Mixul de Marketing In Cadrul S.c. Vodafone Romania S.a

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………….1

Capitolul 1. Marketingul și mixul de marketing – noțiuni generale……………….………3

Definirea marketingului și evoluția sa……………………………………………………..3

Mixul de marketing…………………………………………………………………………4

Politica de produs……………………………………………………………………..7

Politica de preț……………………………………………………………………….10

Politica de distribuție…………………………………………………………………12

Politica de promovare………………………………………………………………..13

Capitolul 2. Prezentarea firmei Vodafone România S.A……………………………..….16

2.1 Istoria Vodafone România……………………………………………………………….16

2.2 Vodafone în România……………………………………………………………………19

2.2.1 Indicatori economici………………………………………………….…………….….19

2.3 Analiza SWOT……………………………………………………………………………26

2.4 Concurenții……………………………………………………………………………….27

Capitolul 3. Mixul de marketing în Cadrul S.C VODAFONE ROMÂNIA S.A………….28

3.1 Politica de produs………………………………………………………………………..28

3.1.1 Gama de produse și servicii………………………………………………….……….28

3.2 Politica de preț……………………………………………………………………………35

3.3 Politica de distribuție……………………………………………………………………..37

3.4 Politica de promovare…………………………………………………………………….38

3.4.1 Strategii de promovare………………………………………………………….…….39

CONCLUZII…………………………………………………………………………………44

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………..45

INTRODUCERE

"Companiile bune vor satisface nevoi, companiile extraordinare vor crea piețe noi."

Philip Kotler

În vederea înțelegerii pieței și observării comportamentelor consumatorului, specialiștii din domeniul marketingului trebuie sa fie foarte bine informați. Într-un mediu concurențial și instabil este necesar ca aportul informațional să fie constant, informația contribuind la reducerea riscului în adoptarea deciziilor.

Marketingul își adaptează conceptele, metodologia și sistemele pentru a răspunde cât mai bine nevoii de a adopta cele mai potrivite decizii în sfera afacerilor. Clienții buni reprezintă un element-cheie, când sunt bine serviți și tratați, ei devin o sursă de profit pe termen lung pentru firmă.

Am realizat această lucrare pe baza analizei mixului de marketing în cadrul Vodafone România. România este considerată, în ultimul timp, o nouă piață de desfacere pentru multe companii, iar consumatorii își doresc din ce în ce mai multe produse de calitate care să le satisfacă nevoile la un preț bun și în același timp vor să fie sfătuiți în alegerile pe care le fac.

În momentul de față, Vodafone este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața rețelelor de telefonie mobilă.

Această lucrare este structurată în trei capitole ce cuprind pe lângă elemente teoretice ale mixului de marketing, prezentarea generală a Companiei Vodafone și prezentarea mixului de marketing în cadrul companiei alese, pe baza teoriei.

Astfel, primul capitol prezintă aspectele teoretice legate de mixul de marketing și toate componentele sale (politica de produs, politica de preț, politica de distribuție și de promovare). În cel de-al doilea capitol este prezentată firma Vodafone, cu istoricul ei, activitatea ce o desfășoară și datele economice ale acesteia. In capitolul al treilea, am studiat toate politicile de marketing și strategiile folosite de Vodafone România pentru a-și menține poziția de lider pe piață.

Capitolul 1.

MARKETINGUL ȘI MIXUL DE MARKETING

NOȚIUNI GENERALE

1.1 Definirea marketingului și evoluția sa

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „marketing” provine din limba engleză și desemnează „piață”, „comercializare”.

Foarte multe opinii sunt prezentate în lucrările de specialitate, cele mai multe abordând marketingul, fie doar ca activitate economică, fie ca proces economic, social, comercial, de corelare a cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o funcție managerială a organizației moderne.

Ce este marketingul?

– ,, un proces complex prin care grupurile sau indivizii obțin ceea ce le trebuie sau își doresc prin crearea și schimbul de produse ori valori cu alte grupuri și indivizi” ;

– „ o filozofie de afaceri care pune pe primul plan clientul";

– „abilitatea de a crea și păstra consumatori profitabili";

– „totalitatea mijloacelor de care dispun întreprinderile pentru a-și crea, conserva și dezvolta piețele și clientela";

Marketingul este privit și din perspectivă managerială ca un proces de management, fiind responsabil pentru identificarea , anticiparea și satisfacerea necesităților clientului.

În ultimile decenii se afirmă tot mai frecvent că secretul succesului competitiv al organizațiilor îl constituie implementarea viziunii de marketing care oferă cele mai bune perspective în atingerea țelului suprem al activității lor.

Marketingul reunește douã elemente: organizația și clientul. Prima încearcă să satisfacă cererile și dorințele celui de-al doilea oferindu-i produse și servicii de calitate la prețuri acceptabile. 

Astăzi, marketingul trebuie înțeles nu în vechiul sens de a face o vânzare – a prezenta și a vinde – ci în sensul nou de ,,a satisface nevoile clienților”. Dacă marketerul face o treabă bună, în cunoașterea nevoilor clienților, produsele se vor vinde foarte ușor.

Trecerea spre economia de piață, proces aflat în plină derulare în România contemporană, a generat și continuă să genereze schimbări majore ale cadrului de desfășurare a activității întreprinderilor. De asemenea, piața pe care acționează întreprinderile a înregistrat importante prefaceri sub aspectul volumului, structurii și, mai ales, al mecanismului său de funcționare.

Confruntate, astfel, cu o creștere perpetuă a complexității și a exigențelor pieței, întreprinderile sunt obligate să se adapteze ,,regulilor de joc” ale economiei de piață, principalul intrument de implicare în mecanismul pieței fiind marketingul.

1.2 Mixul de marketing

Conceptul de marketing-mix a fost introdus ca termen în anii ‘50 de către Neil Borden, fiindu-i sugerat de un articol de marketing în care se arăta că specialistul în marketing trebuie să fie un „mixer de ingrediente” care uneori folosește rețete pregătite de alții, alteori pregătește singur rețetele proprii, uneori adaptează rețetele în funcție de ingredientele disponibile, iar alteori experimentează sau inventează ingrediente noi. Termenul face referire la modul de antrenare al resurselor întreprinderii, la proporțiile în care comportamentele marketingului se integrează în efortul general al firmei.

Acest concept reprezintă orientarea activității de marketing a firmei prin combinarea într-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe a elementelor politicii de produs, de preț, de distribuție și de promovare. Totalitatea variabilelor controlabile de către organizație, cunoscută și sub numele de cei 4P” are rolul de a elabora strategiile de marketing și de a influența piața în vederea obținerii eficienței maxime.

Philip Kotler a elaborat o teorie privind elementele mixului de marketing, si anume:

Produsul, din punct de vedere al calității, caracteristicilor, aspectului. Acesta reprezintă rezultatul combinației de bunuri, servicii, idei , fiind principalul mijloc de comunicare a înreprinderii cu piața. În proiectarea mixului său, întreprinderea va urmări să ofere un produs pe care cumpărătorii-țintă să-l perceapă ca fiind superior celui oferit de concurență.

Plasamentul sau distribuția, reprezintă activitățile firmei care fac disponibil produsul clienților țintă. Pentru a fi satisfăcute nevoile consumatorilor, produsul trebuie să fie disponibil la momentul oportun, într-un loc convenabil și în cantitatea necesară. Așadar, specialiștii în marketing vor trebui să determine cea mai potrivită rețea de distribuție și să stabilească procedurile adecvate de control al stocurilor, transport, depozitare.

Prețul, face referire la prețul de catalog, facilități, reduceri. Acesta reprezintă suma de bani pe care trebuie să o plătească un client pentru obținerea produsului.

Dintre toate elementele mixului, prețul este variabila cea mai puțin controlabilă de către întreprindere, deoarece nivelul său real se stabilește pe piață în funcție de o serie de factori obiectivi sau subiectivi pe care ea nu-i poate determina, ci doar influența prin cantitatea de produse oferite și nivelul cheltuielilor de producție efectuate.  

De asemenea, prețul produce efecte mult mai rapide, imediate, față de celelalte variabile ale mixului, întrucât “cererea dar și concurența este în general mai promptă să acționeze la modificările de preț, decât la modificări ale imaginii produsului”

Promovarea, reprezintă ansamblul activităților legate de promovarea vânzărilor, relațiile publice, publicitate, forța de vânzare și promovarea directă. Promovarea reprezintă activitatea ce face cunoscute meritele produsului și convinge clientul să-l cumpere. Ea se folosește din mai multe motive. De exemplu, promovarea se utilizează pentru informarea publicului privind o firmă, un produs nou, sau o marcă nouă. În plus, ea este folosită și pentru a informa publicul privind caracteristicile produsului sau pentru încurajarea adoptării unei poziții favorabile față de produs. Ea se mai utilizează pentru reînnoirea interesului pentru un produs a cărui popularitate este în declin. Rezultatul combinării a două sau mai multe elemente promoționale reprezintă un mix promoțional („promotion mix”), denumit uneori și mix de comunicare. Acest mix promoțional este realizat în funcție de obiectivele pe care firma le urmărește, de fondurile bănești de care firma dispune și de publicul căruia i se adresează. În formarea unui mix promotional se folosesc următoarele instrumente: reclama, promovarea vânzărilor, relațiile cu publicul și vânzarea personală.

Asemănător unei rețete culinare, cei 4P reprezintă mixajul ingredientelor constitutive ale „prăjiturii” marketingului, ce urmează a fi prezentată cumpărătorilor potențiali.

Componentele mixului de marketing trebuie să intercondiționeze, respectiv să se susțină reciproc. Pentru a se asigura o eficiență ridicată, elementele trebuie să fie interdependente în cadrul fiecăruia și între ele, modificarea survenită in cadrul unui element al mixului putând avea repercusiuni asupra celorlalte componente.

Componentele mixului și proporțiile in care acestea se combină se află in continua mișcare, dovedind faptul ca nu este un amestec stabil. De fapt mixul de marketing se poate realiza oricând ca rezultantă a acțiunii unor factori de o complexitate și eterogenitate extremă, atât de natură endogenă cât și de natură exogenă.

Forțele interne care iși pun amprenta asupra structurii mixului de marketing si a modificării acestuia sunt: resursele tehnice, financiare, de marketing, precum și structura organizatorică, metodele și calitatea conducerii.

Capacitatea întreprinderii de a delimita rolul fiecărui factor și maniera sa de acțiune este esențială în vederea orientării spre atingerea scopului propus. Un lucru important este faptul că forțele endogene sunt potențate de cele exogene, fiind factori externi, pe care organizația nu-i poate controla, dar pe unii îi poate influența prin intermediul acțiunilor promoționale de exemplu, sau prețul pieții mondiale, pentru a obține o adaptare a acțiunilor de marketing.

Ei trebuie descoperiți și analizați pentru a evalua efectele probabile și a găsi modalitățile specifice, pentru ca aceștia să nu afecteze intr-un mod negativ activitatea organiației.

Întotdeauna succesul organizației depinde de confruntarea variabilelor controlabile, fiind componentele de bază ale mixului de marketing (cei 4P) cu variabilele necontrolabile, care sunt factori externi dar foarte importanți, ce nu pot fi ignorați, aceștia trebuind studiați și utilizați. Factorii exogeni cei mai importanți sunt: cererea de consum și comportamentul consumatorului, concurenții, practicile comerciale, conjunctura economică, forțele ambientale (mișcările ecologiste, organizațiile pentru protecția consumatorului), evoluția tehnologiei, legislația etc.

La nivelul fiecăruia dintre cele patru componente ale mixului de marketing se regăsesc adevărate „constelații” de instrumente, din selecționarea cărora rezultă asa zisele „submixuri” de produs, de preț, de distribuție, și de promovare. Aceste politici reprezintă niște programe ample ce conțin numeroase variabile. Acest ansamblu de variabile este foarte amplu dacă avem în vedere că modificarea fiecărui element se răsfrânge asupra celorlalte componente, ca efect propagat.

Fiecare din componentele mixului de marketing se constituie într-o potențială sursă de avantaje competitive, dar circumstanțele de piață diferite pretind combinații diferite. Din punct de vedere teoretic, elementele mixului de marketing pot fi combinate într-un număr infinit, dar în practică nu orice combinație are acest statut, ci doar aceea, care realizată în mod conștient pe baza legăturilor practice dintre obiectivele propuse și mijloacele folosite, conduce la obținerea unei eficiențe maxime.

Prin urmare, realizarea mixului de marketing din fiecare perioadă nu este o sarcină ușoară deoarece pe baza studierii clienților și concurenților, se va alcătui combinația sau mixul de activități care să asigure un echilibru între obiective și mijloace, un avantaj competitiv ce-i permite exploatarea la maximum a capacității organizației.

1.2.1 Politica de produs

În funcție de condiționările interne, politica de produs definește abordarea firmei privind structura și dinamica mixului, dimensiunile, în raport cu caracteristicile pieței, cerințele mediului,nevoile si dorințele consumatorilor etc.

Politica de produs reprezintă o componentă de bază a marketingului datorită faptului că produsul este cel mai important element al mixului de marketing.

Din punct de vedere teoretic, produsele sunt definite prin satisfacerea nevoilor și dorințelor consumatorilor de pe piață. Produsul poate fi privit din cel puțin două perspective:

Din punctul de vedere al ofertantului

Din punctul de vedere al clientului.

Philip Kotler afirma faptul că produsul este orice bun care poate fi comercializat de catre o întreprindere, pentru satisfacerea dorințelor sau nevoilor consumatorilor.

Tabelul 1. Componentele produsului în concepția de marketing

Sursa: adaptat după McDonald D, M. – Marketing Plans How To Prepare Them How to Use Them, Butterworth Heinemann, U.K., 1999, p. 161.

Dacă în concepția clasică, produsul este “o sumă de atribute și caracteristici tangibile, fizice și chimice, reunite într-o formă identificabilă”, în concepția de marketing, produsul este “ansamblul elementelor corporale și acorporale care declanșează cererea exprimată de consumator pe piață …”.

Mixul de produse este compus din ansamblul produselor fabricate și/sau comercializate de către o firmă, precum și relațiile dintre acestestea.

Activitătile componente ale politicii de produs sunt:

a) cercetarea produsului;

b) activitatea de inovație;

c) activitatea de modelare a produsului;

d) asigurarea legală a produsului;

e) atitudinea față de produsele vechi.

Ph. Kotler a definit șase niveluri de ierarhizare a produselor în cadrul unui mix de produse, și anume:

a) familia de produse – include clasele de produse capabile să satisfacă o nevoie primară;

b) clasa de produse – cuprinde un grup de produse din cadrul unei familii de produse aflate într-o anumită legătură funcțională;

c) linia de produse – este alcătuită din produse omogene aflate în strânsă legătură în raport cu unul din următoarele elemente: funcționare similară, aceleași materii prime, tehnologie comună de fabricație, satisfac aceeași clasă de nevoi;

d) tipul de produse – cuprinde articole din cadrul liniei de produse având o formă specifică;

e) marca – este un nume asociat unuia sau mai multor articole din linia de produse;

f) articolul – este o unitate distinctă, autonomă din cadrul unei mărcii.

1.2.2. Politica de preț

Prețul reprezintă cea mai schimbătoare componentă a mixului de marketing. El poate fi modificat cu ușurință, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbările de preț determină reacția imediată a pieței. Prețul este acea componentă a mixului care poate fi controlată cel mai puțin de catre firmă. Aceste două caracteristici, care reprezintă pentru această politică un avantaj dar și un dezavantaj, fac din această componentă a mixului de marketing o provocare a oricărei conduceri a întreprinderii.

Prețul unui produs este influențat și influențeaza la rândul său numeroase variabile de marketing pe parcursul planificării de marketing. Factorii ce afectează deciziile de preț au fost grupați de Kotler în factori interni și externi ai întreprinderii: a se vedea tabelul 1.2.2.1.

Tabel 1.2.2.1 – Factorii care determină decizia de preț

Întreprinderea se poate orienta în vederea stabilirii prețului pentru propriile produse după: costuri, cerere și concurență

Orientarea după costuri a prețului pare a fi cea mai rațională. Se pleacă de la premisa că prețul trebuie să acopere în întregime costurile și să permită obținerea unui profit net. Stabilirea prețului în acest mod, nu poate fi utilizată deseori,din cauza faptului că mediul extern al întreprinderii este luat în seama mai putin decât cel intern.

Orientarea după concurență a prețurilor este o altă variantă, având, de regulă, frecvența cea mai mare în practică. Pe o piață din ce în ce mai concurențială,ignorarea strategiilor de pret ale concurenței nu este posibilă. Nivelul optim al prețurilor practicate de către concurență și prețurile produselor proprii, ținând seamă de costurile de producție, vor fi practicate pentru propria ofertă.

Orientarea după cerere, se utilizează mai rar, deoarece presupune existența anumitor condiții la nivelul pieței. (concurența lipsește ori este la un nivel scăzut, ca urmare a unei relative stabilități în delimitarea potențialului pieței între competitori). În această situație prețurile pot interveni ca instrument de echilibrare a cererii cu oferta. Strategia aplicată este de a forța prețul atât cât suportă piața, adică la nivelul la care este percepută valoarea produsului de către consumatorii potențiali. Într-o astfel de situație întreprinderea poate aplica acele combinații produs-cantitate-preț care îi asigură maximizarea profitului. Totuși, ea nu trebuie să uite faptul că o insatisfacție a consumatorilor poate conduce, mai ales în condițiile modificării mediului extern, la o scădere a eficienței economice pe termen lung.

Procesul elaborarii unei strategii de preț eficiente parcurge mai multe etape:

Stabilirea obiectivelor de preț

Strategia marketingului mix

Analiza reacției concurenței

Strategii și politici de preț

Stabilirea prețului final

1.2.3. Politica de distribuție

Distribuția reprezintă un element cheie al mixului de marketing care contribuie semnificativ la finalizarea efectivă a activităților firmelor producătoare de bunuri și servicii, și totodată, la realizarea scopului activității de marketing – satisfacerea nevoilor consumatorilor. Ea conține totalitatea activităților prin care bunurile materiale ajung de la producător la consumator – circulația mărfurilor, desfacerea produselor, comercializarea produselor.

Prin distribuție se ințelege circuitul fizic și economic al mărfurilor, de la producător la consumator, dar și sistemul de relații care se stabilesc între producători, cumpărători, agenți de piață, firme de transport etc.

Totalitatea deciziilor care se referă la o asigurare a etapelor de desfacere, coordonate cu performanțele firmei reprezintă politica de distribuție.

Alegerea intermediarilor, selectarea canalelor de distribuție, stabilirea formelor de distribuție adecvate fiecarei categorii de produse si servicii alcătuiesc deciziile de marketing, folosite în cadrul politicii de distribuție

O resursă externa importantă a firmei este reprezentată de sistemul de distribuție. Esențiale sunt și resursele interne – personalul, abilitățile de producție, de cercetare, de proiectare și de vânzare.

Sistemul de distribuție constituie un angajament al firmei față de piețele în cadrul cărora iși desfășoară activitatea, precum și față de unele firme independende, avand ca obiect de activitate distribuția.

Rolul distribuției în ansamblul proceselor economice este foarte important: finalizează activitatea economică a firmelor și ciclul economic al produselor.

Funcțiile economice principale ale procesului de distribuție:

– transferul proprietății asupra produsului, prin intermediul vânzării-cumpărării;

– transportul produsului de la punctul de producție la punctul de consum;

– selectarea și utilizarea canalelor de distribuție.

Structura procesului de distribuție:

– traseul parcurs de mărfuri de la producător și până la consumatorii acestora;

– actele intocmite pe acest traseu (acte de vânzare-cumpărare, concesiune, consignație, transport etc.);

-desfășurarea acțiunilor la care sunt supuse mărfurile de la producator la consumator(transport, depozitare, manipulare, ambalare etc.);

– totalitatea mijloacelor care asigura transferul mărfurilor.

Între participanții la procesul de distribuție se stabilesc anumite activități care generează o serie de fluxuri economice importante, cum ar fi: fluxul promotional, fluxul produsului, fluxul negocierilor, fluxul transferului, fluxul decontărilor, fluxul informațional.

Strategii de distribuție

Distribuția intensivă;

 Distribuția selectivă;

 Distribuția exclusivă.

1.2.4. Politica de promovare

Termenul de promovare își are originea în cuvântul latinesc ”promovare” care înseamnă “a mișca înainte”. Definiția cuprinsă în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) ne indică pentru cuvântul a promova următoarele sensuri: ”a ridica”, “a susține”, “a sprijini”, “făcând să progreseze”, “să se dezvolte”. Cea mai apropiată definiție de aceste prezentări de dicționar este cedată de Stanley: ”promovare este orice comunicație care are drept scop sa deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o idee în cadrul unui canal de distribuție”. Asemănătoare cu ea sunt și definițiile date de Berkowitz și Buell în sensul că promovarea este văzută ca ”un mijloc de comunicare între vânzător și cumpârător”, de către primul autor, și, ”ca un termen care acoperă toate activitățile legate de procesul de comunicație pe piață” , de al doilea autor.

Din diferitele definiții, și altele decât cele amintite, rezultă câteva caracteristici: 

promovarea cuprinde acțiuni cu orizonturi de timp diferite – se referă atât la obiective curente de vânzări, dar și la orientări pe termene mai lungi;

cuprinde acțiuni bine determinate în spațiu, adică se referă la un segment sau la număr redus de segmente;

promovarea urmărește materializarea în efecte măsurabile.

Într-un sens mai larg, promovarea este o activitate de marketing care nu urmărește exclusiv sporirea volumului vânzărilor, ci și cercetarea, căutarea unei bune satisfaceri a cerințelor consumatorului cu realizări economice cât mai bune pentru întreprindere. Altfel spus, transmiterea permanentă pe diverse căi a unor mesaje destinate informării clienților potențiali asupra produselor, sprijinirea și influențarea procesului de vânzare, cu intenția de a dezvolta o atitudine pozitivă față de produs și firmă, de a provoca modificări favorabile în obiceiurile și mentalitatea de cumpărare și consum a acestora.

Totodată, promovarea vizează mesaje emise și transmise pe diverse căi agenților vizați de unde reiese și legătura dintre promovare și sistemul de comunicare a firmei – sistem ce presupune politici și instrumente ca publicitate, reclamă, promovarea vânzărilor, vânzările personale, relații cu publicul etc.

Politica promoțională a unei întreprinderi nu se reduce numai la promovarea vânzărilor și reclamă, ea cuprinzând și alte activități diferite prin conținut și forme de realizare cum sunt în primul rând publicitatea și relațiile cu publicul.

Întreprinderea este permanent o sursă de mesaje prin care vrea să-și întărească prestigiul și imaginea, dar în acelasi timp este și o receptoare de mesaje. Informațiile ce le prezintă publicului trebuie permanent armonizate și selectate pentru a nu produce reacții de adversitate, de confuzie cu alte informații ale altor firme.

Rolul promovării

Plecând de la caracterul complex al componentelor politicii de promovare și de la obiectivele de marketing urmărite, această activitate trebuie să răspundă unor cerințe.

1. Furnizarea de informații către cumpărător despre produsele noi, utilitatea lor iar către re-vânzători pentru a-și putea și ei informa clienții potențiali despre oferta lor.

2. Stimularea cererii prin accelerarea conștientizării unor nevoi, cultivării unor dorințe și aspirații.

3. Diferențierea produsului. Cu cât o marcă este mai individualizată față de altele din aceeași categorie cu atât ofertantul poate conta pe un succes mai mare, în realitate consumatorul alege diferențe, avantaje și beneficii. Diferențele dintre mărci nu ies singure în evidență, uneori sunt greu de receptat și de aceea tocmai promovarea oferă informații despre diferențele veritabile dintre diversele mărci.

4. Aducerea aminte. Până și clienții actuali și relativi fideli trebuiesc atenționați periodic asupra avantajelor produselor pentru a nu își schimba preferințele, mai ales în condiții de concurență prin noutate.

5. Combaterea informațiilor nefavorabile, dăunătoare imaginii firmei și produsului.

6. Atenuarea fluctuațiilor cererii, situație înregistrată mai ales în extrasezon pentru anumite produse.

7. Influențarea unor lideri de opinie, persoane cu funcții de răspundere, cu putere de decizie chiar la nivel guvernamental.

8. Influențarea atitudinii publice, mai ales prin campanii de interes general, împotriva unor obiceiuri ca alcoolismul, fumatul, comportamentul pe drumurile publice etc.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA FIRMEI

VODAFONE ROMANIA S.A.

2.1 Istoria VODAFONE ROMÂNIA

Compania Vodafone a fost înființată în anul 1984 ca o secție a Racal Electronics Plc., cunoscută atunci ca Racal Telecomms Limited. În octombrie 1988, aproximativ 20% din capitalul companiei a fost oferit publicului. Racal Telecom Limited s-a desprins în totalitate de Racal Electronics Plc. devenind o companie independentă în septembrie 1991, dată la care și-a schimbat numele în Vodafone Group Plc.

La 29 iunie 1999, compania fuzionează cu AirTouch Communications, Inc. ("AirTouch"), schimbându-și numele în Vodafone AirTouch Plc, dar, ulterior, a revenit la vechiul nume de Vodafone Group Plc, la data de 28 iulie 2000.

La 31 martie 2009, Grupul Vodafone număra 303 milioane de clienți pe intreg mapamond.

În continuare sunt enumerate câteva dintre realizările Vodafone România pentru a arăta preocuparea permanentă a companiei de a fi lider în industria telecomunicațiilor

1987

Vodafone a fost recunoscută drept cea mai mare rețea de telefonie mobilă din lume;

Se înființează Vodata, o afacere "de voce și date", menită sa dezvolte și să comercializeze serviciul de mesagerie vocală;

1991

În septembrie, Racal și Vodafone se despart în totalitate, fiind cea mai mare separare dintre două companii din Marea Britanie;

Vodafone, este cotată la bursa din Londra și New York, în calitate de companie independentă;

Are loc primul apel internațional în roaming din lume între Vodafone și Telecom Finlanda;

1997

Devine primul operator de telefonie mobilă din lume care și-a lansat serviciile în doar 135 de zile de la aprobarea licenței;

Prima companie din România care a introdus Serviciul de Relații cu Clienții.

1998

Lansează o stație ecologică ce utilizează energie eoliană, fiind Primul operator GSM din România care realizează acest lucru;

Cu ajutorul Xnet devine primul operator GSM din România care a oferit servicii complete de Internet;

2000

Primul operator GSM din România care a lansat tehnologia WAP (Wireless Application Protocol);

Vodafone din Marea Britanie achiziționează cea mai mare licență 3G disponibilă. În paralel cu dezvoltarea 3G, Vodafone Marea Britanie testează și dezvoltă GPRS

2001

Realizează primul portal mobil din România – myX;

Vodafone Group Plc introduce o modalitate mai rapidă și mai eficientă de a comunica, folosind mesaje text trimise prin SMS sau WAP și își lansează prima campanie de comunicare globală, "How are you?";

2002

Tehnologia GPRS a fost extinsă si pentru clienții cartelei Vodafone;

Este prima companie din Europa care a lansat serviciul WWN (World Wide Number) și varianta sa locală, Easy Dial, în România;

În cooperare cu BCR, devine primul operator care a introdus serviciul Mobile Banking, bazat pe SMS;

2003

Primul operator care a lansat myBanking, serviciul care permite plata facturii de pe telefonul mobil.

2005

A devenit parte a celei mai mari comunități mobile din lume, prin achiziționarea Connex de către Vodafone, ceea ce a fost apreciat la acea dată ca fiind cea mai mare tranzacție din România în ultimii 15 ani;

2008

Primul operator care lansează o soluție ce reunește telefonia mobilă și telefonia fixă, prin oferta Vodafone Zona Mea și Vodafone Mobile Office Zone;

2009

Introduce un serviciu numit Asigurarea Mobilă Vodafone, ce oferă clienților acoperirea costurilor în cazul deteriorării sau furtului telefonului mobil;

2010

Devine primul operator de telefonie mobilă din România care a lansat servicii 3G de mare viteză.

2013

Fundația Vodafone Romania finanțează cea Spitalul Marie Curie, având cea ai modernă secție de terapie intensivă nou – născuți din Sud-Estul Europei

2014

Compania a fost certificată drept cel mai bun furnizor de servicii de date și telefonie mobilă din România, în urma măsurătorilor efectuate în toate rețelele mobile din țară.

În prezent, Vodafone Group Plc este cea mai mare companie de telecomunicații mobile, acționând pe piețe din întreaga lume.

2.2 Vodafone în România

Pe toată perioada activității în România, Vodafone a contribuit foarte mult la dezvoltarea mediului economic prin investiții majore la nivel național, orientate în principal spre extinderea acoperirii rețelelor de internet mobil, lansarea de noi produse și servicii de comunicații, extinderea rețelei de magazine la nivelul întregii țări și, nu în ultimul rând, programe sociale în sprijinul comunității.

În urma eforturilor continue pentru dezvoltarea Supernet™ 4G și a extinderii rețelei 4G, utilizatorii Vodafone România se bucură acum de cea mai bună experiență de voce și date, în rețelele 2G, 3G și 4G.

2.2.1 Indicatori Economici

S.C. Vodafone România S.A., București

Centrul Internațional CDG, Piața Charles de Gaulle nr. 15, sector 1

RO 8971726, CUI 8971726

J409852/1996

Capital social subscris și vărsat de 70.341.714,17 RON

Operator de date cu caracter personal înregistrat în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub nr. 17 și nr. 2191

Vodafone a anunțat că veniturile din servicii au crescut cu 7,2% în anul fiscal încheiat la 31 martie, 2015, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut și consumul de date a crescut cu 75,6%.

Tabel 2.2.1.1 Indicatori din Bilanț

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Tabel 2.2.1.2. Indicatori din contul de profit si pierdere

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Tabel 2.2.1.3 Indicatori derivați din bilanț

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Tabel 2.2.1.4. Indicatori de profitabilitate

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Tabel 2.2.1.5 Indicatori de Eficiență a Activițătii Operaționale

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547

Graficul 2.2.1.1 prezintă evoluția cifrei de afaceri pentru compania VODAFONE ROMANIA SA in perioada 2009 – 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Graficul 2.2.1.2 prezintă evoluția cifrei de afaceri a companiei VODAFONE ROMANIA SA în raport cu media cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte, încadrand societatea intr-unul din quartile-urile aferente.

2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Legendă:

Linia mov: împarte rezultatele companiilor în două jumatați: superioară si inferioară;

Linia verde: împarte companiile din jumatatea superioară în două quartile: "quartilul superior" și "quartilul inferior"

Linia rosie: împarte companiile din jumatatea inferioară în două quartile: "quartilul superior" și "quartilul inferior"

Fundalul alb: reprezintă jumatatea superioară a fiecarui "quartil";

Graficul 2.2.1.3 . prezintă evoluția activelor totale (circulante și imobilizate) raportată la media sectorului.

Evoluția activelor în raport cu media industriei

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Legendă:

Linia mov: împarte rezultatele companiilor în două jumatați: superioară si inferioară;

Linia verde: împarte companiile din jumatatea superioară în două quartile: "quartilul superior" și "quartilul inferior"

Linia rosie: împarte companiile din jumatatea inferioară în două quartile: "quartilul superior" și "quartilul inferior"

Fundalul alb: reprezintă jumatatea superioară a fiecarui "quartil";

Graficul 2.2.1.4. prezintă evoluția datoriilor totale pentru compania VODAFONE ROMANIA SA în perioada 2009 – 2013

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Graficul 2.2.1.6. prezintă evoluția procentuală a raportului între datoriile totale și activele totale deținute de către VODAFONE ROMANIA SA în perioada 2009 – 2013.

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Graficul 2.2.1.7. prezintă evoluția profitului brut pentru compania VODAFONE ROMANIA SA în perioada 2009 – 2013.

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/

Graficul 2.2.1.8. prezintă evoluția raportului între profitul brut și cifra de afaceri realizată de către VODAFONE ROMANIA SA în perioada 2009 – 2013.

Sursa: http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547

2.3 Analiza SWOT

2.4. Concurenții

Concurența acerbă de pe piața telefoniei mobile determină companiile din domeniu să se concentreze mai mult asupra factorilor care i-ar putea determina pe consumatori să se orienteze către serviciile oferite de compania proprie și nu cele ale concurenților. Cu ajutorul strategiilor de marketing companiile isi promovează marca, influențând poziționarea lor în cadrul pieței. Așadar marile companii de pe piață: Vodafone, Orange si Telekom iși adoptă strategiile de marketing, încercând sa ajunga pe primul loc, sau sa iși mențină poziția în cadrul pieței.

CAPITOLUL 3

MIXUL DE MARKETING ÎN CADRUL

S.C VODAFONE România S.A.

Misiunea companiei Vodafone este de a ajuta oamenii din România să comunice mai mult și să fie in legătură permanentă cu cei din jurul lor, și au viziunea de a deveni lider de piață și un model pentru mediul de afaceri din România

. Politica de produs

GAMA DE PRODUSE ȘI SERVICII

Vodafone ofera o gama larga de produse si servicii, inclusive voce, mesaje, internet și solutii de telefonie fixă. Scopul este de a ajuta clienții cu nevoile lor de comunicare . Utilizarea de bază și funcționalitatea telefoanelor continua să fie servicii de mesagerie text și voce . În scopul de a satisface nevoile diferite ale clienților, compania ofera o gamă largă de tarife orientate în diferite segmente de clienți.

În timp ce utilizarea de date și nevoia de telefoane sofisticate devin o necesitate , clienții optează pentru cea mai bună calitate a produselor și este exact ceea ce Vodafone continua sa ofere . Prin urmare , dispozitivele de marcă și serviciile Vodafone, sunt proiectate pentru a satisface o gamă largă de preferințe și nevoi ale clienților.

Printre produsele și serviciile Vodafone se includ urmatoarele:

Telefoane Vodafone;

Telefoane inteligente – smartphones;

Servicii de voce, mesaje și internet pe mobil:

Smart – 8, 10, 13, 15 Euro – În care sunt incluse minute și SMS-uri nelimitate în rețea, internet pe mobil și minute internationale.

Red – 19,25,49,65,79 Euro – Includ minute si SMS-uri nelimitate in orice rețea națională,

dar si minute internationale pe mobil. Abonamentele beneficiază de trafic de internet la viteze 4G de până la 150 Mbps download și 75 Mbps upload. Vitezele depind de parametri tehnici ai rețelei și de specificațiile dispozitivului folosit și nu pot fi garantate.

Mega Național 15 – 15 Euro – oferă 1450 de minute naționale si international pe fix, SMS-uri nationale si internet pe mobil.

Pentru Copii – 10 Euro

Servicii de telefonie fixă;

Internet mobil.

Serviciul M-pesa:

Vodafone M-Pesa este primul serviciu lansat de către un operator de telefonie mobilă prin care românii pot trimite și primi bani sau efectua plăți, cu telefonul mobil. M-Pesa a fost disponibil, pentru prima data in Europa, în rețeaua 4G a Vodafone România, precum și pe 3G si 2G, pentru orice client al operatorului abonat sau utilizator de Cartela, indiferent de tipul de telefon folosit.

Matricea BCG

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut sub numele de Martricea BCG, a fost elaborat de o firmă americană de consultanță managerială, având același nume. Prin intermediul acestei matrici se grupează produsele existente în portofoliul unei intreprinderi in patru categorii, în funcție de două criterii:

Rata de creștere a pieței, activității (produsului);

Cota relativă de piață.

Produsele aflate în cadranul “Dileme” sunt produse care acționează pe o piață aflată în creștere rapidă. Aceste produse necesită lichidități, ele contribuie la dezvoltarea companiei, deși evoluția lor este incertă. Astfel, “dilemele” vor fi produse aflate în faza de lansare, când încă nu se știe sigur dacă vor constitui un succes sau nu.

“Vedetele” reprezintă produse ce acționează pe o piață aflată în creștere rapidă, ele deținând poziția de lider. Ca urmare, contribuie la creșterea cifrei de afacere a întreprinderii, precum și la îmbunătățirea imaginii acesteia. De regulă, un produs aflat în faza de creștere se plasează în acest cadran.

“Vacile de muls” reprezintă produse care ocupă o poziție de lider pe o piață aflată într-o creștere lentă, stagnare sau chiar în declin. Aceste produse sunt valori certe ale întreprinderii, în sensul că ele aduc profituri și furnizează lichidități pentru finanțarea celorlalte produse situate în alte cadrane. Un produs aflat în faza de maturitate se poate situa în acest cadran.

“Pietrele de moară” sunt produse aflate pe o piață în creștere lentă, stagnare sau declin și care nu reușesc să dețină poziția de lider. Ele nu contribuie la obținerea profitului întreprinderii și nici la îmbunătățirea imaginii acesteia. Deoarece necesită lichidități, se pune problema menținerii lor sau abandonării, dar numai după o analiză riguroasă a tuturor aspectelor economico- financiare. De regulă, un produs aflat în faza de declin se situează în acest cadran.

Fig.3.1.1. Matricea BCG

În continuare vom analiza câteva dintre serviciile Vodafone, înfuncție de cotele de crestere și de cotele relative de piață, prezentate în urmatorul tabel:

Tabel 3.1.1

În cadranul dilemelor putem include serviciile de telefonie fixă si vânzarea de telefoane deoarece au o pozitie mai delicată pe piață din cauza costurilor de producție mari și a prețurilor de vânzare mai mari.

Pachetul de servicii „ Abonament de telefonie mobilă și internet pe mobil” ocupa poziția de lider la secțiunea abonamente, aflându-se in faza de creștere.

Produsul „internet mobil” se afla pe o piață cu creștere lentă și nu deține o poziție de lider.

Serviciul „Vânzări de accesorii” este lider pe piață, înregistrând volum mare de producție și aduce venituri companiei, fiind foarte profitabil.

Ritmul de creștere

Cota de piață

Fig. 3.1.2. Matricea BCG in cadrul Vodafone

Strategii de produs:

Vodafone va elabora strategia de produs ținând cont de anumiți factori care au un rol semnificativ în luarea deciziilor privind orientarea activităților de marketing pentru o eficiență și eficacitate maximă. Așadar principalii factori de influență sunt: preferințele consumatorilor, preturile serviciilor , concurentii, etc.

Din punctual de vedere al dimensiunii pieței, privind nivelul competiției, compania folosește o strategie ofensivă, urmărind sa-și crească cota de piață prin volumul vânzărilor și al numărului de abonați. Astfel, Vodafone a investit foarte mult în cea mai performantă rețea de date din România, crescând viteza 4G la 150 Mbps.

Numărul clienților care utilizează simultan rețeaua 4G și numărul terminalelor compatibile au crescut semnificativ în ultimul timp, acest lucru deteminând o accelerare a investițiilor privind acoperirea și mărirea vitezei 4G de pâna la 300 Mbps.

Venind în permanență cu produse si servicii noi, compania Vodafone folosește o strategie de specializare a produsului prin diferențiere. De exemplu, lansarea serviciului M-Pesa, a fost o noutate pentru piața românească oferindu-i un real avantaj în fața concurenței.

3.2 Politica de preț

Stabilirea prețurilor necesită analiză tuturor datelor si costurilor de producție, trebuie luați în considerare atât factorii endogeni, cât și factorii exogeni.

Distribuția asigură finalitatea întregului efort de marketing, și anume permite accesul cumpărătorului la produsul creat de-a lungul activității economice a întreprinderii respective.

În scopul de a bate concurența , compania s-a asigurat că acesta oferă servicii de înaltă calitate , cum ar fi furnizarea de date de mare viteză și o acoperire buna a rețelei în comparație cu ceea ce concurența oferă.

Pentru că vinde diferite servicii și produse , oferă mai multe categorii de abonamente de telefonie mobila gândite pentru a putea fi accesibile oricui, in funcție de preț, nevoi și tipul de telefon folosit. Astfel, oferta Vodafone cuprinde abonamente începand de la 8 Euro până la 79 de euro.

În funcție de tipul de abonament, se pot obține reduceri substanțiale la achiziționarea telefoanelor.

Vodafone a creat câteva pachete de beneficii pentru clienți, în functie de valoarea facturilor, vechime si de serviciile folosite.

Astfel clienții sunt impărțiti în patru grupe:

Bronze – 1 punct de loialitate pentru fiecare euro din valoarea facturii

Silver – se oferă un bonus de 100% pentru puntele de loialitate

Gold – se acordă bonus 200 % pentru punctele de loialitate

Platinium – bonus 300 % pentru punctele de loialitate

Cu punctele de loialitate se pot achiziționa din magazinele Vodafone următoarele:

minute naționale și în rețea;

extraopțiuni cu minute internaționale;

extraopțiuni cu numere favorite;

extraopțiuni cu SMS-uri;

internet pe mobil;

cartele SIM reîncărcabile;

credit pentru reîncărcare;

telefoane mobile;

accesorii;

diverse extraopțiuni, in funcție de grupa de loialitate a clienților.

Vodafone oferă și pachete de abonamente pentru mediul business, care pot fi personalizate după cerințele fiecărei firme in parte.

Pe o piață din ce în ce mai concurențială, nu se pot ignora prețurile concurenților. Așadar Vodafone practică o strategie de preț competitivă, urmărind atragerea de noi potențiali clienți. Obiectivul politicii de preț al companiei reprezintă rentabilizarea activității, și anume obținerea unui profit cat mai ridicat.

Strategia de preț:

Strategia de penetrare a pieței:

Vodafone a reușit să cucerească piața românească și nu numai intr-un timp foarte scurt,oferind produse și servicii noi de o calitate superioară, la un preț competitiv. Acest lucru s-a putut realiza prin intemediul politicii de distribuție, având un rol esential.

Reducerea prețurilor:

Această strategie este practicată adeseori atunci când scad costurile de producție sau cand se incepe o campanie promoțională.

Adeseori, compania a redus prețurile din cauza principalului concurent de pe piața românească Telekom, practicând o strategie mai agresivă mai ales la abonamentele low – cost.

3.3. Politica de distribuție

Deciziile și procesele legate de canalele de distribuție determină măsura în care clienții au acces la produsele și serviciile pe care compania le oferă.

Politica de distribuție a companiei Vodafone se desfășoară pe două planuri:

Distribuția produselor și serviciilor prin magazinele proprii, localizate în zonele cu un potențial ridicat în privința atragerii și fidelizării clienților. Acest lucru este necesar pentru comunicarea in mod direct către client a valorilor companiei, mărirea gradului de control a interacțiunii cu acesta și obținerea de informații importante privind modul de satisfacere a cererii.

Distribuția produselor și serviciilor prin intermediul altor firme specializate.

Rețeaua de dealeri Vodafone acoperă tot teritoriul Romaniei și răspunde unor standarde bine definite privind calitatea serviciilor, aspectul și locația.

Distribuția produselor și serviciilor Vodafone corespunde ponderii clienților existenți și potențiali in teritoriu. Rețeaua de distribuție a companiei se va extinde in funcție de cererea existentă pe piață. Clienții Vodafone, și nu numai, au posibilitatea, prin intermediul acestor magazine, să vadă ofertele la abonamente și cartele și să testeze telefoanele pe care consideră să le cumpere. Acest lucru este posibil datorită oamenilor competenți care lucrează în aceste magazine și care cunosc toate caracteristicile telefoanelor și avantajele oferite de anumite tipuri de abonamente.

Motivarea și controlul canalelor de distribuție la Vodafone România:

a. Instrumente financiare;

b. Condiții financiare;

c. Instrumente organizatorice;

d. Adaptarea structurii organizatorice (definirea armonioasă a competențelor funcțiilor intermediarilor);

e. Instrumente de școlarizare;

f. Instruire;

g. Perfecționare;

h. Activități și acțiuni comune;

i. Instrumente de informare si comunicare;

j. Sisteme de informare reciprocă;

k. Vizite si schimb de personal;

l. Sprijinirea activității de marketing;

m. Punerea la dispoziție de materiale (prospecte, postere);

n. Participarea financiară la acțiunile de marketing ale membrilor canalelor;

o. Trimiterea de reprezentanți ai firmei la manifestări speciale ale membrilor canalelor;

p. Crearea de relații personale și sociale;

q. Întreținerea de contacte cu membrii canalelor;

În ceea ce privește utilizatorii de produse si servicii Vodafone, direcția de business a companiei se bazează pe o abordare cât mai directă a consumatorului.

Strategii de distribuție:

Distribuția intensivă:

Vodafone si-a extins lanțul de distribuție, magazinele companiei găsindu-se pe tot teritoriul țării. Astfel oricine poate achizitiona produse si servicii foarte ușor, inclusiv in mediul rural.

Marketingul direct:

Transferul bunurilor sau serviciilor cumpărate de consumatori se poate face și in mod direct, fără utilizarea altor intermediari. Tehnicile utilizate in marketingul direct sunt numeroase: vânzarea prin corespondență, pe baza anunțurilor în presă, prin telefon etc.

3.4 Politica de promovare

În urma stabilirii obiectivelor urmărite de politica de promovare și după elaborarea bugetului promoțional marketerul trebuie să stabilească o decizie de promovare. După obiectivul urmărit prin activitatea de promovare, firma poate folosi diverse variante strategice. Elaborarea strategiei de promovare de ansamblu și a opțiunilor strategice derivate constituie un proces complex, dificil de realizat, dar pe deplin posibil.

Atunci când se urmărește promovarea imaginii, se pot avea în vedere douã variante: strategia de promovare a imaginii sau strategia de extinderea a imaginii.

3.4.1. Strategii de promovare

Accelerarea fenomenului promoțional își găsește explicația în: creșterea continua a concurenței, aglomerarea piețelor, banalizarea produselor etc., ceea ce face ca promovarea permanentă a produselor să devină o cerință majoră, un factor indispensabil al oricărui proces de vânzare.

Promovarea, ca expresie a acțiunilor și mijloacelor utilizate în orientarea, informarea, atragerea și convingerea clienților să cumpere produsul în scopul satisfacerii dorințelor lor, reprezintă o necesitate pentru realizarea obiectivelor  întreprinderii și pentru scăderea efectelor acțiunilor ce duc la diminuarea vânzărilor.

Trăsăturile promovării sunt:

caracterul direct, imediat, concret: Vodafone România își promovează produsele și serviciile prin mijloacele mass-media, pliante, prospecte, broșuri, prin anunțuri publicitare în presă;

prezența unui avantaj, bonus etc.: La incheierea unui contract de voce, clienții primesc bonusuri substanțiale la achiziția de telefoane, trafic de date nelimitat 4G, timp de mai multe luni, în funcție de tipul de abonament ales.

legătura sa cu mixul de marketing în ansamblu: compania Vodafone realizează o bună conexiune între toate politicile de marketing.

Datorită bugetului foarte mare pentru promovare, Vodafone dorește sa aibă o prezență constantă in fața potențialilor clienți, folosind mijloace diversificate de publicitate.

Mediul online: Site-ul propriu, reclame pe o mulțime de site-uri, rețele de socializare;

Mediul TV: spoturi publicitare;

Evenimente: susținerea de concerte, acțiuni caritabile, etc.

Campanii publicitare Vodafone:

2006

Vodafone Romania anunță lansarea oficiala a brandului Vodafone pe piata romaneasca.

Brandul Vodafone a fost introdus in Romania prin campania „Traieste fiecare clipa”/ „Make the most of now”, o platformă de comunicare bazată pe o bună cunoaștere a nevoilor clienților.

Fig. 3.4.1.1 Campania Vodafone – „Trăiește fiecare clipă”

Campania pornește de la ideea că timpul este prețios, iar oamenii încearcă din ce în ce mai mult să se bucure de fiecare moment al vieții lor. Aceasta a fost derulată pe principalele canale media: televiziune, presă scrisă, publicitate stradală, internet.

Ca parte a acestei campanii, numele de înregistrare al companiei a fost schimbat din MobiFon S.A. în Vodafone România S.A. iar noul web site a devenit www.vodafone.ro.

2012

Vodafone lansează o campanie de brand, cu mesajul „Vodafone aduce impreună oameni care cred în mai bine. Împreună suntem mai puternici”.

Fig. 3.4.1.2. Campania „Împreună suntem mai puternici”

Această campanie prezenta o etapa in viața brandului Vodafone, care a evoluat odata cu societatea românească. Viziunea companiei este sa fie alături de oamenii care au determinarea de a acționa pentru un viitor mai bun, atât prin produsele și serviciile sale, cat și prin evenimentele culturale, caritabile susținute de-a lungul timpului.

Această campanie are ca principiu, susținerea de programe si proiecte culturale și ale societății civile, pentru persoanele defavorizate, de caritate, sport și educație. Evenimentul de lansare a fost susținut prin prezența mai multor personalități implicate cu Vodafone în mai multe proiecte, de exemplu Raed Arafat, fondatorul SMURD, proiect susținut de Vodafone sub numele de „Parteneriat pentru viață”, timp de șapte ani.

Campania a fost promovată online pe site-urile de socializare ( Facebook, Twitter), bloguri, dar și pe canale media de televiziune.

2013

Se lansează campania „Românii au inițiativă” prin care se fac cunoscute poveștile românilor care au reușit cu ajutorul tehnologiei, să inoveze, să progreseze și să iși depașească limitele.

În centrul acestei campanii, a ajuns un personaj real, ciobanul Ghiță Dănulețiu, din comuna Jina, județul Sibiu, care folosește smartphone-ul să păstreze legătura cu cei dragi și să fie conectat la rețelele sociale.

Fig. 3.4.1.3. Campania „Românii au inițiativă”

Prin această campanie, Vodafone invită utilizatori să intre pe platforma online și să împărtășească realizările personale înfaptuite prin intermediul serviciilor de comunicații mobile.

Cele mai votate povești vor fi premiate, săptămânal, cu un abonament Smart 10, valabil timp de un an, impreună cu un smartphone „Vodafone Smart Mini”. Această campanie, a devenit foarte populară pe internet în ultimul timp, pe toate rețelele de socializare, dar și in mediul audiovizualului, aducând o imagine pozitivă companiei Vodafone România.

Concluzii

Lumea telecomunicațiilor nu ar mai fi cea pe care o cunoaștem astăzi fără Vodafone România. Realizările Vodafone sunt extraordinare, noutăti privind traficul de date 4G, promovarea educației, acte caritabile prin intermediul Fundației Vodafone România.

Grupul Vodafone se remarcă prin flexibilitatea și continuitatea de care a dat dovadă de-a lungul timpului, reușind să mențină o pozitie dominatoare pe o piață aflată in continuă schimbare, în care concurența este tot mai mare iar preferințele consumatorilor sunt tot mai diversificate.

Prin intermediul diverselor activități de PR si marketing, Vodafone a reușit să iși construiască o imagine foarte bună și să propulseze acest brand în rândul serviciilor,produselor preferate de consumatori. Rezultatele obținute de această marcă sunt remarcabile reușind să-și depășească concurenții și sa câștige clienți de partea sa.

Investițiile enorme făcute pentru imaginea companiei, pentru promovarea produselor și serviciilor, prin intermediul campaniilor masive de publicitate se dovedesc a fi un real success. Personalul calificat, competent, produsele și serviciile de calitate oferite de Vodafone contribuie semnificativ la menținerea acestei imagini.

Prin urmare, strategia de marketing a Vodafone România este complexă și trebuie să fie orientată spre consumatori, spre noutăți, spre organizarea de evenimente menite sa plaseze marca in centrul atenției.

BIBLIOGRAFIE

Balaure, V. (coordonator), Adăscăliței, V., Bălan, C., Boboc, Șt., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, N. Al., Teodorescu, N. – MARKETING, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2002

Balaure, V., Popescu, I. C., Șerbănică, D. – Tehnici promoționale, Editura Metropol, București, 1994

Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. Al. (coordonatori) – MARKETING, DICȚIONAR EXPLICATIV, Editura Economică, București, 2003

KOTLER, Philip. Principiile marketingului. București: Teora, 2008

Kotler, Ph., Armshong, G- ,,Principiile marketingului”, Ed. Teora, ed. a III-a, Bucuresti, 2004

Kotler, Ph. (2000), Marketing Management, The Millennium Edition, Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey

Leader , W.G.,Kyritsis, N., Fundamentals of Marketing, Stanley Thornes Ltd., Anglia, 1995

Micu, A., “Marketing”, Editura Gaudeamus, Constanța, 2001

NEUBAUER, Wolfram, Marketingul în bibliotecã, București, Kriterion, 1998

OLTEANU, V.; CETINÃ, I., Marketingul serviciilor, București, Marketer -Expert, 1994

PURCÃREA, A .Marketing . București: Printech, 1999

Stanton, W., J. (1971), Fundamentals of Marketing, third Edition, McGraw-Hill, New York.

Vegheș, C., MARKETING DIRECT, Editura Uranus, București, 2003

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.html

https://www.vodafone.ro/

http://vodafonenewsroom.ro/2006/02/vodafone-se-lanseaza-in-romania/#more-563/

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/670547/vodafone-romania-sa/

Vodafone urmează strategia Cosmote: Preţuri agresive, comunicare intensivă

https://www.vodafone.ro/despre-noi/media/media/comunicate-de-presa-2015/index.html/

http://www.wall-street.ro/articol/Start-Up/153829/Esti-antreprenor-Vodafone-iti-promoveaza-povestea-de-business.html/

https://www.vodafone.ro/despre-noi/implicare-sociala/fundatia-vodafone/index.html/