Mixul de promovare se poate structura astfel [305833]

[anonimizat] o abordare globala a politicii de comunicare si de vanzare a firmei, asigura o buna corelare intre toate activitatile promotionale desfasurate si tine cont de conditiile concrete din interiorul organizatiei si de concurenta. In felul acesta se poate maximiza potentialul de comunicare si pot fi atinse obiectivele propuse.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]., intreprinderea moderna trebuie sa aiba permanent in vedere caracterul lor complementar(pct si vg) o [anonimizat]-o [anonimizat].

Publicitatea

Publicitatea reprezinta astazi un mijloc promotional tot mai des folosit de aproape orice intreprindere. Desi consturile necesare pentru realizarea ei nu sunt deloc reduse ( din contra, s-ar putea spune ca publicitatea este cea mai costisitoare modalitate de promovare ), tot mai multe anunturi publicitare sunt destinate consumatorilor (actuali si potentiali) vizati de diferitele firme ce actioneaza pe o anumita piata. [anonimizat] a cresterii intensitatii firmelor deja prezente pe piata cu aceasta activitate promotionala.

Fara sa beneficieze de o [anonimizat], importantei si locului sau in activitatea intreprinderii ( in politica de piata a acesteia), [anonimizat], publicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta ( nepersonala) – orala sau vizuala – a [anonimizat] , marca sau firma de catre orice sustinator ( platitor identificat). [anonimizat] o cuprinzatoare informare a [anonimizat], [anonimizat]-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de cumparare.

Caracteristic publicitatii este faptul ca ea reprezinta un mijloc de comunicatie de masa. [anonimizat], intrucat (2pct) [anonimizat], [anonimizat] (pct si virgula ) raporturile intre emitatoru mesajului (interprinderea) [anonimizat] (presa, radio, televiziune etc.).

Formele de materializare a publicitatii, [anonimizat] comunicatii eficiente in cadrul mediului economico-social, al pietei, in vederea modificarii atitudinilor si comportamentului consumatorilor. Acestui principal scop ii sunt subordonate o serie de obiective specifice (2pct) sustinerea procesului de vanzare prin crearea unei imagini favorabile fata de firma si produsele sau serviciile sale in randul consumatorilor potentiali (pct si virgula ) facilitatea patrunderii pe o piata noua sau atragerea de noi segmente de consumatori ( pct si vg) lansarea pe piata unui nou produs sau serviciu (pc si vg) introducerea unui nou pret (tarif) (pc si vg) sporirea vanzarii unui produs sau serviciu prin prelungirea sezonului de consum, prin marirea frecventei de inlocuire si a modalitatilor de utilizare a produsului.

Prin obiectivele urmarite si mijloacele folosite, activitatea de publicitate trebuie sa contribuie si la educarea consumatorilor influentand, in acest fel, volumul si structura consumului, obiceiurile de cumparare si de consum in sensul rationalitatii acestora. Raportata la conditiile unor piete diferite, ea va trebui folosita diferentiat, adecvandu-si continutul, mijloacele si formele de desfasurare potrivit cerintelor si specificului acestor piete.

Formele publicitatii

Odata cu dezvoltarea activitatii economice, cu evolutia relatiilor de piata si in conditiile sporirii concurentei intre agentii pietei si produsele oferite de acestia, s-au modificat si diversificat si formele concrete de realizare a publicitatii. Acestea pot fi grupate in functie de o serie de criterii validate de practica publicitatii si anume (2 pct)

In functie de obiect, publicitatea poate fi de produs sau serviciu, de marca si institutionala.

Publicitatea de produs sau serviciu reprezinta forma cea mai familiara si mai fecvent utilizata in practica publicitara (pct si vg) in esenta , ea urmareste stimularea cererii de consum pentru produsele sau serviciile la care se refera. In practica, se disting cateva forme particulare ale acesteia (2pct)

Publicitatea de informare, care urmareste stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata unui nou produs sau serviciu (pcsiv)

Publicitatea de conditionare*, avand ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marca, pune accentul pe conditiile de prezentare ale acestora care pot identificarea lor in masa oferte (pct si vg) acest gen de publicitate este folosit in timpul perioadei de crestere si de maturitate din ciclul de viata al produselor, ca si in situatiile in care pe piata exista produse similare, substituibile sau concurente (pc si vg)

Publicitate comparativa, forma relativ recenta, utilizata pentru compararea directa a unor produse sau servicii aflate in relatii de concurenta pe o anumita piata (pcsivg) desi in unele tari aceasta forma de publicitate este interzisa prin lege, la ea se recurge, in mod subtil, destul de frecvent de catre multe firme pe anumite piete externe

Publicitatea de reamintire, folosita in scopul intaririi efectului unor actiuni de publicitate anterioare, respectiv, al pastrarii interesului pentru un produs, un serviciu, o firma etc. in randul consumatorior, chiar si in perioadele de maturitate din ciclul de viata al acestora.

Publicitatea de marca, axata pe evidentierea marcii sub care produsul sau serviciul este oferit pietei, s-a impus in conditiile multiplicarii neintrerupte a marcilor sub care intreprinderile isi prezinta produsele.

Publicitatea institutionala are ca principal obiectiv instaurarea in randul publicului a unei atitudini favorabile si de atasament fata de firma si de oferta sa. Ca si in cazul publicitatii axate pe produs, publicitatea institutionala poate fi de informare, de conditionare si de reamintire.

Dupa aria geografica de raspandire a mesajuui, publicitatea poate fi locala, regionala, nationala si internationala. Publicitatea locala se efectueaza,de regula, de unitatile comerciale cu amanuntul, de cele prestatoare de servicii etc., care au o piata locala de desfacere. Publicitatea regionala este desfasurata deopotriva de firmele producatoare si comerciale cu activitate de piata circumscrisa spatiului geografic al unei regiuni. Publicitatea nationala este sustinuta, cu precadere , de intreprinderi producatoare si firme comerciale sau prestatoare de servicii cu raza de actiune la nivel national. In ceaa ce priveste publicitatea internationala, desfasurata in forme variate, aceasta este larg utilizata de intreprinderile producatoare exportatoare, de firmele de comert exterior si de diferiti agenti intermediari care actioneaza in comertul international.

Dupa natura pietei, publicitatea intreprinderilor producatoare, comerciale sau prestatoare de servicii – publice sau private – poate fi diferentiata in functie de faptul daca ea se adreseaza consumatorului final, utilizatorilor industriali sau diferitelor categorii de intermediari.

Dupa tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natura factuala – punand accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului sau serviciului si de naturala emotionala – vizand exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului, pentru stimularea cererii utilizandu-se sloganuri de tipul cea mai buna marca din lume, produsul preferat in …etc. (ghilime

Dupa efectul intentionat, publicitatii i se poate atribui fie o actiune directa, cu un efect imediat, fie o actiune intarziata, cu efecte ce se vor produce in timp.

Dupa sponsor, publicitatea se diferentiaza in functie de agentul finantator, care poate fi producatorul, intermediarul si alti agenti economici.

In functie de influenta exercitata asupra cererii, publicitatea poate fi destinata fie influentarii cererii primare la nivelul produsului, stimuland consumul unui anumit produs in general, fie influentarii unei cereri selective, contribuind la deplasarea curbei cererii pentru o anumita marca.

Tehnici si mijloace publicitare

Mesajul publicitar care urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate, in functie de tipul produsului sau serviciului , de psihologia celor carora se adreseaza etc. (2pct) el constituie ^^fructul^^ unor activitati deopotriva creative, de imaginatie s.a, care asigura o imbinare eficienta a unui sir de elemente psihologice, sociologice, economice etc.

De remarcat ca progresele inregistrate in domeniile psihologiei si sociologiei au permis stabilirea unei legaturi tot mai clare intre comunicatia publicitara si diferitele stiluri de viata ale consumatorilor si, pe aceasta baza, au fost definite diferite tipuri de mesaje publicitare, frecvent si cu succes utilizate de intreprinderile moderne.

Caracterizand diferit demersul publicitar al agentilor pietei, aceste tipuri de mesaje se particularizeaza atat prin exploatarea unor resorturi psihologice de mare profunzime ale destinatarilor vizati, cat si prin extrema varietate a tehnicilor utilizate.

Diferentierile pot fi cu usurinta descifrate chair si din sumara prezentare a principalelor tipuri de mesaje^, respectiv (2pct)

Mesaje functionale – caracterizate printr-un ton transant, punand in evidenta performantele produsului si pretul acestuia

Mesaje de relatie – concepute in asa fel incant consumatorului ii sunt redate marturii si scene din propria viata cotidiana, prin care sa-si explice si justifice alegerea unui produs sau serviciu

Mesaje de evidentiere a marcii – care subliniaza autoritatea ^^morala^^ si ^^sociala^^ a firmei si in acelasi timp certifica notorietatea acesteia

Mesaje de implicatie sociala – sugereaza si incita consumatorul sa urmeze un anumit model social si sa se integreze intr-o comunitate fondata pe anumite arhetipuri sociale si, eventual, chiar pe anumite mituri

Mesaje contemplare – care presupun contemplarea unui obiect prezentat ca fiind perfect, sacralizat si scos in afara realului, fara nici o referinta la un context de utilitate practica a lui

Mesaje narcisiste – in care consumatorul este prezentat astfel cum ar dori sa fie, ca standard de viata si originalitate

Mesaje fantastice – care sugereaza ca produsul sau serviciul are capacitatea sa ofere o evadare din real, intr-un mediu de consum cu satisfactii si placeri maxime

Mesaje mitice – care presupun consumatorului impliniri fabuloase , de natura mistica.

Tipologia mesajelor utilizate in practica publicitatii pe plan mondial este insa mult mai variata, demonstrand, pe de o parte, puterea de imaginatie a creatorilor de mesaje publicitare, pe de alta parte, plularitatea de criterii ce pot fi invocate in procesul elaborarii continutului si formei lor.

Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ, in ordine , presa, radioul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioara si cea directa, la care se adauga cea efectuata prin tiparituri ( cataloage, pliante, prospecte, brosuri,calendare), utilizate atat pentru bunurile de consum si cele de utilizare industriala, cat si in domeniul prestarilor de servicii.

Presa, atat cea cotidiana cat si cea periodica, reprezinta in prezent ^^media^^ principal de transmitere a mesajelor publicitare, iar atunci cand este corect folosita are un randament excelent. Ratiunile care precumpanesc in decizia de alegere a presei ca ^^media^^ de publicitate sunt legate, de regula, de caracteristicile de baza ale acesteia intre care (2pct) difuzarea teritoriala, momentul aparitiei, tirajul, pretul de vanzare al spatiului, calitatea imprimarii s.a.

Presa cotidiana ramane cel mai folosit media de publicitate in majoritatea tarilor lumii, datorita avantajelor pe care le ofera si anume (2pct) flexibilitatea, prestigiul de care se poate bucura un anumit cotidian, aria vasta de difuzare, posibilitatea de a stapani si dirija expunerea anunturilor.

Presa periodica ofera, la randui ei, numeroase si variate posibilitati de vehiculare a mesajelor publicitare datorita diversitatii sale, iar, intrucat se adreseaza unor segmente bine determinate de cititori, ea asigura selectivitatea socio-profesionala a mesajului transmis si o receptivitate in general sporita a destinatarului vizat. La acestea se adauga o calitate de regula superioara a reproducerilor si utlizarea culorilor , care permit o mai buna scoatere in relief a mesajelor.

Actiunile de publicitate prin presa (cotidiana sau periodica) se realizeaza in principal sub forma anununtului publicitar propriu-zis, bazat pe afirmatia simpla, pe indemn si pe efectul repetitiei asupra cititorului.

Elementele componente ale anuntului publicitar sunt (2pct) ilustratia,textul si sloganul. Ilustratia are rolul de a spori efectul anuntului prin captarea atentiei si prin elemente informative sugestive si explicative ale mesajului pe care il contine. Textul, ca element al anuntului publicitar, poate fi conceput in forme diferite (2pct) text informativ, text prin care se urmareste crearea unui anumit sentiment si atasament fata de produs sau serviciu, fata de o anumita firma sau marca, text pentru publictate editoriala. Sloganul publicitar, componenta esentiala a textului, este o formula scurta, usor de retinut si capabila sa atraga atentia(pctsibg) in medie, se compun din 4-8 cuvinte, incluzand, de regula, marca produsului (serviciului) sau a firmei,

Eficienta unui anunt publicitar depinde si de marimea anuntului, de amplasarea sa in pagina si de frecventa aparitiei. Marimea anuntului trebuie privita in raport cu dimensiunile publicatiei in care va aparea si nu ca marime absoluta.

In sfarsit, pentru a fi retinut de cititorii publicatiei in care apare, un anunt trebuie sa aiba o frecventa de aparitie corelata cu periodicitatea suportului (publicatiei) respective. In acelasi timp,trebuie avut in vedere ca eficienta unui anunt creste odata cu frecventa de aparitie, dar numai pana la un anumit punct, dupa care sporirea frecventei nu se mai justifica economic.

Radioul, ca urmare a utilizarii lui in masa, constituie un alt media de publicitate care acopera in mod rapid si cu regularitate cea mai mare parte a publicului. Intre avantajele oriferite, se pot mentiona (2pct) selectivitatea (diferentierea pe categorii de ascultatori, in functie de ora transmiterii si de programul difuzat), costuri moderate , flexibilitate si mobilitate (pct si vg) utilizarea radioului ca media de publicitate prezinta insa dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor, ascultatorii facandu-si doar o imagine partiala si numai de moment asupra obiectului mesajului.

Televiziunea reprezinta suportul publicitar care a cunoscut expansiunea cea mai rapida in zilele noastre, fiind si unul din cele mai recente media de publicitate. Ea asigura o combinatie unica a sunetului, imaginiii si miscarii. Impresia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacatoare, posibilitatea unei difuzari repetate la ore de maxima audienta, se numara printre avantajele publicitatii efectuate prin televiziune. Principal dezavantaj fiind costurile ridicate de realizare si difuzare a programelor publicitare.

Cinematograful ocupa un loc aparte, dar modest, in ansamblul mijloacelor publicitare. El face parte dintr-o categorie specializata de suporturi publicitare, relativ costisitoare, care nu-si poate identifica bine ^^subiectii^ asupra carora actioneaza. Mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a doua categorii de filme (2pct) filmul de documentare comerciala, a carui durata este pana la 30 de minute, si filmul publicitar propriu-zis, cu o durata de pana la 5 minute, la care se adauga spoturile publicitare cu o durata de cateva secunde.

Publicitatea exterioara include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor publicitare si insemnelor luminoase. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei simple si concise, menite sa stimuleze vanzarea unor produse si servicii, sa mentina interesul publicului pentru o marca sau firma si sunt considerate ca fiind eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto specifica centrelor comerciale, zonelor de mare interes turistic etc. Principalul lor dezavantaj consta in concizia mesajului transmis publicului.

Cea mai importanta forma de publicitate exterioara se realizeaza prin afisaj, inclusa de regula in categoria suporturior publicitare prin tiparituri. Afisul, principal suport publicitar, se adreseaza marelui public, deci fara a avea o putere de selectivitate a acestuia.

In categoria suporturilor publicitare prin tiparituri se cuprinde, de asemenea, editarea de cataloage, pliante, prospecte, brosuri, agende si calendare.

Catalogul constituie un suport publicitar, de dimensiuni variabile, cu un continut general sau special, folosit ca instrument de prezentare a activitatii unei intreprinderi, firme etc.

Pliantul, prospectul si brosura sunt incluse in sfera publicitatii realizate prin tiparituri si utilizate pe scara larga in activitatile promotionale ale intreprinderii moderne. Aceste suporturi, nu numai ca largesc continutul informational-promotional al mesajului publicitar transmis, dar prin elementele specifice anuntului publicitar – ilustratie, text si slogan – redate cu mijloace tipografice specifice si originale, urmaresc sa stimuleze interesele cititorului la o parcurgere integrala, sa-l incite in efectuarea actului de cumparare.

Agendele si calendarele, ca mijloace publicitare, au, in majoritatea cazurilor, semnificatia de cadou publicitar(pctsivg) modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de variate iar oferirea este legata de anumite evenimente.

Publicitatea directa implica actiunea de comunicatie avand ca obiectiv informarea si atragerea clientului potential spre un produs sau loc de vanzare, utilizand ca suport de comunicare expedierea unei scrisori personale, transmiterea la sediul ori domiciliul clientului potential a unor brosuri sau prospecte, prin stabliriea unui contact telefonic, prin distribuirea de pliante in locurile de vanzare.

Promovarea vanzarilor

In literatura de specialitate, prin promovarea vanzarilor se intelege, cel mai adesea, folosirea mijloacelor si tehnicilor de stimulare, impulsionare si crestere a vanzarilor de bunuri si servicii ce formeaza oferta intreprinderilor. In anumite cazuri, tehnicile de promovare pot servi si scopului de a completa actiunile publicitare, contribuind astfel la intregirea si intarirea imaginii si prestigiului intreprinderii in cadrului mediului sau social-economic, in cadrul pietei. In esenta, promovarea vanzarilor corespunde unui ansamblu de tehnici prin care se urmareste ^^imbogatirea^^ ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul produsului, al pretelui si al distributiei, pe o perioada limitata de timp, tinand seama de obiectivele comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fata de concurenta^.

Indiferent de natura mijloacelor si tehnicilor utilizate, actiunile de promovare a vanzarilor trebuie sa raspunda unor obiective precise, integrate organic in politica promotionala. Practica demonstreaza ca se pot stabili simultan mai multe obiective, care trebuie insa sprijinite prin mijloace si tehnici specifice fiecaruia in parte.

Promovarea vanzarilor comporta o vasta varietate de tehnici destinate sa stimuleze pe termen scurt cererea pietei. Dintre acestea cateva se detaseaza prin frecventa lor 2pct)

Tehnici de promovare ce urmaresc sa sporeasca cererea in randul consumatorilor (bonuri de reducere sau cupoane, oferte speciale, premii si esantioane)

Tehnici de promovare in randul utilizatorilor (reduceri de preturi, cadouri, diverse avantaje)

Tehnici de promovare in cadrul retelei de distributie (remize asupra unor cantitati de marfuri, bonificatii asupra produsului, scutirea de unele cheltuieli publicitare)

Tehnici de promovare a vanzarilor in randul consumatorilor si a utilizatorilor

Acestea urmaresc sa incurajeze sau sa stimuleze consumatorii sa sprijine un magazin cu amanuntul sau sa incerce un anumit produs

Cupoanele sau bonurile de reducere sunt folosite pentru a stimula pe consumatori, fie sa incerce un produs nou, sau unul deja existent pentru a creste volumul vanzarilor, sau in scopul de a introduce alte marimi sau de a evidentia particularitatea noului ambalaj. Cuponul da dreptul posesorului la o reducere determinata asupra pretului normal al produsului. Economiile obtinute in acest mod pot fi scazute din pretul de cumparare sau oferite ca bani cash. Natura produsului este primul considerent in promovarea cuponului.

Un studiu realizat in acest scop a evidentiat ca mandria si satisfactia datorate economiilor obtinute prin folosirea cupoanelor si cunoasterea pretului real al produsului erau determinati cei mai importanti de folosire a cuponului ^

Utilizarea cupoanelor prezinta mai multe avantaje dintre care semnalam (2pct)

Reclamele tiparite pe cupoane sunt adesea mai eficiente decat reclama nepromotionala pentru a crea constientizarea. In general, cu cat se ofera mai mult numerar pe cupon, cu atat se face mai bine recunoasterea produsului

Cupoanele reprezinta o modalitate de a-i rasplati pe prezentii utilizatori ai produsului, de a-i castiga pe fostii utilizatori si de a incuraja cumparaturile efectuate in cantitati mari

Prin intermediul cupoanelor se da posibilitatea producatorilor sa stabileasca daca acestea au ajuns pe piata tinta, deoarece acestia primesc inapoi cupoanele.

Cupoanele prezinta insa si unele inconveniente si anume (2pct)

Sunt situatii cand poate aparea frauda (pctsivg) termenul de amortizare uneori este foarte indepartat. S-a constatat ca aproximativ 10-15 % din cupoanele acceptate sunt destul de greu amortizate.

Valoarea cuponului a inceput sa se reduca, pe de o parte ca urmare a numarului mare de fabricanti care le ofera, iar de pe alta parte datorita consumatorilor care au invatat sa nu le cumpere fara sa li se ofere stimulente.

Magazinele nu dispun de un stoc suficient de mare de produse dintre cele pentru care s-a emis cupoane. Aceasta situatie poate produce rea vointa atat fata de magazin cat si fata de produs^

Desi folosirea cupoanelor, ca tehnica de promovare a vanzarilor, se preconizeaza ca va creste in urmatorii ani, comerciantii trebuie sa aiba in vedere faptul ca eficienta lor ar putea sa le scada interesul.

Demonstratiile se refera la prezentarea comentata a calitatilor unui produs (cu degustarea acestuia, daca este cazul) sau in incercarea lui practica. Producatorii le folosesc temporar, fie pentru a incuraja folisrea de proba si vanzarea produsului, sau pentru a arata modul cum functioneaza produsul. Intrucat costurile sunt ridicate, demonstratiile sunt utilizate rar, doar cand doreste promovarea anumitor tipuri de produse cum ar fi (2pct) produse de curatat, cosmetice etc.

Expunerea la punctele de cumparare. (Prezentari de marfuri)

In aceasta categorie sunt incluse expunerile de produse in vitrine, pe tejghele, pe rafturi, reclame in afara magazinului, autoservire. Vitrina repezinta ^^cartea de vizita^^ a unui magazin. Are rolul de a atentiona si stimula dorinta de cumparare.

Etalarea in vitrine urmareste printre altele (2pct)

Redarea unor imagini de calitate

Cunoasterea pretului

Prezentarea tipurilor de marfuri care se vand in magazin.

Oferirea de mostre. (Prima de esantion)

Aceasta tehnica se pare ca este cea mai scumpa dintre toate tehnicile de promovare a vanzarilor, deoarece productia si distributia prin canale ca (2pct) livrarea prin posta, livrarea din usa in usa, distribuirea in magazine, distribuirea cu ambalaje, atrage dupa sine costuri foarte mari.

Cu toate acestea, comerciantii folosesc mostrele gratuite din mai multe motive (2pct) sa stimuleze probarea (verificarea) produsului, sa sporeasca volumul vanzarilor in etape de inceput ale ciclului de viata al produsului sau pentru a obtine distributia dorita. Pentru proiectarea unui esantion gratuit, comerciantii trebuie sa ia in considerare o serie de factori cum ar fi (2pct) sezonul, caracteristicile pietei, raclama anterioara etc. Nu se recomanda sa fie folosita in cazul produselor mature sau a celor cu cifra mai mica de afaceri.

Frime (recompense)

Recompensele sunt articole oferite gratuit sau la un cost minim pentru a incita publicul la o actiune determinata.

Ele pot atrage pe clientii concurentilor, pot introduce diferite marimi ale produsului existent, pot oferi varietate la alte eforturi promotionale si pot stimula loialitatea cumparatorilor. Inventivitatea este necesara, daca o oferta trebuie evidentiata si capata un numar important de compensatii, recompensa trebuie adaptata atat la publicul tinta cat si la imaginea sortimentului**.

Oferte „cents-off”

Cand se foloseste o asemenea oferta, cumparatorii primesc o anumita suma din pretul fixat pe eticheta sau pachet. Similar cu cupoanele, aceasta tehnica poate fi stimulent pentru a incerca produsul, pentru a mari vanzarile pe termen scurt si de a promova produse in afara sezonului. Prezinta avantajul ca poate fi usor controlata, dar are si dezavantajul ca daca este folosita o perioada indelungata de timp, reduce pretul acelui produs chiar si pentru clientii care ar dori sa cumpere la pretul stabilit initial.

Concursurile consumatorilor

La baza acestor concursuri sta promisiunea obtinerii unui castig substantial, de catre cei care participa la o competitie prin care se urmareste evidentierea unor calitati de observare, de perspicacitate, de creativitate ale participantilor. Concursurile pot fi folosite impreuna cu alte metode de promovare a vanzarilor, ca de exemplu cupoanele.

Premiile sunt folosite pentru a accelera vanzarea unei linii de marfuri. Pentru aceasta tehnica producatorul ofera compensatii suplimentare distribuitorului

Concursuri de vanzare, urmaresc sa motiveze distribuitorii, pe vanzatorii cu amanuntul si personalul de vanzare prin realziari deosebite. Un avantaj al metodei este ca se poate realiza participarea tuturor celor implicati in distributie. Cu toate acestea rezultatele sunt temporare, iar preturile sunt , de obicei, ridicate.

Cadoul comerciantului, este un premiu oferit de producator, vanzatorului cu amanuntul care cumpara o anumita cantitate de marfa de la el. Aceasta tehnica se foloseste pentru a obtine eforturi speciale din partea vanzatorului cu amanuntul de etalare in mod corespunzator a marfii. Mai este folosita si pentru a se atrage noi distribuitori si pentru accelerarea vanzarii unor cantitati mai mari de marfa.

Relatii publice

Relatiile publice constituie relativ recent ca o activitatea distincta, desfasurata de intreprinderi, insitutii, organisme publice ș.a din tarile cu o economie dezvoltata, implica din partea intreprinderii cultivarea unor contacte directe, realizate consecvent si sistematic cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea altor intreprinderi din tara sau strainatate, cu mass media, cu reprezentanti ai puterii publice, lideri de opinie etc., in scopul obtinerii sprijinului acestora in efortul de pastrare si dezvoltare a intereselor sale.

Ca domeniu dinstinct de activitate al agentilor economici, relatiile publice se inscriu intre instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicatie in societatea contemporana, intrunind totodata si veritabile atribute promotionale.

Mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt foarte variate: editarea de brosuri si jurnale de intreprinderi, organizarea de manifestari, acordarea de interviuri si publicarea de articole, crearea si difuzarea de filme,starea de stiri, informatii despre intreprindere si oferta sa etc^.

In cadrul publicului intern se includ, in general toate categoriile de personal angajate in activitatea proprie a unei intreprinderi. Actiunile de relatii publice adresate acestora urmaresc crearea unui climat favorabil de munca, a unei colaborari permanente in scopul desfasurarii unei activitati performante si profitabile, a cunoasterii in detaliu a intregii activitati a firmei, a produselor si serviciilor ce alcatuiesc oferta acesteia. In acelasi timp, prin actiunile de relatii publice adresate publicului intern, conducerea intreprinderii poate cunoaste opiniile si sugestiile propriilor salariati, a caror valorificare ar conduce la perfectionarea activitatii sale.

In ceea ce priveste publicul extern, acesta este format din numeroase segmente spre care intreprinderea isi indreapta oferta sa si fata de care trebuie sa-si particularizeze formele si instrumentele de actiune, potrivit specificului si reactiilor posibile ale acestora. Principalele segmente de public extern pentru o intreprindere sunt: consumatorii, agentii economici, institutiile, asociatiile profesionale etc.

Corespunzator specificului fiecarei categorii de public in parte si apeland la mijloace moderne de comunicatie , intreprinderea are la dispozitie, pentru desfasurarea activitatii de relatii publice, un intreg ansamblu de tehnici si instrumente de actiune. In general, tehnicile de comunicatie utilizate in aceasta privinta urmaresc stabilirea unui contact cu ansamblul agentilor publici si economici.

Activitatea de relatii publice contribuie la realizarea a numeroase obiective ale intreprinderii, intre care:

Sporirea increderii consumatorilor in oferta intreprinderii

Lansarea de noi produse pe piata

Revitalizarea, repozitionarea si relansarea produselor pe piata

Crearea sau mentinerea interesului consumatorilor pentru o categorie de produse

Consolidarea pozitiei intreprinderii pe piete diferite

Informarea consumatorilor in legatura cu largirea posibilitatilor de utilizare a produselor

Completarea mesajelor publicitare

Informarea, influentarea si atragerea liderilor de opinie

Formarea imaginii unei intreprinderi

Diferentierea ofertei intreprinderii de cea a concurentei

Stimularea cererii de marfuri si de servicii ^

Indiferent de mijloacele si tehnicile folosite, activitatea de relatii publice trebuie organic corelata cu celelalte variabile promotionale, incadrate dintr-un program unitar, cu o viziune globala. In acelasi timp, trebuie avut in vedere ca eficienta actiunilor de relatii publice depinde in buna masura, de nivelul calitativ al intregii activitati desfasurate de intreprindere.

Utilizarea marcilor

Istoria mai veche sau mai recenta a utilizarii marcilor in activatatile promotionale^ marcheaza eforturile producatorilor si comerciantilor de imbogatire si imobilare a arsenalului instrumentelor de actiune in cadrul pietei, concretizate in noi modalitati de comunicare cu consumatorii. Deseori suprasolicitata si exagerata, rareori ignorata, considerata adesea ca un veritabil capital, alteori ca bunul cel mai pretios al unei intreprinderi, marca este utilizata deopotriva ca mijloc de identificare si comunicare.

Pentru a satisface deopotriva obiectivele si interesele intreprinderii si consumatorilor, o marca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati – ce-i confera si forta promotionala -, intre care*:

Perceptabilitate ridicata, imprimata de caracterul lizibil, estetic si armonios al marcii

Omogenitatea in raport cu ansamblul mijloacelor de comunicatie si al elementelor mixului de marketing

Distinctie, respectiv, un plus de originalitate care sa-i sporeasca perceptibilitatea in raport cu alte marci

Putere de evocare, determinata de caracteristicile produselor ce vor fi promovate

Personalitate, conferita de simboluri capabile sa-i asigure viabilitate

Capacitate de memorizare, asigurata de accentuarea unor semnificatii majore care sa excluda eventuale confuzii

Concepute in forme grafice dintre cele mai diverse** si purtatoare de mesaje izvorate din calitatile mentionate, universul marcilor este circumscris unor functii majore, intre care: semn de propietate a marcii si identificarea produsului, mijloc de garantare, recunoastere si diferentiere, modalitate de cercetare a calitatii produsului.De adaugat existenta si a altor optiuni de natura tactica; menite sa largeasca campul de actiune al agentilor pietei in domeniul utilizarii marcilor; semnificative in acest sens sunt folosirea franchisei si a drepturilor derivate.

Manifestari promotionale

Intre instrumentele promotionale, larg utilizate de intreprinderile moderne, se inscriu in prezent si participarile la manisferari cu caracter expozitional si sponsorizarea.

Participarea la manifestari cu caracter expozitional se realizeaza prin organizarea de pavilioane si standuri proprii la targuri, expozitii si saloane (locale, regionale, naponale sau internationale), organizarea unor expozitii itinerante etc.

Abordate intr-o viziune de marketing, manisfestarile expozitionale si-au alaturat, in timp, pe langa functia comerciala initiala, pe cea de comunicatie, de dialog intre agentii pietei, devenita in prezent precumpanitoare. Aceasta noua functie a transformat manifestarile expozitionale in veritabile si puternice medii de comunicatie – insumand intreg ansamblul mijloacelor promotionale – facand sa sporeasca interesul intreprinderilor fata de acest gen de activitate. Intr-adevar, simpla participare a unei firme cu un stand propriu la o manifestare expozitionala reprezinta o actiune promotionala cu un efect pozitiv incontestabil.

Datorita valentelor promotionale deosebite, a crescut numarul si diversitatea tematice a acestor manifestari, frecventa cu care sunt organizate, s-au multiplicat obiectivele urmarite de intreprinderi* si, in consecinta, a aparut necesitatea unei abordari coerente si formularea unei strategii distincte privind participarea la manifestari expozitionale..

Pe planul rezultatelor economicem, participarea la manifestari expozitionale se apreciza prin prisma contractelor incheiate, a volumui de comenzi inregistrate, a clientilor noi contactati, in vanzarea unor produse si servicii pentru prima data, in obtinerea unor preturi mai bune.

Sponsorizarea. O alta modalitate, de data relativ recenta, utilizata de firmele mari, puternice, o reprezinta sustinerea financiara au unor manifestari publice, in scopul de a-si fac cunoscute marelui public marcile sub care isi ofera produsele si serviciile pe piata.

Firmele sustinatoare sunt cunoscute sub numele de sponsori, iar modalitatea ca atare – sponsorizare. Interactiunea dintre firmele sponsor si agentii sponsorizati are ca premiza de baza existenta unor obiective comune de comunicatie in cadrul activitatilor de piata.

Fortele de vanzare

Fortele de vanzare se alatura celorlalte instrumente promotionale, contribuind la o maniera mult mai concreta la atingerea obiectivelor comerciale ale intreprinderii. Aceasta componenta promotionala este specifica si se dovedeste mult mai importanta in cazul intreprinderilor din domeniul produselor industriale, a caror oferta se adreseaza unei clientele specializate, restranse (utilizatori si distribuitori).

Printre obiectivele fortei de vanzare se enumera: identificarea pietelor potentiale, definirea profilului clientilor si localizarea lor geografica, actiuni de mechandising in reteaua de distribuitori, prospectarea pietei, negocierea ofertei si incheierea de contracte.

Fortele de vanzare ale unei intreprinderi devin operationale odata cu constituirea lor. Mecanismul de actiune si eficienta lor sunt conditionate de rezolvarea unor probleme legate de obiectivele urmarite, dimensiunea, modalitatile remunerare si evaluarea rezultatelor obtinute. Optiunile in aceasta privinta vor purta insa amprenta strategiei de comunicatie specifica fiecarei intreprinderi*.

Obiectivele vor fi fixate in termeni cantitativi; ele vor fi precizate pentru perioade de timp determinate, repartizate intre sectoare de vanzare si familii de produse,dar si ajustate in functie de potentialul zonelor in care intreprinderea actioneaza.

Dimensiunile fortei de vanzare sunt stabilite in conformitate cu obiectivele urmarite si resursele disponibile, in asa fel incat sa asigure o cat mai buna acoperire a pietei;

Remunerarea personalului incadrat in fortele de vanzare se realizeaza prin stabilirea de salarii fixe, comisioane, acordarea de stimulente materiale etc.

Evaluarea rezultatelor, efectuata periodic, are menirea de a verifica modul in care fortele de vanzare si-au atins obiectivele fixate.

Alaturi de obiectivele comerciale si promotionale cu care sunt investite, fortele de vanzare personifica totodata o intreaga serie de atribute purtatoare ale imaginii intreprinderii: o reprezinta pe langa clientii sai, dialogheaza cu acestia si le sadeste sentimentul increderii in calitatea si utilizarea produselor si serviciilor oferite, contribuie la crearea imaginii de marca.

URSUS

2.1 Scurt istoric

Istoria este cea care autentifica valorile, iar istoria celei mai bune beri a romanilor reprezinta mai mult decat o simpla traditie.Este in primul rand o experienta acumulata in decursul anilor, o continua perfectionare dusa mai departe de pasiunea oamenilor.

Istoria celor 125 de ani a facut ca Ursus un brand puternic, a desavarsit un gust unic, perfect echilibrat si a dat calitatea recunoscuta a celor mai bune beri romanesti.

Începuturile berii Ursus se înregistreaza în 1878. La aceasta dată, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul ursului.

Între anii 1909-1912 s-au construit clădirea principală cu secțiile de fermentare, pivnițele, secțiile de umplere a sticlelor și butoaielor, clădirile secției de mașini și ale celei de fierbere, precum și birouri sau locuințe. După modernizare, fabrica de bere a funcționat sub denumirea „Fabrica de bere Czell”, după numele ultimului proprietar Czell Friedrich. La acel moment, în clădirea din Cluj se producea numai bere, iar malțul venea de la concernul „Dr. Wilhelm Czell” din Brașov, din care făcea parte și fabrica.

În perioada interbelica, în anul 1929, fabrica de bere din Cluj urma sa poarte numele nou infiintatei intreprinderi “Ursus – Fabricile de Bere Unite din Cluj”. În perioada nationalizarii, in anul 1948, Ursus a primit denumirea “Fabrica de Bere Inainte”. După lucrările de investiții din 1958, modernizarea a mers in pas cu îmbunătățirea procesului de productie. În aceasta perioada, s-a implementat și procesul de pasteurizare a berii.

Dupa 1989, Ursus a cunoscut un progres accelerat. Relansarea mărcii a venit o data cu privatizarea și achizitionarea fabricii S.C. Ursus S.A. in anul 1992. Începand cu 1994, începe distribuția catre zone invecinate Clujului, precum si în Bucuresti si în Constanța. În 1994 se lanseaza berea Ursus Premium Pils în sticla Euro, aceasta fiind prima bere romaneasca ce poarta denumirea de “Premium”, dar si prima bere româneasca a cărei imagine publicitara a fost sustinuta de reclama TV. În 1995 se lanseaza Ursus Pils care avea să înlocuiască Berea Blonda Speciala. Fabrica de bere Cluj a fost prima fabrica din România care a produs bere Pils. Anul 1996 aduce o alta premiera nationala, Ursus Premium Pils devenind prima bere românească ambalată în doză. În 1996, South African Breweries din Johanesburg preia S.C. Ursus S.A. Aceasta achizitie a insemnat o noua strategie care a facut din Ursus una dintre cele mai bine vândute beri de pe piața românească.

2.2 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate este producerea bauturilor alcoolice ( bere).

Ursus Breweries S.A, subsidiara SABMiller, are in 2007 o cota de piata de 25,4%, fiind pe locul doi de pe piata de bere din Romania si are patru fabrici care contribuie la acest fapt ( Brasov, Timisoara, Buzau , Cluj-Napoca), avand in total peste 1300 de angajati.

Ursus Breweries S.A se prezinta ca o firma consolidata, pe o piata in plina transformare, intr-un mediu concurential fara precedent in tara noastra dar remarcabil este faptul ca produsul , berea, suta la suta romaneasca este apreciata de clienti si respectata de concurenta. Garantia ca povestea’’berii de aur ‘’ va continua si ca nu poate fi in viitor decat tot una de succes este proiectia strategiei de dezvoltare, de diversificare a productiei, de ridicare a calitatii prin tehnologii la cele mai inalte standarde internationale. Strategia coerenta este cea care a determinat realizarea in bune conditii a procesului de privatizare, retehnologizare concomitent cu aplicarea tehnologiilor de ultima ora , in conditii noi ale economiei de piata.

Este limpede de altfel ca in peisajul economic brasovean Ursus a insemnat si inseamna istorie, traditie , profesionalism. Fie activitate de turism, culturala sau manifestari economico-industriale Ursus s-a alaturat si se alatura acestor evenimente.

2.3 Fabricarea berii

Fabricarea berii este procesul prin care se transforma apa si granele in bere printr-un procedeu de fermentare. Calitatea apei este extrem de importanta. Apa tare produce o bere blonda amara, apa moale o bere lager. Hameiul sau combinatii cu grau sunt folosite ca cereale. Pregatirea cerealelor prin uscare pentru fermentare este numita maltuire. Granele sunt lasate in apa pana cand incoltesc. Incoltirea sau germinatia nu este lasata sa se termine natural ci este intrerupta fie prin uscare fie prin prajire in cuptoare.

Orzoaica
Orzoaica a fost una din granele principale de mii de ani. Cu cat prajirea maltului este mai de durata, cu atat este mai inchisa berea la culoare. Berea de orzoaica sau grau are un gust dulceag.

Hamei
Hameiul este o ierbacee cataratoare ce arata ca un amestec intre trunchiul de pin si anghinare. Aroma amara, uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului.

Drojdia
Zaharurile din maltul de bere sunt convertite in alcool, de drojdie. Drojdii diferite fermenteaza zaharurile inspre arome diferite. Pentru berea normala este folosita drojdia de fermentare rapida, drojdia de fermentare lenta e folosita pentru berea slab alcoolica.

Procesul de fabricare a berii incepe prin germinatia granelor, apoi trecerea amestecului prin apa fierbinte pentru a obtine maltul. Acesta e apoi fiert si se adauga hameiul. Fermentatia incepe prin adaugarea drojdiei. Dupa fermentare amestecul este lasat in tancuri pentru imbunatatiri sau imbatranire. Drojdia si hameiul sunt uneori adaugate in procesul de fermentare secundar.

Etapele procesului de fabricatie a berii Ursus sunt urmatoarele :

Macinarea maltului proces mecanic, se realizeaza cu moara de macinare a maltului

Plamadirea maltului are ca scop solubilizarea componentilor solubili ai maltului, prin amestecare cu apa si in prezenta enzimelor din malt

Filtrarea mustului are drept scop separarea fractiunii solubilizate a plamezii din partea insolubila denumita borhot

Fierberea mustului cu hamei are drept scop solubilizarea rasinilor si a uleiurilor aromatice din hamei, coagularea substantelor proteice, concentrarea, sterilizarea mustului si inactivarea enzimelor din malt

Fermentarea berii este o fermentare naturala a mustului din malt. Ea se realizeaza la rece si parcurge trei etape:

2.4 Analiza calitatii berii Ursus

Calitatea berii Ursus poate fi apeciata atat prin teste organoleptice, cat si prin analiza fizico-chimice. Analizele fizico-chimice, mult inbunatatite in ultimul timp prin progresele inregistrate sub aspectul reproductibilitatii, al sensibilitatii si rapiditatii, servesc mai mult pentru controlul in diverse faze ale procesului tehnologic, ele trebuind sa fie completate cu metodele organoleptice, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra insusirilor produsului finit.

Culoarea, este un indicator foarte important, impus de tipul de bere ce trebuie obtinut si care reflecta cel mai pregnant respectarea operatiunilor din procesul tehnologic, precum si influenta materiilor prime si a materialelor adaugate.

Gustul si aroma berii Ursus este caracteristic de malt si hamei, un caracter de prospetime si efector racoritor. Gustul este curat si placut, fara gusturi straine, imbinand armonios gusturile dulce, amar, acid-aromat, caracteristic fiecarui tip de bere.

Plinatatea sau prima senzatie se percepe impreuna cu aroma berii si este dependenta de concentratia mustului primitiv, degradarea proteica din timpul maltificarii, compozitia extractului, in special de raportul dintre dextrine si celelalte componente, de modul cum a decurs procesul de fermentare si, nu in ultimul rand, de marimea particulelor coloidale.

Perlarea este impresia senzoriala perceputa odata cu degajarea bulelor de dioxid de carbon si conturarea acesteia contribuie, in special compozitiei apei, pH-ul berii etc. Cu cat continutul de dioxid de carbon este mai ridicat cu atat creste mai mult prospetimea.

Spuma berii Ursus este buna, frumoasa, alba si stabila, de aici reiese ca berea a fost lucrata corect si are un gust foarte bun. Caracteristicile spumei sunt: volumul, densitatea si persistenta

2.5 Produsele marcii Ursus

Ursus Premium

Ursus Premium este o bere cu personalitate distincta 100% malt din orz si doua tipuri de hamei. Cele doua tipuri de hamei, sunt selectate dintre toate tipurile existente tocmai pentru ca doar impreuna creeaza un gust amarui perfect, asa cum trebuie sa fie o bere pe cinste.

Nu multe sunt berile cu 100% malt. Dar maltul berii Ursus mai e si unic: se obtine amestecand cu grija orz proaspat de primavara cu orz viguros, secerat in recolta de toamna. Asa, maltul va da berii blandete, dar si asprime in acelasi timp. Un amestec neasteptat si complex, care confirma inca o data experienta bogata pe care o ai cand te bucuri de un pahar de URSUS Premium

Ursus Premium este ambalat in:

Sticla de 0,5L la pret de 3,50 lei

Doza de 0,5L la pret de 2,50 lei

Pet de 2L la pret de 6lei

Ursus Black

Ursus Black nu este o bere obisnuita. Povestea ei incepe nu cu unul, asa cum au berile obisnuite, ci cu trei tipuri de malt, toate 100% pure, iar in povestea ei fiecare malt are rolul lui: unul da gustul, altul da culoarea, pe cand al treilea confera aroma. Gustul bland, nu foarte amarui (23 de unitati de amareala) si cele 6 procente de alcool ii dau personalitate unica.

Ursus Black a fost creata pentru cei mai exigent consumatori, cei care apreciaza grija si expertiza specialistilor berari. Ursus Black este un ingredient essential care poate desavarsi atat gustul celor mai delicioase mancaruri cat si o seara in compania prietenilor, prin combinatia perfecta de gust amarui si nuante bogate de chihlimbar negru si arama.

Berea Ursus Black este ambalata atat in sticla de 0,5L la un pret de 3,50 lei cat si in doza de 0,5L la un pret de 3 lei

Ursus Pils

Ursus Pils sau “Ursus Verde” este o bere cu suflet de ardelean, cu o culoare aurie si un gust adevarat, atat cat trebuie de amarui, numai buna de savurat pe indelete

Acest produs este ambalat in doza de 0,5L cat si in sticla de 0,5L

Ursus Cooler

Ursus Cooler, un nou produs pe piata mixurilor de bere din Romania, este disponibil in doua variante: cu alcool – bere in proportie de 40% si limonada in proportie de 60%, dar si fara alcool. Este astfel primul brand romanesc din segmentul mixurilor de bere care ofera si varianta fara alcool.

Chiar daca bautorii adevarati de bere considera o blasfemie combinarea berii cu lamaie sau alte fructe, o bere fara alcool, dar cu gust,este perfecta pentru o zi calduroasa de vara, cand esti la volan.

Ursus Cooler se afla pe piata de pe 4 aprilie 2013, in ambele variante, la sticle si doze de 0.5 litrii.

Ursus cooler cu aroma de lamaie (cu alcool)

Ursus Cooler fara alcool

Ursus fara alcool

Berea Ursus non-alcohol este o varianta de bere ce contine apa, malt si hamei. Desi cantitatea de alcool in acest tip de bautura ar trebui sa fie zero, in general berile fara alcool au 0.1 -0,5% alcool.

Ursus fara alcool a fost premiata in 2013, cu medalia de argint la competitita The International Brewing Awards din Marea Britanie.

Acest tip de bere se gaseste ambalat in sticla de 0,5L la un pret de 3,50 lei dar si in doza la un pret de 2,50 lei.

Pe scurt, indiferent de natura ambalajului, produsele se mentin la un nivel superior de calitate iar designul produselor inspira prospetime si oarecum modernitate, originalitate. Pe ambalaje se gasesc marca produsului, termenul de valabilitate, ingredientele si un numar de telefon destinat clientilor care au unele intrebari sau reprosuri in legatura cu produsele Ursus.

2.6 Puncte forte vs puncte slabe ale marcii Ursus

Puncte forte

Societatea este privatizata prin metode MEBO, iar incepand din anul 1996 a intrat in componenta concernului BBAG Austria, acesta aisgurand fondurile necesare pentru investitii, mai ales in tehnologie moderna

Privatizarea facandu-se cu participarea personalului societatii, a crescut preocuparea si grija salariatilor pentru bunul mers al productiei, pentru ridicarea calitatii produselor obtinute si marimea capacitatii de productie;

Societatea beneficiaza de un management modern;

Structura organizationala a societatii este moderna, cuprinzand sectoarele, sectiile si compartimentele necesare unei intreprinderi moderne;

Marca Ursus, prind produsele si preturile sale atractive, are o imagine favorabila pe piata, situandu-se printre liderii de piata.

Experienta companiei in fabricarea si distributia produselor sale

Contracte stabile cu furnizorii

Ambalaje de inalta calitate

Gradul inat de acoperire a pietei tinta

Produsele firmei sunt cunoscute pe piata nationala si internationala

Puncte slabe

Slab promovata fata de concurenti (altceva)

51% din actiuni sunt detinute de concernul BBAG Austria

Lipsa surselor apa proprii

Vanzari mai scazute in anotimpul rece

La hameiere se foloseste in exclusivitate hamei din import de la firma John Barth, sub forma de hamei granule sau hamei extract cu un bogat continut de acizi alfa.

Cota de piata usor scazuta

2.7 Analiza concurentiala a marcii Ursus

Berea Ursus are o pozitie bine consolidata piata berii din Romania dar trebuie sa tina cont de faptul ca este o piata competitiva care creste puternic de la un an la altul fiind captivanta, vie, plina de energie si inglobeaza multe resurse in acest scop. De aceea mereu se gaseste o metoda pentru a se putea autodepasi in mod constant si a fi pe placul consumatorilor. In acelasi timp trebuie sa ne gandim si la urmarile pozitive ale concurentilor asupra consumatorilor prin faptul ca acestia se pot bucura de beri excelente la preturi accesibile.

Relatiile de concurenta ale intreprinderii sunt cele care se stabilesc intre aceasta si ceilalti competitori pe piata. Relatiile de concurenta pot sa aiba o intensitate diferita, in functie de o serie de actori precum numarul si forta economica a concurentilor, nevoile de consum satisfacute, pozitia pe piata a intreprinderii.

Principalii concurenti ai marcii Ursus sunt :

Heineken – “Meet you there”

Golden Brau – “Berea povestilor la bere”

Bergenbier – “Prietenii stiu de ce”

Tuborg

Ciuc

Beck’s

Carlsberg

Stella Artois

2.2

Culorile brandului Ursus, in ceea ce priveste constructia printurilor si a spoturilor TV, si astfel si conturarea unui anumit tip de personalitate a brandului, au fost negrul, rosu si verdele. Negrul confera brandului o anumita eleganta, rosu face ca brandul sa fie unul activ, atletic,cu o vointa puternica, independent si chiar agresiv in urmarirea scopurilor sau in exprimarea convingerilor. In schimb, verdele ii confera indrazneala, perseverenta si inclinare spre visare. Datorita faptului ca a fost adesea asociat cu elemente care exprima duritate (gheata, munte etc) dar si cu persoane care au reusit in viata (cantareti, fotbalisti, gimnasti etc) se poate aprecia ca Ursus este un brand puternic.