Mixul de Marketing. Locul Turismului In Judetul Neamt

LUCRARE DE LICENȚĂ

Mixul de Marketing

Locul Turismului in Jud. Neamt

CUPRINS

CAP. 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND MARKETINGUL SI MIXUL DE MARKETING

Introducere

Definitiile marketingului

Conceptul de mix – marketing

CAP. 2. POLITICI DE MARKETING

Concepte de bază în mediul de marketing – Definiții

2.2. Politica de produs

2.3. Politica de pret

2.4. Politica de distributie

2.5. Politica de promovare

CAP. 3. ANALIZA TURISMULUI ÎN JUDEȚUL NEAMȚ

Turismul practicat în județul Neamț

Așezarea geografică

Căile de acces

Relieful

Clima

Hidrografia

Flora și Fauna

Rezervațiile

Posibilități oferite oentru practicarea sporturilor de iarnă

Baza materială a turismului

Posibilități de agrement

Activitatea turistică în zona Neamț

Cercetarea calitativă de marketing pentru identificarea atitudinilor și opinilor agențiilor de turism din Jud.Neamț , cu privire la dezvoltarea turistică a zonei .

Elaborarea politicii mixului de marketing al destinației turistice în zona Neamț

Abordarea strategiei de tip Cluster în județul Neamț

Concluzii

Bibliografie

Anexa 1 – Ghid de interviu –Cercetare calitativă

Anexa 2 – Chestionar –Cercetare cantitativă

Anexa 3 – Harta Turistica- Jud.Neamt

CAP. 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND MARKETINGUL SI MIXUL DE MARKETING

Introducere

Teoria și practica economică include un nou mod de manifestare și raționament în conducerea activității economice, opinia modernă a conceptului de marketing definește ca principală țintă satisfacerea nevoilor posibile și efective ale consumatorilor individuali și instituționali cu o eficiență economică și socială maximă.

Perioada ultimelor cinci decenii indicș o puternică creștere și varietate a ofertei și cererii turistice,în diferite zone geografice ale lumii.

Astfel,J.Krippendorf consideră marketingul turistic ca fiind „orientarea sistematică și coordonată a politicii întreprinderii turistice și a întregii politici turistice de stat și private pe plan local, regional, național și internațional pentru satisfacerea optimală a nevoilor anumitor grupuri determinate și obținerea unui anumit profit’’1 .

Termenul de turism a fost definit ca fiind <<ansamblul relațiilor și faptelor constituie prin deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor obișnuit de rezidență, fără ca acestea să fie motivate de o activitate lucrativă oarecare>>2.

O altă definiție a turismului larg utilizată ,se bazează pe două elemnte principale: motivul și durata voiajelor.

Motivul este un criteriu care conduce la structurarea călătoriilor prin încadrarea turiștiilor în trei categorii: turiști propriu –ziși-care călătoresc,în timpul liber,de plăcere, turiști de afaceri-care călătoresc în scopuri profesionale,alți turiști-incluzând studenții străini, pelerinii, misionarii, persoanele aflate la cură etc.

Durata sejurului –excursioniștii- vititatori de o zi,și turiștii- care vor rămâne cel puțin o noapte.Maximum de timp pe care o persoană îl poate petrece într-o țară pentru a fi considerată vizitator este de un an.

Concluzia expusă este aceea că la realizarea turismului participă, pe lângă organizațiile sau oficiile specializate de turism,o serie de alte elemente-vehicule, hoteluri , restaurante, muzee, terenuri de vânătoare sau de golf, elemente ale naturii – toate acestea își dovedesc utilitatea și independent.

Încadrându-se în sfera serviciilor,turismul are unele caracteristici proprii,cum ar fi:

Sezonalitatea- cerere fluctuantă-variind de la o perioadă la alta,fiind strâns legate de timpul liber,

1. J.Krippendorf,op.cit.p.46

2.W.Hunyiker,K.Krapf:Grundriss der Allgemeinen Fremdenverkehrslehre,Nr.1 der Schiftenreihe des Seminars fur Fremdenverkehr an Gallen,,1942.

Interdependența produselor turistice,beneficiarul turismului finnd și beneficiarul mai multor bunuri materiale și servicii ,cum ar fi –un mijloc de transport,spațiu de cazare, asigurarea mesei,etc,

Nivelul ridicat al costurilor fixe,determinat de caracterul rigid al ofertei și de caracterul nestocabil al serviciilor.Potențialul turistic al unei zone sau al unui teritoriu este exprimat prin volumul,structura și calitatea resurselor turistice,care determină capacitatea pieței turistice și sunt influențate de gradul de amenajare turistică a unui spațiu geografic de posibilitățile de valorificare a resurselor si de nivelul de dezvoltare a infrastructurii (generale și turistice).

Priceperea concepției componentelor pieței turistice sunt de o importanța fundamentală pentru activitatea de marketing în structura unei destinații turistice.

Cercetarea pieței turistice din punct de vedere al marketingului reprezintă un interes dinamic și permanent pentru toate organizațiile de management ale destinațiilor turistice care doresc o schimbare și să rămână performante.

Piața turistică are un caracter complex în primul rând datorat caracterului aparte al produsului turistic, compus din elemente tangibile (bunuri) și elemente intangibile (servicii) și poate fi caracterizată în funcție de diverse variabile, de exemplu3 : aria pieței (locală, zonală, națională și internațională), direcția fluxurilor turistice (emițătoare sau receptoare), grad de accesibilitate în funcție de reglementări juridice (libere, protejate, închise), forme de turism (cultural, istoric, sportiv, de afaceri etc.).

În România, cercetarea conceptului de marketing în cadrul destinațiilor turistice sunt limitate atât în cadrul teoretic cât și cel practic.

Prezenta lucrare își propune, prin intermediul instrumentelor specifice de marketing, să estimeze starea actuală a zonei jud.Neamț, să constate modalități și perspective de dezvoltare și să recomande politici și strategii de marketing pentru exploatarea potențialului și ocuparea unei poziții eficiente pe piață.

În acest scop, lucrarea a fost alcătuită în trei capitole, fiecare capitol propunându-și să atingă câte un obiectiv.

Primul capitol abordează noțiuni teoretice caracteristice marketingului de mix.

Cel de-al doilea capitol tratează conceptele de bază în marketingul destinației turistice.

În acest fel, au fost abordate noțiuni precum definirea și ciclul de viață al destinației turistice, extinderea durabilă a activității turistice în cadrul destinației, strategii de piață, abordări strategice ale mixului de marketing.

3. Muhcină, S., Marketing în turism -servicii, Editura Muntenia&Leda, Constanța, 2002, p.15-16

În capitolul trei, se descrie turismul practicat în jud.Neamț, ca destinație turistică, în funcție de așezarea geografică,mediu natural, istorie, mediu economic și cultural,etc.

Tot în cadrul acestui capitol, s-a descris și recomandat utilitatea abordării de tip cluster a zonei Neamț.

Definițiile marketingului

Marketingul reprezintă o activitate umană,un proces social și managerial orientată în direcția satisfacerii nevoilor și dorințelor prin care indivizii sau grupuri de indivizi obțin ceea ce vor și ce le sunt necesare prin intermediul creării și schimbului între ei de produse și valori4 .

Această definiție scoate in evidență legătura între conceptul de marketing și conceptul de tranzacție/schimb a produselor/valorilor .

Deosebirile fundamentale dintre- orientarea către vânzări-si – orientarea către client-sunt prezentate în tabelul și figura de mai jos:

Tabelul 1.1. Orientarea spre vânzări vs. orientarea spre client

(Sursa: Paina, N., Lazăr, D., Vorzsak, A., Plăiaș, I, Pop, D.,M., și alții, Bazele Marketingului,

Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană, 2002)

Fig. 1.1. Diferențele dintre orientarea spre vânzări și orientarea spre consumator (marketing)

(Sursa: Jobber D., și , G.A.,Selling and Sales Management, : Prentice Hall, 2009)

Ph.Kotler,op.cit.,p.64

Astfel,esența conceptului de marketing constă în identificarea,anticiparea și cuantificarea nevoilor,dorințelor consumatorilor și satisfacerea acestora cât mai eficient.

Dezvoltarea în practică a concepției de marketing se realizează prin folosirea a numeroase și diverse metode și tehnici- care în ansamblul lor alcătuiesc instrumentul de marketing – necesare efectuării activităților de marketing, a fluxului permanent de informații între întreprindere și mediul economico-social.

Perioada ultimelor decenii indică o puternică creștere a turismului, dovedită de o continuă dezvoltare și varietate a ofertei și cererii turistice.

Pentru a devenii eficientă și efectivă, activitatea de marketing este orientată spre următoarele funcții:

Investigarea pieței,a necesităților de consum turistic, care are ca principal obiectiv obținerea de informații referitoare la piețele turistice prezente și potențiale,la ansamblul nevoilor de consum turistic,la motivația lor ,la comportamentul consumatorilor de produse și servicii turistice.

Conectarea dinamică a întreprinderii de turism la mediul economico-social, urmărețte creșterea capacității de mobilizare a tuturor resurselor întreprinderilor și organizațiilor de turism-naturale,umane și financiare.

Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum turistic,reprezintă funcșia obiectiv ale marketingului turistic prin care se vizează producerea și ofertarea doar a produselor și serviciilor necesare satisfacerii cererii turistice ce se regăsesc în componentele politicii de marketing-produs, preț, distribuție,promovare.

Maximizarea eficienței economice- a profitului.-este o funcție obiectiv care implică alocarea de resurse ,optimizarea structurii ofertei turistice în deplnă concordanță cu obiectivele economice și sociale ale întreprinderii.

Conceptul de mix – marketing

Conceptul de marketing-mix exprimă orientarea activității de marketing a întreprinderii-în funcție de resursele interne și de condițiile pieței-prin combinarea într-un tot unitar, coerent,sub forma unor programe,a elementelor politicii de produs,de preț,de distribuție și de promovare.5

Astfel,în funcție de obiectivele urmărite și de strategia de piață adoptată,există numeroase posibilități de combinare a variabilelor de marketing.Variabilele acțiunii de marketing pentru cele patru produse-este prezentat în figura următoare:

5. C.Florescu (coordonator),op.cit.,p.288

Figura 1.3.Variabilele acțiunii de marketing –cei 4 P 5

Conceperea mixului este o consecință al unui rezultat dintr-un foarte mare număr de combinații posibile.

Cea mai mare parte a întreprinderilor de turism își crează mixul de markenting plecând de la caracteristicele produsului-elemente de atractivitate,varietatea serviciilor și calitatea acestora, marca sub care sunt oferite pieței,imaginea produsului, stațiunii, zonei turistice.-întrucât produsul reprezintă principalul mijloc de comunicare cu piața.

CAP. 2. POLITICI DE MARKETING

2.1. Conceptul de bază în mediul de marketing.Definiții.

Într-un înțeles mai larg, mediul în care firmele își prestează activitatea poate fi definit ca fiind acel sistem de variabile unde firmele iși crează propriile resurse – umane, materiale și financiare

Plecând de la părerea că orice organizație economică acționează în condițiile pe care i le dă mediul său extern, fără îndoială că între firme și mediul său extern se alcatuiește o structură de relații, care scoate în evidență întreaga activitate de marketing.

De asemenea, Kotler în studiile sale (Kotler, 2001), definește mediul de marketing al întreprinderilor ca fiind format din totalitatea oportunităților și primejdiilor generate sau la care trebuie să le facă față o firmă.

Desigur, poziția lui Kotler presupune că pentru a valorifica oportunitățile, dar și pentru a se feri de pericol, una dintre condițiile principale este ca firma sa cunoască componentele, fizionomia și mecanismul de funcționare a mediului, factori care îi influențează activitatea de marketing și forțele ce afectează nivelul performanțelor sale economice.

În concluzie, se poate spune că atât înțelegerea, cât și cercetarea mediului de marketing se formează ca o funcție caracteristică și specializată pentru o firmă, căreia îi stau la dispoziție multe instrumente și tehnici specializate.

Una dintre obligațiile fundamentale ane, materiale și financiare

Plecând de la părerea că orice organizație economică acționează în condițiile pe care i le dă mediul său extern, fără îndoială că între firme și mediul său extern se alcatuiește o structură de relații, care scoate în evidență întreaga activitate de marketing.

De asemenea, Kotler în studiile sale (Kotler, 2001), definește mediul de marketing al întreprinderilor ca fiind format din totalitatea oportunităților și primejdiilor generate sau la care trebuie să le facă față o firmă.

Desigur, poziția lui Kotler presupune că pentru a valorifica oportunitățile, dar și pentru a se feri de pericol, una dintre condițiile principale este ca firma sa cunoască componentele, fizionomia și mecanismul de funcționare a mediului, factori care îi influențează activitatea de marketing și forțele ce afectează nivelul performanțelor sale economice.

În concluzie, se poate spune că atât înțelegerea, cât și cercetarea mediului de marketing se formează ca o funcție caracteristică și specializată pentru o firmă, căreia îi stau la dispoziție multe instrumente și tehnici specializate.

Una dintre obligațiile fundamentale ale celor din cadrul departamentelor de marketing este de a cerceta și studia factorii și forțele din mediul de marketing de a estima impactul lor asupra dezvoltării firmei.

Din punctul de vedere al modului și natura acțiunii factorilor de mediu, majoritatea specialiștilor clasifică mediul de marketing în două mari categorii și anume:

– macromediul firmei,

În literatura de specialitate, principalele forțe care sunt recunoscute ca aparținând macromediului sunt cei: demografice, economice, tehnologice, politice, culturale, forțe specifice mediului natural.

– micromediul firmei,

Micromediul de marketing cuprinde numai factorii externi care influențează activitatea firmei, respectiv factorii de mediul extern apropiați firmelor.În această ultimă abordare micromediul de marketing este format din: furnizori, clienți, intermediari, concurenți, grupuri de interes și presiune.

Politica de produs

Politica de produs este principala componentă a mixului de marketing a întreprinderii care adoptă dimensiunea, structura și evoluția gamei de produse și a serviciilor ce fac obiectul propriei sale actvității6 .

Din punct de vedere al activităților,politica de produs cuprinde următoarele activități principale 7:

Cercetarea produsului, care are în vedere atât analiza situației produselor, întreprinderii, prezente pe piață cât și a celor noi, ce urmează a fi lansate într-un anumit moment pe piață. Fără această componentă (corespunzătoare funcției premisă a marketingului) politica de produs nu poate corespunde așteptărilor.

6. Florescu, C., Balaure, V., Boboc, St., Cătoiu, , Olteanu, V., Pop, Al., N., Marketing, București:Garell Poligraphis, 1992;

Proiectarea și realizarea produselor noi, presupune realizarea noilor produse, în concordanță cu nevoile consumatorilor, pentru a pute fi testate (testare tehnică și de acceptabilitate) în vederea lansării lor pe piață.

Asigurarea legală a produsului, în vederea protejării acestuia împotriva concurenței neloiale căruia i-ar putea cădea victimă acesta.

Analiza portofoliului produselor, pe care întreprinderea le are deja prezente pe piață.

Prin utilizarea unor metode precum BCG, Matricea McKinsey, SWOT etc. întreprinderea își poziționează produsele pe piață și poate decide care sunt cele care vor rămâne în continuare și care sunt cele care vor fi înlocuite sau eliminate definitiv.

Principalele etape pe care le parcurge produsul de-a lungul prezenței sale pe piață sunt delimitate în patru mari faze(fig.2.2):

Lansarea

Creșterea

Maturitatea

Declinul

Fig.2.2.Reprezentarea grafică a ciclului de viață a produsului

7. Kotler, Ph., Managementul Marketingului: Analiză, Planificare, Implementare, Control,București: Teora, 1999

2.3. Politica de preț

Practicarea unui turism de elită în condițiile elasticității scazute a cererii turistice față de preț, această politică trebuie combinată cu cea de produs și mai ales cu cea de promovare.

Din punctul de vedere al marketingului, prin preț se înțelege totalitatea mijloacelor de măsură a gradului de valorificare a resurselor firmei și a oportunităților exteriore, barometru al capacității de adaptare la cerințele mediului, instrument pentru recuperarea cheltuielilor efectuate și modalitatea principală de generare a profitului.

Factorii care influențează politica de preț ,după opinia specialiștilor de marketing,sunt:

– Cererea și oferta;

– Costul;

– Alți factori.

Destinațiile turistice nu au un preț, prețurile produselor turistice care compun oferta destinației respective sunt stabilite de fiecare operator în parte care activează la nivelul destinației respective.Organizațiile de management al destinațiilor turistice pot avea control parțial asupra investițiilor, politicii generale de prețuri- dacă poziționează corect destinația și comunică acest aspect ți întreprinderilor din interiorul său, politicii de asigurări.

Organizațiile de management dețin controlul absolut asupra prețurilor atracțiilor pe care le au în gestiune 8.

Organizațiile de management ale unei destinații turistice pot controla parțial prețul prin stabilirea unor reglementări și prin parteneriate cu sectorul privat. Adeseori aceste organizații stabilesc niște intervale în care trebuie să se încadreze prețurile practicate de operatorii locali din turism, astfel încat și operatorii să caștige și turiștii să fie feriți de supra preț 9.

Cu cât turiștii cheltuiesc mai mulți bani în cadrul unei destinații cu atât destinația are mai mult de câștigat deoarece sporesc beneficiile economice și crește profitul întreprinderilor locale.

Cu toate acestea, organizațiile de management de la nivelul destinațiilor au rolul de a echilibra tendințele operatorilor locali de a crește prețurile deoarece turiștii trebuie să perceapă prețurile produselor și serviciilor din cadrul destinației ca fiind avantajoase pentru ei.

Destinațiile turistice pot opta pentru una dintre următoarele strategii de preț în funcție de nivelul și accesibilitatea prețurilor.Acestea se pot clasifica după cum urmează44: strategia prețului ridicat, strategia prețului scăzut, strategia prețurilor diferențiate, strategia prețurilor de aliniere.

8. Cismaru, L., op.cit., p.78

9. Buhalis, D., op.cit., p. 110

2.4. Politica de distribuție

Trebuie să se țină seama de turiștii ce vin în țară în grupuri organizate ,în acest caz politica de distribuție trebuie realizată prin tour-operatori.

Distribuția cuprinde două procese, distincte, importante: „gestionarea” canalelor de distribuție, adică a părții economice a traseului mărfurilor și logistica mărfurilor (distribuția fizică) care are în vedere latura fizică a traseului de la producător la consumatorul final 10.

Logistica mărfurilor sau distribuția fizică are drept componente principale ale traseului fizic parcurs de mărfuri următoarele activități:

Transportul mărfurilor

Stocarea mărfurilor

Depozitarea mărfurilor

Manipularea fizică a mărfurilor

Distribuția inversă

Fluxurile informaționale

În industria turistică, produsul turistic nu poate fi livrat clientului, acesta trebuie să se deplaseze către produs pentru a îl consuma în cadrul destinației turistice.

De aceea, turistul trebuie atras către spațiul de consum al produsului și anume destinația ofertantă. Acest lucru este realizat prin intermediul distribuției care are rolul de a informa și atrage consumatorul către o destinație anume11.

Deplasarea turistului de la locul de rezidență implică apariția unor dificultăți legate de spațiu și timp, lipsa de informații, legislație diferită etc. Distribuția facilitează achiziționarea produsului turistic aducandu-l aproape de consumatori prin intermediul canalelor de distribuție.

Acestea sunt formate din întreprinderi turistice independente cu ajutorul cărora produsul turistic ajunge la turist. Obiectivul canalelor de distribuție se poate rezuma astfel:

– livrarea produsului turistic în cantitate optimă și la calitatea așteptată, în locul potrivit, la prețul potrivit, și consumatorului potrivit 12.

Strategiile de distribuție utilizate pe piața turistică se încadrează în trei tipologii47: strategia de distribuție selectivă, strategia de distribuție exclusivă, strategia de distribuție intensivă.

10. Ispas, A., op.cit., p.126

11. Nedelea, A., Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, p.53

12. Buhalis, D., op.cit., p.111

2.5. Politica de promovare

Politica de promovare tebuie canalizată pe două direcții,și anume –publicitate și relațiile publice.

Publicitatea se poate face prin broșuri turistice difuzate atât prin rețeaua de agenții de voiaj cât și prin intermediul agentiilor de turism .

În cazul broșurilor,o mare importanță o are calitatea fotografiilor care vor prezenta diferite puncte de interes din această zonă,peisaje naturale,pârtia de schi,hotelurile importante.

Promovarea acestei zone se poate realiza și prin –participarea la târguri de turism, saloane și expoziții de specialitate,relaizarea de filme documentare,distribuirea de cadouri promoționale care să reprezinte zona de interes13.

Publicitatea

Promovarea vânzărilor

Obiectivele urmărite de activitatea promoțională

Strategia promovării imaginii produselor firmei

Strategia promovării imaginii firmei

Rolul activității promoționale

Strategie defensivă

Strategie ofensivă:

moderată

agresivă

Atitudinea față de structura pieței

Strategie diferențiată

Strategie concentrată

Strategie nediferențiată

Frecvența desfășurării în timp

Strategia activității promoționale permanente

Strategia activității promoționale intermitente

Modul de organizare

Strategia organizării în cadrul firmei

Strategia organizării în afara firmei

c) Relațiile publice

d) Forțele de vânzare14

13. Kotler, 1999

14.Florescu et al., 1992;

Furnizorii. Persoanele care ocupă această funcție au ca sarcină principală livrarea produselor la domiciliul clientului și foarte puține dintre ele aduc noi comenzi întreprinderii.

Vânzătorii. Există două categorii de persoane care pot ocupa această funcție și anume, persoane care vând produsele în cadrul punctelor de vânzare pe care le are întreprinderea (vânzătorii propriu-ziși) și persoane care vând produsele în exteriorul întreprinderii (agenții de vânzări).

Misionarii. Persoanele care ocupă această funcție au rolul de a stimula cererea pentru produsele întreprinderii. Prin vizitele pe care le fac clienților potențiali ei încearcă să promoveze și să consolideze imaginea întreprinderii, fără a avea permisiunea de prelua comenzi (de aici și denumirea).

Tehnicienii. Funcția de tehnician este ocupată în general de persoane cu pregătire tehnică sau foarte rar economică; ei au rolul de a acorda consultanță clienților efectivi și potențiali, pentru o serie de probleme tehnice legate de consumarea sau utilizarea produsului. O sarcină foarte importantă a lor este să îi sprijine pe delegați.

Delegații. Persoanele care ocupă această funcție au un rol foarte important: să creeze cerere pentru produsele întreprinderii.

Fig.2.5. Criterii de evaluare a impactului diferitelor tehnici promoționale

(Adaptare: C. Florescu, V. Balaure, S. Boboc, I. Cătoiu, V. Oltean, N. Alex. Pop, MARKETING, 1992: 407)

CAP. 3. ANALIZA TURISMULUI ÎN JUDEȚUL NEAMȚ

Turismul practicat în județul Neamț15

Așezarea geografică

Învecinat cu județele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud și cu județele Iași și Vaslui la est, Județul Neamț este situat în partea central-estică a României și se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' și 47020' latitudine nordică și 25043' și 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălțimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolașul Mare) și 169 m (lunca Siretului).

Județul Neamț face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est ,împreună cu jud.Suceava, Botoșani, Iași,Bacău si Vaslui,

Orașul Piatra-Neamț este reședința județului Neamț și este localizat în nord estul României. Piatra-Neamț a fost supranumit "Perla Moldovei" datorită reliefului cât și frumuseții arhitectonice. Orașul este așezat de-a lungul Văii Bistriței. Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al județului Neamț datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidențiate îndeosebi pe Valea Bistriței, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Evoluția comunităților umane, concentrarea lor în adevărate sate, introducerea uneltelor din piatră șlefuită, corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare și de decorare a ceramicii, dezvoltarea vieții spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai strălucite civilizații preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 – 2.600 î.e.n.).

Cercetările efectuate de către specialiștii Muzeului de Istorie Piatra Neamț în stațiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamț, Traian-Dealul Viei, Târpești, Frumușica, Calu, Văleni, Ghelăiești, dar și în alte locuri, au evidențiat în special valoarea plasticii antropomorfe și zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o contribuție de excepție la o mai bună cunoaștere a acestei civilizații. De altfel, sălile acestui muzeu adăpostesc cea mai impresionantă colecție de obiecte aparținând acestei culturi.

Epoca bronzului și apoi epoca fierului, caracterizate prin apariția și dezvoltarea metalurgiei, sunt evidențiate prin așezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriței și Moldovei.

Treptat, ele au lăsat locul societății tracice și apoi civilizației dacice.

15. www.neamț-turism.ro

Acesteia din urmă îi aparțin așezările descoperite în zona orașului Piatra Neamț, la Bâtca Doamnei, Cozla și Calu, care au oferit importante informații referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară și spirituală atins de civilizația dacică din această parte a țării.

Chiar și după constituirea provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulcești atestă gradul înalt de civilizație atins de dacii liberi în sec. II-III e.n.

Apariția popoarelor migratoare a modificat puternic evoluția populației daco-carpice existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al județului. Influența acestora, dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine, a dus la apariția, între secolele V-VII e.n., a culturii Costișa-Botoșana, care a coincis, pentru această parte a țării, cu perioada formării poporului român.

Dintre așezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creștinare.

Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt așezările de la Borniș-Dragomirești, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulcești și Brășăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu.

Informațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea puțin analizate. În schimb se cunosc suficiente elemente legate de populația autohtonă a secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț – Bâtca Doamnei și Pietricica.

Evoluția așezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanță urbană: Piatra lui Crăciun, Roman și Neamț. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici a unei Curții Domnești, iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate centre, făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 și o episcopie. La fel de vechi ca și Piatra sau Roman, orașul Neamț va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleșului, a Cetății Neamțului.

Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamț, unul dintre cele mai vechi și mai vestite centre religioase din țară, alături de Mănăstirile Bistrița, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.

3.1.2. Căile de acces

Căile de acces către Piatra-Neamț sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Târgu Neamț, trecând prin Humulești și Bălțătești și DN15 D dinspre Roman, trecând prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuței ).

Accesul pe calea ferată se face pe linia 506, Bacău-Bicaz.

Relieful

Relieful județului Neamț se suprapune parțial Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc. Așadar unitățile de relief predominante în județ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpații Orientali (prin munții Bistriței, masivul Ceahlău, munții Hășmaș, munții Tarcău și munții Stânișoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafața județului).

Fără indoială ,din întreg lanțul Carpaților Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumusețea deosebită a peisajului oferit, cât și prin aspectul său impunător.Toate acestea l-a făcut unul dintre munții cei mai căutați de către turiștii din țară, dar și din străinătate.

Prezență vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiștilor plastici, ca de altfel întreg ținutul Neamțului.

Pe lângă acesta, nu putem să nu menționăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formațiunile carstice existente pe raza județului Neamț sunt în număr de cinci.

Peștera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munților Hășmaș, pe raza comunei Bicazu Ardelean.

Peștera are 120 de metri lungime și nu este accesibilă publicului.Peștera Toșorog este situată în nord-estul Munților Hășmaș, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de orașul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean.Nici aceasta nu este accesibilă publicului.

Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul orașului Bicaz. Peștera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peștera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Clima

Clima județului Neamț este temperat continentală.Caracteristicile climei sunt determinate de variațiile de altitudine și de particularitățile circulației atmosferice.

Temperatura medie anuală crește progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice și de podiș.

Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamț, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.

Precipitațiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamț 649 mm, Roman 529 mm).

Hidrografia

Lungimea totală a râurilor ce traversează jud.Neamț este de 2000 km ,cele mai importante fiind Bistrița,cu 118 km, Moldova, cu 70 km,Cracău cu 58 km,Ozana cu 54 km și Siret, cu 42 km.

Lacurile existente pe teritoriul județului sunt artificiale,fiind amenejate în scopuri diverse: hidroenergetice,pentru irigații,piscicultură,atenuarea viiturilor,agrement sau ca rezerve de apă.

Dintre toate,acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă,având o suprafață de aproximativ 3,120 ha și cu un volum de apă de aproximativ 1,251 milioane m3.

Lacul a fost realizat prin construirea barajului pe Bistrița în anii 1950-1960(inginer Dimitrie Leonida).Având o înălțime de 127 m,435 m lungime și 119 m lățime la bază,fiind cel mai mare baraj de acest gen din țară.

Lacul Izvoru Muntelui, supranumit –marea dinte munți-are o suprafață maximă de 32,6 km2 și o adâncime maximă de 96 m.

Flora și Fauna

Flora și fauna prezentă în împrejurimile orașului Piatra-Neamt este destul de bogată și variată. În pădurile din jur se întâlnesc în general conifere (brad, molid și pin) și foioase (fag, mesteacăn, carpen, stejar, cireș, măr, plop) dar și arbuști (corn, măces, alun etc.), alături de numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei.

Dintre viețuitoare pot fi amintite cele de talie mica (veverița, bursucul, iepurele, șoarecele, dihorul, nevăstuica, vulpea), mai rar, mistrețul, căprioara, cerbul, ursul carpatin, mistreț, pisica sălbatică. Speciilor de mamifere li se adaugă coțofana, sticletele, pițigoiul, ciocanitoarea, gaița, cioara, cucuveaua, rândunica, lăstunul, pupaza, ciocârlanul, scatiul etc. în apele Bistriței și Cuejdiului se întalnesc specii de pești mici (mreana, boiștean, porcusor etc.), iar în lacul de acumulare de la Bâtca Doamnei – din ce in ce mai rar – păstrav, clean, și stiuca.

Rezervațiile

Ariile naturale de interes național și local ocupă suprafața de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Național Ceahlău, cu o suprafață de 7.742 ha și Parcul Național "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes național, este rezervația naturală de la Vânători și care cuprinde 26.380 ha.

10 rezervații forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângărați etc.);

3 rezervații paleontologice și fosiliere (Munții Cozla, Pietricica și Cernegura din Piatra-Neamț);

5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);

3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice și mixte;

5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari și un ulm secular (Piatra Teiului etc.).

Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervația forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervația floristică "Dealul Vulpii" și rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamț), Cheile Șugăului – Munticelu, peșterile Toșorog și Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Șerbești (com. Ștefan cel Mare). De asemenea, nu putem să nu amintim și de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localitățile Agapia și Văratec.

La acestea se adaugă Rezervațiile Naturale Dobreni, Goșman, Brateș, Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) și Secu, Rezervația "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla și Agîrcia (din zona Piatra-Neamț), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângărați și Vaduri.

La nivelul județului Neamț au fost declarate situri de importanță comunitară "Natura 2000" următoarele arii naturale protejate: Ceahlău (Parc Național aflat în administrarea CJ Neamț), Cheile Bicazului – Hășmaă (Parc Național aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor), Cheile Șugăului – Munticelu (Rezervație naturală aflată în custodia Clubului Montan Român), Pădurea Goșman (în custodia Direcției Silvice Neamț), Vânători-Neamț (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

Rezervația de zimbri și faună carpatină "Dragoș Vodă", a fost înființată în 1968. Primele trei exemplare (Rarău, Roxana și Raluca) au fost aduse din Polonia în 1970, iar în 1974 s-au născut un mascul și o femelă, care au fost "botezați" Roco și Rosina.

În momentul de față rezervația reprezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din județul Neamț fiind totodată una dintre cele mai mari și mai reprezentative din Europa. Dealtfel, aici au fost filmate câteva secvențe incluse în marile ecranizări "Frații Jderi" (1974) și "Ștefan cel Mare – Vaslui 1475" (1975), ambele filme realizate în regia lui Mircea Drăgan.

Rezervația de Zimbri Dragoș Vodă se întinde pe aproximativ 11.500 ha este una dintre cele patru arii protejate incluse în Parcul Natural Vânători-Neamț.

Din cei 28 de zimbri existenți la Vânători-Neamț, doar 6, doi masculi și patru femele, sunt găzduiți, în scop turistic, de Zimbrăria "Dragoș Vodă". Restul exemplarelor se află în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafață împrejmuită de 180 de hectare de teren.

În prezent rezervația cuprinde, pe lângă populația de zimbri, și exemplare de cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, urși, lupi, precum și o diversitate de specii de păsări. În rezervație se mai găsesc și câteva iazuri, special amenajate pentru pescuit, cu frumoase exemplare de crap, caraș, șalău, știucă sau biban, cel mai atractiv fiind "Lacul Zimbrărie" situat chiar la intrarea în rezervație, pe partea stângă, și care este foarte bine îngrijit.

În România există patru rezervații de zimbri, la Dragoș Vodă – Vânători Neamț, în județul Neamț, la Neaga – Bucșani, în județul Dâmbovița, la Hațeg – Slivuț, în județul Hunedoara și la Vama Buzăului din județul Brașov.

În partea de nord a orașului se ridică muntele Cozla, cu altitudini de 657 m în punctul numit "Trei Coline" si 679 m în punctul "Trei Caldari" (aproape de satul Garcina).

Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud și este alcătuit din straturi de marne diferite, sisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț.

Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecțiunilor digestive și circulatorii.

Deși aceste ape au atras la Piatra Neamt, mii de turiști, în timp, exploatarea nerațională a dus la inchiderea lor. O investiție în acest domeniu ar putea oferi și în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.

Posibilități oferite pentru practicarea sporturilor de iarnă

Telegondola

În Piatra Neamț a fost pusă în funcțiune telegondola, din care pot fi admirate toate obiectivele de mai sus și care va face legătura dintre: gara-Cozla (cota Trei Coline).

Acest traseu are o lungime de 1.915 m, pe Cozla vor fi amenajate de altfel și spații de cazare, spații comerciale și cafenele.

De aici, iarna, se poate schia pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea. Tot aici este și un telescaun pentru a fi asigurat transportul de la bază până la vârful pârtiei. Există și centre de închirieri de echipament necesar pentru schi.

Pârtii de skii

Localizare: Muntele Cozla

Posibilitati de acces: Accesul la pârtie se poate face cu mașina sau cu telegondola.

Detalii tehnice pârtie:

» Lungime pârtie: 965 metri,Altitudine maximă: 657 metri,diferența de nivel: 260 metri, dificultate: medie, înclinare medie: 27%,număr balize: 10, zăpadă artificială –instalatie nocturnă.

Patinoarul are o capacitate de 150 de persoane, având suprafața de 648 mp, iluminat pe timp de noapte.Sunt asigurate: închirieri material sportiv, acordare de prim ajutor, grupuri sanitare și intervenții PSI.

Baza materială a turismului

Turism montan

Obiectivul turistic central al județului care înregistrează cel mai intens aflux turistic îl constituie zona Bicaz – Ceahlău, cu munții Hășmaș, Bistrița, Tarcău, Stănișoara, accesul către aceasta fiind usurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului.

Munții Hășmaș, alcatuiți din roci calcaroase, cuprind o văsta zonă carstică, caracterizată prin peșteri, chei și praguri.

Masivul Ceahlau este cel mai semeț munte al Moldovei, un obiectiv turistic important al țării, un loc despre care circulă multe legende și povestiri.

Punctele cele mai înalte de pe munte sunt Vârful Toaca (1904 m) și Ocolașul Mare (1907 m); la altitudinea de 1021 mai exista o cascadă formată din pârâul Rupturi, numită Duruitoarea, ale carei suvoaie cad pe un perete de stâncă de la o înălțime de 25 m.

De la această cascadă și-a luat numele renumita statiune Durău, aflată la poalele masivului.

Situată la o altitudine de 780-800 m, statiunea se afla într-o regiune montană frecventată din secolul al XVIII-lea.

Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru" 16este situat în incinta Mănăstirii Durău, a carei biserică a fost pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza, într-un peisaj montan magnific,un loc în care spiritualitatea încununeaza pitorescul, turistul fiind în acelasi timp un pelerin.

Recomandată pentru odihnă și tratament, stațiunea constituie un punct de pornire pentru numeroasele trasee care acoperă masivul Ceahlău, oferind în același timp posibilitatea practicării sporturilor de iarnă.

Cele 5 hoteluri de 2 și 3 stele, și cele 16 pensiuni turistice clasificate cu 2 și 3 margarete au oferte atractive pentru orice sezon, fiind renumite pentru specialitățile culinare specifice zonei.

Rezervația naturală Cheile Bicazului – Hășmaș, monument al naturii, cu pereți stâncoși de 300-400 m înalțime, reprezintă un adapost pentru viața sălbatică și pentru peste 600 specii de plante pe o lungime de 10 km.

16.Țicu Gabriela,Turismul montan,Ed.Uranus,București,2001,pg.188

Turism cultural-ecumenic

Județul Neamț are o bogată moștenire istorică, evidentiață prin muzee (Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie și Folclor), case memoriale (Calistrat Hogaș, Ion Creangă), cetăți medievale (Cetatea Neamșului), catedrale, și mai ales mănăstiri, cunoscute pe plan internațional – Agapia, Văratec, Sihla, Sihăstria, Bistrița, Horaița – adevarate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din județ.

Unul dintre cele mai interesante și căutate obiective turistice din Neamț este Muzeul "Nicolae Popa", din satul Târpești, care prezintă un bogat patrimoniu cultural: de la măști tradiționale de urători, la pictura naivă, colecții numismatice, unelte agricole și cărți vechi.

Nu este de ocolit nici muzeul etnografic, unde se găsesc costume populare vechi de peste 200 de ani.

Ceramica neagră de Marginea, unică în lume, are și ea un loc aparte.De asemenea, nu trebuie omise nici sculpturile artistului, care atrag prin stilul nonconformist.

Emblematic pentru reședinta de judet, municipiul Piatra Neamț, este Complexul medieval din zona centrală, edificat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, alcătuit din Curtea domnească (construită în anul 1468), Biserica Sf. Ioan și Turnul-clopotnița (1497).

Un obiectiv turistic reprezentantiv pentru zona Târgu Neamț, monumentul istoric Cetatea Neamțului a intrat în acest an într-un proiect de reabilitare, proiect finanțat în cadrul Programului – Dezvoltarea infrastructurii regionale.

Turism rural si agroturism

Adevărat remediu împotriva vieții aglomerate a orașelor, a zgomotului și factorilor de stres, satul românesc, purtător de valori spirituale autentice, oferă numeroase oportunități de recreere și de cunoaștere a tradițiilor poporului român.

Filiala ANTREC Neamț – Asociația Națională de Turism Ecologic, Rural și Cultural este un operator important în dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice, manifestări, servicii de cazare și masă în pensiuni turistice și agroturistice clasificate la categoria 2, 3 si 4 margarete sau stele.

Majoritatea pensiunilor se concentreaza în Ceahlău – Durău, Filioara – Agapia, Vânători – Neamț, Viișoara, Vaduri, Farcașa, Piatra Neamț, Almaș, Tg. Neamț, Tupilați, Bicazu Ardelean.

Dezvoltarea turismului rural, și îndeosebi a agroturismului are mari posibilitățti de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere și de un valoros potențial cultural și istoric.

Ecoturism

Unul dintre avantajele majore ale judetului Neamtț în comparație cu destinațiile turistice consacrate, este acela al păstrarii mediului natural nealterat de prezența și activitățile omului, fapt concretizat prin numeroasele rezervații naturale: Parcul Național Ceahlău, Parcul Național Vânători Neamț, Cheile Bicazului-Hășmaș, Pădurea Gosman, Polița cu Crini, Codrii de Aramă, Codrii de Argint.

Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, specii flora și fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat în numeroasele râuri și lacuri.

Parcul Național Ceahlău se remarca prin numeroasele rarități floristice, unele fiind monumente ale naturii: floarea de colț, tisa, papucul doamnei, ghintura, zada.

Caracterizată printr-o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlău conferă o inestimabilă valoare știintifică, dând împreună cu vegetația măreția biogeografică a acestui munte.

Dintre speciile de pești una este declarata monument al naturii: lostrița. Păsări declarate monumente ale naturii sunt cocoșul de munte, fluturașul de stâncă, bufnița, ciocanitoarea cu trei degete.

Mamiferele sunt reprezentate prin circa de 30 de specii din totalul de 100 specii existente în fauna țării printre care două monumente ale naturii (cerbul si râsul) și un relict glaciar, capra neagră.

Această zonă, impresionantă ca ansamblu biogeografic, cu o mare complexitate de elemente floristice și faunistice, se impune a fi conservată în regim natural, menținând nealterate toate valorile naturale. 

Turism balnear

Județul Neamț are un potențial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind resursele subsolului – ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement.

Astfel, în apropierea orașului Târgu Neamț, stațiunea balneo-climaterică Balțătești este renumită prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate în tratarea afecțiunilor reumatismale, neurologice și bolilor asociate – endocrine, respiratorii, dermatologice.

Apele minerale clorurate sodice și bromurate din stațiunea Oglinzi se aseamană prin compoziția lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar).Atât apele minerale, cât și nămolul de aici, au fost apreciate de mulți turiști străini pentru calitățile lor curative.

Zona este propice practicării sporturilor în orice anotimp, precum și organizării de expediții, drumeții pe traseele cunoscute. Mănăstirile din zonă constituie o impresionantă atracție turistică pentru toți cei care ajung în România, în Moldova, oferind în acelasi timp și posibilități de cazare într-un cadru natural unic.

Posibilități de agement

Inaugurat pe 1 mai 1968, Ștrandul municipal din Piatra Neamț a fost declarat drept cel mai mare parc de agrement din România .Complexul situat la poalele muntelui Cernegura, la 250 metri în aval de barajul peste râul Bistrița este o oaza de liniște și bună dispoziție.

Bazine de înot, unul de dimensiuni olimpice și unul de mici dimensiuni atât pentru copii cât și pentru persoanele care nu cunosc tainele înotului.

Complexul mai cuprinde:

Teren de fotbal cu gazon artifical prevăzut cu nocturnă și autorizat FRF,teren de tenis de câmp amenajat corespunzator standardelor europene,tenis de masă,teren de baschet,teren de volei,pistă pentru role și skateboarduri,plimbari cu atv-ul și bicicleta,cabinet medical,spații joacă pentru copii,gonflabile și trenulețe pentru copii,parcări auto și biciclete,spațiu special amenajat și dotat pentru grătare .

Tot în complexul de agrement sunt puse la dispozțte 2 mari restaurante, o cafenea și un club care oferă servici pe gustul tuturor: bowling și biliard.

La baza hipică "Col. Virgil Barbuceanu" se poate practica călăria de agrement, pe traseele puse la dipoziție de personalul bazei, plimbare cu trăsura sau se pot lua cursuri de calarie, iar pentru copii mai mici este disponibil un ponei.

Grajdurile bazei hipice adăpostesc 30 de cai, dintre care trei (din rasa Lipitan) sunt folosiți pentru mersul cu trăsura.

Baza îl gazduiește și pe Violet, fosta glorie olimpică de la Olimpiada de la Moscova.

Calul, pursânge englez,îin varsta de 25 de ani, a fost călărit de toți cei care acum sunt mari campioni la echitație.

Una dintre odoarele bazei este "Indianul", un cal din rasa Holstein, unicat în România, pentru că este obținut în urma unui transfer de embrioni. "Indianul" este extrem de blând și arată leit ca armăsarii din poveștile lui Karl May.

Datorită terenului favorabil sportului ecvestru,fiind declarat cel mai bun teren din țară, în Baza Hipică Virgil Bărbuceanu se organizează competiții la nivel național și internațional.

Aici se poate asigura în timpul competițiilor în jur de 120 spații de cazare pentru capetele de cai.

Muzeul de arta neolitica Cucuteni

Muzeul este unic în Europa , fiind unul din cele mai importante muzee din România.

El a fost deschis în iunie 2005 și deține cea mai variată și bogată colecție Precucuteni-Cucuteni.

Cladirea a fost ridicată în anii 1928-1930 de constructorul Carol Zani și ornamentată de sculptorul Vincenzo Puschiasis. Muzeul prezintă în jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni – Cucuteni incluse în categoria "tezaur" a patrimoniului cultural național

Muzeul de Etnografie

A fost înființat în 1980.Actualmente muzeul expune obiecte de etnografie și artă populară (textile, ceramică, mobilier), care ilustreaza ocupații, obiceiuri, portul din zona Neamț.

Muzeul de Istorie

A fost înființat în 1934 de preotul Constantin Mătasă . muzeul are peste 100.000 de exponate.O serie de piese pot fi individualizate datorită semnificației lor pentru civilizația acestor meleaguri ,vasul cu colonete de la Izvoare, vasele de cult și provizii de la Gherăiești, tezaurul de vase de aur de la Rădeni și cel de argint de la Muncelu.El deține și importante colecții arheologice din epoca bronzului și geto-dacice.

Muzeul de Artă

A luat ființă în anul 1960 prin donații, transferuri de la Muzeul arheologic regional sau prin achiziții.

Muzeul are o suprafata de 695 mp și cuprinde 4 săli cu specific național și european, metaforă și culoare, secția maeștrilor și repere contemporane.

Muzeul deține colecții de scupltură, grafică, pictură și tapiserii semnate de artiști plastici locali sau de renume național: Lascăr Vorel, Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu, Corneliu Baba.

Muzeul de Stiinte Naturale

A fost înființat în anul 1960. Muzeul are o suprafata de 350 mp.

Muzeul deține o colecție importantă de pești fosili, unici în lume și alte bogate colecții de mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, entomologie, vertebrate.

Expozitia Muzeaăa Curtea Domnească

Curtea Domnească,situată pe un mic platou ce domină centrul orașului, face parte dintr-un ansamblu arhitectural ce cuprinde Biserica Sf. Ioan și Turnul-clopotniță și care își are începuturile în perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Ștefan cel Mare.

Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești și porțiuni din zidul de incintă.

Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos.

Turnul, construit în 1499 din piatra brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul are 19 m înălțime.

Muzeul memorial "Calistrat Hogaș"

A fost amenajat în 1969 în casa în care a locuit scriitorul (construita in sec. al XIX-lea).

Cuprinde documente de familie, manuscrise, mobilă originală, obiecte personale ale scriitorului.

Ruinele cetații geto-dacice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț (Petrodava)

Situată la 4 km sud-vest de oraș. Primele elemente de cultură materială aparțin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuințe din epoca bronzului și apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I i.e.n. și I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic.

Activitatea turistică în zona Neamț

Destinația turistică din zona Neamț reunește atracțiile turistice ale județului Neamț

S-a folosit ideea de "zonă" în cadrul conceptului "destinație turistică", pentru o abordare metodică a conceptelor sale structurate, care devin astfel "subdestinații".

Această lucrare își propune să prezinte soluții pentru creșterea potențialului turistic al zonei Neamț.

Pentru cercetarea statistică s-au utilizat datele existente la nivelul județului Neamț și s-au evaluat aceeași indicatori analizați în cazul României.

Concluziile privind activitatea turistică în zona Neamț ce se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:

Majoritatea turiștilor care vizitează această zonă sunt de origine română ,88,7 % , cei mai mulți turiști străini care aleg această destinație provin din Israel ,urmați de nemți, spanioli, italieni și francezi,11,3 %.

Locurile din județ pentru care optează cei mai mulți turiști sunt în Municipiul Piatra Neamț –casa memorială Calistrat Hogaș,muzee și complexul medieval, Bicaz -Masivul Ceahlău,Mănăstirile Agapia și Văratec,Sihăstria,Bistrița,toate ecestea oferă programe turistice, servicii de cazare și de masă în pensiuni turistice și agroturistice.

Gradul de ocupare al unităților de cazare a înregistrat o scădere în această perioadă ajungând la aproximativ 18%. Acest fapt se datorează atât asupra ofertei de spații de cazare cât și crizei economice din 2008-2009. În perioada următoare se observă o tendință de revenire a acestuia la un ritm de evoluție constant17 .

Chiar dacă numărul de înnoptări al turiștilor români și cel al numărului total de turiști au scăzut, datorită efectelor crizei economice, în prezent statisticile sunt încurajatoare, prezentând o evoluție ascendentă. Numărul de înnoptări al turiștilor străini a avut o evoluție aproape constantă de-a lungul perioadei .

Numărul de sosiri al turiștilor străini, români și numărul total de sosiri au revenit pe un trend ascendent în perioada 2010- 2013.

În prezent durata medie a sejurului petrecut de turștii români și străini în zona Neamț este de aproximativ 2 zile. Densitatea circulației turistice înregistrează un trend ascendent, după scăderile din perioada de criză.

Ponderea cea mai mare din totalul unităților de cazare din zona Neamț o au pensiunile turistice și agroturistice, urmate de hoteluri .

Deși în zona Neamț s-au realizat investiții considerabile în ultimii ani ajungând în prezent una dintre cele mai frumoase destinații turistice ale României, mai este loc de îmbunătățiri în direcția infrastructurii de transport, calitatății serviciilor, a promovării.

Pentru ca zona Neamț să devină o destinație turistică de succes, este necesară implementarea și dezvoltarea unui sistem de management al calității.

Responsabilitatea conceperii și implementării unui astfel de sistem îi revine Organizației de Marketing a Destinației, prin colaborarea cu operatorii în turism din sistemul public împreună cu cei din sistemul privat și cu autoritățile locale.

3.2.1. Cercetarea calitativă și cantitativă de marketing pentru identificarea atitudinilor și opinilor agențiilor de turism din Jud.Neamț , cu privire la dezvoltarea turistică a zonei

Cercetarea calitativă reprezintă o investigație ce permite înțelegerea profundă a conceptelor avute în vedere și care are drept scop identificarea și definirea aspectele importante pentru un context de marketing.

Cercetarea calitativă de marketing are ca scop determinarea atitudinilor și opiniilor agenților de turism din zona Neamț cu privire la dezvoltarea turistică a acestei zone prin conceperea unor pachete turistice atractive și printr-o promovare potrivită.

17.Breviar turistic al jud.Neamț-ed.2014

Ipotezele principale ale cercetării calitative sunt următoarele:

· Turiștii care vizitează zona Neamț, rămân doar pentru o perioadă scurtă de timp iar turiștii străini ajung în această zonă ca parte a unui circuit de vizitare a României

· Pachetele turistice standard sunt cele mai potrivite pentru zona Neamț, cu excursii opționale incluse.

· Facilitățile acordate turiștilor care vizitează zona Neamț sunt considerate suficiente și similare cu ale altor regiuni din România.

Principalele obiective ale cercetării calitative sunt următoarele:

· Determinarea opiniilor agenților de turism cu privire la identificarea atributelor pe care ar trebui să le dețină pachetele turistice pentru zona Neamț

· Determinarea atitudinii agenților de turism și cunoașterea opiniilor lor în legatură cu campaniile de promovare ale zonei Neamț și identificarea propunerilor lor de îmbunătățire.

· Identificarea sugestiilor pentru brandul zonei Neamț

În funcție de aceste obiective, cercetarea a fost împărțită în trei părți, fiecare parte constând într-o serie de întrebări.

Metoda de cercetare calitativă aleasă este interviul de profunzime structurat.

Această metodă reprezintă o conversație, un dialog, o comunicare puternic structurată care presupune formularea de către cercetător a unei liste cu teme cheie, fiecare temă fiind detaliată sub forma unor întrebări care au rolul de a afla de la subiect, în detaliu, credințele și simțămintele sale în legătură cu tot ce se leagă de tema avută în vedere, cu scopul de a descoperi motivele de bază ale comportamentului său 18.

Pentru ca rezultatele cercetării sa fie pertinente, au fost considerate următoarele criterii de eșantionare:

– Subiecții să fie factori de decizie.

– Să aibă o vechime de minim 5 ani în domeniul turismului.

– Agenția unde lucrează să aibă cel puțin 3 angajați.

Chestionarul de selecție a constat în 15 întrebări filtru pentru selectarea persoanelor ce se încadrează în criteriile de eșantionare și care vor fi intervievate.

Persoanele selectate au constituit eșantionul și au fost intervievate în baza ghidului de conversație. Mărimea eșantionului este de 8 subiecți.

18. Lefter, C., op.cit. p.46

Ghidul de conversație care a stat la baza culegerii datelor este structurat astfel în următoarele teme si subteme:

Opinile agenților de turism,

– Pachete standard versus sejur personalizat,

– Importanța libertății de mișcare într-un sejur,

– Facilitățile care ar trebui acordate turiștilor care vizitează zona Neamț,

– Obiectivele turistice din zona Neamț cel mai des alese de către turiști,

– Trăsăturile principale ale turiștilor care opteaza pentru zona Neamț,

– Conturarea unui pachet turistic pentru zona Neamț.

Determinarea și cunoașterea opiniilor asupra campaniilor de promovarea ale zonei Neamț și propuneri de imbunătățire

– Campaniile de promovare a zonei Neamț despre care au cunoștință

– Punctele tari și slabe ale campaniei

– Mijloc de informare despre campanie

– Propuneri de îmbunătățire pentru campania de promovare

– Identificarea celor mai oportune mijloace de promovare turistică pentru zona Neamț

Identificarea sugestiilor pentru brandul zonei Neamț

– Percepția brandului

– Impactul acestui brand pe piața romanească

– Forme de turism care se pot practica în zona Neamț

– Forme de turism pe care operatorii în turism le-ar include în ofertele lor

– Sugestii pentru brandul zonei Neamț

– Previziuni cu privire la evoluția turismului la nivel de țară și local

Interviurile s-au desfășurat în perioada aprilie -mai în câteva agenții de turism din orașul Piatra Neamț, iar fiecare interviu a durat în jur de 50 minute.

Cercetarea calitativă a generat următoarele rezultate referitoare la opiniile agenților de turism intervievați:

– Programele standard cu excursii opționale incluse sunt considerate ca fiind cele mai potrivite pentru zona Neamț.

– Libertatea de mișcare este considerată importantă de către toți turiștii, mai ales de către cei tineri, indiferent de scopul sejurului.

– Facilitățile existente la nivelul zonei Neamț sunt considerate suficiente și la același nivel cu cele oferite în alte zone din România. Ar trebui îmbunătățit accesul la informație prin elaborarea și distribuirea mai multor materiale promoționale și implementate programe turistice subvenționate.

– Obiectivele turistice cel mai des alese de turiștii care vizitează zona Neamț sunt, în această ordine: centrul istoric al orașului Piatra Neamț, Zona Cheile Bicazului-Lacul Roșu, zona Târgu-Neamț(Mănăstirile Agapia-Văratec,etc), bisericile, Masivul Ceahlău-Parcul Național Ceahlău..

– Majoritatea turiștilor care vizitează zona Neamț sunt de origine română, atât femei cât și bărbați, cu vârsta cuprinsă între 20 și 55 de ani, cu venituri medii și studii cel puțin medii.

Majoritatea turiștilor străini care vizitează această zonă sunt trecuți de 40 de ani, dispun de venituri medii sau mari, au studii superioare, au vizitat multe locuri din lume și sunt interesați să descopere destinații noi.

– Pachetul turistic cel mai potrivit pentru zona Neamț se desfășoară pe o durată de aproximativ 5 zile și este alcătuit din serviciile de bază de cazare și masă, circuit de vizitare al orașului Piatra Neamț și al împrejurimilor (cetatea Neamț , Mănăstiri, Parcul Național Ceahlău, vizitarea satelor tradiționale), program de animație pentru fiecare seară care să prezinte tradițiile și obiceiurile locale, activități opționale sportive sau de relaxare.Este de reținut și propunerea de pachete tip city-break.

Deși au existat mai multe inițiative de promovare a zonei Neamț, doar trei dintre agenții intervievați au considerat lipsa de mediatizare și lipsa de susținere din partea autorităților locale

– Promovarea on-line ( printr-un site oficial, portal cu informații, rezervări și tururi virtuale) este considerată ca fiind cea mai potrivită pentru zona Neamț datorită accesibilității la un număr mare de consumatori la costuri relativ scăzute. A fost propusă și conceperea unui clip publicitar care să cuprindă elemente specifice, reprezentative ale zonei, promovat pe Internet și la TV, și promovarea prin distribuirea pliantelor la toate centrele de informare din țară și străinătate.

– Toți agenții intervievați au considerat că zona Neamț oferă posibilitatea practicării mai multor forme de turism: cultural-istoric și religios datorită multitudinii de monumente, ecologic, montan, de aventură datorită cadrului natural deosebit, rural datorită prezenței satelor moldovenești, sportiv datorită posibilității practicării sporturilor de iarnă și de vară, de afaceri datorită bazei de cazare dotate cu săli de conferințe.

– Turismul cultural și cel montan au fost tipurile de turism pe care cei mai mulți agenți le-ar include în ofertele lor, urmate de turism rural și agroturism. A fost propusă și dezvoltarea turismului de evenimente și cel de aventură și explorare.

– Promovarea printr-un brand care să înglobeze toate formele de turism sub un mesaj, comun, reprezentativ pentru a se adresa cât mai multor categorii de turiști, este considerată ca fiind cea mai potrivită.

– S-a considerat că turismul la nivel național și local depinde în primul rând soluționarea problemelor de promovare și infrastructură.

Concluzia acestei analize este că dezvoltarea destinației turistice zona Neamț este strâns legată de abordarea activităților de marketing specifice: propunerea și implementarea politicilor și strategiilor specifice mixului de marketing, în primul rând privind conceperea produselor turistice și promovarea lor.

Cercetările cantitative de marketing definesc și evaluează sub aspectul dimensiunilor lor, aspectele relevante ale cercetării, identificate prin metodele calitative 19.

Astfel, în completarea cercetării calitative, este necesară desfășurarea unei cercetări cantitative de marketing pentru a cuantifica opiniile respondenților cu privire la subiectul cercetat,opinii care vor sta la baza elaborării variantelor strategice de politici de marketing.

Scopul cercetării cantitative de marketing este de a determina atitudinile și opiniile turiștilor care vizitează zona Neamț cu privire la atractivitatea turistică a acesteia și de a identifica posibilităție de atragere a unui număr mai mare de turiști, pentru o perioadă mai lungă de timp.Cercetarea cantitativă a fost realizată pe baza unei anchete prin sondaj care a avut la bază un chestionar alcătuit din 24 de întrebări.

Procesul de culegere a datelor s-a derulat în perioada aprilie- mai 2014. Chestionarele au fost aplicate de către recepționerii unităților de cazare turistică.

Obiectivele principale ale cercetării cantitative sunt următoarele:

Determinarea atitudinilor și opiniilor turiștilor cu privire la gradul de atractivitate al destinației turistice zona Neamț,

Identificarea așteptărilor și preferințelor turiștilor cu privire la sejurul în zona Neamț,

Identificarea profilului turistului care viziteaza zona Neamț,

Identificarea metodelor de promovare cele mai eficiente pentru destinația turistică zona Neamț.

Populația avută în vedere în cadrul cercetării este constituită din totalitatea turiștilor cu vârsta de peste 18 ani, care au vizitat zona Neamț în perioada aprilie-mai 2014.

A fost aleasă o metodă de eșantionare aleatoare pentru a obține rezultate cât mai apropiate de realitate, și anume eșantionarea stratificată.

19. Lefter, C., op.cit., p.18

În prima fază s-a stabilit variabila de bază a stratificării care este tipul de unitate de primire turistică. La nivelul zonei Neamț au fost identificate 5 categorii principale de unități de primire turistică:hoteluri, pensiuni, vile turistice, hosteluri, altele (moteluri, cabane turistice, campinguri, tabere).

O a doua variabilă care s-a luat în considerare a fost numărul de locuri în cadrul fiecărui tip de unitate de primire turistică. În funcție de ponderea numărului de locuri a fiecărui tip de unitate de cazare în numărul total de locuri s-a calculat mărimea eșantionului. Numărul de locuri de cazare a fost preluat de pe site-ul Institutului Național de Statistică .

Activitatea de culegere a datelor a avut loc în perioada aprilie-mai 2014.

Acest procedeu a întâmpinat și dificultăți datorită reticenței oamenilor la astfel de activități, în special a turiștilor care vin în concediu și nu doresc să aloce nici măcar câteva minute completării unui chestionar. Intuind acest aspect, s-a stabilit ca interviurile să fie desfășurate de către recepționerii unităților de cazare turistică care au fost instruiți în prealabil.

Turiștii au fost abordați la sfârșitul sejurului, pe măsură ce desfășurau activitatea de check-out,cu rugamintea să completeze chestionarul. În cazul în care recepționerul se confrunta cu un refuz categoric, trecea la următorul turist. În urma desfășurării acestei activități au rezultat un număr de 28 de chestionare completate.

În urma analizei rezultatelor cercetării se pot formula următoarele concluzii, în funcție de obiectivele principale avute în vedere:

Obiectivul nr. 1. Determinarea atitudinilor și opiniilor turiștilor cu privire la gradul de atractivitate al destinației turistice zona Neamț.

– Indiferent de categoria de vârstă din care fac parte, cei mai mulți turiști vin în zona Neamț pentru a vizita obiectivele turistice. Următorul motiv de vizitare pentru turiștii tineri și adulți este descoperirea tradițiilor locale, iar pentru cei vârstnici sunt interesele religioase –mănăstiri și biserici.

– Orașul Piatra Neamț este considerat cea mai reprezentativă atracție a zonei, urmat de mănăstirile,cetățile și muzeele din împrejurimi. Stațiunile montane și Parcul Național Ceahlău ocupă locurile 3 și 4 în ordonarea atracțiilor cele mai reprezentative.

– Turismul montan de drumeție, cultural-istoric, sportiv și rural sunt considerate reprezentative pentru zona Neamț de majoritatea respondenților.

– Naționalitatea turiștilor nu influențează opinia lor în legătură cu formele de turism considerate reprezentative pentru zona Neamț.

– Majoritatea subiecților consideră că populația locală din zona Neamț este ospitalieră, personalul care activează în turism este bine pregătit iar tarifele serviciilor turistice reflectă calitatea lor.

– Deși zona Neamț este una dintre cele mai dezvoltate zone din România ca infrastructură, nivelul acesteia nu se încă aliniază la standardele Europene.Nivelul infrastructurii este considerat nici ridicat nici slab de cei mai mulți turiști, însă un procent apropiat îl consideră ridicat.

– Cei mai mulți turiști au plasat pe primul loc ca importanță construirea unei autostrăzi care să lege zona Neamț de 40 principalele zone ale țării.

– Majoritatea respondenților consideră calitatea serviciilor de cazare și masă ca fiind ridicată și foarte ridicată.

– Cei mai mulți subiecți au clasificat calitatea serviciilor de agrement ca fiind nici ridicată, nici slabă. Acest aspect demonstrează necesitatea îmbunătățirii ofertei de care este destul de slab dezvoltată la nivelul zonei Neamț.

– Calitatea serviciilor de informare turistică este considerată de cei mai mulți turiști ca fiind ridicată, însă un procent apropiat o consideră nici ridicată nici slabă. Acest aspect demonstrează faptul că serviciile de informare sunt percepute ca fiind bune dar cu loc de îmbunătățiri.

– Nivelul securității zonei Neamț a fost caracterizat ca fiind ridicat de către cei mai mulți respondenți,factorii generatori de insecuritate identificați de turiști într-un procent mai ridicat sunt furturile.

– Majoritatea turiștilor au indicat valori pozitive privind gradul de satisfacție resimțit în urma vizitei în zona Neamț ceea ce denotă faptul că au avut o experiență turistică agreabilă.

– Majoritatea turiștilor chestionați ar reveni în zona Neamț și ar recomanda această zonă ca destinație de vacanță.

Obiectivul nr. 2. Identificarea așteptărilor și preferințelor turiștilor cu privire la sejurul în zona Neamț

– Tipurile de unități de cazare cel mai preferate de către turiști sunt pensiunile turistice și agroturistice, cabanele,campingurile,hostelurile.

– Majoritatea turiștilor și-au exprimat preferința pentru pachete personalizate și acordă o importanță foarte mare libertății de mișcare într-un sejur în timp indiferent de gen și naționalitate.Dar între turiștii tineri, adulți și vârstnici există diferențe de opinii privind importanța acordată libertății de mișcare într-un sejur.

– Cei mai mulți respondenți au optat pentru activitățile sportive ca activități principale de agrement pe care le-ar alege în sejurul în zona Neamț, urmate de cele culturale și de relaxare.

– Principalul motiv de nemulțumire legat de zona Neamț a fost ales de către jumătate din respondenți ca fiind infrastructura.

– Majoritatea subiecților au afirmat că durata sejurului petrecut în zona Neamț a fost de 1- 2 nopți.

Obiectivul nr. 3. Identificarea profilului turistului care viziteaza zona Neamț

– Majoritatea subiecților (88,7%) sunt români iar (11,3% )sunt străini.

– Majoritatea respondenților sunt bărbați (33,5%) iar (66,5%) sunt femei.

– Cel mai mare procent de 31,8% este reprezentat de turiștii cu vârsta situată între 26- 35 de ani. Procente apropiate ca valoare sunt reprezentate de categoriile de vârstă 36-45 ani (27,1%) și 18-25 ani (22,7%). Cel mai mic procent este reprezentat de turiștii cu vârsta peste 56 de ani (6,8%).

– Majoritatea membrilor eșantionului au afirmat că ultima școală absolvită este facultatea.

– Majoritatea subiecților au afirmat că venitul lunar net al familiei este mai mare de 2.000 lei.

– Suma medie alocată sejurului petrecut în zona Neamț este de 800 lei. Atât venitul lunar net pe familie cât și vârsta turiștilor influențează suma pe care aceștia o alocă în sejurul petrecut în zona Neamț

Obiectivul nr. 4. Identificarea metodelor de promovare cele mai eficiente pentru destinația turistică zona Neamț.

– Cei mai mulți subiecți au ales Internetul ca sursă de informare cu privire la această zonă, și prin intermediul familiei/prietenilor/cunoștințelor. Doar 14,5% dintre turiști au aflat din agenții de turism, 14,8% din mass-media iar 10,8% prin intermediul pliantelor. Aceste rezultate reflectă problemele existente la nivel local privind mijloacele de promovare ale acestei zone.

– Majoritatea turiștilor au afirmat că de obicei își planifică vacanța cu mai puțin de o lună înainte și cu 1 lună înainte.

– Referitor la frecvența apelării la diverse modalități de informare în vederea alegerii destinației de vacanță, majoritatea respondenților au afirmat că utilizează foarte des Internetul.

– Cele mai oportune locuri de plasare a informațiilor despre destinația turistică zona Neamț pe Internet sunt, în această ordine: paginile web ale destinațiilor turistice unde intenționează să călătorească, rețelele de socializare, paginile web ale agențiilor de turism.

– Mijloacele prin care ar trebui promovată zona Neamț sunt în această ordine Internetul, materiale promoționale (de tip pliante, broșuri, cd-uri, ghiduri turistice) și organizarea activităților culturale în sistem de autofinanțare.

Pe baza rezultatelor obținute în urma celor două cercetări de marketing, s-au formulat o serie de politici și strategii specifice mixului de marketing pentru zona Neamț.

3.2.2. Elaborarea politicii mixului de marketng al destinației turistice din zona Neamț

Mixul de marketing pentru zona Neamț cuprinde următoarele elemente: produs, preț, distribuție, promovare.

Politica de produs

Turiștii străini ajung la destinația turistică zona Neamț de obicei pentru că este inclusă într-un tur al Europei de Est.Turiștii români aleg această destinație pentru o perioadă limitată, de obicei un week-end. Pentru a prelungi durata de ședere atât a străinilor cât și românilor, precum și în scopul atragerii unui număr mai mare de turiști este recomandată conceperea unor produse turistice de tip tururi de 5-6 zile pentru vizitarea orașului Piatra Neamț și a împrejurimilor.

Aceste produse trebuie să conțină o ofertă cât mai complexă și mai diversificată- fiecare zi să conțină activități diferite- și să fie personalizate de exemplu în funcție de segmente de vârstă (trebuie incluse activități sportive opționale destinate tinerilor sau activități de odihnă și relaxare destinate persoanelor mai în vârstă). Scopul acestor pachete trebuie să fie, pe lângă vizitarea tuturor obiectivelor, și descoperirea obiceiurilor și tradițiilor specifice (de exemplu organizarea unor seri cu tematică românească- de tip dansuri populare, cină tradițională sau foc de tabără) pentru a evidenția unicitatea zonei.

Este indicată adoptarea strategiei de penetrare a pieței deoarece trebuie conceput un produs turistic nou, diversificat, care să valorifice la maxim potențialul turistic și care să fie introdus atât pe piața națională cât și pe cea Europeană.

Politica de preț

Principala măsură care trebuie întreprinsă în cazul acestei politici de marketing este adaptarea prețurilor la calitatea serviciilor, astfel încât raportul calitate-preț să fie considerat corect de către turiști.

Trebuie concepută o strategie privind tarifele percepute pentru intrările în muzee, biserici, cetăți. De obicei tarifele de acces sunt diferențiate între turiștii români și străini, fiind mai mici în cazul primei categorii. Acest lucru creează frustrare printre turiștii străini care, și datorită reputației României peste hotare, au senzația că sunt escrocați. De aceea, este absolut necesară 44 stabilirea unor tarife comune, care să fie exprimate în moneda EURO și să fie trecut alături echivalentul în lei.

Tarifele de acces la obiectivele culturale, religioase, istorice pe tot teritoriul zonei Neamț sunt accesibile tuturor. Chiar și așa, se impune acordarea de reduceri grupurilor, pensionarilor, studenților sau elevilor, copiilor sub o anumită vârstă.

Se poate concepe un instrument de marketing (de genul card de acces-card de călătorie-ghid turistic) care ar putea fi procurat de pe internet la un preț global- inferior sumei tarifelor de acces la fiecare obiectiv în parte, care să ofere o reducere și la transport, și care să includă intrările la cele mai importante obiective ale zonei Neamț, abonament la principalele mijloace de transport în comun către acestea și un ghid turistic detaliat.

Ca și strategie de preț la nivelul întregii zone, se poate utiliza strategia prețului scăzut pentru a caștiga o poziție pe piață și pentru a atrage consumatorii. Având în vedere situația economică actuală națíonală, aceasta poate reprezenta o oportunitate pentru zona Neamț de a atrage mai mulți turiști români. Recomandată este și strategia de ajustare a tarifelor în extrasezon (perioadele de primavară și toamnă).

Politica de distribuție

În prezent, în zona Neamț există puține agenții de turism care se ocupă cu activitatea de incoming. Agențiile de turism preferă să organizeze pachete turistice doar la cerere decât să conceapă unele pe care să le distribuie pe plan intern și extern. Marii turoperatori din străinătate (TUI, Thomas Cook etc.) au inclus în ofertele lor câteva regiuni din România printre care și zona Neamț, dar numai ca stație de oprire nu și ca destinație de sine stătătoare.

Agențiile locale care participă la târguri de turism preferă să își promoveze ofertele de outgoing decât pe cele de incoming.

Există o oportunitate de dezvoltare foarte mare și neexploatată suficient privind turismul incoming în zona Neamț. Este necesară contribuirea tuturor actorilor din turism în vederea stabilirii unor produse turistice de tip circuit al destinației turistice zona Neamț, la un tarif avantajos, care să fie distribuite atât agențiilor de turism din țară cât si din străinătate.

De asemenea, este necesară colaborarea cu marii turoperatori în vederea includerii acestor produse în ofertele lor.

În ceea ce privește distribuția electronică, se impune conceperea unui singur web-site oficial care să cuprindă toate informațiile de care are nevoie un turist când vine să viziteze zona Neamț. Acest web-site poate să conțină și un sistem de rezervări on-line care să includă oferta de cazare din zonă.

Deoarece destinația turistică zona Neamț dorește să își consolideze poziția pe piață, este recomandată strategia de distribuție intensivă care presupune utilizarea unui numări mare de intermediari. Produsul turistic zona Neamț ar trebui plasat în primul rând în ofertele marilor turoperatori internaționali, apoi în cadrul agențiilor de turism și a centrelor de informare turistică interne și externe și către intermediarii electronici.

Politica de promovare

Există multe inițiative de promovare a acestei zone datorită atractivității ridicate printre destinațiile din România, dar în cadrul circuitelor de diverse tipuri, sau pe unele forme de turism, nu ca entitate de sine stătătoare. De aceea, primordial pentru începerea unei campanii promoționale este stabilirea unei identități pentru acestă destinație.

Pentru asigurarea unei promovări eficiente la nivel zonal, este necesară colaborarea tuturor actorilor din turism în vederea:

– conceperii unui portal atractiv, interactiv care să prezinte toate atracțiile zonei, a activităților care pot fi desfășurate aici, a posibilităților de petrecere a timpului liber.

– introducerea produsului turistic Neamț pe site-urile de socializare și pe site-urile diferitelor agenții de turism.

– producerii diverselor materiale promoționale de bună calitate, atractive, bine documentate, de tip pliante, broșuri, cd-uri, ghiduri turistice, care să fie distribuite gratuit turiștilor, centrelor de informare și agențiilor de turism din țară și străinătate.

– conceperii unui brand al zonei Neamț care să reprezinte identitatea destinației turistice, care să includă un clip publicitar cu obiectivele reprezentative, eventual unice ale zonei, o prezentare foarte succintă a obiceiurilor și a posibilităților de petrecere a timpului liber;un mesaj scurt, ușor de reținut; materiale promoționale care să fie promovate sub mesajul comun. Acest brand trebuie să fie lansat atât pe piața națională cât și pe cea internațională.

– organizarea unor excursii de tip info-trip pentru reprezentanții turoperatorilor și agențiilor de turism în vederea cunoașterii personale a zonei.

– participării la cât mai multe târguri și expoziții de turism cu produsul zona Neamț .

Destinația turistică zona Neamț poate adopta mai multe strategii de promovare: strategii de publicitate, de relații publice, de promovare a vânzărilor, în general atât de tip „pull” cât și de tip „push”.

Abordarea strategiei de tip cluster al destinației turistice zona Neamț.

Destinația turistică zona Neamț reprezintă un sistem deoarece este un ansamblu de elemente cu anumite trăsături comune care formează un tot organizat 22. Politicile și strategiile mixului de marketing pot fi abordate dintr-o perspectivă de ansamblu sau din cea a elementelor sale componente. Destinația turistică zona Neamț se poate împărți în subdestinații componente datorită faptului că județul este o destinație în sine dar și elementele care îl compun pot fi considerate destinații independente.

În prezenta lucrare s-a considerat împărțirea județului în funcție de cele mai reprezentative atracții după cum urmează:

– orașul Piatra Neamț – este sub-destinația considerată cea mai reprezentativă pentru zonă conform rezultatelor cercetării cantitative,

– mănăstirile, cetatea din zona Târgu Neamț, – au fost grupate datorită formei de turism pe care o reprezintă și anume turismul cultural-istoric,

– stațiunea Durău,Bălțătești și Oglinzi,

– parcul Național Ceahlău (este cel mai cunoscut din categoria de atracții naturale unice)și Izvorul Muntelui.

Pentru fiecare dintre aceste subdestinații s-au propus o serie de politici și strategii în funcție de variabilele mixului de marketing prezentate în cazul zonei Neamț. S-a urmărit determinarea legăturilor existente între sistemul reprezentat de județul Neamț și elementele sale componente.

În urma analizei politicilor și strategiilor abordate la nivelul zonei Neamț și la nivelul sub-destinațiilor componente se constată că acestea se află într-o relație de interdependență

Politicile și strategiile de la nivelul zonei ca sistem sunt determinate de politicile și strategiile de la nivelul sub-destinațiilor ca elemente componente ale sistemului.

Sub-destinațiile trebuie să adopte politici și strategii în concordanță cu cele de la nivel de zonă, trebuie să existe o armonizare între acestea.

De exemplu în ceea ce privește politica de produs, produsele elementelor componente luate parțial alcătuiesc produsul oferit la nivel de zonă.

Strategiile de preț la nivel de zonă cât și la nivel de sub-destinații sunt în concordanță și anume adoptarea unor prețuri scăzute.

Politicile și strategiile de distribuție și promovare la nivelul destinației zona Neamț sunt alcătuite din cele propuse în cadrul sub-destinațiilor. La fel sunt și cele de securitate, personal și managementul proceselor.

Având în vedere aceste aspecte, se propune un model de abordare sistemică a destinației turistice zona Neamț, care are în componență sub-destinații.

20. http://dex.infoportal.rtv.net

Reprezentarea grafică a acestui model este următoarea:

Fig. nr.3.2.3.1. Relaționarea politicilor și strategiilor de la nivelul destinației turistice zona Neamț și a elementelor sale componente (sub-destinații).

Din Fig.nr.3.2.3.1. se observă că relațiile între politicile și strategiile abordate la nivel de destinație ca sistem și a elementelor sale componente reprezentate prin sub-destinații se stabilesc în ambele sensuri, adică cele adoptate la nivel de destinație sunt influențate și le influențează pe cele ale elementelor componente.

Noțiunea de cluster în turism se referă la o concentrare geografică de companii și instituții interconectate prin activități turistice 21. Acesta include furnizori, servicii, guverne, instituții, universități și competitori 22.

Principalul obiectiv al unui cluster în turism este de a reuni companiile care activează de regulă pe cont propriu, pentru a clădi un produs turistic de succes într-o anumită regiune 23.

Într-o structură de tip cluster în turism ar trebui incluse serviciile de cazare, de masă- care reprezintă elementul static al acestuia, și serviciile de transport, agențiile de turism și turoperatorii, serviciile de închiriere mașini- care constituie elemente mobile 24.

21. Ferreira, J., Estevao, C.,Regional Competitiveness of Tourism Cluster A Conceptual Model Proposal, Munich Personal RePEc Archive Paper no.14853, 2009, p.5

22. Capone, F., Regional Competitiveness in Tourism local Systems”, 44 th European Congress of the European Regional Science Association, Regions and Fiscal Federalism, Universidad the , 2004

23. Novelli, M., Schmitz, B., Spencer, T., Networks, Clusters and Innovation in Tourism: a Experience, Tourism Management, 2007, Vol.27, pp. 1141- 1152.

24. Ferreira, J., Estevao, C.,op.cit.

Clusterul în turism include, pe lângă cazare, masă, divertisment și diverse atracții, turoperatori și agenții de turism, ghizi, servicii de închirieri mașini și transport turistic, alte servicii și activități precum organizații și serviciisuport, infrastructura de transport, educație și pregătire, consultanță și alte servicii de afaceri 25. Este necesară participarea tuturor actorilor care activează în turism, nu doar a furnizorilor de servicii turistice pentru a concepe o structură de tip cluster. Guvernul ar trebui să încurajeze și să finanțeze programe pentru a atrage investitori privați, să investească în infrastructură și promovare a turismului 26.

În cadrul destinațiilor turistice aceste structuri de tip cluster apar de la sine dar trebuie susținute și dezvoltate pentru a își atinge potențialul maxim. Dezvoltarea acestora ar trebui susținută de o planificare strategică, suportul autorităților, investiții în infrastructură și eforturi comune de marketing. Interdependența ce apare la nivelul unei destinații între atracții, servicii, transport, informare, promovare, induce nevoia de colaborare și este evident faptul că dacă actorii de la nivelul destinației conlucrează împreună nu au decât de câștigat 27.

Satisfacția turistului nu depinde numai de atracțiile de la destinație ci și de calitatea și eficiența servciiilor oferite de hoteluri, restaurante, magazine, transport. De aceea, pe o piață globală în care competiția este foarte strânsă între destinațiile turistice, și în contextul în care apar mereu destinații noi și consumatorul își schimbă comportamentul, este recomandată abordarea unei structuri de tip cluster pentru a deveni și a râmâne competitivă pe piață. Cooperarea la nivel înalt creează cu succes valoare adăugată atât pentru destinația turistică cât și pentru antreprenorul individual 28.

Totuși nu toate destinațiile turistice formează sisteme de tip cluster; doar atunci când ating un nivel de dezvoltare ridicat pot forma astfel de sisteme integrate 29 Chiar dacă la nivelul zonei Neamț există multe parteneriate, nu există o abordare integrată comună care să vizeze toți actorii din turism și care să se dezvolte în sensul armonizării beneficiilor personale cu cele de la nivel de zonă și să identifice direcții comune benefice de dezvoltare.

25. Ferreira, M., Estratégia e Planeamento Regional do Turismo, Investigação em Turismo – Livro de Actas,2003,p. 67-82.

26. Brown, K., Geddes, R., Resorts, Culture and Music: The Tourism Cluster”, Tourism Economics, 2007, Vol.13, Nº1, pp. 129-141.

27. Nordin, S., Tourism Clustering and Innovation- Paths to Economic Growth & Development, European Tourism Research Institute, , p. 17

28. Nordin, S., op.cit, p. 18

29. Nordin, S., op.cit, p. 18

Următorul model ilustrează o abordare de tip cluster la nivelul unei destinații turistice care este propusă spre adoptare de către zona Neamț:

Fig.nr.3.2.3.3. Modelul unui cluster în turism la nivel regional

Sursa: adaptare după Sölvell Ö., Clusters – Balancing Evolutionary and Constructive Forces, 2nd ed., Danagards Grafiska, Ödeshög, January 2009, p. 16.

Competivitatea abordării de tip cluster propusă mai sus depinde de:

– resursele umane, resursele naturale și antropice, dezvoltarea infrastructurii turistice, accesibilitate și securitate,

– condițiile actuale ale cererii: nivel de educație, preferințe și motivații,

– structura mediului privat și concurența

Strategiile competitive care ar trebui adoptate în interiorul și în exteriorul clusterului se bazează pe cooperarea tuturor actorilor de la nivelul destinației zona Neamț în vederea inovării și diferențierii experienței turistice oferite.

Autoritățile locale joacă un rol foarte important în îmbunătățirea competitivității clusterului prin crearea și menținerea infrastructurii turistice, acordarea de suport financiar proiectelor de investiții în turism, asigurarea securității destinației, conservarea patrimoniului natural, istoric, cultural în interiorul clusterului.

Rolul Universității și a școlilor de pregătire în turism în cadrul clusterului sunt de a încuraja conceperea strategiilor inovative și de diferențeiere pentru destinația cluster si de a educa și pregăti resursele umane.

Concluzii

Turismul este un proces dinamic, aflat într-o continuă schimbare. Piața turistică este în permanentă schimbare datorită concurenței prezente și în continuă extindere.

Destinațiile turistice, pilonii de bază ai activității turistice, întâmpină multe provocări pentru a putea pătrunde și a rămâne pe această piață.

Prin urmare,activitatea de marketing în cadrul destinațiilor turistice este de o însemnătate majoră pentru ca acestea să rămână pe o treaptă competititvp.

Studiul de marketing în cadrul destinațiilor turistice au ajuns instrumente evidente pentru succesul acestora.

În ultimii ani, piața turistică a fost puternic afectată de oscilații economice majore ceea ce a produs modificări și în comportamentul de consum.

În această situație, direcția turiștilor către anumite destinații în dezavantajul altora a evidențiat nevoia abordării actuale a policitilor și strategiilor de marketing aplicabile destinațiilor turistice la nivel conceptual.

România, țară membră a Uniunii Europene, trece printr-un interval de schimbări majore pe toate planurile.

Potențialul turistic valoros al României a reprezentat teme de analiză și discuții de-a lungul anilor, însă cercetările demonstrează că nu este valorificat corespunzător.

După tratarea conceptelor de marketing, s-a considerat potrivit argumentarea folosirii acestora în cadrul destinației turistice zona Neamț cu scopul de a o dirija într-o poziție competititvă pe piață.

Lucrarea tratează atât la nivel teoretic cât și demonstrativ concepte specifice acestei activități

Tratarea aspectelor teoretice referitoare la piața turistică, cercetarea dezvoltării și tendințelor pieței turistice a zonei Neamț, cercetarea strategiilor de piață și ale mixului de marketing adcvate la nivelul activității studiate, analiza de tip calitativ și cantitativ ce au avut ca scop cercetarea activitatății turistice în zona Neamț ,reprezintă rezultatul utilizării unor concepte și instrumente interdisciplinare.

Noțiunile teoretice au fost tratate dintr-un punct de vedere propriu, în urma documentării literaturii de specialitate, fiind adăugate cele aplicative prin aport personal.

Astfel, realizarea cercetării calitative de marketing având ca subiect – atitudinea și opinia agențiilor de turism din Neamț, cu privire la dezvoltarea turistică a zonei s-a utilizat ca metodă de cercetare calitativă- interviul- Anexa 1- iar subiecții intervievați au fost administratori ai firmelor din domeniul turismului.

Rezultatele analizei au fost expuse în funcție de subiectele avute în vedere.

Realizarea cercetări cantitative de marketing a tratat –atractivitatea turistiăe a zonei Neamț-cercetarea realizându-se pe baza unui –chestionar-Anexa 2.

Scopul cercetări a fost de a stabilii comportamentul și părerile turiștilor care vizitează zona Neamț, referitor la atractivitatea turistică și de a stabilii capacitatea de atracție a unui număr mai mare de turiști, pentru o perioadă mai lungă de timp.

Rezultatele analizei au fost expuse în funcție de subiectele avute în vedere.

Rezultatele cercetării calitative și a celei cantitative au constituit punctul de plecare pentru elaborarea politicilor și strategiilor specifice mixului de marketing pentru zona Neamț

– Propunerea unei serii de politici și strategii specifice mixului de marketing pentru zona Neamț ce reflectă nevoile prezente ale acesteia

– Analizarea legăturii dintre politicile și strategiile mixului de marketing de la nivelul zonei Neamț și al elementelor sale componente

Această zonă turistică poate fi tratată unitar sau din perspectiva sub-destinațiilor componente.S-a recomandat un model grafic de tratare sistemică a destinației turistice zona Neamț, care are în componență sub-destinații.

S-a recomandat necesitatea abordării de tip cluster a zonei Neamț

În mare parte satisfacția turistului depinde și de eficiența serviciiilor oferite de hoteluri, restaurante, magazine, transport și în condițiile unei competiții foarte strânse între destinațiile turistice, este recomandată abordarea unei structuri de tip cluster pentru a deveni și a râmâne competitivă pe piață.

În vederea atingerii obiectivelor, lucrarea a urmărit:

– identificarea conceptelor teoretice referitoare la piața turistică și analizarea evoluției turismului nemțean;

– identificarea conceptuală a aspectelor teoretice de bază în marketingul destinației turistice;

-desfășurarea unei cercetări calitative de marketing ce vizează consultarea specialiștilor în turism în vederea identificării posibilităților de dezvoltare turistică a destinației zona Neamț;

-desfășurarea unei cercetări cantitative de marketing cu scopul de a consulta turiștii în vederea determinării aspectelor ce trebuiesc schimbate/îmbunătățite/păstrate pentru a face zona Neamț o destinație turistică mai atractivă;

-propunerea de politici și strategii pentru ca destinația turistică zona Neamț să devină și să se mențină competitivă pe piață.

Bibliografie

1. J.Krippendorf,op.cit.p.46

2.W.Hunyiker,K.Krapf:Grundriss der Allgemeinen Fremdenverkehrslehre,Nr.1 der Schiftenreihe des Seminars fur Fremdenverkehr an Gallen,,1942.

3. Muhcină, S., Marketing în turism -servicii, Editura Muntenia&Leda, Constanța, 2002, p.15-16

Ph.Kotler,op.cit.,p.64

5. C.Florescu (coordonator),op.cit.,p.288

6. Florescu, C., Balaure, V., Boboc, St., Cătoiu, , Olteanu, V., Pop, Al., N., Marketing, București:Garell Poligraphis, 1992;

7. Kotler, Ph., Managementul Marketingului: Analiză, Planificare, Implementare, Control,București: Teora, 1999

8. Cismaru, L., op.cit., p.78

9. Buhalis, D., op.cit., p. 110

10. Ispas, A., op.cit., p.126

11. Nedelea, A., Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, p.53

12. Buhalis, D., op.cit., p.111

13. Kotler, 1999

14.Florescu et al., 1992;

15. www.neamț-turism.ro

16.Țicu Gabriela,Turismul montan,Ed.Uranus,București,2001,pg.188

17.Breviar turistic al jud.Neamț-ed.2014

18. Lefter, C., op.cit. p.46

19. Lefter, C., op.cit., p.18

20. http://dex.infoportal.rtv.net

21. Ferreira, J., Estevao, C.,Regional Competitiveness of Tourism Cluster A Conceptual Model Proposal, Munich Personal RePEc Archive Paper no.14853, 2009, p.5

22. Capone, F., Regional Competitiveness in Tourism local Systems”, 44 th European Congress of the European Regional Science Association, Regions and Fiscal Federalism, Universidad the , 2004

23. Novelli, M., Schmitz, B., Spencer, T., Networks, Clusters and Innovation in Tourism: a Experience, Tourism Management, 2007, Vol.27, pp. 1141- 1152.

24. Ferreira, J., Estevao, C.,op.cit.

25. Ferreira, M., Estratégia e Planeamento Regional do Turismo, Investigação em Turismo – Livro de Actas,2003,p. 67-82.

26. Brown, K., Geddes, R., Resorts, Culture and Music: The Tourism Cluster”, Tourism Economics, 2007, Vol.13, Nº1, pp. 129-141.

27. Nordin, S., Tourism Clustering and Innovation- Paths to Economic Growth & Development, European Tourism Research Institute, , p. 17

28. Nordin, S., op.cit, p. 18

29. Nordin, S., op.cit, p. 18

Bibliografie

1. J.Krippendorf,op.cit.p.46

2.W.Hunyiker,K.Krapf:Grundriss der Allgemeinen Fremdenverkehrslehre,Nr.1 der Schiftenreihe des Seminars fur Fremdenverkehr an Gallen,,1942.

3. Muhcină, S., Marketing în turism -servicii, Editura Muntenia&Leda, Constanța, 2002, p.15-16

Ph.Kotler,op.cit.,p.64

5. C.Florescu (coordonator),op.cit.,p.288

6. Florescu, C., Balaure, V., Boboc, St., Cătoiu, , Olteanu, V., Pop, Al., N., Marketing, București:Garell Poligraphis, 1992;

7. Kotler, Ph., Managementul Marketingului: Analiză, Planificare, Implementare, Control,București: Teora, 1999

8. Cismaru, L., op.cit., p.78

9. Buhalis, D., op.cit., p. 110

10. Ispas, A., op.cit., p.126

11. Nedelea, A., Politici de marketing în turism, Editura Economică, București, p.53

12. Buhalis, D., op.cit., p.111

13. Kotler, 1999

14.Florescu et al., 1992;

15. www.neamț-turism.ro

16.Țicu Gabriela,Turismul montan,Ed.Uranus,București,2001,pg.188

17.Breviar turistic al jud.Neamț-ed.2014

18. Lefter, C., op.cit. p.46

19. Lefter, C., op.cit., p.18

20. http://dex.infoportal.rtv.net

21. Ferreira, J., Estevao, C.,Regional Competitiveness of Tourism Cluster A Conceptual Model Proposal, Munich Personal RePEc Archive Paper no.14853, 2009, p.5

22. Capone, F., Regional Competitiveness in Tourism local Systems”, 44 th European Congress of the European Regional Science Association, Regions and Fiscal Federalism, Universidad the , 2004

23. Novelli, M., Schmitz, B., Spencer, T., Networks, Clusters and Innovation in Tourism: a Experience, Tourism Management, 2007, Vol.27, pp. 1141- 1152.

24. Ferreira, J., Estevao, C.,op.cit.

25. Ferreira, M., Estratégia e Planeamento Regional do Turismo, Investigação em Turismo – Livro de Actas,2003,p. 67-82.

26. Brown, K., Geddes, R., Resorts, Culture and Music: The Tourism Cluster”, Tourism Economics, 2007, Vol.13, Nº1, pp. 129-141.

27. Nordin, S., Tourism Clustering and Innovation- Paths to Economic Growth & Development, European Tourism Research Institute, , p. 17

28. Nordin, S., op.cit, p. 18

29. Nordin, S., op.cit, p. 18