Mixul de marketing [311534]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI

MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ

ȘI AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

ȘEF LUCRĂRI DR. ING.

LUCIAN ROMAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI

MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ

ȘI AGROTURISM

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

TURISMUL DE AGREMENT ȘI CULTURAL ÎN TRANSILVANIA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

ȘEF LUCRĂRI DR. ING.

LUCIAN ROMAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………..4 Capitolul 1. Alegerea optima a componentelor mixului de marketing……………………………..5

1.1 Elementele Mixului de marketing…………………………………………………………………………………5

1.2 Produsul……………………………………………………………………………………………………………………7

1.2.1 Politica de produs……………………………………………………………………………………………….8

1.2.2 Componentele produsului……………………………………………………………………………………9

1.2.3 Criteriile pentru introducerea in fabricatie a unui produs…………………………………………9

1.2.4 Etapele introducerii in fabricatie a unui produs……………………………………………………..10

1.2.5 Principalele obiective ale strategiei de produs……………………………………………………….10

1.2.6 Etapele difuzării pe piață a unui nou produs………………………………………………………….11

1.3. Pretul………………………………………………………………………………………………………………………11

1.3.1 Decizia de preț………………………………………………………………………………………………….11

1.3.2 Alegerea metodelor de determinare a preturilor…………………………………………………….13

1.4. Plasamentul……………………………………………………………………………………………………………..14

1.4.1 Functiile procesului de distributie……………………………………………………………………….14

1.5. Promovarea……………………………………………………………………………………………………………..17

Rolul promovarii in marketing…………………………………………………………………………17

[anonimizat]………………………………………………….18

Capitolul 2. Crearea și promovarea unui produs turistic atractiv și competitiv

Studiu de caz………………………………………………………………………20

2.1 Dezvoltarea durabilă a turismului……………………………………………………………20

2.2 Influența produselor turistice asupra turismului…………………………………………….21

2.3 Crearea unui produs turistic combinat…………………………………………………………………………22

2.4 Programul itinerariului cu obiectivele de vizitat……………………………………………22

Concluzii………………………………………………………………………………………..46

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………….47

Introducere

Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanța acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât și regional, național și local. Tocmai de aceea, turismul, ca fenomen, dar și ca activitate, este unic în felul său prin acea dependență pe care o manifestă față de mediul înconjurător, mediul social și cel cultural, de valorile acestora și implicit ar trebui să fie interesat în a le asigura durabilitatea.

Pornind de la aceste considerente, această lucrare își propune să determine modul în care trebuie concepute produsele turistice pentru a respecta principiile sustenabilității.

Am ales tema „Turismul de agrement și cultural în Transilvania” pentru ca este o temă captivantă și de actualitate.

Lucrarea este structurată pe două capitole. In prima parte am subliniat faptul ca pentru a comercializa produsele si pentru a obținer profit, activitatea unei întreprinderi trebuie să respecte anumite etape.

Lucrarea de față prezintă in amănunt aceste etape cât si toate elementele importante și rolul acestora.

Astfel, capitolul I prezintă mix-ul de marketing și elementele componente precum prețul, produsul, promovarea și rolul acestora.

In capitolul al-II-lea am prezentat un produs turistic, raportandu-ma la cei „4 P” ai mix-ului de marketing. Motivația acestui capitol este aceea de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice astfel încât să satisfacă cât mai bine nevoile turiștilor. Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condițiile existente, cultura oamenilor și a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivație și aspirația spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Capitolul 1

Alegerea optima a componentelor mixului de marketing

1.1 Elementele Mixului de marketing

Profesorul Neil Borden, de la Harvard Business School, a identificat o serie de activitati ale intreprinderii care pot influenta cumparatorul si pe care le-a denumit ,,mix de marketing’’.

Intreprinderile trebuie sa formuleze cele mai profitabile mix-uri de marketing pornind de la determinarea eficientei, din punctul de vedere al costurilor, a diverselor instrumente ale mix-ului. Cei ,,4P’’ din componenta mix-ului de marketing se ocupa fiecare de cate un set de activitati asa cum reiese din figura nr.1.1:

Figura nr.1.1 Mixul de marketing

Instrumentele mix-ului de marketing ii ajuta pe marketeri sa ia decizii cu privire la produs si la caracteristicile lui, sa stabileasca pretul, sa decida cum sa distribuie produsul, sa aleaga metode diverse de promovare a produsului, cu alte cuvinte, sa se orienteze in planificarea de marketing.

Cei ,,4P’’ reprezinta punctul de vedere al vanzatorului asupra instrumentelor de marketing de care el disupune pentru influentarea cumparatorilor. Din punctul de vedere al cumparatorului, fiecare instrument de marketing este menit sa-i ofere un avantaj in calitatea sa de consummator. Cei ,,4P’’ corespund celor ,,4C’’ ai clientului (fig.1.2):

Figura 1.2 Corespondența celor ,,4P’’ai vânzătorului cu cei ,,4C’’ ai clientului

Intreprinderile de success vor fi cele care vor avea capacitatea de a veni in întimpinarea nevoilor cumparatorilor intr-un mod economic si comod pentru acestia, in conditiile unei comunicari eficiente.

Philip Kotler considera ca marketerii ar trebui sa priveasca lucrurile prin prisma celor ,,4C’’ si apoi sa construiasca cei ,,4P’’. Mixul de Marketing are în vedere unii factori din mediul extern. Cel mai important factor este cererea de consum exprimată (nevoile de consum cu volumul, structura nevoilor și posibilitatea de acoperire a lor cu o ofertă).

De asemenea mai are în vedere:

comportamentul de cumpărare și consum (atitudinea, opiniile, motivațiile de cumpărare, dacă există);

concurența (numărul de furnizori pentru aceleași produse, nivelul tehnic și calitativ oferit de competitori;

cadrul economic general, cel instituțional și legislativ care reglementează avtivitatea pe piața respectivă.

La toți acești factori, întreprinderea răspunde cu următoarele resurse (cei 4 P – endogeni):

Produsul care cuprinde denumire, structură sortimentală, nivel tehnic și calitativ, instrucțiuni de folosire etc.;

Prețul care cuprinde modul de fundamentare, nivelul său, diversele oferte speciale de preț;

Plasamentul sau distribuția (cuprinde canalele de distribuție și activități care alcătuiesc logistica mărfurilor);

Promovarea cuprinde tehnici, cheltuieli antrenate, eficiența antrenării.

Alegerea, combinarea și dozarea participării factorilor endogeni la realizarea obiectivelor firmei cu minimum de eforturi, formează conceptul de Marketing mix.

In alătuirea Marketing mixului întreprinderea are în vedere și faza din ciclul de viață în care ea se află (fondare, dezvoltare, maturitate, declin).

Obiectivul esențial al alcătuirii Marketing mixului constă în integrarea tuturor factorilor interni într-un program unitar de acțiune care să ducă la o eficiență sporită în firmă pentru că fiecare element al Mixului de Marketing (cei 4 P) are la rândul lui mai multe componente. Pentru toate cele 4 elemente se pot constitui submixuri de Marketing astfel încât modificarea unuia să nu ducă la modificarea întregului.

Există modele matematice ale impactului Mixului de Marketing asupra unor indicatori economici ai firmei.

1.2 Produsul

Produsul sau oferta sta la baza oricarei afaceri. Intreprinderile incearca să creeze produse sau oferte cat mai diferite si cat mai bune, astfel incat piata tinta sa le prefere sau chiar sa accepte sa plateasca un pret mai mare pentru ele.

Produsul cuprinde:

Componente tangibile – produsul fizic caracterizat prin marime, greutate, forma, ambalaj;

Componente intagibile – produsul psihologic caracterizat prin marca, imagine, stil, garantie.

In general, managerii de produs stiu ca este important sa creeze diferențe relevante si distinctive pentru un produs si anume:

Diferente fizice (caracteristici, performanta, durabilitate, fiabilitate, proiectare, stil etc.)

Diferente date de gradul de disponibiliate (disponibil prin telefon, posta, fax, internet, sau in magazine);

Diferente din punctual de vedere al serviciilor oferite (livrare, instalare, consultanta, intretinere, etc.);

Diferente de pret (pret foarte ridicat, pret ridicat, pret mediu, pret mic, pret foarte mic)

Diferente de imagine (simboluri, atmosfera, evenimente, media).

1.2.1 Politica de produs se realizeaza in fuctie de:

Resursele financiare si umane ale intreprinderii,

Segmentul de clienți ce va fi deservit de produsele si serviciile respective;

Instrumentarul promotional folosit;

Pozitia intreprinderii pe piata – lider sau urmaritor.

Activitatile componente ale politicii de produs sunt:

Activitatea de inovatie – crearea unui climat innovator in toate compartimentele firmei ce concură la realizarea tehnico-economica a produsului;

Activitatea de modelare a produsului – totalitatea operatiunilor prin care firma producatoare confera identitate bunurilor pe care le creaza. Are in vedere conceperea si realizarea sub forma de prototip sau machete a tuturor componentelor ce dau conturul calitatii marfii;

Asigurarea legala a produsului – ansamblul de actiuni juridice prin care acesta este protejat impotriva contrafacerilor;

Atitudinea fata de produsele vechi – este necesara cunoasterea rentabilitatii fiecarui produs, a gradului de amortizare a mijloacelor de munca folosite, cat si a ponderii detinute de el in totalul productiei, la care se mai adauga informatiile provenite de la piata;

Reunirea deciziilor strategice si tactice in materie de politica de produs – alcatuirea gamei de produse a firmei producatoare.

Intreprinderea vizeaza, prin formularea strategiei de produs, necesitatea urgentă de a se distinge pe piata, de a iesi in evidenta, de a atrage cererea printr-un produs original, inovativ si care sa raspunda dorintelor acesteia.

Strategia poate fi aleasa pornind de la:

originalitatea produsului (strategia de nișă);

faza ciclului produsului;

istoria intreprinderii;

resursele intreprinderii;

pozitia de unicitate fata de o piata ampla si omogena;

reactionand si aparandu-se de activitatile concurentei.

Pentru a construi un produs inovativ trebuie avute in vedere urmatoarele componente:

Ideea (a se orienta in teritoriu si intr-o cercetare)

Target-ul de referinta (piata si dorintele acesteia)

Structura

Stilul de gestiune (receptie, servicii, etc.)

Serviciile extrareceptive (vizite, pachete, relationare etc.)

1.2.2 Componentele produsului:

a. Componente corporale;

b. Acorporale;

c. Comunicarea referitoare la produs;

d. Imaginea produsului.

1.2.3 Criteriile pentru introducerea in fabricatie a unui produs:

a. Criterii tehnice – au în vedere în primul rând performantele noului produs iar în al doilea rând existenta resurselor;

b. Criterii economice/financiare: au în vedere două conditii: – noul produs să se încadreze în consumurile specifice în nivelul de rentabilitate; – dacă firma dispune de resurse financiare pentru elaborarea de noi tehnologii, de forță de muncă;

c. Criterii de marketing, daca noul produs corespunde pietei, să păstreze imaginea pietei, cerintelor ca noutate, accesibilitate de pret, diferentierea față de oferta existentă- dacă piața permite exprimarea ciclului de piată, de noi secmente câstigate.

1.2.4 Etapele introducerii în fabricatie a unui produs:

– prospectarea pietei;

– cercetarea fundamentală privind continutul produsului;

– cercetarea tehnologică;

– crearea noului produs;

– obtinerea prototipului;

– testarea tehnică;

– testarea de accesibilitate;

– omologarea;

– contractarea;

– distribuirea;

– promovarea vânzărilor;

– lansarea pe piată;

– controlul si urmărirea în consum a produsului

1.2.5 Principalele obiective ale strategiei de produs:

– consolidarea pozitiei produsului;

– cresterea gradului de pătrundere;

– sporirea gradului de răspândire pe piată;

– diferentieirea față de produsele similare;

– o mai bună pozitie în cadrul gamei si cresterea cotei de piată.

1.2.6 Etapele difuzării pe piață a unui nou produs:

– lansarea – stabilirea perioadei de lansare (corelată cu specificul produsului);

– fixarea zonei teritoriale;

– alegerea canalelor de distributie;

– pregătirea pietei (expozitii);

– alegerea metodei de comunicare, difuzare (etapele vânzării);

– etapa de cumpărare, de încercare;

– etapa de acceptare sau respingere.

1.3. Prețul

Un element extreme de important al mixului de marketing este pretul, adica suma de bani pe care consumatorii trebuie sa o plateasca pentru achizitionarea unui produs. Pretul determina gradul de profitabilitate al firmei si este singura componenta a mix-ului de marketing care produce venituri, celalalte componente necesitand numai cheltuieli.

Potrivit conceptiei de marketing, preturile bunurilor si serviciilor indeplinesc urmatoarele functii:

stimularea ofertantilor;

asigurarea consumului final;

masurarea activitatii economice;

eliminarea risipei in alocarea si intrebuintarea resurselor;

protejarea resurselor limitate;

eliminarea dezechilibrelor intre productie si consum;

armonizarea intereselor divergente ale participantilor la procesul schimbarii.

1.3.1 Decizia de preț

Decizia de preț este influentata de o serie de factori, pe care Philip Kotler i-a impartit in doua categorii si anume:

Factori interni:

Factori proprii intreprinderii (obiectivele globale si de marketing, costurile, obiectivele de pret, alte variabile ale mixului de marketing etc.)

Factori specifici produsului (natura produsului si atributele sale, etapa din ciclul de viata, pozitia produsului in cadrul liniei de produse etc.)

Factori externi:

Consumatorii

Concurenta

Cererea estimată

Membrii canalului de marketing

Alti factori de mediu (economici, tehnologici, socio-culturali, politico-juridici).

Pentru a stabili pretul unui produs, intreprinderea trebuie sa parcurca un process in mai multe etape:

1. Fixarea obiectivelor de piata:

Supravietuirea – aleasă in situatia in care se confrunta cu supracapacitate, cu o concurenta puternica sau cu o modificare in structura nevoilor de consum ale populatiei.

Maximizarea profitului actual

Maximizarea venitului actual (a cifrei de afaceri)

Maximizarea volumului vanzarilor – are ca scop patrunderea pe anumite piete.

Fructificarea la maxim a avantajului de piata.

Promovarea unui produs superior calitativ – intreprinderea isi propune sa castige pozitia de lider pe piata in ceea ce priveste calitatea produselor sale.

2. Analizarea structurii cererii – îi va arăta ce cantitate de produse se cumpara intr-o anumita perioada, in conditiile in care nivelul preturilor variaza.

De regula, intre cerere si pret exista un raport invers proportional, cu cat pretul creste cu atat cererea scade (si invers). In cazul bunurilor “de prestigiu” (parfumuri) raportul este direct proportional: creste pretul, creste si cererea, consumatorii au receptionat cresterea pretului ca pe o imbunatatire a calitatii parfumului sau ca pe rezultatul comercializarii unui parfum mai scump.

3. Evaluarea costurilor.

Intreprinderea urmareste ca prin pretul stabilit sa-si acopere cheltuielile de fabricatie si comercializare a produsului si sa obtina un profit corespunzator efortului depus si riscului asumat

4. Studierea costurilor, a preturilor si a ofertelor concurentei, ca punct de plecare in determinarea propriului pret.

1.3.2 Alegerea metodelor de determinare a preturilor.

Metoda adaosului – cea mai elementara metoda de calculare a pretului, consta in adaugarea la costul produsului a unui adaos standard.

Metoda venitului – intreprinderea isi stabileste în asa fel pretul încat acesta sa-i permita atingerea nivelului prevazut al eficientei investitiilor.

Metoda valorii percepute – preturile sunt stabilite in functie de modeul de percepere a valorii de catre cumparatorii produselor si nu in functie de costuri.

Metoda valorii – are la baza filozofia de genul „mai mult pentru mai mult” adica pentru o calitate mai ridicata un pret mai mare. Alta metoda ar fi „mai mult pentru acelasi”, respectiv o calitate superioara la acelasi pret. A treia ar fi filozofia de tip „mai mult pentru mai putin” însemnand o calitate superioara pentru un pret mai mic.

Metoda competitiva – consta in stabilirea pretului principal pe baza preturilor practicate de concurenta, acordandu-se o mai mica atentie costului propriu sau cererii. Metoda competitiva se bucura de larga utilizare.

In momentul in care o intreprindere are in vedere o modificare a pretului produselor sale, ea trebuie sa țină seama de reactiile clientilor si concurentilor sai. O intreprindere care se confrunta cu o modificare a pretului inițiată de unul din concurentii sai, trebuie sa incerce sa afle atat intentiile concurentului, cat si durata probabila a modificarii. In cazul in care este oportuna o reactie imediata, intreprinderea va trebui sa dispuna de un plan pregatit mai dinainte, care sa cuprinda modalitatile in care ea va raspunde la eventualele modificari ale preturilor initiate de concurenta.

Principalele criterii de evaluare care trebuie avute in vedere in adoptarea unei politici de pret sunt:

Respectare reglementarilor in vigoare;

Adecvarea preturilor la piata

Incidenta asupra dezvoltarii gamei de produse,

Realizarea beneficiului propus;

Consecinte previzibile asupra concurentei;

Controlul pretului la nivelul distributiei;

Incidenta in timp asupra imaginii produselor si a firmei.

1.4. Plasamentul

Plasamentul (distributia) reprezinta ansamblul proceselor referitoare la transferul produselor de la producator la consumator sau utilizatorul final.

Intr-o economie moderna, productia si consumul nu sunt posibile fara distributie, accentuadu-se rolul acesteia de a raspunde cat mai bine asteptarilor consumatorilor ce solicita servicii din ce in ce mai personalizate.

Deciziile legate de distributie se afla printre cele mai complexe si mai dificile decizii pe care trebuie sa le adopte o intreprindere pe parcursul activitatii sale. Fiecare sistem de distributie genereaza venituri si necesita costuri diferite.

Distributia cuprinde activitati de transport, depozitare, pregatire pentru comercializarea produselor.

1.4.1 Functiile procesului de distributie

Functiile procesului de distributie sunt:

Schimbarea proprietatii asupra produsului prin intermediul vanzarii-cumpararii;

Deplasarea produsului, respectiv transportarea, stocarea, conditionarea, manipularea, ambalarea etc;

Alegerea si utilizarea canalelor de distributie.

Distributia ca variabile a mix-ului de marketing se delimiteaza in doua etape esentiale:

Stabilirea si functionarea canalelor de distributie;

Distributia fizica (logistica) a marfurilor, respectiv procesele operative prin care marfurile trec succesiv pentru a ajunge la consumatori.

Din clipa in care o intreprindere isi alege canalul de distributie, ea este obligata sa opereze cu el o perioada de timp mai indelungata. De asemenea, canalul ales va influenta si va fi influentat de celalalte elemente ale mixului de marketing. In toate cazurile, un canal de distributie cuprinde producatorul si consumatorul, intre care pot exista sau nu mai multe verigi intermediare formate din intreprinderi specializate in activitati de distributie.

Intermediarii sunt utilizati atunci cand se dovedesc capabili de a executa operatiunile de distributie intr-un mod mai eficient decat producatorii.

Performantele membrilor canalului trebuie evaluate priodic, in comparatie cu vanzarile realizate de ei in perioadele precedente si cu vanzarile realizate de ceilalti membrii ai canalului. Tot periodic este necesara modificarea structurii sistemului de distributie, ca urmare a dinamicii pietei. Intreprinderea trebuie sa analizeze oportunitatea cresterii sau scaderii numarului de intermediari sau de canale de distributie precum si posibilatea modificarii intregului sistem.

Producatorii dispun de mai multe strategii de distributie a marfurilor lor pe piata. Ei pot fie sa vanda direct, fie sa apeleze la canale formate din una, doua trei sau mai multe verigi intermediare.

Distributia si principalele sale fluxuri:

Distributia este ansamblul operatiilor care marchează trecerea succesivă a mărfurilor de la un agent de piată la altul, până la intrarea lor definitivă în consumatie astfel:

finalizează activitatea economică,

face legătura între productie si consum,

recuperează fondurile investite.

Activitațile de distributie graviteaza in jurul urmatoarelor functii principale definite de P. Kotler:

1. culegerea informatiilor necesare programarii, planificarii si realizarii schimbului;

2. elaborarea si transmiterea mesajelor si tehnicilor promotionale;

3. negocierea, respectiv incheierea de acorduri privind conditiile de schimb;

4. preluarea comenzilor adresate de catre fabricant clientilor corespunzator cerintelor acestora;

5. finantarea stocurilor necesare schimburilor;

6. asumarea, respectiv suportarea riscului legat de operatiunile de distributie;

7. facturarea si decontarea operatiunilor de distributie;

8. transferul de proprietate de la producator la beneficiar respectiv consumator;

9. transportul, depozitarea si conservarea marfii pe intreg circuit al distributiei.

Canalul de distributie si rolul lui:

A. Lungimea canalului este numarul de verigi prin care circula marfa de la producator la consumator (numarul de verigi, de etape si nu distanta dintre producator si beneficiar pe care o parcurge produsul).

Ex. Un produs poate merge direct la consumator, avem de-a face cu un canal scurt. Alt produs livrat in aceeasi localitate cu intreprinderea producatoare dar care circula prin 2-3 intermediari => pargurge un canal lung. In raport cu aceasta dimensiune avem de-a face cu canale directe si canale cu intermediari. De regula prin canalele directe circula serviciile care nu cunosc intermediari. Canalele cu intermediari pot fi scurte sau lungi in functie de numarul intermediarilor. De regula prin canalele scurte circula mijloacele de productie. Prin canalele lungi circula de regula bunurile de consum, aceste canale fiind uneori foarte lungi.

B. Lătimea canalului se refera la numarul unitatilor prin care se asigura distributia unui produs. Latimea este mai mica pentru mijloacele de productie si mai mare pentru bunurile de consum (marfurile).

C. Adancimea canalului arata cât de aproape este distribuitorul de consumator. Intalnim două situatii: unele produse sunt duse la domiciliul consumatorului (prin corespondenta, prin casele de comenzi), alte produse sunt bunuri pentru productie care se afla la distante apreciabile fata de locul de consum.

Strategia distributiei:

Strategiile distributiei reprezinta un sistem de optiuni, un set de optiuni. Strategiile distributiei acopera o arie larga, care vizeaza alegerea canalelor, alegerea formelor de distributie din punct de vedere al amploarei distributiei, gradul de participare al firmei la procesul de distributie, gradul de control al distributiei, gradul de elasticitate al aparatului din activitatile de distributie, logistica marfurilor.

1. Alegerea canalelor – in functie de natura produselor care fac obiectul distributiei, mijloacele de transport sau bunurile de consum, strategia poate opta sau poate alege distributia directa respectiv producator-beneficiar.

2. Alegerea formelor de distributie – intalnim trei feluri de forme:

distributie selectiva,

distributie extensiva

distributie exclusiva.

3. Gradul de participare al firmei in procesul distributiei – intreprinderea poate să aleagă in activitatea de difuzare a produselor distribuția prin aparatul propriu sau exclusiv prin intermediari, sau poate adopta si varianta folosirii atat a aparatului propriu cat si a intermediarilor.

4. Gradul de control asupra distributiei are în vedere un control total sau un control partial. Acest control poate fi un control ridicat, mediu sau scazut.

5.Gradul de elasticitate se refera la retetele de distributie prin formele de comercializare pe care le practica.

6. Logistica marfurilor – strategia se refera la alegerea celor mai eficiente cai de transport, depozitare, stocare, aprovizionare, etc.

1.5. Promovarea

Cel de al patrulea element al mixului de marketing, promovarea, defineste actiunile intreprinderii legate de comunicatiile cu privire la produs si de promovarea a acestuia pe piata.

Marketingul modern inseamnă mai mult decat a realiza un produs bun, a stabili un pret atractiv si a-l face accesibil consumatorilor vizati. Intreprinderile trebuie sa comunice atat cu clientii lor actuali, cat si cu cei potentiali. Fiecare intreprindere trebuie sa desfasoare atat activitati de comunicare cat si activitati promotionale.

Rolul promovarii in marketing

Informarea si educarea consumatorilor in ceea ce priveste oferta intreprinderii:

produsele disponibile,

locul unde pot fi gasite,

avantajele achizitionarii,

preturi.

Stimularea cererii si facilitarea operatiilor de vanzare – cumparare;

Influentarea si incurajarea consumatorilor sa adopte bunuri, servicii sau idei. Promovarea nu se reduce numai la informare, scopul său pe termen lung fiind influentarea comportamentului consumatorului;

Contracararea concurentei prin promovarea avantajelor propriilor produse și marci;

Influentarea publicului (autorităților)

Mixul promotional cuprinde cinci instrumente principale:

Publicitate: Orice forma impersonala de prezentare si de promovare a unor idei, bunuri sau servicii, platita de catre un sponsor precis identificat.

Publicitate directa: Utilizarea serviciilor postale, a telefonului sau a oricaror alte mijloace impersonale de a intra in legatura cu oamenii pentru a comunica sau a solicita raspunsuri catre sau din partea unor clienti bine precizati. Acestia pot fi clienti actuali sau potentiali.

Promovarea vanzarilor: Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sau sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu.

Relatiile publice: Programe diverse menite sa promoveze sau sa protejeze pe piata imaginea intreprinderii sau a produselor ei.

Vanzarea personala: Intrarea in legatura nemijlocita cu unul sau mai multi clienti potentiali, cu scopul de a le vinde ceva.

Atat aspectul produsului, cat si pretul său, forma si culoarea ambalajului, comportamentul si tinuta vanzatorului, amplasarea magazinului si aspectul articolelor de papetarie utilizate de intreprinderea vanzatoare comunica ceva cumparatorilor. Pentru a se putea obtine un impact maxim al comunicarii, trebuie sincronizat eficient intregul mix de marketing, nu doar mixul promotional.

Strategii de promovare – criterii de clasificare

Continutul promovarii:

Promovarea pentru produs

Promovarea pentru firma

Promovarea orientata spre persoane

Contactul intre emitent si receptor:

Promovare directa

Promovare indirecta

Modul de actiune asupra destinatarului:

Strategia impingerii

Strategia atragerii

Atitudinea fata de promovare:

Promovare ofensiva

Promovare defensivă

Capitolul 2

Crearea și promovarea unui produs turistic

atractiv și competitiv

Studiu de caz

2.1 Dezvoltarea durabilă a turismului

Turismului îi revine un rol esențial, el contribuind cu o pondere ridicată la relansarea și redresarea economică a României. Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate la cele corespunzătoare standardelor și preferințelor turiștilor presupune inițierea și promovarea unor acțiuni care să includă, pe de o parte, derularea proceselor de educare și formare a unei mentalități adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte, accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepție turistică.

Pornind de la aceste considerente, acest capitol își propune să determine modul în care trebuie concepute produsele turistice pentru a respecta principiile sustenabilității.

Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanța acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât și regional, național și local. Tocmai de aceea, turismul, ca fenomen, dar și ca activitate, este unic în felul său prin acea dependență pe care o manifestă față de mediul înconjurător, mediul social și cel cultural, de valorile acestora și implicit ar trebui să fie interesat în a le asigura durabilitatea.

Prin urmare, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate astfel încât să nu afecteze mediul înconjurător și buna desfășurare a activităților turistice. Totodată, dezvoltarea unor produse turistice competitive duce la îmbunătățirea calității vieții și relansarea zonelor defavorizate.

Motivația acestui capitol este aceea de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice astfel încât să satisfacă cât mai bine nevoile turiștilor.

2.2 Influența produselor turistice asupra turismului

Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de muncă, atât direct – în sfera producerii și distribuției de servicii turistice – cât și indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe.

Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde și turiști, raporturile între modul de a aprecia valorile și nivelul de trai dintre participanții la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc.

Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condițiile existente, cultura oamenilor și a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivație și aspirația spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Localitățile în care se va desfășura produsul turistic astfel creat vor deveni spații unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală.

Va apărea interesul de îmbunătățire a infrastructurii, de constituire a unei vieți spirituale a localităților avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătățirii serviciilor publice.

Se va observa că produsul turistic exercită o influență complexă asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităților luate în considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea și protejarea factorului uman, dotările tehnice și conservarea patrimoniului, grupate în trei direcții de acțiune astfel:

stoparea migrației populației din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) și stimularea revenirii, cel puțin parțial, a populației spre aceste zone;

asigurarea condițiilor de trai și de civilizație în mediile respective, stimulând stabilitatea populației active în aceste medii;

conservarea și protecția mediului natural – factor de atracție a populației autohtone și străine.

Turismul rural, montan, ecologic și cultural prin lansarea unor produse turistice pe piața internațională, va deveni un ambasador cultural-educațional, un instrument constant și necostisitor de continuare a activității economice într-un mediu slab productiv, de prevenire a creșterii ratei șomajului, de contribuție majoră la creșterea gradului general de civilizație a unei mari categorii de populație, mai ales prin ameliorarea condițiilor igienico- sanitare, a comportamentului social și cultivarea gustului estetic.

2.3 Crearea unui produs turistic combinat

În baza unor cercetări de marketing, pentru a realiza un produs turistic forfetar s-a desprins ideea că peste 60% dintre turiștii străini, consideră că Transilvania (ca destinație turistică) ar fi mult mai atractivă dacă ar fi inclusă într-un circuit turistic.

În cele ce urmează voi prezenta un produs turistic forfetar pe care l-am conceput și care constă într-un circuit turistic care combină turismul de agrement cu turismul cultural, rural și sportiv.

Desigur, în cadrul itinerariului propus, alături de reședințele de județ se vor vizita și obiective de interes cultural din zonele parcurse.

Produsul turistic forfetar „Aventură în Transilvania” are ca temă turismul de agrement, împletit cu descoperirea obiectivelor turistice și culturale din zona Transilvaniei și din zona Munților Apuseni.

Potențialul turistic al ținutului Transilvaniei este bine conoscut, turiștii vor fi cu siguranță satisfăcuți de diversitarea formelor de turism pe care le pot practica în această zonă a țării (balnear, montan, agroturism, de agrement,etc.).

În afara posibilităților de agrement, turiștii pot vizita obiective turistice cu o valoare culturală recunoscută peste hotare: Municipiul Arad cu vizitarea Cetatii Aradului și a ștrandului Neptun, Timișoara cu vizitarea Palatului Baroc, Reșița cu vizitarea Muzeului de locomotive, a Pesterii Comarnic, Hațeg cu vizitarea ruinelor de la Sarmisegetusa, a Parcului National Retezat, Deva cu cetatea ei, Alba Iulia cu vizitarea Muzeului National al Unirii și a Palatului Princiar, Cluj cu vizitarea Casei lui Matei Corvin, a Teatrului National si Operei, a Gradinii Botanice, precum și a Stadionului CFR.

Împletind formele de turism de agrement cu descoperirea comorilor culturale ale regiunii, se urmărește satisfacerea deplină a așteptărilor și nevoilor turiștilor, cu atât mai mult cu cât produsul turistic se poate adresa și turiștilor străini.

2.4 Programul itinerariului cu obiectivele de vizitat

Produsul turistic forfetar “Aventură în Transilvania” este un sejur de patru zile, organizat pentru un grup de 30 de turiști. Transportul turiștilor se face cu autocarul, turiștii vor beneficia de prezența unui ghid specializat vorbitor al unei limbi de circulație internațională, respectându-se anumite reguli și instrucțiuni.

În afara serviciilor de bază, de cazare, masă și transport, se oferă și o serie de servicii de agrement, constând, pe de o parte, în practicarea unor drumeții, iar pe de altă parte, în vizitarea unor obiective cultural-istorice din zonă.

Numărul de persoane: 30

Km: 819

Traseu: Oradea-Arad-Timisoara-Lugoj-Resita-Caransebes-Hateg-Deva-Alba-Iulia-Cluj-Oradea

Harta itinerariului turistic

Harta nr. 2.1 Harta itinerariului turistic

Analiza de pret

Transport = nr. km * tarif km /nr.turisti = 819 km * 4,5 / 30 = 122,85 Ron

Cazare = 200 + 95 + 220 = 515 Ron / turist (H.Olimp, H.Iris, H. Imperial)

Masa = 4 D + 3 C = 60 + 50 = 108 Ron / turist

D-dejun = 15 Ron

C-cina = 16 Ron

Cota personal insotitor = cazare + masa * nr. insotitori/turisti = (515+108)*2/30 = 41,5 Ron

Cheltuieli organizate : 10 Ron / turist

Cheltuieli neprevazute : 9 Ron / turist

Intrari / turist = 12 intrari * 1,5 Ron = 18 Ron

Total/ turist = 824,35 Ron

Comision 25 % * Total = 25% * 824,35 = 206

TVA = 9% * Comision = 9 % 141,5 = 12,7

TOTAL EXCURSIE / Turist = 1 043,05 RON

Prezentarea Hotelurilor

Hotel Olimp ***

Hotelul Olimp din Cluj-Napoca stă la dispozitia clienților, creand spatiul ideal de cazare in timpul unei calatorii de afaceri, sau atmosfera relaxanta si primitoare pentru un sejur excelent in oraș sau imprejurimile lui.

Date de contact:

str. Observatorului, nr. 82-86

Cluj-Napoca, 400432

jud. Cluj, Romania

Tel./Fax. + 40 264 – 59.59.00

Mobil + 40 722 – 11.66.99

+ 40 740 – 11.66.99

Foto nr. 1 Hotel Olimp Cluj Napoca

Hotel Iris *** comuna Rau de Mori

Pensiunea IRIS se afla situata la 800 m altitudine, pe teritoriul comunei Rau de Mori, in interiorul Parcului National Retezat si la 5 km distanta de limita Rezervatiei Nationale Retezat – Gemenele.

Distanta fata de orasul Hateg: 32 km.

Accesul se poate face cu autoturismul pe DN 68 ( intersectia din apropierea localitatii Carnesti ) si apoi DJ 685, sau DN 66 ( din localitatea Santamarie Orlea ) si apoi DJ 686.

Reper principal – localitatea Brazi.

Tot parcursul este asfaltat.

Date de contact :N/A

Hotel Imperial Timisoara ***

Hotel Imperial Timisoara se afla in zona de Nord a orasului, facand concurenta altor 2 locatii din apropiere: Hotel Grand Tomy Timisoara si Hotel Larissa Timisoara.

Facilitati Hotel Imperial Timisoara:

restaurant

parcare proprie

seif pentru depozitarea valorilor in receptia hotelului

conexiune la internet in receptie

plata cu card

amenajari pentru persoane cu handicap

Dotari camere Hotel Imperial Timisoara:

baie cu dus

instalatie de aer conditionat

frigider/minibar

Date de contact: Tel: 0256 280 738, 0256 280 673

Prezentarea oraselor si obiectivelor

Municipiul Arad

Foto nr. 2 Clădirea Teatrului din Arad

Municipiul Arad este resedinta judetului cu acelasi nume. Este situat in extremitatea vestica a Romaniei, in Campia de Vest, pe malurile raului Mures, la intersectia unor importante artere de circulatie nationale si internationale.

Suprafata municipiului este de aproximativ 4.600 de hectare, populatia fiind de 172.824 locuitori (2012).

Regimul climatic caracteristic orasului Arad este de tip continental moderat, cu influente ale climatului sub-medeteranian. Temperaturile medii anuale sunt de 10°C. Iernile sunt blande si verile calduroase. Regimul precipitatiilor are valori medii anuale 650 mm. Vanturile sunt conditionate de distributia formelor de relief, circulatia maselor de aer avand orientare de la sud la est.

Municipiul Arad detine un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevarat muzeu in aer liber al stilurilor arhitectonice specifice sec XVIII, XIX și XX, monumente de arta si istorie, spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expozitii de arta plastica, expozitii muzeale de istorie, artă și stiinte ale naturii, festivaluri si sarbatori.

Iubitorii de arhitectura pot admira cladiri construite in stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession.

Obiective de vizitat: – Cetatea Aradului, Strandul Neptun.

Cetatea Aradului

Cetatea a fost ridicata intre anii 1762-1783 dupa sistemul vauban, conform planurilor arhitectului austriac Filip Ferdinand Harsch. Cladirea a fost ridicata la cererea imparatesei Maria Tereza. Construita in forma de stea cu sase colturi, cladirea era prevazuta cu trei randuri de cazemate subterane si mai multe randuri de santuri. In incinta complexului se gasea o capela care fusese construita o data cu cetatea. Poarta principala si cladirile din interior au fost construite in stil baroc.

Foto nr.3 Cetatea Aradului

Strandul Neptun:

Ștrandul este situat în spațiul încadrat de bucla Mureșului, pe o suprafață de aproape 40 de hectare de verdeață. Este al doilea ștrand ca mărime din Europa situat lângă o apă curgătoare. Lucrările de construcție au fost demarate la sfârșitul anilor 60. Aleile sunt pavate, spațiul verde cu peste 30 de specii de arbori este întreținut, există un complex de agrement cu cinci bazine (8.700 mp din care unul de înot, unul pentru adulți și trei pentru copii cu apă termală) și tobogan acvatic, locuri pentru joacă, peste 300 de căsuțe de camping. În incinta ștrandului funcționează peste 100 baruri, terase, berării, restaurante, discoteci, pizza, jocuri, cluburi de calculatoare, Internet-cafe-uri etc. Există douã solare pentru nudiști, două terenuri de tenis cu zgură, două terenuri de volei, pistă și trambuline roller-skates, teren pentru minifotbal cu instalație nocturnă și 1.500 de cabine închiriabile pentru sezon. Parcarea are 200 de locuri. Noaptea ștrandul devine punct de atracție prin nenumăratele restaurante, baruri, cluburi, terase si discoteci cu funcționare permanentă.  Aici au loc în timpul verii diferite festivaluri și concerte în aer liber. Parcă ar fi o stațiune! Prin toate acestea, ștrandul a devenit unul dintre cele mai spectaculoase locuri de agrament din Europa, în 2015 având peste 3.000.000 de vizitatori, conform S.C.Recons S.A. administratorul ștrandului.

Foto nr.4 Ștrandul din Arad

Municipiul Timisoara:

Aflata in locul de intalnire a unora dintre cele mai importante rute comerciale ce fac legatura intre Occident si Orient, Timisoara este un loc in care si-au lasat amprenta numeroase culturi si civilizatii.

Municipiu, resedinta a judetului Timis, Timisoara, al treilea mare oras al Romaniei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în 2014, este un important centru istoric, economic, social si cultural, fiind numit nu demult Mica Vienă.
Numeroasele parcuri si piete, parcurile (aproape 500 de hectare de spatii verzi) si fantanile, Bega si frumoasele cladiri construite in secolul XVIII fac din Timisoara un loc in care nici ploaia nu poate tine pe cineva in casa.

Populatia Timisoarei este de aproximativ 400.000 locuitori, majoritatea romani. Oras studentesc, cu mai mult de 40.000 de studenti in cele 7 mari universitati, Timisoara se bucura de cel mai frumos campus universitar din tara. Romani, germani, unguri, sarbi si rromi impreuna cu numerosi greci, italieni, chinezi, arabi si africani traiesc si muncesc impreuna. Religia celor mai multi locuitori este ortodoxa, acestia fiind urmati de catolici.

Foto 5 Centrul Municipiului Timișoara

Obiective de vizitat: Palatul Baroc, centrul comercial Iulius Mall.

Palatul Baroc

Palatul Baroc, sau Prefectura Veche cum mai este numit, este unul dintre cele mai valoroase monumente ale Timisoarei, din perioada baroca, si una dintre putinele constructii arhitecturale in stil baroc din tara. Este situat pe latura sudica a Pietei Unirii, la nr.1, vizavi de casele canonicilor, colt cu strada Rodnei.

Palatul a fost construit in perioada 1754 – 1774, ingloband Casa Oficiului Minier, existenta din 1733, si Casieria Militara, din 1735. O parte din planurile palatului exista doar la Hofkammerarchiv, din Viena. Edificiul a fost construit ca sediu de guvernamant, si a mai fost numit si Palatul Comitatului, fiind sediul Prefecturii intre 1779 – 1848 si resedinta a comitelui teritoriilor banatene. In perioada 1849 – 1860, a fost resedinta guvernului si a administratiei Voievodinei Sarbesti si a Banatului Timisan, iar din 1861 a redobandit functia de Casa a Comitatului sau Prefectura. Intre 1932 – 1939 a fost sediul Directoratului, in perioada 1939 – 1940 sediul Rezidentei regale, iar intre anii 1955-1980 aici a functionat Institutul Agronomic. Din 1980 a dobandit destinatia actuala de Sectie de Arta a Muzeului Banatului.

Foto 6 Palatul Baroc

Iulius Mall

IuliusMall Timisoara, cel mai mare mall din vestul Romaniei, cu o suprafata de 83.000 mp, ilustreaza perfect conceptul de One Stop Shopping, imbinand intr-un cadru deosebit shopping-ul, cu dinning-ul si entertainment-ul.

La cele peste 210 magazine, supermarket, FoodCourt, Cinema Multiplex, KidsLand, se adauga o impresionanta oferta de entertainment, perete de alpinism, patinoar, piscina, spatii verzi, fantani si un atrium special conceput pentru organizarea de evenimente deosebite, toate acestea oferind unicitate mall-ului.

Foto nr. 7 IuliusMall Timisoara,

Municipiul Lugoj

Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș. Situat în sud-vestul României la 123 metri peste nivelul mării, acoperă o suprafață de 9.855 hectare. Râul Timiș străbate orașul pe o distanță de aproximativ 4 km, împărțindu-l în două.

Municipiul Resita

Exista surse – neconfirmate – despre existenta unei asezari omenesti (cu numele Rechyoha sau Rasita) pe vatra actualului municipiu Resita inca din secolul al XV-lea. Insa, primele mentiuni concrete exista din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, cand localitatea apare drept o mica asezare rurala. Astfel este mentionata intr-un registru de impuneri turcesc – catastif de biruri – din anul 1673, unde se precizeaza ca fiecare casa din Reszinitza trebuie sa plateasca cate un aspru fiscalitatii otomane. O noua mentionare sigura apare in Conscriptia lui Marsigli intre 1690-1700, cand satul Resicza este amintit alaturi de alte sate din imprejurimi.

Foto nr. 8 Municipiul Reșița

Obiective de vizitat: – Pestera Comarnic, Muzeul Locomotivelor

Pestera Comarnic

Foto nr.9 Pestera Comarnic

In anul 1947, Pestera Comarnic este declarata de catre Academia Romana, rezervatie naturala. In anul 1994 Consiliul Judetean reconfirma statutul de rezervatie naturala prin HCJ nr 8 / 20.12.1994, iar in anul 2000 prin Legea 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, Pestera Comarnic face parte din " zonele naturale protejate de interes national " si se afla in interiorul Parcului National Semenic – Cheile Carașului.

Muzeul Locomotivelor

Muzeul locomotivelor cu abur din Resita este un muzeu unic in felul lui, unde sunt expuse in aer liber un numar de 16 locomotive ce au fost fabricate de-a lungul timpului in uzinele de la Resita. Colectia cuprinde si prima locomotiva fabricata la Resita in 1872.

Foto nr. 10 Muzeul Locomotivelor Reșița

Caransebes

Zona depresionară a Caransebeșului a fost locuită din cele mai vechi timpuri, acest fapt fiind atestat de numeroase descoperiri arheologice:

unelte din silex (calcedonie), datând din paleoliticul superior (cca. 35.000 – 10.000 î.e.n.), în zona Caransebeșului Nou;

așezări neolitice timpurii (cultura Starčevo-Criș), datând din mileniile VI-V î.e.n., în cartierul Țiglărie;

așezarea neolitică de mari dimensiuni, aparținând culturii Vinča, în zona Balta Sărată, așezare însemnată și pentru stabilirea cronologiei neoliticului din sud-vestul României (cca. 4800 – 4600 î.e.n.);

așezarea aparținând epocii mijlocii a bronzului (cca. 1600 – 1200 î.e.n.); depozitul de bronz cuprinzând 172 de piese descoperite pe Dealul Mare (1100 – 1000 î.e.n.);

descoperirile din prima epocă a fierului (Hallstatt);

monedele de tip tetradrahmă ștanțate de către daci (secolul al IV-lea î.e.n.).

Pentru prima oară în istorie, în anul 101 e.n., este evidențiată importanța Banatului în cursul războaielor dacice, într-un fragment păstrat din comentariile împăratului Traian. În timpul Daciei romane, la șase kilometri de actuala vatră, se găsea castrul roman Tibiscum (Jupa), construit în anul 106 e.n., dar este posibil ca și pe teritoriul Caransebeșului actual să fi fost o așezare romană. La Tibiscum au fost găsite fragmente ceramice dacice, iar în apropiere au fost descoperiți tumuli dacici (sec I -II e.n.).

Hateg

Hateg se prezinta ca un orasel tipic de munte, cu 7.000 locuitori, aflat la altitudinea de 350 m. Amintit într-o diploma a regelui Bela al IV-lea din 1247, orasul era locuit de romani si era scutit de dari catre cavalerii ioaniti. Hategul era cetate regala si resedinta sefului administrativ si militar al comitatului. Alte documente din secolele al XII-lea si al XIV-lea amintesc de comitatul Hateg si de cetatea al carui castelan reprezenta pe insusi regele si, mai aproape in timp, pe voievodul transilvan, in numele si la mandatul carora prezida sedintele judetilor romani. Pe la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea, Hategul incepe sa-si piarda stralucirea, nemaifiind in fruntea cnezatelor romanesti din tinut. In timpul domniei lui Ioan Corvin, Hategul se ridică din nou si cetatea incepe sa fie intarita. Centru al vietii politice si administrative, Hategul a fost un important centru cultural si mestesugaresc.

Obiective de vizitat: Ruinele de la Sarmizegetusa, Parcul National retezat, Rau de mori.

Ruinele de la Sarmizegetusa

De altfel, ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa sunt cel mai interesant obiectiv turistic din aceasta zona, oferind turistilor imaginea unui oras roman, la fel ca multe altele, cu forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare. In 1982 a fost inaugurat un muzeu unde se afla expuse obiecte de argint si bronz, ceramica, statui ale zeilor romani, monede, pietre de mormant, medalioane, mozaicuri, fibule si altele.

Foto nr. 11 ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa

Parcul National Retezat

Parcul National Retezat este situat in Carpatii Meridionali (Judetul Hunedoara) , are o suprafata de 54400 ha si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m . Este contrat de circul glaciar Bucura, cuprinde aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m , in medie depasind 2350 m. Zona de protectie ocupa centrul masivului. Prima zona de protectie integrala are caracter stiintific (11466 ha), fiind interzisa orice exploatare (miniera, pasunat, vanat, pescuit, culegerea fructelor, turism camping). A doua zona este mai putin riguroasa, pasunatul fiind permis două luni pe an iar septelul este restrans. In prima zona accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii, pe anumite itinerarii si teritorii. Parcul este declarat rezervatie a biosferei.

Foto nr. 12 Parcul National Retezat

Deva

Deva este situata pe malul stang al Muresului, la 187 m altitudine, la poalele muntilor Apuseni si Poiana Rusca. Desi prima atestare a Devei dateaza din 1269, numeroase vestigii, in mare parte conservate la Muzeul Judetean Hunedoara, demonstreaza ca localitatea dateaza din neolitic, din epoca pietrei slefuite (5500-2500 i.e.n.). Toate celelalte epoci istorice care s-au succedat sunt bine reprezentate pe acest teritoriu, dovada fiind numeroasele vestigii din epoca bronzului, a civilizatiei daco-romane si a epocii prefeudale ce a urmat retragerii aureliene.

Foto nr. 12 Municipiul Deva

Cetatea Deva

Cetatea Devei a fost intemeiata inca din sec. XIII ca fortareata militara. Transformata de Iancu de Hunedoara in castel nobiliar, va fi amplificata succesiv in sec. XVI, XVII si XVIII, ajungand printre cele mai puternice din Transilvania.

Fortificatia a suferit dese asedii din partea armatelor otomane patrunse in Transilvania  (1550, 1552, 1557). În 1784 "ultimatumul" lui Horea a fost remis nobililor refugiati in cetate, iar in 1848 a fost sediul trupelor imperiale care au intervenit impotriva revolutiei maghiare. Aruncata in aer in 1849, cetatea se prezinta azi in ruina, incununand culmea unui deal abrupt. Mai multe centuri de ziduri puternice, ce urmeaza curbele de nivel sunt intarite cu turnuri patrate sau circulare si cu porti monumentale. In incinta centrală se află ruinele palatului nobiliar.

Foto nr. 13 Cetatea Deva

Alba Iulia

Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes. Are o populatie de aproximativ 100.000 de locuitori.
Potentialul turistic al zonei isi gaseste oglindirea intr-o ampla constelatie de marturii ale unui trecut de milenii, exprimat in salba monumentelor istorice de arhitectura si arta, in varietatea frumusetilor naturale, intr-o zona turistica atractiva pentru calatorul primit cu multa ospitalitate pe meleagurile sale.

Teritoriul orasului Alba-Iulia a fost din timpuri stravechi o vatra de civilizatie umana, unde traditiile si obiceiurile folclorice specifice românilor exercita o atractie deosebita pentru turistii din tara si de peste hotare.

La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania, Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci desavarsita.

Obiective de vizitat: Muzeul National al Unirii, Palatul Princiar

Muzeul National al Unirii

Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.

Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii "Astra", fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Perioada crizei economice si anii ce i-au urmat au influentat negativ activitatea muzeului albaiulian. O veritabila renastere a muzeului are loc in 1938, cand Nicolae Iorga il numeste director pe profesorul Ion Berciu, o personalitate erudita si dinamica, care va sti sa utilizeze cu eficienta resursele financiare, atat prin cercetarile arheologice dar mai ales prin fondarea revistei muzeului "Apulum" in 1939.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu instaurarea dictaturii comuniste, la conducerea muzeului ajung figuri obscure, urmandu-se astfel principiul antiintelectualist, care a ramas una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii culturale din Romania pana in 1989. In 1958 fosta Casa a Armatei, care includea istorica Sala a Unirii, trece in administrarea muzeului. Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii "Babilon", datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba Iulia.

Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii "Babilon", institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.

Foto nr. 14 Muzeul National al Unirii din Alba Iulia

Palatul Princiar

In acest edificiu a locuit Mihai Viteazul in vremea primei uniri politice a tarilor romane, fiind distrus in urma invaziilor turco-tatare. In cronicile straine palatul aparea ca un edificiu foarte luxos, impodobit cu fresce, scari de marmura, cladirile fiind grupate in jurul a doua curti patrate. Imediat dupa caderea Ungariei sub turci, aici s-a asezat sotia lui Ioan Zapolya, Isabella.
S-au facut de asemenea numeroase lucrari de infrumusetare in timpul principilor Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi al II-lea. Din anul 1700 cladirea a fost transformata in cazarma, iar interiorul a fost modificat. Modificarile facute odata cu schimbarea destinatiei cladirii, au determinat distrugerea sau astuparea unor importante ansambluri arhitectonice ilustrand scene din Vechiul Testament. Foto nr. 15 Palatul Princiar Alba Iulia

Cluj Napoca

Ca asezare umana, orasul are o origine veche si cunoaste, sub numele de Napoca, o deosebita inflorire in epoca daco-romana. O data cu extinderea stapanirii maghiare in Transilvania (sec XI-XII), are loc o suprapunere a organizarii militare maghiare peste formele de organizare economica, sociala si politica a populatiei locale romano-slave. In aceste conditii a fost construit la Cluj, un centru militar, castrum Clus, atestat sub acest nume pentru prima oara in 1213, care a devenit centrul militar-administrativ al comitatului cu acelasi nume.

Numele de astazi al orasului pastreaza forma atestata in sec. al XIII-lea, Cluz, careia in limba maghiara ii corespunde Kolozsvar, iar in limba germana Klausenburg. In decursul sec. al XIII-lea Cluj s-a dezvoltat mai mult ca o asezare cu caracter agricol, populatia indeletnicindu-se cu mestesugurile. Procesul de constituire a Clujului ca centru economic a fost favorizat de asezarea sa la incrucisarea unor importante cai comerciale.

Orasul a primit de la regii Ungariei o serie de privilegii, pe care le-a pierdut temporar dupa rascoala din 1437, cand a trecut de partea taranilor rasculati. Acestea i-au fost insa reconfirmate mai tarziu de Iancu de Hunedoara.

Foto nr. 16 Centrul Municipiului Cluj Napoca

Obiective de vizitat: Gradina Botanica, Stadionul CFR, Casa lui Matei Corvin, Teatrul National si Opera Română.

Gradina Botanica

Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc.

Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească.

Foto nr. 17 Grădina Botanică „Alexandru Borza” Cluj Napoca

Casa lui Matei Corvin

La Cluj se pastreaza cea mai veche cladire cu etaj din oras, in care se presupune ca s-a nascut regele Ungariei si Principele Transilvaniei Matei Corvin, fiul comandantului de osti, de origine română, Iancu de Hunedoara. Destinata a servi ca locuinta, mărită in secolul al XVI-lea si renovata in 1884, cladirea se remarca printr-o poarta ogivala, taiata in mijlocul peretelui larg de la strada, si prin ferestrele cu cadre dreptunghiulare, in stil gotic.

Monument al arhitecturii civile transilvanene, cladirea gazduieste astazi Institutul de arte plastice "Ion Andreescu". In cinstea lui Matei Corvin a fost ridicata si statuia ecvestra din Piata Libertatii, una dintre cele mai renumite statui din tara. Dintre numeroasele machete participante la Expozitia de la Paris din 1896 , macheta acestei statui a obtinut premiul cel mare. Sculptorul Ioan Fadrusz, care a realizat statuia, l-a infatisat pe Matei Corvin calare; patru personaje – vestiti comandanti de osti din vremea sa – se afla la baza soclului, prezentandu-i omagiile.

In piata dominata de statuie si de biserica Sf. Mihail (secolul al XIV-lea), a fost ars de viu in 1601, de catre nobili, Baba Novac, vestit general al voievodului Mihai Viteazul. "Ca sa-i prelungeasca chinurile – povesteste Nicolae Iorga intr-un volum de impresii de calatorie prin tara – calaii turnau apa rece peste trupul cuprins de flacarile rugului." Recucerind orasul de la nobilimea tradatoare, Mihai Viteazul a infipt un steag pe locul unde a fost ucis credinciosul sau ostean.

Foto nr. 18 Casa lui Matei Corvin

Teatrul National si Opera Romana

Foto nr. 19 Teatrul National si Opera Romana din Cluj

Teatrul Național și Opera Română și-au deschis porțile odată cu prima reprezentație în limba română, la 14 mai 1919, ca expresie a renașterii spirituale care a urmat Unirii Transilvaniei cu România din 1918. Au fost puse în scenă de artiștii Teatrului Național din București spectacolele Poemul Unirii de Zaharia Bârsan și Răzvan și Vidra de B.B. Hasdeu. Oficial, stagiunea Teatrului Național a fost inaugurată la 1 decembrie 1919, marcând un an de la Marea Unire. Cu acest prilej, s-au jucat piesele Poemul Unirii și Se face ziuă, ambele de Zaharia Bârsan, care a fost și primul director al teatrului. În 2 decembrie 1919, a fost reprezentată întâia premieră a primei stagiuni, drama Ovidiu de Vasile Alecsandri, cu același Zaharia Bârsan în rolul titular.

Edificiul a fost construit inițial pentru Teatrul Național Maghiar. Lucrările au început în 1904 și au fost finalizate în 1906 fiind executate de celebra firmă Helmer și Fellner pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906. Primul său director a fost dr. Janovics Jenő. Începând cu 1919, a adăpostit Teatrul Național Român, iar Teatrul Maghiar s-a mutat în clădirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central și râul Someș, în care funcționează și în prezent.

CONCLUZII

Turismului îi revine un rol esențial, el contribuind cu o pondere ridicată la relansarea și redresarea economică a României. Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate la cele corespunzătoare standardelor și preferințelor turiștilor presupune inițierea și promovarea unor acțiuni care să includă, pe de o parte, derularea proceselor de educare și formare a unei mentalități adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte, accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepție turistică.

Calitatea și competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea și menținerea unui turism durabil.

Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influența dezvoltarea unei zone prin:

atragerea unui flux de turiști străini în zonă;

modernizarea și extinderea infrastructurilor: cazare, alimentație, transport astfel încât să nu afecteze mediul natural existent;

crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecționarea angajaților;

păstrarea continuității tradițiilor, obiceiurilor și valorilor spirituale din zonă.

Crearea unor produse turistice atractive va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde și turiști, raporturile între modul de a aprecia valorile și nivelul de trai dintre participanții la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc.

Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condițiile existente, cultura oamenilor și a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivație și aspirația spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Localitățile în care se va desfășura produsul turistic astfel creat vor deveni spații unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală.

Va apărea interesul de îmbunătățire a infrastructurii, de constituire a unei vieți spirituale a localităților avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătățirii serviciilor publice.

Se va observa că produsul turistic exercită o influență complexă asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităților luate în considerare.

Bibliografie

1. Catoiu, Iacob: Metode si tehnici utilizate in cercetarile de marketing Editura Uranus, Bucuresti, 1999

2. Dobrescu, E: Stiinta afacerilor, Ed.Expert, Bucuresti, 1995

3. Jefferson, Alan, Lickorish, Leonard: Marketing Tourism, A Partical Guide, 2nd Edition, Editura Longman, 1991

4. Kotler, Philips: Managementul marketingului, Editura TEORA, Bucuresti, 1997

5. Kress, George: Marketing Research, Editura Prentice Hall Inc, New York, 1998

6. Luca, G: Elemente de management financiar, Ed.Dosoftei, Iasi, 1994

7. Marculescu, D: Analiza economico-financiara a unitatii, Tribuna Economica 1994

8. Mitonneau, Henry: O noua orientare in managementul calitatii, sapte instrumente noi, Ed.Tehnica

www.centruldemarketing.ro

www.wikipedia.ro

www.google.ro

www.preferatele.com

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării _____________________________________________________

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Autorul lucrării _____________________________________________

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Protecția Mediului din cadrul Universității din Oradea, sesiunea iulie 2016 a anului universitar 2015/2016.

Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)__________________

________________________________________________________________

________________________________________________________________,

declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,

Data Semnătura