Mixul DE Produs
CUPRINS
CAP I. MIXUL DE PRODUS
Notiunea de produs
Gama si linia de produse
Marca
Ambalajul
Inovarea si crearea produsului nou
Procesul de productie si organizarea lui
Definitia conceptului de process de productie
Productia vazuta ca rezultat al realizarii procesului de productie
Metode de organizare a productiei de baza
Tendintele actuale si de perspective in organizarea productiei
Gestiunea productiei
CAP II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII
2.1. Prezentare, istoric si obiect de activitate
2.2. Piata firmei
2.3. Structura organizatorica
2.4. Evolutia firmei in cifre
CAP III. MIXUL DE PRODUS LA CARPATCEMENT
3.1. Produsele Carpatcement
3.2. Procesul de productie
3.2.1. Descrierea procesului de productie
3.2.2. Impactul productiei de ciment asupra mediului si gestionarea acestuia
3.2.3. Impactul problemelor de mediu si reglementarile de mediu asupra unitatilor de productie
3.2.4. Rolul performantei si inovarii in politoca de produs
3.2.5. Calitate prin angajati – factor decisiv al politicii de produs
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
MIXUL DE PRODUS
Politica de produs reprezintă ansamblul acțiunilor de dezvoltare și implementare a obiectului de activitate a unei întreprinderi în scopul atingerii obiectivelor organizaționale propuse. Ea reprezintă nucleul activității unei întreprinderi în jurul căruia gravitează toate celelalte activițăți ale acesteia. Politica de produs trebuie gândită ca un proces economic menit a asigura existența continuă a întreprinderii prin intermediul unor strategii și acțiuni concrete.
Din perspectiva marketingului, politica de produs reprezintă axul central în jurul căruia se dezvoltă celelalte componente ale mixului, fără de care acestea nici nu ar exista.
1.1. Noțiunea de produs
Produsul reprezintă acea valoare materială sau imaterială oferită de către un producator sau un comerciant unui cumpărător, în cadrul procesului de schimb, menit a satisface nevoile acestuia.
Optica modernă de marketing a extins conceptul de produs dincolo de substanța sa tangibilă, de rezultat al unui proces de producție, dându-i valențe mai largi definite de contextul mediului de marketing, de conexiunile cu celelalte componente de mix, de natura nevoilor vizate, de valoarea așteptată de către client etc. Această concepție definește produsul ca o formă de răspuns la un număr mare și eterogen de variabile exogene și endogene întreprinderii care-l realizează, asociindu-i termenul de produs total.
În această accepțiune produsul total cuprinde următoarele componente:
a) componente corporale, tangibile, date de conținutul și caracteristicile sale, de ambalaj, de valoarea sa de întrebuințare.
b) componente acorporale care includ elemente ca numele, marca, garanția, licența, service-ul, certificatul de calitate etc.
c) comunicațiile privitoare la produs, adică natura și volumul informațiilor dintre membrii unui canal de distribuție menite, pe de o parte, a susține, procesul de vânzăre pentru ofertanți, iar, pe de altă parte de a ușura decizia de cumpărare a consumatorilor.
d) imaginea produsului, adică proiecția avantajelor și dezavantajelor acestuia în mintea consumatorilor, alcătuită din elemente cu caracter cognitiv, afectiv sau social. Această componentă constituie de fapt reflexia valorii pe care consumatorul o asociază produsului total.
1.2. Gama și linia de produse
Majoritatea întreprinderilor fabrică mai multe produse sau pun la dispoziție mai multe servicii. Atunci când acestea sunt legate între ele prin destinația lor comună și prin caracteristicile lor constitutive putem spune că formează o gamă de produse.
Menite a contribui individual la succesul politicii de marketing a întreprinderii, produsele componente ale gamei se deosebesc prin rolul pe care-l joacă în acest cadru. Astfel, după profesorul Guy Serraf produsele unei game pot fi:
a) „motoare” – produse cu o poziție puternică pe piață, cu o dinamică și o rentabilitate ridicată, menite a suporta cea mai mare parte a efortului agentului economic și de a crea o imagine de întreprindere puternică.
b) „adjuvanți” – produse ce nu ridică probleme de fabricație sau de comercializare, cu o rentabilitate medie, a căror sarcină este de a susține produsele „motoare” în perioadele dificile.
c) „speranțe” – produse proiectate pentru a asigura viitorul întreprinderii, care sunt încă mari consumatoare de lichidități și puțin rentabile, dar au perspective încurajatoare.
În afară de aceste categorii mai pot exista și produse de reglare, utilizate pentru absorbirea cheltuielilor fixe și compensarea fluctuațiilor vânzărilor la produsele de bază și produse tactice cu rolul de a jena și combate demersurile ofensive ale concurenței, astfel încât poziția și imaginea întreprinderii în cadrul canalelor de distribuție și în raport cu concurența să rămână neschimbate.
Atunci când o gamă se compune dintr-un număr mare de produse acestea pot fi organizate pe linii de produse. Astfel, caracteristicile gamei de produse se vor determina în funcție de modul de structurare a liniilor de produs :
profunzimea gamei: numărul de produse distincte conținute de o linie de produs;
lărgimea gamei: numărul de linii de produse ce o compun;
lungimea gamei: numărul total de articole existente în toate liniile de produ;
omogenitatea gamei: gradul de compatibilitate al liniilor de produs în strategia de marketing a întreprinderii.
Profesorul Philip Kotler definește linia de produs ca fiind „un grup de articole aflate într-o strânsă legătură prin faptul că îndeplinesc funcții similare, sunt destinate acelorași categorii de consumatori, sunt comercializate prin aceleași canale sau intră în aceeași categorie de preț”.
Principalele opțiuni strategice la nivel de linie de produs sunt:
extinderea liniei în amonte sau/și în aval: realizarea de produse specifice pieței furnizoare (în amonte), sau pieței de desfacere (în aval). Se realizează, în principal, atunci când se dorește oferirea unei game complete de produse sau servicii în raport cu a anumită nevoie de consum;
completarea liniei cu noi articole: realizarea unor noi sortimente de produse cu aceleași caracteristici de bază, în scopul: de a acoperi o arie mai mare de nevoi de consum, de gusturi și preferințe ale consumatorilor; de a acoperii un interval de preț; de a spori numărul de subsegmente de piață; de a „încărca” activitatea distribuitorilor; de a ocupa mai mult spațiu de expunere în magazine.
modernizarea articolelor învechite din cadrul liniilor de produse: găsirea de noi caracteristici sau întrebuințări articolelor existente, în scopul relansării interesului consumatorilor sau în vederea repoziționării lor pe un alt segmente de piață;
eliminarea articolelor și/sau liniilor aflate în declin: întreruperea producției și lichidarea stocurilor pentru produsele a căror randament este slab sau pentru care cererea este în continuă scădere, în scopul economisirii resurselor întreprinderii și a protejării imaginii pe care aceasta și-a creat-o.
1.3. Marca
Marca (engl. trademark) reprezintă un element sau o combinație de elemente care singularizează un produs ca fiind fabricat de un anumit producător, delimitându-l, astfel, de produsele concurente. Din acest punct de vedere marca este un element de identificare ce se materializează într-un nume, într-un simbol (logo) sau într-un desing.
Atunci când mărcii de produs îi asociem o sumă de atribute, avantaje și valori așteptate de client, o personalitate distinctivă care creează o legătură specială cu consumatorul, ea devine un simbol complex ce poate fi pus în evidență mai bine prin denumirea de „brand”. Această diferență lingvistică între marcă și brand se impune deoarece majoritatea întreprinderilor producătoare dețin mărci de produs dar puține posedă un brand. Din acest motiv brand-ul nu este o simplă identitate, ci semnifică mai mult și anume o experiență absolută de marketing menită să sintetizeze avantajele unice ale mix-ului de produs pe care întreprinderea îl oferă pieței. De asemenea politica de preț, de distribuție și de promovare trebuie să susțină și să reflecte valoarea brand-ului, funcție de imaginea pe care acesta și-a creat-o prin elementele sale constitutive.
În funcție de obiectul de activitate al întreprinderii care o crează, marca poate aparține unui producător, sau unui distribuitor (en-gros-ist sau en-detail-ist). Mărcile de detailiști aparțin acestora, care, cumpărând produse nemarcate de la producători și asumându-și responsabilitatea creării unui mix de marketing distinct, le vor transforma în mărci asociate cu ei, și nu cu producătorii lor. Acest gen de produse sunt cunoscute sub numele de bunuri cu etichetă proprie.
Din punct de vedere al structurii lor mărcile pot fi:
mărci sonore sau auditive: semnale sonore sau melodii simple.
mărci figurale: semne, desene, embleme, figuri etc.;
mărci spațiale care pot include atât forma produsului cât și cea a ambalajului.
Utilitatea mărcii poate fi analizată atât din perspectiva cumpărătorului cât și din cea a ofertantului.
Pentru cumpărător marca:
faciltează identificarea produselor și a întreprinderilor și selecția celor preferate, economisind timp și efort.
conferă siguranță și reduce riscurile achiziției prin garanția calității oferită de imaginea pe care o promovează;
oferă beneficii sociale, psihologice și emoționale prin identificarea esenței și formei sale cu statutul și comportamentul consumatorului.
Pentru ofertant marca:
comunică personalitatea produsului sau serviciului oferit, precum și identitatea întreprinderii („corporate identity”);
conferă o bază de consumatori loiali;
protejează caracteristicile produsului contra unei eventuale imitații;
poate permite obținerea unor prețuri superioare datorită valorii cu care îl asociază consumatorii;
oferă o platformă de lansare pentru noi mărci și susține tranziția acestora până ce devin cunoscute de către public și sunt percepute ca o singura entitate;
permite ofertantului să-și creeze o nișă proprie de piață;
poate oferi o economie de masă în promovare, dacă marca se aplică unei game largi de produse;
reprezintă un bun al întreprinderii, al cărui drept de proprietate poate fi valorificat.
Dacă întreprinderea decide să-și marcheze produsele ea poate opta pentru următoarele tipuri de strategii:
Marcarea individuală când fiecare produs are o marcă distinctă. Această strategie se recomandă dacă întreprinderea dorește să țintească segmente diferite de piață, care ar putea fi înstrăinate dacă ar fi asociate cu altele.
Marcarea familiei constă în utilizarea aceleiași mărci pentru a lega o mare varietate de produse aparținând unei game sau unei întreprinderi. Avantajul derivă din reducerea costurilor și a riscurilor extinderii gamei de produse. Totuși decizia trebuie bine cântărită deoarece dacă un articol își creează o imagine negativă aceasta se poate asocia și celorlalte produse aflate sub aceeași marcă.
Marcarea „in extenso” (co-brandig-ul) presupune utilizarea unei mărci ce are o bună reputație pentru a lansa un produs nou, modificat sau complementar. Strategia cere multă prudență deoarece:
produsul căruia i se asociază marca trebuie să susțină calitatea mărcii de bază.
sunt necesare stocuri suficiente când se promovează noua marcă.
cumpărătorii nu trebuie să rămână cu impresia că sunt înșelați.
reglementările legale impun anumite constrângeri sau limite acestei practici.
Marcarea multiplă constă în aceea că un ofertant poate avea mărci care se concurează reciproc. Rațiunile unei asemenea strategii sunt:
infidelitatea clienților față de o marcă;
acapararea unui spațiu de expunere, aferent întreprinderii, mai mare;
lansarea noilor mărci este un prilej de entuziasm și de eficiență pentru producător;
permite întreprinderii să valorifice situații concrete din diferite segmente ale pieței.
Repoziționarea, adică reformularea identității mărcii sau a imaginii pe car dacă un articol își creează o imagine negativă aceasta se poate asocia și celorlalte produse aflate sub aceeași marcă.
Marcarea „in extenso” (co-brandig-ul) presupune utilizarea unei mărci ce are o bună reputație pentru a lansa un produs nou, modificat sau complementar. Strategia cere multă prudență deoarece:
produsul căruia i se asociază marca trebuie să susțină calitatea mărcii de bază.
sunt necesare stocuri suficiente când se promovează noua marcă.
cumpărătorii nu trebuie să rămână cu impresia că sunt înșelați.
reglementările legale impun anumite constrângeri sau limite acestei practici.
Marcarea multiplă constă în aceea că un ofertant poate avea mărci care se concurează reciproc. Rațiunile unei asemenea strategii sunt:
infidelitatea clienților față de o marcă;
acapararea unui spațiu de expunere, aferent întreprinderii, mai mare;
lansarea noilor mărci este un prilej de entuziasm și de eficiență pentru producător;
permite întreprinderii să valorifice situații concrete din diferite segmente ale pieței.
Repoziționarea, adică reformularea identității mărcii sau a imaginii pe care aceasta o are în viziunea consumatorilor. Factorii care conduc la această strategie sunt:
compromiterea sau slăbirea imaginii mărcii respective;
modificarea gusturilor și preferințelor consumatorilor în raport cu produsul respectiv;
necesitatea unei noi identități ca urmare a apariției unor produse concurente similare ca imagine;
regândirea strategiei de marketing a întreprinderii.
1.4. Ambalajul
Ambalarea include activitățile de concepere, proiectare și producere a ambalajului pentru produs. Ca element a mixului de produs el trebuie să fie în concordanță cu celelalte componente ale acestuia astfel încât să reprezinte un tot în politica de marketing a întreprinderii.
Ambalajul îndeplinește atât funcții tehnice cât și de marketing. Dintre funcțiile tehnice mai importante amintim:
a) funcția de protejare și de conservare a produsului, de prevenire a deteriorării , falsificării și sustragerii lui de la locurile de desfacere;
b) funcția de distribuție (de facilitare a depozitării și deplasării în bune condiții a produsului).
Ca funcții de marketing ale ambalajului, merită atenția cele care se referă la următoarele aspecte:
a) ușurarea identificării, manipulării și transportului produsului de către consumator;
b) informarea consumatorul despre originea, compoziția, valabilitatea și modul de utilizare a produsului;
c) poziționarea bunului în raport cu cele concurente, ambalajul fiind adesea suportul pe care se înregistrează marca de produs.
Pentru o eficiență ridicată a acestui element a mixului de produs se recomandă o permanentă adaptare a acestuia la modificările apărute în preferințele consumatorului și în progresul tehnologic, evitându-se ambalarea suprapusă, ori de câte ori este posibilă.
1.5. Inovarea și crearea produsului nou
Activitatea de inovare din cadrul unei întreprinderi vizează identificarea și analizarea oportunităților de crearea de noi produse astfel încât aceasta să devină mai capabilă de a răspunde eficient la solicitările pieței și la presiunile mediului.
Având la bază un potențial inovațional reprezentat de resurse financiare, umane, informaționale și tehnologice și ținând cont pe de o parte de cerințele pieței și pe de altă parte de obiectivele întreprinderii, activitatea de creare a unui nou produs poate fi însoțită de riscuri, adesea chiar fiind soldată cu eșec. Dintre principalele cauze ce ar putea sta la bază acestui lucru se numără:
cercetarea defectuoasă a pieței;
realizarea unui bun nefuncțional la parametrii normali;
costuri mai mari de realizare a produsului decât cele previzionate;
Prin crearea unui produs nou se poate înțelege: realizarea unui bun original, îmbunătățirea și/sau modificarea unuia existent, precum și dezvoltarea unei noi mărci de produs.
Procesul de creare a produsului nou este foarte complex și comportă mai multe etape (fig.6.):
Fig.6. Etapele creării unui nou produs
Selectarea strategiei de produs nou, respectiv alegerea modalității de răspuns a întreprinderii la cerințele pieței. În acest scop întreprinderea poate opta:
fie pentru strategia inovării reactive menită a imita cât mai rapid un produs concurent nou lansat pe piață. În acest caz întreprinderea va trece direct la a patra etapă a creării noului produs.
fie pentru strategia proactivă care necesită mai întâi identificarea segmentelor de clienți și găsirea modalității de poziționare a produsului nou pe piață, după care se va realiza angajarea întreprinderii într-un proces propriu inovațional.
Generarea ideilor, respectiv procesul de creație menit a utiliza potențialul intelectual al personalului în vederea descoperirii unor noi concepții de produse și servicii, trebuie să fie un proces continuu și nu conjunctural astfel încât tot timpul întreprinderea să aibă capacitatea de a oferi pieței un răspuns adecvat și modern. În acest sens întreprinderea poate apela la :
– surse interne provenite de la propriile compartimente (în special cele de cercetare-dezvoltare și de marketing) și de la proprii angajați. Pentru a stimula creativitatea acestora întreprinderea poate utiliza diferite metode de obținere a noilor idei, mai cunoscute fiind:
brainstorming-ul sau tehnica asaltului de idei care presupune cumularea de noi idei, oricât de originale și ireale ar fie ele, de la un grup eterogen de persoane, ca rezultat al experienței personale și profesionale a acestora.
sinectica care pune accentul pe analogii și pe jocul rolurilor.
matricea descoperirilor care constă în încrucișarea produselor (pe coloană) cu caracteristicile lor (pe linie).
– surse externe care pot proveni de la consumatori, distribuitori, furnizori, concurenți, agenții de publicitate și marketing, precum și de la institute și centre specializate în cercetări aplicative și teoretice (ex.universități).
Selectarea ideilor are drept scop eliminarea ideilor slabe, lipsite de potențial, sau a celor considerate nerentabile și reținerea acelor idei care se vor transforma în produse eficiente din punct de vedere economic și care să fie capabile să satisfacă cât mai bine nevoile clienților sau să creeze chiar nevoi de consum.
Procesul de selectare a ideii comportă două momente:
analiza ideii în termenii potențialului de piață și ai capacității întreprinderii de a produce și comercializa viitorul produs în mod eficient.
evaluarea numerică și analiza sistematică a ideilor pe baza unor criterii de fezabilitate tehnică, de marketing, de rentabilitate, de compatibilitate cu circuitele de distribuție existente și cu capacitățile de producție potențiale.
În procesul de selectare a ideilor pot apărea două tipuri de erori:
de respingere a unor idei bune;
de acceptare a unor idei slabe în urma cărora poate înregistra fie un eșec absolut (veniturile obținute fiind mai mici decât costurile variabile), un eșec parțial (veniturile acoperind total costurile variabile și parțial pe cele fixe) sau un eșec relativ (rentabilitatea fiind scăzută).
Pentru evitarea acestor erori se recomandă, alături de o atitudine profesionistă și responsabilă în procesul de selectare a ideilor următoarele acțiuni:
– consultarea specialiștilor în comportamentul consumatorilor în vederea determinării potențialului de acceptabilitatea a noii idei de produs;
– consultarea unor segmente pilot de consumatori pentru a identifica măsura în care este vizată o nevoie reală și dacă idea de produs nu contravine anumitor restricții de ordin psihologic, moral, etnic, religios, fizic, juridic etc;
analiza succesului de piață a unor produse similare sau asemănătoare realizate de întreprindere în sine sau alți agenți economici.
Crearea și testarea conceptului. Spre deosebire de idee ce face referire doar la caracteristicile funcționale ale bunului, conceptul de produs include în plus și elementele de atragere a clientului, precum și cele de utilitate în consum. El va trebui să reflecte imaginea și percepția pe care o au consumatorii despre viitorul produs.
Pentru a fi sigură de succesul demersului său întreprinderea trebuie să cunoască atitudinile, reacțiile consumatorilor față de noul produs, motiv pentru care va trebui să testeze conceptul prin intermediul mijloacelor utilizate la cercetarea de marketing.
Crearea propriu-zisă a produsului. În această etapă produsul capătă formă fizică, stabilindu-se, în acest scop, fezabilitatea producției și posibilitatea realizării produsului la un cost acceptabil, în vederea stabilirii unui preț realist. Etapa comportă două momente:
construirea prototipului – forma fizică a produsului;
testarea funcțională a prototipului.
Testul de piață are ca scop validarea programului de marketing pe care se bazează noul produs. De regulă, sunt folosite următoarele trei modalități de testare:
testul standard de piață utilizat pentru bunurile de larg consum. El trebuie să cuprindă un eșantion cât mai reprezentativ pentru întreaga piață, utilizându-se: o zonă geografică reprezentativă, un canal de distribuție și publicitate similar și nivelul de preț dorit.
testul de simulare care se realizează în cadrul unor medii de cumpărare simulate.
testul de control care presupune livrarea produsului în magazinele selectate pentru a forma panelul de studiu, în diferite condiții de preț și de promovare și urmărirea reacțiilor consumatorilor și evoluția volumului vânzărilor.
1.6. Procesul de producție și organizarea lui
1.6.1. Definirea conceptului de proces de producție
Întreprinderile productive își realizează funcțiunea de producție prin desfășurarea în bune condiții a proceslui de producție.
Procesul de producție contribuie atât la obținerea diferitelor produse, lucrări și servicii, cât și la crearea unui ansamblu de relații de producție între persoane ce concura la realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producție poate fi definit prin totalitatea acțiunilor conștiente ale angajaților unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor mașini, utilaje sau instalații asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu anumită valoare de piață.
În cadrul unui proces de producție componenta principală o constituie procesele de muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adauga și anumite procese industriale. Ținând seama de aceste componente, conceptul de proces de producție mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de muncă și a proceselor naturale ce concura la obținerea produselor sau la execuția diferitelor lucrări sau servicii.
Procesul de producție poate fi abordat și sub raport cibernetic, ca un proces destinat să transforme un set de elemente denumite ieșiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producție poate fi definit prin trei componente:
– intrări
– ieșiri
– realizarea procesului de producție.
Componenta principală a procesului de muncă poate fi definit prin acțiunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de muncă asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transformării lor în bunuri economice.
1.6.2. Producția, văzută ca rezultat al realizării procesului de producție
Conceptul de producție are o accepțiune complexă, ceea ce necesită o abordare după diferite criterii:
a) după natura producției se deosebesc:
– întreprinderi care furnizează servicii,
– întreprinderi care își realizează producția prin montaj,
– întreprinderi care fabrica produse prin transformarea materiilor prime și a materialelor.
În prima categorie intră prestările de servicii sau prestările de ordin intelectual care nu se concretizează într-un produs material.
În a doua categorie intră acele întreprinderi care efectuează numai operațiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziționează de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intră întreprinderile care obțin produse prin transformarea materiilor prime și a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalații.
b) Sub raportul continuității desfășurării lor, procesele de producție se pot clasifica:
– procese de producție discontinue, adică procese de producție neliniare, ce se caracterizează prin aceea că produsele se obțin prin prelucrări succesive la diferite locuri de muncă grupate în ateliere sau secții de producție, iar producția discontinuă este o producție fabricată pe laturi de unicat și producție de masă;
– procese de producție continue, a căror producție este de tip liniar și se caracterizează prin faptul că procesul de prelucrare a materiilor prime și materialelor nu se întrerupe între două locuri de muncă consecutive și necesită stocaje intermediare între posturi.
Producția de tip continuu se realizează pe linii tehnologice sau de fabricație caracterizate printr-o viteză regulată de transformare și de transfer și cu aprovizionare continua.
c) După tipurile de fabricație care definesc relațiile întreprindere-client:
– fabricația pe comandă ce se caracterizează prin faptul că produsul nu se execută decât după primirea unei comenzi ferme care stabilește felul produsului, cantitatea, calitatea și termenele de execuție;
– fabricația pe stoc, ce se caracterizează prin faptul că produsele se execută fără a se cunoaște cumpărătorii, produsele putând fi comandate imediat de clienți;
– fabricarea mixtă reprezintă o variantă a producției la comandă, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda beneficiarilor.
1.6.3. Metode de organizare a producției de bază
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în cadrul economiei naționale, se pot stabili anumite metode și tehnici specifice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune.
Asupra metodelor de organizare a producției de bază are influență gradul de transformare a produselor finite, precum și gradul de complexitate a operațiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a producției de bază este organizarea producției în flux pe linii de fabricație – specifică întreprinderilor care fabrica o gamă redusă de feluri de produse în masa sau în serie mare.
În aceste cazrui organizarea producției în flux se caracterizează în metode și tehnici specifice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe bandă, pe linii automate de producție și ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, secții sau a întreprinderii în ansamblu cu producția în flux în condițiile unui grad înalt de mecanizare și automatizare.
Organizarea producției în flux se caracterizează prin:
– divizarea procesului tehnologic pe operații egale sau multiple sub raportul volumului de muncă și precizarea celei mai raționale succesiuni a executării lor,
– repartizarea excutarii unei operații sau a unui grup restrâns de operații pe un anumit loc de muncă,
– amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării operațiilor tehnologice,
– trecerea diferitelor materii prime, piese și semifabricate de la un loc de muncă la altul în mod continuu sau discontinuu cu ritm reglementat său liber în raport cu gradul de sincronizare a executării operațiilor tehnologice;
– executarea în mod concomitent a operațiilor la toate locurile de muncă în cadrul liniei de producție în flux,
– deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de muncă la altul prin mijloacele de transport adecvate,
– executarea în cadrul formei de organizare a producției în flux a unui fel de produs sau piesa sau a mai multor produse asemănătoare din punct de vedere constructiv, tehnologic și al materiilor prime utilizate.
În concluzie, se poate spune că organizarea producției în flux se poate defini ca acea formă de organizare a producției caracterizată prin specializarea locurilor de muncă în executarea anumitor operații, necesitate de fabricare a unui produs, a unor piesesau unui grup de produse sau piese asemănătoare prin amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării operațiilor și prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de muncă la altul, cu mijloace adecvate de transport, iar întregul proces de producție desfășurându-se sincronizat pe baza unui unic de funcționare stabilit anterior.
1.6.4. Tendințele actuale și de perspectiva în organizarea producției
În cadrul sistemelor avansate de producție, sistemul de fabricație își schimba modul de a răspunde unor sarcini diverse de fabricație în condițiile de eficiență și competitivitate.
Sistemul flexibil de fabricație reprezintă un răspuns dat unor cerințe specifice dar nu constituie o soluție universală aplicabilă în orice condiții.
Sistemele de fabricație actuale reprezintă rezultatul unei evoluții de peste 100 ani și constituie un mod de răspuns la modificările apărute în mediul economic în care activează.
Un sistem flexibil de fabricație este un sistem de producție capabil să se adapteze la sarcini de producție diferite atât sub raportul formei și dimensiunilor cât și al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se considera că un sistem flexibil de fabricație trebuie să aibă următoarele caracteristici:
1- integrabilitate,
2- adecvare,
3- adaptabilitate,
4- dinamism structural.
În practică nu poate fi vorba de caracteristici absolute și doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot fi atinse simulat toate aceste caracteristici.
Practică a evidențiat trei stadii ale sistemelor flexibile de fabricație care diferă prin complexitate și arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea flexibilă de prelucrare
Aceasta reprezintă de regulă o mașină complexă, echipată cu o magazie multifuncțională, un amnipulator automat care poate funcționa în regim automat.
2. Celula flexibilă de fabricație
Aceasta este constituită din două sau mai multe unități flexibile de prelucrare dotate cu mașini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul flexibil de fabricație
Cuprinde mai multe celule de fabricație conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se afla sub controlul direct al unui calculator care dirijează și sistemului de depozitare, echipamentele de măsurare automată și testare și o coordonare totală a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic.
Față de sistemele rigide de fabricație, cele flexibile prezintă următoarele avantaje:
– capacitate mare de adaptare la modificările survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modificarea programelor de calculator și nu schimbarea utilajelor;
– posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare;
– autonomie funcțională pentru trei schimburi fără intervenția directă a operatorului uman;
– utilizarea intensivă a mașinilor cu comanda numerică, a roboților și a sistemelor automate de transport și control;
– posibilitatea de evoluție și perfectabilitate treptată în funcție de necesitățile de producție.
Dezvoltarea sistemelor flexibile de fabricație precum și introducerea robotizării constituie direcții noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de producție.
În introducerea noilor tehnologii robotizate cea mai mare importantă o au activitățile de pregătire organizatorică.
S-a constatat că în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în proporție de numai 50-55%.
Această situație nu se datorează unor erori tehnologice privind construcția sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organizări și conduceri ale unităților de producție.
Aceasta înseamnă că pericolul modificărilor tehnologice nu constă în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoaște și deci de a-i sesiza și influența efectele.
Introducerea robotizării modifica situația financiară a unității industriale mărindu-i volumul de mijloace fixe, îmbunătățind condițiile de producție, ceea ce va duce la producerea anumitor perturbații și la creșterea fiabilității sistemelor operative, de execuție și de conducere.
1.6.5. Gestiunea producției
Reprezintă un concept complex care cuprinde ansamblul activităților efectuate de o întreprindere din momentul identificării unei cerințe de piață până în momentul distribuirii către beneficiari a bunurilor solicitate.
În mod practic, pentru a putea identifica activitățile implicate în gestiunea producției este necesar să se pornească de la ciclul complet de activități realizate de întreprindere pentru fabricația unui produs sau executarea unei lucrări.
Într-o întreprindere industrială ciclul activităților legate de gestiunea producției este format dintr-un ciclu de comercializare și un ciclu de producție, producția aflându-se practic la interferența acestora.
Gestiunea producției reprezintă o activitate complexă pentru desfășurarea căreia se utilizează o serie de metode:
1. Programarea liniara folosită în optimizarea alocării resurselor
Programarea liniara ține cont de două elemente: obiective și restricții.
Programarea liniara poate fi folosită în gestiunea producției pentru rezolvarea unor probleme:
– de repartizare a producției pe diferite mașini în condițiile maximizării profitului,
– privind transportul produselor între locurile de muncă și între acestea și punctele de distribuție,
– de determinare a cantităților din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PREȚ
Se aplică în cazul producției de unicate complexe și de mare importanță, la care operațiile succesive trebuie realizate prin respectarea restricțiilor de prioritate și de termene.
3. Metoda "Just în time"
Aceasta este considerată de specialiști ca o condiție importantă pentru obținerea unei organizări superiorare a producției, iar aplicarea ei contribuie la reducerea costurilor de producție aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese și subansambluri.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂȚII
2.1. Prezentare, istoric și obiect de activitate
Prezentare companie:
Carpatcement Holding S.A. este unul dintre cei mai importanți producători de ciment din România. Compania a fost înființată în 2004 de grupul german HeidelbergCement, prin fuziunea companiei de management Carpatcement România SRL și a fabricilor de ciment pe care le deținea: Bicaz , Deva și Fieni.
HeidelbergCement este lider mondial pe piața de agregate și un important jucător în domeniul cimentului, betonului și altor activități conexe, ceea ce îl poziționează printre cei mai mari producători de materiale de construcții din lume. Grupul are peste 52.500 de angajați în 2.500 de locații, în peste 40 de țări. Pentru 2014 cifra de afaceri a Grupului a fost de 12,6 mld. Euro, iar vânzările de ciment și clincher s-au ridicat la aproximativ 88 milioane de tone.
În România, HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanți investitori germani, producător de ciment, betoane și agregate. Grupul deține companiile Carpatcement Holding SA, Carpat Beton siCarpat Agregate. Investițiile Grupului în România sunt de peste 450 milioane de euro, inclusiv costurile de achiziție.
În top 100 Cele mai valoroase companii din 2012, Carpatcement ocupă poziția 43 având o valoare de 339 mil. euro.
Scurt istoric:
1998
Grupul german HeidelbergCement a făcut prima achiziție în România – fabrica de ciment Moldocim S.A. Bicaz
HeidelbergCement Group își începe activitatea în România în producția de betoane prin înființarea a două stații, una la Timișoara și a doua la București.
1999
3 noi stații de betoane au fost înființate în București, Ploiești și Brașov.
Au fost fost înființate companiile TBG România Beton Group și Exploatări Cariere, având rolul de coordonare a activităților de management la stațiile de betoane și respectiv agregate.
2000
HeidelbergCement a achiziționat cea de-a doua fabrică de ciment – Casial Deva, aflată la 400 Km de București, în satul Chiscadaga, comună Șoimuș, din județul Hunedoara.
2002
HeidelbergCement a devenit acționar majoritar al fabricii Romcif Fieni. Fabrica a fost fondată în 1914 și dispunea de o capacitate de producție de 1,2 milioane de tone de ciment pe an, care a crescut la 1,8 milioane în prezent. Prin această ultimă achiziție, HeidelbergCement a devenit lider incontestabil pe piața cimentului din România.
Este înființată compania de agregate SC Carpat Agregate SA, prin fuziunea celor 8 companii producătoare de agregate, achiziționate în perioada 1999-2001 și dispuse în partea central-sudica a României.
2003
TBG România Beton Group a devenit Carpat Beton, pentru a sublinia apartenența sa la grupul HeidelbergCement, alături de Carpatcement Holding și Carpat Agregate.
2004
S-a format Carpatcement Holding S.A., prin fuziunea celor 3 fabrici de ciment și a companiei de management Carpatcement România SRL. Cimenturile produse în cele 3 fabrici s-au comercializat din acel moment sub numele CARPATCEMENT.
Carpatcement Holding a inaugurat prima linie automatizată pentru arderea combustibililor alternativi, la fabrica de ciment de la Chiscadaga.
2005
Fabrica de ciment Tașca a primit autorizația integrată de mediu de la Agenția Regională de Protecția Mediului Bacău, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.
Fabrica de ciment Chiscadaga a primit Autorizația Integrată de Mediu nr. 1 de la Agenția Regională Timișoara. Procesul de obținere a autorizației a implicat consultarea tuturor părților interesate, inclusiv a vecinilor și a ONG-urilor.
Carpatcement a lansat prima ediție a concursului "Premiile profesionale Carpatcement".
2006
Fabrica de la Fieni a obținut autorizația integrată de mediu din partea Agenției Regionale de Protecție a Mediului Argeș.
Carpatcement Holding a lansat proiectul de responsabilitate socială "Bucureștiul respiră".
2007
A fost înființată a cincisprezecea stație de betoane, la Cluj.
Carpatcement a câștigat trofeul Silver Award pentru programul "Bucureștiul Respiră", în cadrul Galei PR Award.
2011
HeidelbergCement Group a introdus pe piaþã, începând cu primãvara acestui an, cimentul de furnal CEM III/A 42.5N-LH conform SR EN 197-1:2002 ºi SR EN 197-1/A1: 2004, ciment fabricat în sucursala Fieni.
2013
Se împlinesc 15 ani de când grupul german HeidelbergCement a intrat pe piața din România.
2014
CARPATCEMENT aniversează 100 de ani de activitate a fabricii de la Fieni
Denumirea societății este SC.CARPATCENENT.SĂ, conform dovezii privind disponibilitatea firmei nr. 5389, din 1998 , eliberată de Oficiul Registrului Comerțului .În toate actele, scrisorile sau publicațiile emanând de la societate, denumirea societății va fi urmată de cuvintele “societate pe acțiuni” sau de inițialele “S.A.”, sediul social, capitalul social, precum și de numărul de înmatriculare și codul unic de înregistrare.
Sediul social este în București, Sos București-Ploiesti, nr 1A ,Bucharest Business Park et.1 ap. Sector 4. Sediul social poate fi mutat în orice alt loc în baza hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor / deciziei consiliului de administrație.
Societatea va putea înființa sau desființa sedii secundare – sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică – în temeiul hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor / deciziei consiliului de administrație. Ea este inregistrata in registrul comertului cu numarul J40/5389/1998 si CUI: 10640589.
Durata de funcționare a societății este nedeterminată.
Obiect de activitate:
Domeniul principal de activitate este fabricarea cimentului, căruia îi corespunde grupa CAEN 2651
– activitatea principală: clasa CAEN 2351- fabricarea cimentului
– activități secundare:
0811- Extracția pietrei calcaroase , ghipsului și a cretei ;
3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate;
3811 – Colectarea deșeurilor nepericuloase;
3812 – Colectarea deșeurilor periculoase;
3821 – Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
3822 – Tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase.
Activitatea de fabricare a cimentului se desfășoară conform normelor în vigoare ale Uniunii Europene în instalația principală existenta pe amplasament și în instalațiile auxiliare direct legate – sub aspect tehnic – aflate pe același amplasament sau alte amplasamente (cariera de calcar Bicaz Chei și cariera de marna Tepeseni, comună Bicazu Ardelean).
Carpatcement Holding SĂ produce și comercializează opt tipuri de cimenturi uzuale în fabricile de la Bicaz, Deva și Fieni conformitate cu standardul. Ele sunt împărțite în trei categorii: Cimenturi Portland (CEM I), Cimenturi Portland Compozite (CEM ÎI) și Ciment de Furnal (CEM III). Aceste cimenturi acoperă toate aplicațiile obișnuite și sunt folosite pentru construcția elementelor și structurilor monolite sau prefabricate, armate, armate dispers sau precomprimate, precum și pentru mortare și paște de injectare.
Cimentul Portland cu rezistenta inițială mare CEM I 52.5R poate fi folosit în industria prefabricatelor care necesita clase ridicate de beton precum și pentru betoane/mortare utilizate pentru reparații pe termen scurt, injectări și paște specializate. Poate fi folosit și pentru adezivi specializați și mortare uscate preambalate.
Cimenturile Portland compoziție CEM ÎI sunt utilizate în betoane simple, armate, armate dispers precum și pentru mortare obișnuite de zidărie și tencuiala. De asemenea, sunt recomandate pentru lucrări de stabilizare a pământurilor și materialelor granulare necoezive. Detalii importante privind condițiile și domeniile de utilizare se găsesc în fișele tehnice ale produselor noastre pe care vă rugăm să le consultați.
Carpatcement Holding SĂ produce la Bicaz, Deva și Fieni cimentul specializat CEM III/A 42,5 N-LH care este un ciment fabricat din 35-64% clincher Portland, zgura 36-65% și ghips pentru reglarea timpului de priză. Acesta poate fi folosit la turnarea betoanelor obișnuite și masive, exploatate în medii agresive din punct de vedere chimic, sulfatic.
Carpatcement Holding produce și filer de calcar, în conformitate cu prevederile standardului SR EN 13043:2003, ce poate fi folosit la prepararea mixturilor și masticurilor bituminoase, protecția produselor hidroizolante bituminoase precum și în alcătuirea adezivilor și gleturilor.
2.2. Piața firmei
Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin prelucrarea materiei prime și care, în contact cu apa, face priză și se întărește. După întărire, își menține rezistenta și stabilitatea, chiar și sub apă.
Cimentul este folosit în principal pentru producerea de mortar și beton.
Posibilități de utilizare:
-Lucrari de artă: dale, grinzi, cadre, arce, bolți, piloți, predale, chesoane etc;
– Prefabricate: stâlpi, grinzi, planșee, elemente de acoperiș, stâlpi susținere catenară, stâlpi centrifugați și vibrați pentru LEA, dale pentru tramvai, tuburi de canalizare și tip PREMO, bolțari de mână, elemente spațiale tip camera, BCA etc;
-Elemente din beton comprimat: grinzi pentru poduri, elemente spațiale subțiri de acoperiș, traverse de cale ferată etc.;
-Microbetoane pentru realizarea de elemente cu dimensiuni reduse și reparații, mortare de poza, monolitizări, torcretări, injectări, reparații (în suspensii, paste, mortare etc.).
-Construcții civile și industriale: fundații obișnuite și masive, stâlpi, grinzi, diafragme, pereți interiori și exteriori, planșee, scări, cămășuieli, estacade și canale pentru conducte, centuri, subzidiri, egalizări, inclusiv cele aflate în apropierea drumurilor și autostrăzilor sau pe malul Mării Negre (expuse cetii marine dar fără contact cu apa de mare)
-Drumuri și autostrăzi: în componența straturilor de beton slab, de bază și de fundație stabilizate;
-Mortare: obișnuite pentru zidărie și tencuiala M10-M100, mortare de poza, monolitizări, șape.
Cimentul face parte din natura materialelor de contrucții.
Cererea de ciment este una zilnică,de aceea Carpatcement Holding activază pe o piață permanentă,chiar dacă în sezonul cald cererea este foarte mare spre deosebire de cerere în sezonul rece,când se lucrează puțin,de obicei la interioarele anumitor case,clădiri.
Carpatcement Holding activează pe o piață națională,în România existând doar trei firme care produc ciment.Tendința pieței este de stangnare,datorită atât crizei economice,care a dus la scăderea salariilor,creșterea prețurilor,cât și a cererii scăzute din timpul sezonului rece.
Furnizorii sunt reprezentați de acele persoane fizice sau juridice care livrează agentului economic bunuri, îi execută anumite lucrări sau prestează servicii contra plată în baza unei înțelegeri prealabile.
Cei mai importanți furnizori ai Carpatcement-ului sunt :
– OMV PETROM . SĂ
-DISTRIGAZ . SĂ
– LUKOIL . SĂ
– RAFO . SĂ
– UNICOM HOLDING . SĂ
-ELECTROMAGNETICA . SĂ
-furnizori externi
Clienții sunt reprezentați de consumatorii de ciment: agenți economic, persoane fizice și regii autonome. Există agenți economici mari distribuitori de ciment, societăți care activează pe piețele derivate cum sunt producătorii de mortare, sape și betoane sau de prefabricate din beton, precum și societăți care consumă ciment pentru realizarea lucrărilor de construcții montaj.
-persoane fizice 1%
-societăți comerciale 75%
-regii autonome 24%
Orice firmă are un factor amenințător. Cel mai mare este CONCURENȚA.
Prin concurență înțelegem rivalitatea dintre ofertanți pentru a câștiga clienți.
Carpatcement Holding are pe piața națională doi concurenți:
-Holcim ce deține 2 fabrici de ciment, la Câmpulung și Aleșd
-Lafarge ce are două centre de producție a cimentului la Medgidia și Hoghiz.
Holcim este o companie elvețiană producătoare de materiale de construcții (ciment, agregate, beton și asfalt), fondată în anul1912. Compania activează în 70 de țări din întreaga lume și a produs 149 milioane tone de ciment în anul 2007.
În aprilie 2014, Holcim a anunțat că va fuziona cu un alt gigant mondial în producția de ciment — Lafarge.
Holcim România SĂ este subsidiara locală a Grupului Holcim, unul dintre cei mai importanți producători de ciment, betoane și agregate.Compania deține și operează două fabrici de ciment la Câmpulung și Aleșd, o stație de măcinare și un terminal de ciment laTurda, o rețea de 13 stații de betoane ecologice, 3 stații de agregate, 2 stații de lianți speciali și un terminal de ciment la București. Compania avea o producție de 4,1 milioane tone de ciment în anul 2007. Deține în România și Ecovalor, companie specializată în prelucrarea deșeurilor.
Grupul elvețian Holcim a intrat pe piața locală în 1997, când a achiziționat pachetul majoritar al fabricii Cimentul Turda. Ulterior, a cumpărat și cele două fabrici de ciment Cimus Câmpulung (1999) și Alcim Aleșd (2000), precum și cele două stații de betoane și aggregate Premeco Pitești și Cimus Carpați Betoane București.
Holcim România a avansat în fiecare an standardele industriei de construcții din România prin investiții care au determinat regândirea raportării la normele, principiile și a ceea ce poate fi realizat în domeniul construcțiilor. Investițiile realizate în trei direcții strategice ghidate de viziunea dezvoltării durabile: performanța economică, protecția mediului înconjurător și responsabilitatea socială au făcut posibilă extinderea afacerii, modernizarea tehnologiei de producție, grijă pentru securitatea și sănătate în muncă, dar și susținerea multiplelor proiecte de responsabilitate socială la nivel național și local.
Lafarge este o companie franceză din domeniul construcțiilor și cel mai mare producător de ciment la nivel mondial a cărei istorie începe din anul 1833. Compania are 1.972 de fabrici în 76 de țări.
În aprilie 2014, Lafarge a anunțat că va fuziona cu un alt gigant mondial în producția de ciment — Holcim.
Lafarge a intrat pe piața din România în 1997, achiziționând producătorul național de ciment, Romcim și deține în prezent (iunie 2008) trei centre de producție, în Medgidia(Constanța), Hoghiz (Brașov) – fabrici de ciment și Târgu Jiu (Gorj) – stație de măcinare. Lafarge este prezent în România și prin celelalte activități ale sale – agregate, beton și plăci de gips, având în jur de 1.500 de angajați și înregistrând o cifră de afaceri de peste 260 de milioane de euro în 2006.
Grupul Lafarge activează în România cu trei divizii.
Lafarge Romcim S.A. produce și comercializează cimenturi, lianți și filer calcar.
Lafarge Arcom Gips S.A. – produce și comercializează ipsos, sisteme și accesorii pentru gips – carton și
Lafarge Agregate Betoane.
Promovarea produselor și reclama este foarte importantă în cadrul oricărei firme.
Obiectivele urmărite cu ajutorul politicii de promovare sunt:
-influențarea cererii pentru produsul ce urmează a fi promovat, influența ce poate conduce la:
-creșterea consumului în condițiile păstrării prețurilor la același nivel;
-reducerea atitudinii negative pe care consumatorul o dezvolta datorită creșterii prețurilor;
-informarea și convingerea potențialilor – modul în care sunt utilizate anumite instrumente promoționale pentru a informa clienții despre existența unui produs ți pentru a-i convinge să-și procure produsul respectiv, variază în funcție de specificul activității desfășurate.
-informarea distribuitorilor și agenților de vânzare – scopul este nu atât să determine consumatorul să caute un produs ci mai ales să stimuleze agenții de vânzare să caute cât mai mulți clienți;
-îmbunătaățirea imaginii întreprinderii – uneori eforturile promoționale nu urmăresc neapărat creșterea vânzărilor la un anumit produs, ci mai ales îmbunătățirea imaginii de ansamblu a întreprinderii, atât printre consumatori cât și printre concurenți.
Aceste obiective de comunicare ce urmăresc atât aspectul informativ (atragerea atenției asupra ofertei întreprinderii, cunoașterea mărcilor și produselor, prezentarea avantajelor produselor) cât și aspectul afectiv (captarea interesului față de oferta întreprinderii, îmbunătaățirea imaginii produsului/întreprinderii, câștigarea unei poziții mai bune în ierarhia consumatorilor) au drept scop final realizarea obiectivelor de natură economică ale organizației: cresșterea cifrei de afaceri, mărirea cotei de piață, rentabilitatea etc.
Carpatcement Holding își promovează produsele prin foarte multe moduri precum spoturi radio,tv,în presa de specialitate,prin intermediul cataloagelor,broșurilor și nu în ultimul rând prin participarea la târguri(naționale sau internaționale).
Supratețe de producție,comercializare
Carpatcement Holding,înafară de producere,oferă condiții pentru depozitarea și transoprtul cimentului și filerului de calcar.
Fabrică din Bicaz deține o suprafață de aproximativ 12 hectare,cea din Tașca 10 hectare,cea din Deva 8,iar cea din Fieni 9 hectare.Aceste suprafețe sunt proprietatea firmei.
În secția de producere avem :
–hale pentru producerea cim
-hale pentru producerea filerului de calcar
-zona cuptoarelor de ardere a clincherului(prezentate în imaginea de mai jos)
Depozitarea se face:
–în hale pentru cimentul in saci
-în silozuri pentru cimentul și filerul de calcar vrac
Vânzarea se face atât vrac a cimentului și filerului de calcar, cât și ciment însăcuit,înfoliat,la palet.
Cimentul și filerul de calcar vrac se vinde direct din silozurile de stocare,prin încărcarea în vehicule specializate pentru transportul materialelor pulverulente,cu ajutorul unor instalații specializate.
2.3. Structura organizatorică
Capitalul social este de 286.201.126 lei și este împărțit în acțiuni cu o valoare nominală de 2.80 lei/acțiune. HeidelbergCement Central Europe East Holding BV deține o pondere de 99% dintre acțiuni,reprezentând 101.192.541 acțiuni cu o valoare 283.339.114,8 lei.Restul de 1% din acțiuni sunt deținute de persoane din România.
Majorarea capitalului social se poate face prin:
a) emisiunea de noi acțiuni;
b) majorarea valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.
Capitalul social nu va putea fi majorat și nu se vor putea emite noi acțiuni decât după vărsarea integrală a capitalului social inițial subscris sau după achitarea acțiunilor din emisiunea precedenta.
Reducerea capitalului social se poate face prin hotărârea Adunării generale extraordinare, cu respectarea minimului de capital social prevăzut de lege.
Capitalul social poate fi redus
a) micșorarea numărului de acțiuni;
b) reducerea valorii nominale a acțiunilor;
c) dobândirea de către societate a propriilor acțiuni, urmată de anularea acestora.
Acțiunile:
Acțiunile sunt numerotate de la 1 la 102178974.
Toate acțiunile emise de societate sunt nominative / la purtător și indivizibile. Fiecărui acționar i se va elibera un certificat de acționar care atestă calitatea de acționar și proprietar al acțiunilor sau, după caz, acțiuni emise în formă materială. Certificatul de acționar/acțiunea va cuprinde mențiunile prevăzute de lege.
Acțiunile au valoare egală și conferă posesorilor drepturi egale.
Societatea va ține evidența acțiunilor și acționarilor într-un registru care menționează numele și prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acționarilor cu acțiuni nominative precum și vărsămintele făcute în contul acțiunilor, precum și celelalte evidențe prevăzute de art. 177 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Registrele menționate vor fi ținute prin grija persoanelor abilitate de lege, la sediul societății.
Drepturi și obligații decurgând din acțiuni
Fiecare acțiune conferă titularilor acestora dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor.
Deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la dispozițiile actului constitutiv.
Acționarii nu răspund pentru datoriile societății, fiind obligați numai să verse capitalul social subscris.
Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în patrimoniul altor persoane.
Transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor:
Dreptul de proprietate asupra acțiunilor se transfera prin simpla tradițiune a acestora.
Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.
Un acționar care dorește să vândă din acțiunile sale, va oferi mai întâi spre vânzare aceste acțiuni celorlalți acționari, în conformitate cu proporția de acțiuni deținute, printr-o înștiințare în care se va specifica prețul pentru fiecare acțiune și numărul de acțiuni oferite spre cumpărare.
În 21 de zile de la primirea înștiințării de transfer, acționarii cărora li s-a făcut oferta de vânzare vor putea opta pentru cumpărarea acțiunilor oferite prin comunicare în scris către acționarul ofertant.
În 7 zile de la primirea de către acționarul vânzător a înștiințării de acceptare, acționarul vânzător și acționarul cumpărător vor finaliza transferul acțiunilor vândute, iar acționarul cumpărător va plăti prețul prescris pentru acțiuni.
În situația în care rămân acțiuni nevândute, acționarul vânzător va fi liber să ofere aceste acțiuni oricăror alte persoane, la același preț și în aceleași condiții, fără ca prețul pe o acțiune să fie mai mic decât cel în oferta către ceilalți acționari.
Dacă o persoană care nu este acționar al societății, dorește să cumpere acțiunile de vânzare, înainte ca transferul să fie făcut către o asemenea persoană trebuie convocat Consiliul de Administrație, pentru a aproba acest transfer.
Conducerea societății este asigurată de Adunarea Generală a Acționarilor
Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide saupra activității acesteia și asigură politica economică și comercială.
Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare.
Adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar.
Adunarea generală ordinară a acționarilor are atribuțiile prevăzute de lege.
Adunarea generală extraordinară a acționarilor se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre ce intră în atribuțiile sale.
Atribuțiile adunării generale extraordinare a acționarilor sunt cele prevăzute de lege, cu excepția celor referitoare la: mutarea sediului, schimbarea obiectului de activitate al societății, majorarea capitalului social, înființarea sau desființarea de sedii secundare – sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică -, pe care adunarea generală extraordinară, în temeiul art. 114 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, le deleagă / le poate delega consiliului de administrație al societății.
Convocarea adunării generale a acționarilor
Adunarea generală este convocată de administratorul societății ori de câte ori este necesar.
Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.
Prin excepție,dacă toate acțiunile societății sunt nominative, convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, prin scrisoare transmisă pe cale electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, expediată cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii adunării, la adresa acționarului, înscrisă în registrul acționarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societății, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acționar.
Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia.
Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.
Administratorii și funcționarii societății nu pot reprezenta pe acționari sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă fără votul acestora nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.
Adunarea generală a acționarilor se întrunește la sediul societății sau în orice alt loc din țară sau din străinătate indicat în convocare.
În convocarea pentru prima adunare generală se va putea fixa data și pentru a doua adunare, în cazul în care la prima adunare generală a acționarilor nu se întrunește cvorumul necesar.
Acționarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei, dacă sunt prezenți sau reprezentați toți acționarii.
Organizarea adunării generale a acționarilor
Adunările generale sunt valabil constituite și pot lua hotărâri dacă sunt respectate condițiile de cvorum prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Adunarea generală a acționarilor este prezidată de către administratorul societății, care va desemna unul până la trei secretari care va/vor verifica lista de prezență a acționarilor, va/vor întocmi procesul verbal al adunării și după caz va/vor împărți buletinele de vot, le va/vor centraliza și va/vor număra voturile.
Exercitarea dreptului la vot în adunarea generală a acționarilor
După constatarea îndeplinirii cerințelor legale și ale actului constitutiv privind ținerea adunării generale se va trece la dezbaterea și votarea fiecărui punct de pe ordinea de zi.
Dreptul de vot nu poate fi cedat. Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administrație/administratorului unic, pentru numirea, revocarea cenzorilor și auditorilor financiari și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea organelor de administrare, de conducere și control ale societății.
Hotărârile adunării generale a acționarilor se iau cu majoritatea prevăzută de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârile adunării generale a acționarilor luate în condițiile legii și ale actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau care au votat împotrivă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Administrarea societății
Societatea este administrată de către un consiliul de administrație/administrator unic ales de către adunarea generală ordinară a acționarilor pentru un mandat de 2 ani.
Consiliul de administrație/administratorul unic poate fi revocat sau înlocuit oricând de adunarea generală ordinară a acționarilor societății și poate fi persoană fizică, cetățean român sau străin, său persoană juridică, de naționalitate română sau străină, poate fi acționar său persoană din afara societății.
Când un post din consiliul de administrație sau după caz postul de administrator unic devine vacant, adunarea generală ordinară a acționarilor alege un nou administrator pentru ocuparea postului vacant. Durata pentru care este ales noul administrator, pentru a ocupa postul vacant, va fi egală cu perioada care a rămas până la expirarea mandatului predecesorului său.
Consiliul de administrație/administratorul unic numește și revocă directorul general al societății, îi stabilește atribuțiile și remunerația.
În relațiile cu terții societatea este reprezentată de către consiliul de administrație/administratorul unic, având puteri de reprezentare și angajare a societății. În ceea ce privește obținerea sau acordarea de credite, gajarea, vânzarea sau închirierea bunurilor societății aceste hotărâri se iau de către consiliul de administrație/administratorul unic indiferent de valoarea acestor operațiuni. Consiliul de administrație/administratorul unic poate delega oricare dintre puterile și atribuțiile sale directorului general sau altor persoane printr-o împuternicire expresă. Delegarea de atribuții include delegarea dreptului de reprezentare al societății în relațiile cu terții, persoane fizice, juridice , instituții sau autorități ale statului.
Atribuțiile organelor de administrație
Principalele atribuții ale administratorul unic/consiliului de administrație sunt:
a. În baza împuternicirii primite de la adunarea generală decide cu privire la: mutarea sediului societății, contractarea de credite în numele societății, extinderea obiectului de activitate al societății, majorarea capitalului social.
b. stabilirea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare ale societății;
c. stabilirea politicilor contabile și a sistemului de control financiar, precum și aprobarea planificării financiare;
d. numirea și revocarea directorilor și stabilirea remunerației lor;
e. supravegherea activității directorilor;
f. pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acționarilor și implementarea hotărârilor acesteia;
g. introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței societății, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.
Consiliul de administrație/administratorul unic poate delega conducerea societății unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general, stabilind totodată competențele acestora/acestuia.
Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an
Societatea va deschide conturi în lei și în valută la băncile autorizate din România.
Evidențele contabile se vor exprima în lei,iar evidențele operațiunilor în valută de încasări și plăți se vor face prin exprimarea valutelor în lei,la cursul în vigoare de la data efectuării operațiunilor.
Bilanțul contabil și contul de profit și pierdere al societății vor fi întocmite de compartimentul financiar-contabil.Ele se supun aprobării Adunării Generale.După aprobarea lor de către Adunarea Generală,bilanțul și contul de profit și pierdere vor fi depuse de către administrator,în tremen de 15 zile,la Administrația Financiară.
Un exemplar al Bilanțului și al contului de profit și pierdere,vizat de Administrația Financiară va fi depus la Registrul Comerțului.
Fiecare asociat/acționar are dreptul la dividende și obligația de a suporta pierderile rezultate din activitățile societății.
Dividendele se plătesc în proporție cu cota de participare la capitalul social și numai atunci când există beneficii reale,connstatate prin bilanțul societății aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor.
Pierderile societății se vor suporta de către asociați/acționare proporțional cu cota de participare la capitalul social.
Modificarea firmei juridice,dizolvarea și licidarea societății
Schimbarea formei juridice a societății
Societatea va putea fi transformată într-o altă formă de societate prin hotărârea Adunării Generale.Schimbarea formei sau alte modificări ale actului constitutiv nu atrag crearea unei persoane juridice noi.
Dizolvarea societății
Următoarele situații duc la dizolvarea societății:
a) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății sau realizarea acestuia;
b) faliment;
c) pierderea unei jumătăți din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă adunarea generală a acționarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
d) dacă numărul de acționari va fi sub 2, mai mult de 9 luni;
e) în orice altă situație, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor.
Când datorită decesului unui acționar, numărul minim de acționari va fi sub cel prevăzut de lege, societatea își va continua activitatea cu moștenitorii defunctului.
Dizolvarea societății are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare în cazul fuziunii ori divizării totale a societății sau în alte cazuri prevăzute de lege.
Dizolvarea societății trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV – a, conform prevederilor legale în vigoare.
Lichidarea societății
Societatea fiind dizolvată, lichidatorii numiți trebuie să înceapă procedura de lichidare în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau juridice române sau străine, autorizate în condițiile legii. Lichidarea societății și repartiția patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.
Organigramă
Carpatcement Holding
Consiliul de administrație
Președinte – Director General
Florian Aldea
Membri
Andreas Kern, Membru al Consiliului de Conducere al HeidelbergCement AG – Europa Centrală și Asia Centrală
Klaus Schwind, Director SSC Germania
Echipa de management
Florian Aldea, Presedinte- Director General
Sorin Trifa, Director Financiar
Florin Bernea, Director Tehnic Carpatcement Holding
Ovidiu Crăciun, Director Vânzări
Florentin Ghica, Director Achiziții
Eliza Udoi, Director Resurse Umane
Dorina Mârza, Șef Departament Calitate
Bogdan Arnautu, Șef Departament Comunicare
Mircea Bobora, Director Fabrica de ciment Chiscadaga
Cristian Voinitchi, Director Fabrica de ciment Fieni
Marius Lupa, Director Fabrica de ciment Tașca
Dan Pascu, Director Combustibili Alternativi
Gabriela Niculae, Șef Departament Protecția Mediului
Radu Gavrilescu, Șef Departament Asistența Tehnică Clienți
Personalul angajat
În toate domeniile de activitate, formarea și perfecționarea salariaților au devenit o cerință a perioadei în care trăim. Dacă în trecut tinerii care dobândeau o profesie reușeau, pe baza cunoștințelor obținute în timpul școlii, să o exercite pe toată durata vieții, astăzi cunoștințele se perimează foarte rapid. În România, perfecționarea este percepută ca o necesitate, dar nu constituie încă o prioritate. Un program de pregătire profesională va da rezultate numai dacă se bazează pe o analiză atentă a necesitaților unei organizații. Succesul programului va depinde de măsură în care se știe ce trebuie predat, de ce, pentru cine și în ce mod. Obiectivele unui astfel de program rezulta din nevoile interne ale organizației și sunt în concordanță cu obiectivele sale generale. Numai în acest mod formarea și perfecționarea profesională pot fi cu adevărat eficiente, rezolvând problemele viitorului odată cu cele ale prezentului.
Carpatcement Holding SĂ are în prezent 745 de angajați. Dintre aceștia:
-60 formează echipa administrativă din București,
-255 sunt angajați la Fabrica de ciment din Fieni,
-216 la Fabrica de ciment din Bicaz și
-215 sunt angajați la Fabrica de ciment din Deva.
Toți acești angajați participă anual la cursuri de formare.Costurile cursurilor sunt suportate de către Carpatcement.
Astfel toți angajații ocupă 4 niveluri de calificare:
-nivel 2 – nivel de calificare – muncitor calificat – căruia i se asociază competente profesionale care implică aplicarea cunoștințelor într-o anumită activitate profesională, cu sarcini de lucru nerutiniere, care presupun responsabilitate și munca în echipă;
– nivel 3 – nivel de calificare – tehnician / maistru – căruia i se asociază competente profesionale care implică aplicarea cunoștințelor într-o arie extinsă a activității profesionale, cu sarcini de lucru diverse și complexe, care exclud rutină. Sarcinile de lucru presupun luarea unor decizii, responsabilitate și, uneori, munca în echipă cu atribuții de coordonare;
– nivel 4 – nivel de calificare căruia i se asociază competente profesionale care implică aplicarea cunoștințelor într-o arie extinsă a activității profesionale, cu sarcini de lucru diverse și complexe, caracterizate printr-un grad semnificativ al responsabilităților personale, al coordonării activității și alocării resurselor necesare desfășurării eficiente a respectivelor activități profesionale;
-nivel 5 – nivel de calificare căruia i se asociază competente profesionale care implică folosirea cunoștințelor în contexte ale activității profesionale deosebit de diverse, complexe și neprevizibile. Decizii independente și responsabilitate personală ridicată, alături de sarcini privind coordonarea activității personalului și alocarea de resurse în activități de analiza, diagnosticare, proiectare, planificare, execuție și control.
2.4. Evoluția firmei în cifre
Legenda:
Linia mov: împarte rezultatele companiilor în două jumătăți: superioară și inferioară;
Linia verde: împarte companiile din jumătatea superioară în două quartile: "quartilul superior" și "quartilul inferior"
Linia roșie: împarte companiile din jumătatea inferioară în două quartile: "quartilul superior" și "quartilul inferior"
Fundalul alb: reprezintă jumătatea superioară a fiecărui "quartil";
Cifră de afaceri
Companiile grupului HeidelbergCement în România (Carpatcement Holding, Carpat Beton și Carpat Agregate) au înregistrat în 2012 o cifră de afaceri cumulata în valoare de 195 milioane de euro.
Profitul net
Companiile grupului HeidelbergCement în România au obținut în 2012 un profit net de aproximativ 36 milioane de Euro.
Investiții
Companiile grupului HeidelbergCement în România au investit în perioada 2008-2009 aproximativ100 milioane de Euro.
Investițiile au fost folosite în special în programul de dublare a capacităților de producție. Prima etapă a acestuia a constat în: modernizarea și pornirea celei de-a două linii de producție a fabricii de la Bicaz, construirea unui nou siloz de clincher cu o capacitate de 90.000 tone, construirea unei mori de ciment la Fieni și modernizarea unei mori de ciment la fabrica de la Deva. Ca urmare a acestor investiții, capacitatea de producție a celor trei fabrici de ciment ale Carpatcement a ajuns la 6,05 milioane de tone/an.
De asemenea, au fost derulate și alte programe de investiții, cum ar fi cele privind sistemele de utilizare a combustibililor alternativi, instalarea aparatelor de monitorizare continuă a emisiilor de gaze și a celor pentru instalațiile de desprăfuire la fabricile de la Fieni și Chiscadaga.
Din 1998 până în prezent, grupul german HeidelbergCement a investit peste 450 milioane Europe piața romanescă, inclusiv costurile de achiziție.
Evoluția proiectelor de investiții majore în ultimii ani (milioane Euro):
2.5. Inițiative de CSR
Carpatcement Holding se angajează să promoveze, să mențină și să aplice o politică de mediu sănătoasă.
Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apă, face priza și se întărește.
Industria cimentului joacă un rol major în societate. După apă, betonul (material care are în compoziție și ciment) e cea mai utilizată substanța de pe Pământ. De aceea, e greu de imaginat o civilizație modernă fără ciment. La nivel mondial, industria produce anual în jur de 2.8 miliarde de tone de ciment.
Credem în ideea de responsabilitate socială și căutam să îmbunătățim condițiile de viață în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. Inițiativele noastre sunt construite pe baza principiilor dezvoltării durabile. Ne preocupă protecția mediului, bunăstarea angajaților noștri și a comunităților locale. Dezvoltarea durabilă este cel mai important element al filosofiei Carpatcement Holding. Considerăm că trebuie să răspundem necesitaților din prezent, fără a compromite interesele și aspirațiile generațiilor viitoare. Creșterea economică nu poate fi realizată decât manifestând respect față de protecția mediului și față de drepturile părților interesate, cu precădere comunitățile locale și proprii salariați.
Strategia noastră de responsabilitate socială pentru România se adresează pe de o parte nevoilor comunităților locale iar pe de altă parte, priorităților naționale.
HeidelbergCement construiește pe baze solide. În urma analizei nevoilor locale, inițiem proiecte cu impact puternic, pentru a ajuta comunitățile să progreseze mai mult decât ar putea să o facă singure. Încurajăm progresul, ajutând oamenii să recapete sentimentul coeziunii sociale și al apartenenței la proiectele comunității.
Sprijinim 4 domenii. Acestea sunt legate deopotrivă de activitatea HeidelbergCement și de nevoile României în momentul de față:
Protecția mediului
Urmărim atât îmbunătățirea calității factorilor de mediu, cât și conservarea biodiversității. De aceea, plantăm perdele forestiere în jurul orașelor poluate, precum Bucureștiul, și derulăm acțiuni de ecologizare.
Pentru o mai bună calitate a vieții, investim în combustibili alternativi și în tehnologii ecologice.
HeidelbergCement Group este una dintre cele 10 companii care au pus bazele The Cement Sustainability Inițiative și este membru activ al World Business Council for Sustainable Development. De aceea protecția mediului reprezintă o prioritate absolută și pentru companiile grupului din România.
Cele trei fabrici Carpatcement se ridică la cele mai înalte standarde europene, toate având certificarea ISO 14001. Fabrica de la Chiscadaga a fost prima fabrică de ciment din România care a obținut acreditarea pentru sistemul de management integrat al calității și protecția mediului, în conformitate cu cerințele ISO 9001/2000 și ISO 14001/1996.
Ca rezultat al investițiilor în tehnologii de vârf, emisiile de praf au fost reduse cu 99% față de nivelul la care se aflau în momentul achiziției. Poți citi mai multe despre măsurile pe care le-am luat pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu în pagina fiecărei fabrici: Fabrica Chiscadaga, Fabrica Fieni și Fabrica Tașca.
Urbanism și arhitectura
Numărul proiectelor care se adresează studenților de la facultăți cu profil tehnic este foarte mic. Acești studenți au puține oportunități de a-și demonstra cunoștințele în domeniile în care vor să-și construiască o carieră
.
De aceea, Carptacement organizează anual Premiile Profesionale Carpatcement, o competiție pentru studenții de la construcții și chimie, din toată țara.
Strategia de responsabilitate socială asumată de producătorul de ciment Carpatcement, ca parte a grupului HeidelbergCement, vizează organizarea celei de-a doua ediții a concursului internațional Quarry Life Award, competiție realizată în scopul protecției și promovării florei și faunei din toate carierele și balastierele deținute de grup în cele 22 de țări participante în concurs. "Este o competiție internațională pe teme de refacere a biodiversității în carierele noastre de exploatare, care în anul 2014 se va afla la a doua ediție. Pe plan internațional, cele mai bune proiecte din cinci categorii vor fi selectate în decembrie 2014 și vor primi un premiu de 10.000 de euro fiecare, ocupantului primului loc urmând să-i fie acordată suma de 30.000 de euro", a precizat Florian Aldea, CEO al Carpatcement. Totodată, la nivel local, producătorul va continua implementarea proiectului anual de "stakeholder engagement", derulat sub titlul "Sfatul Bătrânilor", care adună la aceeași masă liderii formali și informali din comunități și de la nivel județean, pentru a stabili strategia locală de dezvoltare sustenabila pe termen mediu și lung a comunităților respective, urmând ca, pe baza cerințelor respective, să fie implementate proiecte ce au reieșit din aceste consultări la nivelul tuturor celor trei zone în care Carpatcement deține fabrici.
Un alt proiect important pentru companie se derulează sub numele "Acces la educație", având drept principal obiectiv încurajarea elevilor să-și dezvolte o carieră bazată pe învățătura și să o conecteze la comunitatea în care s-au născut și unde ar fi de preferat să se întoarcă. De asemenea, "Tinerii gardieni ai mediului" își propune să-i familiarizeze pe elevii de liceu ce studiază protecția mediului cu activitatea de monitorizare și măsurare a indicatorilor de mediu din fabricile de ciment. "Un program deosebit care anul trecut a înregistrat un succes fără precedent și pe care îl vom extinde a fost denumit «Ora de voluntariat», ce îi premiază pe profesorii și elevii care desfășoară cea mai interesantă și utilă acțiune de voluntariat pentru comunitate. Nu în ultimul rând, sunt importante de menționat proiectele de utilitate publică pe care le sprijinim în parteneriat cu autoritățile locale. Un bun exemplu este reprezentat de consolidarea podului situat pe DJ 714A Moroeni – Pucheni – Valea Brateiului, în extravilanul comunei Moroeni, care se va realiza în perioada 2014 – 2016 în parteneriat cu Consiliul Județean Dâmbovița, Carpatcement suportând jumătate din costuri", a mai spus Florian Aldea.
În cei 16 ani de activitate în România, Carpatcement a dezvoltat și susținut numeroase proiecte și inițiative de responsabilitate socială care au necesitat investiții importante, printre cele mai de succes fiind "Premiile profesionale Carpatcement" și "Studentul anului" – în domeniul educației, precum și "Bucureștiul respira" și "Împreună pentru natura" – în ceea ce privește protecția mediului. De asemenea, compania a susținut numeroase cauze sociale, umanitare, culturale sau comunitare, care au presupus un efort investițional semnificativ.
De pildă, Carpatcement a susținut financiar refacerea totală a acoperișului Școlii Gimnaziale "Vasile Mitru" din Tașca în anul 2013, care a necesitat o investiție de aproximativ 16.000 de euro. De asemenea, în parteneriat cu autoritățile locale, grupul a susținut financiar reamenajarea intersecției pe drumul de acces în Fieni, situată în cartierul Berevoiești.
CAPITOLUL III
POLITICA DE PRODUS LA CARPATCEMENT
Oricine citește ceva despre “Carpatcement” este, încă de la început, tentat să creadă că o astfel de firma se ocupă în exclusivitate cu producerea și comercializarea unor produse cu un specific bine definit: ciment, betoane și agregate.
Veți constata, însă, repede că o asemenea impresie este eronată sau, mai bine zis, incorectă și insuficientă, pentru că această firmă de bază și de prestigiu din țara noastră are preocupări și reușite și în alte domenii, care țin de păstrarea unui cadru ecologic conform cu normele europene și mondiale, de asigurarea securității și sănătății în muncă, de valorificarea unor deșeuri industriale, de susținerea unor proiecte privind perfecționarea pregătirii profesionale a tuturor salariaților, de schimburi de experiență cu societăți similare din grupul industrial din care face parte, de încurajarea prin burse de studii a tinerilor cu talent în domeniu etc.
3.1. Produsele Carpatcement
Ciment și filer de calcar
Producția cimentului este principala activitate a grupului HeidelbergCement în România. Carpatcement Holding SĂ produce și comercializează cimenturi uzuale, cimenturi specializate și filer de calcar.
Betoane, mortare, șape
Compania Carpat Beton deține o rețea națională de 18 stații de betoane. Ea produce betoane, șape și mortare. De asemenea, oferă servicii de testare betoane pentru produsele livrate, de transport și pompare a betonului.
Agregate
Carpat Agregate SĂ produce și comercializează agregate naturale și concasate folosite în industria materialelor de construcții: nisip, pietriș, mărgăritar și piatra concasată. În prezent, deține 7 cariere și 7 balastiere localizate în 12 județe.
Ciment și filer de calcar
Cimentul este un material de construcții obținut prin măcinarea fină a unui amestec de clincher, ghips și adaosuri de fabricație. Clincherul este un produs intermediar obținut prin arderea la temperaturi înalte, într-un cuptor rotativ, a unui amestec fin măcinat de calcar (~75%), argila sau marna și cenușă de pirita. Cimentul este utilizat, împreună cu agregate (nisip, pietriș), apă și aditivi, la realizarea betoanelor, mortarelor și a altor material de construcții.
Află cum se fabrică cimentul, ce riscuri presupune producția lui și cum gestionam aceste riscuri în pagina Procese de producție. De asemenea, în pagina Profil Carpatcement Holding poți vedea documentele de certificare ale Sistemului Integrat de Management Calitate – Mediu – Sănătate și Securitate Ocupațională și ale Sistemului de Management al Responsabilității Sociale, pe care le-am implementat în toate fabricile noastre.
Carpatcement Holding SĂ produce și comercializează mai multe tipuri de ciment în fabricile de laTasca, Chiscadaga și Fieni. Mai jos poți găsi detalii despre aceste tipuri de ciment, în funcție de standardul de fabricație, compoziția, clasa de rezistență și domeniile lor de utilizare.
1. Cimenturi uzuale
SR EN 197-1:2011 definește și prezintă specificațiile pentru 27 cimenturi uzuale diferite, 7 cimenturi uzuale rezistente la sulfați precum și pentru 3 cimenturi de furnal distincte cu rezistența inițială mică și 2 cimenturi de furnal rezistente la sulfați cu rezistența inițială mică și pentru componentele lor. Definirea fiecărui ciment include proporțiile în care componentele sale trebuie combinate pentru a rezulta aceste produse diferite într-o gamă de noua clase de rezistență. De asemenea, sunt definite și condițiile pe care componentele trebuie să le satisfacă precum și cerințele mecanice, fizice, chimice și condițiile necesare de durabilitate ale cimenturilor.
Carpatcement Holding SĂ produce șapte tipuri uzuale de cimenturi în conformitate cu acest standard. Ele sunt împărțite în trei categorii: Cimenturi Portland (CEM I), Cimenturi Portland Compozite (CEM II) și Ciment de Furnal (CEM III). Aceste cimenturi acoperă toate aplicațiile obișnuite și sunt folosite pentru construcția elementelor și structurilor monolite sau prefabricate, armate, armate dispers sau precomprimate, precum și pentru mortare și paște de injectare.
1.1. Cimenturi Portland cu rezistența inițială mare (CEM I)
Cimentul Portland este un ciment fabricat din 95-100% clincher Portland, 0-5 % componente auxiliare minore la care se adauga ghips pentru reglarea timpului de priză. Producem două tipuri, ambele cu rezistența inițială mare: CEM I 42.5R și CEM I 52.5R.
Cimentul Portland cu rezistența inițială mare CEM I 52.5R poate fi folosit în industria prefabricatelor care necesită clase ridicate de beton precum și pentru betoane/mortare utilizate pentru reparații pe termen scurt, injectări și paște specializate. Poate fi folosit și pentru adezivi specializați și mortare uscate preambalate.
Cimentul Portland cu rezistența inițială mare CEM I 42.5R poate fi folosit la îmbrăcămințile rutiere pentru drumuri, autostrăzi și aeroporturi, în industriile prefabricatelor, betoanelor celulare autoclavizate și adezivilor.
1.2. Cimenturi Portland compozite (CEM II) cu rezistența inițială mare
Cimentul Portland compozit este un ciment fabricat din 65-94% clincher Portland, 6-35% adaosuri de fabricație, 0-5 % componente auxiliare minore la care se adauga ghips pentru reglarea timpului de priză. Adaosurile pot fi: materiale minerale anorganice naturale sau derivate din procesul de fabricație a clincherului cum sunt zgura de furnal, puzzolane naturale sau artificiale, cenușă, calcar, silice ultrafina etc.
Cimenturile Portland compozite sunt utilizate în betoane simple, armate, armate dispers precum și pentru mortare obișnuite de zidărie și tencuiala. De asemenea, sunt recomandate pentru lucrări de stabilizare a pământurilor și materialelor granulare necoezive, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Detalii importante privind condițiile și domeniile de utilizare se găsesc în fișele tehnice ale produselor noastre pe care vă rugăm să le consultați.
Carpatcement produce patru tipuri de cimenturi Portland compozite, toate cu rezistența inițială mare (R):
1.2.1. Ciment Portland cu zgura cu rezistența inițială mare CEM ÎI/A-S 42.5R:
Ciment utilizat în elemente și structuri monolite sau prefabricate, armate, armate dispers sau precomprimate executate tot timpul anului;
Ciment folosit în compoziția betonului celular autoclavizat, adezivilor și mortarelor uscate, preambalate;
Ciment destinat înlocuirii CEM I 42.5R în stațiile de betoane pentru toate aplicațiile, mai puțin beton rutier (BcR).
1.2.2. Ciment Portland cu zgura cu rezistența inițială mare CEM ÎI/A-S 32.5R:
Ciment utilizat în elemente și structuri monolite sau prefabricate, armate și armate dispers, executate tot timpul anului
Ciment pentru lucrări de stabilizare a pământurilor și materialelor granulare;
1.2.3. Ciment Portland cu calcar cu rezistența inițială mare CEM ÎI/A-LL 32.5R:
Ciment utilizat în elemente și structuri monolite, armate și armate dispers, executate tot timpul anului;
Ciment destinat înlocuirii CEM ÎI/A-S 32,5R în stații de betoane;
Ciment pentru lucrări de stabilizare a pământurilor și materialelor granulare, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare;
1.2.4. Ciment Portland cu calcar cu rezistența inițială mare CEM ÎI/A-LL 42.5R:
Ciment utilizat în elemente și structuri monolite sau prefabricate, armate și armate dispers, executate tot timpul anului
1.3. Ciment de furnal cu căldură de hidratare redusă CEM III/A 42,5 N-LH
Carpatcement Holding SĂ produce la Bicaz, Deva și Fieni cimentul specializat CEM III/A 42,5 N-LH care este un ciment fabricat din 35-64% clincher Portland, zgura 36-65% și ghips pentru reglarea timpului de priză. Acesta poate fi folosit la turnarea betoanelor obișnuite și masive, exploatate în medii agresive din punct de vedere chimic, sulfatic, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.
Durabilitatea betoanelor, în special a celor aflate în medii agresive din punct de vedere chimic (ex: în zone cu agresiune sulfatica), este mult îmbunătățită prin utilizarea cimentului CEM III/A 42.5N-LH, prin comparație cu CEM ÎI/A-S 42.5R (de exemplu), întrucât CEM III/A 42.5N-LH are mai multă zgura de furnal în compoziție.
Cimentul CEM III/A 42.5N-LH a fost testat prin metode accelerate de laborator, în apă de mare și în medii agresive sulfatice, corespunzătoare claselor de expunere XA2 și XA3, definite conform CP 012/1:2007.
2. Cimenturi Speciale – Z 100 Ciment pentru zidărie și tencuiala
Cimenturile de zidărie se fabrică în baza standardului SR EN 413-1:2011, încercările specifice de laborator fiind prezentate în SR EN 413-2:2005. Produsul final, mortarul, se supune prevederilor SR EN 998-1:2011 și SR EN 998-2:2011. Z100 se folosește la prepararea mortarului de zidărie și tencuiala, a șprițului, grundului și tinciului, precum și la prepararea sapelor care nu sunt expuse abraziunii. Livrarea se face din toate cele trei fabrici de ciment (Tașca, Chiscadaga și Fieni) aparținând Grupului HeidelbergCement din România.
3. Filer de calcar
Carpatcement Holding SĂ produce la Tașca, Chiscadaga și Fieni filer de calcar, în conformitate cu prevederile standardului SR EN 13043:2003, ce poate fi folosit la prepararea mixturilor și masticurilor bituminoase, protecția produselor hidroizolante bituminoase precum și în alcătuirea adezivilor și gleturilor.
3.2. Procesul de producție
Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apă, face priza și se întărește.
Industria cimentului joacă un rol major în societate. După apă, betonul (material care are în compoziție și ciment) e cea mai utilizată substanța de pe Pământ. De aceea, e greu de imaginat o civilizație modernă fără ciment.
La nivel mondial, industria produce anual în jur de 2.8 miliarde de tone de ciment.
3.2.1. Descrierea proceului de producție
Producția cimentului începe în cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar și a argilei. Apoi, acestea sunt sfărâmate în bucăți de mărimea unei monede.
Aceste materii prime, împreună cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate într-o pudră, numită "faina brută". Faină brută este încălzită la o temperatură de 1.450 ˚C. Temperatură înaltă transforma faina într-un material nou, numit clincher.
Clincherul este răcit brusc, fiind apoi măcinat împreună cu gipsul într-o pulbere fină. Acesta este cimentul Portland. Pentru obținerea diferitelor tipuri de ciment se adauga zgura și / sau cenușă de termocentrala (material ce rezultă din arderea cărbunelui sau a altor materiale de proveniența minerală).
Prin amestecul cimentului cu nisip, pietriș, apă și alți aditivi obținem betonul.
3.2.2. Impactul producției de ciment asupra mediului și gestionarea acestuia
Procesul de fabricare al cimentului presupune mai multe tipuri de impact, care sunt descrise în figură de mai jos:
Carieră:
Zgomot
Vibrații
Impact asupra peisajului
Consum de materii prime: calcar, argilă, gips.
Măcinare:
Pulberi
Zgomot;
Consum de energie electrică;
Producere clincher:
Pulberi;
Gaze: NOx, ȘO2, CO2, micro-poluanți;
Zgomot;
Consum de combustibil;
Consum de enrgie electrică.
Mirosuri
Surse potențiale de miros pe amplasament sunt:
stația de preepurare a apelor uzate (decantorul de ape menajere INHOFF și paturile de nămol);
rampa de descărcare păcură;
Conform Standardului Național 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate , se considera că emisiile de substanțe puternic mirositoare depășesc concentrațiile maxime admise atunci când în zona de impact mirosul lor dezagreabil și persistent este sesizabil olfactiv.
Surse de emisii fugitive
Emisiile fugitive/nedirijate sunt controlate prin măsurători de pulberi totale în suspensie pe amplasament în zona următoarelor instalații:
depozit pirita, deșeuri de argila și nisip;
hala depozitare zgura, gips, calcar și deșeuri de ipsos;
rampa de descărcare materii prime;
transport clincher în silozuri;
Investiții de 38 milioane de euro în tehnologii pentru protecția mediului
Până în prezent, Carpatcement a investit peste 38 milioane de euro în tehnologii de protecție a mediului și în instalații pentru combustibili alternativi, precum și alte sume importante în echipamente și lucrări de protecție a muncii. Alte investiții similare sunt prevăzute în perioada următoare. Actualmente, în cadrul fabricii de ciment de la Fieni, compania are în construcție o instalație de recuperare a energiei termice reziduale și de producere a energiei, care va fi inaugurată în 2015, în urma unei investiții de 80 milioane de lei. "Proiectul este realizat parțial din fonduri europene, instalația urmând a contribui foarte mult la reducerea consumului de combustibili convenționali, diminuând, implicit, amprenta de carbon și protejând mediul. Este un proiect de consolidare și dezvoltare a sustenabila a fabricii din Fieni, care arată încă o dată interesul companiei noastre în problema dezvoltării durabile și capacitatea managerială de a realiza astfel de investiții", a menționat Florian Aldea. În ceea ce privește implicarea socială, Carpatcement își propune să continue investițiile realizate în anii anteriori. "Deși avem un plan relativ clar al domeniilor și programelor de responsabilitate socială în care vom învești în 2014, acest lucru nu înseamnă că, la nevoie, nu ne vom implica în cauzele și proiectele ce merită sprijinite. Totuși, ca direcții principale, ne dorim să creștem investiția în educația locală, atât formală, prin sprijinirea școlilor și elevilor din Tașca, Chiscadaga și Fieni, cât și non-formala, prin proiecte care să îi implice pe elevi și profesori în activități extrașcolare", a mai spus reprezentantul Carpatcement.
Mediul ambiant include toate elementele exogene organizației, de natură economică, tehnică, politică, demografică, culturală, științifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educațională și ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obținerea resurselor necesare, adoptarea și aplicarea deciziilor de realizare a lor.
Investițiile totale în industria cimentului au depășit un miliard de euro, din care cele privind protecția mediului reprezintă peste un sfert. Respectarea celor mai înalte standarde ale mediului, calitate și management, pentru care au fost obținute calificative naționale și internaționale de prim rang, definește comportamentul societăților din această industrie.
Protecția mediului înconjurător reprezintă o componentă strategică a filosofiei Carpatcemet Holding, care a decis să-și asume rolul de inițiator de programe durabile pentru a ajuta comunitățile să progreseze mai mult decât ar putea-o face singure.
Dezvoltarea durabilă este cel mai important element al filosofiei Carpatcement Holding. Se urmărește răspunderea necesităților din prezent, fără a compromite interesele și aspirațiile generațiilor viitoare. Creșterea economică nu poate fi realizată decât manifestând respect față de protecția mediului și față de drepturile părților interesate, cu precădere comunitățile locale și proprii salariați.
Procesul de producere a clincherului fiind un proces “energo – intensiv”, deoarece materia primă trebuie încălzită la temperaturi de aproape 1.500 °C implică folosirea combustibilor fosili cu putere calorică mare (cărbune, păcură, gaz natural) ce produc prin ardere un volum mare de gaze cu efect de seră. În acest sens Carpatcement Holding și-a modificat procesele de producție pentru a utiliza combustibili alternativi.
Carpatcement, a inaugurat prima linie automatizata din România care utilizează combustibili alternativi la producerea cimentului, la fabrica să de ciment din Deva. Rolul instalației de la Deva consta în substituirea parțială a combustibililor tradiționali (gaz, păcură) cu combustibili alternativi (anvelope uzate) în producția cimentului. Utilizarea anvelopelor uzate drept combustibili alternativi se datorează puterii calorifice relativ mări a acestora. Folosirea acestei tehnologii va conduce la o diminuare cu aproximativ 8% a combustibililor tradiționali folosiți în acest moment. În prezent, cantitatea de cauciucuri uzate folosite zilnic în fabrica de ciment de la Deva este de aproximativ 80 tone.
Carpatcement înțelege să protejeze mediul atât prin investiții pentru îmbunătățirea proceselor de producție, cât și prin proiecte de ecologizare sau de educare.
Cel mai important demers pe care l-a făcut firma pentru a gestiona impactul fabricilor sale a fost să implementeze și să certifice, încă din 2005, un Sistem Integrat de Management Calitate – Mediu – Sănătate și Securitate Ocupațională.
Acest sistem integrat de management oferă o garanție esențială despre modul în care operează. Documentele originale de certificare pot fi văzute în pagina de profil de companie.
Până acum, printre performanțele noastre în privința reducerii impactului de mediu se numără:
Reducerea cu 99 % a emisiilor de praf de la cele trei fabrici, comparativ cu momentul achiziției. Acest lucru a fost posibil prin modernizarea utilajelor de desprăfuire folosite în procesele de producție, transport și depozitare.
Vezi și alte rezultate ale investițiilor în protecția mediului de la: Tașca, Chiscadaga sauFieni.
Introducerea în procesul de producție a combustibililor alternativi: anvelope uzate, uleiuri, deșeuri petroliere și lemnoase, amestecuri de plastic, textile, hârtie, lemn din deșeuri industriale sau menejere sortate etc.
Nu în ultimul rând, unul dintre obiectivele noastre este să reducem cantitatea de materii prime naturale folosite în procesele de producție. Pentru asta, încercam, de câte ori este posibil, să utilizăm materii prime alternative, pe bază de deșeuri sau subproduse din alte industrii (ex. nisip de turnătorie sau de la producerea sticlei, pilitura de fier, la producerea clincherului și cenușă de termocentrala sau zgura granulată la măcinarea cimentului).
De asemenea, încercam să ne educăm clienții în privința folosirii cimenturilor cu adaosuri de cenușă de termocentrala sau zgură. Aceste tipuri de ciment pe de o parte contribuie la salvarea de materii prime naturale neregenerabile, iar pe de altă parte contribuie substanțial la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de fabricile noastre.
Știm că succesul clienților noștri este și succesul nostru!
De aceea, ne maximizam eforturile pentru a le oferi produse și servicii de calitate bazându-ne pe cercetarea științifică locală și pe transferul de know-how din exterior, în special de la centrul nostru tehnologic din Heidelberg.
Cimentul CARPATCEMENT® este un produs standardizat însă stabilitatea recunoscută a parametrilor săi tehnici, precum și modul cum este acceptat și utilizat în diferite aplicații (clase de expunere la acțiunea mediului înconjurător „X”), reprezintă cheile în care trebuie citită performanta să deosebită, recunoscută și garantată.
Beneficiind de un laborator propriu de înaltă calificare, în cadrul stației de la Mogoșoaia, CARPAT BETON analizează în permanență lansarea pe piață a unor betoane cu caracteristici speciale, care să aducă valoare adăugată clienților săi.
În pofida schimbărilor și provocărilor economice ale ultimei perioade, companiile grupului HeidelbergCement din România se bazează, în continuare, pe aceleași principii: abordarea realistă, apropierea față de afacere, leadership consecvent, managementul strict al costurilor precum și capacitatea de a acționa decisiv.
Obiectivul nostru comun este să formăm cea mai bună echipă de management din industrie iar produsele și serviciile noastre să reprezinte un etalon în ceea ce privește calitatea, eficientă și promptitudinea livrărilor și serviciilor asociate.
Toate acestea reprezintă factorii esențiali ai succesului nostru!
Într-un mediu de piață concurențial este necesar să asigurăm și să inspirăm încredere în serviciile și produsele noastre, fiecărui client în parte, pentru fiecare proiect și zi de zi!
Construim relații pe termen lung cu partenerii și clienții noștri având ca fundament livrarea unor produse performante, încrederea, corectitudinea și integritatea profesională, urmărind să le oferim, întotdeauna, un maxim de beneficii.
Producerea cimentului, betonului și agregatelor reprezintă activități industriale provocatoare! Având la baza puternică tradiție tehnică locală precum și pregătirea continua de la locul de munca deținem cunoștințe excelente pentru a ne organiza și a aborda situațiile dificile cu responsabilitate, calm și profesionalism.
Știm că succesul companiilor ce formează HeidelbergCement Group în România, al produselor și serviciilor noastre, depinde de competentă, performanta și realizările angajaților noștri și acționăm în consecință!
Beneficiind de o puternică experiență la nivel european, transmisă în cadrul Grupului HeidelbergCement, suntem pregătiți să contribuim la marile lucrări de construcții acoperind întreaga gamă de cerințe ale clienților noștri, de la consultanta tehnică până la oferirea de soluții complete pentru punerea în aplicare a proiectelor.
Din punctul nostru de vedere, construirea autostrăzilor și drumurilor în soluția de structură rutieră rigidă (beton de ciment) este alternativa performanță, cu cea mai bună rată de succes atât din punct de vedere al calității și durabilității cât și din punct de vedere al eficienței economice.
Susținem toate măsurile și inițiativele care conduc la creșterea durabilității construcțiilor și propunem realizarea de reglementari tehnice naționale care să acopere aplicațiile având o durată de serviciu mare, de peste 100 de ani, așa cum sunt podurile, viaductele, tunelurile, construcțiile monumentale de utilitate socio-economica, politica și religioasă, hidrocentralele, depozitele de deșeuri radioactive etc.
Pe lângă cimenturile uzuale, CARPATCEMENT Holding produce și comercializează și cimenturi cu caracteristici speciale pentru betoane de înaltă rezistenta, pentru lucrări masive (elemente de construcții cu dimensiuni mari) precum și pentru betoane executate în medii cu agresivitate chimică ridicată etc.
Prin poziționarea favorabilă a celor trei fabrici ale sale (Bicaz, Deva și Fieni), în cele trei provincii istorice ale României, CARPATCEMENT Holding acoperă în mod eficient întreg teritoriul național.
Dezvoltarea durabilă pe care ne angajăm să o respectăm și să o promovăm în activitatea noastră curentă se face în condiții de sănătate și securitate în muncă, de protecție avansată a mediului înconjurător, de responsabilitate socială corporativă în comunitățile unde avem operațiuni și de PERFORMANȚĂ!
3.2.3. Impactului problemelor de mediu și reglementarilor de mediu asupra unităților de producție
Managementul organizațional abordează din ce în ce mai frecvent identificarea, monitorizarea și îmbunătățirea problemelor de mediu, pentru a realiza un management integrat cu eficiență sporită. Conștientizarea impactului aspectelor de mediu asupra calității managementului este diferită de la o organizație la alta în raport cu factori specifici.
Pașii parcurși pentru determinarea gradului de cunoaștere și monitorizare a aspectelor de mediu sunt următorii:
identificarea tipurilor și surselor de informații necesare studiului
stabilirea instrumentelor de culegere a informațiilor
aplicarea instrumentleor de culegere a datelor
prelucrarea și analizarea datelor și informațiilor culese
concluzii
Având în vedere că sursele de informare de tip secundar precum: Documente de reglementare de mediu ale UE; Literatura de specialitate; Standarde de tip ISO; Standarde
România furnizează informații de reglementare a problemelor dintr-o organizație, am abordat în studiul de caz în mod special sursele primare care oferă informații nuanțate de problemele interne ale organizațiilor în raport cu protecția mediului.
Dezvoltarea durabilă este cel mai important element al filosofiei Carpatcement Holding. Creșterea economică nu poate fi realizată decât manifestând respect față de protecția mediului și față de drepturile părților interesate, cu precădere comunitățile locale și proprii salariați.
Urmărește atât îmbunătățirea calității factorilor de mediu, cât și conservarea biodiversității. Pentru o mai bună calitate a vieții Carpatcement Holding investește în combustibili alternativi și în tehnologii ecologice.
HeidelbergCement Group este una dintre cele 10 companii care au pus bazele The Cement Sustainability Inițiative și este membru activ al World Business Council for Sustainable Development. De aceea protecția mediului reprezintă o prioritate absolută și pentru companiile grupului din România.
Cele trei fabrici Carpatcement se ridică la cele mai înalte standarde europene, toate având certificarea ISO 14001. Fabrica de la Deva a fost prima fabrică de ciment din România care a obținut acreditarea pentru sistemul de management integrat al calității și protecția mediului, în conformitate cu cerințele ISO 9001/2000 și ISO 14001/1996.
Ca rezultat al investițiilor în tehnologii de vârf, emisiile de praf au fost reduse cu 99% față de nivelul la care se aflau în momentul achiziției.
Combustibilii alternativi – soluție ecologică propusă de industria cimentului
O soluție pentru această problemă a apărut în urmă cu 30 de ani, când, pe plan internațional au început să fie utilizați "combustibilii alternativi", pe bază de deșeuri cu potențial calorific ridicat.
Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili consta în faptul că sunt economisite cantități semnificative de combustibili fosili, adică de resurse naturale neregenerabile. Totodată se reduc și emisiile de gaze de seră.
Un alt beneficiu adus comunității este ca sunt valorificate și eliminate complet deșeuri generate de alte industrii și activități (industria petrolieră, auto, agricultura, silvicultura, deșeuri municipale).
Arderea în cuptorul de clincher asigura condițiile optime de valorificare a acestor deșeuri. Componenta organică a deșeurilor este complet distrusă și produce energie termică, în timp ce componenta minerală este integrată chimic în structura clincherului, fără a mai produce zguri sau cenuși.
CARPATCEMENT Holding și-a modificat procesele de producție pentru a utiliza combustibili alternativi.
Compania a fost primul producător de ciment din România care a folosit combustibili alternativi în procesele de producție. Acest lucru s-a întâmplat în 2004, în fabrica de la Deva.
În funcție de natura combustibililor alternativi, exista o serie de procese și de riscuri controlate, pentru care a fost nevoie să adaptăm utilajele și metodologia de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea fiecărui tip de combustibil a fost nevoie să construiască spații speciale sau să achiziționeze noi echipamente: de transport, de prelucrare, de alimentare, de monitorizare etc.
Astfel, prin investițiile pe care le-a făcut:
A construit zone de recepție și depozitare a anvelopelor. La rândul lor, acestea sunt formate din platforme cu facilități speciale pentru a descărca anvelopele și pentru a le așeza pe o bandă transportatoare.
A achiziționat și montat instalații automate de cântărire și alimentare a anvelopelor în cuptoarele de ardere, întregul sistem find supravegheat video și complet monitorizat atât ca activitate cât și ca istoric de date.
A achiziționat sisteme prin care deșeurile plastice, foliile cartonul și hârtia se mărunțesc în fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse.
A achiziționat sisteme pe bază de aer comprimat cu ajutorul cărora deșeurile plastice, hârtia, textilele și cartonul mărunțite sunt transportate în cuptorul de ardere. Datorită unor dozatoare performante și a unei rețete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile și pot fi folosite și pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumeguș impregnat).
A achiziționat utilaje speciale pentru mărunțirea deșeurilor lemnoase care sunt arse în fabrica de la Bicaz.
Din 2006 a realizat investițiile pentru arderea deșeurilor petroliere la fabrică din Fieni, compania noastră fiind pionier în domeniu.
Totalul investițiilor realizate până acum de CARPATCEMENT Holding și partenerii săi pentru pre-tratarea și co-incinerarea deșeurilor în cuptoarele de clincher se ridică la 14 milioane de Euro.
Tipuri de combustibili alternativi folosiți de Carpatcement
Anvelopele uzate, provenite din activitățile industriei auto. (inclusiv anvelope auto de mari dimensiuni pentru care am investit special într-un sistem hidraulic de tăiere și mărunțire urmat de dozare și transportul ulterior spre banda de alimentare);
Materiale plastice, folii, carton, hârtie contaminată și textile, provenite din diverse activități industriale dar și din deșeurile menajere sortate;
Uleiuri uzate și solvenți, proveniți din industriile auto și chimică. Acordăm o atenție specială transportului lor din cauza compoziției chimice și a pericolului de explozie;
Deșeuri petroliere, provenite din activitățile curente ale industriei petroliere. Și în acest caz este nevoie de o supraveghere atentă a transportului;
Rumeguș pe care îl impregnam cu uleiuri, lacuri, vopseluri sau deșeuri petroliere. După ce este colectat de la generatori, rumegușul este supus unor tratamente speciale. Din cauza riscului de poluare pe care îl reprezintă, rumegușul impregnat trebuie trasportat și manipulat cu o atenție deosebită;
Deșeuri lemnoase, provenite din industria agricolă, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului.
Modernizarea fabricilor de ciment
Investițiile de mediu pe care le-am făcut în modernizarea celor trei fabrici au însemnat un pas important pentru dezvoltarea durabilă a industriei cimentului din România. Valoarea acestor investiții depășește 30 milioane de Euro, iar cele pentru combustibili alternativi se ridică la 7 milioane euro.
Fabrica Bicaz
A realizat investiții de mediu în valoarea totală de 14,9 milioane de Euro.
A modernizat utilajele de desprăfuire folosite în procesele de producție, transport și depozitare. Astfel, a redus cantitatea de praf eliberat în atmosferă și emisiile de gaze de ardere. În prezent, acestea se situează sub limitele legale.
În 2009, în urma unei investiții substanțiale, am deschis o a doua linie de producție a clicherului. Criteriul principal la alegerea echipamentelor a fost un impact de mediu cât mai redus.
Spre exemplu, utilajul principal de desprăfuire este un filtru cu saci de ultima generație, care garantează o emisie de maxim 10 mg/Nm3, mult peste performanțele electrofiltrului clasic.
Cuptorul de clincher este dotat cu un arzător performant, care asigura emisii reduse de NOx și permite arderea simultană atât a combustibililor tradiționali, cât și a celor alternativi. Cuptorul este de asemenea echipat cu o instalație modernă de monitorizare continuă a emisiilor la coș (debit de gaze de ardere, temperatura, umiditate, emisii de pulberi, oxizi de azot, dioxid de sulf, carbon organic total, acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac etc.).
În plus toate echipamentele noii linii de producție beneficiază de instalații locale de desprăfuire (filtre cu saci și minifiltre). Acest lucru asigura un nivel maxim de reducere a poluării, dar și un consum minim de energie electrică.
Fabrica Deva
A realizat investiții de mediu în valoarea totală de 8,6 milioane de Euro. Acestea constau în:
modernizarea utilajelor de desprăfuire
achiziționarea instalațiilor automatizate de ardere a combustibililor alternativi.
A modernizat utilajele de desprăfuire folosite în procesele de producție, transport și stocare a cimentului. Astfel, a redus cantitatea de praf eliberat în atmosferă și emisiile de gaze de ardere. În
prezent, acestea sunt sub limitele legale.
De asemenea, a achiziționat instalații automatizate de ardere a combustibililor alternativi: anvelope uzate și combustibil solid "Eco-fuel". Prin aceste măsuri contribuie la conservarea resurselor neregenerabile (minerale și combustibili fosili) și respectă principiile dezvoltării durabile.
În anul 2004, fabrica a fost selectata de Ministerul Mediului să participe la unul dintre cele două proiecte pilot pentru acordarea primei autorizații integrate de mediu din România, conform standardelor Uniunii Europene.
Prin aceasta, ne-au fost recunoscute eforturile depuse pentru:
îmbunătățirea performanței de mediu;
îmbunătățirea modului în care impactul asupra mediului este ținut sub control;
investițiile realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile.
Fabrica Fieni
A realizat investiții de mediu în valoarea totală de 10,4 milioane de Euro.
În momentul achiziției fabricii, una dintre principalele instalații folosite în procesul de producție a cimentului – electrofiltrul – era în funcțiune din anul 1974. Instalația a fost înlocuită cu una ultramoderna, printr-o investiție de 2 milioane de Euro.
Totodată, a modernizat utilajele de desprăfuire folosite în procesele de producție, transport și stocare a cimentului. Astfel, a reușit să reducem cantitățile de praf eliberat în atmosferă și emisiile de gaze de ardere. În prezent, aceste emisii sunt situate sub limitele legale.
Utilizarea optimizată și eficientă a resurselor
Utilizarea eficientă a resurselor naturale este un obiectiv important al companiei noastre. Noi îmbunătățim eficiența ecologică a procesului de producție mai ales prin:
• Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment;
• Reducerea factorului de clincher;
• Creșterea eficienței energetice;
• Utilizarea în procesul de preparare a materiilor prime, a materialelor considerate anterior deșeuri de exploatare a carierelor de calcar.
Reducerea factorului de clincher
La baza procesului de fabricare a cimentului stă obținerea clincherului prin descompunerea materiilor prime (inclusiv decarbonatarea calcarului) pånă la oxizii de calciu, siliciu, fier și aluminiu și mineralizarea acestora.
Formarea clincherului este un proces complex, intens energofag.
CaCO3 CaO + CO2
Acest proces emite în mod inerent CO2 (gaz cu efect de seră), rezultat atåt din decarbonatarea calcarului cåt și din arderea în cuptorul de clincher a diverșilor combustibili pentru a obține energia termică necesară.
Clincherul este apoi măcinat împreună cu gips și transformat în ciment Portland. Pentru obținerea cimenturilor compozite, cu caracteristici îmbunătățite pentru anumite aplicații, clincherul este înlocuit parțial de diverse componente minerale:
• materiale naturale (roci vulcanie, calcar, etc.);
• materiale reziduale (deșeuri sau produse secundare din alte industrii: zgură granulată de furnal, cenușă de termocentrală etc.).
Factorul de clincher indică procentajul de clincher utilizat la fabricarea cimentului. Reducerea factorului de clincher este una dintre metodele cele mai eficiente aplicate de fabricile de ciment atåt pentru conservarea resurselor naturale (materii prime și combustibili utilizați la fabricarea clincherului), cåt și pentru reducerea emisiilor de CO2.
Creșterea eficienței energetice
Producția de ciment necesită cantități mari de energie electrică și termică. Eficiența energetică, definită ca energia termică totală consumată pe tonă de clincher produsă și respectiv că energia electrică totală consumată pe tonă de ciment produsă, este determinată aproape în întregime de tehnologia aplicată în procesul de producție.
Adițional reducerii costurilor de producție, creșterea eficienței energetice contribuie pozitiv atåt la conservarea resurselor naturale (combustibili) cåt și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2) generate atåt prin arderea combustibililor în cuptorul de clincher, cåt și prin producerea energiei electrice în termocentrale.
O altă direcție de creștere a eficienței energetice o reprezintă utilizarea de combustibili alternativi. Pe långă gestionarea ecologică a diverselor deșeuri (anvelope, PET-uri, plasticuri, uleiuri uzate etc), metoda conduce la obținerea unor semnificative reduceri în consumul de combustibili convenționali.
La reducerea consumului de energie electrică contribuie și retehnologizările realizate în ultimii ani în cele 3 fabrici de ciment. În cadrul acestor lucrări au fost incluse:
înlocuirea compresoarelor de aer cu unele mai eficiente;
înlocuirea vechilor instalații de transport pneumatic al cimentului;
utilizarea de acționări cu turație variabilă;
redimensionarea încărcăturii morilor cu bile;
optimizarea controlului fluxurilor de utilaje prin PCS (Procesv Control System).
Monitorizarea și raportarea emisiilor
A răspunde la timp și complet tuturor solicitărilor legale în domeniul monitorizării și raportării impactului asupra mediului a tuturor a fost una dintre preocupările principale.
Dat fiind faptul că impactul activității asupra mediului este preponderent datorat procesului de fabricare a cimentului, ns-a acordat o importanță deosebită monitorizării emisiilor generate de acest proces.
Carpatcement Holding a dezvoltat și implementat la nivel de Grup un standard de monitorizare și raportare a emisiilor rezultate la coșul cuptorului de clincher (standardul MRE).
Acest standard a fost implementat în toate fabricile de ciment și constă în:
Monitorizarea continuă a emisiilor de praf, CO, NOx, ȘO2, VOC, HCl, HF prin instalarea echipamentelor de monitorizare permanentă a emisiilor la coșurile cuptoarelor de clincher;
Monitorizarea o dată pe an a emisiilor de metale grele, dioxine și furani. Prin calibrarea periodică a echipamentelor de monitorizare continuă în conformitate cu procedurile standardului MRE, se asigură că rapoartele noastre de emisii sunt precise și corecte.
obținerea cimenturilor compozite, cu caracteristici îmbunătățite pentru anumite aplicații, clincherul este înlocuit parțial de diverse componente minerale:
• materiale naturale (roci vulcanie, calcar, etc.);
• materiale reziduale (deșeuri sau produse secundare din alte industrii: zgură granulată de furnal, cenușă de termocentrală etc.).
Factorul de clincher indică procentajul de clincher utilizat la fabricarea cimentului. Reducerea factorului de clincher este una dintre metodele cele mai eficiente aplicate de fabricile de ciment atåt pentru conservarea resurselor naturale (materii prime și combustibili utilizați la fabricarea clincherului), cåt și pentru reducerea emisiilor de CO2.
Aer – Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră
Sursele de emisii de CO2 din fabricile de ciment ale Carpatcement Holding(Romånia) pot fi clasificate, în ordinea volumului de emisii generate, astfel:
decarbonatare materii prime (55%);
arderea combustibililor fosili în cuptoarele de clincher (30%);
transport + ardere combustibili auxiliari (10%);
consum energie electrică (generarea externă de energie electrică) (5%).
Pentru a avea o imagine corectă a emisiilor de CO2 generate, le monitorizează și raportează emisiile de CO2 conform Protocolului CO2 pentru fabricile de ciment. Dezvoltă în cadrul Consiliului Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă (WBCSD), acesta este instrumentul folosit de producătorii de ciment din întreaga lume .
Se monitorizează astfel, drept indicatori de performanță:
emisii absolute (cantitatea totală de CO2 rezultată din producția de ciment);
emisia specifică (cantitatea de CO2 rezultat din producerea unei tone de ciment).
Apa
Carpatcement Holding este conștientă de rolul important al apei în natură și își concentrează eforturile pentru a reduce consumul de apă contribuind astfel la conservarea resurselor naturale.
Principalele măsuri întreprinse în acest sens sunt:
Modernizarea stațiilor de tratare și epurare a apelor uzate menajere și industriale;
Modernizarea stațiilor de recirculare a apei;
Reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă și industrială în vederea evitării pierderilor de cantități semnificative de apă în sistem;
Reducerea cantității de apă folosite în procesul de producție;
Încadrarea parametrilor calitativi ai apelor uzate în limitele impuse de legislația în vigoare.
Management și reabilitarea carierelor
Activitățile de extragere a calcarului, argilei, gipsului și nisipului au un impact asupra reliefului local și a mediului înconjurător dar și asupra comunităților locale. CarpatcementHolding într-un dialog activ cu comunitățile afectate pentru a minimiza aspectele negative și pentru a lua în considerare dorințele și opiniile populației locale.
CarpatcementHolding a demarat un plan pentru reabilitarea tuturor carierelor operaționale ca un element integrant al planului general pentru faza completă de exploatare a acestor cariere. Se asigură astfel reintegrarea zonelor exploatate în circuitul natural, avånd în vedere opțiunile tuturor celor implicați și asigurånd funcționarea ecosistemului și biodiversitatea.
Astfel, acest proiect de reabilitare a carierelor, proiect care are un caracter continuu presupune:
dezvoltarea planurilor miniere de exploatare a fiecărei cariere pe toată durata de viață a acesteia;
soluții de reabilitare stabilite de comun acord cu specialiști în domeniu;
eșalonarea activităților de reabilitare suprapuse peste etapele de dezvoltare ale carierei.
Transportul
Flota de camioane din București este echipată cu sistemul "HolTrack". Cu ajutorul acestui sistem tehnologic bazat pe Sistemul Global de Poziționare (GPS) sunt n măsură să optimize rutele, reducånd astfel consumurile de carburanți și, implicit, emisiile poluante rezultate din exploatarea autovehiculelor.
De altfel, emisiile camioanelor aparținånd flotei Carpatcement Holding (Romånia) sunt monitorizate regulat, asigurånd astfel funcționarea lor în conformitate cu cerințele legale specifice.
În scopul sporirii siguranței conducătorilor auto care execută transportul produselor Carpatcement Holding, începånd din 2004 au debutat cursurile de conduită preventivă susținute cu colaboratori externi.
Aceste cursuri au fost extinse din 2005 și la șoferii subcontractorilor noștri, urmånd să oferim această facilitate și clienților care își ridiă produsele cu mijloace de transport proprii.
Ca o soluție în premieră în transportul din Romånia, pentru sporirea siguranței, autovehiculele au fost echipate în 2005 cu mijloace proprii de manipulare a păleților de ciment însăcuit. Aceste mijloace de manipulare sunt fie macarale instalate pe mijlocul de transport, fie stivuitoare speciale atașate la semiremorcă.
Ambele variante vin în sprijinul clienților, eliminånd efectele nedorite asupra sănătății personalului care manipulează saci în depozitele clienților.
3.2.4. Rolul performanței și inovării în politica de produs
Grupul Carpatcement considera că edificarea unui model de business solid, performant și sustenabil are la baza oferirea către clienții săi a unui maxim de beneficii, în condiții de eficienta tehnologică și de profitabilitate, alături de respectarea aspectelor legate de protecția mediului înconjurător și de dezvoltare a unor relații de parteneriat cu mediul academic și cu comunitățile locale.
Carpatcement oferă produse și servicii de calitate bazându-se pe cercetarea științifică locală și pe transferul de know-how din exterior, în special de la centrul său tehnologic din Heidelberg – Germania, inovarea în domeniul său de activitate reprezentând o preocupare internă permanentă.
În pofida schimbărilor și provocărilor economice specifice ultimei perioade, compania se bazează în continuare pe aceleași principii: abordare realistă, leadership consecvent, management strict al costurilor precum și capacitatea de a acționa decisiv. Aceștia reprezintă factorii cheie ai succesului Carpatcement din ultimii 15 ani, de când activează pe piața românească.
Cimentul, ca atare, este un produs standardizat, însă modul cum acesta este acceptat prin reglementări tehnice naționale și utilizat, în consecință, în diferite aplicații sau clase de expunere la acțiunea mediului înconjurător reprezintă, pentru piața națională și pentru Carpatcement, ca producător de ciment, o provocare cu un impact tehnic deosebit.
Alcătuirea mix-ului de produse din portofoliul CARPATCEMENT® asigura utilizatorului un confort tehnic deosebit în condițiile în care anumite stații de betoane, uneori, nu pot schimba operativ tipul de ciment funcție de comandă primită, datorită lipsei unui număr suficient de silozuri.
Prin păstrarea în portofoliul CARPATCEMENT® a unor tipuri de cimenturi acceptate în toate clasele de expunere la acțiunea mediului înconjurător, compania se adresează și către producătorii de betoane care nu prezintă o mare flexibilitate tehnologică în schimbarea operativă a tipului de ciment.
Un beneficiu pentru clienții Carpatcement înseamnă așadar, în mod concret, să aibă la dispoziție cimenturi posibil a fi utilizate, în deplină siguranță sub aspectul durabilității betonului, în toate clasele de expunere uzual întâlnite la acțiunea mediului înconjurător, în conformitate cu reglementările tehnice în domeniu.
Cercetarea științifică, inovarea și dezvoltarea tehnologică sunt promovate în toate companiile Grupului HeidelbergCement la nivel mondial. Grupul își concentrează atenția pe tehnologii inovatoare pentru a crește eficiența proceselor tehnologice și pentru a dezvolta produse și servicii cu o orientare puternică spre client, spre necesitățile și așteptările sale, transferând în România cele mai bune practici în conformitate cu experiența europeană.
Având în vedere dezvoltarea din domeniul energiei din ultimii ani, și pentru a răspunde cât mai bine cerințelor clienților săi, Carpatcement a extins în scurt timp producerea de cimenturi de furnal CEM III/A cu căldură de hidratare redusă (LH), posibil a fi utilizate în betoane masive, în toate cele trei fabrici ale sale (Bicaz, Deva și Fieni).
Urmărind progresul tehnologic în vederea introducerii pe piață și a altor tipuri de cimenturi, compania finanțează studii de cercetare științifică în vederea extinderii portofoliului de produse respectiv a stabilirii condițiilor compoziționale pentru betoane preparate cu noi tipuri de cimenturi, eficiente sub aspectul emisiilor de CO2 la producere.
Pentru a acoperi întreaga gamă de cerințe ale clienților, de la consultanta în domeniul de aplicare până la oferirea de soluții eficiente și complete de finalizare a proiectelor în cooperare cu specialiști locali, Carpatcement a încheiat pe plan național o serie de parteneriate tehnico-stiintifice de succes, active, bazate pe comunicare deschisă și transparentă, cu institute de cercetare și universități.
Având la bază un transfer important de know-how de la centrul tehnologic din Heidelberg și colaborând eficient pe orizontală cu omologii din țările europene unde HeidelbergCement este prezenta, Grupul Carpatcement se implica prin Departamentul de Consultanță Tehnică a Clienților în activități cu caracter național care au ca scop sporirea calității, eficienței și durabilității construcțiilor.
Astfel, pentru o serie de aplicații speciale sau cimenturi pentru care nu există o experiență națională suficientă în utilizare, un beneficiu concret pentru utilizatorul cimentului CARPATCEMENT® îl reprezintă serviciul de consiliere tehnică la care poate avea acces imediat ([anonimizat] ).În acest context, Carpatcement organizează în fabrici precum și în mari orașe din România, întâlniri cu reprezentanții tehnici ai clienților la care invită, pentru prezentări, personalități de prestigiu în domeniul cimentului și betonului.
Compania sponsorizează și organizează conferințe tehnice, apariții de carte tehnică, reviste de specialitate, mese rotunde și simpozioane, fiind un partener tehnic stabil al institutelor de cercetare, al universităților și altor institute de profil din țară.
Companiile Grupului HeidelbergCement în România sunt puternic angajate în oferirea către clienți a unui maxim de beneficii în condiții de eficienta tehnologică și de profitabilitate. Dezvoltarea durabilă, pe care o respectă și o promovează în activitatea lor curentă se face în condiții de sănătate și securitate în muncă, de protecție a mediului înconjurător și de responsabilitate socială corporativă în comunitățile unde au operațiuni.
În țara noastră, Grupul este prezent în producția de ciment, betoane și agregate prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton, respectiv Carpat Agregate. Toate cele trei companii folosesc tehnologii inovative și au ca obiectiv major promovarea unor standarde înalte de calitate.Prin companiile sale, Grupul pune la dispoziția clienților săi materiale de construcție la un standard de calitate recunoscut la nivel internațional. Grupul acoperă întreaga gamă de cerințe ale clienților, de la consultanta în domeniul de aplicare până la oferirea de soluții eficiente de finalizare a proiectelor.
3.2.5. Calitate prin angajați – factor decisiv al politicii de produs
În ceea ce privește salariații noștri, luăm măsurile necesare pentru a asigura securitatea și sănătatea la locul de muncă. De asemenea, sprijinim angajații care întâmpină dificultăți personale sau profesionale. Investim în dezvoltarea lor, deoarece dorim să se gândească la viitor și să fie interesați de muncă pe care o desfășoară.
Deținem certificarea Sistemului de Management Integrat al Calității Mediului, Sănătății și Securității Ocupaționale în conformitate cu referențialele ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001.
De asemenea, cele trei fabrici de ciment au un Sistem de Management al Responsabilității Sociale certificat în conformitate cu standardul SĂ 8000.
Grupul HeidelbergCement prin societățile sale asigura, pe baza unui management performant, exigente care ar trebui identificate în activitatea cât mai multor societăți industriale.
Așadar, menținerea siguranței la locul de muncă pentru toți salariații companiei este unul din principalele obiective și în același timp o preocupare permanentă a conducerii SC Carpatcement Holding SĂ. Pentru a marca aceste preocupări, în cadrul companiei are loc, în fiecare an, o “Săptămână a Securității și Sănătății în Munca” ocazie cu care, în toate locațiile din țară, s-au organizat o serie de evenimente prin care companiile grupului HeidelbergCement, respectiv Carpatcement, Carpat Beton, Carpat Agregate, Recyfuel și Carpat Cemtrans și-au întărit și verificat, în același timp, angajamentul privind menținerea siguranței la locul de muncă.
Fiecare zi a respectivei săptămâni a fost dedicată unor aspecte specifice, legate de securitatea și sănătatea în muncă și a fost marcată prin instruiri, simulări de situații de urgență (incendii), accidente de muncă, urmate de concursuri, verificări și de evaluări ale cunoștințelor acumulate.
O atenție deosebită a fost acordată educării copiilor angajaților în spiritul prevenirii accidentelor de muncă și a menținerii sănătății.
Acțiunea a avut ca scop conștientizarea, încă de la o vârstă fragedă, a importanței respectării regulilor de securitate și sănătate în muncă (SSM), prin promovarea culturii de SSM a Grupului nu numai printre angajați ci și în rândul membrilor familiilor acestora.
Au fost prezentate filme pe teme de securitate și sănătate în muncă ce au avut un impact pozitiv asupra copiilor.
Peste 80 de copii s-au întrecut în ilustrarea unor teme legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) în cadrul unor concursuri de desene, special organizate pentru ei.
“Oamenii cu care lucrăm sunt cel mai de preț activ pe care îl avem, cel care ajută la atingerea rezultatelor și la dezvoltarea Carpatcement. Este unul dintre motivele pentru care obiectivul pe care ni l-am asumat în mod activ, la nivel de companie și de Grup, este «zero accidente» pentru angajații și contractorii noștri. Întrucât credem că este de datoria noastră să prevenim și să avem grijă de siguranță la locul de muncă a colegilor, investim atât în instruirea lor permanenta, cât și în achiziționarea de echipamente performante care asigură un înalt grad de protecție și automatizare”, a declarat Florian Aldea, director general Carpatcement Holding.
Activitățile desfășurate pe parcursul întregii săptămâni au pus accentul pe importanta instruirii, pe conștientizarea, de către întregul personal, a necesității respectării cerințelor legale aplicabile și a normelor la care compania subscrie (ghiduri primite de la Grup) și a intervenției prompte în caz de situații de urgență cum ar fi incendii, accidente de muncă (prin simulările efectuate în această săptămână). Totodată, pentru îmbunătățirea performanțelor obținute la acest capitol, au fost organizate întâlniri la care au participat reprezentanți ai autorităților locale cu competențe în domeniu (Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția de Sănătate Publică, Agenția de Protecție a Mediului etc.). În cadrul acestora au fost prezentate performanțele obținute de companie în asigurarea celor mai bune condiții de lucru pentru prevenirea accidentelor de muncă și au fost dezbătute metode de creștere a performanțelor în domeniu.
De peste 12 ani, toate companiile Grupului HeidelbergCement din România au beneficiat de acțiuni integrate de îmbunătățire a condițiilor de muncă, potrivit Sistemului de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale aplicat de Grupul HeidelbergCement: controale medicale pentru angajați, asigurarea echipamentelor individuale de protecție corespunzătoare riscurilor identificate și activității desfășurate, îmbunătățirea căilor de acces la punctele de lucru, realizarea de materiale informative și instruirea personalului, analizarea cauzelor generatoare de accidente de muncă, auditarea/ inspectarea periodică a locurilor de muncă și conștientizarea contractanților privind importanța respectării regulilor de securitate și sănătate în munca în scopul alinierii acestora la cerințele legale aplicabile și standardelor Grupului.
Seria de evenimente dedicate “Săptămânii Securității și Sănătății în Munca” a fost organizată, în aceeași perioadă, în cele peste 40 de țări în care Grupul HeidelbergCement este prezent, în scopul conștientizării importanței respectării Politicilor de SSM și a prevenirii accidentelor la locul de muncă.
CONCLUZII
INDICATORI DIN SITUAȚIILE FINANCIARE LA 31.12.2010 ALE OPERATORILOR ECONOMICI CARE AU APLICAT ÎN EXERCIȚIUL FINANCIAR 2010 OMFP NR. 3055/2009 cu modificările și completările ulterioare
cod unic de identificare:10640589
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2011 depuse la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cf. OMFP nr. 52/2012 privind aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, de către entitățile al căror exercițiu financiar coincide cu anul calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009, cu modificările și completările ulterioare
cod unic de identificare:10640589
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2012 depuse la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cf. Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice nr. 40/2013 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, de către entitățile al căror exercițiu financiar coincide cu anul calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009, cu modificările și completările ulterioare
cod unic de identificare:10640589
Indicatori din situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2013 depuse la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cf. Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice nr. 79/2014 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, de către entitățile al căror exercițiu financiar coincide cu anul calendaristic, care au aplicat Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009, cu modificările și completările ulterioare
cod unic de identificare:10640589
Bibliografie
1. C. Merle Crawford, New Products Management, ediția a 4-a, Boston, MA: Irwin, 1944
2. E.M. Rogers, Diffusion of Innovation, The Free Press of Glencoe, New York, 1962
3. Elena Niculescu (coord.), Marketing modern: concepte, tehnici, strategii, Editura Polirom, Iași, 2000
4. Guy Serraf, Stratégie des produits et Structure de ligne, în Revue française du marketing, Cahier no.46, 1/1973
5. Laurence P. Feldman, Albert L. Pag, Harvesting: the misunderstood market exit strategy, în Journal of Business Strategy, 1985
6. Malcolm Mc Donald, Marketing Strategic, Editura CODECS, București, 1998
7. Ph. Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1999
8. Ph. Kotler, G. Armstrong, J. Saunders, V.Wong, Principiile marketingului, Editura Teora, Ediția Europeanǎ, București, 1999
9. R.F. Lusch, V.N. Lusch, Principles of Marketing, Kent Publishing Co., 1987
10. Virgil Balaure (coord.) Marketing, ediția a doua revăzută și adaugită, Editura Uranus, 2002
Bibliografie
1. C. Merle Crawford, New Products Management, ediția a 4-a, Boston, MA: Irwin, 1944
2. E.M. Rogers, Diffusion of Innovation, The Free Press of Glencoe, New York, 1962
3. Elena Niculescu (coord.), Marketing modern: concepte, tehnici, strategii, Editura Polirom, Iași, 2000
4. Guy Serraf, Stratégie des produits et Structure de ligne, în Revue française du marketing, Cahier no.46, 1/1973
5. Laurence P. Feldman, Albert L. Pag, Harvesting: the misunderstood market exit strategy, în Journal of Business Strategy, 1985
6. Malcolm Mc Donald, Marketing Strategic, Editura CODECS, București, 1998
7. Ph. Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1999
8. Ph. Kotler, G. Armstrong, J. Saunders, V.Wong, Principiile marketingului, Editura Teora, Ediția Europeanǎ, București, 1999
9. R.F. Lusch, V.N. Lusch, Principles of Marketing, Kent Publishing Co., 1987
10. Virgil Balaure (coord.) Marketing, ediția a doua revăzută și adaugită, Editura Uranus, 2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Mixul DE Produs (ID: 143113)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.