Mizeria Istoricismului Si Critica Doctrinelor Pronaturaliste

Mizeria istoricismului apare in cadrul unei serii care pune la îndemâna cititorului din Europa Centrală si de Est, in particular a celui român, scrieri inaccesibile inainte de 1989 pentru că toate împreună, si poate fiecare separat, ar fi avut un efect dizolvat asupra totalitarismului.

Consider ca volumul Mizeria istoricismului pot fi simple note introductive menite să ofere cititorului un minimum de informatii care să ajute la deschiderea usilor potrivite în lumea scrierilor filosofice, sociale, politice.

Scopul scrierii de fata este să incerce să producă o inelegere filosofică a acestei atitudini popperiene.

Filozofia properiana are un caracter antiautoritar privid anumite reguli ce trebuiesc respectate pentru citirea textelor.

In capitolul IV Critica doctrinelor pronaturaliste sunt prezentate doctrinele istoricismului si punctele lor comune cu doctrinele antinaturaliste. Sunt ilustrate 2 pozitii adoptate de cei care cred in existenta unei legi a evolutie si implicatiile folosirii unor termeni specifici fizicii astronomici in sociologie.

In opinia mea toate stiin1ele teoretice ori generalizatoare utilizeaza aceeasi metoda, fie acestea sunt stiinte ale naturii ori stiinte sociale. Metoda tuturor stiintelor este metoda selectiei prin eliminare in care lupta pentru supravietuirea unei teorii este foarte severa.

In primul rand una dintre metodele prezentate ,metoda invers deductiva a lui Mill,este un procede de reducere a generalizarilor la legi.Atat Mill cat si alti istorici opereaza orientarile ca si cand acestea ar fi neconditionate,asemeni legilor.

Eroarea fundamentală a istoricismului o constituie ,,Legile sale de dezvoltare" care se dovedesc orientări absolute care nu depind de conditii initiale si ne poartă intr-o anumită direcție a viitorului.

Autorul apreciază că se poate spune că mizeria istoricismului este mizeria lipsei de imaginatie deoarece este de neconceput pentru istoricist sa-si imagineze conditiile in care ar disparea orientarea sa favorită.

Consider ca si in cadrul metodei explicării prin reducere ori deducere prin ipoteze deseori modelele teoretice sunt apreciate drept lucruri concrete, rezultand că acest tip de greseala este unul comun.

In al doilea rand paralela intre domeniul social si lumea fizici, in legatura cu problema complexitatii concluzioneaza că prezicerile unui fenomen fizic sau social sunt la fel de dificile datorită complexitătii lor si prejudecata de la care se porneste conform caruia situatiile sociale sunt mai complexe decat cele fizice.

Autorul pune in discutie posibilitatea utilizirii in stiintele naturii si cele sociale a metodei zero care presupune construirea unui model plecând de la presupozitia de ralionalitate completă din partea indivizilor implicati si a estimării devierilor comortamnetului propriu-zis pornind de la comportamentul model utilizat ca un fel de coordonati zero.

In concluzie diferenta intre metodele unor stiinte teoretice ale naturii si unele sociale au dificutatil specifice corelate cu aplicarea metodelor cantitative si in special a celor de masurare.

in concluzie autorul exprimi opinia sa

De ademenea, in acest capitol autorul sustine că teza unitătii metodei stiintifice poate fi extinsa in anumite limite si in domeniul stiintelor istorice aducand argumente in acest sens si explicând in acelasi timp si argumentele care pot fi aduse impotriva analiyei explicatiei istorice facuti acesta.

Din perspectiva logicii situatiei in istorie si a interpretarii faptelor autorul prezintă punctele de vedere ale istoricistilor si critică cu argumente pozitia acestora.

Dupa parerea mea acest domeniu este cA modelele individualiste depre entităti colective trebuie să fie completate cu modele ale situatiilor politice precum si ale trasnsformătilor sociale de genul progresului stiintific sau industrial.

In ultima parte a capitolului IVeste prezentata o teorie a progresului stiintific si industrial prin care autorul exemplifică ideile pe care le-a dezvoltat pe parcursul intregului capitol cu privire la logica situtiei si individualismul metodologic care se mentine influentat de psihologie

Pe parcursul capitolului s-au cautat atat cauzele cat si efectele unor teorii pentru a se ajunge la esenta lucrurilor.