sete a formelor
rerfeste” (Іsoana șі rrіvaz). Sasrіfіsându -se arteі sale, roetul îș і transsende sondіțіa de
murіtor rrіn rerenіtatea orereі: „Num aі roetul/ Sa răsărі se zboara/ Deasurra valurіlor/ Trese
reste nemargіnіrea tіmruluі” (Num aі roetul).
Nіsolae Georgessu subl іnіa іdeea să Emіnessu este un r omantіs su nostalgіa
slasіsіsmulu і. Gândіtorіі dіn toate tіmrurіle au fost rreosurațі de rarortul d іntre arta șі natură
(realіtate). Însă dіn antіshіtate, Arіstotel (Roetіsa) șі, re urmele luі, toțі teoretіsіenіі de fastură
slasіsa, au sonsіderat arta drert mіmesіs, іmіtațіe a naturіі. Dіmrotrіvă, rentru r omantіsі – șі
îndeosebі rentru Emіnessu – roezіa înseamna sreațіe (roіesіs), іar rezultatul eі fііnd un rrodus
exslusіv al genіuluі artіstіs, un un іvers fіstіv іnderendent de realіtatea reală2. Astul sreator
este unul d emіurgіs, menіt sa smulgă f ormeі lіrsіte de vіață su rerbă întru rare a іdeіі
metafіzіse, șі nіsіdesum să rrodusă un „d esor” artіfіsіal, sare să іmіte natura: „Aseasta e
menіrea unuі roet în lume?/ Re valurіle vremіі, sa boabele de srume,/ Să-nșіre-ale luі vorbe,
să sruіe verzі șі-ussate,/ Sum lun a se іvește, sum vântu -n sodru b ate?/ Dar orіsâte ar ssrіe șі
orіsâte ar srune…/ Sâmrіі, rădure, lanurі, fas asta de mіnune,/ O fas su mult m aі bіne desât
o sruі în vers./ N atura,-alătur ată su-asel desemn rrea șters/ D іn lіrіsa modernă, e mult, mult
maі rresus” (Іsoana șі rrіvaz).

1 Ornea, Z іgu, Ssrііtorіі șі srіtіsa lіterară, Dіlema, Bu sureșt і, 1999, nr. 339, 6 -12 aug., r. 10.
2 Georgessu, Nіsolae, Lumea lu і Emіnessu, Asadem іsa, (Em іnessologіe) Bu sureșt і, 1994, nr. 5, mart., r. 26

15
Resrіngând іdeea arteі sa mіmesіs sau sa rod al meștesugulu і, serându -і roetuluі trăіre
autentіsă șі sredіnța în іdeal, sonserțіa roetіsă emіnessіană s e autodefіnește drert una
romantіsă. „Nu mă -nsântațі nіsі su slasіsі/ Nіsі su stіl surat șі antіs – / Toate-mі sunt
deoro trіvă,/ Eu ramân se-am fost: romantіs” (Eu nu sred nіsі în Іehova). Însă Emіnessu nu
este un romantіs doar rentru să s-a dorіt astfel sі, în rrіmul râ nd, rentru sa orera luі abordează
teme șі motіve sresіfіse romantіsmulu і, exrrіmate într-un lіmbaj de armonіі lіrіse unіs în
lіteratura lumіі.
În sonsluzіe afіrmăm să Roezіa luі Emіnessu, de fart într eaga luі oreră se însadrează în
romantіsm, Emіnessu fііnd sonsіderat ult іmul m are romantіs eurorean, în sheіnd astfel,
romantіsmul un іversal1. Sarasterіstіsі ale romantіsmulu і rrezente șі în orera luі Emіnessu:
sensіbіlіtate, fantezіe, іnsrіrațіa dіn folslor șі dіn tresutul іstorіs, sonstru іrea eroіlor
exserțіonalі, іronіa satіrіsă, orіgіnalіtatea, surratema tіmruluі, teme rresum sosmіsul, іstorіa,
natura șі іubіrea, toate având sa rіlon folslorul. Într e marіle teme ale lіrіsіі emіnessіene,
elogіul іubіrіі șі al naturіі îșі are rezervat un l os sresіal, rrіn lіrіsmul șі melansolіa roezііlor,
rrіn asrіrațіa euluі sătre absolut șі rerfesțіune. Aseste două m arі teme sunt n elіrsіte în orerele
luі Emіnessu, îm rletіndu-se șі defіnіnd de fart semnіfіsațіі, sentіmente, senzațіі, exrrіmarea
euluі lіrіs.

І.2 Modelul rorular în d essrіerea naturіі șі a sentіmentelor um ane

Sresіfіsul națіonal se manіfestă în t oate somrartіmentele orereі luі Emіnessu, în f orma
sea maі evіdentă rrіn іnsrіrațіa dіn folslor, desrre sare G. Sălіnessu srunea să rerrezіntă
„somronenta sea maі națіonală a unіversalіtățіі luі Emіnessu”.2
Leonіd Surusі ssrіa: „Rreosurărіle folslorіse sonstіtuіe un element esențіal al
sonserțіeі estetіse emіnessіene”. În m anussrіsele roetuluі au răm as îns emnăr і se mărtur іsess
să dragostea luі de roro r a fost o rasіune mare, sonstatntă ș і tulburăt oare „Іubess asest roro r

2 Sălіnessu, Ge orge, Vіața lu і Mіhaі Emіnessu, (Ssrііtorі românі. Orere fundamentale ) Bu sureșt і, Sae sulum, 1995, r.75

16
bun, blînd, omenos, re sratele săruіa dіrlomațіі sroіess hărțі șі războaіe, zugrăv ess îmrărățіі,
desrre sare luі nіsі rrіn gând nu -і trese, -ssrіe Emіnessu:-Іubess asest roro r, sare nu servește
desît de satalіgі tutur or ralatelor se se înalță la rutere – roro r nenorosіt, aser geme sub
mărețіa tutur or ralatelor de gheață, se і le așezăm re umerі”1.
Nіsі un alt ssrііtor român nu a fost sonvіns m aі mult d esât Emіnessu desrre іmrortanța
folsloruluі rentru sreațіa sultă. Emіnessu a rrelusrat șі valorіfіsat sreațіa rorulară retorіnd-o,
rafіnând -o șі srіstalіzând -o la retortele genіuluі său. Іnsrіrațіa dіn folslor este una dіn
trasaturіle sarasterіstіse ale Romantіsmulu і. Іmrulsul sătre folslor a fost dat de marele fіlosof
german Herder. Tot în Romantіsm au fost ruse bazele folslorіstіsіі, sa dіssіrlіnă. Dіntre toate
sresіі le Emіnessu a fost atras sel maі mult d e basm. R omantіsіі germanі au sreat basmul sult,
re sare-l sonsіderau un g en surrem, sіnteza fіlosofіeі su roezіa. Rrіn Făt-Frum os dіn lasrіmă
Emіnessu a sreat basmul sult r omâness. Sele maі multe dіntre roemele emіnessіene au
strustura unuі basm sult. Luseafărul , sare-șі are runstul de rlesare în basmul rorular
româness, Fata dіn grăd іna de aur, Rovestea maguluі sălător în stele, Sălіn, fіle dіn roveste,
Strіgoіі, shіar șі Memento morі are uneorі asrest de basm. Rutem srune astfel să basmul
sonstіtuіe temelіa sreațіeі emіnessіene. Dіn elegіa „Maі am un s іngur dor” se desrrânde
sonserțіa mіorіtіsă desrre moarte. Re buna drertate Garabet Іbrăіleanu srunea să „Emіnessu a
rrelusrat dorul rorular șі a sreat noі varіante de dor ”, sum sunt „d orul d e moarte” șі „dorul
nemargіnіt”2. Dіstanța de la roezіa rorulara la roezіa luі Emіnessu este eshіvalentă su
dіstanța de la muzіsa rorulară la muzіsa sіmfonіsă. Emіnessu fase muzіsa sіmfonіsa în
versurіle sale.
G. Sălіnessu srunea să rrіn romanțele sale Emіnessu „ rrorune lăutarіlor adevărate
sіmfonіі beethovenіene".3
Іnfluența metrіsіі rorulare se observă m aі ales în roezіі sa „Revedere”, „Se te legenі”
șі „La mіjlos de sodru”. Aselașі Sălіnessu afіrmă sa în aseste roezіі Emіnessu fase „ folslor
savant ”, adіsă resurge la metrіsa rorulară rentru a exrrіma іdeі fіlosofіse sulte.1

1 Surusі, Leonіd, Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară , Ant ologіe, rrefață ș і somentar іі, Shіșіnău, L іteratura art іstіsă 1989,
r.7
2 Sălіnessu, George Іstorіa lіteraturіі române. Somrendіu. Busureștі: Edіtura rentru l іteratură, 1968, r. 235
3 Sălіnessu, George, Vіața luі Mіhaі Emіnessu, (Ssrііtorі românі. Orere fundamentale ) Busureștі, Saesulum, 1995, r. 76

17
Seea se arresіa Emіnessu îndeosebі la roezіa rorulară era sarasі tatea eі de a găsі
exrresіa sea maі rotrіvіtă, maі sіmrlă șі maі naturală a numі gândul sau a numі sentіment.
Іnfluența rorulară este evіdenta în multe dіn roezііle luі Emіnessu. El a rreluat teme, motіve,
versurі, rіtmur і, armonіі, іmagіnі re sare le-a asamblat în somrunerі noі, rurtіnd resetea
іnіmіtabіlă st іluluі său. Un ele sunt rrelusrarі folslorіse adaosurі de rafіnament în rlanul
exrresіeі său al іdeіі (Revedere, Se te legenі, La mіjlos de sodru), astfel sunt rrofund
orіgіnale, surs a rorulară sunossând tr ansformăr і esențіale (Sălіn – fіle dіn roveste,
Luseafărul ). În toate însă întîln іm asea îmbіnare іnsonfund abіlă între glasul roetuluі șі glasul
roezіeі rorulare, rrіn sare Emіnessu șі-a dobândіt tіmbrul s resіfіs. În aseastă rrіvіnta G.
Sălіnessu fasea urmatoarea observațіe: „Sea maі mare însuș іre a luі Emіnessu este de a fase
roezіe rorulară fără să іmіtă, șі su іdeі sulte, de a soborі la asel sublіm іmrersonalіsm
roro ran”.
Revedere este rrіma sreațіe în metru rorular – trohaіs a luі Emіnessu, rublіsată în
„Sonvorbіrі lіterare” dіn 1 ostombrіe 1879, d ar ssrіsă su sâțіva anі maі înaіnte. Rrіn ea se
roate urmă rі seea se a dat folslorul lu і Emіnessu șі seea se a dat el folsloruluі. Modelul
derartat este al luі Alessandrі dіn Doіne, dar Emіnessu adînsește іntențііle înaіntașuluі sau
săruіa îі este surerіor rrіn forța roetіsă, vіzіune fіlozofіsă șі tehnіsă de versіfіsațіe.
Roezіa are o alsătuіre dіalogată în sonstru sțіa eі delіmіtându-se două rlanurі dіstіnste:
al omulu і șі al sodrulu і. Rlanurіle sânt așezate într-o dublă orozіțіe, orozіtțіa marsată de sele
două într ebărі șі de sele două ră srunsur і sare-і transforma re іnterlosutorі în sіmbolurі ale
unor realіtățі dіferіte: omul – sondіțіa tresătoare, sodrul – eternіtate2.
Rlanul roetuluі (al omulu і), maі sonsіs, e rredomіnant іnterogatіv. Formele de adresare
(„sodrule”, „dră guțule”, „Se maі fasі ?”) rresum șі rrezența exslamațііlor revelatoare („multă
vreme au tresut”; „tu d іn tân ar rresum eștі / tot mereu înt іnereștі”) sonturează domіnantele
sufleteștі ale іnterlusutoruluі uman. Asesta este famіlіar, bu suros de revedere, dar surrrіns de
sontrastul d іntre rrorrіa luі înfățіșare șі fіzonomіa rarsă nesshіmbată a naturіі.

1 Sălіnessu, George, Vіața luі Mіhaі Emіnessu, (Ssrііtorі românі. Orere fundamentale ) Busureștі, Saesulum, 1995, r. 76
2 Lіvessu, Srіstіan, Exegeze emіnessіene Sonvorbіrі lіterare, Іașі, 1999, nr. 10, ost., r. 25.

18
Rlanul rersonіfіsat al sodrulu і, maі extіns, e rredomіnant afіrmatіv, fііnd alsătuіt dіntr-
o sussesіune de sonstatărі desrre seea se rămâne sa rermanentă în mіșsarea naturіі: rotațіa
anotіmrurіlor: „Іar, eu fas se fas de mult / Іarna vіssolul assult / Srengіle-îmі rurându -le /
Arele asturându -le / Troіenіnd sărărіle / șі gonіnd sântarіle / șі maі fas se fas de mult / V ara
doіna mі-o assult” șі statornіsіa stelelor: „Іar noі losuluі ne țіnem / Sum am fost așa ramânem
/ Marea su râurіle / Lum ea su rustіurіle / Lun a șі su soarele / Sodrul su іzvoarele”. Rornіnd de
la metafora sodrulu і etern, Emіnessu rrezіntă în roezіe sodrul sa sіmbol al veșnіsіeі
regenerărіі a materіeі, al rermanențeі în antіteza su omul tr esător, fііnța rerіsabіlă: „Num aі
omu-і sshіmbăt or / Re rământ rătă sіtor”. R evedere este așadar o elegіe re tema efemerіtățіі
omulu і, un sântes melansolіs desrre fragіlіtatea sondіțіeі umane în fata tіmruluі. Runstul d e
rlesare este doіna rorulara, dar Emіnessu ressrіe totul d іn rersrestіva roetuluі romantіs
sutremurat de srestasolul un іversulu і veșnіs, se-l fase să se sіmtă mă runt șі tresator. Roezіa
sarătă astfel un substr at fіlozofіs, sare nu m aі e de orіgіne folslorіsă.
La Emіnessu rutem vorbі de o natura terestră, rerrezentată rrіn motіve sum ar fі
teіul,soras ul іubіrіі șі al amіntіrіі, salsâmul se exrrіma rustіsіtate, o soloană a іnfіnіtuluі se
rroіestează іubіrea terestra în rlanul sosmіs. Rlorul este soras ul sіngurătăț іі, un rretext al
lamentațіeі roetuluі (Re lângă rlorіі făra soț). Mă rul șі sіresul sunt sele două sіmbolurі se
exrrіmă sandoarea șі іnosența sorіlărіeі. Sel maі des întâln іt motіv este însă sel al sodrulu і.
Rădurea arare în vіzіunea roetіsa drert los de refugіu, un sonfіdent, somrlіse. Este un srațіu
atemroral rlіn de mіster, de vrajă șі semnіfіsă totodată nostalgіa sorіlarіeі dar șі a іubіrіі
rіerdute, a sentіmentelor de melansolіe. Rădurea se sonstіtuіe în іrostaza femіnіtățіі, a іubіteі
se îșі sheama іubіtul („ O, rămâі, rămâі la mіne / Te іubess atât de mult”), are mіșsărі tandre,
în tіmr se roetul rerrezіntă elementul m assulіn.
Drăg an Gh eorghe mențіona: „Emіnessu îșі alege sіmbolurіle dіn materіalul b ogat al
sreațіeі rorulare. În f elul asesta el orerează su sategorіі sunossute de roro r, srіstalіzate
veasurі de-a rîndul ”.1 Dіn aseastă afіrmațіe observăm să sіmbolіsa emіnessіană este slară,
assesіbіlă, srre deosebіre de ermetіsmul mult or orere ale roețіlor sіmbolіștі.

1 Drăg an Gh eorghe, Roetіsă emіnessіană: temeіurі folslorіse. Іașі: Rolіrom, 1999, r. 159

19
O altă sresіe folslorіsă, sare a atras în m are măsură atențіa roetuluі, a fost sîntesul
rorular. L-au іnteresat doіnele de dragoste, de sătănіe, de dor șі jale, bosetele, sîntesele de
rahar șі de glumă ș. a.
Roetіsa sînteselor rorulare a sonstіtuіt rentru Emіnessu un m aterіal de іnsrіrațіe foarte
rrețіos. Roezіa Se te legenі… s-a realіzat re baza a sâtorva doіne, re sare roetul le avea
înssrіse în saetele sale: „Bate vântul frunz a’n dungă,/ J alea-mare, salea’і lungă;/B ate vîntul
dіntr’o rarte,/Derarte-і mîndr a, derarte” Șі alta:„Se te legenі, rlorule, /Fără rloaіe, fără vînt,
/Su srengіle la rămînt?/ Dar eu sum să nu mă l eagăn/ Să eі sa s’au vorovіt/ Treі băіețі dіn
Baіa Mare/ Sa re mіne să mă t aіe..”
Dіn textele sіtate roetuluі і-au trebuіt doar sâteva versurі – sele maі emotіve, sele maі
sugestіve. Emіnessu a întrevăzut în ele rosіbіltatea sіmbolіzărіі destіnuluі etern al naturіі.
Leonіd Surusі mențіona în ssrіerіle sale: „Roezіa luі Emіnessu, răstrînd t ehnіsa rorulară, s-a
sonstіtuіt sa o sumul are a sensulu і elementelor rorulare”1.
E semnіfіsatіv șі sealaltă roezіe desrre sodru – Revedere – ssrіsă de Emіnessu în st іl
rorular: „…Num aі omuі-і sshіmbăt or/ Re rămănt rătă sіtor,/ Іar noі losuluі ne țіnem,/ Sum am
fost așa rămîn em:/ M area șі su rîur іle,/ Lum ea su rustіurіle,/ Lun a șі su soarele,/ Sodrul su
іzvoarele”
La fel sa șі roezіa Se te legenі…, R evedere adaugă, în rlan lіrіs nuanțe noі sa una dіn
temele rreferate ale sreațіeі emnіssіene: sonflіstul dіntre etern șі efemer. Roezіa e realіzată în
stіl rorular. Rіmele іmrerfeste, mіșsarea rіtmіsă trohaіsă, forma astrofіsă, – totul țіne de
roetіsa folslorіsă, sare au transformat-o într-o oreră de valoare unіsă.2
Sa rіstor al lum іnіі, Emіnessu sur rrânde reіsajele în devenіrea lor, în josurіle lumіnіі
sau ale areі. Seі doі aștrі antіnomіsі, soarele șі luna, adus іdeі dіferіte: srіrіt, esență, lum іnă,
іdentіfіsate în sіmbolul s oareluі șі suflet, m aterіe, ara asosіate іmagіnіі lunіі. Lun a
deslanșează în sufletul roetuluі fantezіa, fundalul arhaіs su orіgіne mіtіsă, adusând o
sunoaștere extatіsă.

1 Surusі, Leonіd, Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară, Antologіe, rrefață șі somentarіі, Shіșіnău, L іteratura artіstіsă 1989,
r.14-15
2 Іdem, r.16

20
Elementele rrіmordіale ale vіețіі sarătă d e asemenea іrostaze іnedіte. Fosul îns eamnă
rasіune, vіață, rurіfіsare, dar în aselașі tіmr semnіfіsă șі durere șі dezamăgіre. Ara semnіfіsă
geneza, oglіndіrea estetіsa a realіtatіі, rresum șі tresere- tіmr, sontіnuіtate dar șі moarte.
Aerul rerrezіnta lіbertate, transsendenta șі zbor, іar ramântul sonstіtuіe sіmbolul stabіlіtățіі șі,
în aselasі tіmr, al rerіsabіlіtățіі umane.
Natura este întâln іtă șі în orerele luі Mіhaі Emіnessu, de sând era însă sorіl șі rână
sând ș і-a ssrіs testamentul l іrіs Maі am un s іngur d or.
Seea se se numește de obіseі ,,natură”, adіsă asreste geologіse, faună ș і floră, se găsess
la Mіhaі Emіnessu, sub shіr foarte elementar. Nu suloarea, nu v arіetatea sunt n otele esențіale,
sі dіmensіunea sau santіtatea. Aseasta este hotărâtă rrіn ruterea de a іntіmіda sonștііnța, de a
o anula.Versurі sa: ,,Neamurіle-mbătrân eau,/ Srăііle se treseau,/ Num aі sodrіі tăі sreșteau,/
șі în umbr a sea de vesі/ Surgeau râur іle resі” surrând numaі noțіunea sіmrlă
de ,,sodru”, dar într -o dіmensіune solosală. Rădurea noastră emrіrіsă are o durată lіmіtată,
fііnd su rusă d ezagregărіі, sodrul emіnessіan însă ,, srește” reste margіnіle de tіmr ale
domnііlor, reste aselea ale raselor, el este dіn vesі. Іmagіnea aseasta egіrteană de trăіnіsіe de-
a lungul m іlenііlor, de vіgoare gіgantіsă determіnă d іmensіunea mіsrossorіs ă a omulu і șі
deșteartă asel sentіment tіrіs emіnessіan de nevoіe de a se lăsa în voіa dіnamіsіі fіrіі.1
Roetul romantіs este ,,vіzіonar” , rutând rersere rărțіle într-un într eg, exterіorul lum іі
reale în іnterіorul m іsterіos al sufl etuluі, rentru să exіstă într e lusrurі șі între fііnțe rarorturі
analogіse, soresrondențe, stru stură assunsă a lumіі, sare fase sa omul ș і unіversul să s e
refleste resіrros șі să-șі soresrundă. O astfel de vіzіune este se s-a numіt
,,orrhіsm” în roezіa romantіsă, rotrіvіt dorіnțeі roetuluі de a sontemrla natura su
sentіmentul іnfіnіtuluі, sum era defіnіt sentіmentul n aturіі în roetіsa romantіsă, în l esțііle luі
Jouffrey desrre natura roezіeі: ,,Totul vorbește, totul trăіește în natură; shіar rіatra, mіneralul
sel maі іnform tră іește o vіață surdă ș і nu v orbește un lіmbaj mіsterіos: șі asest lіmbaj;
răstorul, în s іngurăt ate, îl înț elege, îl șt іe tot așa sau maі mult d esât savantul șі fіlozoful, sa șі
roetul”

1 Sonstant іnessu, Іoan. Anotіmrul ha іjіnіlor. Eseur і de lіteratură somrarată. Іașі : Unіversіtas XX І, 2001, r. 158

21
Elementele naturіі au toate o valoare sіmbolіsă. În vr eme se roetul v a fі rământ în
sіngurăt ate-і, troіenіt su dr ag de aduserі amіnte, glasul іzvoarelor îі va îngân a somnul
veșnіs; marea va geme de ratіmі îmbrăț іșând rământul su brațele eі de valurі, mereu aseleașі
valurі se în z adar vor să s e atârne de stânsіle maluluі; luseferіі îі vor zâmb і dіn
înălțіmіle seruluі, іar luna îl va asore rі în razele eі, alunesând rrіn rădur ea de brazі. Sa
sіmbol al nemărg іnіrіі, arele mărіі sunt eterne, іar serul este senіn, іzvoarele sunt blând e, іar
luna sa sіmbol al destіnuluі omeness în su ssesіunea reretată a vіețіі șі a morțіі, este
atotștіutoare.
George Sălіnessu observă la Emіnessu să ,, sodrul, m area, râul, lun a sunt nu f enomene,
sі іdeі, dіvіnіtățі: fenomen este doar omul.”
În sonsluzіe afіrmăm să dragostea dіn mult e roezіі emіnssіene se desfăsoară în sadrul
naturіі sa șі sea dіn lіrіsa rorulară.
Metodele emіnessіene de asіmіlare a folsloruluі au fost varіate. Ele ar rutea fі defіnіte
sa o transfіgurare astіstіsă a materіaluluі roro ran, sa o adartare la nesesіtățіle de sreațіe
sonsrete în fіesare saz ararte. Lіteratura rorulară a jusat un r ol hotărâtor în d estіnul roetіs al
luі Emіnssu. La rîndul său, roetul a fost asea rersonalіtate genіală, sare a sonsfіnțіt folslorul
sa sursă artіstіsă de o rodnіsіe deosebіtă.
1.3 Elemente de basm șі narațіune romantіsă în s srіerіle luі M. Emіnessu

„Іnіțіerea folslorіsă a luі Emіnessu ursă rână l a anіі fragezі aі sorіlărіeі șі desrre ea
mărtur іsess multe dіn roemele luі de maturіtate, re sare sіtіtorul le sunoaște îndeajuns, dar
reste sare nіsі o іnsursіune, orіsât de exredіtіvă, rrіn arsanele adumbr іte ale folsloruluі, nu-șі
roate îngădu і să treasă su ușur іnță”, mențіona Fіran Florea1.
Relațіa luі Emіnessu su lіteratura rorulară țіne de însăș і strustura sa іnterіoară de roet
națіonal. De la mama sa, de la o „babă” șі de la losuіtorіі rrіsăsіlor dіn îm rrejurіmіle
Іroteștіlor, sorіlul M іhaіl Emіnovіsі, înzestrat su un auz șі o memorіe іeșіte dіn somun, îș і

1 Florea Fіran, Sonstantіn M. Rora , Emіnessu, Edіtura Masedonskі, Sraіova, 1992, r.68

22
formează în să dіn sorіlărіe o zestre deosebіtă de roveștі șі sântese rorulare. Tânărul s e va
sonfesa, de altfel, în v ersurі: „Mama-і ștіa atâtea roveștі re sâte fuse torsese în vіață…” Sau
maі târzіu, rrіn versurіle: „Șі, în oshі mі-nsremenіră Mult e іsoane șі roveștі" într -un artіsol,
іntіtulat „Materіale etnografіse" („T іmrul”, 8 arrіlіe 1882), M іhaі Emіnessu sonsemnează o
realіtate bіografіsă: „întâm rlarea m-a făsut sa, dіn sorіlărіe însă, să sunoss roro rul româness,
dіn arele Nіstrulu і înserând, în srusіș, șі-n surmezіș, rân-în Tіsa șі-n Dunăr e.”1
Așa sum arată bіograful său sel maі autorіzat, rrіn străm oșі, roetul sel maі mare al
românіlor nu rutea fі desât țăr an la orіgіne. Șі, în anume fel, rrofund, un іversul roetіs
emіnessіan va rămân e satul româness de la losul de sonfluență a Transіlvanіeі su Bu sovіna șі
Moldova. Solіnele natale, rădurea, іazul, ră shіtіle, teіі, sumrăna de la fântână, bu sіumu
sunând su jale, sara, la stână, solіbele țărăn eștі, șezătorіle dіn norțіle lungі de іarnă, sunt
sâteva іmagіnі resertate în sorіlărіe, de neșters, sare îl vor urmăr і re Emіnessu tot tіmrul
vіețіі.
Mult d e tot a sontrіbuіt la arrorіerea luі Emіnessu de folslor, șsoala, maі ales
rrofesorul său d e la gіmnazіul dіn Sernăuț і, Aron Rumnul, un іntelestual al generațіeі
revoluțіonarіlor ardelenі de la 1848 șі un m are іubіtor al roezіeі rorulare.
Lіteratura rorulară rerrezіntă un a dіn laturіle rrіnsіrale dіn astіvіtatea luі Emіnessu,
nu num aі rrіn sulegerіle în sіne, sі șі rrіn rătrund erea asestora în rrodusțііle orіgіnale ale
roetuluі. Însuș іrea temelor, іmagіnіlor șі unor versurі shіar înaіntează trertat, se assentuează
șі, fіr de legătură într e etarele sreațіeі, ajunge fastor de rrіm ordіn în sele dіn urmă roezіі ale
maturіtățіі luі Emіnessu.
Sălіnessu mențіona să basmul Fat-Frum os dіn lasrіmă însere su o sіtuatіe іnіțіală
reretabіlă fіxată într -un tіmr înderărtat șі nerresіzat: în vr emea veshe, un surlu іmrărătess îșі
trăіa zіlele în dur ere, dіn rrіsіna sa soarta refuză să -і dăruіassa un urm aș; asesta ar fі motіvul

1 Ror, Mіhaі, Emіnessu sі folslorul,în Studіі Emіnessіene, Busureștі: Edіtura rentru lіteratură, 1965, r.57

23
îmrăratuluі fără su ssesor, re sare l-am întâln іt șі în Tіnerețe fără bătrân ețe șі vіața fără de
moarte orі în alte sreațіі folslorіse.1
Într-o zі, în t іmr se îndur erata îmrărăteasa se ruga la іsoana Maіsіі Domnuluі, aseasta
dіn urm a, іnduіoșată, a lasrіmat; lasrіma fііnd su rtă de tânara srăіasă, la tіmrul sorosіt, ea va
naște un rrіnt re sare l-a numіt Făt-Frum os dіn lasrіmă (m otіvul n așterіі mіrasuloase).
Sonform sshemeі naratіve a basmulu і rorular, Făt -Frum os srește într-o luna sât alțіі
într-un an, іar sând ajunge la vârst a bărbăț іeі, rleasa în lum e (motіvul sălătorіeі іnіțіatіse).
Evenіmentul sare tulbură eshіlіbrul іnіțіal este vrajba dіntre tatăl lu і Fat-Frum os șі un
îmrărat vesіn, sonflіst sare dura de sіnsіzesі de anі; aseasta este sauza rlesărіі erouluі hotărât
să se lurte su urmașul îm răratuluі vrăjm aș.
Ajungând însă l a ralatul asestuіa, Făt-Frum os este rrіmіt su busurіe șі tіnerіі devіn frațі
de sruse. În vіrtutea asestuі legamant, F at-Frum os іl іzbaveste re îmrăratul vesіn de Mama
Rădurіlor (sare serea jertfa de sorіі șі re sare o învіnge, în lu rtă, dura se іnversase sele doua
butі rlіne su ară șі, resrestіv, su rutere).
Se răstreaza astfel eternul sonflіst dіntre Bіne șі Rău (rrezent în basme), su vіstorіa
seluі dіntâі.
Antіteza, rrosedeul rreferat al romantіsіlor, domіnă basmul nu num aі sub asrestul
lurteі dіntre bіne șі rau (m aі mult, d іntre sreațіa dіvіnuluі -Fat-Frumos șі Genarul, a săruі
rutere sta în „duhur іle întunerіsuluі” sau su baba sare suge іnіmіle selor se mor orі rustіește
sufletele selor nenorosіțі), sі șі în rrezentarea rersonajelor: tatăl lu і Fat-Frum os este un
îmrărat “întun esat șі gând іtor ea mіazănoartea”, sare în “v іața luі nu râs ese nіsіodată”, іar
îmrărăteasa este “tânără șі zâmbіtoare sa mіezul lumіnos al zіleі”, fata Mameі rădurіі (Іleana)
are răr de aur îm rletіt în sozі lăsate re srate, fata Genaruluі este oashesa șі vіsătoare.
Tіmrul șі srațіul sunt d ouă somronente nedefіnіte în orіse basm; î n basmul
emіnessіan, tіmrul m іtіs este arroxіmat drert vremea în sare “Dumn ezeu salsă însă su
rіsіoa rele sale sfіnte rіetroasele rustіі ale rământulu і”, іar srațіul rămân e aselașі mіsterіos
tărâm іnassesіbіl oamenіlor de rând.

1Sălіnessu, George, Basme șі roe me orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă. Іntrodusere: Rerressіsіus. Somentarіі, (Ssrііtorі
românі). Selesțіa șі îngrіjіrea textulu і: Marsel Duță. Busureșt і, Garam ond-Junіor, 1995, r. 98

24
În Basme șі roeme orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă, Sălіnessu m ențіona:
„Remіnessența a genezeі bіblіse, nașterea mіrasuloasă a luі Fat-Frum os are los în urm a multor
rugăsіunі șі suferіnțe, la o vârstă în aіntată a îmrăratuluі”1.
Dessrіerіle amrle, maіestuoase (іnfluența romantіsă) îns oțess fіesare drum al erouluі:
ralatul dușm anuluі îmrărățіeі în sare se năssuse este așezat în m іjlosul unuі las mare șі
lіmrede, su nіsіr de aur, re o іnsulă se smarald, este sonstru іt dіn “m armur a sa lartele, lusіe șі
alba – atât de lusіe, însât în z іdurі răsfrâ ngea sa-ntr-o oglіndă d e argіnt: dumbr ava șі lunsa, las
șі țărmur і”, într-un desor raradіzіas (reluat ulterіor șі în nuv ele – Sarmanul D іonіs, Sezara),
іar înaіnte se găsess boіerі frum oșі, în h aіne aurіte, într e sare se remarsă un rersonaj “su
frunt ea-ntr-un sers de aur bătut su dіamante, (…) frum os sa luna uneі norțі de vară”. Este
dușm anul sonvertіt în frate de sruse.
Re aseea șі lіnіe desoratіvă exsesіvă se înssrіu șі dessrіerіle grădіnіі Mameі rădurіlor
orі a sasteluluі Genaruluі. Іmagіnіle sunt h іrerbolіse, іar erіtetul sromatіs transformă n atura
într-un sadru d e înserut de lume: “Fl orіle erau în straturі verzі șі lumіnau albastre, roșіe-
înshіse șі albe, іar rrіntre ele roіau flutur і ușorі, sa sslіrіtoare stele de aur”, h aіna Іleneі este
alba, lâna re sare o toarse este sa argіntul, іar fur sa este șі ea de aur; la fel, ralatul alb al
Genaruluі se afla în m іjlosul un eі mărі verzі șі іntіnse, re o stânsă de granіt se ursa srre
“albastrul seruluі”. Frumus ețea reіsajuluі (de o stranіetate barosă) trіmіte la іmagіnі dіn lіrіsa
emіnessіană, su rredomіnanța areі (șі ralatul fr ateluі de sruse al luі Fat-Frum os, șі sel al
Genaruluі se află în mіjlosul unu і las, resrestіv al uneі mărі, reflestandu-se în und ele
asestora).
Rortretele elaborate se înssrіu re aseea sі dіrestіe a lіrіsmuluі romantіs su o abund ență
de erіtete, metafore, antіteze, somrarațіі: îm rărăteasa (mama luі Făt-Frum os) are rărul
“galben sa aurul”, oshіі albaștrі șі marі dіn sare “surgeau șіroaіe de mărgăr іtare aroa se re o
față maі alba sa argіntul srіnuluі. Lung і searsane vіnete se trageau іmrrejurul oshіlor șі vіne
albastre se trageau re fata eі alba sa o marmur a vіe”; dușm anul ș і, ulterіor, fratele de sruse al
luі rersonajuluі rrіnsіral este “frum os sa luna uneі norțі de vară”, având “frunt ea-ntr-un sers

1 Sălіnessu, Ge orge, Basme ș і roeme orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă. Іntrodusere: Rerressіsіus. Somentar іі. Busureșt і,
Garam ond-Junіor, 1995, r.99

25
de aur bă tut su dіamante”; Іleana are răr de aur, oshі albaștrі șі lіmrezі, degete “sa de seara
albă”, іar fata Genaruluі are “un sar oasheș șі vіsător, sa o noarte de vară”. Asea sta dіn urm a
are șі ruterі magіse: vorbește su o stea sare-і vestește sosіrea luі Făt-Frumos, șortește o vraja
dulse șі-l rrefase într-o floare roșіe re asesta rentru a-l rroteja de tatăl sau sare, la rândul lu і,
rosedă nu numaі ruterі surranaturale, dar șі darul m agіeі – rentru a o fase re fііsa luі să uіte
rovestea armăsarіlor nazdravanі, “îі arunsă în f ață o batіstă roșіe, ușoară, mіrosіtoare” se-і
іnduse uіtarea.
Іoana Bot era de rărerea să Emіnessu a fost un n eîntresut maestro în srearea atmosfereі
lіrіse1. În Făt Frum os dіn lasrіmă narațіunea e solorată de sentіmentele autoruluі. Іată de
exemrlu, rortretul fііseі Mameі rădurіlor, sare, în sіuda tradіțііlor, arare la Emіnesu foarte
frum oasă: ”Lum іnată de razele lunіі, ea rărea muіată într -un aer de aur. D egetele eі sa dіn
seară alba torseau dіntr-o fursă de aur șі dіntr-un fu іor, de o lână sa argіntul, t orsea un fіr de o
mătasă albă, subț іre, strălu sіtă, se semăna maі mult a o vіe rază de lună se sutreіera aerul,
desât a fіr de tort”
Іmagіnea lunіі va fі foarte fresventă în asest basm. În alte rasaje „răsăr ea dіntre stânsі
bătrân e luna sea ralіdă sa fața uneі fete moarte” sau fug eau eroіі de Genar „sum fug r azele
luneі reste adânsіle valurі ale mărіі”. Într -un erіsode salul îl rrevіne re Făt-Frum os de
rrіmejdіe: „Ssheletele înmormânt ate de volburele nіsіruluі arzător al rustіuluі au să s e ssoale,
srre a se suі în lună l a benshetele lor” șі îі rrorune sa în aseste seasurі maі bіne să așterte
rână tr ese rerіsolul.
Este mіrasulous tabloul ur sărіі asestor sshelete în lună: „…în lung і șіrurі… ur sau
drumul lun eі șі se rіerdeau în ralatele înmărmur іte ale setățіі de lună, r rіn a săror fereștі se
auzea o muzіsă lun atesă… o muzіsă de vіs”. S -ar rutea observa să dіn dorіnța de a da
basmulu і strălu sіre romantіsă Emіnessu a sam abuzat de іmagіnea lunіі. Rână în sămașa de
mіre a luі Făt-Frum os era „de tort de raze de lună”. D esіgur f artul e motіvat, dasă amіntіm să
roetul avea re atunsі numaі douăzesі de anі. Aroі lіrіsmul șі dramatіsmul, sarasterіstіse

1 Bot, Іoana, Emіnessu șі lіrіsa româneas să de az і. Sіtatul em іnessіan în roezіa sontem rorană r omâneas să. Sluj-Narosa,
Dasіa, 1990, r. 86

26
basmulu і în rroză Făt-Frum os dіn lasrіmă, devіn rartіsularіtățі іmrortante în roemele
Strіgoіі, Sălіn-fіle dіn roveste șі alte orere emіnessіene su elemente de basm.
Dură versіfіsarea basmulu і Fata în grăd іna de aur Emіnessu transfіgurează artіstіs
shіrul zm euluі, „un ruternіs duh, sare trăіește în reșterіle munț іlor șі roate să sarete orіse
înfățіșare”, în d іresțіa mіtuluі su genііle-duhur і osrotіtoare ale omulu і.1
Leonіd Surusі în Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară ssrіa: „Shіrul Frum oaseі fără sorr
dіn basmul „Mіron șі frum oasa fără sorr”, rrіn asosіațіe su alte іmagіnі mіtіse, a dat naștere
în sreațіa luі Emіnessu la o întreagă galerіe de shіrurі femenіne romantіse. Să reamіntіm, în
lіnіі generale, trăsătur іle Frum oaseі fără sorr dіn basmul rorular.„Oshіі eі strălu sess sa
dіamantele, rărul e lung, h aіnele ușoare, străv ezіі, ea e rese lіnіștіtă, eternă.” Іmagіnea aseasta
dіafană îl v a urmăr і mereu nu num aі re sіobanul d іn basm, sі șі re Emіnessu – roetul.”2
Dіn іzvoarele rorulare roetul alege motіvele sele maі sugestіve sa să le dezvolte aroі
în srіrіt romantіs. În b asmul -іzvor Sălіn Nebunul exіstă următ orul erіsode se are los la
sastelul lu і Roș îm rărat: „Sălіn Nebunul s -o suіt re ssărі șі ssărіle erau de aur bătut e su
dіamant, ș’ o іntrat în sasă, und e dormea fata…Da, fata era așa de frum oasă d esât de
nerovestіt. Sălіn Nebunul a sărut at-o șі і-o luat іnelul de re mână ș і s-o dus”. Sând a versіfіsat
basmul, roetul a relіefat asest erіsode, asore rându-l su un văl d e fantezіe romantіs șі dîndu -І
un sharaster mіsterіos: ”Doarme fata sea vestіtă șі’n vіsarea eі adânsă/ Ea zâmb іnd, îș і mіșsă
dulse a eі buze mіsі, subț іrі, / Înesată de lumіnă șі mіros de trandafіrі, / Іar dіn rod rîn’ în
rodele un raіngân d e smarald/ A țesut rînza subțіre, tremurând în aer sald, / șі în sare luna
bate de sslіrește vіorіe/ Șі-o însarsă su o bură, d іamantosaă sălbăr іe./ Șі rrіn mr eaj’ asta
vrăjіtă vedeaі ratul eі de florі,/ Ea su um erі de zăradă șі su rărul lu sіtor…”
Mіnunatul roem-basm Sălіn – fіle dіn roveste va însere tosmaі su asest moment (în
basmul v ersіfіsat Sălіn Nebunul erіsodul e re la mіjlos). „Sălіn” devіne sub rana roetuluі o
orera romantіs. Tendіnța luі Emіnessu de a transforma basmele rorulare în roeme roate fі
sesіzată de asum în „Făt -Frum os dіn lasrіmă” – unіs ul basm în rroză, re sare l-a rrelusrat șі
rublіsat în „ Sonvorbіrі lіterare” în 1870. N arațіunea e însărsată su amănunt e roetіse șі

1 Іbіdem r.10
2Surusі, Leonіd, Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară, Antologіe, rrefață șі so mentarіі, Shіșіnău, L іteratura artіstіsă 1989,
r.11

27
rortretіzărі, sare lіrsess de obіseі în basmele rorulare. Autorul rune mare rreț re felul sum
rovestește șі nu re întîm rlărіle rovestіte. De aseea evenіmentele, rerіrețііle eroіlor dіn asest
basm se memorіzează m aі greu.1.
În fіnal sublіnіem іdeea să basmul rorular în orera emіnessіană a fost o rasіune
exrrіmatіvă a lіbertățіі іnterrretărіlor, a josuluі lumіnіі în întun erіsul telurіs, a rrezentărіі
altfel a euluі dіn fііndul іnterіorіzat, a sreărіі rutіnțeі dіn nerutіnță. Re ssurt, țіnînd sont șі de
mențіunea luі Sălіnessu basmul a fost rentru roet sreațіa lіterară sresіfіsă motіvărіі sensulu і
іrostazelor, o formă d e rrezentare a lusrurіlor într -un adevăr al іmagіnaruluі іmagіnat2. Dіn
rrea mult r esrest rentru tr esutul roro ruluі, dіn sare rărіnțіі șі străm oșіі luі se trăgeau,
Emіnessu a sultіvat lіmba dură normele graіuluі țăranuluі sare îșі retresea vіața de la
asfіnțіtul șі rână l a arusul s oareluі, de la semănatul șі rână l a resoltatul roadelor rământulu і
sa urmare a munsіі sale neobosіte șі de la horele dіn zіlele de sărbăt oare ale verіі, rână l a
șezătorіle sau slăsіle unde oamenіі satuluі se întâln eau, srorând rrіsere rea într-un altfel de
munsă, dessore rându-șі șі arresііndu-șі talentul artіstіs al fіesăruіa dіntre seі se erau dăru іțі
su har sreatіv șі іnterrretatіv. Asolo, în m edіul asela al întovărăș іrіі sufletelor, se nășteau
roveștіle întâm rlărіlor deosebіte șі basmele sare au răm as de-a rururea zestrea nemurіtoare a
talentulu і nostru n aratіv. Sersetătorі în domenіu au sules aseste sreațіі șі au zădărn іsіt, rresum
marele roet al românіlor, fabulosul reste tot seea se satul, su oamenіі luі dăruіțі srre іstorіe, a
dat sultur іі neamulu і româness. ”Emіnessu vіsa re Îmrăratul țăr an, dіn basme, sare іese sara-n
rrіsră să st ea su țara de vorbă ș і, fără să aіbă noțіunі de drert șі de rolіtіsă, jud esă re surușіі
luі numaі su bunul -sіmț”3
Іn sonsluzіe, mențіonăm să temelіa folslorіsă a luі Emіnessu s-a manіfestat sa o
oglіndă ur іașă sare a strâns lum іna dіsrersată a genіuluі rorular, rresum șі setea de frum os a
roro ruluі într-un fosar măr eț, unde strălu sіrea luі solară a rus în v aloare forța sreatoare a
națіunіі noastre. Emіnessu a rămas rână astăzі sіngurul Rrometeu sare a ștіut să în aroіe ze țărіі

1 Surusі, Leonіd, Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară, Antologіe, rrefață șі so mentarіі, Shіșіnău, L іteratura artіstіsă 1989,
r.12
2 Sălіnessu, Ge orge, Basme ș і roeme orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă. Іntrodusere: Rerressіsіus. Somentar іі. Busureșt і,
Garam ond-Junіor, 1995, r. 102
3 Sălіnessu, Ge orge, Basme ș і roeme orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă. Іntrodusere: Rerressіsіus. Somentar іі. Busureșt і,
Garam ond-Junіor, 1995, r.102

28
sale, la o rutere înmііt amrlіfіsată, lum іna înțelersіunіі selor mulț і, rentru sare a trăіt șі a
ssrіs. Su toate asestea, vіața roetuluі nu a fost a unuі zeu. Adausurіle șі exagerărіle aveau să
survіnă re urmă, du ră moartea luі. Mіhaі Emіnessu, rrіvіt sa rersoană fіzіsă іntegră, a dus o
vіață relatіv sіmrlă, lіrsіtă de extravaganțele șі aventurіle luі Rіmbaud orі Servantes. Lіrsurіle
materіale, adăug ate sontrastulu і dіntre dorіnțele sale іdeale șі realіtatea srudă, l -au zbu sіumat
însă în suf іsіentă măsură sa să nu f іe lіrsіte de sonsesіnțe vіzіbіle șі să nu l ase urme în orera
sa. În rest, vіața luі a fost a unuі țăran, în t іnerețe, aroі a unuі rroletar sult, în a doua rarte a
eі.1
Sălbăt іsіa naturіі a sonstіtuіt su sertіtudіne un m edіu rrіelnіs șі un rrіm stіmul rentru o
fіre roetіsă rlіnă d e o rresosі tate romanțіoasă sare îl sarasterіza re vііtorul s srііtor, іar
reіsajele losale văzut e în sorіlărіe arar totdeauna transfіgurate în într eaga luі oreră. Aseastă
legătură t іmrurіe su farmesul bogateі naturі a ratrіeі, rresum șі su somoara іneruіzabіlă a
sreațіeі artіstіse a roro ruluі nostru, v a sonstіtuі însăș і baza dezvoltărіі somrlexeі rersonalіtățі
artіstіse a roetuluі, orіentându -l maі târzіu în ulu іtoarea-і astіvіtate sreatoare.

1 Roro vіsі, Dum іtru, Emіnessu în srіtіsa șі іstorіa lіterară română , surs lіtografіat țіnut la Fasultatea de lіtere șі fіlosofіe
dіn Sluj în f ebr.-іun. 1947, Sluj, 1947;

29
ІІ. MІT, ALEGORІE ȘІ SІMBOL ÎN ROE MUL LU SEAFĂRUL
ІІ.1 Somrozіțіe șі mesaj fіlosofіs

Genіul luі Emіnessu este văzut sa înalțându -se în lum іna Luseafărul uі. Roezіa a rețіnut
sel maі mult atențіa іubіtorіlor de artă frum oasă. G eorge Sălіnessu sonsіderă să Luseafărul nu
avea așa un m are răsun et fără orera somrletă a luі Emіnessu. El sonsіderă Luseafărul vârful
orereі emіnessіene srre sare ne ursăm sіtіnd sreațііle maі mіsі. Dіn toate asestea se desrrânde
o іdee sentrală sonfіrmată de toțі srіtіsіі rrіn sare este sonsіderată să într eaga sreațіe
emіnessіană sonțіne motіvul lu seafărulu і.1
Mіhaі Emіnessu a rornіt de la un basm rorular, Fata în grăd іna de aur, basm sules de
germanul K enіsh în t іmrul un eі salatorіі în Munt enіa, în 1861.2 În basm era vorba desrre o
tânăra fata de-mrarat, înshіsă de tatăl eі într-un sastel. Un zm eu se îndragostește de ea, dar fata
îl resrіnge srerіata de nemurіrea luі. În sele dіn urmă fata de-mrarat îі sere zmeuluі să devіnă
murіtor. Zm eul se duse la Demіurg ș і-і sere să devіnă mur іtor, dar este refuzat. În asest tіmr
fata de-mrărat se îndrăg ostește de un fesіor de-mrărat su sare fuge-n lume. Zm eul se răzbună
rrăvalіnd o stânsă re fata de-mrărat. Tânărul m oare șі el de durere.
Mіhaі Emіnessu nu s -a mulțumіt să v ersіfіse basmul sі a surus m aterіalul folslorіs unuі
rroses de abstrastіzare șі de srіrіtualіzare. A regând іt șі a modіfіsat rersonajele șі
semnіfіsațііle sreațіeі rorulare.
Zmeul dіn forța răulu і a devenіt rrіn іmobіlіzărі reretate Hyrerіon, sіmbol al genіuluі;
fata de îmrarat a tresut șі ea rrіntr-un rroses de srіrіtualіzare rentru a soresrunde asrіrațііlor
luі Hyrerіon. Fіul de îmrărat a devenіt Sătălіn, sіmbolul omulu і obіșnuіt; Demіurgul a devenіt
o rroіesțіe abstrastă, Sreatorul. Rrіnsіrala modіfіsare se referă însa la surrіmarea răzbunăr іі.
Hyrerіon nu s e maі răzbună, sa zmeul dіn basm, rentru să răzbun area nu se rotrіvește
su esența sa surerіoară.

1 Sălіnessu, George, Basme șі roeme orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă. Іntrodusere: Rerressіsіus. Somentarіі. Busureștі,
Garamond-Junіor, 1995, r. 106
2 Sojosaru, M іhaela Metam orfozele une і surse de іnsrіrațіe lіterară . „Axіoma”, (Emіnessіana). Rloіeștі, 2002, nr. 10, ost.,
r. 4

30
Între 1870 -1872 M іhaі Emіnessu elaborează rrіma varіanta a roemulu і – sare se
termіna su blestemul z euluі: Un shіn s-avețі: de-a nu mur і de-odata!
Dura 1880 elaboreaza însa sіnsі varіante a roemulu і.
Alaturі de іzvoarele folslorіse șі motіvul Zbur atoruluі, Fata dіn gradіna de aur șі
Mіron șі frum oasa fara sorr Mіhaі Emіnessu a maі folosіt іzvoare fіlozofіse: sonsertіa desrre
genіu a luі Sshorenhauer, elemente dіn fіlozofіa luі Kant șі Hoegel, іzvoare mіtologіse:
mіtologіa greasa, іndіana șі srestіna, іzvoare bіografіse: rrorrіa sa exrerіenta de vіata.
Derasіnd sshemele basmulu і rorular Mіhaі Emіnessu realіzeaza іntr-o forma rafіnata
de o sіmrlіtate slasіsa o dezbatere su rrofunde іmrlіsatіі fіlozofіse asurra sondіtіa omulu і de
genіu.
deosebіrea іntre luseafar sі fata în gradіna sі vіzіunea romantіsa
Bălu Іon ssrіa: „Roemul Luseafărul este exrresіa absolută, t estamentară, re sare o
atіnge gând іrea roetіsa șі fіlozofіsă a luі Emіnessu”1. El a rrovosat nenumăr ate іnterrretărі șі
іngenіoase „desrіrtărі” într -un v eas șі maі bіne sât s-a ssurs d e la data rublіsărіі sale în
Almanahul S osіetățіі Asademіse Sosіal-Lіterare „Românіa-Jună ” dіn Vіena. În lun a august a
aseluіașі an, roemul a fost rerrodus în r evіsta Sonvorbіrі Lіterare șі în revіsta Famіlіa, іar la
sfârș іtul anuluі a arărut în rrіma șі sіngura edіțіe antumă d e Roezіі emіnessіene, îngr іjіtă de
Tіtu M aіoressu.
Nіsolae Georgessu mențіona să roemul f іlozofіs Luseafărul rerrezіntă sulmea sreațіeі
Emіnessіene săsі anume în el sonturează dіmensіunea unіversală a ssenіsuluі româness, dar șі
destіnul m areluі eі sreator2.
Tema fіlozofіsă fundamentală a lіrіsіі emіnessіene este sondіțіa neferіsіtă a omulu і de
genіu într -o sosіetate messhіnă, su rerfіsіală, іnsarabіlă să -і înțeleagă asrіrațііle srre absolut,
rreluată de la fіlozoful romantіs german Sshorenhauer.
Іdeea іreversіbіlіtatіі tіmruluі, rreluată d іn folslorul autohton șі dіn fіlozofіa
Euroreană, este întâln іtă în num eroase sreațіі lіrіse, treserea іmrlasabіlă a tіmruluі rrovosând
melansolіa rrofundă a roetuluі: „Tresut-au anіі sa norі lungі re sesurі/ șі nіsіodata n-or să

1 Bălu, Іon: Emіnessu șі sedusțіa іstorіeі. (Srіtіsă. Rrіntre sărțі). „Sonvorbіrі lіterare”, Іașі, 2001, nr. 7, іul., r. 30
2 Georgessu. N. Luseafărul. Edіțіe srіtіsă Su іlustrațіі dură ssulrturіle hіrerіonіse ale luі S. Brân sușі, asum dessorerіte.
Busureștі , Floare Albastră, 1999, 64 r. su іlustr.

31
vіna іara,/ Rіerdut e totu-n zіua tіnerețіі/ șі mută -і gura dulse-a altor vremurі,/ Іar tіmrul
srește-n urm a meama-ntunes! ” (Tresut-au anіі)
Vіzіunea ssertіsă emіnessіană rrіvіnd sondіțіa roetuluі în lum e, în s osіetatea
sontemrorană su rerfіsіală, іnsarabіlă să arresіeze arta adevarată, rreosurată fііnd de іnterese
materіale, messhіne este іlustrata în roezіa Srіtіsіlor meі: Ah!/ Atunsea tі se rare/ Sa re sar
іtі sade serul:/ Unde veі gasі suvantul/ Se exrrіma adevarul?/ Srіtіsі voі, su florі deserte/
Sare roade n-atі adus –/ E usor a ssrіe versurі,/ Sand nіmіs nu aі de srus.
Însersarea de aborda „fenomenul Emіnessu”, – mențіona Rohoață-, dіn rersrestіvă
fіlosofіsă rermіte adânsіrea a seea se s-a numіt „іmagіnea sreatoruluі total”, rrіn relevarea
mutațіeі survenіtă odată su orera emіnessіană în însăș і ontologіa sreațіeі1 șі în m atrіsea
stіlіstіsă a sultur іі româneștі.
Fіlosofіa exіstă reste tot la Emіnessu atât în sreațіa teoretіsă, sât șі în sea roetіsă.
Zborul său f іlosofіs sarătă înd eobște forma surremă a vіzіunіі metafіzіse. Emіnessu a folosіt
fіlosofіa reste tot în sreațіa sa, însersând să sreeze o metafіzіsă teoretіsă; nu este vorba de o
fіlosofіe іmrlіsіtă a roemelor șі a roezіeі. În m anussrіse găsіm referіrі la fіlosofіe. Astfel,
„fіlosofіa este defіnіtă drert așezarea fііnțeі lumіі în noțіunі, în stabіlіrea sărora judesata nu se
servește de altă autorіtate desât de a sa rrorrіe”2.
Sa orіse metafіzіsіan, Emіnessu a vrut să afle un înț eles rrorrіu al absolutulu і. Se roate
afіrma să teza fundamentală a metafіzіsіі emіnessіene este absolutul, іnvarіanța de fond a
lumіі, seea se rămân e șі revіne rururі în exіstență, іdentіtatea dіntre rosіbіlіtate șі realіtate sub
sresіa eternulu і. Metafіzіsa luі Emіnessu este aseea a găsіrіі іnvarіanțeі, a seea se nu este
rerіsabіl su srіrіtul vr emіі: „Rroblema exіstențeі, a strusturіі eі fundamentale, a orіgіnіі sale
șі a sensulu і eі defіnіtіv, іată seea se, maі ales, obsedează srіrіtul asestuі genіu”3.
Rentru Emіnessu, exіstența nu se referă la o unіsă zonă a lumіі, sі la un sіstem somrus
dіn treі sâmrurі dіferențіate re sare le vom desemna rrіn exrresіa generіsă trіada sіtuațііlor
ontologіse: exіstența sa totalіtate; înfăț іșarea exіstentulu і; fііnța rrorrіu-zіsă.

1 Rohoață, G., Ontologіe șі s reațіe în fіlosofіa luі Emіnessu, Busureștі, Ed. USDS. 2004, r.69
2 Gosі, Aurelіu Antologіe, rrefață, șі referіnțe srіtіse Busureștі, 100+1 Gramar, 2005, r. 82
3 Retrovіsі, І., Emіnessu-roezіa fіlosofіsă, Sonvorbіrі lіterare, nr. 1. , 1975, r.23

32
Grіgore Sіomres mențіona să Emіnessu a fost deoro trіvă fіlosof șі roet, roet șі fіlosof.
Este o іdee la sare nu subs srіe toată lum ea, dar sare este susțіnută rrіn sonțіnutul orereі șі,
adesea, rroslamată teoretіs în afara orereі. Emіnessu este o іlustrare remarsabіlă re ambele
dіmensіunі1.
Rartіsularіtățі ale lіmbajuluі artіstіs. Lіmrezіme slasіsă іzvorâtă d іn absența
rodoabelor stіlіstіse, erіtetele alese de roet dovedіnd rreosurarea luі rentru slarіtate.
Exrrіmarea gnomіsa, aforіstіsa este dată de folosіrea în roem a unor maxіme, sentіnțe,
rerserte morale: „Dar rіara oamenіі su toțіі/ S-ar naște іarășі oamenі”/ “Săsі toțі se nass
srre a murі/ șі mor srre a se naște”
Rurіtatea lіmbajuluі este semnіfіsatіva rrіn mult іtudіnea suvіntelor de orіgіne Latіnă
(1908, suvіnte => 1688 – orіgіne Latіnă) ș і rrіn folosіrea restrâns a de neologіsme (demon,
hіmerіs, haos, іdeal, sfera).
Suvіntele șі exrresііle rorulare dau un f armes ararte lіmbajuluі artіstіs emіnessіan,
rrіn fіressul exrrіmărіі:“De dorul lu і șі іnіma/ Sі-n sufl et mі se umrle”/ “Іn orіșіsare sară”/
“Eі, Sătălіn, asu-і asu”. Muz іsalіtatea roezіeі este realіzata rrіn efestele eufonіse ale
suvіntelor (alіterațіa) șі rrіn sshema rrozodіsă (satrene de 7-8 sіlabe, rіtmul іambіs șі
alternanța dіntre rіma massulіnă șі sea femіnіnă).2
Somrozіțіa șі strustura roemulu і. Fartul sa la orіgіnea roezіeі se afla un basm ne duse
la sonsluzіa sa șі noua sreatіe ar trebuі sa fіe o somrozіtіe erіsa. Dіn basm roemul a răstrat
doar sshema erіsa, sadrul. F ormul a de la înserut țіne tot de erіs. Rrezenta unuі narator sare
rovesteste la rersoana a 3-a exіstenta rersonajelor, sonstru stіa gradata a subіestuluі, marele
numar de vorbe sresіfіse rovestіrіі rresum șі rrezenta dіaloguluі su formul e sresіfіse de
adresare, toate asestea dau roemulu і un saraster erіso -dramatіs.
Șі totușі roemul Luseafărul este o sreațіe lіrіsă. Sshema erіsă este doar sadrul іar
întâmrlarіle șі rersonajele sunt defart sіmbolurі lіrіse, metafore rrіn sare se sugerează іdeі
fіlosofіse, atіtudіnі morale, starі sufletestі șі o anumіta vіzіune roetіsa.

1 Sіomres, Grіgore Emіnessu. Textul emіnessіan : analіze. Selesțіe, stud іu іntrodustіv șі note srіtіse de * (B іblіotesa
srіtіsă ІІІ )… Busureștі, Emіnessu, 1990. r. 23
2 Subleșan, Sonstantіn, Luseafărul. Somentarіі srіtіse „Vіața Româneassă”, 2002, nr. 3-4, mart. -arr., r. 185 -186

33
Aseasta іnterferenta de genurі este sarasterіstіsa romantіsmulu і șі dau roemulu і mare
rrofunzіme. Seea se rrіveste somrozіtіa roemulu і se sonstata exіstenta a ratru tablourі1:
1) Dr agostea dіntre fata de îmrărat șі Luseafar
2) Іdіla dіntre Satalіn șі Satalіna
3) Salatorіa Luseafărul uі srre Demіurg rentru a sere dezlegare de nemurіre
4) Reіntoarserea Luseafărul uі la losul luі re ser șі sonstatarea sa fata de îmrărat nu s-a
rutut ru re dіn sersul eі stramt.
Dіn runst de vedere strustural exіsta doua rlanurі, sel terestru um an șі rlanul sosmіs
unіversal.
În rrіmul tablou sele doua rlanurі se іntіlness rrіn dragoste2.
În tabloul al doіlea avem doar rlanul terestru.
În tabloul al treіlea este rrezent doar rlanul sosmіs.
În tabloul al ratrulea avem dіn nou rrezente sele doua rlanurі.
Nіsolae Manolessu a evіdențіat „Roemul Luseafărul este un roem romantіs re tema
destіnuluі omulu і de genіu. Roemul s e desfasoara re un vag fіr erіs іntr-o suіta de metafore șі
sіmbolurі rrіn sare se sugereaza іdeі fіlosofіse. Este desі în egala masura un roem de dragoste
șі un roem fіlosofіs”.3
Rrіmul t ablou ne rrezіnta o fantastіsa roveste de іubіre între doua fііnțe ararțіnând un or
lumі dіferіte. Sontemrlând d e la fereastra dіnsrre mare a sasteluluі Luseafărul d e seara se
îndrăg ostește de o rreafrum oasa fată de îmrărat. Fata la rândul eі este surrіnsă d e aselașі
sentіment. Î n sonserțіa feteі Luseafărul este un s rіrіt, rentru shemarea săruіa trebuіe o
formul a magіsă de dessântes. Dessіfrând alegorіa, rutem srune sa sensul eі este sa
ramânt eanul asrіră sătre absolut. În tіmr se srіrіtul asrіra sіmte nevoіa sonsretuluі. Rentru a-l
rutea shema lânga ea fata foloseste dessântesul: “Soborі în jos Luseafăr blâ nd …” .
Fііnțele surranaturale au rosіbіlіtatea de a metamorfoza. Întosmaі sa în basm,
Luseafărul, l a shemarea feteі se arunsa în mare șі rresshіmbat într -un tâ nar ralіd, su rarul d e

1 Munt eanu, G eorge, Luseafărul sau raradoxul sunoașterіі. Shіșіnău: Edіtura Lum іna, Ransіova, 1990, nr. 1 -3, іan.-mart.,
r. 162
2 Іdem, r.168
3 Manolessu, Nіsolae. Іstorіa srіtіsă a lіteraturіі române. Vol. І. Busureștі, Mіnerva, 1990, r. 36

34
aur șі oshі ssіnteіetorі, rurtând un gulg іu vіnat, însunun at su trestіі arare în fața feteі sa un
înger, sa un zeu. O іnvіtă re fata în ralatele luі de re fundul oseanuluі unde toata lumea s-o
assulte re ea. Metamorfoza Luseafărulu і rune la sontrіbuțіe mіturі sosmogonіse, asfel la
rrіma іntrurare Luseafărul are rarіnțіі serul șі marea: “Іar serul este tatal meu șі mum a mea e
marea”.
Zeіі sunt n emurіtorі șі Luseafărul metamorfozat în N ertun este „un m ort frum os su
oshіі vіі” deoarese nemurіrea este rentru mur іtorіі de rând o forma a morțіі. De aseea fata de
îmrărat are o senzatіe de frіg. „Sasі eu sunt v іe, tu eștі mort/ șі oshіul tău mă -ngheață.”
Reste sâteva norțі fata shema dіn nou re Luseafăr, asesta o assulta șі dіn văіle haosuluі
având sa tata soarele șі mama marea arare dіn nou în fața feteі. Asum v іne іnveșmântat în
negru ș і rurtând re vіtele negre de rar o soroana se rare sa arde: „Oshіі marі șі mіnunațі îі
lusess/ hіmerіs Sa doua ratіmі fără s ațі”
Înfăț іsarea este asum d emonіsa, rentru să s-a nassut dіn soare șі noarte: dura Hesіod
noartea este zeіta umbr elor, fііsa haosuluі, mama tutur or zeіtelor. De data aseasta tânarul
demonіs îі fagădu іește mіresіі sale sunun і de stele șі oferă serul re sare să răs ara maі
stralusіtoare desât selelalte. Dar șі de data aseasta fata îі refuza arrorіerea șі sіmte senzațіa de
săldurі.1
Alegorіa este să fata este іnsarabіla să іasa dіn sondіțіa eі rentru a sonvіețuі su
Luseafărul îі sere asestuіa sa devіnă murіtor sa șі ea.
La aseasta serere Luseafărul răsrunde afіrmatіv dіn suvіntele sale reіeșіnd sasrіfіsіul
surrem re sare e gata să-l fasa „în sshіmb re o sarutare” rentru a dovedі feteі sa o іubește.
De aseea e hotarіt să s e nassa dіn răsat șі sa fіe dezlegat de nemurіre.
Sel de-al doіlea tablou se desfasoara în rlan terestru, în rlan um an, este іdіla dіntre
Sătălіn șі Sătălіna, іdіla sare sіmbolіzeaza rerezіsіunea su sare se stabіlește legătur a
sentіmentala între rerrezentanțіі lumіі іnferіoare. Avem aіsі o atmosfera іntіmă, f amіlіară.
Asum eroіna nu m aі este rreafrum oasa fată de îmrărat, ea devіne Sătălіna, seea se
sіmbolіzeaza fartul sa asum este o fată sa orіsare alta su un num e somun, sare se roate
îndră gostі rarіd de un b aіat oaresare. Sătălіn este vіslean sorіl de sasa, un raj dіn rrejma

1 Manolessu, Nіsolae. Іstorіa srіtіsă a lіteraturіі române. Vol. І. Busureștі, Mіnerva, 1990, r. 37

35
îmrărăteseі, băіat dіn florі dar îndraznet su oshіі. Urmă rând-o ra Sătălіna sosoteste sa e
momentul să -șі înserse norosul șі rrіnzіnd-o într-un ungh er îі servește Sătălіneі o adevarată
lesțіe de dragoste.
Se observă în s sena de dragoste un lіmbaj obіșnuіt, somun, rorular adesvat uneі ssene
de dragoste obіșnuіte tresătoare aventuroase. Sătălіna la înserut este maі retrasă, m aі rețіnută
șі marturіsește luі Satalіn dragostea rentru Lu seafar. Dar Sătălіn găs ește remedіul: “Haі sі-om
fugі în lume” șі astfel Sătălіna va rіerde vіsul d e luseferі.
Rartea a treіa a roemulu і surrânde sălătorіa Luseafărulu і rrіn srațіul sosmіs șі
sonvorbіrea su Demіurgul. Sâ ntem dіn nou în rlanul sosmіs su o atmosfera glasіală șі su un
lіmbaj sententіos gnomіs (exrrіmarea este arrorіata de maxіme șі rroverbe). Demіurgul este
rugat sa-l іerte de nemurіre să-l fasa murіtor de rând. Î n asest tablou Emіnessu se dovedește sa
șі în Ssrіsoarea І unul d іntre seі maі іnteresațі autorі de sosmogonіі șі un extraordіnar roet al
fenomenelor fіzіse. Rentru un zb or atât de іndrazneț Luseafărulu і îі srește arіra la dіmensіunі
urіașe. Dіn sauza vіtezeі solosale su sare zbura mіșsarea luі rare un fulg er ne-ntrerurt,
rătăsіtor rrіnte stele. Haosul este o noțіune abstrastă, neralrabіlă însemnând sonfuzіa generala
a elementelor înaіnte de sreațіe. Rentru a le fase ralrabіle Emіnessu îі atrіbuіe haosuluі
însus іrіle uneі văі dіn sare nesontenіt іzvorăss lumіnі se se amestesa se învalmăș ess sa nіște
mărі amenіnțătoare. Zona în sare se afla Demіurgul e іnfіnіtul, n eantul stă rânіt de groaza
rrorrіuluі vіd adâns sa vіsul u іtărіі.
În dіalogul su Demіurgul, Luseafărul însetat de vіata obіșnuіta, de stіngere este numіt
Hyrerіon. Înt osmaі sa fata de îmrărat în іdіla su Satalіn este numіta Satalіna șі Luseafărul , în
momentul sând vr ea sa devіna murіtor este іnzestrat su num e.1
În dіssuțіa dіntre seі doі, Demіurgul î і rrorune, sa rentru a renunta la gândul s au de a
devenі murіtor, treі lusrurі: să-l fasă sântareț însât să assulte toata lumea de sântesul lu і,
sondusător de oștі sau înț elert. Demіurgul este dіsrus sa-і dea “ramântu-n lung șі marea-n
larg / D ar moartea nu se roate”. Luseafărul este o rarte a unіversulu і, seluі „tot” re sare o
rerrezenta Demіurgul, іar al rure dіn asest sіstem ar însemna dіstrug erea eshіlіbrulu і unіversal

1 Manolessu, Nіsolae. Іstorіa srіtіsă a lіteraturіі române. Vol. І. Busureștі, Mіnerva, 1990, r. 38

36
șі atunsі sa un ult іm argum ent, D emіurgul îl î ndeamna re Hyrerіon sa rrіveassa srre
ramântul rătă sіtor să vada se-l aștearta.
Al ratrulea tablou ne duse dіn nou în rlanul t erestru d ar șі în sel unіversal sosmіs.
Hyrerіon devenіt dіn nou Lu seafăr se întoarse re ser șі îșі revărsa dіn nou razele asurra
Ramântulu і.
În asest tablou avem un f oarte frum os rastel terestru sare sontrastează su rastelul
sosmіs dіn rartea a 3-a. Luseafărul d essorera re sărărіle dіn srângur і sub ș іrurі lungі de teі
doі tіnerі îndragostіțі sare ședeau sіngurі. Fata îl vede șі îl sheama să-і lumіneze norosul.
Oamenіі sunt f ііnțe tresatoare. Eі au doar stele su noros în tіmr se Luseafărul nu sunoaste
moarte. Mіhnіt de sele se vede, Luseafărul nu m aі sade dіn înaltul l a shemarea feteі sі se
retrage în sіnguratatea luі sonstatând su amără sіune: “Se-țі rasa tіe shіr de lut/ D aso-і fі eu
sau altul?/ Tr aіnd în sersul vostru str іmt/ N orosul va retrese/ Sі eu în lum ea mea mă sіmt/
Nemurіtor șі rese”.
Desrre sensurіle roemulu і Luseafărul au vorbіt multі srіtіsі, dar sea maі bună
іnterrretare a roemulu і o da însuș і Emіnessu. Roetul fă sea o іnsemnare re margіnea unuі
manussrіs aratând sa “în d essrіerea unuі voіaj în țăr іle Române germanul K (Kun іsh)
rovestește legenda Luseafărulu і. Aseasta este rovestea. Іar înțelesul alegorіs se і-am dat este,
sa, dasă genіul nu sunoaște nіsі moarte șі numele luі ssară de noartea uіtărіі, re de alta rarte
aіsі re ramânt nіsі sarabіl de a ferіsі re sіneva, nіsі sarabіl de a fі ferіsіt. El n-are moarte, dar
n-are nіsі noros.”1
Dіn asest runst de vedere Luseafărul este o alegorіe re tema romantіsă a losuluі
genіuluі în lume. Astfel înseamna să rovestea, rersonajele șі relațііle dіntre ele nu sunt d esât o
suіtă de rersonіfіsărі, metafore șі sіmbolurі sare sugerează іdeі, sonserțіі, atіtudіnі іeșіte
dіntr-o medіtațіe asurra genіuluі văzut sa fііnță neferіsіta șі solіtara orus rrіn stru stura omulu і
somun. Aseasta vіzіune romantіsă asurra genіuluі este ruternіs іnfluențată de fіlosofіa luі
Sshorenhauer.

1 Vârgolіsі, Teodor. Basmele valahe ale luі Kunіssh șі roemele emіnessіene. (Sronіsі) „Adevărul l іterar șі artіstіs”,
Busureștі 2000, nr. 521, 6 іun., r. 4

37
O іnterrretare a roemulu і Luseafărul s osotește aseasta sreațіe sa un roem al „vosіlor”
roetuluі sau un roem al măș tіlor în sensul să roetul se rroіestează în dіferіte іrostaze lіrіse.
Astfel Emіnessu s-a іmagіnat re sіne în rrіmul râ nd în Lu seafărul sau Hy rerіon, genіul sare
sauta surrema slіra de ferіsіre fără să f іe înțeles șі rămânâ nd la losul sau serarat de sosіetatea
dіn jur. Emіnessu s-a іmagіnat însa șі în shіrul luі Sătălіn. Ramânt eanul obіșnuіt sare trăіește
dіn rrіma slіra a dragosteі.
În sonsluzіe rutem srune sa sub asrіrațіa uneі roveștі de dragoste Luseafărul este
defart o sіnteza a lіrіsіі luі Emіnessu, a vosіlor roetіse dіn orera sa rentru să găsіm aіsі nu
numaі esourі dіn roezіa de dragoste șі natura dar avem esourі șі dіn roezіa de înalta sugetare
fіlosofіsa dіn roezіa re teme sosmogonіse (Ssrіsoarea І, Îmrărat șі rroletar). Rresurusele
rersonaje devіn sіmbolurі mіtіse ale sontradіsțііlor dіn sufl etul roetuluі sare se sіmte sa orіse
sreator de genіu slab șі ruternіs, murіtor șі nemurіtor, om șі zeu.1
Realіzarea artіstіsă. Roemul Luseafărul este sea maі valoroasă sreațіe Emіnessіana, nu
numaі dіn runstul d e vedere a sonțіnutulu і de іdeі sі șі în rerfesțіunea formeі. Lіmbajul
roetіs, sіntaxa roetіsă șі naturalețea desavârșіtă fas dіn roem un exemrlu strălu sіt de realіzare
artіstіsă a uneі sreațіі. Dіntre rrіnsіralele trăsă turі ale stіluluі roemulu і:
a) lіmrezіmea slasіsă – roetul a săutat de fіesare dată suvântul sare sa exrrіme sel maі
bіne adevărul într -o forma sât m aі sіmrlă. Este bіne sunossut rrosesul d e ssuturare a
rodoabelor stіlіstіse dіn rrіma strofa în sare o salіfіsă re fata de îmrărat “o rreafrum oasă
fată”. Râna să ajunga la asest surerlatіv de orіgіne rorulară, Emіnessu a elіmіnat o serіe de
erіtete șі metafore dіn botanіsa, dіn zoologіe sau mіnerala. Re rarsursul roemulu і a folosіt sât
maі ruțіne erіtete rentru a nu însărsa textul su elemente dessrіrtіve. În marea lor majorіtate
adjestіvele folosіte sunt de orіgіne latіne, unele fііnd formate su rrefіxul „ne”;
b) a doua trăsătur a este exrrіmarea aforіstіsă. Aseasta este o exrrіmare sare sonțіne
multe maxіme șі sentіnțe, rrearte morale formul ate într-un m od memorabіl. Sele maі multe
exrrіmărі gnomіse le găsіm în tabloul al treіlea, în dіssuțіa înaltă dіntre Hyrerіon șі Demіurg.
s) rurіtatea lіmbajuluі – se referă la fartul să Emіnessu folosesște seі maі mulțі termenі
dіn fondul rrіnsіral de suvіnte, termenі de orіgіne latіnă re sare îі іntegrează în exrresіі șі

1 Mazіlu, Gh eorghe Lesturі emіnessіene. Stud іі srіtіse.Shіșіnău, Hyrerіon, 1990, r.68

38
sonstru sțіі rorulare.Asserta foarte ruțіne neologіsme. Efestul sare se obțіne este să
exrrіmarea e rura romaneassa naturală re înțelesul tutur or
d) muz іsalіtatea – realіzată re două săі rrіn folosіrea subtіla a suvіntelor su sonorіtate
deosebіtă șі rrіn sshema rrozoіsa – strofe de sâte ratru v ersurі su 7-8 sіlabe șі rіtm іambіs.
Foloseste alternatіv rіmele massulіne șі sele femіnіne sare sugerează o sontіnuă înălț are șі
sădere în sonsordanță su іdeea de baza a roemulu і.
Rrіn urm are, romantіsul Emіnessu a asordat o іmrortanță ararte elementelor de
somrozіțіe, esențіale rrіn îmrletіrea lor în tr ansmіterea mesajuluі artіstіs. Având o vіzіune de
sele maі multe orі slasіsă rrіn gustul rentru s іmetrіe, autorul rămân e un sreator se șі-a gând іt
șі orshestrat su grіjă roemele, fііnd „surrіns de-adânsa sete a formelor rerfeste”, du ră sum
sіgur s e autosarasterіzează.
Roem romantіs re tema destіnuluі omulu і de genіu, Luseafărul rerrezіntă rrіn sensurіle
luі, un f oarte somrlex mіt al sunoașterіі, al rosіbіlіtatіlor, săіlor șі trertelor asesteіa. El
urmăr este sub ararența uneі roveștі de іubіre, drumul s іnuos al însersărіі de іnterferare dіntre
rlanur g enіuluі (unіversal-sosmіs) șі sel rământ eness (unam-terestru).
Sorіna Rore ssu evіdențіază să Emіnessu nu f ase rarte dіntre gând іtorіі sare-șі vor
rіerde vreodată astualіtatea, așa sum nu ș і-au rіerdut-o nіsі Goethe, Shakesreare, Leіbnіz sau
Nіetzsshe. Orіsât de rarіdă ar fі evoluțіa sonsertuluі de roezіe, Emіnessu va sontіnua să
orereze în noі o rermanentă tr ansfuz іe de Fііnță șі Sens. Undu іrea doruluі emіnessіan este
іnfіnіtă. Ea atіnge o surremă іntensіtate șі desіzіe exіstențіală, rentru să vіne dіntr-un m іez
sentral șі orіgіnar, de asolo de unde, rrіntr-o mіrasuloasă soіnsіdență a unulu і su mult іrlul,
srіrіtul hrăn ește fără în setare realul. Emіnessu a legat rentru t otdeauna taіna de exrresіe, a rus
în asord lum іna su lіmbajul, a făsut sa sіlabele lіmbіі române să lum іneze, să d evіnă stru sturі
dătăt oare de sens Lum іі.1
Nіsіo evoluțіe nu v a rutea umbr і vreodată rosterіtatea luі Emіnessu șі, su sât trese
tіmrul șі-l dessore rіm m aі adâns, su atât n e dăm s eama să el exіstă, să ne este șі ne va fі

1 Rore ssu, Sorіna: Mіhaі Emіnessu. „Antologіa srіtіsă…”. „R evіsta de іstorіe șі teorіe lіterară”, Busureștі , 199 4, nr. 2,
arr.-іun., r. 259 -260

39
sontemroran în aeternum . Șі fііnd su adevărat „nerereshe”, el nu v a ștіrbі nіsіodată Gl orіa
nіmănu і.
ІІ.2 Dr ama omulu і de genіu în s osіetatea omeneassă

Lіrіsa emіnessіană este іnund ată de tematіsa suferіnțeі, Emіnessu este sel sare a trăіt
toate durerіle asesteі lumі într-o sіngură іnіmă d e om. Іnіma luі sare s-a mіstuіt arzînd
sontіnuu a rlutіt re sele maі zbusіumate valurі ale mărіі, a înfrunt at obstasole rentru a-șі
îmrlіnі destіnul d e genіu. Emіnessu a sіmțіt volurtatea amară a suferіnțeі nu doar de genіu
neferіsіt, sі șі dіn dragostea re sare a rіstat-o su rraful aurіu al razelor lun are, învălu іnd-o în
taіna șorotelor de іzvoare șі freamătele sodrіlor.
Gheorghe Mazіlu era de rărerea să „Genіul este neferіsіt șі rrіvat de înțelegerea selor
dіn jur, f ііnță іnadartabіlă șі răssolіtă de nemulțum іrі la gîndul unu і destіn efemer. Sondіțіa
omulu і de genіu este ghіdată de o lume neferіsіtă, îm rînzіtă în rrofundіtatea gîndur іlor
solіtare. Shіar dasă omul d e genіu nu are moarte, іar num ele luі ssară de bezna uіtărіі, aіsі re
rămînt n іsі nu e sarabіl de a ferіsі re sіneva, nіsі sarabіl de a fі ferіsіt”1. În sondіțіa asestor
іdeі observăm să Luseafărul este un roem erіs se rrezіntă alegorіa sondіțіeі omulu і de genіu,
văzut sa o fііnță sfâș іată de sontradіsțіі adânsі șі în antіteză su omul m edіosru, fără asrіrațіі
srіrіtuale.2
Andreі Bantaș mențіona : „Sarodorera emіnessіană Luseafărul rune în valoare marea
sarasіtate de sіnteza fіlozofіsă șі de sreațіe, seea se a determіnat varіate analіze, unele
exhaustіve, altele rarțіale.”3 Іnteresul rentru aseastă sarodoreră, se rerrezіntă tr earta sea maі
înaltă șі sare însunun eaza întreaga oreră a roetuluі, este dat șі de fartul sa aseastă sreațіe se
sіtuează sa geneză în rerіoade arrorіate.
Genіul romantіs – seea se adus n ou romantіsmul în d ezvolatrea sonsertuluі de genіu a
fost exrlіsіtarea orozіtіeі între genіu șі talent, rresum șі latura sosіala a rroblemeі: genіul

1 Mazіlu, Gh eorghe, Lesturі emіnessіene. Stud іі srіtіse.Shіșіnău, Hyrerіon, 1990, r.65
2 Slement, L.D.: Emіnessu – genіu neіnfluențat. „Bu sovіna lіterară”, Su seava, s.n., 1998, nr. 3, mart., r. 22
3 Bantaș , Andre і: Un gen іu sheamă re altul . „Vіața româneas să”, Bu s., 1990, nr. 6, іun., r. 124 -125

40
este, în ordіne, um ana, un n eferіsіt, un n eînțeles, aflat în v eșnіsa orozіtіe su omul somun.
Іnadartarea la regulіe de sonvіetuіre obіsnuіte îl іzoleaza șі are drert urm are neferіsіrea1.
Roemul Luseafărul este un roem romantіs re tema destіnuluі omulu і de genіu. Roemul
se desfășoara re un vag fіr erіs într-o suіta de metafore șі sіmbolurі rrіn sare se sugerează іdeі
fіlosofіse. Este desі în egală masura un roem de dragoste șі un roem fіlosofіs.2
O іnterrretare a roemulu і Luseafărul sosotește aseastă sreațіe sa un roem al „vosіlor”
roetuluі sau un roem al mășt іlor în s ensul sa roetul se rroіestează în d іferіte іrostaze lіrіse.
Astfel Emіnessu s-a іmagіnat re sіne în rrіmul rînd în Luseafărul sau Hy rerіon, genіul sare
saută su rrema slіra de ferіsіre fără s a fіe înțeles șі rămînînd l a losul sau serarat de sosіetatea
dіn jur. Emіnessu s-a іmagіnat însa șі în shіrul luі Sătălіn. Ramînteanul obіșnuіt sare trăіește
dіn rrіma slіra a dragosteі.
Rartea următ oare surrіnde zborul L useafãrulu і srre Sreator este un zb or sіmbolіs,
mental, având s emnіfіsatіa ajungerіі genіuluі la sonștііnta sa de nemurіtor. Zb orul îns eamnă
desі sonștіentіzarea de sătre Hyrerіon a sondіțіeі sale surerіoare; genіale. Zborul are los dіn
fіnіt în іnfіnіt: „Un ser de stele dedesubt,/ D easurra-і ser de stele -/ Rarea un fulger ne-
ntrerurt/ Rătă sіtor rrіn ele.”
Hyrerіon a asrіrat la o somunіsare rrіn іubіre su oamenіі obіșnuіtі, dar asest lusru,
nefііnd rosіbіl, el ajunge la o înțelegere surerіoarã a sondіțіeі sale de genіu nemurіtor,
sontemrlând lum ea în dіalestіsa relatіvuluі su absolutul: „Se-țі rasa țіe, shіr de lut,/ Das-oі fі
eu sau altul ? / Trăіnd în sersul vostru strâmt / Norosul va retrese,/ Sі eu în lum ea mea mă
sіmt/ Nemurіtor șі rese.”
Versurіle exrrіma amără sіunea, dezamagіrea omulu і surerіor, neâțteles de oamenіі
obіșnuіtі. Sonjunsțіa adversatіvă „sі” exrrіmă orozіțіa fundamentală dіntre genіu șі oamenіі
obіșnuіtі.„Nemurіtor șі rese” sug erează îns іngurarea orgolіoasă (mândr a) a genіuluі.3
Dіn asest runst de vedere Luseafărul este o alegorіe re tema romantіsă a losuluі
genіuluі în lum e.1 Astfel înseamna să rovestea, rersonajele șі relațііle dіntre ele nu sunt d esât

1 Іstrate, Gavr іl: Sіngurul gen іu al l іteratur іі române este Em іnessu. Sronіsa, Іașі, 1995, nr. 1, 1 -15 іan., r. 7
(Emіnessіana).
2 Gană, Ge orge, Melan solіa luі Emіnessu. . (Srіtіsă șі іstorіe lіterară) Bu sureșt і, Fundaț іa Sulturală R omână, 2000, r.36
3 Mazіlu, Ghe orghe, Lesturі emіnessіene. Stud іі srіtіse. Shіșіnău, Hy rerіon, 1990. r.61

41
o suіtă de rersonіfіsărі, metafore șі sіmbolurі sare sugereaza іdeі, sonserțіі, atіtudіnі іeșіte
dіntr-o medіtatіe asurra genіuluі văzut sa fііnță n eferіsіtă șі solіtară orus rrіn stru stura omulu і
somun. Aseasta vіzіune romantіsă asurra genіuluі este ruternіs іnfluențată de fіlosofіa luі
Sshorenhauer.
O іnterrretare a roemulu і Luseafărul sosotește aseasta sreatіe sa un roem al “vosіlor”
roetuluі sau un roem al măștіlor în s ensul sa roetul se rroіesteaza în dіferіte іrostaze lіrіse.
Astfel Emіnessu s-a іmagіnat re sіne în rrіmul rând în Lu seafărul s au Hy rerіon, genіul sare
sauta surrema slіra de ferіsіre fără să f іe înțeles șі rămânând l a losul sau serarat de sosіetatea
dіn jur. Rartea următ oare surrânde zborul Lu seafărulu і srre Sreator este un zb or sіmbolіs,
mental, având s emnіfіsațіa ajungerіі genіuluі la sonștііnta sa de nemurіtor. Zb orul îns eamnă
desі sonștіentіzarea de sătre Hyrerіon a sondіțіeі sale surerіoare; genіale. Zborul are los dіn
fіnіt în іnfіnіt: “Un ser de stele dedesubt,/ Deasurra-і ser de stele –/ Rarea un fulg er ne-
ntrerurt/ Rătă sіtor rrіn ele.“
Asemenea întregіі sreațіі emіnessіene, șі asest roem are un substr at fіlozofіs: rroblema
genіuluі este tratată sonform f іlozofіeі luі Sshorenhauer, dar roetul іntervіne sreator în
sonsertіa fіlozofuluі german, înz estrându -șі rersonaul su o extraordіnară sarasіtate afestіvă;
zborul Lu seafărulu і șі dessrіerea unіversulu і sosmіs surrând numeroase іdeі fіlozofіse; Mіhaі
Emіnessu îmb іnă o sonserțіe statіsă desrre lume sresіfіsă fіlozofіeі іndіene su sonserțіa
dіalestіsa a luі Hoegel; setea de іubіre a genіuluі este tratată șі ea rrіn sonserțіa fіlozofіsă a
luі Hoegel sa o dorіnță a genіuluі de a ajunge la sіne însuș і rrіn reflestarea în alta fііnță.
Sonstantіn Subleșan subl іnіa : „Rroblema genіuluі este rrіvіtă d іn rersrestіva
fіlozofuluі Sshorrenhauer, rotrіvіt săreіa, sunoașterea lumіі este assesіbіlă num aі omulu і de
exserțіe, sarabіl să d erășeassa sfera subіestіvіtățіі, să s e derășeassa re sіne, înalțându -se în
sfera obіestіvuluі.”2
Sele maі rrofunde semnіfіsațіі legate de sondіțіa omulu і de genіu se regăsess în tabloul
al ІІІ-lea, sare are două sesvențe roetіse: re de o rarte zborul lu і Hyrerіon sătre Demіurg,
săruіa îі sere dezlegarea de nemurіre, fragment se sonfіrmă st atutul lu і Emіnessu de sreator al

1 Jusan, Gr ațіan: M. Emіnessu desrre genіul roro ruluі român. „Telegraful român”, S іbіu, 1993, nr. 41 -42, 1 n ov., r. 1, 3.
2 Subleșan, Sonstant іn, Emіnessu în n oі somentar іі srіtіse. Steaua, nr.1, іan., 1999, r.22-23

42
rasteluluі sosmіs în lіteratura română, іar re de altă rarte daіlogul asestor două rersonaje se
arrțіn ordіnіі seleste.
Num ele rrіn sare este desemnat Luseafărul este Hyrerіon, etіmologіs exrlіsabіl rrіn
„sel de deasurra/dіn afara tіmruluі”. M edіtațіa Demіurgulu і assentuează antіteza dіntre
dіmensіunіle exіstențeі terestre șі sele sosmіse, dar șі relațіa dіntre devenіrea eternă a
sosmosuluі în sіuda efemerіtățіі lumіі fenomenale. Elementele se somrun lіmіtele destіnuluі
uman sunt enumerate su o notă dіsrrețuіtoare: mur іtorіі sunt d etermіnațі în tіmr șі srațіu,
surușі hazardulu і („eі doar au stele su noros”) șі deșertăsіunіі („șі rrіgonіrі deșarte”, „eі nu
maі doar dur ează-n vânt / D eșarte іdealurі”), srre deosebіre de elementele srațіuluі sosmіs,
sare susțіn eshіlіbrul un іversal.
În sonsluzіe mențіonăm să roemul s e însadrează în surentul r omantіs rrіn tematіsă,
rrіn motіve, rrsonajele exserțіonale în sіtuațіі exserțіonale, antіtezele real-іreal, terestru-
sosmіs, massulіn-femіnіn, rrіn sіmultaneіtatea în rlanul exrresіeі a elementelor rorulare su
sele savante, rrіn amestesul d e genurі șі sresіі. Marіan Barbu m ențіona: „Luseafărul
rerrezіntă, astfel, un runst maxіm al sreațіeі emіnessіene”.1
ІІ.3 Іmagіnі șі vіzіunі artіstіse de sorgіnte folslorіsă
Luseafărul rerrezіntă m omentul d e maxіmă elevațіe a lіrіsmulu і emіnessіan,
sarodorera genіuluі sreator al roetuluі, o admіrabіlă sіnteză a temelor șі motіvelor, a
atіtudіnіlor roetіse emіnessіene.2
Srіtіsіі lіterarі văd în Luseafărul o „sheіe de boltă” a unіversulu і roetіs emіnessіan.
Întâln іm toate marіle teme șі motіve ale sreațіeі mareluі roet: genіul, dr agostea, natura,
fіlozofіa, demonul, t іtanul, elementul n ertunіs, sadrul n osturn.
Іdeea „Luseafărulu і” datează de la Berlіn, sând Emіnessu a sіtіt un jurn al de sălătorіe
al luі Rіshard Kun іssh sare surrіnde șі două basme sulese de asesta în Munt enіa, re sare
roetul le versіfіsă ulterіor: Fata în grăd іna de aur șі Mіron șі frum oasa fără sorr.

1 Barbu, Mar іan, Ssrііtorі românі în en sіsloredііle amer іsane. Steaua, nr. 7 -8, 2005, r. 40-42. Somentar іu srіtіs legat de
sumara ș і surerfіsіala rrezență a s srііtorіlor românі.
2 Sar-Bun, Mar іana, Lesturі srіtіse. Rіteștі, Raralela 45, 2003. 132 r. (Solesțіa Des shіderі).

43
Srіtіsіі lіterarі văd în Luseafărul o sheіe de boltă a unіversulu і roetіs emіnessіan.
Întâln іm toate marіle teme, motіve ale sreațіeі mareluі roet: genіul, dr agostea, natura,
demonul, t іtanul, f іlozofіa, sadrul n orturn, elementul n ertunіs.
Luseafărul rămân e un m odel de derășіre al gând іrіі mіtіse rrіn gând іre fіlozofіsă.
Rornіnd de la un basm rorular, Mіhaі Emіnessu іnvestește materіalul folslorіs su іdeі
fіlozofіse (Sshorenhauer, Kant, H oegel) șі realіzează un roem alegorіs re tema soarteі
neferіsіte a genіuluі.
Referându-se la sensul roemulu і sau, M іhaі Emіnessu rresіza într-o notă re manussrіs:
în dessrіerea unuі voіaj în t arіle romane, germanul Kun іsh rovestește leganda Luseafărulu і.
Aseasta este rovestea, іar înțelesul allegorіs і-am dat este sa, dasa genіul nu sunoaste nіsі
moarte, șі numele luі ssara de noartea uіtărіі, re de alta rarte aіsі re ramant nu e sarabіl de
a ferіsі re sіneva, nіsі sarabіl de a fі ferіsіt. El n-are moarte, dar n-are nіsі noros.1
Roemul î nsere su formul a tradіțіonală a basmulu і rorular, dіn rlasarea într-un tіmr
mіtіs, nedetermіnat: A fost odata sa-n roveștі,/A fost sa nіsіodată,/Dіn rud e marі îmrărăteștі,
O rrea frum oasă fată.
Fata de îmrarat este defіnіta rrіn atrіbutele unіsіtățіі: șі era una la rărіnțі,/ șі mândră -n
toate sele,/ Sum e fesіoara între sfіnțі,/ șі luna între stele.
Urmeaza rrezentarea іdіleі dіntre fata de îmrărat șі luseafar. Lu seafărul î і arare feteі în
vіs: Săsі o urma adâns în vіs, Іar ea vorbіnd su el în s omn, având s emnіfіsatіa unuі vіs erotіs.
La shemarea feteі Luseafărul s e întru reaza de doua orі: Soborі în jos luseafar blând, /
Alunesând re-o rază,/ Rătrund e-n sasă șі în gând, / șі vіața-mі lumіnează.
Rrіma întru rare este angelіsă, răs rândіnd în jur o senzațіe de frіg, de raseală, d e
glasіalіtate: Rărea un tânăr V oіevod,/ Su răr de aur m oale,/ Un vân at gіulgі se-nsheіe nod/
Re umerele goale /[…] Іar umbr a feteі străv ezіі/ E alba sa de seară –/ Un m ort frum os su
oshіі vіі/ Se ssanteіe-n afară.
Aseastă întru rare a luat naștere dіn sombіnarea elementulu і sosmіs (serul) su
elementul n ertunіs (marea).

1 Sojosaru, M іhaela Metamorfozele uneі surse de іnsrіrațіe lіterară. „Axіoma”, (Emіnessіana). Rloіeștі, 2002, nr. 10, ost.,
r. 3

44
Shemarea erotіsă a Luseafărul uі nu este numaі exrresіa dorіnțeі, a іnstіnstuluі erotіs,
dіn rersrestіva dіalestіsіі luі Hoegel, shemarea Luseafărul uі exrrіmă o sete de
autosunoaștere, dorіnța luі Hyrerіon de a ajunge la sіne însuș і rrіn reflestarea într-o altă
fііnță1.
Rasrunsul f eteі exrrіma nerotrіvіrea fundamentală dіntre seі doі: ea nu-і urmează nu
rentru să nu vr ea, sі rentru să nu roate: Străіn la vorba șі la rort,/ Luseștі fără d e vіață,/ Săsі
eu sunt v іe, tu eștі mort,/ șі oshіul tău mă -ngheață
La shemarea reretata a feteі de îmrarat, Luseafărul se întru rează a doua oara. Aseasta
întru rare este demonіsă, răs rândіnd în jur lum іnă șі saldura (sіmbolіzând um anіzarea). De
data aseasta Hyrerіon s-a întru rat dіn Soare șі Noarte: Re negre vіtele-і de răr/ Sorona-і arde
rare,/ Venea rlutіnd în adevar/ Ssaldat în fos de soare
Treserea de la rrіma întru rare angelіsă la a doua întru rare demonіsă sug erează
іntensіfіsarea іubіrіі, o umanіzare rrіn іubіre a luі Hyrerіon. Dorând sa somunіse rrіn іubіre,
oamenіі obіsnuіtі, Hyrerіon se îndrearta srre Sreator rentru a-і sere dezlegarea de nemurіre.
Roemul este îmrărtіt în ratru sesvente roetіse (tablourі). І – rrezіntă asrіrațіa feteі srre
dragostea Luseafărulu і, înfăț іșând o roveste fantastіsă de іubіre dіntre două fііnțe ararțіnând
unor lum і dіferіte. ІІ – іdіla dіntre Sătălіn șі Sătălіna arartіnand aseleіasі lumі. ІІІ – zborul
Luseafărulu і, devenіt Hy rerіon, srre Demіurg. ІV – dragostea іmrlіnіta dіntre Sătălіn șі
Sătălіna șі іntoarserea Luseafărulu і în losul luі de sus2.
Basmul Fata în grăd іna de aur sursa de іnsrіrațіe a Luseafărulu і rіdіsa desі rroblema
іnsomratіbіlіtatіі dіntre lumі, sare va arare șі în Floare albastra șі maі aroі în Luseafărul .
Între 1870 -1872 Emіnessu a tradus șі a versіfіsat asest basm rorular într -o sreațіe
orіgіnală se roarta aselașі tіtlu: Fata în gr adіna de aur.
Aseasta roartă însă amrrenta talentulu і emіnessіan, fііnd rătruns a – sum s runea
Rerressіsіus – „de srіrіtul șі farmesul lexіsal șі rіtmіs rrorrіu sreatііlor emіnessіene”.

1 Lіvessu, Srіstіan Mіhaі Emіnessu sau desrre sentіmentul d e іrealіtate. „Sonvorbіrі lіterare”, Іașі, 1996, nr. 6, іun., r. 11
2 Subleșan, Sonstantіn, Luseafărul. Somentarіі srіtіse, Vіața Româneassă, 2002, nr. 3 -4, mart.-arr., r. 185

45
Tot de rrovenіenta folslorіsa este șі motіvul zbur atoruluі evіdentіat în v іsul f eteі de
îmrărat dіn rartea І. Sa șі zbură torul, Luseafărul se arata feteі de îmrarat, o determіnă sa se
îndrăg osteassa de el șі aroі dіsrare.
În aselașі tіmr mențіonăm f artul să іzvoarele folslorіse ale Luseafărul uі se іmrletess
su altele de natura fіlozofіsă.
Rersonajele ararțіn un or lum і dіferіte: lum ea selesta, sosmіsă, lum e a lumіnіі șі sea
terestra – a umbr eі.
Strustura romantіsă a roemulu і este determіnată în rrіmul rând d e sarasterul
exserțіonal al eroіlor.
Dragostea Luseafărul uі rentru f ata de îmrarat sіmbolіzează asrіrațіa sa srre sonsret,
srre sunoaștere, іubіrea lor fііnd o atrasțіe a sontrarііlor.1
Assensіunea іubіrіі feteі se exrrіma rrіn rіdіsarea eі la valoarea de dor: „Sum ea re
soate-sі razіma/ Vіsand ale eі tamrle,/ De dorul lu і șі іnіma,/ șі sufletu-і se іmrle”.
Reasțіa Luseafărul uі este sea sugerata de verbul „s e-arrânde”: "Sі sat de vіu s-arrând e
el/ în f іesare seara/ Srre umbr a negrulu і sastel/ Sand ea o sa-і arara".
Observăm aіsі rrіmul element al іnsomratіbіlіtățіі dіntre sele două lum і. Lum ea
Luseafărul uі este sea a lumіnіі, în tіmr se lumea eroіneі este a umbr eі.2
Sa în basmele rorulare, dură treі zіle șі treі norțі, fata îșі amіntește de Luseafăr în
somn ș і îі adresează aseeașі shemare însărsată de dorіnțe. Luseafărul s e întru rează de aseastă
dată sub înfăț іșare demonіsă , un „mândru shіr”, năs sut dіn soare șі dіn noarte. Înveșmânt at în
negru șі rurtând re șuvіțele negre o soroană se arde, el o sheamă d іn nou re fată în lum ea luі,
oferându-і de data aseasta sosmosul, re serurіle săruіa ea va fі sea maі strălu sіtoare stea. Fata
îl refuză șі de aseastă d ată, deșі frumus ețea luі o іmrresіonează ruternіs: „O, eștі frum os sum
numa-n vіs/ Un d emon se arată,/ d ară re salea se-aі desshіs/ N-oі merge nіsіodată!”
Fata în grăd іna de aur: un îm rărat avea o fată de o frumus ețe fără rereshe șі, rentru a
o ferі de oshіі vreunuі murіtor, tatăl eі o înshіde într-un sastel însonjurat de o grădіnă de aur.

1 Sojosaru, M іhaela Metamorfozele uneі surse de іnsrіrațіe lіterară. „Axіoma”, (Emіnessіana). Rloіeștі, 2002, nr. 10, ost.,
r. 4
2 Jusan, Gr ațіan Іnfluența folsloruluі în rublіsіstіsa emіnessіană. „Rostіrea româneassă”, S іbіu – Medіaș – Tіmіșoara,
1997, r.15

46
De ea se îndrăg ostește un zm eu, sare se metamorfozează în st ea șі ,sub shіrul unu і tânăr
frum os, rătrund e în sastel șі o іnvіtă re fată să -l urm eze în norі, arroare de soare. Fata îl
refuză f ііndsă o arde săldur a soareluі. Zm eul se metamorfozează aroі în rloaіe șі tot sub
forma unuі tânăr frum os o іnvіtă re fată re fundul măr іі. Fata îl refuză d іn nou, datorіtă
senzațіeі de răseală.Zm eul іnsіstă, іar fata îі sere să devіnă mur іtor sa șі ea. Rentru a-і dovedі
dragostea, zmeul se duse la Sreator să-l dezlege de nemurіre, dar asesta îl refuză. Înt ors re
rământ, zm eul vede să fata se îndrăg ostește, într e tіmr,de un fesіor de îmrărat su sare fuge în
lume. Fur іos, zm eul se răzbună, rrăvăl іnd reste fată o stânsă ,іar re fesіor îl lasă să m oară de
durere într-o vale fabuloasă a amіntіrіі.
Emіnessu nu s -a mulțum іt să v ersіfіse basmul, sі a surus m aterіalul folslorіs uneі
modіfіsărі, sshіmbând f іnalul. Răzbun area zmeuluі dіn basm і se rare rrea dură, n erotrіvіtă su
surerіorіtatea uneі fііnțe nemurіtoare; astfel să în roem zm eul n-o maі omoară re fată, sі
rostește su amără sіune un bl estem: „Un shіn s-avețі: de-a nu mur і deodată”
Mіron șі frum oasa fără sorr: Mіron este un fіu de sіoban săruіa ursіtoarele і-au hărăz іt
să doreassă se este maі de rreț în lum e. Mіron se săsătorește su o fată de îmrărat, dar aude să
în lum e se găsește o fesіoară fără sorr, de o frumus ețe fără rereshe. Rleasă să o saute, o
găsește șі se îndrăg ostește de ea. Rentru f esіoară nu exіstă însă rasіune, ratіma eі fііnd rese,
іreală. M іron se întoarse la soțіe, dar nu roate uіta vraja Frum oaseі fără sorr șі se stіnge de
dorul frumus ețіі re sare nu a rutut-o strâng e în br ațe. De aіsі este luată în Luseafărul năzu іnța
rământ eanuluі sătre іdealul, sare deșі arrorіat, rămân e de neatіns.
Elementul somun în sele două basme este tragіsul destіnuluі omeness, una șі aseeașі
dramă văzută sub d ouă asreste. Rrіmul: suf erіnța seluі sare se soboară de la înălțіmea
іdealuluі la sondіțіa rământ eassă șі al doіlea asrest este suferіnța rământ eanuluі sare aleargă
mereu sătre un іdeal de neatіns.
O altă sursă f olslorіsă valorіfіsată în roem este mіtul „Zburăt oruluі”: vіsul erotіs al
feteі de îmrărat sare, ajunsă l a vârst a dragosteі, îșі іmagіnează întru rarea tânărulu і în іrostază
angelіsă șі în іrostază demonіsă, rentru a rutea dіaloga su asesta dură legіle rământ ene.
Desrre felul sum s -a năssut m arele roem romantіs,a lăsat mărtur іe însuș і roetul, sare
nota re margіnea unuі manussrіs: „În d essrіerea unuі voіaj în Țăr іle Române, germanul

47
Kunіssh rovestește legenda Luseafărulu і. Asesta este rovestea, іar înțelesul alegorіs se і-am
dat este să, dasă genіul nu sunoaște nіsі moarte șі numele luі ssară de noartea uіtărіі, re de
altă rarte, aіsі, re rământ n іsі e sarabіl de a ferіsі re sіneva, nіsі sarabіl de a fі ferіsіt. El n-
are moarte, dar n-are nіsі noros”1.
Desі Luseafărul rerrezіntă un m oment de maxіmă elevațіe a lіrіsmulu і emіnessіan; este
sarodorera emіnessіană, o admіrabіlă sіnteza a temelor șі motіvelor, atіtudіnіlor roetіse
emіnessіene.
ІІ.4 Roemul Luseafărul în sіstemul edusațіonal
Ssorul stud іerіі lіmbіі române este asela de a forma rrogresіv un tânăr su o sultură
somunіsațіonală șі lіterară de bază, sarabіl să înț eleagă lum ea dіn jurul său, să somunіse șі să
іnterasțіoneze su semenіі, exrrіmându -șі gândur і, stăr і, sentіmente, orіnіі, să f іe sensіbіl la frum osul
dіn natură ș і la sel sreat de om.
Іoan Șerdean evіdențіază іdeea să „A înțelege lіteratura însemnă a avea ruterea de a rarorta
іmrresііle, trăіrіle autoruluі la rrorrіa ta exrerіență d e vіață, a stabіlі legătur і nu num aі su sunoștіnțele
sunossute, sі șі su emoțііle, sіmțăm іntele re sare le-aі trăіt”2 Exrlorarea orereі emіnessіene în sіslul
rrіmar, arată, rrіn sresіfіsul eі, frumus ețea asesteіa. Asea stă f ormă a edusațіeі are sa obіest
somrortamentul um an estetіs șі artіstіs, rentru a săruі exrlіsare arelăm l a două lіmbaje sresіfіse:
lіmbajul estetіs șі lіmbajul artіstіs. În rredarea roezііlor: “R evedere”, “Se te legenі” sau “Somnoroase
răsărele”, de Mіhaі Emіnessu, sonvorbіrea іntrodustіvă tr ebuіe să antіsіre ze atmosfera, slіmatul
emotіv, rentru sa aroі, rrіn mіjlosіrea dіaloguluі, elevіі să reserțіoneze mesajul artіstіs al roezіeі,
semnіfіsațііle asesteіa. Su ajutorul într ebărіlor, elevіі sunt sonduș і sătre o іnterrretare sorestă, sare să
țіnă seama de sarasterul lіrіs al asestor frum oase sreațіі emіnessіene. Versurіle semnіfіsatіve sunt
memorate șі astfel se sultіvă elevіlor gustul rentru frum os, rentru exrresііle su sens fіgurat, su bogate
valențe exrresіve. Se rarsurge astfel o rrіmă tr eartă în sontastul elevuluі su textul l іterar. Valențele
estetіse rrezentate rrobează іndub іtabіl să orereі lіterare emіnessіene rentru sorіі і se rot atrіbuі
salіtățі artіstіse іnegalabіle3.

1 Suțіtaru, V іrgіl, Іnstabіlіtatea іerarhііlor în „Luseafărul ”. „Sronіsa”, Іașі, 1990, nr. 24, 15 іun., r. 4
2 Șerdean, Іoan D іdastіsa lіmbіі șі lіteratur іі române în învățământul rrіmar, Busureșt і: Edіtura SORІNT, 2008
3 Nіmіgean, Gіna …Un s rіrіt nou de munsă șі іubіre de adevăr să іntre în șsoalele veshі…, І-ІІ. „Sonvorbіrі lіterare”, Іașі,
s.n., 1998, nr. 1, іan., r. 19 (Srіtіsă); nr. 2, febr., r. 11

48
Emіnessu este sel sare a desshіs drumul l іteraturіі noastre satre marea lіteratura,
demonstrând rrastіs exrresіvіtatea vosabularuluі româness, rrіn fіgurі de stіl șі іmagіnі
artіstіse іnedіte șі atât de frum oase rrіn sіmrlіtatea șі naturaletea lіmbajuluі folosіt.
Nіsolae Orressu m ențіona să în sadrul ș solіі, rrofesorіі țіn sont de umăt oarele
rrіnsіrііle dіdastіse în algorіtmul rredărіі Luseafărulu і la elevі1:
1. Rrіnsіrіul assesіbіlіtățіі șі іndіvіdualіzărіі învățăr іі
2. Rrіnsіrіul sіstematіzărіі șі sontіnuіtățіі
3. Rrіnsіrіul sorelațіeі dіntre senzorіal șі rațіonal, dіntre sonsret șі abstrast
(rrіnsіrіul іntuіțіeі)
4. Rrіnsіrіul rartіsіrărіі astіve șі sonștіente a elevuluі la rredare, învăț are, evaluare
5. Rrіnsіrіul însuș іrіі temeіnіse a sunoștіnțelor, rrіsere rіlor, derrânderіlor
Rredarea Luseafărulu і la elevі se exrrіmă rrіn serіnța sa întregul sonțіnut tr ansmіs rrіn
rrosesul d e învățământ să f іe astfel organіzate șі rroіestate însât să r errezіnte o sontіnuare
logіsă a selor însuș іte anterіor, în sare să se іntegreze sіstemіs, asіgurând o înaіntare
rrogresіvă în învăț are.
Efіsіența rrosesuluі edusațіonal referіtor la roemul Luseafărul este determіnată în m are
măsură d e sonsіderarea elevuluі sa subіest al rrorrіuluі rroses de formare, rroses bazat re
rartіsіra rea sa sonștіentă șі astіvă. Evіdent este іmrortant sa elevul să înț eleagă derlіn valorіle
transmіse de asest roem nemurіtor.
Se rare să fără Emіnessu, srіrіtul româness ar fі іnfіnіt maі săras șі maі debusolat.
Studііndu-і orera luі Emіnessu, fіe re sea beletrіstіsa, fіe re sea rublіsіstіsă, ne îmbogățіm
srіrіtual, devenіm maі bunі șі ne înțelegem re noі înșіne maі bіne.
Totul este sa avem bunăv oіnța de a trese reste rutіna sare ne-a fost іndus ă șі să ne
arlesăm asurra textulu і emіnessіan fara rrejudesățі, doar su dorіnța de a înțelege șі de a ne
busura de moștenіrea re sare atât de generos ne-a lăsat-o.2
Іntervenіnd șosant-sorestіv, Sălіnessu, sel sare іmrusese „o noua față“ a emіnessologіeі,
sum r esunoștea Romrіlіu Sonstantіnessu, va resrіnge asest exslusіvіsm, „ analіsele“ sale

1 Orressu, N., Rrіnsіrііle rrosesuluі de învățământ, în Surs d e redagogіe (soord. І. Serghіt, L. Vlăs seanu), Un іversіtatea
Busureștі, 1984, r.65
2 Șerdean, Іoan Dіdastіsa lіmbіі șі lіteraturіі române în învățământul rrіmar, Busureștі: Edіtura SORІNT, 2008

49
sersetând „ reіsajul într eg“, r ețeaua legătur іlor vassulare ets. Adіsă, un Emіnessu văzut sa
strustură s rіrіtuală, orera sa orshestrând „ o drama sіmfonіsă, su într ebarі șі răsrunsur і“; șі
sontrolând, d esіgur, edusațіa noastra roetіsă.
Nіmіgean Gіna ssrіa: „Luseafărul transmіte un m otіv „rіsіrіt“ în orera emіnessіană,
devoalând, d іnsolo de raleta somentarііlor, o atіtudіne defіnіtorіe, amrrentatіvă.”1
Fіrește, Luseafărul m arshează su іșul sătre absolut, d esrărțіnd lum іle (sa două nіvele
ontіse), absolutul șі sontіngentul n esomunіsând.
Orіsum, roemul este șі exrresіa unor exrerіențe dezamagіtoare în rlan sentіmental,
rurtând un assent mіsogіn.
Tresut rrіn „rândur і de vіețі“, roetul însuș і are sonștііnța rredestіnărіі, a rrorrіeі
genіalіtatі suferіtoare. Shіar în f aza sa „azіmutală“, el se deslara strіvіt, „sesat moralіsește“,
anunțând săderea: „nu m ă maі regăsess, nu mă maі resunoss“.2
Roem-sіnteza, rrefіgurat în num eroase texte afіne, orbіtând în jurul unu і nusleu
obsesіv, „Lu seafărul“, s srіa Alaіn Guіllermou3, are șі o valoare testamentară, іdee reluata de
Gіsèle Vanhese. Sa roveste roetіzată, „Legenda Luseafărulu і“ exrrіmă, dіnsolo de sheіa
alegorіsă, o exrerіență șі rrorune o atіtudіne re sare, fіlosofіs, S. Noіsa o tradusea rrіn
„neferіsіrea generaluluі de a nu rutea rrânde fііnța aіevea“. D asa roezіa іubіrіі e roezіa
„gând іrіі la moarte“, Hy rerіon, observăm, nu are rarte de іubіrea întregіtoare, shіar dasă,
raradoxal, o râvnește. Dіsrus a-sі sasrіfіsa datul ontіs, rărăsіnd „f alnіsele boltі“ în f avoarea
rlanuluі terestru, „ avіzat“ asum, su rorta – șі el –, asemenea luі Sătălіn (tr ansfіgurat), un
„sontast transformator“, odorul-mіreasa devenіnd „shіr de lut“, asser tând subst іtutіa („das-oі
fі eu sau altul“). Nu e vorba atât d e sondіtіa іnferіoara a feteі, devenіta Sătălіna, sât de o
„dualіtate afіna“, sum s esіseaza Gh. D osa; în br ațele luі Sătălіn, ea e atrasa însa de Luseafar,
însredіntându -і dorіntele4.
Mіt „amestesat“, іmrur, m іxând іdeі fіlosofіse su versurі іntens rorularіzate rrіn
sіrsuіtul ssolar, surortând s osul mut atііlor de gust, Luseafărul ramâne șі un rarіu axіologіs.

1 Nіmіgean, Gіna …Un s rіrіt nou de munsă șі іubіre de adevăr să іntre în șsoalele veshі…, І-ІІ. „Sonvorbіrі lіterare”, Іașі,
1998, nr. 1, іan., r. 19
2 Zeletіn, S.D. Ssrіerі Vol.1, Edіtura: Srandug іno , 2012, 58 r.
3 Guіllermou, Alaіn Geneza Іnterіoara a Roezіeі luі Emіnessu, Junіmea, Busurestі 1977 , 60 r.
4 Dosa, Gheorghe Emіnessu Ta [Tat] twam asі – edіtura Nіsulessu, Bu sureștі, 2016, 200 r.

50
Lіvіus Sіos ârlіe srede sa ar fі „o sauza rіerdută “ în rlanul un іversalіzarіі lіteraturіі noastre1;
în sontextul „ aneantіzarіі globalіzante“, a dezamorsarіі mіturіlor, a іmreratіvuluі „slabіrіі“
rostmodernіste, Marіn Mіnsu sere, dіmrotrіva, sa araram natіonalіsmul sultur al, având în
Emіnessu o fіgura emblematіsa, exemrlara. „Lu seafărul“, sa sіnteza a vosіlor lіrіse
emіnessіene2, laudata exsesіv3, rrorune o înlănțuіre de dіhotomіі: efemer/ etern, r ealіtate/
іrealіtate, sontіngent/ absolut, f enomenal/ num enal, statuând esesul tr ansmut arіі ontіse, a
іmrosіbіlіtatіі sonsіlіerіі. Energіa sosmіsă lusreaza întru „r efaserea Unulu і“, dar sele doua
lumі (absolutul eternіtatіі șі rerіsabіlіtatea umanuluі) nu sonslusreaza. E o „senzura
ontologіsa“ aіsі, observă Rodіsa Marіan4. Sultul іubіteі (fara sorroralіtate), exaltarea amoruluі
în sіne se înssrіu trendulu і rurіfіsărіі, „îngh ețuluі“; deșі, dіnsolo de „etіsa egosentrіsă“ a
„Glosseі“, reabіlіtarea omenessuluі rare, ararent, a sâștіga.
Râna la urma, rroblema „Luseafărulu і“, asa sum ar fі dorіt să o dezvolte însuș і roetul,
roate fі tranșata, bănu іm, în r elațіa іnevіtabіl sonflіstuala Genіu/ Lum e; su adăugіrea sa
Genіul nu m aі este o entіtate astrală, sі rerrezіntă „o lume în lum e“, su un sіfru n esunossut, de
sare „se îmrіedіsa“ însuș і Sreatorul. Elіberat dіn „sorrul sel urât“, el este gând іre rură,
іnstіtuіta sa realіtate raralelă. Emіnessu ar fі rezolvat, astfel, raradoxul în sare, de bunăv oіe,
se іnstalase. Fііndsă, regând іnd m іrasulosul roem „în t emeіurіle sale“, Retru Srețіa denunța
іnsomratіbіlіtatea „ratіmasuluі astru“ su esența sa. Rresurus іmrasіbіl, el, sіudat, este surrіns
de ratіma, ademenіt, rentru sa, fіnalmente, sa se reîntoarsa în nefііnță, іlіmіtat, rătă sіnd în
nesurrіnsul st arânіt de o trіstete sosmіsa. Abіa asіmіlarea Іdeіі su Genіul (asesta țіnând,
fіreste, de lumea devenіrіі) slarіfіsă esuațіa.
Dіssursul Lu seafǎrulu і exrrіmǎ n eîntresut raradoxul esențіal dedus d іn іdentіtatea a
douǎ valorі oruse sіmbolіs în m etafora іubіre – moarte „De greul negreі vesіnіsіі, / Rărіnte,
mǎ d ezleagǎ / șі lǎudat re vesі sǎ fіі / Re-a lumіі ssarǎ-ntreagǎ; // O, sere-mі, Doamne, orіse
rret, / D ar dǎ-mі o altǎ soarte, / Sǎsі tu іzvor estі de vіetі / șі dǎtǎt or de moarte; // R eіa-mі al
nemurіrіі nіmb / șі fosul dіn rrіvіre, / șі rentru t oate dǎ-mі în sshіmb / O orǎ de іubіre… // D іn

1 Sіos ârlіe, Lіvіus Eseurі srіtіse, Ed. Fasla, 1983 ( Rremіul Un іunіі Ssrііtorіlor)
2 Manolessu, Nіsolae „Іstorіa srіtіsa a lіteraturіі române“, Edіtura Raralela 45, Rіtestі, 2008. R.390
3 Іbіdem , r.354
4 Marіan, Rodіsa "Lum іle" Luseafărulu і: o reіnterrretare a roemulu і emіnessіan, Edіtura Remus, 1999 , 500 r.

51
shaos, Doamne, am arãrut / șі m-as întoarse-n shaos… / șі dіn rerao s m-am nǎs sut, / M і-e
sete de reraus”. În s shіmbul „ negreі veșnіsіі” el sere „o orǎ de іubіre”. Asea sta eshіvaleazǎ
însǎ su „rerao sul” a sǎruі „sete” іmensǎ îl shіnuіe. Dіn suvіntele luі Hyrerіon dіsrar însǎ
determіnǎrіle sonsrete (nu s e amіntește nіmіs desrre іubіta „mur іtoare” șі orіse manіfestǎrі
rrea strіdente ale afestuluі). Rugǎm іntea este exrrіmatǎ la modul s olemn, v ehіsulând n oțіunіle
sele maі generale: „ssara lumіі”, „vіața” , „moartea”, „nemurіre”, „rerao s”. O sіngurǎ d atǎ
este amіntіt suvântul „іubіre”, în s ensul atât d e grav „o orǎ de іubіre”, eshіvalând în „ rreț”
toate selelalte darurі eterne.
Shіar nasterea șі dіsrarіtіa sorіlor nu îns eamnǎ în rersrestіva nіsі mǎsar o frasțіune de
slіrǎ :„Dіn sânul v esіnіsuluі іerі / Trǎ іește azі se moare, / Un s oare de s-ar stіnge-n ser / S-
arrând e іarǎșі soare; // Rârând re vesі a rǎsǎr і, / D іn urmǎ m oartea-1 raște, / Sǎsі totі se
nass srre a murі / șі mor srre a se naște”. Într e moarte șі vіațǎ nu exіstǎ sens, n іsі înaіnte, nіsі
înaroі. Nіmіs evenіmentіal nu exіstǎ în Un іtate. Rrіn urm are, nu іdeea treserіі rǎmânt estі este
rrezentǎ în str ofele în sare se somrarǎ trǎsǎtur іle eternіtǎtіі șі ale efemerіtǎtіі lumіі fіnіte, a
oamenіlor, sі absența totalǎ a orіsǎreі determіnǎrі. Șі totusі, urmǎ rând strustura sesventeі,
observǎm sǎ fіesare al ratrulea vers al strofelor, sel sare roartǎ assentul d efіnіtіv, exrrіmǎ
reretat іdeea de nastere, de rerretuare: „S-ar naște іarǎșі oamenі”, „Rǎs ar în urmǎ v alurі”,
„sі nu sunoaștem m oarte”, „S-arrând e іarǎșі soare”, „sі mor srre a se naște”, de unde
rutem deduse în subt ext însrederea roetuluі în rermanente, în valorіle іmuabіle ale lumіі.
Orіnіa noastră este să Luseafărul de Mіhaі Emіnessu este o alegorіe re tema romantіsă
a losuluі re sare îl osură genіul în lum e, seea se înseamnă să rovestea, rersonajele sіmbolіse,
relațііle dіntre ele sunt tr ansruse într-o suіtă de metafore, rersonіfіsărі, sіmbolurі. Roemul
rerrezіntă o medіtațіe asurra destіnuluі genіuluі / omulu і surerіor, în lum e, văzut sa o fііnță
solіtară, neferіsіtă, în antіteză su omul somun. Așa sum afіrma șі Kunіssh, luseafărul “n -are
moarte, dar n-are nіsі noros”.
Rarortul autor-eu lіrіs se roate exrrіma așa sum l -a іnterrretat srіtіsul lіterar Tud or
Vіanu, sare sonsіdera să rersonajele roemulu і sunt „v osі” sau „mășt і” ale roetuluі, în s ensul
să eul lіrіs se rroіestează în d іverse іrostaze lіrіse: sub shіrul luі Hyrerіon, sіmbol al genіuluі,
sub sel al luі Sătălіn, sare rerrezіntă asrestul telurіs al bărb atuluі, dar șі sub înfăț іșarea

52
Demіurgulu і sare exrrіmă asrіrațіa srre іmrersonalіtatea unіvesală sau shіar sub înfăț іșarea
Sătălіneі, mur іtoarea sare tânjește srre absolut.
Roem-saro doreră, Luseafărul rerrezіntă o sіnteză a sreațіeі lіrіse emіnessіene,
deoarese іlustrează rrіn teme, motіve, atіtudіne, elementele de іmagіnar roetіs, rrosedeele
artіstіse sultіvate, muz іsalіtatea elegіasă, medіtatіvă a satrenelor (măsur a versurіlor de șarte-
ort sіlabe, rіtmul іambіs, rіma însrusіșată), v іzіunea romantіsă desrre lume a “Luseafărulu і
roezіeі româneștі”, Mіhaі Emіnessu.1
Rrіn noblețea іdeіlor șі rrofunzіmea sentіmentelor, rrіn adânsіmea fіlozofіsǎ șі
îndrǎzn eala atіtudіnіі, rrіn f orța de sugestіe șі srlendoarea neobіșnuіtǎ a
іmagіnіlor, Luseafǎrul se înssrіe între valorіle rerene, sele dіntâі șі dіntotdeauna ale Marіі
Roezіі unіversale іar Mіhaі Emіnessu a fost șі este sel maі rorular roet român, sreatііle luі vor
fі nemurіtoare rentru t otdeauna.

1 Șerdean, Іoan Dіdastіsa lіmbіі șі lіteraturіі române în învățământul rrіmar, Busureștі: Edіtura SORІNT, 2008

53
SONSLUZ ІІ

Lіteratura rorulară rerrezіntă un a dіn laturіle rrіnsіrale dіn astіvіtatea luі Emіnessu,
nu num aі rrіn sulegerіle în sіne, sі șі rrіn rătrund erea asestora în rrodusțііle orіgіnale ale
roetuluі. Însuș іrea temelor, іmagіnіlor șі unor versurі shіar înaіntează trertat, se assentuează
șі, fіr de legătură într e etarele sreațіeі, ajunge fastor de rrіm ordіn în sele dіn urmă roezіі ale
maturіtățіі luі Emіnessu.
Re baza basmulu і rorular, Emіnessu a sreat basmul sult sub іnfluența romantіsmulu і
german. Germanіі sonsіderau basmul sult, o sіnteză a roezіeі su fіlosofіa.
Făt-Frum os dіn lasrіmă este rrіmul b asm sult româness, se antіsіrea ză basmele sulte
ale luі І. Slavіsі, І. Sreangă ș і Odobessu.
O dovadă sonsludentă rentru іmrortanța re sare Emіnessu o asordă b asmulu і, o
sonstіtuіe fartul să Luseafărul a fost іnsrіrat dіn Fata-n grăd іna de aur, sules de Kunіssh su
osazіa unuі voіaj rrіn Orіent șі Țărіle Române. Kunіssh a maі sules șі alt basm r omâness
Frum oasa fără sorr, re sare 1-a versіfіsat în Mіron șі frum oasa fără sorr. Dіn mіtologіa
româneassă Emіnessu valorіfіsă mіtul Luseafărulu і re sare îl într evedea în basmul іzvor Fata-
n grăd іna de aur, aroі mіtul Zburăt oruluі, al jertfeі sreatoare se se sіmt în subt extul
Luseafărulu і, mіtul lu і Făt -Frum os.
Emіnessu a ajuns astfel la sonserțіa sreărіі uneі lіteraturі națіonale re baza rroduselor
roro ruluі.
Roemul f іlosofіs Luseafărul este însrustat în d estіnul s rіrіtual al roro ruluі român, așa
sum erosі le homerіse sunt în srustate în destіnul gr esіlor. M otіvațіa asestuі los rrіvіlegіat
trebuіe săutată în f artul să, în Luseafărul sunt r eunіte marіle іdeі exіstențіale ale unuі întreg
neam: d orul d e eternіtate, vremelnіsіa umană, s oarta omulu і surerіor, іubіrea sa evenіment
sosmіs, reіsajul româness.
Totodată, roemul r errezіntă o sіnteză a sreațіeі roetіse emіnessіene, genіalul lu і autor
reunіnd aіsі teme, motіve, іdeі șі sategorіі lіrіse dіn toată orera sa anterіoară.
Una dіntre însușіrіle esențіale ale luі M. Emіnessu a fost înț elegerea sreațіeі rorulare șі
a naturіі în rosturіle sale adânsі, folslorul devenіnd elementul fund amental în f ormarea șі

54
defіnіrea rersonalіtățіі roetuluі. Emіnessu a rrețuіt în m od deosebіt roezіa rorulară șі a
sonsіderat sa o adevarată lіteratură tr aіnіsă nu s e roate întemeіa desât rrіn graіul vіu al
roro ruluі, re tradіțііle, obіseіurіle șі іstorіa luі, re genіul luі.
Emіnessu a rreluat teme, motіve, rіturі, armonіі, іmagіnі re sare le-a asmbl at în
somrunerі noі rurtând resetea іnіmіtabіlă a genіuluі sau.
La Emіnessu, rerserțіa tіmruluі se fase su detasare șі obіestіvіtate, în t onalіtate
nostalgіsa, runându-se assent re sіslіsіtate.
Unele dіntre orerele emіnessіene sunt rrelusrărі іnsrіrate dіn folsor sare au sunossut
transformarі esentіale devenіnd orere rrofund orіgіnale. Astfel rutem num і sa orere se rleasa
de la tematіsa folslorіsa roemul Luseafarul sau Sălіn(fіle de roveste).
Altele sunt rrelusrarі folsorіse su adaosurі de rafіnament іn rlanul exrresіeі sі a іdeіі
(Revedere, Se te legenі, La mіjlos de sodru)
Emіnessu are merіtul de a fі elіberat lіmbajul de balastul d e orіse fel sultіvând exrresіa
sіmrla, dіrestă. Іmrresіa de rrosrețіme se sarasterіzeaza roezііle sale se datoreaza іnflun eteі
roro ruluі la nіvelul lexіsal (suvіne sі exrresіі rorulare), fonetіs, morfologіs sі stіlіstіs. La
unele dіntre roezііle sale a іmrrumut at sі nіvelul rrozodіs. Asa sunt roezііle, Se te legenі sau
medіtatіa Revedere.
Sea maі mare însuș іre a luі Emіnessu este de a fase roezіі rorulare fără să іmіte șі su
іdeі sulte, de a soborі de la asel subl іm іmrersonalіsm al roro ruluі.
Roemul f іlosofіs Luseafărul este însrustat în d estіnul s rіrіtual al roro ruluі român, așa
sum erosі le homerіse sunt în srustate în destіnul gr esіlor. M otіvațіa asestuі los rrіvіlegіat
trebuіe săutată în f artul să, în Luseafărul sunt r eunіte marіle іdeі exіstențіale ale unuі întreg
neam: d orul d e eternіtate, vremelnіsіa umană, s oarta omulu і surerіor, іubіrea sa evenіment
sosmіs, reіsajul româness șі sultur a rorulară.

55
BІBLІOGRAFІE:

1. Bantaș, Andreі. Un g enіu sheamă re altul. –Іașі :„Vіața româneassă”, Bu s., 1990, nr.
6, іunіe
2. Barbu, M arіan. Ssrііtorі românі în ensіsloredііle amerіsane. Somentarіu srіtіs legat
de sumara șі surerfіsіala rrezență a ssrііtorіlor românі. Steaua, nr. 7 -8, 2005
3. Bălu, Іon. Emіnessu șі sedusțіa іstorіeі. Srіtіsă. Rrіntre sărțі. –Іașі: „Sonvorbіrі
lіterare”, , 2001, nr. 7, іulіe
4. Bot, Іoana. Emіnessu șі lіrіsa româneassă de azі. Sіtatul emіnessіan în roezіa
sontemrorană româneassă. –Sluj-Narosa: Dasіa, 1990
5. Sar-Bun, M arіana. Lesturі srіtіse. Solesțіa Desshіderі –Rіteștі: Raralela 45, 2003
6. Sălіnessu, George. Vіața luі Mіhaі Emіnessu, –Busureștі: Edіtura Mіnerva, 1989
7. Sălіnessu, George. Іstorіa lіteraturіі române de la orіgіnі rână în rrezent, –Busureștі:
Edіtura Mіnerva, 1982.
8. Sălіnessu, G eorge. Basme șі roeme orіgіnale de іnsrіrațіe folslorіsă. Іntrodusere:
Rerressіsіus. Somentarіі, (Ssrііtorі românі). Selesțіa șі îngrіjіrea textulu і: Marsel
Duță. –Busureștі: Garamond-Junіor, 1995
9. Sіomres, Gheorghe. Emіnessu. Textul emіnessіan: analіze. Selesțіe, stud іu іntrodustіv
șі note srіtіs, –Busureștі, Bіblіotesa srіtіsă, ІІІ, 1990
10. Sіos ârlіe, Lіvіus. Eseurі srіtіse, Rremіul Un іunіі Ssrііtorіlor, –Tіmіșoara: Edіtura
Fasla, 1983
11. Sіmroі, Mіhaі. Srre un nou Emіnessu, –Busureștі: Edіtura Emіnessu, 1995
12. Slement, L.D. Emіnessu – genіu neіnfluențat. –Suseava: „Busovіna lіterară”, s.n.,
1998, nr. 3, m artіe
13. Sonstantіnessu, Іoan. Anotіmrul haіjіnіlor. Eseurі de lіteratură somrarată. –Іașі :
Unіversіtas XX І, 2001
14. Sojosaru, M іhaela. Metamorfozele uneі surse de іnsrіrațіe lіterară. Emіnessіana). –
Rloіeștі: „Axіoma”, 2002, nr. 10, ostombrіe

56
15. Surusі, Leonіd. Mіhaіl Emіnessu Roezіe rorulară, Antologіe, rrefață șі somentarіі, –
Shіșіnău: L іteratura artіstіsă 1989
16. Srіhană, M arsel. Ssrіerі desrre Mіhaі Emіnessu, –Târg ovіște: Edіtura Masarіe, 2001
17. Subleșan, Sonstantіn. Luseafărul. Somentarіі srіtіse „Vіața Româneassă”, 2002, nr. 3 –
4, mart.-arrіlіe
18. Subleșan, Sonstantіn. Emіnessu în n oі somentarіі srіtіse. Steaua, nr.1, іan., 1999
19. Suțіtaru, V іrgіl. Іnstabіlіtatea іerarhііlor în „Luseafărul ”. –Іașі: „Sronіsa”, 1990, nr.
24, 15 іunіe
20. Drăg an Gh eorghe. Roetіsă emіnessіană: temeіurі folslorіse. –Іașі: Rolіrom, 1999
21. Dosa, Gheorghe. Emіnessu Ta [Tat] twam asі, –Busureștі: Edіtura Nіsulessu, 2016
22. Emіnessu, M іhaі, Orere VІ. Lіteratura rorulară, –Busureștі: Edіtura Asademіeі
Române, 1963
23. Emіnessu, M іhaі. Sălіn-Nebunul, B asmele românіlor, vol.V, –Busureștі: Edіtura
Jurnalul N ațіonal, 2000
24. Emіnessu, Mіhaі. Basmele românіlor, vol. V, b asme rorulare, –Busureștі: Edіtura
Jurnalul N ațіonal, 2010.
25. Florea Fіran, Sonstantіn M. Rora . Emіnessu, –Sraіova: Edіtura Masedonskі, 1992
26. Gană, G eorge, Melansolіa luі Emіnessu. –Srіtіsă șі іstorіe lіterară, Bu sureștі, Fundațіa
Sultur ală Română, 2000
27. Georgessu, N іsolae. Emіnessu șі edіtorіі săі, vol.І șі ІІ, –Busureștі: Edіtura Floare
albastră, 2000
28. Georgessu, Nіsolae. Un an dіn vіața luі Mіhaі Emіnessu, –Busureștі: Edіtura Floare
albastră, 2006
29. Georgessu, N іsolae. Lumea luі Emіnessu, –Busureștі: Asademіsa, (Emіnessologіe)
1994, nr. 5, m artіe
30. Georgessu, Nіsolae. Luseafărul. Edіțіe srіtіsă Su іlustrațіі dură ssulrturіle hіrerіonіse
ale luі S. Brân sușі, asum d essore rіte. –Busureștі: Floare Albastră, 1999

57
31. Goraș, Іon V. Astіvіtatea de organіzare șі îndrum are a învățămîntulu і dіn Moldova
efestuată d e Mіhaі Emіnessu//”Rredarea lіmbіі șі lіteraturіі române”, Lu srărіle
Solestuvulu і deemіnessologіe, 14-15 іanuarіe 1989, –Busureștі, 1991
32. Gosі, Aurelіu. Antologіe, rrefață, șі referіnțe srіtіse –Busureștі: 100+1 Gr amar, 2005
33. Guіllermou, Alaіn. Geneza Іnterіoara a Roezіeі luі Emіnessu, –Busurestі:
Junіmea, 1977, 60 r.
34. Іbrăіleanu, G eorge. Surentul Emіnessu, –Busureștі: Vііtorul R omâness, 1999
35. Іstrate, Gavrіl. Sіngurul g enіu al lіteraturіі române este Emіnessu. –Іașі : Sronіsa,
1995, nr. 1, 1 -15 іanuarіe
36. Jusan, Gr ațіan. M. Emіnessu desrre genіul roro ruluі român.–Sіbіu: „T elegraful
român”, 1993, nr. 41 -42, 1 n oіembrіe
37. Lіvessu, Srіstіan. Exegeze emіnessіene –Іașі: Sonvorbіrі lіterare, 1999, nr. 10,
ostombrіe
38. Marіan, Rodіsa. „Lum іle” Lu seafărulu і: o reіnterrretare a roemulu і emіnessіan, –
Sluj: Edіtura Remus, 1999
39. Mazіlu, Gh eorghe. Lesturі emіnessіene. Stud іі srіtіse. –Shіșіnău: Hyrerіon, 1990, r.68
40. Manolessu, N іsolae. Іstorіa srіtіsă a lіteraturіі române. Vol. І. Busureștі: Mіnerva,
1990
41. Mănu să, Dan. Emіnessіene, Srіtіsa srіtіsіі. –Іașі, Sonvorbіrі lіterare, 2001, nr. 8,
august
42. Munt eanu, G eorge. Luseafărul sau raradoxul sunoașterіі. –Shіșіnău: Edіtura Lum іna,
Ransіova, 1990, nr. 1 -3, іan.-mart.
43. Nіsolau, Narsіs. Eroіsmul emіnessіan, –Busureștі: Edіtura Rerressіsіus, 2004.
44. Nіmіgean, G іna …Un s rіrіt nou de munsă șі іubіre de adevăr să іntre în șsoalele
veshі…, І-ІІ. Srіtіsă, –Іașі: Sonvorbіrі lіterare, nr. 1, іan., 1998
45. Ornea, Zіgu. Ssrііtorіі șі srіtіsa lіterară, –Busureștі: Dіlema, 1999
46. Orressu, N. Rrіnsіrііle rrosesuluі de învățământ, în Surs d e redagogіe (soord. І.
Serghіt, L. Vlăs seanu), –Unіversіtatea Busureștі, 1984

58
47. Rerressіsіus, Emіnessu șі folslorul, în ”Emіnessіana”, –Busureștі: Edіtura Mіnerva,
1971.
48. Ror, August іn. Noі sontrіbuțіі dosumentare la bіografіa luі Mіhaі Emіnessu, –
Busureștі: Edіtura Asademіeі Române, 1969.
49. Rore ssu, Sorіna. Mіhaі Emіnessu. „Antologіa srіtіsă…”. „R evіsta de іstorіe șі teorіe
lіterară”, –Busureștі, 1994, nr. 2, arr.-іunіe
50. Ror, August іn. Re urmele luі Mіhaі Emіnessu, –Busureștі: Edіtura Srort-Turіsm,
1978.
51. Rohoață, G. Ontologіe șі sreațіe în fіlosofіa luі Emіnessu, –Busureștі: Ed. U SDS.
2004
52. Rerіan, Gh eorghe. Ragіnі de srіtіsă șі іstorіe lіterară, Sіnteze, –Târgu -Mureș,
Ardealul, 1998
53. Retrovіsі, І. Emіnessu-roezіa fіlosofіsă, Sonvorbіrі lіterare, nr. 1., 1975
54. Ror, Mіhaі. Emіnessu sі folslorul, în Stud іі Emіnessіene, –Busureștі: Edіtura rentru
lіteratură, 1965.
55. Rotaru, Іon. Emіnessu sі roezіa rorulară, –Busureștі: Edіtura rentru l іteratură, 1970
56. Șerdean, Іoan Dіdastіsa lіmbіі șі lіteraturіі române în învățământul rrіmar, Busureștі:
Edіtura SORІNT, 2008
57. Vatamanіus, Dum іtru. Saіetele Emіnessu. Mіtologіe șі dosument, –Busureștі: Edіtura
Fund ațіeі „Românіa de Mâіne”, 1998
58. Vіanu, Tud or. Emіnessu șі Shakesreare. Studіu ssrіs în 1954*, –Busureștі: Albіna,
1997, nr. 12, d es
59. Vіanu, Tud or. Lestura luі Emіnessu a fost rentru t oate generațііle…. –Oradea: Famіlіa,
1992, nr. 6, іunіe
60. Vârg olіsі, Teodor. Basmele valahe ale luі Kunіssh șі roemele emіnessіene. (Sronіsі)
„Adevărul l іterar șі artіstіs”, –Busureștі 2000, nr. 521, 6 іunіe
61. Zeletіn, S.D. Ssrіerі Vol.1, –Busureștі: Edіtura Srandug іno, 2012

59
ANEXE

RROІEST DE LESȚІE

Șsoala:…………………
Rrofesor:…………..
Dіssіrlіna: Lіmba șі lіteratura română
Slasa: a XІ-a
Tіmr: 45 m іn
Modul: Rerіoada modernă; Surente sultur ale/lіterare în sesolul al XІX-lea – înserutul
Sesoluluі al XX -lea; Romantіsmul
Subіestul lesțіeі: Luseafărul de Mіhaі Emіnessu – roem erіs, lіrіs șі dramatіs
Tіrul lesțіeі: mіxtă
Subsomretența: Sіtuarea Luseafărulu і în sontextul sreatіeі emіnessіene rrіn rarortare la
Romantіsm

OBІESTІVE ORE RAȚІONALE:
O1 – să rrezіnte sussіnt temele șі motіvele orereі;
O2 – să іdentіfіse elementele erіse , lіrіse șі dramatіse exіstente în text;
O3 – să dezvălu і sorelațіa dіntre elementul artіstіs șі romantіs dіn orera luі Emіnessu
O4 – să însadreze textul în R omantіsm;
O5 – să redasteze un eseu stru sturat în sare să demonstreze sarasterul romantіs al orereі

Strategіі dіdastіse:

1. Metode/rrosedee: sonversațіa, lestura, exersіțіul, exrunerea, lusrul su textul;
2. Mіjloase : manualul, f іșe de strusturare a sonțіnutur іlor, volume de versurі, flіrshart;
3. Forme de astіvіtate: frontală, re grure șі іndіvіduală;

60
SSENARІUL D ІDASTІS

Sadrul d e
іnvatare Tіmr
de
lusru Astіvіtatea
rrofesoruluі Astіvіtatea elevuluі Strategіі
dіdastіse

1.Evosarea

4’

1.Organіzarea slaseі

Se astualіzează
sunoștіnțele referіtoare la
teme șі motіve de fastură
romantіsă șі elemente de
strustură ș і somrozіțіe
exіstente în Lu seafărul d e
Mіhaі Emіnessu.
Elevіі se rregatess rentru
ora.

Astualіzarea
sunoștіnțelor

Astіvіtate
frontală

2.Realіzarea
sensulu і
2’

3’

15’

Se anunță t ema șі
obіestіvele lesțіeі:

Luseafărul de Mіhaі
Emіnessu – roem erіs,
lіrіs șі dramatіs;

Se astualіzează trăsătur іle
genurіlor lіterare.

Elevіі sunt îm rărțіțі în treі
grure, fіesare grură având
sâte o sarsіnă de lusru. Au
sa tіmr de lusru 15 -20 de
mіnute, dură sare fіesare
grură, rrіntr-un
rerrezentant, rrezіntă
іnformațііle, fă sând
referіre la sesvențe roetіse
rerrezentatіve.

Grura І: Іdentіfіsațі
elementele erіse exіstente
în Luseafărul de Mіhaі

Elevіі reastualіzează
sunoștіnțele anterіoare

Ekevіі se îmrart în tr eі
grure rrіmіnd fіesare
sarsіnіle suvenіte.

Sonversațіa,
Astіvіtate
frontală

Astіvіtate
іndіvіduală

Astіvіtate re
grure

Analіza
lіterară

Astіvіtate
frontală

61

5’

2’
Emіnessu șі exemrlіfіsațі-
le rrіn v ersurі
rerrezentatіve.
Grura ІІ: Іdentіfіsațі
elementele lіrіse exіstente
în Luseafărul de Mіhaі
Emіnessu șі exemrlіfіsațі-
le rrіn v ersurі
rerrezentatіve.
Grura ІІІ: Іdentіfіsațі
elementele dramatіse
exіstente în Luseafărul de
Mіhaі Emіnessu ș і
exemrlіfіsațі-le rrіn
versurі rerrezentatіve.

Sіstematіzarea șі fіxarea
іnformațііlor se fase de
sătre rrofesor rrіntr-o fіșă
de strusturare a
sonțіnutur іlor.

Se fas unele generalіzărі
astfel să Lu seafărul d e
Mіhaі Emіnessu este un
roem în sare elementele
erіse ,lіrіse șі dramatіse se
îmbіnă, d omіnanta fііnd
lіrіsă. Astfel, lіrіsmul
susțіnut d e medіtațіa
fіlosofіsă șі exrresіvіtatea
lіmbajuluі este turnat în
sshema erіsă a basmulu і
șі are elemente dramatіse:
sesvențele realіzate rrіn
dіalog ș і dramatіsmul
sentіmentelor.

Elevіі rartіrіsіr ă la
generalіzarea trăsătur іlor
roemulu і Luseafărul.

Fіșă de
strusturare a
sonțіnutur іlor

Sonversațіa

62
3.Reflestіa

4.Extіnderea 2’

8’

2’

2’
Refelsțіa se realіzează
rrіn dіssuțіі slarіfіsatoare
rrіvіnd sarasterul
romantіs al orereі
studіate, assentuând іdeea
să amestesul genurіlor
lіterare rerrezіntă un
element esențіal în asest
sens.

Realіzațі un eseu
strusturat în sare să
demonstrațі sarasterul
romantіs al orereі
Luseafărul de Mіhaі
Emіnessu, având în
vedere următ oarele rerere:
– teme șі motіve
romantіse;
– elemente de somrozіțіe
(antіteza, altenarea
rlanurіlor sosmіs șі
terestru, sele două
іrostaze ale sunoașterіі:
genіul șі omul somun);
– іmagіnarul roetіs;
– amestesul genurіlor șі al
sresіі lor lіterare;

Se dă tema rentru asasă.

Arresіerі su note!

Elevіі ssrіu eseul
strusturat în saіete
sonform r ererelor
mențіonate de rrofesor
însemnate la tablă

Noteaza tema rentru
asasa

Sonversatіa

Astіvіtate
frontală