Miscarea Legionara Ideologie Si Organizare Intre 1927 1934

I – INTRODUCERE

II – CUPRINS

IDEOLOGIA LEGIONARA

ORGANIZAREA MISCARII LEGIONARE

ACTIVITATEA DESFASURATA DE MISCAREA LEGIONARA INTRE 1927 – 1934

III – CONCLUZII

IV – ANEXE – Documente de arhiva , harti

V- BIBLIOGRAFIE

I

INTRODUCERE

In lucrarea de fata ne vom ocupa de unul din cele mai controversate subiecte ale istoriei contemporane romanesti si anume Miscarea Legionara .

De ce am spus ca este unul din cele mai controversate subiecte ale istoriei noastre recente? Fiindca numeroasele lucrari aparute care au tratat acest subiect fie au fost cu totul impotriva Miscarii Legionare prezentand-o ca pe o organizatie anarhica si terorista care a adus numai rau tarii si care nu avea absolut nimic in comun cu spiritul poporului roman, fie au considerat ca ea era singura capabila sa produca renasterea acestui popor si sa-l aseze la locul pe care-l merita in lume .

Trebuie sa precizam inca de la inceput ca aceasta lucrare nu-si propune sa emita pareri pro sau contra Miscarii Legionare ci se va ocupa doar de perioada cuprinsa intre 24 iunie 1927 cand a luat fiinta aceasta organizatie si 5 aprilie 1934 , cand s-a incheiat procesul intentat organizatiei in urma asasinarii lui I.G. Duca .

Studiul de fata are ca scop creionarea profilului ideologic si organizatoric al Legiunii Arhanghelul Mihail , precum si o scurta analiza a activitatii desfasurata de aceasta organizatie in perioada sa de inceput .

Astfel in cuprinsul acestei lucrari vom incerca sa reprezentam cat mai bine pe parcursul primelor doua capitole caracterul ideologic si organizatoric al Miscarii Legionare , iar pe parcursul celui de al treilea vom observa cum acestea au fost puse in practica pentru a reda cat mai bine caracterul acestei organizatii chiar cu riscul ca acest studiu sa para unul obiectiv .

Printre lucrarile de referinta care au contribuit la stabilirea caracterului ideologic si organizatoric al Legiunii Arhanghelul Mihail se pot enumera : Pentru Legionari si Carticica Sefului de Cuib , scrise de Corneliu Zelea Codreanu sau Cranii de Lemn scrisa de Ion I Mota .

O importanta sursa care a contribuit la realizarea acestui lucru poate fi socotita presa legionara aparuta intre 1927 – 1933 , dintre care se remarca revista “Pamantul Stramosesc” si ziarul “Axa” in care au aparut articole semnate de Mihail Polihroniade , Dragos Protopopescu , Ion Victor Vojen sau Vasile Marin care au contribuit in mod substantial la trasarea in linii mari a ideologiei legionare .

Legiunea Arhanghelul Mihail a avut o ideologie si o organizare aparte , care o distingeau in mod net de orice fel de organizatie politica sau de alta natura din Romania .

Corneliu Zelea Codreanu a dorit ca organizatia sa sa indeplineasca in primul rand rolul unei scoli care sa faca tineretului roman educatia nationala si crestina , considerand ca ea este scoala demnitatii , curajului si eroismului. Acest fapt a condus inca de atunci la numeroarse discutii contradictorii, legionarii fiind considerati , asa cum avea sa scrie Mircea Eliade mai tarziu , mai degraba membrii unei secte religioase decat a unei organizatii politice.

Fiind considerat chiar si de catre cei mai mari adversari ai sai ca fiind un excelent organizator, Corneliu Zelea Codreanu a reusit ca prin sistemul pe care l-a creat, si prin normele pe care le-a impus, sa dea nastere unui curent popular care a luat amploare si s-a manifestat puternic in perioada imediat urmatoare celei de care ne ocupam noi , dar care a fost consecinta acestor primi ani de activitate .

Organizatia creata de catre Corneliu Zelea Codreanu se considera purtatoarea de cuvant a unei intregi generatii, foarte multi tineri identificandu-si destinul cu idealurile promovate de catre Miscarea Legionara, si chiar murind pentru acestea , insa pe langa entuziasmul pe care l-a adus Miscarea Legionara a adus si panica sau disperare , multi dintre adversarii ei considerand-o ca pe ceva extrem de periculos care trebuia eliminat cu orice pret daca se dorea salvarea libertatii si democratiei , sau chiar a existentei statului roman .

Dupa revolutia din decembrie 1989 am putut asista la publicarea rand pe rand a memoriilor majoritatii oamenilor politici mai importanti din perioada interbelica . Cu ajutorul acestora printre care ii putem aminti pe : Nicolae Iorga , Grigore Gafencu , Constantin Argetoianu . Documentele aflate in Arhivele Nationale Istorice Centrale din fondurile : Ministerul de Interne , Casa Regala , Inspectoratul General al Jandarmeriei si Ministerul de Justitie din perioada 1927 – 1934 pot furniza mai multe informatii privind structura si activitatea desfasurata de catre Miscarea Legionara .

Printre documentele care au ajutat la elaborarea acestui studiu se pot enumera : Legiunea Arhanghelul Mihail – Garda de Fier – Programul si Caracterul General , Campulung 1931 , precum si lucrarea lui Vasile Marin intitulata sugestiv Crez de Generatie aparuta la editura Majadahonda in 1997.

Conceputa ca o organizatie a carei datorie era aceea de a realiza un nou tip de roman “ neaplecat si neanduplecat in fata niciunei greutati , capabil de a face fata oricarei adversitati “ Corneliu Zelea Codreanu a dorit ca membrii organizatiei sale sa realizeze cat mai bine rolul care le revenea in calitatea pe care singuri si-au asumat-o , supunandu-i astfel la numeroase teste fizice si intelectuale pentru a-i pregati in acest sens , de unde subliniem inca o data cu riscul de a ne repeta necesitatea de a starui asupra primelor doua capitole .

O importanta contributie au avut-o publicarea lucrarilor unor personalitati marcante apartinand Miscarii Legionare cum ar fi: Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu , Vasile Marin sau Faust Bradescu , precum si studiile unor istorici romani sau straini , cum ar fi : Ioan Scurtu , Gh. Buzatu, Grigore Traian Pop , Eugen Weber , Armin Heinen sau Francisco Veiga .

Astfel in cuprinsul acestei lucrari vom studia evolutia Miscarii Legionare incepand de la formarea acesteia la 24 iunie 1927 si ii vom urmari caracterul ideologic precum si structura organizatorica .

Vom urmari totodata pas cu pas activitatea organizatiei , incepand cu participarea la alegerile din 1927 , trecand prin evenimentele din 1929 cand a debutat activitatea publica , 1930 cand s-au desfasurat primele actiuni de amploare prezentand activitatea desfasurata la alegerile din 1931 si 1932 si staruind indeosebi asupra anului 1933 care a fost crucial pentru existenta organizatiei .Vom incerca pe cat este posibil sa facem legatura intre actiunile desfasurate de Miscarea Legionara si fondul ideologic al acesteia , iar in cuprinsul lucrarii prin prezentarea unor citate apartinand unor istorici romani sau straini ( Ioan Scurtu , Gh. Buzatu , Dragos Zamfirescu , Armin Heinen sau Francisco Veiga ) vom cauta sa oferim opinii cat mai variate asupra activitatii desfasurate de Miscarea Legionara si a rezultatelor obtinute de aceasta, staruind indeosebi asupra unor lucrari de certa valoare istorica precum Istoria Romanilor in Secolul XX ( Ioan Scurtu , Gh. Buzatu ) sau Legiunea Arhanghelul Mihail O Contributie la Problema Fascismului International ( Armin Heinen ) .

II.1

IDEOLOGIA LEGIONARA

Aparitia si dezvoltarea curentului legionar in Romania a avut loc ca urmare a unei crize cu care s-a confruntat societatea romaneasca in perioada urmatoare marii uniri din 1918.

“ Cauzele aparitiei legionarismului in viata politica a Romaniei din perioada interbelica sunt diverse : sociale si economice ( cresterea numarului evreilor

in mai multe localitati din Moldova si obtinerea suprematiei de catre acestia in mai multe domenii de activitate ca medicina, farmacia, comert, sectorul bancar ); politice si ideologice ( politicianismul demagogic de dupa razboi , concurenta dintre partidele politice si in acest sens actiunile desfasurate de catre partidele din opozitie ) ; victoria comunismului in Rusia si actiunile

intreprinse de noul sistem totalitar pentru extinderea zonei sale de influenta ; generale ( dezorganizarea tineretului , lipsa de plasament a elementului intelectual , exploatarea miscarilor studentesti de catre unii lideri politici in interes personal, orientarea unor nemultumiri sociale spre nihilism , anarhism , etc.)” (1)

Desi a fost inclus in cadrul curentului de extrema dreapta , legionarismul s-a deosebit ideologic de national socialism , fascism si de alte curente de extrema dreapta europene ce au avut reactii revizioniste fata de tratatele incheiate dupa primul razboi mondial (2).

Cu toate ca baza ideologica a principalelor actiuni legionare a fost pozitia nationalista , anticomunista si antisemita , legionarii in privinta problemei evreiesti s-au opus impamantenirii lor preconizand ca solutie extrema , nu exterminarea lor ci deportarea , militand totodata pentru mentinerea Romaniei in granitele ei naturale stabilite prin Conferinta de Pace de la Paris .(3)

Potrivit parerii doctrinarilor legionari de mai tarziu , singura miscare nationalista aparuta imediat dupa primul razboi mondial , care ar fi putut remedia situatia dezastruoasa in care se afla Romania mai ales din punct de vedere al moralitatii crestine ar fi fost L.A.N.C. ( Liga de Aparare Nationala Crestina ) condusa de profesorul A.C.Cuza.

Aceasta nu s-a putut realiza deoarece L.A.N.C. era considerata o forma de nationalism retrograda , bazata pe revendicari minore si pe metode de actiune depasite si ineficace in conformitate cu mentalitatea si posibilitatile de realizare ale lui A.C.Cuza care crease o miscare lipsita de dinamism , axata exclusiv pe ideea antisemitismului si care era incapabila de a iesi din provincialismul politic.(4)

“ Aparitia legionarismului a constituit mai mult decat o sciziune materiala in miscarea nationalista, legionarismul constituind mai degraba o ruptura ideologica de proportii si consecinte incomparabil mai profunde si mai semnificative. Miscarea legionara smulgandu-se inactivismului si inactualismului L.A.N.C.-ului si introducand , in doctrina sa anumite norme ideologice revolutionare , a transformat total conceptul spiritual al miscarii nationaliste. Pana atunci ,elementul sau esential era antisemitismul exclusivist si uneori impetuos. Prin aparitia Miscarii Legionare , acest element isi pierde valoarea primordiala. El nu mai este considerat un punct de realizare al fortelor nationaliste , ci ca un simplu punct de rezolvat intr-un program general de actiune. Corneliu Codreanu , printr-o viziune si o situatie exceptionala , si-a dat seama ca rana incurabila a Romaniei nu era atat enorma cantitate a evreilor care se incrustasera in tara , ci mai degraba dezagregarea morala care avusese loc in toate straturile sociale ale natiunii si care permitea , in indiferenta , desfasurarea neintrerupta a acestor mase alogene “ (5).

Miscarea Legionara considera ca primul lucru care trebuia infaptuit in Romania era o revolutie etica ce trebuia sa cuprinda o transformare radicala a moravurilor existente in lumea politica si administrativa si in general in toata patura oraseneasca.

Acesta tranformare era considerata necesara datorita racilelor extinse in intreaga burghezie romaneasca care au determinat ca intreaga lume politica si administrativa sa fie cuprinsa de venalitate si coruptie , de lichelism , oportunism si interese , considerandu-se disparute toate calitatile ca cinstea , dezinteresarea , simtul raspunderii , puterea de sacrificiu , credinta fata de idei ce separau umanitatea de animalitate .(6)

Pentru ca politica considerata imorala sa dea roade binefacatoare , era prevazuta crearea unui cadru moral printr-o educatie cu totul noua a viitoarelor cadre de guvernamant , Corneliu Codreanu precizand ca Garda de Fier trebuie sa fie nu numai o organizatie politica ci si o scoala morala. Considerand a imorala sa dea roade binefacatoare , era prevazuta crearea unui cadru moral printr-o educatie cu totul noua a viitoarelor cadre de guvernamant , Corneliu Codreanu precizand ca Garda de Fier trebuie sa fie nu numai o organizatie politica ci si o scoala morala. Considerand insa ca revolutia morala nu se poate face numai pe aceasta cale, legionarii socoteau necesare o serie de exemple menite sa arate ca exista dreptate: “ Fara aceasta cura severa , fara constiinta ca exista o sanctiune rapida si necrutatoare a tuturor turpitudinilor , restaurarea cadrului moral nu e posibila .Societatea citadina romanesca trebuie sa traiasca cu frica sanctiunii pentru a uita lunga epoca in care singura depravarea morala era rasplatita. De aceea cativa fosti ministri , fosti generali , fosti directori de ministere , oameni de afaceri , cei care au delapidat tezaurul romanesc vor plati cu viata si cu confiscarea averilor crimele faptuite in dauna colectivitatii nationale.(7)”

Totodata statul romanesc trebuia reformat in sens gospodaresc si nu juridic, reforma ce trebuia sa cuprinda toate ramurile organizatiei de stat incepand cu armata din cadrul careia trebuia desfiintat cu orice pret spiritul de parvenire si care trebuia inzestrata dupa toate necesitatile tehnicii moderne , urmand ca ea sa aiba un rol important in opera de educare a maselor. Administratia trebuia si ea reformata datorita birocratizarii ei pana la exces, a terorii folosita ca mijloc de presiune asupra populatiei si a regimului bacsisului considerat deplorabil din punct de vedere moral , ce era factor dezorganizator si periculos pentru fiinta nationala romaneasca in urma coruptiei ce cuprindea politica , vama si birourile ministeriale.

“ Ei bine aceasta administratie va trebui civilizata , epurata , simplificata , decongestionata modernizata. O reducere a tuturor organelor birocratice , o eliminare a functionarilor inutili si incapabili, un sistem de sanctiuni severe si o epurare a cadrelor , iata reformele care ne trebuiesc “.(8)

Aparatul de justitie trebuia transformat dintr-unul greoi, complicat , inabordabil , intr-unul modernizat si simplificat , capabil sa faca fata problemelor nationale , economice si sociale.

Pentru a se rupe total de lumea veche si pentru a renaste poporul roman nu mai putea fi condus de catre vechii oameni , dupa aceleasi legi. El trebuia condus de o elita.

In conceptia legionara poporul nu se conducea dupa vointa lui prin democratie sau prin vointa unei singure persoane prin dictatura , ci dupa legile naturale de viata si de moarte. Multimea era considerata incapabila de a intelege cele mai marunte lucruri necesare vietii ei , sau de a se conduce ea insasi prin democratie , fiind astfel imposibil ca ea sa poata distinge legile vietii necesare natiunii , pentru aceasta fiind nevoie de oameni specializati.

“ Daca pentru a face cineva paine trebuie sa fie cineva specializat , daca pentru a face ghete , pluguri , pentru a face agricultura , pentru a conduce un tramvai , trebuie specializare, pentru cea mai grea conducere , aceea a unei natiuni , nu trebuie specializare? Nu trebuiesc anumite insusiri?

Concluzia : un popor nu se conduce prin el insusi, ci prin elita lui. Adica prin acea categorie de oameni nascuti din sanul sau cu anumite aptitudini si specialitati.

Dupa cum albinele isi cresc regina , tot asa un popor trebuie sa-si creasca elita lui. La fel multimea in nevoile ei, apeleaza la elita ei , la inteleptii statului.” (9)

Multimea nu putea sa aleaga elita deoarece ea era capricioasa , schimbatoare , dand dovada de propria greseala , ratacire si incapacitate , criteriul ei de alegere fiind:” sa mai incercam si pe altii “(10). Multimea era considerata incapabila de a gasi adevaratul conducator , deoarece sistemul democratic insusi era considerat incapabil de acest lucru , un numar de voturi in plus sau un minus neputand stabili conducatorul care nu depindea nici de majoritate , nici de minoritate , ci depindea de oamenii ce urmau sa fie alesi , pe care multimea nu avea cum sa-i cunoasca. Astfel sistemul democratic gresea prin principiul electiunii care nu putea distinge elita in cadrul unei natii.

“ Deci nu numai ca democratia inlatura elita nationala , dar o inlocuieste cu ce este mai rau in mijlocul natiei. Democratia va alege: Pe oameni fara nici un fel de scrupul , deci fara morala, pe cei care vor plati mai bine , deci pe cei cu mai multa putere de coruptie. Pe scamatori , sarlatani, demagogi care vor iesi mai bine la concursul de scamatorie, sarlatanie,demagogie din timpul perioadei electorale. Printre ei se vor strecura si cativa oameni de treaba , oameni politici chiar de buna credinta. Vor fi sclavii celor dintai.

Adevarata elita a unei natii va fi infranta , inlaturata , pentru ca va refuza sa concureze pe aceasta tema. Ea se va retrage si va sta ascunsa. “ (11)

Elita aleasa prin vot democratic forma o elita de “ romano-jidani “care urma sa conduca la desfiintare statul roman, ea avand la baza nu iubire de tara sau jertfa ci satisfacerea interesului personal , mita , traficul de influenta, hotia , lasitatea , etc .

Adevarata elita trebuia sa aiba la baza principiul selectiunii sociale, adica selectia naturala din cadrul natiunii, fiecare trebuind sa se ridice prin calitatile lui proprii , fiind respins principiul ereditar considerandu-se ca acesta a dat nastere democratiei.

Elita noua trebuia selectionata de catre elita precedenta, consacrarea urmand a o face seful elitei , in cazul in care nu exista o elita mai veche care sa poata fixa pe a doua , aceasta urmand sa se nasca din razboiul cu elita degenerata. Astfel o elita trebuia sa se intemeieze pe :

“ a) Curatenia sufleteasca ;

b) Capacitatea de munca si creatie ;

c) Vitejie ;

d) Viata aspra si razboirea permanenta cu greutatile aflate in calea neamului ;

e) Saracia, adica renuntarea voluntara de a acumula averi ;

f) Credinta in Dumnezeu ;

g) Dragostea .“ (12)

Rolul unei elite era:

De a conduce o natiune dupa legile vietii , legile unui neam ;

De a-si lasa o elita mostenitoare bazata nu pe principiul ereditatii, ci pe acela al selectiunii, caci ea cunoaste legile vietii si poate judeca

intrucat persoanele se conformeaza prin aptitudini si stiinta acestor legi.”(13)

Datorita faptului ca nici gradul de instructie sau titlurile universitare nu erau de ajuns ca sa ridice pe posesorii lor la gradul de elita , aceasta era considerata ca o proiectie in sens vertical care strabate neamul in adancime trecand prin toate straturile si substraturile lui. Elita nationala devenea astfel axa energetica a neamului ce era constituita prin concursul tuturor categoriilor sociale, a tuturor indivizilor indiferent de clasa sociala careia ii apartineau .

Din randul elitei puteau astfel sa faca parte descendenti ai unor mari familii alaturi de plugari si muncitori , intelectuali de renume si oameni cu mai putine cunostinte , precum si oameni cu stare alaturi de saraci.(14)

Ideea fundamentala a doctrinei legionare era crearea unui om nou in mijlocul colectivitatii romanesti , care sa constituie punctul de plecare al unei mari transformari spirituale in viata neamului romanesc. Acesta inzestrat cu calitati de erou urma sa trezeasca energiile amortite ale neamului, sa-l ridice din starea de mizerie si sa-l indrepte pe caile indicate de marirea si onoarea nationala.

“ Potrivit gandurilor ce le exprima Corneliu Codreanu , adevarata lupta a Miscarii Legionare nu se desfasoara in sfera rivalitatilor politice , ci se poarta inlauntrul sufletului omenesc. Realizarea obiectivelor politice ale miscarii nu este posibila decat in masura in care omul nou invinge pe cel vechi in fiecare dintre noi si astfel iluminarea ce s-a produs in sufletul nostru se extinde in toate ramurile vietii nationale.” (15)

Corneliu Codreanu precizeaza ca Miscarea Legionara s-a nascut fara program politic , aceasta fiind deosebirea fundamentala intre legionari si celelalte partide.

“ Tara aceasta piere din lipsa de oameni , nu din lipsa de programe. Acesta este parerea noastra . Ca deci, nu programe trebuie sa creiem ci oameni , oameni noi. Pentru ca asa cum sunt astazi oamenii crescuti de politicianism si infectati de influenta iudaica vor compromite cele mai bune programe.”(16)

In viziunea lui Corneliu Codreanu , legionarul trebuia sa fie un om in care sa fie dezvoltate pana la maxim toate posibilitatile de marire omeneasca ce fusesera sadite de catre Dumnezeu in sufletul neamului romanesc.

Acest om nou care era legionarul , trebuia sa fie un erou ce trebuia sa reprezinte tot ce-si putea imagina mintea omeneasca , mai frumos ca suflet , tot ceea ce putea da rasa romaneasca mai mandru , mai inalt , mai drept , mai puternic , mai intelept , mai curat , mai muncitor. Pentru realizarea acestui scop Legiunea trebuia sa creeze un mediu moral ce trebuia izolat de restul lumii prin intarituri sufletesti si in cadrul caruia urma sa se nasca si sa creasca omul erou. Dupa ce legionarul era crescut intr-un astfel de mediu , el urma sa fie trimis in mijlocul lumii pentru a invata sa traiasca , sa lupte , sa sufere , sa se jertfeasca , sa faca totul pentru a se depasi pe el insusi. El urma sa creeze acelasi mediu oriunde s-ar fi aflat si sa faca noi legionari.

“ De aceea piatra unghiulara de la care porneste Legiunea este omul, nu programul politic, Reforma omului , nu reforma programelor politice. Legiunea Arhanghelul Mihail , va fi prin urmare , mai mult o scoala si o oaste decat un partid politic.

Poporul roman in aceste zile ale lui, nu are nevoie de un mare om politic, asa cum gresit se crede, ci de un mare educator si conducator, care sa biruiasca puterile raului , si sa zdrobeasca tagma celor rai. Pentru aceasta insa, el va trebui sa biruiasca mai intai raul din el si din ai lui.

Din aceasta scoala legionara va trebui sa iasa un om nou, un om cu calitati de erou. Un urias in mijlocul istoriei noastre , care sa lupte si sa biruiasca impotriva tuturor dusmanilor patriei, lupta sa si biruinta sa trebuind sa se prelungeasca si dincolo asupra inamicilor nevazuti , asupra puterilor raului.” (17)

Pentru a desavarsi transformarea sa interioara si pentru a atinge telul acela de purificare spirituala ce reprezenta calea catre omul nou, legionarul trebuia sa faca fata unor probe ce ii erau impuse din exterior la un moment dat , ce diferea la fiecare membru si in fata carora legionarii trebuiau sa urmeze calea credintei, a onoarei si a curajului. In timpul fiecarei probe legionarul trebuia sa se confrunte cu slabiciunile umane care aduceau atingere vointei sale , el suferind chinuri interioare manifestate prin indoieli, teama , plans, disperare , etc.

Probele rezervate legionarului sunt considerate din punct de vedere ideologic hrana sa curenta , el cunoscandu-le si astepandu-le , creaznd ca transformarea sa spirituala nu poate avea loc decat trecand prin purificarea jertfei si a suferintei. Conform doctrinei legionare probele aduc odata cu ele insele un surplus de vointa si de credinta pentru un legionar, aceasta experienta insemnand botezul suferintelor pentru victoria perceptelor pe care el vrea sa le imprime.

“ Aceasta este ocazia in care face cunostinta cu el insusi. El este obligat sa i-a decizii si sa se arate la inaltimea evenimentelor. In toate circumstantele vietii sale il asteapta amenintari si pericole multiple. Si ca membru al unei organizatii nationaliste , el trebuie sa suporte desfasurarea urii , a violentei o vointa de distrugere a celor care , stapani ai puterii politice , inteleg sa pastreze aceasta pozitie cu orice pret si impotriva tuturor.” (18)

Faptul ca a trecut probele legionare , nu puteau sa-l consacre pe un legionar daca el nu ramanea fidel si netulburat pana la sfarsit , asa cum nu putea sa-l consacre , nici data intrarii in miscare , nici purtarea camasii verzi, sau munca sa pe un santier legionar.

Probele legionare trebuiau trecute de fiecare legionar in viata sa in calitate de membru al miscarii, acestea neavand o proba determinata de urmat, aceeasi proba putandu-se repeta de mai multe ori, acestea reprezentand un ansamblu permanent de eforturi care se puteau imbina , repeta si se puteau ivi fie separat, fie grupate.

Probele legionare au fost denumite metaforic: muntele suferintei, padurea cu fiare salbatice si mlastina deznadejdii , considerandu-se ca ele trebuiau sa apara frumos in cadrul unei doctrine ce pretindea sa modifice sufletul omenesc , toate acestea facand parte din viata legionara.

“ Viata legionara este frumoasa. Dar nu este frumoasa prin bogatie , prin viata de petreceri si lux , ci este frumoasa prin multimea primejdiilor pe care le ofera legionarului , frumoasa prin nobila camaraderie care leaga pe toti legionarii din toata tara intr-o sfanta fratie de lupta , inaltator de frumoasa prin neplecata , prin barbateasca atitudine in fata suferintei. Atunci cand cineva intra in organizatia legionara , trebuie sa cunoasca mai dinainte viata ce-l asteapta , drumul pe care-l va strabate. Drumul acesta trece prin muntele suferintei , apoi prin padurea cu fiare salbatice si prin mlastina deznadejdii.”(19)

Primul obstacol pe care un legionar il intalnea in viata sa era un munte infinit considerat asa deoarece amenintarile erau prezente la fiecare pas si foarte stancos pentru ca pericolul era palpabil si dureros. Simbolismul acestui munte era reprezentat de greutatile cotidiene cu care se confrunta legionarul abia intrat in organizatie , ele devenind mai grele si mai dureroase pe masura ce legionarul avansa tot mai mult in cadrul miscarii .

Aceasta lupta pentru cucerirea muntelui trecea prin paliere de suferinte si privatiuni de incertitudini si renuntari determinate de hartuielile , disputele si amenintarile cu care legionarul se intalnea la locul de munca , in cadrul familiei sau in raporturile cu prietenii care nu ii intelegeau atitudinea. Astfel iata cum se prezenta simbolismul muntelui suferintei pe care un legionar trebuia sa-l parcurga de la intrarea sa in organizatie:

”a) – Renuntari continue in imediat, pentru un scop indepartat , dar superior si binefacator;

– Sangerari nemiloase in propriile sale resurse pentru a mentine la un nivel onorabil activitatea Legiunii, care nu-i promite nimic , nici in prezent , nici in viitor;

c) – Viata incerta in mijlocul amenintarilor de toate ordinele;

d) – Activitatea sustinuta pentru a servi organizatia cat mai mult posibil;

e) – Prezenta neconditionata in lupta de fiecare moment , prezenta anonima , obscura , dar tenace si loiala;

f) – Efort permanent pentru a se incadra in normele miscarii si a se ameliora in gandire si in acte;

g) – Vointa de a invinge teama , oboseala, incertitudinea , orgoliul , egoismul, toate aceste capcane care presara panta apasatorului munte de suferinta”(20)

Conform doctrinei , atunci cand legionarul incepe sa urce muntele , el i-a pe umerii lui “ jugul lui Hristos “ , parcurgand usor drumul de inceput. Pe masura ce el inainteaza suferinta lui devine tot mai mare , iar oboseala incepe sa-l cuprinda.

“ Atunci un duh necurat , strecurat printre legionarii care urca , arunca pentru prima data intrebarea : Oare n-ar fi mai bine sa ne intoarcem inapoi? Cararea legionara pe care am apucat incepe sa fie grea si muntele e lung si inalt de nu-i mai vedem sfarsitul. Dar legionarul nu il asculta , merge inainte si urca cu greu. De la un timp urcand mereu pe muntele nesfarsit, incepe sa oboseasca , pare ca puterile incep sa-l parasesca. Norocul lui ca intalneste un izvor limpede ca inima unui prieten. Se racoreste , se spala pe ochi , rasufla putin si apoi o i-a in sus din nou pe muntele suferintei.”(21)

Atunci cand se refera la “ jugul lui Hristos “, Corneliu Codreanu vrea sa arate legionarului ca invatatura crestina , trebuie sa-i serveasca drept ghid si incearca sa arate legionarilor ca ei sunt cruciatii unei noi ordini spirituale si sociale. Partea cea mai grea a luptei este considerata aparitia duhului viclean care incearca sa introduca in mintea legionarului o atitudine defetista reprezentata prin sugestii , comoditatea si teama in fata efortului , frica de a-si infrunta destinul , etc. Pentru ca cineva sa devina legionar, el trebuia sa mearga din oboseala in oboseala si din suferinta in suferinta , acestea fiind menite de a-l cali , iar pentru a nu cadea de oboseala , el se putea odihni si relua lupta alaturi de un legionar mai puternic , acesta fiind izvorul limpede. Oboseala reprezinta panica de care este cuprins legionarul la vederea dificultatilor care se inmultesc atunci cand el ajunge la jumatatea urcusului de unde incepe muntele fara iarba si apa format numai din piatra si stanca. Aceasta noua parte a drumului determina inmultirea dificultatilor si-l face pe legionar sa constientizeze care este adevaratul izvor care-l poate ajuta sa mearga mai departe si anume credinta.

“ Pe stanca goala, el urca mereu cu nesfarsita credinta. Acum e obosit. Cade. Isi juleste mainile si genunchii lui, pentru prima data vede sangele curgand. Se inalta ca un viteaz si porneste din nou. Mai are putin. Dar stanca a devenit dreapta si colturoasa, ii curge sange din piept si se prelinge pe stanca neinduratoare: Oare n-ar fi mai bine sa se intoarca inapoi? Se aude din nou glasul duhului necurat. Pare ca ramane pe ganduri. Dar deodata aude un glas strigand din adancul miilor de veacuri: Inainte copii! Nu va lasati! Un ultim efort. Si fruntea de viteaz ajunge la creasta invingatoare pe varful muntelui suferintei cu sufletul crestin si romanesc plin de fericire si bucurie.”(22)

Gasirea adevaratului izvor reprezentat de credinta explica conduita legionara aratand la Legiunea este o organizatie politico-sociala structurata religios , avand ca principiu recurgere la rugaciune si la apelul fortelor divine in momentele considerate cruciale, legionarii fiind convinsi ca exista un plan de viata superior si supranatural crezand ca e de datoria lor a se gasi in armonie cu el si de a-l chema in ajutor. Credinta in viziunea legionara este considerat elementul cel mai important considerandu-se ca cel care o are devine invincibil si ca nimic nu poate fortifica mai bine caracterul decat credinta care este totodata scut, forta a vietii si constiinta a sacrificiului.(23)

Prin strigatul venit din adancul miilor de ani care ii indeamna pe legionari sa mearga inainte, Corneliu Codreanu vrea sa arate solidaritatea generatiilor trecute, adica sustinerea stramosilor pentru victoria legionara. In urma urcarii muntelui suferintei se considera ca au loc doua perfectionari importante

“ a) cea a legionarului , al carui caracter calit prin suferinta , prin efort , prin priza de constiinta constanta , devine mai eroic, mai apt sa respecte demnitatea sa si a altora;

cea a omului crestin , al carui suflet, calit prin aceeasi suferinta si efort si aceeasi priza de constiinta , devine mai bun , mai comprehensiv fata de suferinta semenilor , mai constient fata de datoriile sale . “ (24)

Cea de-a doua proba legionara este constituita din sicanele , nedreptatile sau brutalitatile autoritatii ce se pot manifesta pe plan administrativ , profesional , electoral sau politienesc si este denumita padurea cu fiare salbatice. In acest conflict legionarului ii sunt puse la incercare caracterul , forta spirituala , rezistenta fizica sau morala deoarece el urmeaza sa fie haituit , acuzat , calomniat , maltratat si condamnat.

“ Dupa muntele suferintei , aceasta este a doua cale prin care trebuie sa treaca legionarii. Cine este fricos ramane acolo la marginea padurii. Cine are inima de viteaz , intra inauntru , se lupta cu vitejie si infrunta mii de primejdii despre care s-ar putea scrie si se va scrie mai tarziu o carte intreaga. In aceasta lupta , legionarul nu fuge de pericol , nu se ascunde dupa copaci. Din contra , el apare acolo unde primejdia este mai mare. Dupa ce au strabatut padurea si au iesit cu bine o noua incercare ii asteapta.”(25)

Corneliu Codreanu ii sfatuieste pe legionari sa aiba curaj daca doresc sa parcurga aceasta proba , curaj moral si curaj fizic manifestat in fiecare clipa si in orice circumstanta. El ii indeamna pe legionari sa reziste si sa inainteze fara incetare , fara a da inapoi nici o clipa .

Curajul in sensul legionar se putea manifesta in mai multe feluri; existand curajul cuvantului sau al tacerii, al asteptarii , al rabdarii , al rezistentei morale , precum si curaj fizic.

Potrivit perceptelor miscarii , in padurea cu fiare salbatice, legionarul nu se intalnea numai cu partidele politice alcatuite din politicienii corupti ci si cu clientela lor si cu fortele stangii. Totodata legionarul mai trebuia sa dea piept cu francmasoneria finanta internationala si cu fortele oculte.

Probele legionare nu sunt considerate terminate odata cu sfarsitul acestor doua probe , cu toate ca legionarii au trecut cu bine examenele bravurii si credintei ei trebuie sa mai dobandeasca o calitate si anume acea de a nu-si pierde speranta niciodata , adica sa nu se indeparteze niciodata de la drumul lor.

“ Cararea se pierde si ei trebuie sa treaca printr-o mlastina. Aceasta se cheama mlastina deznadejdii , pentru ca acela care intra intr-insa , pentru ca sa ajunga la capatul celalalt , il apuca deznadejdea. Unii nu mai au curajul sa mai intre- incep sa se indoiasca de victorie , ca este prea departe – ca nu vor mai ajunge pana la biruinta. Asa ca multi din cei ce au strabatut prin padurea cu fiare si au urcat muntele suferintei se ineaca in aceasta mlastina a deznadejdii. Altii intra si se intorc inapoi , iar altii se ineaca acolo. Dar legionarii adevarati nu pierd nadejdea , ei strabat si aceasta ultima incercare si ajung la mal acoperiti de glorie.”(26)

In cadrul acestei probe legionarii se confruntau cu disperarea lor personala care apare in cadrul problemelor de zi cu zi , aceasta aparand ca o greseala deoarece viata legionara este consderata o lume a entuziasmului. Astfel indoiala este caracterizata prin actiunea permanenta a “ duhului viclean “ care isi continua activitatea inceputa pe muntele suferintei si care creaza starea de spirit ce alcatuieste “ mlastina disperarii “.

“ De altfel pericolul acestei mlastini este triplu:

ea poate sa se iveasca in orice moment, dintr-o lovitura cand combatantul se asteapta cel mai putin;

ea poate sa loveasca pe oricare legionar , chiar dintre cei mai experimentati si mai vechi;

ea ataca pe dinauntru , adica pe ascuns, infiltrandu-se in spiritul combatantului , sapand convingerile sale cele mai profunde; ”(27)

Pentru a putea face fata acestui triplu pericol , Corneliu Codreanu afirma ca legionarii nu-si pierd niciodata speranta , considerand ca speranta este modul cel mai curent de exprimare a credintei.(28) Credinta in izbanda miscarii era considerata cheia tuturor probelor , legionarul trebuind sa aiba rabdare si sa astepte toata viata daca este nevoie.

Dupa perceptele doctrinei legionare , probele il formeaza pe legionar intelectual , il fasoneaza spiritual si verifica treapta perfectionarii sale interne, lupta interioara pe care o duce legionarul fiind considerata scoala cea mai sigura si cea mai aspra pe care acesta o poate realiza.

“ Acolo la sfarsitul drumului greu al celor trei incercari , incepe apoi munca cea dulce, munca cea binecuvantata pentru inaltarea din temelii a Romaniei celei noi. Numai acela care a trecut cele 3 examene , adica , peste muntele suferintei , prin padurea cu fiare salbatice si prin mlastina deznadejdii este un legionar adevarat. Cine n-a trecut prin acestea, nu se poate numi legionar, desi este inscris in organizatie , are insigna si plateste cotizatia. Cine a avut abilitatea sa le ocoleasca totdeauna si , in 3-4 ani de viata legionara n-a cunoscut si n-a dat nici examenul durerii, nici examenul barbatiei si nici examenul credintei , poate fi un om abil , dar nu poate fi un legionar .” (29)

Astfel se considera ca probele legionare pregatesc sosirea unui om nou care va inlocui intr-o zi figurile decadente ale celor ce formau clientelele politice si traficantii. Acest tip de om nou urma sa fie un combatant mai bun si sa apartina elitei spirituale , el devenind mai constient de drepturile si datoriile sale care va schimba din temelii viata sa sociala si politica.

“ Sub influenta acestei educatii si sub presiunea acestor probe constante, omul asimileaza multe virtuti. Mentalitatea si comportamentul sau sunt astfel profund afectate ; proiectat inainte , catre coordonatele cele mai pure pe care le face ale sale si intelege sa le respecte , omul astfel modificat este un om nou, un homo legionaris .“ (30)

Neamurile ca si indivizii in acceptia legionara descindeau din lumea supranaturala , principiul datator de viata al lui fiind cel spiritual , ele fiind inzestrate de Dumnezeu cu un suflet colectiv, personalitatea lor nefiind decat o manifestare a acestui suflet intr-o forma perceptibila .(31)

Corneliu Codreanu considera neamul romanesc ca fiind alcatuit din toti romanii vii si morti care au trait de la inceputul istoriei pe acest pamant si care vor mai trai in viitor , potrivit lui un popor ajungand la constiinta de sine , atunci cand a inteles aceste lucruri. Un neam urma sa straluceasca mai puternic in lume cu cat energia lui spirituala care venea de la Dumnezeu era reprezentata in tot ceea ce neamul intreprindea in slujba legilor dumnezeiesti pentru a indeplini planurile divinitatii. Corneliu Codreanu credea ca neamului romanesc Dumnezeu i-a dat o misiune si i-a hotarat un destin istoric , generatia lui fiind obligata sa mearga pe linia acestui destin si sa apere patrimoniul de care dispune neamul.

“ Neamul are:

Un patrimoniu fizic, biologic: carnea si sangele;

Un patrimoniu material : pamantul tarii si bogatiile;

Un patrimoniu spiritual care cuprinde:

Conceptia lui despre Dumnezeu , lume si viata. Aceasta conceptia formeaza un domeniu , o proprietate spirituala. Frontierele acestui domeniu sunt fixate pe marginile stralucirii conceptiei lui. Exista o tara a spiritului national. Tara viziunilor lui, obtinute prin revelatie si prin propria sfortare;

Onoarea lui ce straluceste in masura in care neamul s-a putut conforma , in existenta sa istorica, normelor istorice izvorate din conceptia lui despre Dumnezeu , lume si viata;

Cultura lui : rodul vietii lui , nascut din propriile sfortari in domeniul gandirii si artei. Aceasta cultura nu este internationala. Ea este expresia geniului national, a sangelui. Cultura este internationala ca stralucire, dar nationala ca origine.”(32)

Patrimoniul biologic era reprezentat de constitutia fizica a indivizilor ce alcatuiau un popor , acestia fiind uniti prin trasaturile fizice comune , aceste caracteristici netrebuind confundate cu rasa. Rasele erau considerate o varietate a spetei umane fiind determinate de elementul de mediu si hrana , un popor trebuind sa utilizeze materialul sau biologic ce-i sta la dispozitie conform impulsurilor sale interioare , formula lui biologica reprezentand expresia formulei sufletesti.

Aceasta formula sufleteasca a fiecarui popor era determinata de zbuciumul lui , la care a fost supus in decursul istoriei care a dat nastere unei infatisari exterioare aparte .(33)

Se considera ca exista trei posibilitati ca un neam sa devieze de la linia lui istorica. Prima posibilitate era atunci cand un popor cadea in greseala de a confunda telul ideal al istoriei lui cu destinul sau national. Cea de-a doua posibilitate era atunci cand un popor se substituia conceptiei lui de viata care e de natura spirituala , cu teluri politice nerezonabile , cu misiuni istorice expansioniste ce tindeau la subjugarea altor popoare si la crearea de imperii. Ce-a de-a treia era atunci cand un popor considera conceptia lui de viata ca pe o ideologie perfect rotunjita , ca pe o achizitie definitiv incheiata.(34)

Neamul era considerat ca o entitate care isi prelungeste viata si dincolo de mormant , neamurile alcatuind realitati si in lumea cealalta nu numai pe pamant. Neamurile urmau conform doctrinei legionare sa invie impreuna cu toti domnitorii lor si sa-si ocupe locul in fata lui Dumnezeu, acesta fiind considerat momentul cel mai inaltator.

“ Telul final nu este viata. Ci Invierea. Invierea neamurilor in numele Mantuitorului Isus Hristos. Creatia, cultura, nu-i decat un mijloc , nu un scop cum s-a crezut pentru a obtine aceasta inviere. Este rodul talentului pe care Dumnezeu l-a sadit in neamul nostru si de care trebuie sa raspundem”.(35)

Corneliu Codreanu era de parere ca cea mai buna forma de conducere a unui stat este monarhia , el respingand republica. El considera ca un monarh trebuie sa urmeze linia neamului, el fiind mare si bun in masura in care urma aceasta linie si mic si rau atunci cand se indeparta de la ea. Un monarh rau putea urma linia intereselor personale, a unei clase , a unui grup sau niste interese straine.

“ In istorie s-au vazut monarhi buni ,foarte buni , slabi sau rai. Unii s-au bucurat de onoruri si dragostea popoarelor pana la sfarsitul vietii , altora li s-a taiat capul. N-au fost deci toti monarhii buni. Monarhia insa a fost totdeauna buna. Nu trebuie sa se confunde omul cu institutia tragandu-se concluzii false.”(36)

Legiunea Arhanghelul Mihail se declara organizatie nationala crestina si monarhica in conformitate cu intrega traditie a poporului roman, ea urmand sa lupte pentru pastrarea situatiei dobandita de Romania dupa primul razboi mondial si pentru dreptul intaietatii si suprematiei elementului romanesc.(37) Conform principiilor legionare criteriul in virtutea caruia un stat putea lua masuri restrictive contra unei minoritati nu putea fi in nici un caz aversiunea de rasa sau cea religioasa. Aceste masuri restrictive urmau sa fie luate in cazul in care o minoritate reprezenta un pericol pentru viata natiunii dominante.

Minoritatea in conceptia legionara trebuia sa fie supusa majoritatii , drepturile acordate minoritatilor netrebuind sa duca la punerea in dificultate a majoritatii.

Dintre toate minoritatile care locuiau in Romania , singura care era considerata ca reprezentand un pericol pentru statul roman era cea evreiasca, ca urmare legionarii propuneau o politica nationala de aparare contra minoritatilor. Celelalte minoritati care erau dispersate in toate clasele sociale si care nu aveau tendinte dominatoare asupra populatiei romanesti nu erau considerate un pericol , mai ales ca ele aveau tendinte de emigrare catre statul lor de origine.

Maghiarii, bulgarii si ucrainienii trebuiau sa fie dislocati prin colonizari sistematice de elemente romanesti, urmand sa fie desfiintate favoritismele de care se bucurau minoritarii din partea autoritatilor. Granitele trebuiau sa fie intarite prin masarea de elemente romanesti.

Era prevazuta si o politica de romanizare a oraselor , lucratorii , tehnicienii si oamenii de afaceri straini urmand sa fie indepartati si inlocuiti cu romani. Se preconiza totodata o politica de favorizare a taranilor, pentru patrunderea lor in orase prin acordarea de credite.(38)

Minoritatea germana era primita cu cea mai mare simpatie , considerandu-se ca este cea mai loiala statului roman, dar dupa ce aceasta s-a indreptat catre national-socialism , Ion Mota a declarat ca se vor lua masuri si impotriva ei in cazul in care aceasta va desfasura actiuni contare intereselor nationale romanesti.(39)

Astfel in Romania puteau trai straini veniti de peste hotare , dar numai cu drepturile si datoriile de oaspeti, ei putand sta aici atata timp cat nu impiedicau dezvoltarea poporului roman. Miscarea Legionara respingea principiul democratic al cetateanului , ea conditionand statutul de cetatean cu apartenenta la nationalitatea romana.(40)

Cea mai grava problema cu care se confrunta Romania era considerata problema semita. Ea era reprezentata sub patru aspecte: invazie in provinciile romanesti Maramures, Bucovina si Basarabia, invazie in orase , stapanirea vietii economice si invazia in profesiunile libere.

Potrivit lui Corneliu Codreanu orice numar de evrei s-ar fi aflat in Romania, poporul roman s-ar fi gasit in pericol de moarte

“ Pentru ca nu intereseaza numai numarul in sine ci si calitatea celor care ii reprezinta si mai intereseaza pozitiile pe care le ocupa evreii in structura functionala a unui stat ori in viata sub toate formele unei natiuni.”(41)

Planurile evreiesti urmareau dupa parerea legionarilor acapararea comertului mic si a industriei mici romanesti, distrugerea clasei de mijloc , care se spunea ca avea un dublu contact , in jos cu clasa taraneasca , iar in sus prin cultura cu clasa conducatoare.

Atacul evreisc asupra clasei mijlocii , urmarea:

“ a) Naruirea clasei conducatoare ( aceasta clasa conducatoare va termina prin a se prabusi );

b) Imposibilitatea facerii ei;

c) Zapacirea si indobitocirea , infrangerea si robirea clasei taranesti.”(42)

Evreii nu erau considerati ca niste oameni nenorociti ajunsi aici din intamplare. Toti evreii din lume erau considerati o comunitate ce era legata prin sange si prin religia talmudica . Ei aveau la baza Cahalul sau comunitatea evreiasca ce era condusa dupa niste legi foarte severe dispunand de planuri si de conducatori.

“ Aici in acest Cahal marunt , de targ sau de oras , se fac toate planurile cum sa capteze pe oamenii politici locali , cum sa capteze autoritatile; cum sa se strecoare in diverse a cuceri cercuri , unde ar fi interesati , ca de pilda printre magistrati , ofiteri, functionari superiori , ce planuri sa intrebuinteze pentru cutare ramura a comertului din mainile unui roman ; cum ar putea rapune pe un antisemit local; cum ar putea distruge pe un reprezentant corect al unei autoritati care s-ar opune intereselor iudaice; ce planuri sa aplice cand, stoarsa populatia se revolta si izbucneste in miscari antisemite.”(43)

Dupa Corneliu Codreanu evreii intrebuintau patru sisteme pentru a-si putea pune planurile in aplicare. Primul sistem era intrebuintat pentru captarea oamenilor politici locali. Aceasta se putea realiza prin cadouri, servicii personale , finantarea organizatiei politice, tipariri de manifeste, iar daca in localiatea respectiva se aflau mai multi bancheri evrei, acestia se imparteau la toate partidele politice .(44)

Al doilea sistem era intrebuintat pentru captarea autoritatilor. Pentru aceasta se folosea mituirea politistilor, evreii oferindu-le o suma de bani pentru a fi in serviciul lor, santajandu-i in cazul in care acestia nu erau loiali.Aceasta subordonare se putea face si prin utilizarea slabiciunilor omenesti, fiind vizati betivii , afemeiatii si cei violenti.

“ Daca nu vei avea aceste defecte atunci vor intrebuinta minciuna, calomnia,la ureche sau prin presa, para fata de sefi. In targurile si orasele invadate de jidani, nu exista autoritate decat in stare de mituire, in stare de santaj, sau in stare de distrugere .”(45)

Cel de-al treilea sistem era folosit de catre evrei pentru a se strecura in diferite cercuri sau in jurul oamenilor de frunte fiind folosite: slugarnicia , consiliile de administratie , seviciile personale josnice si lingusirile. In cele din urma planurile evreiesti urmareau distrugerea comerciantilor romani prin incadarearea lor de comercinati evrei si prin vanzarea marfurilor sub pretul de cost.

Codreanu credea ca Romania este victima unui complot international considerand ca masele evreiesti sunt impinse intentionat spre Romania. Conform acestui plan se urmarea crearea unei noi Palestine pe o portiune de pamant ce pleca de la Marea Baltica si cuprindea o parte din Polonia si Cehoslovacia , jumatate din Romania pana la Marea Neagra pentru a avea legatura cu Palestina. (46) El credea ca pentru supunerea totala a poporului roman evreii creasera un plan unic care era cu adevarat diabolic.

“ 1 – Vor cauta sa rupa legaturile sufletesti ale neamului cu cerul si cu pamantul. Pentru ruperea legaturilor cu cerul , vor intrebunita imprastierea pe scara intinsa , a teroriilor ateiste , pentru a face din poporul roman, sau macar din conducatorii lui , un popr despartit de Dumnezeu si de mortii lui , pentru al omori nu cu sabia , ci taindu-i radacinile de viata spirituala.

Pentru ruperea legaturilor cu pamantul izvorul material de existenta al unui neam , vor ataca nationalismul ca o idee invechita si tot ce se leaga de ideea de patrie si de pamant , pentru ca sa rupa firul iubirii care uneste poporul roman cu brazda lui.

2 – Pentru ca aceasta sa reuseasca , vor cauta sa puna mana pe presa.

3 – Vor intrebuinta orice prilej pentru ca in tabara poporului roman sa fie dezbinare, neintelegeri , cearta , si daca e posibil chiar il vor imparti in mai multe tabere care sa se lupte intre ele.

4 – Vor cauta sa acapareze cat mai mult mijloacele de existenta ale romanilor.

5 – Ii vor indemna sistematic pe calea desfraului , nimicindu-le familia si puterea morala.

6 – Ii vor otravi si ameti cu tot felul de bauturi si otravuri .” (47)

Evreii erau considerati o natiune parazitara a carei coeziune profunda era mentinuta prin religia sa exclusivista , natiunea evreiasca nesimtind nici o legatura profunda si stabila cu pamantul si popoarele in mijlocul caruia traiau. Ei erau considerati profund imbibati de mentalitatea mesianica si de convingerea ca erau “ poporul ales “ nevazand in celelalte natiuni decat masa de oameni gata pentru a fi exploatata.(48)

“ Noi nu suntem antisemiti pentru faptul ca locurile noastre sunt ocupate de altii , si pentru aceasta , dar nu este principalul motiv.

In corpul viu al unei natii se introduce alt corp , care vine sa falsifice sensul lui , sa falsifice sensul dezvoltarii in viata morala si sa falsifice sensul culturii in viata spirituala .”(49)

Pentru rezolvarea problemei evreiesti , legionarii au propus cateva masuri pe care ei le considerau necesare:

“ a ) Ridicarea drepturilor politice tuturor jidanilor cu inlaturarea categorica a amestecului lor in conducerea destinelor poporului roman.

Expulzarea celor intrati dupa 1914 .

Aplicarea lui Numerus Clausus in scoli si in profesiunile libere .

Crearea clasei de mijloc a comercinatilor si industriasilor prin ajutorul legal al statului si incurajarea energiilor romanesti capabile .

e) Stabilirea rapoartelor internationale necesare in vederea rezolvarii juste si echitabile a problemei jidovesti in virtutea unei lozinci noi: fiecare natie pe pamtantul ei .”(50)

Antisemitismul promovat de catre Miscarea Legionara nu a fost in viziunea doctrinarilor sai decat o atitudine de aparare a natiunii romane , amenintata in profunzime de catre o enorma masa alogena care era socotita elementul periculos al epocii. In conceptia legionara nu se ataca o rasa, o natiune , o comunitate sau o religie ci o mentalitate eronata si periculoasa pentru viitorul natiunii romane. (51)

Miscarea Legionara considera ca pentru a impedica planurile evreilor de aservire a tarii contra lor trebuiau folosite propriile lor arme, si sa fie loviti in domeniul finantelor si al comertului. Legionarii credeau ca epoca clasica a cuzismului , dominata de catre huliganismul obisnuit trecuse si ca ei au adoptat o tactica noua mult mai eficienta de a redestepta spiritul romanesc:

” – mai intai se recunostea public puterea materiala evreimii , influenta zdrobitoare pe care ea o exercita asupra claselor diriguitoare romanesti , prin coruptie , masonerie , mariaje si santaje;

pe urma se recunostea deschis slabiciunea organizatiei existente pentru a combate , aceasta forta bogata , nemiloasa , sustinuta de puterea iudaca internationala . Metodele clasice , usor de ruinat de catre propaganda semitica fusesera un fiasco;

in fine se marturisea ca a urma linia traditionala pentru combatrea puterii iudaice , incrustata in societatea romana, constituia o autocondamnare la sclavie perpetua;

Tot ceea ce se facuse pana acum in acest domeniu semana cu omul care era neputincios in fata unei forte zdrobitoare si disperat de a nu putea rupe aceasta stare de lucruri isi striga suferinta , injura , blesteama , dar continua sa suporte loviturile sortii.” (52)

Evreii au mai fost priviti de catre legionari si ca niste posibili agenti ai comunismului deoarece marea majoritate a comunistilor din Romania apartineau evreilor, ei fiind acuzati ca doresc transformarea Romaniei in colonie a U.R.S.S.(53)

“ Sa trecem in Basarabia. Aici jidanii sunt multi si mai provocatori. Aici ca si in celelate targuri basarabene, jidanimea e comunista, dar nu din iubirea de oameni , ci numai din ura pentru statul roman pe care numai prin triumful comunismului , l-ar putea vedea doborat la pamant si pus sub calcaiul totalei stapaniri jidanesti. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a stapani si exploata popoarele crestine in virtutea teoriei poporului ales care sta la baza religiei jidanesti.”(54)

In textele doctrinarilor legionari nu exista nici o referire expresa privitoare la exterminarea factorului etnic evreiesc sau aplicarea unei “ solutii finale “ in Romania.

Pentru realizarea unui om nou capabil de a sta gata de lupta si de jertfa pentru tara lui in orice clipa , legionarul trebuia sa socoteasca valorile umane tranzitorii si relative acordand caracterul de permanenta si absolut numai celor care transcend omenescul. Era sustinut punctul de vedere al spiritualitatii crestine conform caruia viata este o realitate tranzitorie , ea fiind creatia lui Dumnezeu care ne depaseste si ne comanda.

Conceptia legionara de viata era socotita eroica pe toate planurile , toate actele legionare avand o valoare intrinseca , un scop in sine fiind produse ale unui nou tip de psihologie si determinand o noua forma de viata.

“ Atitudinea legionara in fata vietii nu poate fi insa contemplativa si pasiva intrucat ea este o integrare in practica crestinismului care comanda tocmai trairea ei. Legionarul nu neaga existenta elementului materiei , dar refuza de a-i recunoaste unicitatea sau caracterul de determinanta in sens marxist.”(55)

Viata era in conceptia legioanara o materializare temporara a spiritului, dar datorita procedeului imperfect de realizare ea avea un sens permanent de lupta , fata de care legionarul nu putea avea decat o atitudine eroica.

Aceasta atitudine eroica trebuia sa transforme legionarul intr-un razboinic care infrunta moartea, care moare sau invinge.

Daca legionarul nu avea un dusman in fata lui , atunci dusmanul trebuia cautat in el insusi , in slabiciunile lui , in scaderea lui.

Legionarul trebuia sa devina un erou socio-spiritual care sa fie purtatorul unei ere noi , al unei mari meniri , adica sa determine un curent spiritual in societate de o mare moralitate si de o adanca prefacere sufleteasca.(56)

Acesta urma sa fie un erou al muncii constructive care sa se lupte cu cele mai mari lipsuri si greutati fara a sovai sau plange.

“ Eroul acesta sa fie dezinteresat. A doua zi dupa desavarsirea victoriei visate sa dea totul natiunii sale , sa nu opresca nimic pentru sine , decat multumirea sufleteasca de a-si spune in gand : eu am facut aceasta. Numai rasplata morala simtita.

Dar pentru crearea acestui tip de erou nitscheain este nevoie de o scoala spirituala , o scoala a caracterului. Acesta este Legiunea Arhanghelul Mihail. Aceasta este menirea sa de la infiintare.”(57)

Aceasta transformare radicala era considerata necesara deoarece in lume avea loc o mare prefacere sociala fiind necesara inlocuirea formelor vechi. Vinovati erau socotiti “ batranii “ care tineau Romania pe loc incapatanandu-se sa pastreze vechiul plan de valori liberal-democrtate.

Legionarii credeau in valoarea etica a fortei , ei urmarind sa inlocuiasca statul de drept care permitea jocul liber al egoismului cu statul de fapt care avea sa fie cladit pe legalitatea moralitatii in cadrul caruia nu aveau sa-si gaseaca armonizari si justificari decat interesele colectivitatii nationale.(58)

Statul demo-liberal urma sa fie inlaturat cu dispret , iar in locul lui sa fie proclamat un stat fundamentat pe principiul autoritatii morale care sa realizeze maxima dezvoltare a natiunii romane. Pentru ca acest lucru sa fie posibil urmau sa fie inlaturate filantropia sociala, tinctura mieroasa a nationalismului ieftin si toleranta sentimentala , urmand sa fie inlocuite cu intransigenta , incredere nezdruncinata in virtutile dintai ale omului si munca plina de continut.

Legionarii considerau ca tara trecea prin niste clipe cruciale , pentru existenta ei , si ca ea nu avea nevoie de “ intelectuali rahitici “ ci de oameni tragici si sintetici , oameni care sa aiba o singura ideologie , si anume fapta.(59)

“ Misiunea noastra ? Este sa cucerim independenta politica si sa asiguram dezvoltarea economica si politica neamului nostru. Programul nostru? Voim sa schimbam din temelie totul. Inoirea totala a tarii. Pe ruinele statului vechi, bolnav, trebuie sa se inalte structura puternica a statului nou. Romania noua. Romania moderna. Aceasta Romanie nu poate fi cucerita si realizata de nimeni in afara de noi.In fiecare din noi traieste un viteaz. Avantul nostru nu poate fi invins.”(60)

Moartea reprezenta in opinia legionara impacarea , pacificarea, identificarea individului cu cosmosul , realizandu-se totodata o beatificare in sens metafizic.(61) Moartea mai reprezenta in viziunea legionara o implinire a destinului , ea fiind socotita ca o nunta .

“ Legionarul iubeste moartea , caci sangele lui va servi la plamadirea cimentului Romaniei legionare .”(62)

Astfel moartea fiind privita , legionarii nu precupeteau nici un efort in lupta pentru idealurile lor, moartea fiind privita ca o bucurie , socotindu-se ca cine renunta la mormant renunta si la inviere.

“ Legionarii cand sunt opriti se impotrivesc , cand sunt amenintati ameninta , cand sunt loviti lovesc. Pentru ca au dreptul.

Nu mai exista lege care sa-i sanctioneze pentru ca legea a fost calcata. Si atunci cand nu mai exista starea de legalitate incepe dreptul pumnului, dreptul celui mai tare. Legionarii sunt cei mai curajosi. Pentru ca lupta pentru o credinta. Pentru ca stiu cu totii ca trebuie sa fie gata orsicand de jertfa. Nu se tem nici de amenintari , nici de loviturile cu paturile de arme , nici chiar de gloante.

Nu se tem decat de rusinea de a da inapoi si de a fugi de la lupta.”(63)

Legionarii l-au considerat pe Mihai Eminescu un precursor al lor , spunandu-se ca Eminescu a dorit o Romanie in cadrul careia elementul etnic autohton sa aiba o pozitie sociala si economica conducatoare , iar prin nationalismul promovat si prin radicalitatea si consecventa sa el anticipa coordonatele miscarii legionare. Aceste consideratii au fost cuprinse de catre Constantin Papanace , in brosura sa aparuta in 1950 la Roma.(64)

Corneliu Zelea Codreanu era conducatorul de necontestat al Legiunii Arhanghelul Mihail , el primind supranumele de capitan.

El era considerat un mare creator , un erou pus mereu pe fapte vitejesti. El era considerat un om cu o capacitate extraordinara de a patrunde in miezul oricarei probleme , putandu-si da seama de partile bune sau rele ale ei. El poseda calitati de mare tehnician si era un conducator desavarsit , aceste calitati patentandu-se atunci cand el se afla fata in fata cu vreun dusman .

“ Este un mare animator . Cu Capitanul si langa el te simti asa cum spune poetul cu sapte vieti , gata de a infrunta orice dusman si orice primejdie si mai ales cu nesfarsita incredere in biruinta .

Cel din urma slabanog , langa Capitanul si sub influenta lui devine un viteaz . “ (65)

Codreanu era considerat omul nou providential , care odata cu el da nastere unei lumi noi modificand destinul neamului romanesc .

“ Este o piatra de hotar , o granita . Sabie intinsa intre doua lumi . Una veche, pe care o infrunta cu barbatie , distrugand-o , alta noua pe care o creeaza , ii da viata o cheama la lumina.

Figura lui in cadrul miscarii nationale de la razboi incoace apare ca o linie de foc, in jurul careia se rotesc toate evenimentele mari. El a fost conducatorul si animatorul.

Totdeauna pe pozitia cea mai inaintata a frontului de lupta , plin de credinta si de hotarare , niciodata sovaielnic sau fugind de raspundere.

Viata lui se imbina cu lupta si cu miscarea nationala pana intr-atat incat nu ramane nimic vietii, confundandu-se totul intr-o continua si mare actiune in slujba intereselor natiei.”(66)

Potrivit perceptelor legionare , politica este arta de conduce un popor de la formele rudimentare de arta colectiva spre o viziune a lumii din ce in ce mai cuprinzatoare care trebuia sa se impleteasca cu destinul istoric al neamului si sa se contopeasca cu harul mantuitor al bisericii. Politica era reprezentata ca aspiratia de jos in sus a diferitelor grupuri etnice si elibera prin aceasta imaginea lor supranaturala din blocul amorf al masei umane urmand apoi sa se incadreze pe linia eternitatii.(67)

“ Aceasta ratio-ultima pentru care traieste un popor este sa implineasca legea lui Dumnezeu pe pamant “(68)

Miscarea Legionara considera ca are un caracter profund spiritual , rolul ei fiind de a produce o schimbare sufleteasca a neamului, legionarii considerand ca intreg motorul sufletesc ce anima viata politica romaneasca era de esenta inferioara.

Spiritul care anima viata politica romaneasca era unul de castig , pofta de castig indemnandu-i pe toti oamenii sa faca politica , de la cel din urma taran, la cel mai inalt demnitar al statului. Acest spirit care aservea interesele patriei intereselor individuale si poftelor de imbogatire era considerat cauza care transformase Romania in ruine.

“ Noi nu facem si n-am facut o singura zi in viata noastra politica. Noi avem o religie , noi suntem robii unei credinte.”(69)

Miscarea Legionara dorea schimbarea acestui spirit spunand ca numai spiritul de jertfa da satisfactie sufletului si-l ridica in sferele superioare ale existentei, aceasta satisfactie neexistand in lumea poftelor de castig.

Lumea politicienilor era respinsa, ea fiind cea care traia in imoralitatea cea mai dezgustatoare, in lux si-n petreceri scandaloase , traind pe spatele unei tari demoralizate.

“ Politicienii acestia cu familiile lor si cu agentii lor au nevoie de bani. Bani pentru petrecere, bani pentru a-si intretine clientela politica, bani pentru voturi, bani pentru cumpararea de constiinte omenesti. Rand pe rand cetele lor se vor napusti si vor spolia tara. Aceasta va insemna in ultima analiza guvernarea ei , opera ei de guvernare. Vor secatui bugetele statului, ale prefecturilor si primariilor.

Se vor infige ca niste capusi in consiliile de administratie ale tuturor intreprinderilor de unde vor incasa tantieme de zeci de milioane , fara nici o munca din sudoarea si sangele muncitorului istovit.

Vor fi incadrati in consiliile bancherilor jidani, de unde vor primi jetoane , de alte milioane si zeci de milioane, ca pret al vanzarii lor de neam.”(70)

Politicienii , avocatii mincinosi , doctorii nepriceputi si inginerii necautati formau in viziunea legionara o gasca de netrebnici adunati pentru jefuirea averilor tarii in folosul lor. Ei erau considerati pacatosi si tradatori ce se balaceau in cea mai murdara mocirla fiind fara inima si facand totul numai pentru ei.

Politica era si ea considerata ca o minciuna publica si legalizata , un mijloc de imbogatire al oamenilor fara suflet si fara durere fata de suferintele altora. Politica era vazuta si ca un mijloc de a face dintr-un anonim un om al zilei, dintr-un golan datornic un actionar de banca, un proprietar de fabrici si de palat , politica fiind vazuta ca o cariera a oamenilor fara cariera.(71)

“ Vor da nastere la afaceri scandaloase care vor ingrozi lumea , coruptia se va intinde in viata publica a tarii ca o plaga, de la cel mai umil slujbas si pana la ministrii. Se vor vinde oricui. Oricine va avea bani va putea sa-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara intreaga.

De aceea , cand tara stoarsa nu va mai putea sa le dea bani, vor ceda consortiilor de bancheri straini , rand pe rand bogatiile pamantului si cu ele independenta nationala.

O adevarata pletora de oameni de afaceri se va intinde ca o panza peste toata Romania , care nu vor munci , care nu vor mai produce nimic , ci vor suge vlaga tarii.

Acesta este politicianismul.”(72)

Toate programele politice realizate de catre partide erau considerate niste minciuni frumos etalate , in spatele carora se ascundeau ranjetele acelorasi talhari , cu aceeasi lipsa de constiinta in indeplinirea datoriei si cu acelasi duh de tradare fata de tot ce este romanesc.

Sufletul neamului trebuia chemat la o viata noua , nu trebuiau cautate succesele electorale daca ele nu insemnau in acelasi timp si biruinta fortelor neamului inoit. Marea greseala a majoritatii oamenilor politici era aceea de a fi etalat programele politice in amanunte inainte de a fi pusi in situatia de a le realiza.

Programele trebuiau studiate necontenit si pastrate pentru timpul lor.

Legionarii credeau ca programele politice sunt inutile, in primul rand pentru ca oriicat de frumos si de complet ar fi fost programul , el era imposibil de a fi fost slujit pana la capat deoarece nici unul din cei care l-au creat sau din cei care-l sustineau nu erau gata sa moara pentru el.

Astfel oamenii creatori sau sustinatori de programe erau considerati oameni fara temei , ei fiind adunati in virtutea unui interes , pe cand cei ce erau adunati in virtutea unei credinte erau loiali pana la moarte .(73)

“ Programe ? Adica cum ? Credeti ca noi nu putem seca mlastini ? Nu putem capta energiile din munti si electrifica tara? Nu putem face ca lanurile noastre sa produca impatrit? Nu putem pe pamantul nostru bogat asigura painea fiecarui roman? Nu putem face legi care sa asigure buna functionare a mecanismului de stat , apropiat timpului si specificului national? Quinquenale ? Noi nu putem ridica aici in crestetul Carpatilor o tara care sa straluceasca ca un far in mijlocul Europei? Si care sa fie expresia geniului romanesc? Putem .” (74)

Politicienii erau apreciati ca fiind dezbinati , ei fiind uniti doar de pofta de prada , dar dezbinati de dorinta de a-si sluji fiecare propriilor lui interese.

Legionarii se considerau de o unitate perfecta , ei fiind uniti de patria pe care trebuiau sa o slujeasca cu credinta si pentru care trebuiau sa mearga impreuna pe drumuri bune si pe drumuri rele , pana la marginea mormantului.

“ Recunoastem deasupra noastra un Dumnezeu si o Patrie care ne depasesc existenta , viata ei infinita in trecutul milenar si cu un viitor in care inca sute de generatii de romani astepta sa traiasca.

In fata ei trebuie sa ne inchinam si sa facem jertfa.

In fata ei nu ne prezentam cu drepturi cetatenesti ci cu sacre datorii.

Telul nostru nu este acela al politicianismului de a ne construi o avere , ci acela de a construi o patrie inflorita si puternica.”(75)

Miscarea Legionara a fost asezata in dreapta spectrului politic, ea fiind inclusa in categoria miscarilor de extrema dreapta.

Prin aceasta legionarii considerau ca se urmarea compromiterea organizatiilor nationaliste de catre militantii frontului masono-comunist-democrat.

Acestia urmareau sa includa in aceeasi categorie pentru a provoca confuzie , fortele politice distincte ca structura si ca ideologie si sa-i timoreze pe cetatenii care s-ar fi decis sa militeze in cadrul acestor organizatii. Legionarii considerau ca expresia de extremism avea o influenta foarte puternica prin insusi termenul folosit , cetatenii refuzand integrarea in cadrul organizatilor etichetate astfel de frica represiunilor ce urmau a fi exercitate asupra lor de catre statul demo-liberal.

Astfel prin expresia “ de dreapta “ se urmarea prezentarea Miscarii Legionare drept una reactionara urmarindu-se indepartarea maselor muncitoresti si a intelectualilor.

Legionarii se opuneau acestor acuzatii , ei declarand ca legionarismul a aparut ca o reactie legitima si fireasca care urmarea linia destinului national si care punea problema realizarii statului totalitar preconizand necesitatea reorganizarii natiunii in stat , a carui viata trebuia controlata sever si sub toate aspectele lui politice , economice sau sociale. In cadrul acestei ordini noi spiritul reactor al reformei trebuia sa fie declansat de catre un comandament unic devenit primatul colectivismului national.(76)

“ Ca si fascismul , ca si national – socialismul , Miscarea Legionara lupta pentru crearea statului totalitar , sculptat politic, social si economic in fondul national. Condus de elita natiunii , elita caracterului si a temperamentului. Statul acesta concretizeaza in sine organizatia politica , juridica si economica a natiunii intregi inlauntrul careia nu-si gasesc justificari de existenta , nici interesele de clasa , nici perimatele drepturi naturale.”(77)

Miscarea Legionara era de parere ca nu putea fi situata nici la dreapta nici la stanga spectrului politic pentru simplul fapt ca ea imbratisa intregul plan al vietii nationale si ca organiza in egala masura atat autoritatea cat si libertatea. Ea era imbibata de dinamism, promovand spiritul creator in toate domeniile, fiind refractara atitudinii conservatoare.

Legionarii preconizau crearea unui viitor nou prin participarea tuturor categoriilor productive ale natiunii , considerand ca prin aceasta este anulat atat liberalismul , cat si socialismul.

“ Sustinuta de ideologia faptei , Miscarea Legionara revolutioneaza conceptia de viata a natiunii , care trece de la arta oratorica la arta constructiei , cum scria Georges Valois.

Miscarea aceasta este nationala si sociala in acelasi timp. Ea lupta impotriva internationalismului organizat de lojile masonice si de sinedriile evreiesti si promoveaza realizarea maxima a potentelor nationale cu participarea tuturor straturilor sociale.

In lupta politica pentru reforma statului in sens totalitar – national pe care am angajat-o, noi cerem colaborarea tuturor fortelor nationale , inmanunchierea energiilor natiunii , a carturarilor si a agricultorilor , a industriasilor , si a lucratorilor , a tuturor categoriilor de muncitori salariati ori liberi profesionisti, toate elementele creatoare , utile si indispensabile inlauntrul corpului national.

Am sunat mobilizarea colectivitatii romanesti.”(78)

In viziunea legionara , daca Legiunea Arhanghelul Mihail ar fi urmat sa fie inclusa in cadrul spectrului politic asa cum era el vazut de regimul democratic , atunci ea s-ar fi situat la fel ca si fascismul si national socialismul in partea stanga si nu la extrema dreapta .(79)

Ambele curente erau respinse ca fiind definitorii , curentul de stanga realizand o alianta intre stat si popor supunand astfel pe indivizii cei mai puternici disciplinei nationale si sociale , acest stat aflandu-se la ordinele plutocratiei autohtone si internationale. Curentul de dreapta nu putea fi nici el acceptat , el fiind format dintr-o alianta a statului cu oligarhia care tinea natiunea in dependenta si care impingea libertatile individuale pana la anarhie.(80)

Din partea curentului de stanga a fost acceptata ideea care se regaseste si in fascism , aceea a organizarii vietii colective , care sa traiasca , sa munceasca si sa lupte in comun in cadrul unei ierarhii. Erau acceptate principiile dreptei moderne considerata total diferita de conservatorism , ce dorea mentinerea status – quoului cu orice pret , principii ce erau adoptate si de catre fascism sau national – socialism.

Aceste principii spijineau ideea de colectivitate nationala si se caracterizau prin autoritatea statului in toate domeniile si grija pentru interesele economice si sociale ale maselor in cadrul natiunii , si prin interventia lui in domeniul social , urmand ca el sa loveasca in capitalism ce era considerat un regim bazat esential pe libertatea ordinii economice si sociale fata de cea politica si care facea posibila satisfacerea aspiratiilor morale si materiale ale maselor.(81)

“ Miscarea Legionara este conceptie totala a vietii nationale.

Prin ea, ca si prin fascismul definit de Corradini , natiunea va depasi absorbindu-le toate experientele democratice si socialiste si va crea statul modern. In lupta noastra noi voim sa construim autoritatea , Statul ,pe nevoile poporului intreg , pentru a-l apara si conserva impotriva dominatiei si exploatarii practicate de clicile pluto-democrate si conditionam aceasta dualitate ,de aceasta alianta Stat-Natiune , durata si taria oricarui Stat “ (82)

Statul romanesc era considerat un stat de import realizat de catre interesele economice si politice ale marilor puteri el fiind prematur si perenicios deoarece nu reprezenta expresia reala a natiunii romane , el trebuind creat abia dupa 1918 cand natiunea romana era destul de matura . Realitatea era vazuta ca un razboi intre natiune si stat care era unul creat si condus de catre straini .

Generatiei tinere ii revenea datoria sa creeze un stat nou care sa reprezinte natiunea romana. Acest stat nou trebuia sa fie realizat de catre elita ce era formata din minoritatea selecta si disciplinata, masele fiind excluse.(83)

“ Si ce inseamna crearea unui stat romanesc? Inseamna sa starpesti venalitatea , sa deparazitezi administratia civila si militara, sa introduci metode rapide si moderne in conducerea politica si administrativa a statului nostru.

Nimeni dupa ce va fi creat acest stat nou se poate gandi sa-i extinzi autoritatea in domeniul economic si social pentru ca cu statul romanesc de astazi venal, incapabil si tampit o atare extindere ar avea consecinte catastrofale. Poate sa realizeze aceasta sarcina vreunul din partidele democratice existente?

Evident ca nu !”(84)

Nichifor Crainic care a sustinut Miscarea Legionara in perioada ei de inceput si care trebuia sa candideze la postul de deputat pe listele Garzii de Fier la alegerile din 1933 considera ca Romania pentru a putea supravietui avea nevoie de o revolutie antidemocratica , aceasta putand insemna o regenerare numai in cazul in care ea corespundea spiritului romanesc si formei de stat, iar Vasile Marin afirma ca sistemul democratic i-a fost impus Romaniei de marile puteri.

Totodata Vasile Marin aprecia ca o continuare a sistemului democratic ar fi dus la un dezastru , acesta putand fi adoptat doar de tarile cu un bogat trecut national care dispundeau de institutii foarte vechi si puternice. Salvarea Romaniei nu putea veni decat printr-un sistem nationalist.

Acest sistem nationalist urma sa organizeze statul intr-o forma de guvernamat prin care poporul sa poata colabora la viata politica a statului prin promovarea muncii si culturii nationale , netinandu-se seama de numarul acestora ci numai de calitatea lor. Nationalismul nu putea fi un program electoral sau o teorie, el era un rang de noblete si o credinta profunda , apreciindu-se ca in viata de toate zilele eroismul era de esenta nationalismului iar lasitatea constituia zestrea democratiei.(85)

“ Nationalismul este monarhic prin esenta lui, sprijinit pe interpretarea piramidala a societatii. Pe cand democratia se realizeaza in suprafata, nationalismul se dezvolta in adancime. Revendicarea cardinala a democratiei este guvernarea poporului prin sine insusi cu alte cuvinte negarea rolului precumpanitor al monarhului la conducerea natiunii. De aceea orice democratie este intotdeauna de fapt si mai ales de jure cum scria un mare nationalist, o continua straduinta spre republicanism. Mondialismul si complotismul democratiilor nu-s altceva decat paravane dinapoia carora se urzesc comploturi pentru dinamitarea autoritatii monarhice si a fundamentelor nationaliste.”(86)

Legionarii respingeau democratia afirmand ca ea avea ca ideal individul in sine, individul abstract care activa indirect, egal si neconstient de sine ca functie sociala. Acestui element ii trebuia impus individul ca element curat , activ si constient al statului coperativ in bresle.

Legionarii se declarau partizanii principiului actiunii directe al carui motto era vointa capabila sa rastoarne totul pentru a crea valori noi. Din punct de vedere social, individul om era vazut ca o functie sociala dotat cu o vointa puternica care sa stie ce vrea si ce face in limitele ce-i erau impuse de limitele profesiei si capacitatii lui urmand ca el sa fie reprezentat prin cele mai bune exemplare ale profesiei lui.

Acesta trebuia sa fie un permanent luptator care sa traiasca vesnic in primejdie si intr-o continua lupta. El trebuia sa fie dezinteresat din punct de vedere personal si sa manifeste o mare dragoste fata de colegul lui de munca si de compatriotriotii lui.(87)

Democratia era considerata incapabila de a satisface in intregime existenta umana de a fi respectat ca individ si ca membru al unei comunitati , diferentele de clasa si de avere provocand o ruptura profunda intre elementele unei societati.

Democratia era socotita ca o catastrofa a natiunii romane , datorita ei statul roman fiind acaparat de sus pana jos de catre straini, transformandu-i insusi pe romani in straini.

Regimul democratic era vazut ca o societate in care functiona viziunea biologica a darwinismului in care cei mai tari erau niste fiare ce aveau libertatea de a-i infrange pe cei mai slabi. In regimul democratic diferitele curente ca liberalismul si socialismul puteau coexista doar ca ideologii in realitate ele aflandu-se in permanent razboi din care va iesi invingator socialismul , regimul democratic urmand a se manifesta in forma lui extremista si anume comunismul.(88)

Corneliu Codreanu considera democratia ca fiind nepotrivita pentru poporul roman , el facand o aspra critica la adresa acesteia formulata in sase puncte:

“ 1 – Democratia sfarma unitatea neamului romanesc, impartindu-l in partide , invrajbindu-l si expunandu-l dezbinat in fata blocului unit al puterii iudaice , intr-un greu moment al istoriei sale;

2 – Democratia transforma milioanele de jidani in cetateni romani ;

3 – Democratia este incapabila de continuitate in efort;

4 – Democratia pune in imposibilitate pe omul politic de a-si face datoria fata de neam ;

5 – Democratia este incapabila de autoritate;

6 – Democratia este in slujba marii finante;”(89)

Codreanu considera democratia ca pe un sistem perimat ce trebuia inlocuit pentru a se asigura continuitatea poporului roman .

El se impotrivea democratiei acuzand-o ca transforma milioanele de evrei imigranti in cetateni romani , acordandu-le drepturi egale . Potrivit lui evreii nu aveau dreptul la cetatenie ei neavand nici o contributie la crearea Romaniei Mari , si nici macar vreo jertfa in trecutul istoric al tarii .

“ Prin urmare : nici egalitate in munca si jerfa la crearea statului , si nici egalitate de raspundere pentru viitorul lui . Egalitate ?

Dupa o veche maxima , egalitate inseamna a trata inegal , lucrurile inegale . Pe ce baza cer jidanii tratament egal , drepturi politice egale cu ale romanilor ? “ (90)

Democratia era vazuta ca incapabila ea fiind impartita in partide care erau incapabile de a concepe si de a realiza un plan de lunga durata , fiecare partid anuland planurile celuilalt si lansand altele , pe care oricum nu putea sa le duca la indeplinire .

Omul politic nu putea sa-si faca datoria fata de tara in democratie el fiind nevoit sa satisfaca poftele personale ale celor ce l-au finantat si ale partizanilor sai .

“ El e pus in situatia de a alege : ori desfintarea muncii sale de o viata , ori satisfacerea partizanilor . Si atunci omul politic le satisface poftele . Dar nu din buzunarul sau ci din buzunarul tarii .Creiaza posturi , functii , misiuni , comisiuni , sinecure , toate puse in sarcina bugetului tarii , care apasa tot mai mult pe spinarea tot mai istovita a poporului .” (91)

Potrivit lui Codreanu, democratia era incapabila de autoritate , nici un partid neputand lua masuri contra membrilor lui care comiteau ilegalitati pentru a nu-i pierde , democratia ducand totodata soarta unei tari in mana unor bancheri , ea trebuind sa fie alimentata cu bani multi de catre finanta internationala . (92)

Natiunile erau vazute ca niste entitati izolate , individualizate , care se dezvoltau aproape intodeauna in defavoarea altora .

Nationalitatea era astfel singura forta capabila de a rezista grupurilor nationale adverse , nationalitatea fiind vazuta ca centrul fiintarii natiunii romane independente . (93)

Nationalitatea era apreciata a fi coloana vertebrala a vietii unei natiuni, ea nefiind asigurata fara o ordine spirirtuala sanatoasa , fara moralizarea si spiritualizarea tuturor indivizilor din natiune .

Aceasta educatie religioasa crestina era apreciata ca un element indispensabil al vietii , nationalitatea si spiritualitatea completandu-se reciproc , dand vietii omenesti posibilitatea ei de pastrare .

Acest lucru se urmarea a fi desfintat de catre un imens complot international ,indreptat impotriva tuturor natiunilor fiind antinational si anticrestin . (94)

“Liga Natiunilor era vazuta ca fiind una din multiplele forme ale acestei conspiratii avand tendinta de a fi mijlocul suprem de contabilizare al rezultatelor obtinute de francmasonerie .

Sa vedem asadar ce este Liga Natiunilor ?

Ceva destul de simplu , ea este guvernul dictatorial al lumii , stapanul natiunilor . Cel putin juridic ea este aceasta .

In fapt nu indrazneste sa-si exercite insa in fapt pana acum toate aceste drepturi . Dar ceea ce este esential , este ceea ce este Liga Natiunilor juridic , si poate deveni oricand in fapt , daca natiunile isi vor respecta angajamentul fata de Liga . Asadar astazi putem spune fara nici o exagerare , ca exista un guvern mondial a carei conducere si publica forta este incredintata Ligii Natiunilor . “ (95)

Societatea Natiunilor era privita ca fiind ceva utopic , imposibil de realizat , ea nefiind altceva decat un nou mijloc de promovare a arbitrariului. Statele nationale urmau sa ramana fara suveranitate in fata unei societati a natiunilor , care inlocuia vechea autocratie a tarilor si kaizerilor .

Ea urma sa distruga spiritualitatea si cultura crestina pentru a le inlocui cu un internationalism liber – cugetator si umanist .

“ Dar ar fi sa fim incompleti daca nu am arata ca in dosul acestei fatade se ascunde aceiasi mana neagra , acelasi complot contra natiunilor si al crestinismului , despre care am vorbit la inceputul expunerii noastre si anume francmasoneria jidaneasca .

Cu scopul de a desfinta suveranitatea statelor , care sa fie inlocuite cu un supraguvernamant care de fapt sa fie in mana iudaismului mondial , s-a inceput si creiat aceasta societate a natiunilor ca punct de trecere spre acele State Unite ale Europei ale capitalismului jidanesc , State Unite atat de predicate de toti francmasonii . “ (96)

Legionarii se pronuntau pentru desfiintarea societatii natiunilor crezand ca astfel se va da o lovitura de moarte uriasului complot international .

Occidentul era socotit ca fiind imbatranit si in declin , centrul ideilor salvatoare al fortelor vitale si biruitoare urmand sa se mute in Europa orientala , Romaniei revenindu-i un rol important in acest sens .

Legionarii se pronuntau in cadrul politicii externe pentru o apropiere de Germania si Italia respingand aliantele cu statele democratice .

Miscarea Legionara se declara anticomunista considerand ca aceasta doctrina internationalista si atee era un nou mijloc pus la cale de evrei pentru dominatia universala .

Codreanu aprecia ca o intrare a armatelor sovietice in Romania ar fi determinat bolsevizarea tarii avand grave consecinte . “Triumful miscarii comuniste in Romania ar insemna desfintarea Monarhiei, desfintarea Bisericii , desfintarea Familiei , desfintarea proprietatii individuale , desfintarea libertatii.

Intr-un cuvant inseamna deposedarea noastra de ceea ce inseamna patrimoniul moral al omenirii si in acelasi timp , deposedarea de orice bunuri materiale in favoarea profitorilor din umbra ai comunismului care sunt jidanii . “ (97)

Miscarea Legionara declarandu-se profund crestina era adepta fara echivoc a ortodoxiei , Codreanu considerand ortodoxia ca parte integranta a fiintei spirituale romanesti .

Considerandu-se ca cine nu crede in Dumnezeu nu poate crede in nimic altceva , ortodoxismul era vazut ca piatra fundamentala a nationalismului si a patriei insasi .

“ Nationalism si ortodoxism sunt 2 principii fundamentale verificate de istorie , prin care a trait si trebuie sa traiasca poporul romanesc . Mitropolitul Ardealului le-a fixat un pasaj de o vigoare si o concisie clasica . Rasa si ortodoxia sunt componentele originare ale substantei romanesti . Printr-una ne-am asezat punctul arhimedic pe pamant , prin alta ni s-a deschis cerul cu luminile lui , si asa ne-am mentinut locul sub soare ca ceea ce suntem , si nu ne-am renegat prin mijlocul tuturor furtunilor prin care am strabatut .” (98)

Legionarii considerau era liberalismului capitalist ca fiind perimata , datorita ei Romania si intregul continent aflandu-se intr-o grava criza ca urmare a contradictiilor si aberatiilor monstruoase ce alcatuiau acest regim . Ei preconizau ca solutie interventia statului in economie , pentru a da societatii o baza sanatoasa , rationala si dreapta .

Primul capitol al Miscarii Legionare in domeniul economic era socotit economia organizata , disciplinata si dirijata , aceasta putand merge pana la nationalizarea marilor industrii , si a marilor intreprinderi comerciale .(99)

Marile acumulari de forta economica detinute de trusturi si de capitalisti , nu mai puteau fi tolerate de statul roman daca el dorea se fie stapan pe destinul sau , si nu sa se afle in mainile exploatatoare ale plutocratiei .

Romania nefiind la acea data industrializata decat in proportie de 25%, temelia intregii economii romanesti era socotita mica proprietate taraneasca . Legionarii doreau desavarsirea improprietaririi si consolidarea economica .

“ Remedierea neajunsurilor economice cauzate de improprietarire ( fragmentarea excesiva a suprafetelor cultivate , lipsa de utilaj modern , cultura rudimentara , randamentul redus se va putea face cu ajutorul obstilor , indrumate de catre autoritatea statala) .

Un sistem de obsti bine organizat inseamna posibilitatea unei exploatari nefragmentate, procurarea de utilaj modern , rationalizarea metodelor de cultura , cresterea randamentului la hectar si deci ridicarea standardului de viata al taranimii.

Aceasta disciplinare a economiei urbane si rurale ar merge mana in mana cu realizarea celui de al doilea deziderat economic al Garzii de Fier si anume autarhia . “ (100)

Nationalismul politic si spiritual trebuia sa il atraga si pe cel economic, astfel Romania trebuia sa fie concentrata economic in granitele sale politice , urmand sa fie adoptat sistemul autarhiei in locul celui capitalist socotit pe cale de disparitie , deoarece nu putea functiona fara piata mondiala.

Autarhia urma sa fie realizata la noi prin impunerea unei economii taranesti care trebuia sa produca un echilibru si prin realizarea unei politici de industrializare . (101)

Pentru refacerea economica a Romaniei legionarii sustineau opt masuri radicale menite a inlatura criza ce se manifesta in acest domeniu :

“ A. – Afirmarea unei ferme politici agrare , ca baza a intregii economii nationale ;

B. – Crearea proprietatii mijlocii romanesti . Invierea vechilor mosneni razesi;

C. – Dezvoltarea economiei , cresterea vitelor si incurajarea exportului acestora , pentru neintarziata ocupare a pietii Europene ;

D. – Valorificarea bogatiilor naturale ale tarii : paduri , petrol , prin crearea de industrii locale acolo unde bogatiile naturale nu se pot altfel valorifica ;

E. – Masuri de ordin vamal , care sa asigure pe pietele straine valorificarea solului si subsolului romanesc ;

F. – Masuri de inlaturare a intermediarilor nefiresti dintre producatori si consumatori , care traiesc in acelasi timp in dauna producatorului , consumatorului si comerciantului cinstit ;

G. – Incurajarea si sustinerea miscarilor cooperatiste si a bancilor populare ;

H. – Atragerea capitalului strain nu prin sistemul concesiunilor veroase , care duc la instrainarea avutiei nationale si robia poporului roman ci prin :

– Restabilirea creditului ( fortarea comerciantilor la platirea datoriilor fata de piata straina , comercianti in mare parte straini , care prin falimente frauduloase si prin ratiuni necorecte au desfiintat creditul tarii.

– Atragerea capitalului sub forma de marfuri .

c) – Conlucrarea cinstita a capitalului strain in operele de productie .”(102)

Legionarii sustineau si un punct de vedere sindicalist care interpretat din punct de vedere sociologic era reprezentat de autonomie .Aceasta autonomie nu trebuia sa fie regionalista ci sociala , centralizarea fiind apreciata ca o distrugere a personalitatii .

Autonomia in acceptiunea sociala trebuia sa fie organizata , disciplinata si continuu controlata . Aceasta autonomie urma sa fie introdusa dupa reorganizarea statului si unificarea poporului roman . (103)

Printre cele mai importante probleme considerate si datorii morale ale natiei era si problema motilor

Motii considerati a fi cea mai darza rezistenta a romanismului in decursul istoriei , trebuiau ajutati din cauza mizeriei in care traiau . Astfel trebuiau alungati toti cei ce exploatau padurile din zonele muntoase ale motilor , acestea urmand sa le fie daruite pentru totdeauna lor ca recompensa din partea intregului neam romanesc .(104)

Maramuresenilor trebuiau sa li se restituie padurile si muntii care se aflasera sub stapanirea lui Dragos si a lui Bogdan ca recompensa fata de lungile perioade cat s-au aflat sub stapanire straina . Ei trebuiau sa primeasca o despagubire asemanatoare cu cea pe care o primisera proprietarii romani pentru proprietatile lor expropriate .

Aromanii trebuiau adusi in Romania pentru a fi salvati de la disparitie si colonizati acolo unde elementul romanesc era minoritar la granite si la orase .(105)

Pentru rezolvarea problemei financiare erau prevazute urmatoarele masuri :

“ A. – Situatia actuala financiara nu se poate realiza decat printr-o devalorizare voita , care va avea ca consecinta destelenirea intregului organism economic anchilozat , si care singur nu va putea face fata platilor urgente pe care trebuie sale efectueze . Ea cere insa masuri de aparare a avutiei nationale , in contra strainilor cu valuta forte , masuri de preintampinare a suferintelor acestei categorii sociale , care ar fi lovita in caz de devalorizare si masuri de prevedere , pentru ca pierderile in materie de schimb cu strainatatea sa fie cat mai mici ;

B. – Ca masura generala : Echilibrarea bugetului statului , economii in toate directiile si o cinstita administrare a veniturilor . Nu este o problema prea grea intr-o Romanie in care nu s-ar risipi si nu s-ar fura .” (106)

Legionarii doreau rezolvarea problemelor care atingeau grav economia si moralitatea tarii .

Astfel hotia si jaful banului public trebuiau sa inceteze , legionarii luandu-si angajamentul de a starpi hotia introducand cinste si respect .

Trebuiau desfiintate toate sinecurele si diurnele agentilor electorali , precum si toate posturile din institutiile care fusesera create de catre partide si care loveau in existenta functionarilor de cariera .

Toti acestia urmau sa fie trimisi la munci in fabrici si la plug , doar asa putand sa fie acceptate in cadrul comunitatii nationale .

Toate cluburile de noapte care se bazau pe specularea patimilor omenesti trebuiau inchise , urmand a se lasa liber numai comertul bazat pe morala .

Politicianismul corupt si incapabil care se baza pe satisfacerea intereselor personale , urma sa fie desfiintat si sa fie inlocuit cu o politica de mandrie si demnitate romaneasca .

Problema datoriilor si cametei urma sa fie solutionata in felul urmator:

“ 1. Sa se stearga cu desavarsire toate datoriile facute la camatari si bancile care au aplicat dobanzi camataresti mai mari decat permite legea si morala .

Intrucat cametele platite au acoperit capitalul imprumutat , si intrucat tot ce este imbogatire in afara de lege si morala ,constituie un furt , urmeaza ca justitia sa aprecieze si sa se decida pentru fiecare caz in parte .

2. Sa se restituie fostilor proprietari in intregime toate averile , care au fost acaparate de catre camatarii din categoria de mai sus . Justitia va hotari pentru fiecare caz in parte .

3. Cei care au de platit o dobanda legala sau omeneasca urmeaza a-si achita datoriile , acordandu-li-se prin lege un termen de trei ani pentru refacerea gospodariilor lor si a capacitatii de plata dupa care termen va incepe plata datoriilor in mod normal .

In acest interval de trei ani , ei nu vor fi siliti la plata nici unei datorii , iar pentru capitalul imprumutat vor plati o dobanda de 5% pe an , deoarece poporul roman nu cere nici mila , nici o imbogatire nedreapta pe spinare altora , ci cere apararea legala in contra camatarilor si jefuitorilor avutului sau .” (107)

Miscarea Legionara isi propunea o opera de culturalizare a maselor pentru a reduce diferenta de nivel cultural existenta intre masa taraneasca si intelectualitate . Aceasta trebuia sa se infaptuiasca printr-un invatamant nou din care sa lipseasca cunostintele inutile si care sa fie realizat pe baza realitatilor si durerilor poporului roman .

Invatamantul trebuia sa fie unul romanesc integrat in mediul economic social si politic romanesc .(108)

Educatia si cultura nationala trebuiau sa se faca prin biserica si scoala, numai ele putand realiza inaltarea morala si spirituala a tarii , aceste institutii fiind considerate sufletul si mintea poporului roman .(109)

“ Problema invatamantului este actuala pentru Garda de Fier , deoarece potrivit afirmatiei lui Capitanului , organizatia Garzii de Fier este o scoala al carei scop este de a forma caractere eroice .”(110)

Rolul invatamantului era vazut ca unul educativ , rostul cultural neputand fi definit decat in masura in care elementele de cultura serveau educatiei .

Educatia trebuia sa se prezinte sub forma pe care trebuia sa o ia invatamantul in statul legionar , adica da a crea valori etice si sociale care sa sustina statul .

Statul legionar urma sa se bazeze pe principiul politic al nationalismului integral , el urmarind solidaritatea claselor producatoare. Astfel noile generatii trebuiau educate pentru a deveni elemente active social si producatoare , realizate prin reforma scolara .(111)

Minoritatile nationale erau superioare economic si social romanilor , iar prin scolile lor mentineau si un nivel mai ridicat al culturii . Aceasta era vazut ca un element de dezagregare al statului prin caracterul particularist , ce era promovat si de scolile confesionale catolica si protestanta .

Cadrele didactice din randul minoritarilor care faceau parte din randul educatorilor scolii romanesti , erau considerate un pericol pentru afirmarea principiilor educative nationale , ce se vroiau impuse in statul legionar .

“ Solutii generale :

Politice – Ingradirea scolii minoritarilor numai la elementele minoritare .

Inlaturarea profesorilor minoritari din invatamantul romanesc .

Crearea unui corp de educatori alesi .

Reforma invatamantului in sensul principiilor de mai sus .

Reforma trebuie pornita de la Universitate catre scoala primara .”(112)

Universitatii urma sa-i revina rolul de a pregati stintific si profesional , si nu de a pregati educatori, acestia trebuind formati in cadrul unei scoli superioare normale .

La aceasta scoala ei trebuiau sa devina elemente active si morale patrunse de idealul promovarii natiunii si a statului romanesc in cadrul marilor natiuni ale lumii . (113)

Liceul si gimnaziul urmau sa pregateasca elementele conducatoare de mai tarziu si trebuiau sa reflecte viata sociala a statului . Elementele de cultura si de educatie folosite urmau sa dezvolte spiritul de solidaritate si de munca, toate acestea trebuind preluate din cultura nationala.Printr-o propaganda analitica se avea in vedere ca educatia sa tina seama de aptitudini , in cadrul liceelor urmand sa fie create doua sectii si anume clasica si reala .

In cadrul sectiei clasice trebuiau accentuate elementele de cultura beletristica , iar in cea reala cele de cultura stintifica . Ca puncte comune intre cele doua sectii erau prevazute elemente de cultura nationala si religioasa pentru formarea caracterelor eroice .

Viata intima a scolii urma sa fie organizata in formatul de institutii, elevii trebuind indrumati spre asociatiile de munca pentru a veni in contact cu realitatile sociale . (114)

Scoala profesionala avea rolul de a-i pregati pe tineri pentru diferite merserii , si urma sa fie un auxiliar la intarirea elementului romanesc din orase prin inlaturarea minoritarilor .

Aceste scoli profesionale trebuiau sa asigure o temeinica pregatire sociala , absolventii urmand sa primeasca ajutor material de la o banca pentru a putea crea ateliere si magazine .

Scoala primara era reprezentata ca avand doua aspecte unul orasenesc, si altul satesc , scopul ei fiind acela de a crea valori sociale si energii nationale .

Scoala de la oras trebuia sa aiba in vedere intensificarea educatiei morale si nationale , oraseanul fiind socotit un element destabilizator si labil moral .

“ Daca in general la oras nivelul de civilizatie e mai ridicat , oraseanul avand o viata materiala mai complexa in schimb din punct de vedere social , oraseanul se afla intr-un permanent pericol de a deveni un element de descompunere al statului .

Lipsit de legatura directa cu pamantul , supus direct si imediat crizelor economice , manat de viata de placeri a orasului si deci amenintat in insasi existenta familiei , baza statului , oraseanul rezista mai putin crizelor politice si sociale decat taranul , si devine un ferment de dezagregare nationala atunci cand nu are o temeinica educatie bazata pe principii sanatoase de rezistenta morala . Asadar scoala primara de la oras trebuie sa aiba in vedere in primul rand , intensificarea educatiei morale si nationale . “ (115)

La sate problema era considerata mai dificila datorita starii inapoiate in care se aflau taranii . Taranul era vazut ca fiind lipsit de simt gospodaresc , de neintelegere a igienei , el fiind un factor de degenerare fizica .

“ Atentia scolii satesti trebuie sa se indrepte asadar si asupra unei mai mari educatii in acest sens . Nu trebuie sa invete pe taran numai sa scrie si sa citeasca , dar trebuie sa caute ridicarea nivelului de civilizatie .

Sa-l faca bun gospodar , sa-l faca sa inteleaga binefacerile igienii , sa-l invete sa-si munceasca pamantul rational si sa-l pretuiasca . “ (116)

Educatorii ce trebuiau sa fie pregatiti in scoli normale speciale , urmau sa fie apoi impartiti in educatori pentru sat si educatori pentru oras .

Educatorii de la sate urmau sa dispuna de o situatie materiala buna , ei fiind si improprietariti precum si sprijiniti economic . Acestia trebuiau sa fie un exemplu pentru satul in care se asezau ei trebuind sa-i stimuleze pe locuitori .

Pentru desavarsirea educationala legionarii doreau marirea numarului de ani acordat scolii primare , ea trebuind sa fie obligatorie pana la 18 ani , iar numarul anilor de scoala trebuia sa fie de cel putin opt . (117)

Educatia tanarului dupa scoala primara urma sa fie cotinuata in armata in cadrul scolilor preregimentare si regimentare .

Invatamantul fetelor urma sa fie la fel cu cel al baietilor urmand sa se faca diferente numai in partile specifice aptitudinilor si spiritului feminin . In cadrul educatiei sociale femeilor urmau sa le fie stimulate sentimentele materne si de familie .

Miscarea Legionara dorea imbunatatirea situatiei in care se afla armata romana , ea trebuind ridicata tehnic , material , si moral prin urmatoarele masuri :

“ A. – Infaptirea armatei combatante nationale romanesti este o necesitate absoluta;

B. – Crearea armatei economice formata din toti cei loviti de debilitate fizica sau morala , incapabili cu arma in mana este o necesitate de justitie si o necesitate de refacere economica;

Aceasta armata va face acelasi stagiu , va avea acelasi regim ca si armata combatanta , dar va fi intrebuintata sub conducerea ofiterilor si inginerilor , la executarea marilor lucrari publice de refacere a statului : amenajarea soselelor,dublarea cailor ferate, secarea terenurilor mlastinoase , impadurirea muntilor , reglarea si indiguirea raurilor;

C.- Crearea industriei proprii a apararii nationale;

D.- Masuri moderne de aparare a populatiei civile in cazul unui eventual razboi .” (118)

Miscarea Legionara se definea socialmente ca fiind profund radicala , ea dorind schimbarea situatiei create prin imensele diferente de avere si standard de viata , si prin oprirea abuzurilor la care era supusa clasa de jos. Legionarii doreau realizarea protectiei eficace a taranimii si a muncitorimii prin organizarea asigurarilor sociale si a ajutorului de somaj , indivizii izolati urmand sa fie incadrati in unitati sociale capabile de a-i disciplina si proteja .

Protectia categorica a muncii nationale urma sa puna capat favorurilor acordate strainilor .(119)

“ Revolutia nationala va impiedica proletarizarea carierelor liberale , prin canalizarea populatiei scolare spre scolile tehnice .

Se va crea astfel in Romania , acea categorie de tehicieni (mecanici , electricieni , chimisti etc.) indispensabili vietii moderne si de care ducem lipsa .

Pe de alta parte se va veghea ca permeabilitatea sociala sa fie desavarsita si ca notiunile de pace si de solidaritate sociala sa devina realitati in colectivitatea romaneasca . “ (120)

Pentru realizarea solidaritatii nationale era prevazuta instituirea unei magistraturi a muncii ce reprezenta justitia sociala .

Apologetii luptei de clasa care incercau fragmentarea unitatii nationale urmau sa fie suprimati , iar problema proletarizarii intelectualilor urma sa fie rezolvata prin indepartarea strainilor . (121)

Muncitorimea era considerata si ea o categorie importanta , urmand ca sa fie protejata de legi speciale :

“ a) Sa se asigure existenta muncitorului roman si a familiei lui; b) Sa se faca legea de protejare a bratelor de munca romanesti ;

c) Sa se taie toate tantiemele oamenilor politici si ale altor personaje din consiliile de administratie ale diferitelor intreprinderi industriale ca fiind castiguri imorale si imbogatiri fara cauza;

d) Sa se dea o baza justa de asigurare in caz de accidente de munca sau de boala , muncitorului cazut ca un adevarat ostas la postul sau;

e) Protectia legala a femeilor si copiilor muncitori in fabrici si ateliere;

f) Infaptuirea operei de petrecere si de distractie a muncitorului,cu caracter national dupa munca;

g) Crearea unui regim special al muncitorilor care se martirizeaza muncind sub pamant in mine condamnati la intuneric si la pericol de

moarte .”(122)

Din punct de vedere administrativ , era prevazuta o reforma parlamentara prin constituirea unui parlament corporativ , format din oameni bine caliti in activitatea lor .

Reforma electorala introducea votul familist prin care se dorea intarirea celulei de viata a natiunii si aume familia.

Capul unei familii urma sa aiba dreptul la mai multe voturi decat acela care nu avea familie , iar cine avea o familie mai mare urma sa aiba un drept de vot mai mare , decat a celui care avea o familie mai mica .(123)

Astfel Miscarea Legionara se considera o organizatie vie compusa din elita tineretului entuziast al tarii , care avea un fond profund nationalist marcat prin iubire neconditionata fata de tara .

Acestia declarau un cult sfant pentru trecutul vitejesc al patriei , o credinta adanca in biserica ortodoxa si respect profund fata de monarhie care contribuise la inaltarea tarii si intregirea neamului .

Legionarii credeau ca era de datoria lor de a lua cu maini energice fraiele tarii , si a duce o politica bazata pe calea legala a alegerilor , aceasta pentru ca Garda de Fier era vazuta ca singura garda civica formata din cetatenii tarii capabila de a duce la indeplinire cu o executie matematica scopurile propuse .

“ O privire in lumea noastra politica ne va face sa vedem ca nici o organizatie nu poseda un astfel de instrument , si ca urmare : domnia bunului plac .”(124)

Aceasta garda nu trebuia interpretata in sens rau , anume ca va fi o garda al carei scop era acela de a teroriza , ea trebuind sa vegheze ca ordinele si masurile date de catre conducere sa fie duse la indeplinire in cadrul justitiei .(125)

Astfel pentru crearea unei Romanii noi care sa adune toate energiile creatoare ale natiunii , si care sa realizeze aspiratiile intregului popor roman era necesara crearea unui stat legionar considerat singurul capabil de a realiza acest lucru .

“ Daca aceasta Romanie noua ni s-ar da gratuit am refuza-o .Nu alergam dupa victorii usoare si ieftine .

Ele sunt trecatoare : sanatatea noastra morala ne spune ca lucrul care ne este scump trebuie sa-l platim bine .

Voim : Cu sbucium , cu lupta , cu jerfa ca sa ne simtim cuceritori , sa fim gelosi pe cucerirea noastra , s-o mentinem si s-o aparam . “ (126)

Astfel statul legionar trebuia format numai din oameni cinstiti , lipsiti de mila pentru dusmani , oameni de munca si oameni pusi pe infaptuiri .

Statul legionar trebuia sa aplice un numar de masuri , si sa creeze o scoala condusa de “ spiritul nou al vremii “ in care educatia avea rolul de a schimba fundamental spiritul societatii care era indolent , materialist , distructiv si de esenta evreiasca .

In statul legionar , toti guvernantii care se considerau ca au adus un vreun rau tarii urmau sa fie pedepsiti cu moartea . Aceasta pedeapsa urma sa fie aplicata pentru cei care furasera din banii publici , pentru cei care tradasera in timpul primului razboi mondial si ramasera nepedepsiti , si pentru aceia care atentasera la fiinta nationala a tarii .

Partidele politice ai caror membri fusesera descoperiti ca au intreprins afaceri necurate , erau considerate bande de hoti si urmau a fi desfintate .(127)

Statul legionar urma sa desfiinteze parlamentul considerand ca el mananca banii statului fara folos , urmand sa creeze un organism asemanator care sa fie gratuit si activ .

“ Uzina de vorbe a Romaniei se redeschide . Ce costisitoare apare aceasta inventie a democratiei , parlamentul daca judecam dupa raportul mizeriei de azi a tarii .

Ce primejdios apare acest parlament dupa atatea legi pe care le fabrica .

Parlamentul e creatia fiecarui partid care vine la carma si legifereaza orbeste sub porunca disciplinei si a intereselor de partid .

Pentru a ne convinge de primejdia parlamentului e suficient sa-l judecam dupa legile pe care le legifereaza . Parazit al vointei poporului , parazit al bugetului , parlmentul in forma lui actuala nu e decat o fatada , indaratul careia opereaza oligarhiile financire si samsarii afacerilor , prin interpusii de pe banca ministeriala .

Verificat in lumina virtii noastre , el e o institutie perimata care va trebui sa apuna odata cu falimentul democratiei . Dezamagita de mitul democratiei lumea isi cauta noi forme de viata publica . Reprezentanta parlamentara va trebui modificata radical . Demagogii maselor amorfe vor trebui inlocuiti cu reprezentantii asociatiilor profesionale . E singura forma viabila catre care se indreapta cu pasi repezi spiritul nou al vremii .

Reprezentanta profesionala inseamna moartea instantanee si fara sbucium a partidelor . Dar mai inseamna ceva : deparazitarea tarii de politicianism .”(128)

Preotii care nu se dovedisera vrednici slujitori ai bisericii urmau sa fie pedepsiti , iar societatile secrete si presa evreiasca dizolvate .

In statul legionar trebuia distrusa lupta de clasa , clasele sociale urmand a se sprijini una pe alta , fara a exista vreun privilegiu ele trebuind sa contribuie la dezvoltarea tarii .

Capitalul era tolerat , numai in masura in care era productiv si putea conlucra cu munca , capitalul neproductiv acumulat prin speculatii urmand a fi distrus prin elaborarea de legi privind productia muncii . (129)

Salariile urmau sa fie armonizate , pentru ca scara de diferentiere sa fie cat mai mica .

Acestia urmau sa fie repartizati in raport cu munca depusa , existand posibilitatea ca un muncitor sa aiba un salariu mai mare ca un om de stat .(130)

Legionarii doreau ca noul stat sa dispuna de o aristocratie bazata pe munca , cinste si geniu , cea a sangelui si a finantei urmand sa fie eliminata .

Statul legionar urmand traditia trebuia sa fie un stat bazat pe agricultura in care sa existe organe specializate pentru desfacerea si punerea in valore a produselor agricole , agricultura urmand a fi inzestrata cu cele mai moderne mijloace de munca .

“ Va trebui sa intelegem ca aurul nostru sta ascuns in lanurile noastre de grau. Ca va trebui sa impingem pana la maxim productia noastra de cereale .

O palma de pamant sa nu ramana nelucrata intre Nistru si Tisa .

Primavara cu ofiterii in frunte cu preotii cu profesorii universitari , cu copii din scoli si cu batranii , sa iesim cu alai noi popor de plugari la incurajarea muncii pe campiile de unde trebui sa iasa salvarea patriei noastre , marire si gloria ei .

Graul nostru va trebui impus pe pietele straine prin superioritatea calitatii lui . Nu uitati ca in Europa se va pune maine problema painii . Pentru cei care se tem de concurenta Americii le spunem : De ce nu s-ar teme America de concurenta noastra ?

Atunci cand se mananca o bucata de paine in Germania sa ne intrebam cati kilometri a voiajat aceasta bucata de paine pentru a ajunge acolo .”(134)

Legionarii se pronuntau pentru crearea unei industrii puternice pe baza materiilor prime existente prin distrugerea sistemului trusturilor si aplicarea sistemului emulatiei si a comertului pe baze calitative .

Comertul trebuia reglementat prin legi speciale prin formarea unui regim preferential pentru articolele de prima necesitate si formarea unei clase puternice de negustori romani .

Prin inaugurarea programului financiar se dorea reducerea cheltuielilor inutile , si distrugerea sistemului celor cu mai multe slujbe si mai multe salarii .

“ Se vor intocmi bugete reale nu mascate . Vom manca cu totii mamaliga si ceapa , cum spune Titulescu , dar sa inceapa cu el , cel cu vagoane speciale , sute de banchete si cheltuieli de milioane .

Se vor controla averile nu prin legi inutile ci prin masuri immediate (Garda va veghea la aplicarea lor ) . Iar cei ce au averi vor raspude de ele prin viata lor;cat de repede se vor intoarce atunci miliardele duse in strainatate ! “(132)

Statul legionar urma sa cuprinda in organismul lui toate fortele tarii si sa distruga prin dragoste granitele dintre provinciile romanesti , pentru a nu mai exista ardeleni , regateni sau basarabeni ci numai legionari romani .

Politica externa desfasurata trebuie sa fie darza , sincera si sa aiba ca prim obiectiv , protejarea romanilor de peste hotare .

Pentru realizarea unei Romanii noi legionarii spuneau ca se va aplica orice masura era buna si adaptabila neamului romanesc , astfel programul Miscarii Legionare avea sa se contureze singur pe masura ce reformele aplicate aduceau roadele lor . (133)

La baza acestui program trebuia sa stea cinstea , intransigenta , neputand exista nici o ingaduinta fata de cineva si putinta de a lovi chiar si in cei apropiati daca interesul general o cerea . (134)

In conceptia legionara acest lucru nu putea fi realizat fara elanul sufletesc de care dispunea cuceritorul sau omul liber , considerandu-se ca marile elanuri sunt apanajul tinetetii .

“ Violenta pentru apararea nationala e o necesitate morala , iar violenta contra violentei e cavalereasca e sfanta ! ( Mussolini – Discorsi ) sunt forma de lupta justificarea tactica ce o marturisim .

Si nici nu s-ar putea astfel de vreme ce suntem tineri , tineretea e viata , iar viata e miscare , deci suntem dinamici iar nu visatori cum gresit ni s-a spus .” (135)

Codreanu declara ca el nu voia decat o inaltare morala a neamului romanesc si ca toate celalalte vor veni de la sine dupa ce aceasta se va infaptui .

Corneliu Zelea Codreanu era de parere ca realizarea unei Romanii noi nu se va putea face prin vot electoral , ci atunci cand fiecare roman in parte va deveni legionar , si prin aceasta Romania in intregimea ei va deveni legionara . (136)

Prin aceasta el era de parere ca poporul roman se va misca intr-un singur gand si intr-o ordine deplina el urmand sa aiba in lume o forta pe care nu o cunoscuse niciodata . (137)

NOTE

Dragos Zamfirescu – “ Miscarea Legionara Aparitie si Evolutie “ In Dosarele Istoriei , Anul II , Nr. 4(7) , 1997 , p. 11 .

Ibidem .

Ibidem .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 13 .

Ibidem p. 15.

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “ In Axa , Nr. 14 , Anul II , Joi 15 Iunie 1933 .

Ibidem .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codrenu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , pp . 327 – 328 .

Ibidem .

Ibidem p. 329.

Ibidem p. 332 .

Ibidem .

Horia Sima – Doctrina Legionara , Madrid , Editura Miscarii Legionare , 1980 , pp. 146 – 147 .

Ibidem p. 16 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 238 .

Ibidem p. 239 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 80 .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , pp. 57 – 58 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 86 .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 58 .

Ibidem p. 59 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 101 .

Ibidem pp. 103 – 104 .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 60 .

Ibidem p. 61 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 117 .

Ibidem p. 118 .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 62 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 117 .

Horia Sima – Doctrina Legionara , Madrid , Editura Miscarii Legionare , 1980 , p. 73 – 117 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 335 .

Horia Sima – Doctrina Legionara , Madrid , Editura Miscarii Legionare , 1980 , p. 121 .

Ibidem p. 126 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 336 .

Ibidem p. 337 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f. 121 .

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “ In Axa , Anul II , Nr. 14 , Joi 15 Iunie 1933 .

Ion I. Mota – Cranii de Lemn , Editura “ Totul Pentru Tara “ , 1930 , p. 150 .

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “ In Axa , Anul II , Nr. 14 , Joi 15 Iunie 1933 .

Flor Strejnicu – Miscarea Legionara si Evreii , Sibiu , Editura Imago , 1996 , p. 42 .

Ibidem pp. 43 – 44 .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , pp . 150 – 153 .

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem pp. 153 – 155 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 49 .

Vasile Marin – Crez de Generatie , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , pp. 72 – 73 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f. 126 .

Faust Bradescu – Cele 3 Probe Legionare , Bucuresti , Editura Majadahonda , 2000 , p. 56 .

Ibidem .

Gh. Buzatu , Corneliu Ciucanu , Cristian Sandache – Radiografia Dreptei Romanesti , Bucuresti , Editura FF Press , 1996 , pp. 324 – 325 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 290 .

Virgil Radulescu – “ Conceptia de Viata Legionara “ In Axa , Anul II , Nr. 17 , Miercuri 6 Septembrie 1933 .

Garda Jiului din 10 Ianuarie 1933 .

Ibidem .

Vasile Marin – “ O Singura Ideologie : Fapta “ In Axa , Anul II , Nr. 5 , Duminica 22 Ianuarie 1933 .

Ibidem .

Ibidem .

Gh. Buzatu , Corneliu Ciucanu , Cristian Sandache – Radiografia Dreptei Romanesti , Bucuresti , Editura FF Press , 1996 pp. 221 – 222 .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 181 .

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “In Axa , Anul II , Nr. 14 , Joi 15 Iunie 1933 .

Gh. Buzatu , Corneliu Ciucanu , Cristian Sandache – Radiografia Dreptei Romanesti , Bucuresti , Editura FF Press , 1996 , p. 228 .

Ion Banea – Capitanul , Timisoara , Editura Gordian , 1995 , p. 120 .

Ibidem pp. 9 – 10 .

Horia Sima – Doctrina Legionara , Madrid , Editura Miscarii Legionare , 1980 , pp . 140-141 .

Ibidem .

Ion I. Mota – Cranii de Lemn , Sibiu , Editura “ Totul Pentru Tara “, 1930 p. 19 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 241 .

Invierea din 15 Aprilie 1933 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , pp. 241 – 242 .

Idem – “ O Prapastie Legionarul si Politicianul “ In Pamantul Stramosesc , Anul V , Nr. 2 ,1 Februarie 1933 .

Ibidem .

Ibidem .

Vasile Marin – Crez de Generatie , Bucuresti , Editura Majadahonda , 1997 , pp. 179 – 180 .

Ibidem .

Ibidem p. 181 .

Ibidem .

Ibidem pp. 182 – 183 .

Ibidem p. 184 .

Ibidem .

Idem – “ O Singura Ideologie : Fapta “ In Axa , Anul II , Nr. 5 , Duminica 22 Ianuarie 1933 .

Axa din 10 Noiembrie 1932 .

Vasile Marin – “ De la Formalismul Democratic la Nationalismul Constructiv ”In Axa , Anul II , Nr.19 , Duminica, 1 Octombrie 1933 .

Ibidem .

Articolul “ Cateva Cuvinte din Ideologia Noastra “ In Garda Jiului , Anul II , Nr.1 , 10 Ianuarie 1933 .

Nichifor Crainic – “ Democratia Catastrofa Natiunii “ In Calendarul , Anul II , Joi 19 Octombrie 1933.

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , pp. 325 – 327.

Ibidem .

Ibidem.

Ibidem

Ion I. Mota – Liga Natiunilor. Idealul , Viciile si Primejdia Ei , Tipografia Astra S.A., 1930 p.6.

Ibidem.

Ibidem , p.8.

Ibidem , pp.19-20.

Alina Tudor – “ Repere Ale Ideologiei Legionare “ In Dosarele Istoriei , Anul II , Nr.4(7) , 1997 , pp.13-15.

Nichifor Crainic – “ Nationalism si Ortodoxism “ In Calendarul Anul II , din 13 Octombrie 1933.

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “ In Axa , Anul II , Nr. 14 , Joi 15 Iunie 1933 .

Ibidem .

Ibidem.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f. 128 .

Articolul “ Cateva Cuvinte din Ideologia Noastra “ In Garda Jiului , Anul II , Nr.1 , 10 Ianuarie 1933.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , ff.121-122 .

Ibidem.

Ibidem f.129.

Ibidem f.122.

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “ In Axa , Anul II , Nr.14 , Joi 15 Iunie 1933.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f.124.

Ibidem f.96.

Ibidem f.97.

Ibidem .

Ibidem.

Ibidem f.98.

Ibidem f.99.

Ibidem.

Ibidem f.100.

Ibidem f.124.

Mihail Polihroniade – “ Sensul Revolutiei Nationale “ In Axa , Anul II , Nr. 14 , Joi 15 Iunie 1933.

Ibidem.

Ibidem.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 f.124.

Ibidem.

Articolul “ Ce Este Garda de Fier ” , In Garda Moldovei , Anul II, Nr.3 , 15 August 1932.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f.130.

Articolul “ Ce Este Garda de Fier “ In Garda Moldovei Anul II , Nr.3 , 15 August 1932.

Ibidem.

Nichifor Crainic – “ Parlamentul “ In Calendarul , Anul I , Nr.9 , Marti 2 Februarie 1932.

Articolul “ Ce Este Garda de Fier “ In Garda Moldovei , Anul II , Nr. 3 , 15 August 1932.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f.131 .

Articolul “ Ce Este Garda de Fier “ In Garda Moldovei , Anul II , Nr.3 , 15 August 1932.

Ibidem.

Ibidem.

Articolul “ Cateva Cuvinte din Ideologia Noastra “ In Garda Jiului , Anul II , Nr.1 , 10 Ianuarie 1933.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f.132.

Ibidem.

Ibidem.

II.2

ORGANIZAREA MISCARII LEGIONARE

La 24 iunie 1927, se infiinteaza Legiunea Arhanghelul Mihail , organizatie care avea prevazut inca din actul de intemeiere faptul ca se afla sub conducerea directa a lui Corneliu Zelea Codreanu.

“ In sistemul societatilor umane se castiga putere doar prin organizare . O organizatie nu poate sa se dezvolte sanatos fara ierarhie , dar in special fara un conducator.

Din aceasta cauza organizatia noastra are un conducator care n-a fost ales de nimeni , marea personalitate a conducerii a fost simtita , de aciea care printr-o forta misterioasa au format primele celule ordonate si disciplinate ale organizatiei. El conducatorul nostru este Corneliu Zelea Codreanu .”(1)

Inca de la inceput s-a precizat faptul ca Legiunea urmareaste aceleasi scopuri ca si vechea organizatie din care s-a desprins , insa mult mai consecvent si mai hotarat, motivul infiintarii Legiunii fiind acela de a salva miscarea nationalista de la infrangere.(2)

Astfel in faza sa de inceput Legiunea Arhanghelul Mihail , era descrisa ca fiind o organizatie nationala , voluntara si independenta a tineretului.

Aceasta tinerete era socotita mai ales o tinerete a sufletului care trebuia sa dispuna de curatenie in viata , avant si dezinteresare in lupta , lozinca adoptata fiind : “ Fata la dusman .”(3)

Principiile in cadrul carora trebuia sa se miste legionarul erau credinta, munca , ordinea , ierarhia si disciplina.

Statutul organizatoric de inceput al Legiunii prevedea o impartire pe patru sectii.

Prima sectie era rezervata tineretului , in ea putand intra orice tanar roman care era intelectual , taran sau muncitor si care admitea sa se supuna principiilor legionare. Ca subsectie era organizatia “ Fratia de Cruce “ in cadrul careia intrau tinerii ce aveau varsta sub 19 ani.

Sectia a doua era sectia de protectie si era formata din oamenii maturi de orice varsta care doreau sa sustina si sa incurajeze activitatea legionarilor.

Sectia a treia era sectia de ajutor a femeilor si avea aceleasi scopuri ca si sectia a doua.

Sectia a patra era sectia internationala si avea ca scop gruparea tuturor romanilor ce se aflau in afara granitelor tarii.

Pentru raspandirea prestigiului organizatiei si a scopurilor urmarite de aceasta era prevazuta aparitia unei reviste la Paris cu numele de

“ L’ Archange Michel “.

Prin aceasta revista se dorea prezentarea calomniilor adresate de catre evrei romanilor si strangerea legaturii cu organizatiile nationaliste din intreaga lume in vederea unei conlucrari pentru rezolvarea problemei evreiesti.(4)

Conducerea legiunii urma sa fie formata dintr-un comitet care a primit numele de Consiliul Legiunii , si care avea scopul de a discuta si de a da indicatii organizatiei. Acest Consiliu era format din fostii conducatori ai studentimii care puteau intra in consiliu prin simpla aderare si inscriere la principiile Legiunii.

Din consiliu mai faceau parte presedintele din acel moment al centrelor studentesti,care aveau drept de vot consultativ , personal, ei neputandu-se prezenta in calitate de reprezentanti ai asociatiilor din care faceau parte decat abia dupa terminarea studiilor cand puteau capata un loc de consilier activ.

In consiliu erau prevazute a intra prin cooptare toate categoriile sociale care puteau face dovada loialitatii si constantei.

Era prevazuta si infiintarea unui Senat Legionar care sa fie alcatuit din romani trecuti de 50 de ani ce trebuiau alesi pe judete si care trebuiau sa alcatuiasca cea mai inalta treapta de autoritate a Legiunii.

Legionarii doreau astfel ca organizatia lor sa devina una generala a neamului romanesc care trebuia educat in jurul principiilor de credinta, ordine , munca, ierarhie si disciplina .(5)

Conform acestor principii se considera ca in organizatie nu putea intra oricine , nefiind admisi cei lenesi , si nici cei care munceau la inceput , iar dupa ce erau admisi deveneau delasatori.

A doua lege de baza a organizatiei era ordinea , fiecare legionar trebuind sa munceasca ordonat si dupa un plan bine fixat dinaninte.

Astfel fiecare legionar trebuia sa stie ce anume are de facut si cand trebuia sa faca. A treia lege era disciplina , fiecare trebuind sa asculte orbeste de ordinele sefului.

In urma elaborarii primelor principii de organizare , cei care faceau parte din prima sectie , rezervata tineretului , aveau obligatia de a face 5 abonamente la revista “ Pamantul Stramosesc “ in decurs de trei luni. (6)

Dupa inscriere , fiecare avea obligatia de a munci un sfert de ora pe zi pentru Legiune , iar daca nu putea trebuia sa dea a patruzecea parte din castigul sau pe o zi. Acesti bani trebuiau inanintati saptamanal sau lunar, ei urmand a fi folositi pentru revista ce se dorea a apare la Paris si pentru carti sau brosuri.

O alta obligatie care era insa valabila pentru cei care doreau sa faca parte din organizatie era aceea de a face in decurs de cinci luni cinci prieteni carora sa le fie insuflate ideile legionare si care sa fie pregtiti pentru a deveni legionari. Fiecare legionar era obligat sa-si ajute un camarad daca acesta avea nevoie.(7)

Sectia a doua de protectie era organizata pe nuclee. Un nucleu era un grup de oameni al carui numar varia intre minimum 3 si maxim 13 persoane care cautau sa sustina Legiunea din toate puterile. Aceste nuclee erau independente unul de altul si se aflau in permaneta legatura cu centrul. Nucleele puteau actiona fatis sau puteau fi ascunse.

Membrii sectiei a doua de protectie aveau si ei obligatia de a munci un sfert de ora pe zi pentru Legiune sau de a da a patruzecea parte din castigul zilnic. Acestia mai aveau obligatia de sustinere reciproca in toate actiunile pe care le desfasurau si in toate imprejurarile , atat intre membrii nucleului cat si intre toti membrii din tara sau strainatate.

Sectia a treia care era sectia de ajutor a femeilor romane se conducea dupa lozinca “ Salvati Familia ,Religia si Patria “.(8)

Principiile acestei sectii se bazau pe forta morala a femeii , a neamului considerandu-se ca marimea si decaderea neamurilor depindeau de ea , care putea da nastere unor eroi sau unor ticalosi.

Astfel o mama ce facea parte din Legiune trebuia sa-si creasca copilul in credinta crestina invatandu-l sa creada in Dumnezeu pentru a nu fi atras la adolescenta de teoriile atee.

Totodata fiecare mama era datoare de a face din copilul ei un soldat al regelui , si sa militeze pentru intoarcerea la o viata plina de virtuti.

Femeia legionara trebuia sa lupte contra curentelor elegantei si frumusetii, cea mai frumoasa si mai eleganta imbracaminte fiind considerata costumul national romanesc.

Femeia legionara trebuia sa lupte totodata impotriva frivolitatii si a dansurilor indecente , dar toate acestea nu trebuiau realizate ca si cum ar fi venit de la vreo autoritate , ci trebuiau sa vina din constiinta ei.

Aceasta femeie avea datoria de a impiedica injosirea fetelor tinere , fapt care ducea la insusi injosirea numelu de roman.(9)

Sectiunea a treia de ajutor a femeilor era si ea organizata pe nuclee cu acelasi numar de membrii ce varia intre 3-13 persoane, acestea putand fi independente , dar in permanenta legatura cu centrul.

Aceste nuclee se intruneau regulat acasa la una din doamnele membre la ceai sau la cusut.

In cadrul acestor sedinte trebuia sa se desfasoare o instruire religioasa solida prin mici conferinte , lectura si discutii.

Aici in sedintele desfasurate femeile urmau a se instrui in directia muncii si a caminului propriu , discutandu-se totodata mijlocul de intr-ajutorare al ei si al Legiunii.

“ Astfel femeia romana trebuie sa fie : femeie de credinta, femeie de munca si femeie de actiune , corespunzand triplului ei rol: religios, familial si social.

Daca acestea se vor face , pot sa sarute de pe acuma tarana toti dusmanii nostri.”(10)

Domnisoarele se puteau si ele constitui in nuclee pe aceleasi baze si principii , formand o subsectie a sectiei a treia de ajutor cu numele “Surorile Legiunii”. Ele puteau sa lucreze pentru impodobirea caminului de la Iasi unde isi avea sediul Legiunea Arhanghelul Mihail si puteau organiza expozitii in folosul acesteia.

Sectiunea a patra internationala era organizata pe nuclee, ce puteau avea un numar nelimitat de membrii , neputand exista decat un singur nucleu pe localitate.

Membrii acestei sectiuni aveau obligatia de a se intruni regulat la sediul Legiunii din localitatea respectiva, care trebuia impodobit cu culorile nationale romanesti. Acolo trebuia citita revista “Pamantul Stramosesc “ si trebuiau cantate cantecele legionare.

In octombrie 1927 numarul maxim al membrilor Legiunii a fost fixat la 3.000. Acest numar era considerat suficient pentru crearea unui curent in toata tara , el fiind socotit atunci limita puterilor organizatiei peste care nu trebuia sa se treaca , legionarii considerand ca taria si valoarea unei organizatii nu statea in numarul membrilor ei ci in valoarea personala a fiecaruia.(11)

Forta organizatiei se aprecia a fi in unitatea de gandire si de actiune a membrilor , numarul acestora neputand fi mai mare de 100 intr-un judet.

Pentru consolidarea organizatorica au fost date urmatoarele reglemetari:

“ 1. Legiunea nu i-a parte la alegeri politice ca organizatie.

2. Legiunea nu poate face combinatii sau fuziune cu nici o alta organizatie.

Cei ce doresc a face parte din Legiune nu pot intra decat pe o singura usa.

3. Cei care au atacat sau vor ataca Legiunea nu pot fi niciodata primiti in organizatie.

Oricine aduce un prejudiciu Legiunii este pedepsit.

Nu pot fi primiti aceia care prin atitudinea lor aduc o nota de discordie atingand astfel insusi principiul de baza al existentei noastre: unitatea.

Nu pot fi primiti cei ce nu admit disciplina, atingand astfel nu pe sefi ci acelasi principiu al unitatii legionare.

Nu vor fi primiti toti aceia pe care conducerea Legiunii ii va socoti ca nu merita.”(12)

Astfel in perioada de inceput a activitatii Legiunii Arhanghelul Mihail inscrierea s-a facut in patru serii, in aceste serii fiind inclusi cei care au reusit sa indeplineasca conditiile de admitere si sa realizeze munca Legiunii pe tara pana la o anumita data.

Inscrierea si admiterea in Legiune se facea conform perceptelor legionare numai pe baza principiului calitatii si nu al cantitatii , principiul indicat a fii folosit fiind acela al liberei selectiuni socotindu-se ca cei buni se vor alege oricum singuri si ca vor veni netrasi de maneca.(13)

Pana in 1933 principiile organizatorice s-au realizat din mers, acestea fiind publicate in revista Pamantul Stramosesc. Legatura intre centru si organizatiile din tara era mentinuta tot prin revista sau prin circulare.

In mai 1933 , au aparut noile principii de organizare sub titlul “ Fascicula legionarului I-IV “, editata sub forma unei reviste pentru ca in iulie 1933 sa apara sub forma unei brosuri cu denumirea de “ Carticica Sefului de Cuib “.

Astfel denumirea de nucleu a fost inlocuita cu cea de cuib care a devenit baza de organizare a intregului sistem legionar.

Corneliu Codreanu declara ca in Legiune nu sunt admisi membrii separati , si ca organizatia condusa de el este formata dntr-un numar de cuiburi , nu dintr-un numar de membri.(14)

Codreanu precizeaza ca a adoptat ideea de organizare bazata pe cuib , datorita faptului ca in momentul in care a infiintat Legiunea nu exista un curent popular si ca dispunea numai de oameni razleti care trebuiau adunati.(15)

Cuibul era format din initiativa unui om care fiind atras de ideile legionare reusea sa adune in jurul sau un grup de oameni al carui sef devenea.

“ Nu-l numeam eu sef de cuib. Puterile lui il numeau , il ridicau , nu devenea sef daca voiam eu ci daca el putea aduna convingeri si conduce un grup. Cu timpul am ajuns spre deosebire de celelalte organizatii ( unde adesea se fac sefi pe baza cadourilor ) , sa am un sir de mici comandanti , nu facuti , ci nascuti , zacand in ei calitati de conducator. De aceea un sef de cuib este o realitate pe care te poti sprijini. Reteaua acestor sefi de cuib, formeaza scheletul intregii Miscari Legionare. Stalptul organizatiei este seful de cuib. Cand se inmultesc , aceste cuiburi se grupeaza sub comanda: pe comune, plase, judete, provincii.

Cum mi-am facut ceilalti sefi? Nu am numit: seful satului, judetului, plasei. Le-am spus: – Cuceriti , organizati. Si cat veti putea organiza , pe atat se va putea intinde sefi voastra.

Eu ii consfinteam in situatiile in care puterea , calitatile si aptitudinile lor ii ridicau.”(16)

Codreanu considera sistemul cuibului ca fiind foarte avantajos , el punand in miscare intreg organismul organizatiei sale, facand pe absolut toti membrii sa munceasca, aceasta fiind dublata si de faptul ca fiecare cuib dorea sa-si realizeze un cat mai mare prestigiu.

“ a) face sa activeze; pune in functiune intreg organismul unei miscari. La celelate organizatii unde exista comitete si membrii , pe comune sau judete , lucreaza numai cativa din comitet. Restul 1.000. 2.000 , 10.000 stau;

b) rezolva toate problemele. Sunt o serie nesfarsita de lucruri pe care un om e prea putin a le putea face, iar o intreaga organizatie e prea mare pentru a se ocupa de ele. Exemplul: facerea unei mici fantani intr-un sat , repararea unui podet , etc. Un om nu poate singur; o oganizatie nu se poate ocupa de ele;cuibul insa, din 6-8 sau 10 oameni este unitatea cea mai potrivita pentru a le executa;

c) este usor transformabil. Dintr-o unitate de lupta intr-o unitate de munca , sau dintr-o unitate de munca intr-una de lupta;

creeza un mare numar de cadre. Oameni specializati in arta conducerii;

localizeaza efectul unei defectiuni sau unei tradari;

in sfarsit este cel mai bun loc unde se poate face educatia.”(17)

Astfel cuibul era un grup de oameni de aceeasi varsta si acelasi sex care se afla sub comanda unui singur om ce indeplinea functia de sef de cuib. Intr-un cuib mai existau 3 functii, si anume: un corespondent care se ocupa cu corespondenta , un casier care strangea cotizatiile , si un curier care facea legatura cu alte cuiburi.(18)

Fiecare cuib avea un nume pe care-l primea atunci cand se forma, el fiind de regula numele unei personalitati istorice: Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Avram Iancu, etc.

Seful de cuib, imediat dupa constituirea si botezarea cuibului trimitea o scrisoare pe adresa Legiunii pentru a obtine aprobarea functionarii cuibului. In aceasta scrisoare trebuia precizat numele cuibului, numarul persoanelor care-l compuneau , numele varsta si profesia precum si faptul daca au facut armata si ce grad detineau.

Numele cuiburilor care primeau aprobarea pentru a functiona erau publicate in revista Pamantul Stramosesc.

Existenta cuibului trebuia sa ramana secreta , nimeni neputand sa cunoasca numele celor din cuib, locul de adunare sau adresa.

“ O armata care se apropie de inamic trebuie sa fie cat mai acoperita si cat mai ascunsa. Astfel el vazand de departe isi va lua toate masurile ca sa o opreasca din drumul ei si chiar s-o zdrobeasca mai inainte ca ea sa fi ajuns la atac.

Cuiburile Legiunii se aseamana cu cuiburile de mitraliera de pe front. Acestea pentru ca sa bata bine in inamic trebuie sa fie mascate, complet ascunse. De nu artileria le va distruge , iar infanteria si cavaleria se feresc de ele.”(19)

Prin aceasta Codreanu ii indemna pe legionari sa fie cat mai dibaci , spunand ca daca evreii vor afla de existenta lor vor cauta sa-i izoleze prin intrigi si calomnii , pentru a le paraliza activitatea , iar daca nu vor reusi vor cauta sa-i zdrobeasca din punct de vedere economic.

Fiecare legionar care era incadrat intr-un cuib , era indemnat sa devina un fanatic deoarece numai un fanatic era in stare sa se jertfeasca pentru tara lui.

Acest fanatism trebuia introdus prin credinta fierbinte in justetea cauzei legionare, prin cultivarea vointei de a invinge si prin credinta neclintita in victoria finala a legionarilor si implicit a neamului romanesc.(20)

Din viata unui cuib nu trebuia sa lipseasca muzica , muzica trebuind sa fie formata din cantece de vitejie si cantecele de rugaciune care erau trimise de la sediul central al Legiunii fiecarui cuib in parte.

Cantecele legionare erau considerate a fi fundamentul sufletesc al organizatiei , prin ele redandu-se adevaratele accente de durere ale poporului, legionarii spunand ca ele simbolizeaza tot ce are mai curat neamul romanesc, in ele gasindu-se impreunate durerea maramureseanului , jugul ardeleanului , basarabeanului, moldoveanului, olteanului, jug ce fusese asezat pe gatul lor de catre politicieni.(21)

“ Cantecul nostru e tipatul de rob care sfarama lanturile si cheama la o viata noua, la viata unei Romanii Noi, o Romanie Legionara.

Armata verde va canta aceeasi durere, aceeasi bucurie, de la Nistru pana la Tisa.

Nici un legionar nu va profana sfintenia cantecului , cantand prin localuri odata ce a imbracat camasa verde , este alt om care nu-si mai apartine lui , ci patriei. Calcarea acestui ordin duce la inlaturarea definitiva din cadrele legionare.”(22)

Cuiburile care erau formate din legionari mai tineri , erau cele care invatau cantecele legionare pe de rost si le cantau in cadrul sedintei.

Corneliu Codreanu considera cantecul ca singura posibilitate de manifestare a starii interioare pe care o aveau legionarii.

“ Cantam acele cantece in care simtamintele noastre isi gaseau multumire. Pe o stanca neagra, cantecul lui Stefan cel Mare , a carui melodie se spune ca s-a pastrat din timpul lui, din generatie in generatie. Se spune ca in sunetul acestei melodii intra Stefan triumfator in cetatea sa de la Suceava acum 500 de ani. Cand il cantam, simteam traind acele vremuri de marire si de glorie romaneasca , ne afundam in 500 de ani de istorie si traiam cateva clipe acolo in contact cu vechii soldati si arcasi ai lui Stefan si insusi cu el.

Ca un glob de aur , cantecul lui Mihai Viteazul. Cantecul lui Avram Iancu: sa sune iarasi goarna , cantecul scolii militare de infanterie de la 1917. Sculati romani, compus de Iustin Iliesu si de Istrati pe care noi l-am proclamat imn al Legiunii , etc.”(23)

Atat legionarul cat si cuibul datorau supunere neconditionata Legiunii, ea trebuind manifestata prin executarea in totalitate a insarcinarilor pe care un cuib sau un legionar le primeau.

Aceasta disciplina nu excludea initiativa la care aveau dreptul legionarii , fiecare dispunand de libertate de actiune , care trebuia manifestata in anumite momente si care trebuia sa se incadreze intereselor si scopurilor legionare.

Aceasta initiatva aducea insa si raspunderea celui care condusese actiunea.

Dupa aparitia mai multor directive care stabileau legile de functionare ale unui cuib , ele au fost desfiintate total in 1933 prin aparitia brosurii intitulate “ Carticica Sefului de Cuib”, care stabilea sase legi definitive dupa care trebuiau sa se conduca legionarii.

“ 1) Legea disciplinei: fii disciplinat legionar caci numai asa vei invinge. Urmeaza-ti seful la bine si la greu.

Legea muncii: munceste. Munceste in fiecare zi. Munceste cu drag. Rasplata muncii sa-ti fie nu castigul ci multumirea ca ai pus o caramida la inaltarea Legiunii si la inflorirea Romaniei.

Legea tacerii: vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste cand trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu faptuieste: lasa pe altii sa vorbeasca.

Legea educatiei: trebuie sa devii altul. Un erou. In cuib fa-ti toata scoala. Cunoaste bine Legiunea.

Legea ajutorului reciproc: ajuta-ti fratele cazut in nenorocire. Nu-l lasa.

Legea onoarei: mergi numai pe caile indicate de onoare. Lupta si nu fii niciodata misel. Lasa pentru altii caile infamiei. Decat sa invingi printr-o infamie mai bine sa cazi luptand pe drumul onoarei.”(24)

Fiecare cuib dupa sase luni de activitate regulata avea dreptul sa-si confectioneze in drapel .

Acest drapel al cuibului era de dimensiuni reduse 40 cm pe 40 cm .

Pe panza drapelului trebuiau sa fie scrise numele cuibului , garnizoana si judetul din care facea parte . Drapelul nu era scos niciodata afara el ramanand totdeauna in sediul cuibului .

Acest drapel putea fi decorat cu stele , numarul lor variind de la una pana la sapte .

O stea pe drapel insemna ca acel cuib se distinsese intr-o mare actiune, drapelul incarcat cu sapte stele fiind considerat unul incarcat cu toata gloria . Stelele puteau fi acordate de catre superiorul sefului de cuib respectiv , sau direct de catre seful Legiunii . (25)

Sedintele de cuib se tineau saptamanal de obicei sambata seara , dar ele se mai puteau tine in orice zi a saptamanii daca seful ce cuib considera necesar acest lucru .

Cuibul adunat era considerat o biserica in care cel care intra trebuia sa uite de toate lucrurile marunte ale vietii de zi cu zi , si sa-si indrepte gandurile spre tara si spre Dumnezeu .

“ Ceasul de sedinta al cuibului este ceasul Patriei . De aceea in acest timp nu se joaca carti , si nu se va face un singur gest , care sa fie o jignire adusa suferintelor Patriei si durerii sufletului romanesc .

Armonie deplina sa rezulte nu numai din prietenia celor adunati , dar mai ales din comunitatea idealului lor . Acolo in cuib se vor canta cantecele trimise de Legiune , se vor inalta rugaciuni la Dumnezeu despre biruinta Legiunii , se va vorbi despre cei morti , prieteni , parinti , bunici , stramosi, rechemandu-se duhurile lor .” (26)

Cel care participa la sedintele de cuib nu avea dreptul de a purta discutii aprinse , in cuib fiind interzise discutiile infocate si contradictorii .

Cea mai mare grija a unui legionar trebuia sa fie punctualitatea , la ora fixata de catre seful de cuib pentru inceperea sedintei .

La inceputul fiecarei sedinte legionarii efectuau salutul roman , considerat simbolul biruintei luminii si al binelui , si rosteai apelul la Dumnezeu si la cei morti pentru idealurile legionare , precum si juramantul de credinta fata de Legiune si capitan .(27)

Sedinta de cuib incepea cu partea informativa in cadrul careia se discutau ordinele primite , situatia in care se afla tara , situatia adversarilor politici si a Legiunii . Tot in cadrul partii informative se citea si revista

“ Pamantul Stramosesc .”

In aceste sedinte de cuib se facea si partea de educatie legionara prin care legionarii , trebuiau sa realizeze care era rolul lor si ce misiune aveau de indeplinit .

“ Ca fiecare jertfa inseamna un pas inainte catre victorie.

Ca Legiunea are un program precis care se va publica la timpul potrivit.

Ca prin aplicarea acestui program tara se va reface.

Ca legionarii vor face din aceasta Romanie o tara frumoasa si bogata.

Ca legionarii sunt chemati de Dumnezeu ca dupa veacuri de intuneric si asuprire sa sune trambita invierii neamului romanesc. “ (28)

Prin aceasta educatie legionarii trebuiau sa invete cum sa-si apropie victoria, si ce sa raspunda atunci cand erau intrebati despre scopurile organizatiei lor , ei trebuind sa constientizeze ca doar organizatia lor era singura capabila sa indrepte neamul romanesc pe calea mantuirii .

Cuiburile erau formate pe categorii sociale sau profesionale existand cuiburi de tarani , cuiburi de muncitori , cuiburi de studenti etc.

Fiecare sedinta trebuia sa se termine cu hotarari clare , fiecare legionar trebuind sa stie ce are de facut pana la sedinta urmatoare , acestea luandu-se dupa ordinele primite de la comandant sau din initiativa proprie . Aceste hotarari stabileau de obicei directia in care avea sa se extinda organizatia , strangerea de fonduri si impartirea de literatura legionara .

Cuiburile mai puteau lua initiativa de a construi un pod , de a repara un drum sau un gard etc .

Sedintele se incheiau cu rugaciuni catre Dumnezeu , si cu juramantul de credinta fata de Legiune si capitan .

Dupa fiecare sedinta seful de cuib trebuia sa faca un raport pe care trebuia sa-l trimita in timp de 24 de ore sefului de garnizoana impreuna cu cotizatiile .

Sefii de garnizoana trebuiau sa inainteze intre 1si 4 ale fiecarei luni rapoartele primite in timp de o luna sefilor de sector , care intre 4 si 7 ale fiecarei luni inaintau rapoartele primite sefilor de judet . (29)

Raportul unui sef de cuib trebuia sa cuprinda :

“ 1. Numele cuibului si data sedintei ;

2. Prezente si absente de la sedinta ;

3. Cotizatiile membrilor ;

4. Initiativele si realizarile cuibului in timp de o saptamana si anume :

Diferite contributii banesti in folosul Legiunii;

Abonamente la diferite foi legionare si mai ales la “ Libertatea “.

Cumparaturi de foi brosuri si carti legionare .

Vanzarea pe bani a tipariturilor legionare;

Zile de munca in santierele si taberele legionare;

Formarea de cuiburi noi;

Marsuri , sedinte la camp , vizitarea altor cuiburi .” (30)

In localitatile unde existau organizatii judetene sefii de cuib inaintau rapoartele direct acolo .

Seful de judet mai trebuia sa faca si el un raport pe care trebuia sa-l inainteze intre 7 si 13 ale fiecare luni conducerii centrale in dublu exemplar . Acest raport trebuia sa cuprinda :

“ 1) Numarul de cuiburi ;

Cuiburi nou infintate ;

Numarul de membri ;

Cresterea fata de luna precedenta ;

Numarul de sedinte de cuib ;

Numarul de prezenti ;

Numarul de absenti ;

Cotizatii ;

Contributii diverse ;

Tiparituri si abonamente :

Valoarea celor intrate;

Valoarea celor raspandite pe bani ;

Valoarea celor raspandite gratuit ;

Suma achitata ;

Suma ramasa de plata ;

11) Santiere :

Zile de lucru ;

Evaluarea lucrarii in bani ;

12) Tabere .***

Zile de lucru .

Evaluarea lucrarii in bani .

13) Marsuri : in kilometri – om ( se inmulteste numarul kilometrilor efectuati cu numarul membrilor participanti ) .

14) Initiative .

15) Delegatii .

16) Ore de garda .

17) Dificultati interne ale organizatiei : certuri , neantelegeri , diferite abateri ale legionarilor .

18) Masuri luate pentru inlaturarea dificultatilor ivite .

19) Curente de simpatie , dusmanie sau indiferenta .

20) Puncte slabe ale organizatiei si masurile luate pentru intarirea ei in aceste puncte .

21) Tinuta morala si atitudinea in societate a legionarilor .

22) Atacuri de vrajmasie – calomnii , agresiuni , abuzuri ale autoritatilor inregistrate . Numele persoanelor si adresele lor .”(31)

Cuiburile se imparteau in doua categorii : cuiburi de tip A si cuiburi de tip B.

Cuiburile de tip A erau cuiburile care se conduceau dupa cele 6 legi .

Ele trebuiau sa fie gata oricand de lupta si sa se supuna Legiunii neconditionat .Aceste cuiburi erau socotite ca fiind armata activa a organizatiei .

Cuiburile de tip B erau formate din aceia care datorita varstei sau din alte motive nu se puteau supune regimului cuiburilor de tip A .

Numele celor care alcatuiau cuiburile de tip B erau tinute secrete , membrii lor avand datoria de a ajuta dupa puteri Legiunea . Aceste cuiburi aveau totodata datoria de a duce o viata cat mai apropiata de cea a cuiburilor de tip A avand ca lozinca : “ Sa ajutam razboiul Vulturilor Albi .” (32)

Cuiburile aveau doua consemne , unul general si unul particular pe care trebuiau sa le urmeze .

“ Consemnul general :

Cuiburi noi

Imediat un cuib format cauta ca in regiunea sa , sau pe ori unde are cunostinte sa formeze cuiburi la fel .

Contributi benevole

Fiecare cuib va munci , va cauta sa castige ceva pentru a ajuta Legiunea , doamnele si domnisoarele , mici serbari , cusaturi , munci in fabrici , la camp etc. Fiecare si cel mai sarac va rupe de la sine si va trimite pentru marele razboi .

Consemnul particular

Imediat ce se infinteaza un cuib i se da un sector din frontul Legiunii pe care il intareste . In afara de aceasta cuiburile pot primi insarcinarea de a studia o chestiune , a urmari un fapt , a se introduce intr-o afacere etc. “ (33)

Cuiburile dispuneau de o structura fiind grupate in garnizoane , familii de cuiburi , sectoare , circumscriptii si organizatii judetene .

Garnizoana era formata din cuiburile existente intr-o localitate care erau grupate intr-o garnizoana aflata sub comanda unui sef de garnizoana .

In Bucuresti si in orasele mai mari , mai multe cuiburi alcatuiau o familie de cuiburi , condusa si ea de un sef . (34)

Reuniunea mai multor familii de cuiburi , sau a mai multor garnizoane alcatuiau un sector care era condus de un sef de sector .

Circumscriptiile care au fost denumite mai tarziu plase erau alcatuite din mai multe sectoare si erau conduse de un sef de plasa .

Organizatia judeteana era condusa de un sef de judet si avea in sub-ordine toate structurile legionare din cuprinsul respectivului judet . (35)

Cuiburile care erau formate pe diferite categori sociale trebuiau sa aiba legaturi intre ele , pentru a nu da nastere la conflicte de interese .

De exemplu daca intr-un oras existau doua familii de cuiburi , seful garnizoanei legionare trebuia sa faca cu schimbul cate o luna .(36)

Seful de cuib avea o mare raspundere atat fata de oamenii pe care ii avea in subordine , cat si fata de urmarile initiativelor sale care puteau duce la marirea organizatiei sau la compromiterea ei.

El nu avea dreptul de a tipari vreun material fara aprobarea prealabila a biroului central al presei legionare sau de a scrie scrisori al caror continut putea da nastere la interpretari.

Nu avea totodata dreptul de a implica unitatea sa in chefuri sau actiuni dezordonate sau de a incheia combinatii politice fara aprobarea prealabila a sefului Legiunii.(37)

Seful garnizoanei legionare avea obligatia de a-i convoca periodic pe sefii cuiburilor din subordine pentru a se informa asupra activitatii lor si pentru a le transmite noile hotarari.

Aceasta forma scoala de cadre care trebuia sa-l invete pe seful de cuib organizarea si spiritul de care era condusa Miscarea Legionara.

Seful politic judetean trebuia sa-si cheme odata la doua saptamani subalternii care erau formati din sefii de unitati , fratii de cruce , cetatui , sefii de sectoare , etc.

Seful de cuib avea aceeasi datorie de a-si chema oamenii din subordine si a le face partea educativa.

“ Asemanator unui comandant de regiment care isi cheama ofiterii subalterni, inainte de lupta pentru ca sa le dea ordine , asa se prezinta si seful legionar.

Va sta in picioare in pozitie de drepti. Va fi incins: simbolul puterii.

Ceilalti in semicerc in pozitie corecta , atenti , seriosi, constienti ca in clipa aceea fac un serviciu neamului lor, ca aceea pe care o face preotul in altar.

Vor fi si ei incinsi. Se face face apelul, se va da raportul. Se va canta.

Urmeaza aceleasi formalitati la deschidere si la inchidere ca si la sedinta cuibului.”(38)

Cuiburile formate din legionari tineri cu varstele cuprinse intre 18-30 de ani erau despartite de celelate formate dn legionari mai varstnici si alcatuiau Grupul Legionarilor. In fruntea acestui grup , seful de garnizoana numea pe cel mai bun legionar din localitatea respectiva, iar in cazul in care erau doi , acestia faceau cu schimbul cate o luna.

Seful de garnizoana avea sarcina sa vegheze a nu exista neintelegeri in cadrul organizatiei din cauza ambitiilor personale.

Corpul legionarilor era format din membrii tineri cu varste cuprinse intre 21-28 de ani , fiind acceptati in aceasta categorie si membrii cuiburilor de la sate. Acestia erau soscotiti ca fiind membrii cei mai activi ai Legiunii , ei avand datoria si de a face politica.

“ Ei sunt membrii cei mai activi ai Legiunii.

Pe langa educatie, ei alearga sa imprastie credintele noastre. Ei imprastie cel mai mult suflet pentru ca au de unde.

Ei fac politica si politica este o lupta din care invinge cel cu suflet mai bine calit, cel mai hotarat, cel mai rabdator, cel mai disciplinat, cel mai activ.”(39)

Toate grupurile studentesti dintr-un judet formau Grupul Studentesc Legionar Judetean care purta denumirea judetului respectiv si se afla sub comanda celui mai bun legionar din acel grup.

Toate grupurile studentesti judetene, care se aflau pe langa o universitate alcatuiau Centrul Studentesc Legionar care se afla sub comanda uui sef ce era ajutat de toti sefii grupurilor legionare.

Sefii de grupuri si de centre studentesti legionare erau numiti in fiecare an de catre Marele Consiliu Universitar Legionar care se afla sub conducerea directa a lui Corneliu Codreanu.(40)

Marele Consiliu Universitar Legionar era format din presedintii centrelor universitare legionare si din cinci sefi de grupuri studentesti legionare care erau alesi de la fiecare universitate in fiecare an , urmandu-se ordinea alfabetica judeteana.

Un sef al studentilor legionari nu avea dreptul de a ocupa functii in cadrul comitetelor organizatiilor studentesti , el urmand a desemna pe altcineva pentru acest lucru.

Sefii unitatilor judetene formau Statul Major Judetean care era sub comanda sefului organizatiei politice judetene.

La centrul organizatiei se aflau comandantul Fratiilor de Cruce, al cetatuilor , al corpurilor legionare , al corpului studentesc legionar si sefia organizatiilor politice. Toate aceste comandamente se aflau sub comanda lui Corneliu Codreanu.(41)

“ In regula generala toti acesti sefi se schimba cu anul. Sefii organizatiilor politice pot sta cate doi ani sau mai mult cu aprobarea sefului Legiunii. Fiecare sef are grija din vreme sa-si formeze inlocuitorul.

Fostii sefi trec intr-o situatie superioara si au intotdeauna grija de indrumarea si sfatuirea sefilor actuali si si de supravegherea bunului mers al intregii organizatii. Ei asista la fiecare sedinta si-si dau totdeauna parerile lor. Ei indeplinesc in special rolul de judecatori pentru orice neintelegeri sau conflicte ivite intre legionari , cautand cu intelepciunea si experienta lor sa impace lucrurile si sa pazeasca organizatia de cea mai mare greseala, neintelegerea si dezbinarea.”(42)

Un sef de cuib trebuia sa fie un om intelept care sa i-a hotarari bune si pe care sa le duca la indeplinire. El trebuia sa fie bland, voios si drept , adica sa-si iubeasca camarazii si sa intrebuinteze in lupta chiar si cu dusmanii , numai caile indicate de onoare.

Seful de cuib avea datoria de a pastra armonia in unitatea sa ferind-o de cearta , dezbinare si neintelegere, trebuind sa fie cuviincios cu toata lumea si cumpatat in toate lucrurile. El trebuia sa fie un om de cuvant si sa fie de o cinste exemplara care sa atraga stima tuturor oamenilor din jurul sau.

“ Seful legionarilor este un om nazdravan, care din orice imprejurare oricat de grea ar fi ea , iese deasupra. El trebuie sa fie un invingator.

De va cadea el se va ridica din nou si va invinge.

Numai inzestrat cu astfel de calitati un sef legionar va putea prin scoala cuibului si prin puterea exemplului , transforma pe fiecare roman , creind un suflet nou, un adevarat caracter care va sti sa invinga in toate imprejurarile si cu care tara se va putea mandri.”(43)

Un sef legionar nu trebuia sa se lase ademenit considerandu-se ca adversarii pentru a distruge unitatea legionarilor se folosesc de doua cai , si anume: atacul fatis si ademenirea catorva oameni in vederea dezbinarii.

Acestea puteau fi impiedicate prin raportarea catre conducerea superioara si prezentarea unor astfel de incercari in fata cuibului.

Legionarii nu puteau parasi organizatia din cauza certurilor ivite intre ei , aceasta fiind considerata o mare greseala , ei putand pleca numai in cazul in care nu mai credeau in idealurile legionare.

Sefii legionari nu aveau nici ei dreptul de a vorbi de rau pe un alt membru al organizatiei, si nici nu puteau permite sa li se vorbeasca rau despre altii. Asemenea lucruri erau considerate sinonime cu tradarea.(44)

In organizatia legionara conform normelor nu puteau fi admisi oamenii nemultumiti care aduceau mereu critici la adresa activitatii desfasurate de organizatie , socotindu-se ca acestia aduc mari prejudicii impiedicand dezvoltarea miscarii.

Corneliu Codreanu considera ca cel mai grav lucru pentru legionari este dezbinarea , ei trebuind sa fie uniti chiar si atunci cand ar fi mers intr-o directie gresita.

“ Pe cand astfel si in iad de ar merge trupa legionara, de va fi unita ea va invinge tot iadul si se va intoarce inapoi invingatoare.”(45)

Corneliu Codreanu credea ca pentru a-si putea feri organizatia de infiltrarea unor elemente care ar fi putut aduce prejudicii , numarul legionarilor dintr-un sat nu putea fi mai mare decat jumatate din numarul oamenilor care locuiau in acel sat.

“ Imediat ce un membru din cuib nu se poate intelege cu ceilalti membrii, el va trebui sa paraseasca organizatia inaintandu-si demisia.

Mai bine mai putini traind intr-o fratie deplina , intr-o unitate perfecta de cat mai multi certandu-se intre dansii.

Seful de cuib va cauta sa pazeasca organizatia de agenti provocatori sau spioni trimisi de politicieni, sau unii excroci de meserie.”(46)

Corneliu Codreanu considera ca o organizatie nu poate obtine victoria fara unitate, cheia unitatii fiind camaraderia , disciplina si increderea in sefi.

“ De aceea o organizatie trebuie sa-si asigure unitatea. Ea se asigura prin doua mijloace:

1 – prin camaraderie, acea forta a sufletului care uneste intr-o sfanta fratie pe toti luptatorii si

2 – prin disciplina, acea forta exterioara care armonizeaza toate vointele in vederea realizarii aceluiasi scop.”(47)

Astfel educatia disciplinei era considerata singura care putea asigura unitatea si victoria , seful de cuib fiind dator sa caute si sa dezvolte acest simt in toate imprejurarile.

Neexecutarea unui ordin era considerata una din cele mai mari greseli daca ea era facuta intentionat, iar daca se repeta , atunci legionarul respectiv era exclus din organizatie.

In cazul in care un legionar gresea , el era pedepsit, pedeapsa fiind considerta un mijloc de rascumparare al greselii.

Pedepsele erau constituie din:

eliminarea din randurile organizatiei timp de o luna;

eliminarea pentru doua luni;

eliminarea pentru trei luni;

eliminarea pentru sase luni;

eliminarea definitiva ;

Aceste pedepse puteau fi date numai de catre sefii judeteni si comandantii de corpuri legionare, dar numai pana la eliminarea pe termen de doua luni , pedepsele mai mari decat acestea neputand fi date decat de catre Corneliu Codreanu.(48)

“ Disciplina este chezasia biruintei pentru ca ea asigura unitatea efortului.

Sunt greutati pe care numai un neam intreg unit , ascultand de o singura comanda le poate birui. Cine este imbecilul care intr-un asemenea caz, sa refuze a se grupa cu toti ai lui la un loc , ascultand de aceeasi comanda pentru motivul ca disciplina iar stirbi din personalitate?

In asemea cazuri cand neamul iti este amenintat si firea lucrurilor te indeamna sa-ti schilodesti trupul , sa-ti pierzi viata , sa-ti sfarmi familia , sa periclitezi viitorul copiilor , sa renunti la tot ce ai pe acest pamant pentru a ti salva, este cel putin ridicol sa vorbesti despre stirbirea personalitati.

Disciplina nu injoseste pentru ca te face biruitor. Si daca biruintele nu se pot castiga decat cu jertfa , disciplina este cea mai mica dintre jertfele pe care un om poate sa le faca pentru victoria neamului sau.

Daca disciplina este o renuntare , o jertfa , ea nu injoseste pe nimeni.

Pentru ca orice jertfa inalta nu coboara. Neamul acesta al nostru, avand in calea sa uriase greutati de trecut, fiecare roman trebuie sa primeasca educatia disciplinei cu draga inima si cu constiinta ca astfel contribuie la biruinta de maine.

Nu exista biruinta fara unitate. Si nu exista unitate fara disciplina.

De aceea neamul noastru va trebui sa condamne si sa considere ca actiune vrajmasa orice abatere de la scoala disciplinei ca pe un om care-i pericliteaza biruintele si viata.”(49)

Cand un legionar se prezenta in fata unui sef superior , sau a sefului Legiunii , el trebuia sa se opreasca la o distanta de trei pasi , sa faca salutul roman si sa se prezinte. Tinuta si comportamentul legionarului trebuiau sa fie ostasesti.

Legionarul trebuia sa fie in scris si vorba scurt si precis, vorba lunga si incurcata fiind considerata ca apartinand democratiei.

Corneliu Codreanu considera ca legionarul trebuie sa fie un ostas in slujba lui Dumnezeu si a neamului sau, el trebuind sa vorbeasca clar si precis , sa i-a hotarari rapide , sa fie disciplinat , plin de incredere , voie buna si mandrei ostaseasca. Legionarul trebuia sa fie modest imbracat si sa se opuna luxului , considerand ca omul nu se cantereste dupa haine si dupa sufletul lui.

Legionarul trebuia sa ofere astfel totul pentru tara lui si anume : munca , suflet si viata, vazand astfel in uniforma lui marile calitati ostasesti capabile sa invinga toate greutatile.(50)

Uniforma legionara trebuia sa se compuna dintr-o camasa verde inchis cu un buzunar si nasturi de metal. Pantalonii trebuiau sa fie negrii sau kaki, bufanti sau lungi. Vara se purta capela sau palarie neagra , iar iarna caciula , ghete cu moletiere sau jambiere de piele sau ciorapi lungi de culoarea pantalonului.

Se mai purtau manusi maro de obicei si albe de parada. Camasa era prinsa cu centura cu diagonala , se purta cravata pe care era o svastica mica.

Legionarii dispuneau si de un costum obligatoriu pentru cazurile de mars sau alte eventualitati care era compus dintr-o ranita, palarie , o bucata de foaie de cort , un bidon , o secure , o busola , un colac de franghie , un sac de mnacare , o pereche de bocanci , un pahar de aluminiu, o lampa electrica cu baterie , un binoclu , etc.(51)

Apropierea fata de modelul militar era si mai accentuata prin insemnele de pe uniforma legionara care desemnau ierarhia astfel:

seful de cuib purta pe guler o stea galbena in cinci colturi;

seful de sectie purta pe guler doua stele;

seful de grup legionar purta pe guler trei stele;

comandantul de companie purta pe guler o stea , si o linie orizontala cu fir de aur;

comandantul de corp legionar purta pe guler doua stele si o linie;

comandantul legionar ajutor purta in dreptul inimii pe camasa un fir de aur in V;

comandantul legonar purta in dreptul inimii pe camasa un fir de aur si o stea.(52)

“ Uniformele aparute in toate miscarile contemporane : Fascism (camasa neagra ) National – Socialism (camasa bruna ) etc. nu s-au nascut din imaginatia sefilor . Ele s-au nascut dintr-o necesitate de expunere a acestei stari de spirit . Expresia unitatii de simtire . Ele sunt fata vazuta a unei realitati nevazute .” (53)

Corneliu Codreanu era de parere ca victoria poate fi obtinuta numai prin rugaciune sau prin apelul constant la ajutorul stramosilor .

“ Razboaiele se castiga de aceia care au stiut sa atraga din vazduh , din ceruri , fortele misterioase ale lumii nevazute si sa-si asigure concursul acestor forte . Fortele acestea misterioase sunt sufletele mortilor , sufletele stramosilor care au fost odata si ei legati de glia si de brazdele noastre , care au murit pentru apararea acestui pamant si care sunt astazi legati de el , prin amintirea trecutului lor de aici , si prin noi copii , nepotii si stranepotii lor .

Dar mai presus de sufletele mortilor sta Dumnezeu .

Odata atrase aceste forte ele vin in balanta ta te apara , iti dau curaj , vointa si toate elementele victoriei si te fac sa invingi .

Introduc panica si groaza in dusmani , le paralizeaza activitatea .

In ultima analiza biruintele nu depind de pregatirea materiala , de fortele materiale ale beligerantilor , ci de puterea lor de a-si asigura concursul fortelor spirituale .

Astfel se explica , biruintele miraculoase ale unor puteri , materialiceste cu desavarsire inferioare .

Cum se poate asigura concursul acestor forte ?

Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale .

Prin apelul fervent ,insistent la ele .

Cheama-le , atragele cu puterea sufletului tau si vor veni .

Puterea de atractie este cu atat mai mare cu cat apelul , rugaciunea se face in comun de cat mai multi .

De aceia in sedintele cuibului care se tin in toata tara Sambata seara , se vor face rugaciuni , si se vor indemna toti legionarii ca a doua zi Duminica sa mearga la Biserica . “ (54)

Legionarii cand erau imbracati in unuforma erau obligati sa salute militareste in pozitia de drepti in fata superiorului , iar cand erau imbracati in civil trebuiau sa duca mana la inima si sa salute respectuos .

Legionarilor le era interzis de a-si acosta superiorii pe strada pentru simplul fapt de a sta de vorba , trebuind astfel ca respectul si disciplina din cadrul organizatiei sa se reflecte si in afara ei .

Indiferent de gradul pe care il aveau in cadrul organizatiei ei se adresau superiorilor in afara de seful Legiunii cu epitetul de Badita , legionarii fara grad trebuind sa ceara dreptul la aceasta expresie .(55)

Viata sociala a legionarilor din afara Miscarii era si ea reglementata , considerandu-se ca printr-un comportament neadecvat in societate ei pot aduce prejudicii imaginii organizatiei .

Astfel legionarii nu aveau voie sa mearga in costum in localuri de noapte sau in carciumi prost vazute .

Le era interzis a merge insotiti de servitoare , cocote sau de oameni prost vazuti , fiind sfatuiti de a sta numai in preajma oamenilor de bine .

Nu aveau voie atunci cand mergeau pe strada fie ca purtau uniforma sau nu , sa injure , sa vorbeasca prostii sau sa fie mojici .

Miscarea Legionara avea comisari care erau insarcinati cu ordinea si care aveau datoria de a raporta imediat abaterile legionarilor .

Cei care erau infirmi sau prost dezvoltati fizic erau trecuti in cadrul cuiburilor de aderenti , transferarea lor facandu-se prin intermediul batalonului. Cei care erau debili mintal nu erau primiti.

Fiecare cuib trebuia sa aiba in incaperea in care tinea sedinte un portret al regelui , iar sedinta trebuia sa sedinta trebuia sa se deschida cu imnul regal sau cu cel al Legiunii.(56)

Legionarii trebuiau sa fie respectuosi cu autoritatile , fiind interzis de a cumpara de la negustorii evrei sau de a raspunde provocarilor acestora.

“ Vei cauta in afara , in societate prin purtarea , atitudinea si felul tau de a discuta sa imprimi respectul din jur pentru ceea ce inseamna legionar.

Deoarece suntem o organizatie plina de tinerete , animata de un spirit nou , acela care bate peste campiile intregii Europe , si calea noastra catre victore este un mers vioi va trebui ca si haina noastra sa reprezinte tinerete sufletului noastru , deoarece vei cauta sa fii echipat cu frumoasa camasa verde a Legiunii , incins ca un adevarat ostas cu tot necesarul dat in instructiunile de echipare ale legiunii , in termen de o luna de la primirea acestor instructiuni.

Cand mii de camasi negre vegheaza pe malul Adriaticii , cand mii de camasi brune stau de paza pe malurile Rinului , patrunsi de credinta in nemurirea neamului lor si de victoria neinvinsa a spiritului lor , urmasii legionarilor romani trebuie sa imbrace cat mai neintarziat malurile Dunarii , pe culmile Carpatilor camasa verde.”(57)

In cuib nu putea sa intre nimeni mai inainte de a fi bine cunoscut de catre seful de cuib care trebuia sa stie varsta , trecutul , ocupatia si caracterul omului respectiv , precum si motivele pentru care acesta dorea sa faca parte din Miscarea Legionara.(58)

In afara de acest regulament pe care trebuiau sa-l urmeze , legionarii mai trebuiau sa respecte cu sfintenie cele noua porunci legionare:

“ 1. Legionarul nu intra in polemica cu nimeni;

2. Legionarul dispretuieste lumea politica si nu sta de vorba cu ea;

3. Legionarul seamana samanta buna in sufletele curate ale poporului;

4. Legionarul se intreaba in fiecare clipa:ce am facut bun pentru Romania legionara;

Legionarul inseamna in rabojul lui pe cei pacatosi pentru ziua de maine;

Legionarul incepe orice munca cu gandul la Dumnezeu si multumeste la atingerea scopului urmarit;

Legionarul este disciplnat prin constiinta si vonta lui proprie;

Legionarul n-are teama decat de Dumnezeu , de pacat , si de clipa in care puterile fizice ori sufletesti il vor scoate din lupta;

Legionarul iubeste moartea caci sangele lui va servi la plamadirea cimentului Romaniei legionare.”(59)

Legionarii erau indemnati sa-si asume intreaga raspundere , daca faceau vreo greseala si sa nu se lase opriti de nici un obstacol care li se punea in cale , spunanduli-se ca legionarul poate orice.

Pentru a deveni legionar cu adevarat , asa cum cereau regulamentele miscarii , legionarii depuneau trei legaminte. Primul legamant se facea in fata sefului de cuib si a membrilor lui , prin care noul venit isi declara dorinta de a deveni legionar. Acesta trebuia sa depuna legamantul in cadrul cuibului cu mana pe drapelul acestuia.

“ Camarazi :

1 – In fata sefului de cuib si a voastra , cu mana pe acest drapel declar ca doresc sa devin legionar;

2 – Cunosc cele trei examene pe care trebuie sa le dau : al suferintei , al primejdiei si al credintei;

3 – Voi fi alaturi de voi in ceasuri grele si in ceasuri bune. Puteti conta deci pe inima si pe bratul meu;

4 – Voi fi disciplinat de buna mea voie , convins ca disciplina este legea fundamentala a oricarei organizari;

5 – Ma voi feri de a vorbi pe la spate pe camarazii mei sau de a critica ordinele primite , acestea ducand la neintelegere , viata grea si dezbinare;

6 – Din primul moment tin sa declar: nu voiesc nimic pentru mine , nu urmaresc si nu voi urmari sa fac afaceri pe spinarea miscarii sau sa-mi creez situatii. Stau la postul ce mi se va incredinta atata timp cat seful meu crede ca pot fi de folos;

7 – Nu voi face nici un fapt care sa ma dezonoreze pe mine sau miscarea ;

8 – Voi fi totdeauna corect si ma voi purta cu multa bunavointa fata de toti;

9 – Voi fi insa mandru in vremuri aspre in fata vrajmasului;

10 – Daca voi gresi , voi primi pedeapsa cu seninatate. Stiu ca legionarul cand greseste plateste nu fuge de raspundere.”(60)

Cel de-al doilea legamant se facea dupa 2-3 ani de activitate in fata sefului politic judetean si a intregii conduceri de cel putin 50 de persoane , acest legamant trebuind precedat de o solemnitate.

“ Camarazi :

Am strabatut un drum lung in viata legionara. Cunosc deci toate indatoririle , toate greutatile.

De acum ma simt in stare sa devin legionar.

Ma leg in fata sefului nostru si a voastra de a lupta pentru triumful Romaniei legionare in care eu cred ca in lumina ochilor.

Dumnezeu sa ne dea binecuvantarea lui.”(61)

Al treilea legamant era legamantul depus de catre primii legionari la 8 noiembrie 1927.

Prin aceasta legionari in numar de 26 s-au imbracat in costume nationale , cu caciula fiecare avand o svastica in dreptul inimii, si incolonati s-au indreptat spre biserica.

Dupa oficierea unei slujbe pentru pomenirea sufletelor lui Stefan cel Mare , Mihai Viteazul , Ion Voda, Horia , Closca si Crisan , Avram Iancu, Tudor Vladimirescu si regele Ferdinand , precum si pentru pomenirea tuturor ostasilor cazuti in lupta , legionarii s-au intors la camin unde a avut loc depunerea legamantului.

“ Am cautat si am gasit o forma care sa poata fi expresia fidela a caracterului miscarii noastre , a legaturii noastre cu pamantul , cu cerul si cu mortii. Am adunat cate o cantitate mica de tarana din toate locurile glorioase , incepand de acum 2000 de ani , ale pamantului romanesc , am amestecat-o si am umplut cu ea niste mici pungulite facute din piele si legate cu snur pe care legionarii le vor primi cu ocazia legamantului , si le vor purta la piept.” (62)

In timp ce se amesteca tarana , se citea scrisoarea celui care a trimis-o prin care acesta confirma ca el insusi cu mana lui a adunat-o din locul respectiv.

Legamantul depus de legionari la 8 noiembrie 1927 a constat din 5 intrebari si 5 raspunsuri , si anume:

“ 1. Te legi ca pentru dreptatea patriei primejduite sa infrangi toate dorintele si interesele personale? Raspuns – Da;

2. Recunoscand ca stapanirea jidanilor asupra noastra ne aduce pierirea sufleteasca si nationala , te legi frate cu noi sa lupti pentru apararea , curatirea si dezrobirea pamantului stramosesc? Raspuns – Da;

3. In lupta te vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail? Raspuns – Da;

4. Vei purta aceasta tarana cu evlavie la pieptul tau ? Raspuns – Da;

5. Si nu vei pleca dintre noi? Raspuns – nu voi pleca.”(63)

Acest legamant al sacusorului cu pamant a fost depus pentru prima data de : Corneliu Zelea Codreanu , Ion I Mota , Ilie Garneata , Corneliu Georgescu , Radu Mironovici , Hristache Solomon, G.Clime, Mille Lefter , Ion Banea , Victor Silaghi , Nicolae Totu , Alexandru Ventonic , Dumitru Ifrim , Pantelimon Statache , Ghita Antonescu , Emil Eremeiu , Ion Bordeianu , M.Ciobanu , Marius Pop , Misu Crisan , Popa , Butnaru , Budeiu , Ion I. Tanasache , Stefan Budeci , Traian Cotiga si Mihail Stelescu.

Asociatia “ Surorile Legiunii “ era formata dintr-o conducere centrala la Bucuresti , care avea cetatui in subordine pe tot cuprinsul tarii.

Cetatuile nu se infiintau decat in orasele in care existau scoli secundare sau facultati , si numai cate una singura in fiecare oras , si din care trebuiau sa faca parte toate elementele care se conformau statutului.

In afara de cetatui in orasele respective mai putea exista si alte formatiuni de fete care purtau denumirea de cuiburi si care aveau rolul de spirijinitoare ale miscarii.(64) Cele mai bune elemente din aceste cuiburi , puteau fi trecute in cetatui , care esra socotita gruparea elementelor cele mai selecte.

Durata activitatii cetatuii era socotita ca fiind nelimitata , ea putand exista atata timp cat mai era o singura membra care sa promoveze idealurile si scopurile cetatuii.

“ a) O menire de autoeducatie , intre toate membrele cetatuii pe toate taramurile;

b) A sprijini prin toate mijloacele de care dispunem , organizatia nationalista Grada de Fier;

c) A lupta pentru afirmarea egalitatii femeii in viata si lupta sociala;

d) A crea si propaga opere destinate , a ridica moralul femeii;

e) A dezvolta si mentine vie activitatea crestina stramoseasca , constiinta si solidaritatea nationala intre toate femeile romane;

f) A pastra legaturi permanente cu lumea feminina , nationalista universala;

g) A da Romaniei o femeie noua , ostas calit si hotarat , tot asa ca si barbatul.”(65)

Cetatuia trebuia sa tina sedinte saptamanale in cadrul carora prin discutii , cantece si lucrari citite trebuia sa se mentina dragostea de tara.

Cetatuia trebuia sa organizeze congrese anuale , sa editeze o revista proprie si sa tina serbari , expozitii si orice alte manifestari care aveau un caracter romanesc si crestin.

O cetatuie trebuia sa dispuna de o biblioteca cat mai vasta , sa organizeze un cor, o orchestra , si o echipa sportiva .

Membrele unei cetatui trebuiau sa alcatuiasca grupe militarizate si sa faca exercitii militare la camp. O cetatuie se compunea din 5 categorii de membrii.

Membrii si membrele fondatoare erau cei ce luasera parte la infiintarea cetatuii.

Membrele active erau toate tinere romance care erau eleve in cursul superior al oricarei scoli secundare si tinerele studente care activau in cetatuiele de eleve in cursurile superioare al oricarei scoli secundare si tinerele studente care activau in cetatuile de eleve sau numai se aflau in subordinea cetatuiei centrale.

Membrele sprijinitoare erau membrele care fie ca terminasera liceul sau facultatea , si care cautau sa activeze in cadrul cetatuii si s-o sprijne prin toate mijloacele posibile.

Membrii de onoare erau aceia care isi castigasera diferite merite prin sprijinirea cetatuii si care trebuiau alesi de catre conducerea centrala si ratificati de catre congresul general. Membrii donatori puteau fi toti cei care sprijineau material cetatuia.

Numarul membrelor unei cetatui era de minim 5 si de maxim 30. Membrele unei cetatui erau supuse timp de 4 luni de zile unei perioade de proba in care trebuiau incercate din punct de vedere intelectual , spiritual si de actiune depunand apoi un juramant prin care se angajau sa lupte toata viata pentru idealurile cetatuii.(66)

“ La intrarea in cetatuie cu mana pe inima intr-o sedinta solemna noua sora va depune urmatorul legamant:

“Ma leg a lupta pentru Cetatuie , pentru Legiune si pentru neam si jur ca niciodata nu voi trada interesele cetatuii.”(67)

Toate membrele active din cetatuie aveau dreptul sa participe la toate sedintele si congresele organizate de aceasta , de a beneficia de toate foloasele pe care le putea oferi cetatuia precum si de a fi electoare si eligibile in toate functiile.

Membrele active aveau datoria de a respecta si de a se supune dispozitiilor statutelor si regulamentelor si de a se supune cu disciplina la ordinele tuturor superiorilor. Ele trebuiau sa lucreze pentru realizarea scopului cetatuii , trebuind sa fie solidare la toate actele si hotararile care se luau.

Orice membra care parasea localitatea avea datoria de a infiinta o cetatuie acolo unde se ducea , in cazul in care nu exista.

Cotizatiile trebuiau platite cu sfintenie.(68)

O membra putea fi exclusa din cetatuie daca prin ideile si activitatea sa venea in conflict cu statutele cetatuii si prejudicia realizarea acestora.

Membrele care erau retrase din invatamant erau excluse pana la formarea unei situatii , iar daca pierdeau un an de scoala erau excluse pana la recastigarea lui. Cele ce se retrageau din invatamnt datorita unor situtii exceptionale , precum si cele ce aveau ocupatii intelectuale bogate sau erau nevoite a se muta din localitate , nu erau excluse.

Pedepsele pentru abaterea de la statutele cetatuii erau aplicate de catre comandanta si comitet in cadrul sedintei cetatuii , si consatu in :

– avertisment;

– excludere temporara;

amenzi;

excludere definitiva;

Organele de conducere ale cetatuilor erau formate dn conducatorul general al fratiilor de cruce si al cetatuilor din intreaga tara si din seful cetatuiei centrale .

Cetatuia centrala care avea sediul in Bucuresti era formata numai din membrele cetatuilor care devenisera studente , iar comandanta acestei cetatui centrale trebuia aleasa de catre seful de cetatuie si ratificata de catre comandamentul general al fratiilor de cruce si cetatuilor din toata tara.

Cetatuia centrala trebuia condusa de catre sefa cetatuilor din intreaga tara si trebuia ajutata de un comitet format din:

“ a) O secretara pentru relatiile externe;

b) O corespondenta pentru legatura cu cuiburile din intreaga tara;

O secretara de sedinta a cetatuiei;

O secretara pentru informatii , propaganda si presa;

O bibliotecara;

O casiera.”(69)

Cetatuile din intreaga tara trebuiau sa tina un congres anual la o manastire din tara care trebuia hotarata de catre comandanta generala impreuna cu conducerea centrala.

Congresul trebuia sa fie urmat de o tabara de vara a carui durata era de minimum 2 saptamani.

Alegerea sefei unei cetatui trebuia sa se faca dintre membrele care dadusera dovada de mai multa supusenie , abnegatie si activitate , ea trebuind sa aiba urmatoarele calitati:

“ a) Adevarata colega si sora;

b) Femeie de cuvant;

Serioasa , energica , autoritara si sincera;

Cunostinte intelectuale multilaterale;

Apta scopului urmarit de cetatuie;

Punctuala pana la posibilitate;

Nu va uza niciodata de autoritatea ei pentru satisfacerea vanitatilor personale;

Va fi prima care va da exemplu in toate actiunile.”(70)

Atributiile comandantei erau de a veghea la respectarea statutului si respectarea ordinelor. Ea trebuia sa aiba grija ca la sedintele de cetatuie sa nu lipseasca nici o membra.

In cadrul unei sedinte se putea primi demisia vechii comandante, votarea celei noi si luarea in primire a sarcinilor sale. Tot in cadrul sedintei se mai putea vota admiterea noilor membrii, bugetul anual , etc. In cadrul unei sedinte se mai puteau discuta si urmatoarele subiecte:

“ 1) Rolul femeii legionare in Romania noua;

2) Drepturile si datoriile femeii legionare;

3) Sora legionara ca mama;

4) Sora legionara ca sotie;

5) Sora legionara ca luptatoare;

6) Sora legionara si disciplina;

Femeia legionara si femeia moderna;

Cum s-ar putea da o masa mai hranitoare familiei?;

Cat mai multa si variata initiere in arta gatitului , asa de putin cunoscuta in lumea satelor;

Curatenia casei si ingrijirea copiilor;

Cum s-ar putea ca imbracamintea intreaga sa se faca in casa?

Cresterea copiilor – La Biserica , Spovedanie si Sf.Impartasanie. iubirea de carte si de lumina . de munca si de tara.”(71)

Conducerea centrala a cetatuilor avea intotdeauna ultimul cuvant , ea trebuind sa vegheze la bunul mers al cetatuilor din intreaga tara , avand raspundere completa.

Ordinele ei care aveau nevoie de incuviintarea conducatorului general al fratiilor de cruce si cetatuilor din toata tara trebuiau urmate fara sovaire.

Ordinele lui Corneliu Codreanu sau ale comandantului general al fratiilor de cruce si cetatuilor din intreaga tara erau deasupra oricarui statut de organizare.(72)

Statutele organizatorice nu puteau fi schmbate in principiile lor initiale de absolut nimeni , ele putand fi doar indreptate si completate de catre Corneliu Codreanu.

Veniturile unei cetatui erau formate din taxele de inscriere fixate de catre comitet, cotizatiile lunare de 20 de lei , precum si din castigurile realizate din productiile artistice. Cheltuielile erau alcatuite din abonarea la ziare si reviste , organizarea diferitelor serbari , cotizatiile la casieria centrala , etc.(73)

In cadrul cetatuii votul era secret si era intrebuintat la admiterea de noi membrii , alegerea comitetului care trebuia sa se faca cu o majoritate de ½+1 si alegerea comandantei care trebuia sa se faca cu o majoritate de 2/3.

Votul mai putea fi intrebuintat totodata la excluderea temporara si definitiva a unor membre , aprobarea de venituri si cheltuieli , la aprobarea donatiilor , etc.

Membrele cetatuilor se conduceau dupa zece legi , care erau cunoscute si sub numele de “ decalogul Surorilor Legiunii”.

“ 1) Voi inchina viata mea , familia mea , viitorul meu Patriei;

Credinta mea este credinta stramosilor mei: Crucea , Evanghelia , Biserica;

Intre mine si ostasul legionar nu exista nici o diferenta , nici in drepturi nici in datoriri;

Nu voi uita niciodata de reprezint si morala va fi pentru mine coroana vietii mele;

Voi cauta sa fiu o buna sora de caritate;

Nu voi uita niciodata poruncile Mantuitorului si ca in afara de orice datorie mai am una suprema : datoria de mama;

Caminul meu va fi un altar;

Cred ca Garda de Fier va aduce multumirea neamului meu;

Comandantii mei in ordinele lor nu pot gresi niciodata;

Sufletul meu , mintea mea mainile mele in slujba Legiunii sunt.”(74)

Fratiile de cruce erau unitati ce grupau tineri pana la 19 ani. Ele fusesera introduse initial in sectiunea I ca o subsectie a tineretului.

Corneliu Codreanu spunea ca fratiile de cruce aveau ca scop organizarea tinerimii din intreaga tara pentru a crea ostasi buni care sa lupte pentru tara.(75)

“ Fratia de Cruce inseamna fratie pana la moarte in jurul Crucii a acelora care simt in sufletele lor scanteia sfanta a iubirii pentru tarana romaneasca.”(76)

Fratia de cruce era prevazuta ca un corp de elita al tinerimii care putea sa aiba un numar limitat de membri cuprins intre minim 8 si maxim 35 .

Fratiile de cruce puteau fi organizate numai la orase unde puteau fi mai multe , dar numai cate una singura pe cartier .

Acestea erau si ele impartite dupa criteriul varstei si anume :

fratiori de cruce pana la 14 ani .

– frati de cruce pana la 19 ani .

Corneliu Codreanu dorea ca prin aceasta formula de organizare a tineretului sa reuseasca sa-l fereasca pe acesta de literatura imorala care spunea el ca otraveste sufletul tineretului.

Tinerii mai trebuiau feriti de propaganda comunista care era indreptata asupra lui Dumnezeu , a familiei si a armatei . (77)

“ Rolul acestor cuiburi este de a face educatia tinerimii romane :

Educatia crestina : ei trebuie sa cunosca , sa iubeasca pe Dumnezeu si sa se poarte dupa invataturile crestine;

Educatia nationale : tanarul roman trebuie sa-si iubeasca Patria , Pamantul si Regele. Fara patrie este ca un pui fara cuib;

Educatia sociala: in sufletul tineretului nostru trebuiesc cultivate si intretinute sentimentele crestine de dreptate si echitate sociala si setea de munca creatoare;

Educatia fizica : copilul trebuie sa fie vonic si sanatos la trup , pentru ca el va fi ostasul de maine care va apara acest pamant ( Legiunea Sportiva );

Educatia sanitara : el trebuie pazit de nenumarate boli , in special de cele venerice care secatuiesc toata vlaga tineretului. Cu un cuvant trebuie sa ne ingrijim de romanul zilei de maine care va purta pe umerii sai marea raspundere a existentei Patriei.”(78)

Fratia de cruce se compunea din :

membrii fondatori;

membrii sprijinitori;

– membrii activi;

– membrii donatori;

membrii de onoare;

Membrii fondatori erau aceia care luasera parte la constituirea asociatiei.

Membrii activi erau aceia care fusesera primiti in fratie si aveau varsta cuprinsa intre 15-21 de ani si care urmau cursurile celor patru clase superioare de studii ,precum si studenti care activau in cadrul fratiilor academice care se aflau in subordinea F.D.C.E. si C.S.L.din tara.(79)

Membrii sprijinitori erau aceia care fie ca terminasera liceul si nu-si mai continuau studiile, ori cei care terminasera facultatea si continuau sa activeze sprijinind fratia prin toate mijloacele posibile.

Membrii donatori puteau fi toti cei ce sprijineau baneste fratia in mod dezinteresat , iar membrii de onoare erau toti cei ce castigasera diferite merite prin sprijinul acordat , ei fiind aprobati de conducerea centrala si ratificati de catre congresul general.

Toti cei ce faceau parte din fratie trebuiau sa depuna un juramant prin care se angajau sa lupte toata viata pentru idealul lor, dar trebuiau sa aiba 17 ani si un stagiu de 4 luni in care erau incercati intelectual , spiritual si erau observati in cadrul activitatilor desfasurate , abia dupa aceea cu aprobarea tuturor membrilor puteau depune juramantul.

Juramantul se depunea intr-o biserica cu mana pe cruce si consta in formula:” Jur ca nu voi trada niciodata fratia si interesele fratilor mei."(80)

Cei care faceau parte din fratia de cruce trebuiau sa fie romani de religie ortodoxa. In cadrul fratiei nu erau admise deosebirile de clasa , stare intelectuala sau origine sociala , neadmitandu-se nici separatismul pe baza de prietenii.

Membrii aveau datoria de a respecta si de a se supune dispozitiilor , statutelor si regulamentelor , precum si de a duce la indeplinire dispozitiile superiorilor.

Membrii trebuiau sa i-a parte la sedinte in mod regulat si sa plateasca cotizatiile cu sfintenie si sa faca donatii catre biblioteca fratiei.

Le era interzis sa citeasca reviste pornografice , sa injure sau sa foloseasca cuvinte murdare.

Membrii activi erau obligati sa fie intotdeauna primii la invatatura inaintea celor de alta etnie , iar daca se mutau in alta localitate in care nu exista o fratie de cruce , aveau datoria de a infiinta una.

Membrii aveau dreptul de a participa la sedinte si la congresele fratiilor , precum si drept de vot la toate hotararile fratiei. Ei erau electori si eligibili in toate functiile.

Membrii se puteau folosi de biblioteca fratiei, puteau cere convocari si puteau participa la excursiile organizate.(81)

Un membru putea fi exclus din fratie daca venea in conflict cu statutul organizatiei prin ideile si activitatea sa.

Pedepsele care se aplicau de seful fratiei si comitet puteau consta in :

avertisment;

excludere temporara;

amenzi;

excludere definitva;

Atributiile unei sedinte erau de a primi demisia vechiului comandant al fratiei si de a prelua sarcinile sale , precum si de a vota comitetul si bugetul anual.

Pentru a demonstra ca principiile ei sunt intru totul regaliste si pentru a indeparta orice confuzie cu privire la aceasta fratia trebuia sa-si aleaga un capitan.

Capitanul si comitetul dispuneau de puteri dictatoriale. Daca comitetul se opunea parerii capitanului atunci acesta cadea automat.

In fata celorlalti membrii ai fratiei capitanul avea puteri dictatoriale.

Alegerea unui nou capitan se facea atunci cand cel dinaintea lui terminase scoala secundara , implinise 21 de ani sau se facuse vinovat de nerespectarea statutului fratiei.

Un capitan al fratiei trebuia sa indeplineasca urmatoarele calitati:

“ a) Sa fie coleg si frate ;

Sa fie om de cuvant;

Serios , energic , autoritar , sincer ;

Capabil ( adica sa aiba cunostinte multilaterale );

Apt scopului urmarit de F.D.C.;

Punctual pana la posibilitate;

Nu va uza de puterea ce o are pentru satisfacerea intereselor personale;

Ca nu va fi foarte vorbaret , ci foarte cu socoteala cand va vorbi;

Ca a dat probe pana in momentul de a de a fi ales capitan , ca este demn de aceasta conducere;

Capitanul va fi primul care va da exemplu in toate actiunile.”(82)

Comitetul era format din 5 membrii ai fratiei si anume : capitanul , corespondentul , secretarul , casierul si bibliotecarul.

Din comitet mai puteau sa faca parte membrii activi si de onoare , precum si toti cei ce fusesera capitani timp de 2 ani consecutiv.

Comitetul era dator de a veghea la aplicarea si respectarea statutului.(83)

Organul conducator al fratiilor era comandamentul F.D.C. din toata tara.

Corneliu Codreanu era cel care desemna pe comandantul general al F.D.C.

Fratiile de cruce trebuiau sa tina un congres anual la una din manastirile din tara care era hotarata de catre comandamentul general si care avea ca scop apropierea membrilor si completarea normelor de conducere.

Congresul avea sa fie urmat de o tabara care avea sa dureze doua sau trei saptamani.

Veniturile materiale ale unei fratii erau alcatuite din taxele de inscriere fixate de catre comitet, cotizatiile membrilor , donatii , beneficiile realizate din vanzarea publicatiilor , etc.

Votul putea sa fie intrebuintat la admiterea de noi membrii , la alegerea comitetului cu o majoritate de ½+1 si la alegerea comandantului care trebuia sa se faca cu o majoritate de 2/3.

Votul era secret si era intrebuintat la excluderea temporara si definitiva a membrilor , la aprobarea de cheltuieli , etc.(84)

O fratie nu putea fi desfiintata decat in cazul mortii tuturor membrilor , iar ordinele lui Corneliu Codreanu si cele ale comndantului general al F.D.C. erau deasupra oricarui statut.(85)

La inceputul anului 1933 Corneliu Codreanu a incercat o reorganizare a miscarii sale pentru a o transforma intr-o miscare cu un caracter militar pronuntat , aderentii acesteia fiind recrutati din toate categoriile sociale.

Astfel pentru realizarea acestui lucru , denumiti soldati al Legiunii Arhanghelul Mihail , legionarii erau indemnati sa explice tuturor care era misiunea organizatiei lor.

“ 1) Sa desfiinteze partidele politice si sa le trimita la munca;

Sa proclame dictatura romanilor in Romania;

Sa taie ghearele jidanilor si trompa cu care ne sug;

Sa inhame la jug pe camatari si sa traga in teapa pe talharii banilor tarii;

Sa trimita la munca pe toti lenesii din cafenele si din cluburi;

Sa introduca in toate institutiile din Romania marile reforme , de cinste , de ordine , de munca si de disciplina, asa cum s-a facut in Italia si Serbia;

Sa ingrijeasca tara vindecata de romanul care a sangerat pe campurile de bataie , de orfani si de vaduve si invalizii care au ajuns straini in tara lor si fara de dreptate si care nu mai au cui se plange;

Sa se faca romanului dreptate in tara lui asa cum a spus inaltul Patriarh Miron Cristea.”(86)

Prin aceasta legionarii trebuiau sa arate ca tot raul se datora politicienilor , care au permis strainilor sa-i exploateze pe romani , ei trebuind sa arate ca doar organizatia lor era singura capabila sa faca dreptate romanilor si sa instaureze un regim de ordine si cinste .

Corneliu Codreanu spunea ca spiritul organizatiei sale trebuie sa fie in primul rand vitejia , apoi convngerea fiecaruia de importanta actiunii legionare , apoi hotararea si energia membrilor.

“ Fiti neinduplecati cu dusmanul care ne-a incalcat pamantul.

Fiti neclintiti in credinta voastra pe care trebuie s-o afirmati oriunde si s-o impuneti.

Rezistati tuturor atacurilor si ademenirilor si poftelor pamantesti , care aduc moartea si nu viata .

Saraci indurati cu mandrie foamea , gerul si mizeria .

Bogati taiati luxul din haine si abundenta de la mese; lasati mai goi peretii impodobiti ai locuintei voastre , trecatoare , caci iata dincolo de pragul casei voastre moare neamul romanesc intreg. Si aruncati cu larga inima surplusul in marele razboi de aparare.

Iata soldatul ! Iata legionarul !

Iata viata cea noua ! Iata soarele ! “(87)

Garda de Fier era prevazuta a fi organizata in urmatoarele formatiuni : cuibul , sectia , grupul , compania , batalionul si comandamentul suprem legionar , fiecare avand cate un sef suprem aparte.

Pana la sfrsitul anului 1933 nu s-a reusit decat crearea cuiburilor , sectiilor si batalioanelor.(88)

Batalionul era format din totalitatea cuiburilor dint-un judet , ele trebuind sa aiba 1.000 de membrii.

Militiile sau politia legionara era denumirea ce era acordata unitatilor legionare care aveau rolul de a duce la indeplinire toate sarcinile pentru infiintarea statului legionar.

Educatia care era facuta in interiorul cuibului era socotita de foarte mare importanta , pentru ca aceasta urma sa-l transforme pe legionar intr-un militar desavarsit, care sa posede calitati de bun conducator.

Militiile erau formate pe cuiburi , sectii sau grupe legionare si erau instruite dupa normele cuibului , sectiei sau a grupei.

Baza instructiei consta in aplicarea disciplinei militare si a exercitiilor cu teme de lupta.

Erau prevazute pregatirea preregimentara a tinerilor sub 21 de ani , ceilalti care depaseau aceasta varsta trebuiau sa urmeze indrumarile care veneau de la centru.

Rolul acestor militii era de a forma caracterul adevaratului legionar invatandu-l sa execute fara stirbire ordinele pe care le primea de la superiorul sau.

“ Prin energia cu care se va lucra , toate putreziciunile statului roman vor fi arse de la radacina. Se va intocmi o noua viata a cinstei si a respectului pentru munca fiecaruia. Cu ajutorul militiilor vor fi inlaturate toate lipitorile si toti nechematii.

Deci militiile legionare vor fi ochii care vor veghea la mersul cel mai perfect al statului legionar.”(89)

Echipamentul unui grup legionar pentu campanie trebuia sa cuprinda foi de cort, toporisti , o barda si doua stegulete verzi folosite pentru semnalizare.

Deoarece Bucurestiul era impartit pe sectoare , fiecare sector avea batalionul sau , in restul tarii fiind organizat cate un batalion pe judet .(90)

Fiecare batalion avea steagul sau propriu. Sedintele de instructie ale legionarilor se efectuau la camp, cat de des posibil.

Sefii de cuiburi, de sectie sau de sectoare trebuiau sa aiba pe cale ierarhica legatura permanenta cu centrul pentru a putea fi alcatuite rapoartele cu efectivul exact al militiilor.

Rolul cel mai important era atribuit batalioanelor legionare. Batalioanele erau socotite marea armata a Garzii de Fier si erau impartite in doua : – batalioane active;

– batalioane ascunse;

Batalioanele active erau mobilizate permanent , iar cele ascunse erau pastrate pentru un moment socotit oportun.

Acest fel de organizare militareasca era socotit necesar pentru a se reusi contrabalansarea actiunilor iudeo- masonice care consta si ea din lupta pe fata si lupta ascunsa.(91)

Prin aceasta educatie primita legionarii erau socotiti pana la intronarea regimului legionar in permanenta mobilizati , gata pentru orice lupta.(92)

“ Ce trebuie sa stie un legionar :

Obisnuiestete cu credinta ca viata ta nu-ti apartine tie ci Patriei si Natiunii tale;

Tu esti numai lutul in care se toarna o viata noua , din care va iesi Romania de Maine.

Cand pleci la lupta nu te teme de moarte: gandeste-te la victorie. Din cenusa martirilor si eroilor au rasarit todeauna lucruri mari.

Obiectivul tau in orice moment sa-ti fie idealul Legiunii:armele tale : sufletul si credinta nestramutata in izbanda.

Ordinul : lupta si invinge ! Piedica nu exista cand vrei din toata inima.

Lovit , batjocorit , ingenuncheat , umilit , nu te descuraja.

Treci imediat la contraatac. Nu da un pas inapoi.

Peste orice piedica, peste lipsuri , peste netrebnici , peste oricine.

Inainte ! Tot inainte !

Viata intreaga e o lupta si lupta e viata. Lupta deci.

Fii bun cu cei nevoiasi , tare cu cei slabi si crud cu cei rai si lasi , neindurator.

Fii aspru incepand cu ai tai si cu tine insuti ! Astfel nu vei putea fi cu altii.

Obisnuieste-te sa te stapanesti pe tine insuti. Trebuie sa fii in stare sa conduci pe altii.

Victoria are pretul sacrificiilor. Cu cat va fi mai grea cu atat va fi mai frumoasa si mai temeinica.

Sacrificiul se invata treptat. Daca nu vei fi in stare a sacrifica un ban sau un ceas de munca , iti vei putea sacrifica viata ?

Nu cauta rasplata in ceea ce faci. Peste munca si meritele tale nu va trece nimeni niciodata, fii sigur.

Fii hotarat. Ai rabdare. Lucreaza mereu.

Ai incredere in sefii tai si fii disciplinat.

10)Fii gata ! Fara sovaire.”(93)

In Carticica sefului de Cuib , duminicile si zilele de sarbatoare erau zile rezervate pentru marsuri , la care trebuiau sa participe cuiburile de toate categoriile.

Prin aceste marsuri se cauta , cunosterea cat mai bine a tarii de catre membrii , considerandu-se ca marsul reface sufletul omenesc si ca este simbolul actiunii legionare.(94)

Legionarii care iesisera in evidenta prin activitatea desfasurata erau decorati.

Cea dintai decoratie facuta in Legiune era “ Crucea Alba “ , ea fiind insotita si de o diploma. Cele dintai cruci albe au fost acordate legionarilor care luasera parte la alegerile electorale din judetul Neamt in 1931 , iar apoi celor care participasera la Tutova in 1932.

Sacusorul cu pamant era si el considerat o distinctie fiind acordat pentru prima oara legionarilor care depusesera legamantul in 1927.(95)

Corneliu Codreanu a infiintat si primul grad din organizatie , si anume gradul de comandant legionar , cei dinati care au fost inaintati la acest grad fiind: Ion Banea , Nicolae Totu ,Ion Blanaru , Mihail Stelescu , Dumitrescu Ioan si Traian Cotiga.

Acestia au capatat acest grad in urma activitatii pe care o desfasurasera in slujba Miscarii Legionare.(96)

In Bucuresti seful Comitetului Central al capitalei si al judetului Ilfov era Corneliu Zelea Codreanu , iar seful tineretului organizatiei era Mihail Stelescu.

Organizatia capitalei era imapartita in patru sectoare , si anume :

sectorul I galben condus de Anton Barbiu;

sectorul II negru condus de Aurel Serafim;

sectorul III albastru condus de Doru Belimace;

sectorul IV verde condus de Nicolae Constantinescu;

Din punct de vedere oganizatoric, unele sectoare erau mai slab organizate decat altele , astfel in sectorul I galben nu existau decat doua cuiburi.

Sectorul II negru avea organizate 9 cuiburi , formate majoritatea din studenti , iar sectorul III albastru era cel mai bine organizat avand pe langa 7 cuiburi de studenti si alte cuiburi de meseriasi. Sectorul IV verde dispunea doar de 3 cuiburi de studenti.

Aceasta era situatia organizatorica a legionarilor din Bucuresti in cursul anului 1933.(97)

In zilele de 3-5 martie 1933 studentii teologi legionari din Bucuresti in urma unei intrniri au hotarat constituirea unei federatii sportive care sa aiba ca scop pregatirea fizica a legionarilor.

In urma acestei hotarari membrii sectiei sportive a Miscarii Legionare s-au intrunit pe terenul Federatiei Societatilor Sportive care se afla langa Arcul de Triumf si au decis adoptarea denumirii de “ Legiunea Sportiva “.

Conducerea Legiunii Sportive a revenit lui Mihail Stelescu care a infiintat o echipa de rugby la Galati cu care a particpat la campionatul national de rugby in categoria a III a .

In cadrul Legiunii fusesera organizate inca din 1928 doua birouri , si anume biroul economic si biroul socio-cultural.

Scopul biroului economic era de organiza Legiunea pe baze economice pentru a face ca fiecare legionar sa se simta in cadrul organizatiei ca intr-o mare familie.(98)

Acest birou economic trebuia sa asigure atat existenta fiecarui legionar , cat si baza materiala a organizatiei.

Biroul economic dorea ca prin activitatea lui sa pastreze pozitiile economice principale in mana romanilor si sa contracareze puterea economica detinuta de catre evrei , preconizand urmatoarele masuri:

“ 1) Pentru ca jidanii sa nu ocupe si restul locurlor din economia nationala care trebuie sa ramana cu orice pret in mainile romanilor ( daca nu voim sa ajungem servitori in cativa ani);

Pentru ca romanii sa nu mai piarda pozitiile lor economice de azi , ci ca pe unde mai pot , sa mai cucereasca si din cele aflatoare in mana jidanului;

Pentru a se asigura independenta economica in primul rand a legionarului , ca el sa nu mai fie nevoit sa capituleze la banca jidaneasca sau la partidul politic jidanesc. Caci cine isi pierde independenta economica si-a pierdut si independenta politica.

Pentru a se asigura independenta economica , si deci politica a sateanului care in buna parte e rob jidanului intermediar de la orase.

Inlaturarea jdanului din comertul sateanului ( cereale , vii si exploatarea de paduri ) este posibila:

Prin sistemul cooperativei de desfacere a produselor;

Prin infiintarea unor birouri romanesti de export;

Prin punerea in legatura a diferitelor provincii intre ele, in scopul satisfacerii nevoilor locale direct fara intermediul jidanilor;

Pentru ca sa putem asigura Legiunii mijloacele materiale necesare luptei sale pe toate celelate fronturi;

Pentru ca in cazul si in masura alungarii jidanilor , sa existe elemente romanesti pregatite si organizate sa le i-a locul .”(99)

Biroul socio – cultural avea ca scop inlaturarea cauzelor care produceau diferite boli fizice de pe urma carora sufereau atat cei bolnavi , cat si urmasii lor.

Acest birou mai avea sarcina de a combate si bolilie morale care erau considerate mai periculoase decat cele dintai si care ducea la scaderea populatiei romanesti prin deplasarea lor in mijlocul taranimii.

“ Acestea le cunoastem cu totii , dar ce glorie poate sa scrie si ce rezultat poate sa aduca o armata coplesita de boli fizice si morale si de tot felul de mizerii.

In fata acestei situatii Legiunea isi va face datoria cu varf si indesat.

Se cere mai ales din partea noastra sa crestem generatia cea noua in spiritul nostru si sa-i dezvoltam spiritul de combatere a acestor boli de a caror vindecare depinde atat de mult viitorul nostru si al tarii noastre.

Adaugam insa ca tot ce se face la noi si lupta economica si lupta socio-culturala nu se face decat in vederea atingerii unui singur tel:distrugerea dusmanului – acesta este scopul final al Legiunii pe care intr-un elan de neinvins, prin orice jertfe il vom atinge maine ori poimaine. Pentru aceasta ne-am nascut ,pentru aceasta traim si pentru aceasta vom muri.”(100)

Legionarilor li se facea si educatia programatica pentru a stii ce sa raspunda cu precizie asupra punctelor programatice ale Miscarii Legionare atunci cand erau intrebati de cineva.

Pentru aceasta sefii de unitati legionare erau obligati sa fixeze o ora pe saptamana pentru discutii programatice.

“ Fiecare legionar va trebui sa cunoasca: a) raul de care sufera tara sub toate aspectele:politic , economic , moral , national si social; b) masurile preconizate de catre Garda de Fier”(101)

Astfel din punct de vedere politic structura statului vechi trebuia desfiintata , iar noul stat avea sa se inalte bazat pe coordonarea catogoriilor muncitoare , statul partidelor trebuind inlocuit cu statul corporatiilor muncitoare.

In ceea ce priveste economia , trebuia aratat cum toate ramurile ei de productie erau acaparate de camatari , intermediari , samsari si trantori.(102)

Pentru salvarea ei , muncitorii trebuiau scosi de sub influenta acestor categorii , urmand a primii cu totii locuri de munca , ramurile de productie urmand a fi organizate si echilibrate.

Din punct de vedere social urma sa fie absorbita inegalitatea de avere care exista intre clasele sarace reprezentate de taranime si muncitorime si cele privilegiate , legionarii fiind de parere ca intreaga societate romaneasca trebuie sa traiasca intr-un punct comun de existenta care trebuia situat intre maximum si minimum.

Nationalitatea romana era vazuta ca fiind amenintata si se cereau masuri urgente pentru apararea ei.

O alta problema cu care se confrunta societatea romaneasca in viziunea legionara era cea morala , aceasta producandu-se datorita necinstei , mitei , traficului de influenta si jafului din averea statului.

Pentru rezolvarea acesteia se propuneau curatenia sufleteasca , credinta in Dumnezeu si apelul la ajutorul stramosilor.

“ Spiritului omului care dezbina , trebuie sa i se opuna disciplina care uneste.

Urii dintre frati iubirea.

Lasitatii si fugii de raspundere , sentimentul de demnitate omeneasca si curajul raspunderii. Duhul vitejiei. Scoala eroica. Tembelismului , punctualitatea si raspunderea.

Aceasta este scoala morala a legiunii.”(103)

In decembrie 1930 Corneliu Codreanu a expus in senatul legionar un program care a fost publicat un an mai tarziu sub titlul de “ Legiunea Arhanghelul Mihail . Garda de Fier ; Programul si Caracterul General .” Acesta a fost publicat la Cluj si Campulung.

In anexa programului electoral se gaseau referiri la structura organizatorica a Legiunii conform carora Legiunea se compunea dintr-un nucleu national de conducere , format din Comandamentul Legionar , Senatul Legionar si Consiliul Suprem.

Mai erau prevazute inspectorate legionare , conduceri judetene si comunale.

La Bucuresti erau prevazute doua detasamente, un grup legionar studentesc si un grup legionar muncitoresc. In privinta ierarhiei erau reunite trei plenuri functionale , si anume : sectia politica , sectia financiara si politia legionara.

Prin acest program legionarii se autodefineau ca fiind reprezentantii unei organizatii nationale si monarhice care lupta pentru apararea Romaniei Mari si emanciparea poporului roman.(104)

Al doilea capitol al programului era intitulat “ Problema Culpei Morale “, in el exprimandu-se indignarea fata de situatia in care se aflau motii, maramuresenii si aromanii , cerandu-se masuri urgente pentru imbunatatirea conditiilor de viata.

In cadrul programului se mai facea referire la problemele economice cu care se confrunta tara, preconizandu-se masuri politico-economice imediate pentru averea tarii si a oricarui particular , precum si inlaturarea moralitatii din viata politica romaneasca.(105)

Un capitol aparte al programului era rezervat armatei , legionarii cerand inzestrarea acesteia din punct de vedere tehnic la cele mai inalte standarde pentru a se nmara printre cele mai bune armate.

Legionarii doreau si realizarea unei instructii premilitare , infiintarea unei industrii proprii de razboi si sprijinirea armatei in toate actiunile sale.

Era prevazuta si realizarea armatei economice formata din cei care nu erau apti pentru serviciul militar. In capitolul dedicat problemelor economico-politice . legionarii sustineau realizarea unei politici agrare care sa formeze baza intregii economii romanesti , solicitandu-se crearea de proprietati mijlocii si eliminarea comertului intermediar.(106)

Problema muncitorilor era si ea avuta in vedere fiind prevazute pentru acestia asigurarea contra accidentelor , protectia femeilor precum si nfiintarea unei organizatii pentru petrecerea timpului liber.

Pentru rezolvarea problemei administrative , parlamentul trebuia inlocuit cu o adunare corporativa care sa reuneasca specialisti din diferite domenii economice si sociale.(107)

Acest program reflecta principalele probleme cu care se confrunta tara in viziunea legionarilor , Corneliu Codreanu avand sa declare ca scopul Legiunii nu este acela de a realiza programe ci de a crea oameni noi care vor fi capabili sa rezolve toate problemele tarii fara a avea vreun program dinainte stabilit.

“ Primul punct de program legionar .

Daca va intreaba cineva sa-i spuneti ca este : Juramantul Pentru Pedepsire.

A doua zi dupa victoria legionara se va constitui Tribunalul Exceptional care va chema in fata lui si va judeca pentru tradare de Patrie :

Pe toti jefuitorii banului public;

Pe toti cei ce au primit mita , inlesnind afaceri;

Pe toti cei care calcand legile fundamentale ale tarii, au persecutat , au inchis , au lovit in legionari si in familiile lor. Orice functiune ar detine de la gardian pana la prim-ministru , nimeni nu va scapa acestei judecati.

Prea si-au imaginat acesti domni ca Tara Romaneasca este mosia lor , ca legile s-au facut pentru ca sa le calce ei in picioare si ca noi suntem argatii de pe aceasta mosie , pe care sa ne bata la spate cu biciul.

Natiunea romana constienta de drepturile ei va incepe viata cea noua prin Opera De Pedepsire Legala.

Acest ceas il asteptam si-l rabdam.

Fara acest ceas al pedepsirii nu este posibila nici o refacere morala in aceasta tara.”(108)

Codreanu considera ca Romania nu poate deveni legionara decat dupa ce fiecare roman in parte va deveni legionar , si prin aceasta constient de datoria pe care o are fata de tara , el trebuia sa-I pedepseasca pe toti cei ce au adus rau tarii pentru a desavarsi astfel opera de purificare morala .

Astfel legionarii considerau politica ca o minciuna publica si legalizata, un mijloc de imbogatire , care era folosit de catre politicieni impotriva oamenilor cinstiti. Pentru contracararea acestor lucruri legionarilor le-au fost date zece porunci noi pe care trebuiau sa le invete si sa le impartaseasca celorlalti.

“ 1) Nu mai credeti in oamenii politici si in vorbele lor desarte daca vreti sa capatati in suflet buna intelegere;

Nu sperati ca cei ce au jefuit fara rusine averea tarii de la razboi incoace se vor dezbraca de patimile si interesele lor;

Nu va inchinati celor care fac propaganda politica risipind mii si milioane pentru ca sunt vanduti strainilor si banii acestia sunt furati;

Nu mai inchinati in fata celor ce vin cu predici de mantuire pentru ca sunt trimisii diavolului;

Nu mai asteptati sa se indrepte singur ce e putred si stricat in lumea noastra care ne conduce astazi;

Treziti-va , inaltati-va piepturile si indreptati-va fruntile voastre cele plecate;

Contra celor ce va iau pamantul , banul si drepturile prin camete si biruri , ridicati mana si spuneti Nu!;

Invatatori si profesori , cresteti copiii vostri in ideea de cinste si de dragoste si nu mai fiti unelte in slujba celor care v-au redus salariile si v-au desfiintat catedrele , caci astfel va fi bine pentru tara.

Preoti , ridicati-va din cloaca politica si invatati pe popor cuvantul lui Dumnezeu si sa-si iubeasca Tara , Neamul si Tronul;

10)Plugari si oraseni cinstiti veniti in Garda de Fier.”(109)

Legionarii credeau ca pentru a putea asigura Legiunii mijloacele materiale necesare , trebuie sa existe elemente romanesti pregatite pentru a putea fi capabile sa i-a locul evreilor. Legionarii se considerau niste razboinici prezentand Legiunea ca fiind organizatia razboinica a neamului romanesc.(110)

Pentru aceasta ei spuneau ca in toate actiunile desfasurate trebuia sa predomine caracterul ostasesc atat la barbati cat si la femei.

“ 1) Legionarul este dator ascultarii sefului sau si tuturor sefilor ierarhici ai Legiunii;

El este devotat Legiunii pana la moarte;

El asteapta cu nerabdare insarcinari grele si executa prin foc si apa insarcinarile primite;

El respecta si iubeste din toata inima pe Dumnezeul parintilor sai;

Ca sef in ierarhia legionara el nu mai traieste pentru dansul , ci pentru idealul lui , pentru credinta lui , pentru Legiune si pentru tara.”(111)

Au existat si asemanari intre organizarea Miscarii Legionare si cea national – socialista sau fascista.

Astfel inca din 1921 , miscarea national – socialista avea organizate trupele de soc care mai intai purtau denumirea de sectii de gimnastica si sportive , iar mai tarziu s-au numit detasamente de asalt , adica SA ( Sturm Abteilungen ).(112)

Acestea se asemanau cu Politia Legionara care avea si ea rolul de a mentinea ordinea la intrunirile pe care le oganiza Miscarea Legionara , precum si cu batalioanele legionare sau Legiunea Sportiva.

Partidul national socialist era divizat in unitati denumite gaue , care erau in numar de 32 si erau comandate de un gaulieter.

Sudiviziunile care urmau erau cercurile kreise in cadrul acestora pentru fiecare localitate fiind prevazuta cate o grupa ( orstgruppe ) care era impartita la randul ei in celule ( zellun ) iar acestea din urma in blocuri (blocks).(113)

Structura partidului national socialist se aseamana intru-catva cu cea a Miscarii Legionare care avea ca unitate de baza cuibul , care la randul lui era grupat in garnizoane , familii de cuiburi , sectoare , circumscriptii si organizatii judetene.

Miscarea Legionara mai avea infiintate sectiile si batalioanele.

Pentru integrarea masei poporului german in cadrul partidului national socialist au fost create organizatii care aveau ca criteriu fie varsta , fie categoria profesionala.

Au fost infiintate organizatiile tineretul hitlerist ( Hitler Jugend ) sau organizatia de copii Jungvolk , precum si organizatiile pe categorii profesionale cum ar fi , frontul muncii sau frontul taranesc.(114)

Institutia care a avut rolul cel mai important in cadrul partidului national – socialist a fost SS-ul. Initial SS-ul (Schutz staffeln ) a avut rolul de a fi garda personala a lui Hitler , ea numarand la inceput 250 de oameni pentru ca apoi numarul ei sa junga la 30.000.

SS-ul a inceput sa aiba un rol important abia in 1934.

Miscarea Legionara avea si ea create unitati de tineret , cum ar fi: Fratiile de Cruce. In Legiune existau cuiburi infiintate in functie de categoriile sociale cum ar fi : cuiburi de tarani , cuiburi de intelectuali , etc.

“ Antisemitismul Miscarii Legionare n-are nimic in comun cu antisemitismul german.

Luand pozitie impotriva pericolului evreiesc extrem de activ si de amenintator in Romania , Corneliu Codreanu continua pur si simplu o traditie romaneasca veche de aproape un secol.

In afara de aceasta intre cele doua miscari exista o deosebire profund – docrinara: national socialsmul german era o miscare pur rasiala in vreme ce Miscarea Legionara are un caracter inainte de toate national, deoarece noi credem ca neamul este factor de istorie si de cultura .

In plus national socialismul s-a indepartat de crestinismul pe care l-a practicat in cursul primilor ani evoluind catre o specie de panteism.

Miscarea Legionara nu numai ca mentine relatiile filiale cu biserica crestina , dar cauta in crestinism un element pentru propria –si doctrina.”(115)

Fascismul italian a exercitat si el o anumita influenta asupra fenomenului legionar.

Liderii fascisti locali se numeau ras si se aflau in fruntea squadrelor fasciste. Ei recunosteau insa neconditionat autoritatea lui Mussolini.

In decembrie 1922 are loc infiintarea marelui consiliu fascist care avea rolul de organ politic suprem al miscarii , membrii sai fiind numiti direct de catre Mussolini.(116)

In cursul anului 1923 are loc infiintarea militiei fasciste care avea rolul si de a supraveghea ordinea interna a partidului.

In anul 1926 au fost infiintate organizatiile de tineret si anume Opera Nazionale Balilla , din care faceau parte baieti intre 8-14 ani si Avangardistii care ii grupa pe cei intre 14-18 ani. Pentru fete organizatia Piccole Italiane corespundea organizatiei Balilla , iar Giovani Italiane organizatiei Avangardiste.(117)

Miscarea Legionara dispunea si ea de sefi locali care erau sefii de cuib care mai puteau indeplini diverse functii , cum ar fi sefi de garnizoana, sefi de familie de cuiburi , sefi judeteni , etc.

Legionarii dispuneau si ei de o politie proprie infiintata in 1933 si de un senat legionar infiintat in 1929.

Organizatiile de tineret erau si ele impartite in fratiori de cruce pana la 14 ani si frati de cruce pana la 18 ani. Fetele erau si ele grupate in cetati sau in grupurile aderente.

“ Miscarea Legionara a suferit nu incape indoiala anumite influente din partea fascismului italian. Insa aceste influente se limiteaza la cateva chestiuni de ordin pur formal: portul uniformei ( camasa verde ) si salutul roman. Ideea organizarii Legiunii pe baza ierarhiei si disciplinei apartine lui Corneliu Codreanu.”(118)

In ianuarie 1933 a luat fiinta in Bucuresti “ Biroul Central al Presei si Publicatiilor Legionare “ al carui rol era de a grupa toate publicatiile legionare pentru a le putea da indrumari. La sfarsitul anului 1933 erau 22 de publicatii inregistrate ale Miscarii Legionare.

Dintre cele mai importante erau : Pamantul Stramosesc (Iasi) , Garda Bucovinei (Radauti ), Straja Neamului (Barlad), Garda (Muscel), Garda Sibiului ( Sibiu ), Garda Jiului ( Dolj ) , Invierea (Bucuresti) , Biruinta (Galati) , Garda Olteniei ( Craiova ), Grada Ramnicului ( Ramnicu Sarat) , Garda de Fier (Chisinau), Legiunea (Fagaras) , etc.

O mare importanta au avut ziarele Axa , Calendarul si Cuvantul care era condus de Nae Ionescu si care spre sfarsitul anului 1933 s-a indreptat catre Miscarea Legionara.

Incepnd cu anul 1933 studentii au devenit categoria cea mai importanta din cadrul Miscarii Legionare , crescand numarul studentilor din universitati , ei fiind grupati dupa judetele de provenienta .

“ La inceputul anului 1933 Miscarea Legionara a cuprins cea mai mare parte a tarii . Paralel cu aceasta extindere impresionanta a organizatiei , s-a produs o schimbare chiar in compozitia cadrelor .

In timp ce in anii 1927 – 1930 , majoritatea membrilor era formata din tineri care nu parasisera inca bancile universitatii , acum ea se imbogatise cu elemente reprezentative din punct de vedere politic si social provenind din toate straturile sociale .

Incontestabil noii legionari erau relativ tineri , avand in jur de 30 de ani , dar erau oameni formati cu pozitii profesionale solide : profesori , avocati , ingineri , preoti si chiar personalitati consacrate in domeniul artei , stintei si literaturii .” (119)

Legiunea avea si o sectie financiara care era impartita un casierii si anume: 1) Casieria comitetului de 1000 .

2) Casieria tipografiei .

3) Casieria “ Diverse Publicatii “.

4) Casieria “ Fondul Parlamentar “

Comitetul de 1000 fusese infintat in 1931 , si avea drept scop strangerea de bani pentru cumpararea unei tipografii . Fiecare membru al acestui comitet avea obligatia de a contribui cu cate 50 de lei lunar . (120)

Membrii acestui comitet primeau o insigna , precum si toate ziarele si fotografiile care se tipareau.

Membrii donatori erau aceia care facusera donatii mai mari odata sau in doua rate. Ei primeau gratuit ziarele, brosurile si fotografiile legionare care apareau , timp de un an de zile.

Imprumutatorii erau aceia care imprumutau o suma de bani fara dobanda pentru un an de zile.

Dupa ce tipografia a fost cumparata comitetul a continuat sa functionze , ratele fiind reduse da la 50 lei la 25. Celor care faceau parte din acest comitet li se elibera carnetul de membru si insigna “ Crucea Verde “ .(121)

Casieria tipografiei realiza venituri datorita comenzilor tipografice pe care le realiza.

A treia casierie era aceea a revistei Pamantul Stramosesc , care aparea in 12.0000 de exemplare , iar casieria “Diverse Publicatii” , realiza venituri prin publicarea de diferite tiparituri, cum ar fi calendare legionare si brosuri cu cantece.

Casieria “ Fondul Parlamentar “ era cea mai importanta a Miscarii Legionare , ea incasand aproape 80.000 lei lunar din diurnele parlamentarilor legionari.

Regimul parlamentarilor legionari a fost fixat in ianuarie 1933 , el precizand datoriile si calitatile pe care trebuia sa le aiba un parlamentar legionar.

“ 1) Parlamentarii Legiunii , sunt parlamentari datorita sfortarilor si sacrificiilor materiale si morale ale tuturor legionarilor din tara;

Diurna parlamentara nu le apartine. Ea apartine Legiunii , ce va acorda fiecarui parlamentar , strictul necesar pentru o existenta modesta.

Cheltuielile banesti facute nu se mai intorc , dupa cum nu se mai intoarce nici sanatatea celui care a suferit pentru Legiune, nici viata celui care a murit pentru dansa. Acestea sunt jerfe si jertfa nu se cere inapoi.

Nu este un scop , un tel acela de a fii parlamentar; noi trebuie sa mergem inainte catre biruinta. Ca parlamentari nu putem decat sa pregatim victoria. De aceea fondurile provenite Legiunii din diurne , vor inzestra organizatia , cu tot ce-I trebuieste pentru lupta:ziare, brosuri , automobile , etc.

Conceptia legionara a conducerii statului. Acela care nu va putea trai cu aceasta diurna singur , poate trai in comun cu ceilalti parlamentari la cazarma legionara. Asa va fi viitorul parlament legionar.

Conducatorii tarii trebuie sa fie in frunte in zile de mizerie.”(122)

Astfel parlamentarul legionar trebuia sa fie un om capabil de jertfa care trebuia sa traiasca la fel de modest ca si ceilalti , el trebuind sa fie un exemplu.(123)

Parlamentarul legionar trebuia sa stea permanent la dispozitia Legiunii si sa dispuna de anumite calitati cum ar fi aceea de a fi un bun orator si pentru a se putea deplasa la conferinte , intruniri , etc.

Parlamentarii legionari erau dublati de o alta echipa , astfel daca o echipa de legionari era aleasa in parlament , aceasta dupa 3 luni de activitate isi dadea demisia fiind inlocuita de echipa numarul 2.

In cazul in care intr-un judet parlamentarii legionari obtineau majoritatea absoluta , atunci ei ramaneau in functie pana la sfarsitul mandatului.

Acest sistem era considerat foarte avantajos deoarece ii incuraja pe legionari sa munceasca mult si sa trimita in palament cele mai bune elemente , precum si crearea unui numar cat mai mare de cadre legionare. Un alt element care era vazut avantajos era acela ca parlamentarii legionari puteau astfel sa se ingrijeasca si de situatia lor parlamentara.(124)

Legionarii considerau ca pentru atingerea scopului pe care si l-au propus au nevoie de 3 forte , si anume: forta morala , forta fizica si forta economica.(125)

Forta morala era vazuta ca fiind cea mai importanta deoarece numai ea putea legitima existenta Miscarii Legionare.

Legionarii erau indemnati sa se apropie tot mai mult de Dumnezeu prin relizarea de fapte crestinesti , urmand intocmai morala crestina.

“ Tineti-va cuvantul : acest lucru este de mare importanta pentru ca mareste prestigiul si sporeste increderea.

Nu uitati ca omul de cuvant inainte de a promite socoteste bine daca poate realiza.”(126)

Un alt indemn era acela de a realiza numai lucruri demne de isprava , fiecare fiind sfatuit sa-si realizeze o situatie prin fortele lui proprii.

Astfel legionarii trebuiau sa se imbrace modest , evitand luxul si sa fie intotdeauna curati , spunanduli-se ca curatenia hainelor reiese din curatenia sufleteasca. Un legionar se considera ca trebuie sa exprime prin mersul sau si prin gesturi tinerete si vigoare , fata lui trebuind sa fie vesela si sa exprime multumirea de sine.

Bautura peste masura , era considerata masura de rezistenta a partidelor politice democratice tinere si batrane , legionarilor fiindu-le interzisa spunanduli-se ca distruge atat corpul cat si sufletul.

“ Nu fiti lasi si luati-va raspunderea faptelor voastre. Nu parasiti un camp de bataie decat invingatori. Pentru a invinge trebuie mai intai sa crezi tu insuti in dreptatea cauzei pe care o aperi. In afara de aceasta trebuie sa fii inarmat pentru lupta.

Inarmati-va sufletul , fanatizati-va pentru cauza ce o aparati , inarmati-va bratul exercitandu-l , consolidati-va situatia economica muncind mereu si economisind.

Numai coordonand si posedand calitatile de mai sus, veti putea castiga fiecare forta morala , acea arma atat de necesara si puternica in trecut ca si in prezent.”(127)

Forta fizica era considerata insusi Miscarea Legionara care era vazuta ca armata a natiunii ce era compusa din oameni luminati , hotarati si independenti care sa lupte pentru neamul romanesc.

Aceasta forta era astfel in viziunea legionarilor alcatuita de sistemul de organizare al miscarii pe cuiburi care se conduceau dupa legile ordinii , ierarhiei si disciplinei.

“ Moralul acestei armate este cat se poate de ridicat , scopul pentru care lupta e sublim. Tineti seama de asemenea ca ostasii sunt tineri si ca Dumnezeu e cu voi pentru ca Dumnezeu e cu adevarul si cu cei ce lucreaza in ogorul sau.

Cu o astfel de armata , cu un capitan ca al nostru si cu ajutorul lui Dumnezeu vom invinge.”(128)

Forta economica a Miscarii Legionare era considerata cuibul si una din legile care stateau la baza lui si anume , legea ajutorului reciproc.

Cele 3 forte necesare legionarului erau considerate legate una de alta deoarece forta economica a fiecarui legionar in parte ar fi dus la intarirea fortei fizice , iar acestea doua impreuna l-ar fi ferit pe legionar de ispite si ar fi dus la intarirea fortei sale morale.(129)

Pe langa necesitatea acestor 3 forte pentru atingerea scopului organizatiei , legionarii mai trebuiau sa urmeze si cele 10 porunci ale Garzii de Fier.

“ 1) Romania este patria romanilor. Numai cine cugeta si simte romaneste poate fi cetatean roman;

Regele este simbolul unitatii si aspiratiilor ei;

Credinta in Hristos este religia noastra nationala;

Natiunea este biserica credintei noastre;

Garda de Fier este armata drept credinciosilor ei;

Toti strainii de neam care constient sau inconstient lucreaza la subminarea statului si distrugerea sufletului romanesc sunt considerati dusmani si scosi in afara din lege;

Toti cei ce detin putere in stat au comis pradaciuni si faradelegi sunt tradatori de neam si vor primi pedepse capitale , iar averile lor vor fi confiscate in folosul tezaurului tarii;

Salvarea patriei reclama imperios revolutia morala. Garda de Fier nascand din insusiri instinctul de conservare al neamului este prin aceasta de esenta revolutionara;

Credeti in Hristos , in virtutile stramosesti si in asezamantul nostru monarhic;

Legionari iubiti adevarul si luptati pentru dreptate si fiti pregatiti pentru orice jertfa in drumul plin de piedici si de primejdie ale marii noastre chemari.”(130)

NOTE

Apud Armin Heinen – Legiunea Arhanghelul Mihail ; O Contributie la Problema Fascismului Intenational , Bucuresti , Editura Humanitas , 1999 , p. 132.

Articolul “ Legiunea Arhanghelul Mihail “ In Pamantul Stramosesc Anul I , Nr. 2. , Iasi ,15 August 1927 .

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – “ Activitatea Legiunii : Pentru Cei Care Sunt In Legiune , Si Pentru Cei Care Doresc Sa Fie ; Un Apel La Munca “ In Pamantul Stramosesc , Anul I, Nr. 3, Iasi ,1 Septembrie 1927 .

Ibidem .

Pamantul Stramosesc din 1 Octombrie 1927 .

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem.

Corneliu Zelea Codreanu – “ Ce Trebuie Sa Stie Si Sa Faca Un Legionar , Sau Un Viitor Legionar “ In Pamantul Stramosesc , Anul I , Nr. 10 , Iasi , 15 Decembrie 1927 .

Idem – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 262.

Ibidem p. 263 .

Ibidem .

Ibidem p. 264 .

Idem – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 5 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 4/1930 , f.134

Ibidem – f.135.

Idem , Dosar 8/1933 ff.284-285.

Ibidem.

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999, p.235.

Idem – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41, pp.6-7

Ibidem .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 4 / 1930 f.134

Corneliu Zelea Codreanu – Cartica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , p.9.

Ibidem – pp.14-15.

Ibidem – p.9.

Ibidem .

Ibidem – pp.9-10.

A.N.I.C.- Fond Ministerul de Interne , Dosar 4/1930, f.135.

Ibidem .

Eftimie Ardeleanu – “ Documentar : Structuri Legionare “ In Dosarele Istoriei , Anul II , Nr.4 (7), p.44.

Ibidem.

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr.41 , p.25.

Ibidem – pp.21-22.

Ibidem – p.27.

Ibidem – p.30.

Ibidem – p.31

Ibidem – pp.32-33.

Ibidem .

Ibidem – p.35

Ibidem – pp.40-41.

Ibidem – p.39.

Ibidem – p.40

Ibidem – p.43.

Ibidem – pp.44-45

Idem – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999, pp.252-253.

Idem – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , pp.40-41.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 9/1930 , f.229.

Idem – Dosar 8/1933 , f.332.

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p.60.

Idem – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41, pp.55-56.

A.N.I.C.- Fond Ministerul de Interne , Dosar 9/1930 , f.230.

Ibidem .

Idem – Dosar 17/1933 , ff.103-104.

Idem – Dosar 9/1930 , f.231.

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr.41, p.77.

Ibidem – pp.78-79.

Ibidem .

Idem – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999, p.267.

Idem – Carticica Sefului de Cuib, Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , pp.92-93.

A.N.I.C .- Fond Ministerul de Interne , Dosar 4/1933, f.84.

Ibidem .

Ibidem – f.86.

Ibidem .

Ibidem – f.79.

Ibidem – f.80.

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , p.16.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 4/1933, f.82.

Ibidem.

Ibidem.

Corneliu Zelea Codreanu – “ Organizarea Legiunii Arhanghelul Mihail “ In Pamantul Stramosesc , Anul I , Nr.6 , Iasi 15 octombrie 1927.

Ibidem .

Idem – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41, p.29.

Ibidem .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933, f.88.

Ibidem – f.89.

Ibidem – f.90.

Ibidem – f.92.

Ibidem .

Ibidem – f.94.

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – “ Misiunea Organizatiei Noastre “ In Garda Bucovinei , Anul II , Nr.2 , Radauti , 27 ianuarie 1933.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 , f.135.

Idem – Dosar 8/1933 , f.278.

Ibidem – f.282.

Ibidem .

Idem – Dosar 3/1932 , f.102.

Idem – Dosar 8/1933 , f.233.

Corneliu Zelea Codreanu – “ Ce Trebuie Sa Stie Un Legionar “ In Straja Neamului , Anul III , Nr.13 , 31 Decembrie 1932.

Idem , Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , f.24.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 8/1933 , f.286.

Ibidem .

Ibidem – f.287.

Corneliu Zelea Codreanu – “ S-au Infiintat Inca Doua Birouri In Legiune “ In Pamantul Stramosesc , Anul II , Nr.6 , Iasi 15 martie 1928.

Ibidem.

Ibidem .

Idem – Corneliu Zelea Codreanu – “ Dispozitii Pentru Toti Legionarii “ In Pamantul Stramosesc , Anul IV , Nr.II , 1 decembrie 1932.

Ibidem .

Ibidem .

Legiunea Arhanghelul Mihail ; Garda de Fier ; Programul si Caracterul General, Campulung 1931, p.2.

Ibidem – p.5.

Ibidem – p.7.

Ibidem – p.11.

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , pp.94-95.

Idem – “ Porunci Noi “ , In Invierea Anul I , Nr. 1 , 15 aprilie 1933.

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17 / 1933 , f.138.

Ibidem – f.139.

Regimurile Fasciste si Totalitare in Europa , vol.I , Bucuresti , Editura Militara , 1979 , pp.297-298.

Ibidem .

Ibidem .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian , 1994 , p.40.

Mark Rubson – Italia Liberalism si Fascism 1870 – 1945 , Bucuresti , Editura All , 1997 , p.98.

Ibidem – pp.131-132.

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian , 1994 , p.40.

Ibidem – p.106.

Legionarii din 5 Mai 1931.

Pamantul Stramosesc din 1 Februarie 1933.

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ , Nr.41 , pp.67-68.

Ibidem.

Ibidem.

Idem – “ Trei Forte Legionare “ In Garda Ramnicului , Anul II, Nr.3 , 16 aprilie 1933.

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem .

Articolul – “ Cele Zece Porunci Ale Garzii de Fier “ , In Garda Ramnicului , Anul II , Nr.9, 29 iulie 1933.

II.3

ACTIVITATEA DESFASURATA DE MISCAREA LEGIONARA

INTRE 1927 – 1934

In urma conflictului tot mai accentuat intre Corneliu Codreanu si A.C. Cuza , privind modul de actiune si de organizare al L.A.N.C. intre acestia se produce ruptura definitiva , iar la 24 iunie 1927 printr-o scurta sedinta desfasurata la domiciliul sau Corneliu Zelea Codreanu infinteaza oficial Legiunea Arhanghelul Mihail .

In scurta condica facuta atunci Corneliu Zelea Codreanu a notat ordinul de zi numarul unu :

“ Astazi Vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ioan Botezatorul) ora zece seara se infinteaza Legiunea Arhanghelul Mihail sub conducerea mea .

Sa vina in aceste randuri cel ce crede nelimitat . Sa ramana in afara cel ce are indoieli . Fixez ca sef al garzii de la Icoana pe Radu Mironovici .

Corneliu Zelea Codreanu “(1)

Legiunea Arhanghelul Mihail fusese initial conceputa de catre Corneliu Codreanu ca o armata de tineri care sa activeze in cadrul L.A.N.C.

Idea crearii acestei organizatii i-a venit lui Codreanu pe cand se afla in inchisoare in urma complotului studentesc din 1923 , el dorind infintarea unei sectii de tineret care sa aiba in cadrul L.A.N.C. rolul pe care il aveau “ Camelotii Regelui “ in Actiunea Franceza .(2)

Denumirea noii organizatii a fost aleasa de catre Corneliu Codreanu datorita unei icoane a Arhanghelului Mihail care se afla in capela inchisorii si care-l impresionase pe el profund .

Aceasta idee i-a venit in urma mai multor meditatii in fata icoanei care lui i se parea vie si in urma careia s-a decis sa creeze noua organizatie al carui rol era sa calauzeasca tineretul .

“ Am lucrat atunci in inchisoare la statutele acestei armate noi

Ea urma sa indeplineasca trei roluri :

Sa creasca intrega tinerime romana in spirit ostasesc ;

Sa fie armata de propagandisti a ligii ;

Sa fie elementul fanatic de sacrificiu al miscarii nationale in vederea rezolvarii problemei jidanesti .

Aceasta armata noua urma s-o inchinam Arhanghelului Mihail cel cu sabie de foc .” (3)

La aceasta prima sedinta au participat cei din grupul “Vacaresti” si anume Corneliu Zelea Codreanu , Ion I Mota , Corneliu Georgescu , Radu Mironovici si Tudose Popescu precum si cativa studenti care ramasesera fideli principiilor lui Corneliu Codreanu .

Dupa aceasta Corneliu Codreanu a lasat un timp de gandire celor ce au fost prezenti pentru a vedea daca se simt hotarati si tari sufleteste pentru a face parte din organizatia lui in care odata intrati trebuiau sa lase la o parte orice indoiala si rezerva si sa mearga totdeauna inainte orice s-ar intampla .

A doua zi Codreanu si grupul sau s-au prezentat in fata lui A.C. Cuza cerandu-i acestuia sa-i dezlege de juramintele facute precizand ca ei vor sa-si urmeze propria cale deoarece in cea veche ei nu mai cred .

Dupa infintarea Legiunii Corneliu Codreanu a mai purtat discutii cu A.C. Cuza dar acestea au ramas fara nici un rezultat .

La prima adunare tinuta dupa infintarea Legiunii au participat cincisprezece persoane , dar cateva zile mai tarziu acesteia i s-au mai adaugat cateva nume de marca din cadrul L.A.N.C. precum Hristache Solomon , Clime , Blanaru , Mille Lefter , Andrei C Ionescu , Alexandru Ventonic , Dumitru Ifrim , Costachescu , Ion Butnaru , Isihie Antohie etc. (4)

Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta organizatia sa abia formata Codreanu considera ca Dumnezeu a vrut sa arate prin aceasta ca in lupta si in biruinta legionara materia n-a jucat nici un rol , iar prin gestul lor urma sa fie schimbata o mentalitate materialista si s-o inlocuiasca cu una a spiritului , a valorilor morale .

Cea dintai actiune desfasurata de legionari a fost aranjarea camerei de la caminul din Iasi in care se afla si icoana cu Arhanghelul Mihail care l-a inspirat pe Codreanu la infintarea organizatiei .

Peretii camerei in care se adunau membrii au fost decorati cu diferite maxime , care trasau intr-un fel primele linii ideologice legionare .

“ Dumnezeu care ne poarta in carul lui de biruinta .

Cel ce va birui …….Eu voi fi Dumnezeul lui .

Luptati cu vitejie pentru credinta .

Feriti-va de pacatele carnii care omoara sufletul .

Fiti treji .

Nu alunga eroul din tine .

Frati la bine…..si la rau .

Cine stie sa moara nu va fi rob niciodata .

Astept invierea Patriei mele si nimicirea cetelor de vanzatori .” (5)

Prezentandu-se pentru prima data la alegerile din 1927 Legiunea Arhanghelul Mihail abia infintata si candidand sub numele de “ Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ a obtinut doar 0,39 % din voturi ceea ca arata lipsa ei de aderenta in randurile electoratului . (6)

Codreanu a decis sa nu raspunda atacurilor si calomniilor cu care era confruntata organizatia sa proaspat infintata hotarand ca era timpul eroismului rabdarii . El a hotarat ca organizatia sa sa urmeze legile tarii ocolind orice provocare, iar in cazul in care vor fi scosi in afara legii , si nu vor mai putea suporta atacurile exterioare sa se retraga in munti .

“ Muntele e demult legat de noi de viata noastra . El ne cunoaste . Decat sa ni se usuce trupurile si sa ne sece sangele din vine , in inchisorile urate si triste , mai bine sa ne terminam viata murind cu totii in munti , pentru credinta noastra .”(7)

Codreanu considera ca organizatia sa nu trebuie sa incerce sa rascoale masele , pentru ca ele ar fi fost usor de infrant , legionarii trebuind sa lucreze singuri asigurandu-si intrega raspundere pentru faptele lor .

Astfel Codreanu considera ca legionarii vor invinge oricum vii sau morti , pentru ca in cazul in care vor muri ei vor reusi prin moartea lor sa rascumpere pacatele neamului romanesc si sa realizeze un punct de pornire pentru invierea acestuia (8)

Dupa realizarea sediului , Codreanu a dorit aparitia unei reviste pentru a formula in ea normele de viata legionare si pentru a largi mediul de influenta al organizatiei .

Aparitia revistei , s-a realizat cu ajutorul preotului Mota , tatal lui Ion I. Mota , care a acceptat tiparirea revistei pe credit urmand ca legionarii sa o plateasca din abonamente si vanzare .

Numele ales pentru revista a fost “ Pamantul Stramosesc “ primul numar aparand la 1 august 1927 , avand o aparitie bilunara .

Al doilea numar din “ Pamantul Stramosesc “ a aparut la 15 august 1927 , Codreanu stabilind aici cele dintai norme etice de viata legionara pe care trebuia sa le respecte oricine ar fi dorit sa devina legionar .

Acestea au aparut in articolul intitulat ” Legiunea Arhanghelul Mihail “ si erau urmatoarele :

“ 1. Curatenia sufleteasca .

2. Dezinteresarea in lupta .

3. Avantul .

4. Credinta , munca , ordine , ierarhie , disciplina .

5. Legiunea va stimula energia si forta morala a neamului , fara de care nu poate exista niciodata biruinta .

6. Dreptate ! Legiunea , scoala a dreptatii si a energiei pe care s-o introneze !

7. Fapta nu vorba . Fa ! Nu vorbi !

8. La capatul acestei scoli sta o Romanie noua si invierea mult asteptata a acestui neam romanesc , scopul tuturor eforturilor , durerilor si jerfelor pe care le facem .(9)

Principala categorie pe care se sprijineau legionarii o constituiau in continuare studentii , Corneliu Codreanu participand la congresele studentesti care au avut loc in 1927 prezentandu-si in cadrul lor obiectivele urmarite .

Intre 1-6 august 1927 a avut loc consfatuirea de la manastirea Neamt a studentilor in medicina la ea participand Corneliu Codreanu si Radu Mironovici care au precizat in discursurile lor necesitatea “adoptarii unor principii nationaliste pe linia nationala “

In cadrul conferintei Corneliu Codreanu a citit o expunere de motive aceasta fiind trecuta la ordinea de zi a conferintei cu numele de “ problema arhanghelistilor .” (10)

Cativa studenti prezenti s-au declarat impotriva principiilor dictatoriale ce stateau la baza noii organizatii sau au declarat ca noua organizatie este primejdioasa pentru continutul si caracterul miscarilor nationaliste , si ca Legiunea Arhanghelul Mihail difera de asociatia studentilor datorita mijloacelor violente pe care le avea in vedere pentru aplicarea planurilor sale .

Corneliu Codreanu a precizat ca seful unei organizatii nu se alege ci se impune , precizand totodata ca cei care faceau parte din Legiune nu trebuiau sa faca politica , si ca organizatiile studentesti nu erau admise in Legiune dar ca individual putea intra oricine . Ca modalitate de rezolvare a problemelor ce existau in cadrul societatii romanesti se preconiza punerea la punct a celor vinovati .(11)

In octombrie 1927 Andrei C. Ionescu care a fost insarcinat cu organizare Legiunii in capitala , infinteaza primul cuib din Bucuresti din care faceau parte printre altii Horia Sima , Ion Belegea , Iordache Nicoara , Iosif Dumitru .

Datorita dificultatilor cu care se confrunta organizatia sa Codreanu s-a gandit la declansarea primei “batalii” legionare pentru strangerea unui numar cat mai mare de abonamente la revista .

Conceptul de batalie in viziunea legionara insemna o sfortare comuna a intregii organizatii in vederea atingerii unui scop precis . (12)

“ Lupta pentru asigurarea revistei este a doua etapa in dezvoltarea Miscarii Legionare . Neavand bani sfortarile noastre au luat aspectul unei adevarate batalii . Batalie chiar i-am spus din primul moment .

Am intrebuintat doua sisteme :

Concentrarea tuturor sfortarilor aceluiasi obiectiv .

Stimularea luptatorilor in timpul bataliei , prin citarea lor si prin distinctiile acordate .

Acest sistem il veti intalni de-a lungul intregii vieti legionare .

El intruneste urmatoarele avantaje :

Realizarea rapida a scopului urmarit .

Educarea actiunii unitare si a efortului disciplinat al tuturor

luptatorilor .

Trezirea constiintei puterilor proprii . Increderea in sine , increderea in puterile sale . Amintirea infrangerilor economice , iar in special a incercarilor nereusite a aruncat poporul roman intr-o stare de resemnare, lipsa de curaj neancredere . Va trebui sa-i trezim increderea in sine , cu inlocuirea amintirilor dureroase cu o traditie de biruinta in incercarile sale .

Si in sfarsit prin stimularea luptatorilor, vom putea obtine o selectionare a celor cu tragere de inima , cu dar de munca , o elita a luptatorilor .“ (13)

Prima “batalie legionara” a durat intre 1 septembrie si 15 octombrie 1927 la ea partcipand 59 de oameni care au reusit sa stranga 2.586 de abonamente, asigurand astfel aparitia revistei pentru inca un an de zile

La 1 decembrie 1927 Codreanu da semnalul celei de a doua “ batalii legionare “ ce avea ca scop strangerea de bani pentru cumpararea unei camionete .

Pentru aceasta legionarii au inceput sa faca serbari si sa organizeze conferinte , coruri de Craciun si sa stranga cotizatii .

La 19 februarie 1928 “batalia” a fost declarata castigata fiind achizitionata o camioneta din Bucuresti care a primit numele de “ Caprioara .“

Pentru achitarea ratelor la camioneta s-a format un comitet de 100 al carui membri trebuiau sa contribuie cu 100 de lei lunar timp de un an . Acest comitet a ajuns la numarul de 50 fiind alcatuit din diferite categorii sociale cum ar fi tarani , muncitori sau functionari .

Codreanu considera ca o organizatie pentru a se dezvolta sanatos trebuie constituita in asa fel in cat sa poata produce singura nijloacele materiale necesare , prin credinta si jertfa mrembrilor ei , el neadmitand finantarea organizatiei sale din exterior spunand ca acest lucru ar fi pus automat organizatia la dispozitia finantatorului .

In anul 1928 principala problema cu carte s-au confruntat legionarii a fost cea materiala .

In primavara acelui an legionarii au reinceput fabricarea de caramizi la Ungheni si s-au apucat de gradinarit , iar camioneta a fost folosita pentru transportul de pasageri

Codreanu , Mota si ceilalti “ Vacaresteni “ au inceput sa practice agricultura iar trei echipe de legionari se ocupau cu comertul de zarzavat .

Se avea in vedere si construirea unui sediu propriu al organizatiei dar caramizile confectionate au trebuit vandute .

In luna februarie 1928 a fost infintata prima Fratie de Cruce la Bucuresti .

Corneliu Codreanu credea ca misiunea organizatiei sale aste aceea de a da nastere unei noi stari de spirit care sa cuprinda sufletul multimilor .

“ Aceasta stare de spirit nu am creat-o eu . Ea s-a nascut din intalnirea aportului nostru de simtire cu al celorlalti Romani . Revista Pamantul Stramosesc a fost locul de intalnire , de infratire a simturilor , si mai tarziu a gandurilor noastre cu gandurile si simturile acelor Romani care simteau la fel ca noi si judecau la fel .

Asadar Legiunea in adancul ei , in acea stare de spirit nevazuta dar simtita de noi n-am creat-o eu .

Ea este rezultatul unei conlucrari .

Ea s-a nascut din urmatoarele elemente :

Aportul nostru de simtire .

Aportul de simtire al altor romani .

Prezenta in constiinta tuturor a mortilor neamului .

Indemnul pamantului Patriei si

Binecuvantarea lui Dumnezeu .”(14)

In anul 1928 Legiunea Arhanghelul Mihail a desfasurat actiuni pentru subordonarea totala a organizatiei “ Uniunea Nationala a Studentilor Crestini Romani “ si a infintarii cator mai multe asociatii zonale .

La 15 noiembrie 1928 , Corneliu Codreanu doreste sa-si depuna candidatura in alegerile generale dar datorita numarului redus de simpatizanti renunta .(15)

La 3 – 4 ianuarie 1929 Corneliu Codreanu convoaca la Iasi pe sefii de cuiburi din intreaga tara .

La sedinta s-au prezentat in jur de 40-50 sefi de cuib ceea ce inseamna ca la acea data numarul legionarilor era cam de 400-500.

Cu aceasta ocazie Codreanu a facut verificarea normelor pe care le fixase pentru functionarea organizatiei , el considerand ca sistemul cuibului este excelent , el putand crea o forta mult superioara efectivului existent la acea data .

“ Pentru mine sedinta dela 3-4 ianuarie a fost o verificare a propriilor mele masuri de organizare . nu ne ramanea decat sa mergem cu statornicie pe aceasta cale .

Am constata cu acest prilej ca miscarea prinde cu deosebire in randurile tineretului . Ca sistemul de educatie dinamic , educatie odata cu actiunea este mult superior celui static .

Vom continua deci ca si pana acum acest sistem inca un an fara a incerca sa luam contact cu masele . Fara a ne gandi la vreo actiune electorala .” (16)

Tot in cadrul acestei adunari Codreanu a creat si Senatul Legionar , ca organism cu rol consultativ , fiind format din legionari de peste 50 de ani si care apartineau tuturor categoriilor sociale . In acest grup el intentiona sa ii adune pe toti inteleptii Legiunii pe care avea posibilitatea sa ii consulte in momentele grele pentru organizatia sa .

Aceasta era considerata cea mai inalta treapta la care putea aspira un legionar .

Primii senatori legionari numiti chiar in timpul acestei sedinte au fost : Hristache Solomon general dr. Macridescu , generalul Ion Tarnoschi , Spiru Piceli , colonelul Paul Cambureanu si Ion Butnaru fiind completat mai tarziu de Traian Braileanu .

In iulie 1929 Corneliu Codreanu insotit de alti legionari face o excursie de propaganda la manastirile din judetul Neamt , Bucovina de nord si nordul Ardealului , locuri in care au fost destul de bine primiti de catre populatia locala .

Cu aceasta ocazie s-au tiparit mai multe manifeste al caror continut exprima simpatia legionarilor fata de masurile luate de arabi in Palestina impotriva evreilor , infintandu-se si un comitet de propaganda in favoarea arabilor .

In vara anului 1929 Legiunea a organizat doua marsuri la Galati , si la Focsani al caror scop era dezvoltarea vointei si acceptarea vietii grele impunerea obligatiei fiecarui participant de a fi sever , neanduplecat cu sine insusi , de a nu cadea sub povara efortului . in acelasi timp Corneliu Codreanu a decis si experimentarea “ pedepsei legionare “ care de obicei consta in aplicarea unor lovituri pe care cel vinovat trebuia sa le suporte .

Prin aceasta se urmarea dezvoltarea simtului responsabilitatii si a supunerii fata de hotararea comandantului .

Tot in vara anului 1929 Codreanu impreuna cu legionarii au intreprins un mars lung prin muntii Moldovei si Bucovinei , vrand ca prin aceasta odata cu practicarea exercitiilor fizice tinerii sa-si cunoasca tara sa-i admire frumusetile si sa asimileze notiuni elementare in ,materie de organizare , de educatie fizica si politica .

“ De data aceasta ca in toate marsurile pe care le voi face voi cauta sa dezvolt in tinerii legionari in primul rand vointa . Prin marsuri lungi incarcati de poveri executate prin ploaie , vant , caldura tropicala sau in noroaie si in cadenta si aliniere , cu ore intregi de interdictie a vorbirii . Prin viata aspra dormind in padure , si mancand simplu .

Prin obligatia de a fi severi cu ei insasi in toate privintele , incepand de la tinuta si gesturi . Prin crearea de obstacile pe care ei erau obligati a le invinge , escaladand stanci , trecand ape .

Urmaream sa fac din ei oameni de vointa , care sa priveasca drept si sa se comporte cu barbatie fata de orice greutate . De aceea nu permiteam niciodata ocolirea unui obstacol ci numai depasirea lui .

In locul omului slab si invins , care se apleaca mereu la toate bataile de vant om care covarseste ca numar in politica , ca si in celalalte ocupatii , trebuie sa creiem neamului acesta un invingator , neaplecat si neanduplecat . “ (17)

S-a creat totodata si prima scoala de cadre a Legiunii Codreanu spunand ca vrea sa-i transforme pe legionari in energii autonome in elemente de initiativa capabile sa infrunte nu doar adversitatea , ci si sa se descurce singuri cand vor fi trimisi in vederea exersarii functiilor de comanda in diverse puncte ale tarii .(18)

In perioada septembrie – noiembrie 1929 are loc in Iasi conflictul dintre Legiunea Arhanghelul Mihail si L.A.N.C. pentru dreptul de proprietate asupra caminului crestin , cuzistii fiind evacuati cu forta de catre legionari .

La nivelul scolilor secundare a fost infiintata “Societatea Sportiva Decebal “ care dupa modelul unor societati asemanatoare din Austria si Germania , dorea atragerea cator mai multi elevi la principiile legionare .

Aceasta nu se va putea realiza datorita numarului redus de elevi care au aderat la aceasta societate ei fiind in numar de 20 .(19)

Serviciul secret de informatii care il urmarea pe Codreanu permanent raporta ca legionarii “ au fost primiti pretutindeni cu o ospitalitate extrem de binevoitoare din partea satenilor .” (20)

Tot in 1929 un grup de legionari a mers in muntii Apuseni unde au constatat situatia tragica in care traiau motii .

In zilele de 14, 15 si 16 septembrie 1929 a avut loc la manastirea Putna congresul Asociatiei Studentesti Crestine , “ Stefan cel Mare “ condusa de Andrei C. Ionescu .

Codreanu a fost ales “nasul” drapelului cu svastica al asociatiei el tinand o cuvantare pe care a incheiat-o cu indemnul “ cartea si carabina.” Acelasi Andrei C Ionescu a fost ales in 1929 presedintele Centrului Studentesc din Bucuresti .

In ziua de 8 noiembrie 1929 a fost organizata la Iasi ziua Legiunii , aceasta zi in care era ziua Arhanghelului Mihail fiind declarata ziua oficiala a organizatiei .

Au participat circa 300 de tineri din care 200 din diferite localitati din tara . Ei au dat onorul lui C.Z. Codreanu care a trecut in revista trupa .

El li s-a adresat cu cuvintele “ Traiasca poporul roman la el acasa “ , “ Traiasca M.S. Regele Mihai I .” Apoi cu drapelul Legiunii in frunte participantii s-au indreptat in coloana de mars spre Mitropolie unde au asistat la un Te – Deum pentru rege . Revenind la camin s-au tinut discursuri privind pericolul evreiesc si necesitatea luptei pentru ca Romania sa fie a romanilor .(21)

Cu ocazia acestei manifestari Codreanu a declarat legionarilor ca sosise momentul pentru ca Legiunea sa inceapa activitatea pentru cucerirea maselor , uzand de toate mijloacele pe care legea le punea la dispozitie .

“ Cucerirea maselor devenea indispensabila realizarii politice a Legiunii .

Corneliu Codreanu se impotrivise absolut oricarei tentative de a ajunge la putere datorita razmeritei sau a loviturii de stat . Calea legala in vederea afirmarii unui partid politic in Romania era lupta electorala . Conform constitutiei Romania era o democratie parlamentara . Pentru ca un partid sa ajunga la guvernare trebuia sa castige increderea maselor populare si gratie votului acestora sa castige majoritatea . Decizia lui Corneliu Codreanu de a se conforma strict luptei parlamentare , l-a obligat sa transforme Legiunea intr-un partid de masa . “ (22)

O alta manifestare a fost organizata la 10 decembrie proclamata Ziua Studentimii Crestine in amintirea evenimentelor din 10 decembrie 1922 . La caminul studentilor crestini din Iasi au participat circa 100 de studenti , in fata carora Codreanu a evocat importanta acestei zile care insemna fixarea unui nou ideal : “ Romania romaneasca si crestina .”

Considerand ca dupa doi ani si jumatate de activitate reusise sa castige suficienti aderenti Codreanu a anuntat prima intrunire publica a Legiunii pentru ziua de 15 decembrie 1929 in Tg. Beresti , jud. Covurlui . Dar maiorul de jandarmi si procurorul veniti de la Galati au declarat ca Ministerul de Interne nu a aprobat intrunirea .

Dupa mai multe discutii cu Codreanu cei doi au acceptat ca intrunirea sa aiba loc cu conditia de a nu se produce nici un fel de dezordini .

La ora fixata de adunare erau prezenti circa 100 de oameni , Codreanu declarand cu acel prilej :”Am vrut sa tin o intrunire dar autoritatile imi opresc oamenii cu forta . In ciuda tuturor ordinelor voi tine 10 intruniri ! Sa mi se aduca un cal si voi merge calare din sat in sat prin toata plasa Horincii .” (23)

Deoarece acea zona era foarte greu de parcurs Codreanu alege ca mijloc de locomotie calul , acela fiind momentul in care el devine constient de charisma sa si incepe sa fie numit Capitan de catre legionari .

Codreanu insotit de cinci legionari a strabatut mai multe sate oprindu-se in curtea bisericilor , iar cand se aduna lumea curioasa de o asemenea aparitie el tinea un mic discurs . Prima oprire a fost in satul Meria unde Codreanu a tinut in curtea bisericii o scurta cuvantare in care a incercat sa explice rolul organizatiei sale:

“ Sa ne unim cu totii barbati si femei , sa ne croim noua si neamului nostru o alta soarta. Se apropie ceasul de inviere si mantuire romaneasca. Cel ce va crede , cel ce va lupta si va suferi va fi rasplatit si binecuvantat de neamul acesta. Vremuri noi bat la portile noastre!

O lume cu sufletul sterp si uscat moare, si alta se naste: a acelora cu sufletul plin de credinta.

In lumea aceasta, noua fiecare isi va avea locul sau , nu dupa scoala, nu dupa stiinta ci in primul rand dupa credinta sa si caracterul sau.”(24)

Drumul s-a continuat spre satul Slima , apoi spre Comanesti, legionarii fiind intampinati pe drum de oameni cu lumanari in maini.

In zilele urmatoare pe parcursul drumului, Codreanu a fost urmat de mai multi calareti , cu timpul numarul acestora ajungand la 20.

Dorind un semn distinctiv , Codreanu si insotitorii sai si-au pus pene de curcan la caciula , oprindu-se din cand in cand prin sate si tinand scurte cuvantari oamenilor.

“ Si asa intram prin sate cantand. Trecand in cantec si la trapul cailor pe coamele dealurilor de langa Prut , pe unde de atatea ori trecusera si luptasera stramosii nostri , se parea ca erau umbrele acelora care aparasera pe vremuri pamantul Moldovei ; Viii de acum si mortii de atunci , erau acelasi suflet , aceeasi mare unitate , purtata de vanturi pe creste de dealuri a romanismului.”(25)

Pe parcurs taranii ieseau din case si aruncau caldari de apa inaintea calaretilor pentru a le purta noroc.

Dupa acest turneu , Codreanu a revenit in Tg. Beresti insotit de 50 de calareti. Metoda s-a dovedit eficienta de data aceasta participand la intrunire peste 3.000 de oameni.(26)

Potrivit lui Corneliu Codreanu , in urma succesului obtinut aici ,Valea Horincii va deveni al doile stalp al Miscarii Legionare.

In zilele de 23-27 decembrie 1929 Codreanu a efectuat un mars de propaganda in Transilvania la Ludosul de Mures , Grindeni , Gura Ariesului si Nasaud.

In ajunul Craciunului , Corneliu Codreanu impreuna cu alti 3 legionari au plecat cu camioneta din Iasi apre Valea Bistritei , ajungand dupa mai bine de o zi de mers la Ludosul de Mures.

A doua zi de dimineata , au inceput marsurile , in fruntea coloanei de 20 de calareti fiind camioneta cu zece legionari. Toti aveau pene de curcan la caciuli.

Corneliu Codreanu considera ca legionarii mergeau ca si cum ar fi fost investiti cu cea mai mare autoritate deoarece ei erau convinsi ca fac acel lucru pentru neamul romanesc si din porunca lui.

Pe parcursul marsului , legionarii le-au spus oamenilor cu care se intalneau si care-i priveau mirati ca sunt din Moldova si ca au venit ca sa cheme la inviere sufletul necajit al romanilor asuprit de catre stapanirea straina si de catre guvernarile romanesti care l-au impartit “ in atatea bucati cate partide sunt “.(27)

Corneliu Codreanu considera invierea neamului romanesc ca fiind apropiata , ea putandu-se realiza doar prin credinta. Codreanu vedea sufletul neamului romanesc asezat de la un capat la altul al tarii , de la Nistru pana la Tisa , suflet care , spunea el nu are cum sa fie despartit niciodata de oricate granite s-ar trasa in acest spatiu.

Potrivit lui Horia Sima , propaganda legionara incerca sa smulga neamul romanesc din starea de resemnare si disperare in care se refugiase insuflandu-le increderea in propriile puteri.

Principala misiune legionarilor era de a intra in contact cu masele si de a trezi in ele curajul si vointa de a rasturna mentalitatea existenta si de a-si croi un nou destin.

“ Care erau mijloacele pentru ridicarea maselor, pentru sensibilizarea lor , in vederea imponderabilelor natiunii? Inainte de toate legionarii plecau in turnee de propaganda intodeauna in echipe , in coloane si sub ordinele unui sef. Acesta avea responsabilitatea expeditiei. El comanda marsul , opririle , plecarea. Uneori el vorbea taranilor.

Un sentiment de forta se degaja din tinuta lor si din miscarile lor , chiar daca echipa lui nu era formata decat din cateva persoane.

Muncitorii si taranii erau impresionati cand vedeau pe acesti tineri marsaluind cu pas martial in noroiuri si in ierni.”(28)

Pentru manifestarile legionare erau alese zile in care se intruneau mase mari de oameni , cu ocazia unor targuri sau baluri.

La inceputul anului 1930 Codreanu a decis sa-si indrepte atentia asupra unei alte provincii in care minoritatile aveau o pondere importanta , si anume Basarabia.

In ianuarie 1930 , dupa o noua deplasare prin Valea Horincii, legionarii au trecut in Basarabia la Cahul. Codreanu trece Prutul in fruntea a 30 de calareti care aveau fiecare cusute pe piept o cruce de 20 cm din panza alba , el tinand in mana o cruce de lemn; legionarii inanintau cantand “ Scoala , Scoala , Mai Romane”.

Dupa ce a ajuns in piata orasului , unde dupa aprecierea lui Codreanu se aflau 7.000 de tarani , iar dupa rapoartele politiei in jur de 1.000 , Codre anu a incercat sa tina un discurs , dar a fost intrerupt de catre politistul Popov care a declarat ca intalnirea nu era legala .

Atunci Codreanu a hotarat ca intrunirea sa aiba loc la marginea orasului facand semn calaretilor sa paraseasca piata , dar a aparut un detasament de soldati cu baioneta la arma iar colonelul Cornea l-a amenintat pe Codreanu cu revolverul.

“ – Stai ca te-mpusc.

Ma opresc.

Domnule colonel , de ce sa ma impusti , ca nu am facut nici un rau.

Am si eu revolver , dar n-am venit sa ma bat cu nimeni si mai cu seama cu armata romana. Toate argumentarile mele au fost zadarnice.

Am stat acolo timp de aproape o ora , suportand toate insultele si batjocurile posibile. As fi putut sa raspund la fel si sa ma lupt. Mi-a trebuit insa o rabdare de fier ca sa nu cad intr-o situatie si mai trista , aceea de a ma lupta eu , nationalist roman , cu armata tarii mele in fata jidanilor comunisti.

Colonelul a inceput sa traga cu sabia in noi si in cai , iar soldatii sa ne impunga cu baionetele. A venit prefectul. Am descalecat si am mers cu el la Prefectura. A fost un om civilizat. A venit si colonelul.

I-am spus :

Eu am respect pentru gradul dvs,de aceea nu v-am raspuns. Dar nu-i nimic , lunea viitoare ne intalnim din nou in acelasi loc.”(29)

Considerand ca a suferit o infrangere , Codreanu a socotit ca este o problema de onoare pentru a se intoarce din nou in acelasi loc in numar cat mai mare , decretand pentru aceasta mobilizarea generala a tuturor legionarilor.

Pentru a nu mai intampina dificultati din partea legionarilor , Codreanu s-a deplasat la Bucuresti pentru a obtine aprobarea din partea subsecretarului de stat la Ministerul de Interne. Aici D.R.Ioanitescu i-a dat aprobarea in scris , in schimbul angajamentului ca adunarea se va desfasura in cea mai perfecta ordine.

In seara dinaintea intrunirii erau adunati in jur de peste 300 de legionari , iar pentru a nu fi desfacut podul de pontoane de peste Prut , Codreanu a pus un grup de legionari care sa pazeasca ambele capete ale podului.

In dimineata intrunirii , dupa ce a trimis 50 de legionari inainte pentru a intra in Cahul , si pentru a face politia adunarii , Codreanu a ordonat celorlalti pornirea pentru trecerea Prutului care s-a facut intr-o ordine militara :

“ La ora 10 ne-am incolonat si am pornit.

In linia I calareti in numar de 100 , cu drapel , toti cu pene la caciula. Multi in camasi verzi. Fiecare avea pe piept o cruce alba facuta din panza. Aveam infatisarea unor cruciati care mergeau in numele crucii in contra unei puteri pagane , sa scape pe romani.

In linia a II a veneau pedestri in coloana de mars , cu drapelul lor , peste 100 la numar.

In linia a III a urmau vreo 80 de carute , incarcate cu cate 4-5 si 6 oameni , in majoritate locuitori in Oancea , de asemenea cu drapelul lor peste 100 la numar.

Totul avea aspect de inceput de batalie.Cand am ajuns in marginea orasului , o mare de capete descoperite ne-au primit fara urale si fara muzica intr-o impresionanta tacere de biserica.

Am trecut calare prin mijlocul acestei taranimi. O parte plangea .”(30)

La locul intrunirii Codreanu aprecia ca erau prezenti peste 20.000 de tarani , in discursul sau el spunand taranilor ca nu vor fi uitati si ca vor deveni liberi si stapani pe munca si pe pamntul lor , cerandu-le acestora sa dea numai credinta pentru a primi in schimb dreptate si marire.

In aceasta prima faza a existentei sale , Legiunea si-a dezvoltat stilul sau caracteristic de propaganda , legionarii desfasurand marsuri incarcate de o simbolistica religioasa , vrand sa apara ca niste cruciati .

Defilarile pe care legionarii le efectuau prin sate erau completate cu manifestari mai mari in orasele de provincie. In scurtele sale cuvantari , Codreanu evita orice luare de pozitie fata de problemele politice la zi adresandu-se auditoriului in cateva fraze generale.(31)

“ In primii ani ai existentei sale , Legiunea Arhanghelul Mihail raspandise in prinipal lozinci antisemite ; nici o alta problema nu a fost atat de des tratata in pamantul stramosesc ca problema evreilor.

Acum insa Legiunea se adresa intregii populatii. Micul cerc de insiders a fost parasit , iar pretentiile politice trebuiau justificate.

( strainii ne coplesesc – suna directiva , presa instrainata de otraveste , politicianismul ne omoara ) opusa imaginii prezentului era viziunea unei epoci noi( caci zorii zilei celei noi a neamului se arata , ca in lupta inceputa ea sa dea numai credinta. Credinta pana la moarte va primi in schimb dreptate si marire) demonstratiile nu aveau neaparat ca scop sa puna in lumina anumite lipsuri sau sa ofere alternative , ele erau intruniri rituale care urmareau sa trezeasca emotii; de aici accentuarea smbolurilor , valoarea deosebita acordata imbracamintii si ceremonialului.

Aparitia lor neobisnuita atragea atentia in locuri care altfel erau sarace in noutati.”(32)

Succesul manifestatiilor legionare poate fi explicat si prin faptul ca Codreanu nu i-a tratat niciodata cu indiferenta pe taranii pe care politicienii din orase i-au tratat cu dispret , Codreanu facand intodeauna apel la tarani si la tineret .

La 24 iunie 1930 legionarii organizeaza prima cheta in Bucuresti adunandu-se 31.456 lei .

Incurajat de succesul primelor actiuni propagandistice in Basarabia Codreanu se gandeste sa strabata toata Basarabia de la Prut pana la Nistru .

Pentru a evita conflictele cu autoritatile Codreanu se gandeste sa realizeze o noua organizatie nationalista in care sa intre Legiunea Arhanghelul Mihail precum si orice alta organizatie de tineret ce dorea sa lupte contra comunismului .

Dupa mai multe discutii cu legionarii Codreanu hotareste sa denumeasca noua organizatie Garda de Fier .

“ Garda de Fier si-a facut aparitia intr-un complex special de circumstante .

Ea a fost conceputa pentru a servi drept baza de regrupare a intregului tineret romanesc , dincolo de deosebiri de credo politic , in scopul de a intari capacitatea defensiva a natiunii romane in contra pericolului comunist .

Din nefericire apelul lui Corneliu Codreanu nu a avut rezonanta dorita . Fie din pricina neantelegerii gravului moment politic , fie din gelozie , tinerii ce faceau parte din alte grupari politice preferau sa se tina deoparte , lasand ca legionarii sa se sbata singuri in fata provocarilor comuniste .

Redusa la legionari Garda de Fier nu se distingea de Legiunea Arhanghelul Mihail . Cele doua organizatie sfarsisera prin a se suprapune Garda de Fier nefiind decat o alta denumire a miscarii .” (33)

Corneliu Codreanu planuise un mare mars in Basarabia prin care planuia sa strabata intreaga regiune . Pentru aceaste el a mers in audienta la ministrul de interne de atunci Alexandru Vaida – Voevod pentru a obtine aprobarea in vederea tinerii marsului . Dupa ce a obtinut aprobarea cu conditia de a pastra ordinea legala , Codreanu a lansat un manifest catre tineri prin care ii anunta pe acestia de intentiile sale .

Astfel absolventii de licee care doreau sa faca parte din organizatia sa puteau efectua stagiul cerut prin participarea la marsul din Basarabia prevazut a se desfasura intre 20 iulie si 20 august 1930 .

Prin participarea la acest mars se considera ca tinerii vor urma o scoala a vietii si vor patrunde marile dorinte si aspiratii ale neamului romanesc . (34)

Acolo ei trebuiau sa lupte ca niste adevarati ostasi contra comunistilor recucerind sufletele crestinilor si aparand tronul , biserica si familia . (35)

In vederea marsului care trebuia efectuat Corneliu Zelea Codreanu a dat urmatorul ordin de mars :

“ Camarazi ,

Mergem sa trecem Prutul in sunetul vechiului imn al unirii romanesti , Hai sa dam mana cu mana , cei cu inima romana .

Mergem sa facem o vizita satelor intre Prut si Nistru , sa le ducem din cantecele noastre si sa legam fratie de legionari cu urmasii lui Stefan cel Mare si Sfant .

Durata marsului o luna .

Formatie pe 7 coloane puternice la interval de 20 de km.

Trecerea Prutului prin 7 puncte . Coloana din dreapta cu directia si obiectivul de atins : Cetatea Alba , coloana din stanga si obiectivul de atins : Tighina .

Modul de inaintare , marsul pe jos de la Prut pana la Nistru .

Data plecarii , 20 iulie dimineata . Trecerea Prutului la ora la care se va anunta . “ (36)

Organizatiile evreiesti precum si “presa din Sarindar “ (alcatuita dn ziarele Adevarul , Dimineata si Lupta ) au inceput cu aceasta ocazie o puternica campanie impotriva lui Alexandru Vaida – Voevod pe care il invinuiau ca incurajeaza organizatiile de extrema dreapta , scriind despre violentele legionarilor din Basarabia impotriva evreilor . In urma acestei campanii guvernul a decis sa retraga aprobarea pe care o daduse pentru organizarea marsului in Basarabia .

In vara anului 1930 a avut loc incendiul din localitatea Borsa (Maramures).

In ziua de 4 iulie mai multe case din aceasta localitate au luat foc , aceasta fiind dupa relatarea ziarului adevarul opera legionarilor care dorea sa-i alunge pe evrei din zona .(37)

Corneliu Zelea Codreanu i-a acuzat pe evrei ca au dat foc unor case pentru a-i acuza pe romani . El precizeaza ca acest fapt s-a produs in urma unei vizite pe care i-au facut-o la casa sa din Iasi in iunie 1930 preotii Ion Dumitrescu (ortodox) si Andrei Berinde (unit), amandoi din Borsa care l-au rugat sa-i ajute pe romanii din Maramures .

Astfel el a decis sa trimita cativa colaboratori de ai sai in Maramures pentru a-i instrui si organiza pe romani , acesta fiind dupa el motivul pentru care evreii au provocat incendiul . (38)

Evenimentul a fost urmat de incidente grave , cei doi preoti fiind atacati de catre evrei , batuti cu pietre si alungati din sat , iar apoi arestati si inchisi la Sighet . De asemenea au fost arestati patru legionari .

Procesul s-a desfasurat intr-o atmosfera de mare tensiune mai intai la Sighet apoi la Satu – Mare . In boxa au fost prezenti 50 de romani si 20 de evrei. Intre avocatii romanilor s-au aflat Corneliu Zelea Codreanu , Ion I Mota si profesorul Ion Catuneanu . Dupa opt zile de dezbateri procesul s-a incheiat cu achitarea tuturor inculpatilor .

In urma interzicerii marsului din Basarabia C.Z. Codreanu a alcatuit un manifest pe care l-a raspandit in Bucuresti sub denumirea de “ Legiunea Arhanghelul Mihail – Garda de Fier , Un apel si un avertisment .”

In cadrul acestui manifest Codreanu ii acuza pe “ jidanasii din Sarindar de la Lupta , Adevarul si Dimineata “ ca sunt mercenari ai comunismului si ca datorita lor au fost oprite manifestatiile de la Turda , Galati , Cahul si marsul din Basarabia .

Codreanu acuza totodata politicianismul “venal si pervers “ care din interese materiale si electorale a aservit tara strainilor in timp ce romanii mor de foame , si adreseaza un apel regelui :

“ Maria Ta ,

Nenorocitii acestia nu cer paine . Cer dreptate ! Cer eliberarea sufletului romanesc care trage sa moara , inabusit in Maramures si Bucovina .

Cer masuri in contra sutelor de mii de jidani , ghiftuiti , rotunzi si albi ca viermii , care-i sfideaza in fiecare zi in saracia lor sub protectia tuturor autoritatilor romanesti .” (39)

In incheiere Codreanu adreseaza un avertisment ziaristilor de la ziarele mai sus mentionate spunand : “ Sa stiti ca in clipa aceea v-a sunat ceasul si v-a sunat si scandura “ , si ii indeamna pe romani la lupta .

“ Scrieti pe steagurile voastre : Strainii ne-au coplesit . Presa straina ne otraveste . Politicianismul ne omoara . Sunati din trambita alarma . Sunati din toate puterile .”(40)

Tot in luna iulie a avut loc atentatul unui student macedonean [anonimizat] asupra subsecretarului de stat Constantin Angelescu .

Motivul invocat a fost emiterea uneu noi legi a coloniilor de catre Angelescu care dupa parerea macedo-romanilor ii favoriza pe bulgari .

Deoarece asupra lui Beza s-au gasit manifeste ale Garzii de Fier Codreanu a fost chemat la Instructie pentru a da o declaratie .

In declaratia facuta Codreanu precizeaza ca nu a avut nici o legatura cu Beza si nici nu cunoaste motivul care l-a indemnat pe acesta sa faca gestul respectiv .

In urma unui articol care a aparut in ziarul Dimineata si in care scria ca Corneliu Zelea Codreanu infiereaza fapta studentului macedonean , acesta ia hotararea de a se pune la dispozitia lui Beza in calitate de aparator lansand un nou manifest in capitala intitulat “ Al 2-lea avertisment .”

Chemat din nou la instructie Codreanu a fost aresta si inchis la Vacaresti . In duba care il transporta spre inchisoare se mai aflau sapte tineri macedoneni , intre care Constantin Papanace , Ion Caranica si Sterie Ciumeti , care scrisesera un manifest de solidarizare cu Beza . In zilele de detentie impresionati de personalitatea lui Codreanu macedonenii au decis sa se inscrie in Miscarea Legionara .

Copii imigrantilor macedo – romani care se stabilisera dupa primul razboi mondial in Dobrogea si care se decisesera sa studieze in capitala au introdus o nota dura de entuziasm in lumea mai degraba nepasatoare a studentilor romani profesand un nationalism mult mai accentiuat decat acestia indreptat mai ales impotriva bulgarilor si grecilor .

Deceptionati de afirmarea slaba a L.A.N.C. si amenintati de o politica care parea ca ii favorizeaza pe bulgari in raport cu ,macedo – romanii stabiliti in Dobrogea acest grup a fost pentru perioada de timp punctul de concentrare al celor mai mari energii nationaliste .Curand grupul studentilor macedoneni a aderat la Garda de Fier inzestrand-o cu unii din cei mai activi membri ai ei .(41)

In procesul care i se intenteaza Codreanu este achitat insa procurorul face apel si ei ramane pe mai departe intemnitat . Rejudecarea proceslui s-a terminat cu o noua achitare iar dupa o luna si jumatate de inchisoare Codreanu a fost eliberat .

La 30 decembrie 1930 un tanar licean membru al Legiunii Arhanghelul Mihail , Constantin Dumitrescu – Zapada care fusese implicat in evenimentele de la Borsa , si care statuse cateva luni in inchisoarea de la Sighet a venit la Bucuresti si a cautat redactia ziarului “Adevarul “ declarand portarului ca are o scrisoare pentru Emil Socor .

Dupa ce a patruns in biroul lui Socor , Dumitrescu – Zapada a incercat sa-l impuste pe acesta , dar revolverul era stricat cocosul armei intepenindu-se , Socor fiind doar usor ranit in altercatia care a urmat .

Emil Socor declara ca tanarul Dumitrescu – Zapada a venit la sediul ziarului cu o scrisoare provocatoare adresata lui in care scria ca mai multi tineri dornici de o prefacere morala a societatii romanesti ii solicita ajutorul pentru a trece Nistrul si a se inrola in armata rosie scrisoarea terminandu-se cu lozinca “ jos cu armata romana .” (42)

Potrivit aceluiasi ziar dupa ce a fost imobilizat tanarul Dumitrescu – Zapada a declarat ca un membru conducator al Legiunii avocatul Mille Lefter l-ar fi instigat la fapta procurandu-i revolverul si banii necesari , dar mai tarziu si-a retras declaratia . El a mai spus ca era decis sa-l omoare pe Emil Socor deoarece ziarul “Adevarul” publicase numeroase articole impotriva sa si a Legiunii .

C.Z. Codreanu se afla in acel moment la Focsani fiind chemat imediat la judecatorul de instructie si anchetat . In urma anchetei constatandu-se ca nu are nici o legatura cu fapta lui Constantin Dumitrescu a fost eliberat .

In luna noiembrie a anului 1930 sediul central al Garzii de Fier se muta in Bucuresti , acesta fiind situat pe Calea Victoriei nr. 30 (pasajul Regina Maria ) intr-un spatiu pus la dispozitie de catre un negustor macedonean .

La 10 octombrie 1930 Alexandru Vaida – Voevod a fost inlocuit din functia de ministru de Interne cu Ion Mihalache , iar acesta a decis sa ia masuri energice impotriva Miscarii Legionare .(43)

In urma unei puternice campanii desfasurate impotriva legionarilor in ziua de 2 ianuarie 1931 , Consiliul de Ministri a adoptat in urma unui raport prezentat de Ion Mihalache , o decizie prin care Ministerul de Interne era autorizat sa dizolve pe cale administrativa toate organizatiile si asociatiile care aveau un caracter subversiv si care nu dispuneau de personalitate juridica sau de aprobarea autoritatilor competente . (44)

Aceste organizatii erau: Legiunea Arhanghelul Mihail , Garda de Fier , Societatea Studentilor Macedoneni si Federatia Elevilor Scolii Politehnice .

Totodata ministrul de interne era autorizat sa retraga personalitatea juridica si sa dizolve societatea Tineretul L.A.N.C. , iar ministerele Instructiunii si Cultelor , al Agriculturii si al Industriei erau si ele autorizate sa ia masuri impotriva elevilor din scolile secundare si ale studentilor care activau in cadrul acestor organizatii .

Ministerul Armatei urma sa retraga avantajele date pe baza legii recrutarii in ceea ce priveste amanarea incorporarii tuturor studentilor care sunt dovediti ca participa la asociatii si manifestatii straine preocuparilor culturale .(45)

La 4 ianuarie 1931 au fost perchezitionate mai multe sedii legionare din Iasi fiind inchis Caminul Cultural Crestin .

In total s-au facut descinderi la sediul a 20 de filiale si s-au perchezitionat peste 100 de membri , confiscandu-se materialul de organizare si propaganda . Au fost dizolvate toate organizatiile prin inchiderea sediilor de intruniri si prin interzicerea propagandei .

Corneliu Codreanu a considerat aceasta dizolvare ca o lovitura data de “ hidra iudaica “ organizatiei sale al carei singur scop era ridicarea a neamului romanesc. (46)

Corneliu Codreanu a fost arestat si inchis la Vacaresti impreuna cu colaboraborii sai cei mai apropiati , si anume: Mihail Stelescu , Mille Lefter, Ion Banea , Nicolae Totu , Danila si Amos Horatiu Pop.

Aflat in inchisoare , Corneliu Codreanu si legionarii care erau cu el considerau ca singurul care poate sa-i ajute este Dumnezeu , incepand astfel sa tina post negru in fiecare vineri si sa citeasca in fiecare noapte la ora 12 acatistul Maicii Domnului.(47)

Legionarii erau acuzati de faptul ca erau organizati pe baze militare prin faptul ca organizatia lor dispunea de batalioane care erau impartite in companii si plutoane si ca membrii purtau uniforme , caciuli cu trese , centura , pumnale si revolver.(48)

“Din documentele capturate de catre autoritati , reiese ca organizatia Garda de Fier , nu urmarea numai scopuri teroriste izolate , dar urmarea si unele actiuni mai intinse , depozitand munitii si explozibile in cateva regiuni din Bucovina si Transilvania. “(49)

Legionarii mai erau invinuiti de faptul ca urmareau sa intreprinda actiuni impotriva formei de guvernamamt petru instaurarea unui regim dictatorial , motiv pentru care legionarii erau pregatiti prin instructie quasi – miliatara.

Procesul a fost fixat pentru vineri 27 februarie si s-a incheiat cu sentinta de achitare care preciza ca organizatia lui Corneliu Codreanu nu a intreprins nici o actiune impotriva formei de guvernamamt stabilita prin constitutie si ca nu reprezinta un pericol pentru siguranta statului.

Reintorsi in inchisoare dupa sentinta de achitare , Codreanu si camarazii lui asteptau sa fie repusi in libertate , dar procurorul a facut apel si au ramas inchisi pentru o noua judecata.

Data noului proces a fost fixata pentru 27 martie 1931 , Curtea de Apel din Bucuresti in fata careia a fost trimis procesul emitand si ea o noua sentinta de achitare. In urma acestei sentinte , ordinul de eliberare din inchisoare a fost dat. Procurorul a facut insa recurs care a fost respins de Curtea de Casatie.

“ Tribunalul a dat dreptate apararii care a aratat ca nu se probasera actiuni sau planuri care sa fi servit acestui scop si ca pentru actele de violenta ale unora nu putea fi facuta raspunzatoare intreaga organizatie. Tribunalul a scos in evidenta faptul ca Legiunea a vrut sa trezeasca in tinerii sai membrii constiinta nationala , urmarind si un plan de fortificare fizica.”(50)

In aprilie 1931 guvernul national – taranist condus de Gh. Gh. Mironescu cade si se organizeaza noi alegeri. Guvernul condus de Nicolae Iorga nu a revenit asupra deciziilor luate , iar “ Legiunea Arhanghelul Mihail “ si “ Garda de Fier “ , au ramas in continuare dizolvate, legionarii reluandu-si totusi activitatea .

Codreanu i-a hotararea de a participa la alegeri , dar deoarece nu mai putea folosi nici unul din cele doua nume isi inscrie organizatia la comisia electorala centrala sub denumirea de “ Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ alegand ca semn electoral gardul de fier inspirat din gratiile inchisorii.(51)

Ca sa nu aiba loc o concurenta reciproca , Codreanu a propus conducerii L.A.N.C. sa-si delimiteze zonele de influenta , acestia refuzand.

Legionarii depun liste in 17 din cele 71 de judete in total .

Codreanu da instructiuni ca propaganda electorala sa se desfasoare in forma cea mai legala si delicata , spunandu-le legionarilor sa cante cantecele legionare pe tot cuprinsul tarii , si sa fie respectuosi cu autoritatile pentru ca sa nu poata zice nimic adversarii.

“ Imediat dupa depunerea listei incepeti propaganda in tot judetul , cum veti sti mai bine si mai frumos

Sa se citeasca programele noastre in toate satele;

Cereti programe in numar cat mai mare , 100 de bucati.

Faceti manifeste. Voi mai face si eu.

Aratati-le oamenilor semnul nostru;

Imprastiati vestea ca fulgerul;

Post in fiecare vineri si rugaciune.”(52)

Pentru aceste alegeri , Corneliu Codreanu a incheiat un cartel electoral denumit “ front comun nationalist crestin “ cu Liga Crestinilor Basarabeni si Oastea Moldoveneasca condusa de Nicolae Negru precum si cu Obstea Tarii si Obstea Cultivatorilor de Sfecla condusa de colonelul Ioan Niculcea.

Acest front comun candida sub denumirea organizatiei “ Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ si sub semnul acesteia. Eventualitatea unui cartel cu L.A.N.C. a fost inlaturata dupa ce A.C.Cuza a dat doua comunicate in care afirma ca L.A.N.C. nu va face cartel electoral cu nici o organizatie politica sau de alta natura. Legionarii au decis totodata sa nu depuna candidaturi in judetele in care candida Nicolae Iorga.(53)

Legionarii au evitat confruntarea vazandu-se obligati la defensiva. Cu 30.783 de voturi , “Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ a ramas cu mult sub baremul minim necesar de a intra in Parlament.

Legionarii au obtinut in aceste alegeri mai mult de 2% din voturi doar in 12 judete. Fiefurile legionarilor erau zonele in care ei fusesera activi in 1930 si unde ei si-au creat primele organizatii solide si anume Cahul , Campulung , Covurlui , Ismail si Turda.

Alegerile din iunie 1931 au rasplatit activitatea pe care au desfasurat-o legionarii in 1929 si 1930 facandu-l pe Codreanu sa realizeze ca organizatia sa va obtine rezultate mai bune doar atunci cand se va putea baza la fata locului pe organizatii puternice si active.

Imediat dupa alegerile din iunie Codreanu a lansat un apel catre legionari pentru a activa in zonele in care nu existau inca grupuri locale.

La doar 20 de zile de la alegerile generale un mandat de deputat din judetul Neamt a fost declarat vacant.

Dupa ce a studiat situatia Codreanu a luat hotararea de a participa la alegeri , iar pe 25 iulie da ordinul de concentrare. La 30 iulie in jur de 100 de legionari sunt prezenti la Piatra Neamt unde sunt impartiti in echipe , repartizandu-li-se la fiecare cate un sector. Acestia au mers din sat in sat , din familie in familie ajutandu-i la treburile zilnice , au organizat intruniri iar duminica au participat la manifestatii mai mari.(54)

Codreanu dispunea de 6 sectii puternice si 10 slabe , astfel el si-a impartit echipele concentrand forte in punctele puternice , iar in celelalte a lasat echipe mici de hartuiala.(55) In ziua alegerilor Codreanu insotit de Nicolae Totu a strabatut 15 sectii de votare din 16.

Rezultatele finale au dat castig de cauza gruparii Corneliu Zelea Codreanu care se afla cu 39,5% din voturi cu mult inaintea celorlalte partide;PNL a obtinut 25,5% , PNT – 21,6% , PNL ( Gh.Bratianu ) – 12,2%, BMT – 1% , Liga Vlad Tepes 0,23%.

Succesul obtinut de legionari s-a datorat in primul rand campaniei electorale pe care au dus-o , ei folosind metode propagandistice nemaiutilizate de nimeni pana atunci , in jurul lui Corneliu Codreanu creandu-se o adevarata mistica.

“ Se spuneau cate si mai cate despre scopurile , propaganda si actiunea gardistilor , pe care unii ii primeau cu bine , altii cu un graunte de scepticism, iar cei mai multi nici nu-i bagau in seama. Se povestea astfel ca grupuri de studenti se raspandeau prin sate , ajutau in tacere oamenii la muncile lor , reparau drumurile si podetele , sapau scursori la apele statute sau cate o fantana in locurile lipsite de apa , apoi plecau vestind lumea ca in zilele urmatoare va veni in sat cel ce trebuie sa vie. Venea intr-adevar Capitanul calare pe un cal alb , insotit de cativa flacai , se oprea in mijlocul satului , descaleca , ingenunchea , saruta pamantul , ingenunchea din nou si pleca mai departe fara sa spuna un cuvant.

Oamenii priveau cu ochii beliti , dadeau din capetele lor slute si murmurau: O fi sfantul ? ”(56)

In urma acestor alegeri partiale Corneliu Codreanu a fost ales deputat intrand in parlament in cadrul caruia se simtea singur in mijlocul unei lumi dusmane , el considerandu-se izolat fata de viata parlamentara pe care o vedea alcatuita din vorbe goale si pompoase precum si din gesturi stralucitoare pregatite in oglinda.(57)

Atunci cand a luat cuvantul pentru prima oara , Codreanu a vorbit despre pericolul pe care –l reprezentau evreii pentru Romania considerand ca inmultirea lor va duce la disaparitia treptata a romanilor , acuzand totodata politicienii ca si-au tradat neamul punandu-se in slujba finantei nationale sau internationale controlate de evrei.

Dupa ce prezinta o lista cu politicienii care imprumutasera mari sume de bani de la banca Marmorosch Blank si arata ca statul roman fusese defraudat cu circa 50 de miliarde lei , Codreanu face cateva observatii critice asupra democratiei formuland in cele din urma primele masuri politice de care credea ca neamul romanesc are nevoie urgent .

“ La urma formulez sapte cereri :

Cer introducerea pedepsei cu moartea pentru manipulatorii fraudulosi ai banului public .

Cerem revizuirea si confiscrea averilor celor care si-au furat tara .

Cerem tragerea la raspundere penala a tuturor oamenilor politici , care se vor dovedi ca au lucrat in contra tarii , fie sprijinind afaceri incorecte fie in alt mod .

Cerem impiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consliile de administratie a diferitelor banci sau intreprinderi .

Cerem alungarea cetelor de exploatatori nemilosi care au venit pe pamantul acesta sa exploateze bogatiile solului si munca bratelor noastre .

Cerem declararea teritoriului Romaniei ca proprietate inalienabila si inprescriptibila a neamului romanesc .

Cerem trimiterea la munca a tuturor agentilor electorali si stabilirea unui comandament unic , caruia sa i se supuna intr-un singur gand intraga suflare romaneasca .” (58)

In calitatea sa de deputat Corneliu Codreanu a participat in ultima parte a anului 1931 la mai multe intruniri cu simpatizantii sai precum si la congresele studentesti ce s-au desfasurat la Bucuresti si Iasi .

In zilele de 13-16 decembrie 1931 in cadrul congresului studentesc de la Sibiu , Corneliu Codreanu a lansat urmatorul apel catre studenti :

“ Sunt acela care din 1922 am comandat studentimea . N-am venit aici sa fac discursuri ci impins de mizeria in care traieste poporul roman ; n-am venit aici sa castig aderenti , fiindca organizatia nationala condusa de mine are 45. 000 de luptatori , inarmati cu drept de vot , si alti 5000 de tineri , si n-am venit sa supun cenzurii votului vostru ideile mele , si nici sa ma copleseasca amintirile trecutului care ma leaga de voi . Sunt vremuri extrem de grele si de aceea am venit sa va spun ca generatia care nu stie sa scoata spada si s-o incruciseze cu cea a adversarului nu merita sa traiasca . Hotarati ce vreti voi . Faceti numai ca strigatul de dreptate al neamului sa rasune in tara lui .” (59)

Corneliu Codreanu a mai cerut in cadrul acestui congres ca romanii sa fie stapani la ei in tara , masuri drastice impotriva comunismului si introducerea principiului “ numerus clausus. “

La acest congres a participat si liderul studentilor national-socialisti Karl Motz care era totodata si colaboratorul serviciului pentru tarile rasaritene la sectia agrara a conducerii centrale a N.S.D.A.P.

Cu acest prilej Corneliu Zelea Codreanu si Ion I Mota au avut doua intrevederi mai lungi cu Karl Motz , fara insa ca discutia sa fi avut urmari .

La inceputul anului 1932 prin moartea ministrului de justitie Constantin Hamangiu in judetul Tutova a fost eliberat un loc de deputat . In iunie 1931 la alegerile parlamentare Legiunea obtinuse in Tutova 600 de voturi ceea ce insemna 2,97% , acest rezultat fiind receptat ca un mare succes deoarece acolo nu existau grupuri locale .

Dupa ce a studiat situatia Corneliu Codreanu a luat hotararea sa participe la alegeri , candidat fiind tatal sau Ion Zelea Codreanu .

La decizia de a participa la alegerile partiale din Tutova hotarator pentru Codreanu a fost faptul ca acest judet era bine incadrat de Covurlui , Cahul si Tecuci putandu-se astfel efectua deplasari de legionari . Alegerile au fost fixate pentru 17 martie .

La 9 ianuarie Corneliu Codreanu a lansat un manifest in intreg judetul , pe data de 10 incepand sa soseasca primele echipe de legionari .

In primele trei saptamani de la inceputul propagandei echipele legionare au inceput sa strabata judetul din sat in sat mergand pe jos peste dealuri si prin zapada foarte mare .

Pentru a atrage atentia asupra organizatiei sale vrand sa arate deosebirea dintre miscarea sa si celalalte partide dar si datorita lipsei mijloacelor materiale Corneliu Codreanu recurge la o masura propagandistica inedita nemaifolosita pana atunci

“ Simteam nevoia de a ne intari fortele . Am trimis ultimile rezerve de la Iasi sub comanda lui Totu . Altele nu mai erau decat la Bucuresti . Cu acestea insa se punea o foarte grea problema pentru noi , aceea a trsansportului . N-aveam bani .Am chemat atunci legionarii si le-am propus o masura eroica : sa porneasca pe jos de la Bucuresti la Barlad , o distanta de aproape 300 de kilometri , explicandu-le ca avcest mars va insemna mai mult pentru victorie decat 100 000 de manifeste . El va constitui sigur un mare discurs eroic adresat de legionari romanilor din Tutova .” (60)

Echipa de legionari formata din 25 de oameni sub comanda lui Mihail Stelescu a realizat marsul respectiv in 10 zile .

Acest mars nu a trezit atentia opiniei publice dar Nichifor Crainic il considera un lucru iesit din comun , spunand ca acest mars a fost facut in memoria dureroaselor marsuri pe care le-a facut armata romana in 1916 . Pe parcursul drumului legionarii s-au oprit la mormintele celor morti in primul razboi mondial .

Astfel Nichifor Crainic considera acest lucru ca o datorie sfanta izvorata din comandamentele ancestrale ale sufletului romanesc apreciind gestul legionarilor ca pe unul istoric care revarsa prestigiu peste un act din care politicianismul facuse un targ de zdrente si de gunoaie morale concluzionand ca toate lucrurile pana si o alegere de dputat au valoarea pe care sufletul omului le-o imprima . (61)

“ Pe noi ne intereseaza acest suflet nou , acest suflet tanar dur prin suferinta , indarjit prin prigoane , inflacarat prin revolte , in viguroasa lui cutezanta de a da o energie morala proaspata Romaniei noastre zdrobite sub copitele tuturor aventurierilor . Am urmarit ani de zile din perspectiva necesara miscarile lui si ne dam seama limpede de insemnatatea pe care o pot avea .

In toata aceasta vreme de regim democratic n-a existat prigoana mai furibunda , mai nedreapta decat impotriva acestui tineret nationalist , arzand de flacara patriei si al credintelor romanesti de totdeauna .”(62)

Deoarece autoritatile ii creau lui Corneliu Codreanu dificultati in desfasurarea activitatii de propaganda , pentru a acoperi suprafata totala a judetului el a realizat doua echipe mai mari care se aflau sub comanda lui Victor Silaghi si a lui Mihail Stelescu si care aveau misiunea de a-l insoti pe Ion Zelea Codreanu .

Partea de sud a judetului fusese acoperita de catre D. Popescu seful legionar judetean , Victor Silaghi , Teodor Tilea si Ion Antoniu .

Guvernul a dat ordin autoritatior de a opri propaganda legionara iscandu-se astfel adevarate batalii intre legionari si jandarmi .(63)

Cele doua echipe de legionari ce primisera misiunea de a inainta in nordul judetului fiind intampinate de catre jandarmi s-au baricadat in podul unei case goale unde au stat timp de 48 de ore in cele din urma fiind capturate de catre jandarmi si duse la postul de jandarmi din Bacani . (64)

La Bacani a avut loc un puternic conflict intre jandarmi si echipa de legionari condusa de Popescu Lascar care a fost capturata si inchisa la postul de jandarmi .

Afland acestea o echipa de legionari condusa de Nicolae Totu s-a deplasat la Bacani unde a atacat postul de jandarmi la ora 3 dimineata , ocupand-ul si eliberandu-i pe cei inchisi .

Nicolae Iorga al carui guvern fusese constituit la 18 aprilie 1931 , avea o parere foarte proasta despre Legiunea Arhanghelul Mihail considerand-ul pe Corneliu Zelea Codreanu un asasin . Astfel el a facut mari presiuni asupra lui Constantin Argetoianu care indeplinea functia de ministru de interne pentru a dizolva Legiunea .(65)

Astfel in martie 1932 Legiunea a fost dizolvata pentru a doua oara , facandu-se perchezitii la principalele sedii legionare si arestari in randul studentilor legionari .

“ Masurile luate n-au putut lichida aceasta organizatie care castiga tot mai multi adepti mai ales in randul tineretului “ (66)

Echipele de legionari au inceput sa fie evacuate din judet , echipa condusa de Nicolae Totu in numar de 30 de oameni rupe cordoanele de jandarmi pe cand se afla in gara de la Barlad pentru a fi evacuata si ocupa sala de asteptare a garii timp de 24 de ore dar este atacata cu gaze si evacuata .(67)

Alegerile au fost amanate cu 14 zile dar din 3 aprilie legionarii si-au continuat activitatea de propaganda ei participand totusi la alegeri .

Dupa alegerile partiale de la Tutova ce au avut loc la 17 aprilie Legiunea a obtinut al doilea mandat de deputat in parlament fiind ales si Ion Zelea Codreanu care a obtinut 5600 de voturi dar el nu si-a putut exercita mandatul deoarece in iunie 1932 criza de guvern a condus la dizolvarea parlamentului si la organizarea de noi alegeri .

In iunie 1932 fruntasii L.A.N.C. au fost convocati la Iasi pentru a discuta eventualitatea fuzionarii cu Legiunea , dar tratativele au esuat deoarece Corneliu Codreanu cerea sefia noului organism fapt care nu a fost acceptat de A.C. Cuza .(68)

Pentru noile alegeri Corneliu Codreanu a depus candidaturi in 36 de judete , dintre care 23 se aflau in estul tarii in Moldova , Bucovina si Basarabia .

Codreanu i-a instruit pe legionarii trimisi in propaganda sa raspandeasca pretutindeni lozinca pedepsei cu moartea pentru defraudatorii banului public oricine ar fi ei . Legionarilor li s-a mai spus ca atunci cand intra intr-un sat sa intre in grup in pas militaresc cantand si in uniforma pentru a impresiona pe tarani . (69)

Conform serviciului de informatii al ministerului de interne majoritatea legionarilor trimisi a face propaganda posedau revolvere .

“ Dupa calculul facut socot ca vor reusi in Bucovina si in nordul Moldovei unde partidele politice sunt uzate ramanand a duce lupta numai contra cuzistilor .”(70)

Dupa o noua campanie in care au existat conflicte cu autoritatile si cu membrii P.N.T. , pe plan national la 17 iulie 1932 “ Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ obtine 70 000 de voturi adica 2,3% ceea ce insemna 5 mandate de deputat .

In cele 36 de judete in care a candidat “Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ a atins in medie o pondere de voturi de 5% , in 11 judete ramanand sub 2% , 7 dintre acestea aflandu-se in Muntenia .

In Storojinet, Maramures ,Falticeni si Roman , L.A.N.C. a obtinut mai multe voturi in vreme ce in alte locuri in care “Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ nu a avut deloc succes nu existau inca organizatii locale proprii .(71)

In urma rezultatelor obtinute “Leguiunea Arhanghelul Mihail “ a reusit sa-si extinda vechile centre Ramnicu-Sarat , Putna ,Tecuci , Tutova , Covurlui , Cahul ,Tighina ,Ismail , Neamt , Campulung , Suceava si Turda .

Acestea au fost regiuni in care Legiunea a obtinut peste 8% din voturi .

La alegerile partiale din 1931 Legiunea si-a putut concentra fortele asupra unor puncte , dar influenta mai mare din regiune a dus in 1932 la o scadere a numarului de voturi la fiefuri .(72) Astfel in Cahul numarul de voturi a scazut de la 24,0% (1 iunie 1931)la 18,3% , in Campulung de la 19,1% la 12% , in Ismail de la 14,7% la 8,7%, in Neamt (31 august 1931) de la 39,5 % la 15,4% iar in Tutova de la 25,9%(17 aprilie 1932) la 13,8% .

Singurele judete in care a fost inregistrata o cresterede voturi au fost Covurlui si Turda .

Cei cinci deputati legionari erau repartizati astfel C.Z. Codreanu –judetul Cahul ; Ion Zelea Codreanu – judetul Tutova ; Mihail Stelescu – judetul Covurlui ; Nutu Eseanu – judetul Neamt si colonelul Ion Neculce – judetul Suceava .

Acesta a fost cel mai mare succes electoral obtinut pana atunci de Miscarea Legionara .

Francisco Veiga considera ca succesul electoral obtinut de catre legionari in iulie 1932 se datoreaza crizei finale a reformei agrare si degradarii structurii administrative a aparatului de stat . El mai considera ca acest succes electoral al legionarilor inscria Romania intr-un fenomen mai larg acela al ascensiunii grupurilor de extrema dreapta in Europa , in prima jumatate a deceniului patru . (73)

Astfel Francisco Veiga apreciaza ca legionarii au stiut sa traga foloase din situatia grea in care se aflau taranii dupa reforma agrara si criza europeana care a dus la scaderea exportului si a preturilor la produsele agricole , limbajul antisemit prinzand bine in zonele muntoase din nordul tarii unde se aflau multe terenuri de 10 ha care erau cultivate cu cereale , ale caror proprietari aveau mari datorii la camatarii particulari care erau in majoritate evrei si care incasau dobanzi de 30-40% .(74)

Datorita acestei situatii judetele Campulung si Suceava din sudul Bucovinei au devenit fiefuri electorale legionare , acelasi lucru intamplandu-se si cu judetul Neamt din Moldova .

Nordul Transilvaniei unde existau localitati cu un numar mare de evrei si maghiari nu a fost abordat de Legiunea Arhanghelul Mihail care si-a indreptat atentia catre sudul si centrul regiunii .

“ Derivand din discursul antisemit in cel nationalist este usor sa intelegem de ce in 1932 legionarii au obtinut un procentaj acceptabil de voturi in doua judete din sudul Basarabiei Cahul (18,32%)si Tighina (12%) urmat de Ismail (8,67%) In nici unul din aceste cazuri populatia romaneasca nu era foarte numeroasa , fata de un amalgam de etnii in care rusii , rutenii , ucrainienii si bulgarii si in mai mica masura evreii “ (75)

Impactul crizei arare din anii 1930-1932 asupra micii si marii proprietati explica in viziunea istoricului spaniol succesele obtinute de legionari in judetele cu o populatie numeroasa de mici proprietari cum ar fi Neamt si Campulung , precum si succesele obtinute in judetele cu mari proprietati de peste 50 de ha ca Covurului si Tutova .

In afara de efectul crizei agrare mai aste adusa in discutie si mizeria cu care se confrunta Moldova sudica care se confrunta intr-o anumita masura cu maladii endemice cum ar fi cele de sifilis , trahom si pelagra .

Rezultatele bune obtinute de legionari in anumite judete nu sunt considerate rezultatul unei pregatiri minutioase si planificate strategice ci consecinta unei mari abilitati a legionarilor de a specula momentele favorabile .

Francisco Veiga este de parere ca legionarii si-au indreptat activitatea de inceput spre judetele in care nu exista vreun fief important al vreunui partid care erau zone dispuse a fi folosite electoral deoarece erau un spatiu cu o multitudine de preferinte politice , motiv pentru care Legiunea a devenit mai dinamica si cu timpul mai populara decat L.A,N.C. fiind acela ca legionarii si-au modificat discursul in functie de noul context social-economic si cultural fata de cuzisti , care ofereau solutii antisemite la toate problemele .(76)

In “Carticica Sefului de Cuib “ Corneliu Codreanu ofera instructiuni clare legionarilor despre cum sa fie abordata campania electorala considerandu-se ca aceasta este de foarte mare importanta pentru faptul ca este singura cale legala prin care se poate produce o schimbare in tara , si prin aceea ca soarta tarii depindea pentru mai multi ani de acela care a reusit sa obtina un rezultat bun in alegeri .

Campania electorala era considerata foarte importanta , alegatorul fiind apreciat ca stapanul tarii pe timpul campaniei el trebuind ferit de “cumparatorii de suflete “ ai partidelor politice care cautau sa-l atraga pe acesta cu bani si bautura pentru a-i fura votul .

Legionarii nu trebuiau sa faca promisiuni electorale , ei neavand voie sa promita decat dreptate , munca si cinste pentru tara .

“ Un sef legionar nu va promite decat aceia ce putem face noi . Noi nu promitem bani , nu promitem rachiu , nu promitem functiuni . Noi nu cumparam cu bani suflete omenesti .

Cei ce vin in numele lui Dumnezeu nu fac aceasta . Numai cei ce vin in numele satanei cumpara sufletele cu arginti . “ (77)

Tara era considerata ca o gospodarie inzestrata cu pamant bun si bogat dar condusa de gospodari risipitori care au adus-o intr-o stare proasta , de aceea gospodarul vechi trebuia inlocuit cu un om cinstit si muncitor care sa hraneasca copii flamanzi ce locuiau pe ea si care ii reprezenta pe romani .

“ Cand vom schimba insa gospodaria atunci nu vom mai fi asa . Aceasta o va face Legiunea . Va schimba gospodaria adica guvernul partidelor si va face un guvern legionar . Aceasta este singura promisiune pe care legionarul o face in ajun de alegeri si intodeauna .” (78)

Corneliu Codreanu era de parere ca scopul legionarilor este acela de a face ca toata Romania sa devina legionara “duhul nou legionar “ trebuind sa guverneze .

Imediat dupa caderea guvernului si organizarea de noi alegeri sefii de cuiburi trebuiau sa tina sedinte odata la doua zile pentru a discuta situatia existenta si a lua masurile necesare pentru ca organizatia sa iasa cat mai bine .

Inainte de alegeri legionarii dintr-un sat trebuiau sa-i invete pe sateni semnul organizatiei in asa fel incat sa fie cunoscut si de copii .

Semnul legionar adica gardul de fier trebuia sa fie desenat cu creta , var sau smoala in interiorul satului cat si pe sosea in afara lui .

Fiecare legionar trebuia sa convinga cinci oameni din sat sa voteze cu Legiunea , si sa aiba grija totodata sa nu fie crezute nici un fel de informatii care i-ar fi putut face pe oameni sa nu mai voteze cu Legiunea iar daca in satul respectiv nu se gasea nici un manifest legionarii trebuiau sa faca manifeste scrise de mana , si propaganda din om in om .

In ziua de alegeri toti legionarii trebuiau sa plece in grup spre sectia de votare cu drapelul si cu semnul electoral care trebuia confectionat din scandura , ei trebuind sa aiba mai dinainte un plan stabilit pentru a putea respinge pe orisicine ar fi dorit sa-i impiedice sa voteze .

In cazul in care adversarii erau mai numerosi si mai bine organizati , atunci legionarii trebuiau sa adopte semnul guvernului pentru a putea intra in cabina de vot unde votau listele Legiunii .

“ Inainte de plecare la vot , in ultima saedinta a cuibului , toti sefii de cuiburi impreuna cu legionarii , vor face rugaciuni ca inainte de orice batalie .” (79)

Conform unui raport al inspectoratului general al jandarmeriei , chiar daca propaganda legionarilor a fost impiedicata , o parte din alegatori au votat listele Garzii de Fier din curiozitate si din nemultumire fata de celalalte partide politice din vina carora ei considerau ca izbucnise criza economica .

Potrivit aceluiasi raport in tot timpul propagandei legionarii au avut o atitudine cumpatata si foarte ascultatoare de autoritati neopunand nici un fel de rezistenta si cautand a se erija in victime pentru a atrage simpatia publica .(80)

In ultima parte a anului 1932 Corneliu Codreanu a facut un turneu in mai multe localitati din tara :Campulung , Beresti , Galati , Cahul , Radauti , Turnu – Severin , Buzau , Cluj si Arad .

In turneul pe care l-a facut cu aceasta ocazie Corneliu Codreanu a vorbit in intrunirile pe care le-a avut tot despre greaua situatie financiara in care se afla tara , aratand din nou ca este necesara pedeapsa cu moartea pentru defraudatorii banului public, aratand totodata ca Garda de Fier este singura in stare sa salveze tara si ca ea va fi pentru Romania ce a fost fascismul pentru Italia .(81)

La 13 noiembrie 1932 Corneliu Codreanu a propus ca tineretul gruparii sale sa fie impartit in 2 categorii :

“ a) Politia Garzii de Fier care avea sa fie o organizatie disciplinata cu indatorirea de a mentine disciplina la intrunirile publice , convocate de Garda .

Ramura intelectualilor care era prevazuta ca o organizatie cu menirea de a pregati noile elemente asupra principalelor actiuni ale Garzii de Fier .”(82)

In decembrie 1932 Corneliu Codreanu a dat un ordin prin care se instituia pedeapsa corporala pentru sanctionarea nedisciplinei .(83)

La 1 ianuarie 1933 , Corneliu Codreanu publica in ziarul Pamantul Stramosesc un ordin de lupta adresat tuturor cuiburilor din Oltenia , Bucovina si Dunarea de jos .

Prin acest ordin Codreanu ii indeamna pe legionari sa jertfeasca din putinul lor pentru a inzestra organizatia cu trei camionete de lupta pentru trei regiuni care trebuiau sa ajunga sub controlul legionarilor , acestea fiind cele catre care se facuse apelul .

“ Pe voi care va numiti legionari din toate aceste regiuni voeste tara sa va vada luptand si invingand . Legionarii toti din toata tara au ochii atintiti asupra voastra . Ei va vor ajuta . Legiunea este bazata pe jerfa .

Fiti mari nu prin bogatie , ci mari prin jertfa pe care puteti s-o faceti . Cand vom invinge vom putea spune cu totii : n-am facut-o din surplusul nostru , ci din jertfa noastra .

Daca in aceste regiuni tot ce este legionar se va misca si va aduce mica sa jertfa in mai putin de doua luni de zile aceste trei camionete de lupta vor fi in posesia noastra .”(84)

La 4 ianuarie 1933 legionarii au tinut un congres la Focsani la care au participat cateva sute de persoane . In acel congres Corneliu Codreanu dupa expunerea activitatii organizatiei a precizat ca a hotarat sa intensifice propaganda pentru ca in primavara cel putin 60 de judete sa se afle sub control legionar .

La 24 ianuarie legionarii au organizat o procesiune pe strazile Bucurestiului pentru depunerea unei cruci la Mormantul Eroului Necunoscut .

Pregatirile pentru aceasta actiune incepusera cu doua luni inainte , iar la consfatuirea ce a avut loc la sediul central al; Garzii de Fier la care fusesera convocati toti sefii de unitati s-a luat hotararea ca procesiunea la Mormantul Eroului Necunoscut sa se incerce cu orice risc , trecandu-se chiar peste ordinele autoritatilor pentru a depune crucea .

In acelasi scop s-a dat ordin ca toti legionarii sa fie prezenti in dimineata de 24 ianuarie la biserica Sf . Anton unde cu riscul de a se ciocni cu autoritatile politienesti sa porneasca cu crucea spre Mormantul Eroului Necunoscut . Totodata s-a atras atentia legionarilor ca cei ce urmau sa lipseasca de la aceasta actiune erau exclusi din organizatie . (85)

In dimineata zilei de 24 ianuarie studentii legionari si ceilalti participanti s-au adunat la biserica Sf. Anton pentru a asista la sfintirea crucii care s-a facut de catre preotul Georgescu Edinet .

Dupa oficierea serviciului religios preotul s-a adresat studentilor spunandu-le “ca oameni imorali care si-au pierdut credinta lucreaza ocult pentru ca sa nu se puna nici o cruce la capataiul Eroului Necunoscut .”(86)

Mihail Stelescu a afirmat ca aceasta cruce nu apartinea studentilor legionari , lor apartinandu-le numai initiativa , ci tuturor studentilor crestini , ea urmand a fi depusa in numele crestinatatii .

Studentii in numar de aproape 600 au parasit biserica incolonati, in frunte fiind preotul Edinet si Mihail Stelescu , precum si o garda de onoare care ducea crucea .

Cand au asjuns in fata parcului Carol , portile parcului au fost inchise , iar autoritatile politienesti prezente i-au comunicat lui Mihail Stelescu ca din ordinul guvernului nu se permite depunerea crucii la Mormantul Eroului Necunoscut , cerandu-le sa se retraga .

Legionarii fara a lua in seama avertismentele autoritatilor au fortat portile care cedand le-a permis intrarea in interiorul parcului , unde a avut loc o incaierare cu politia , legionarii fiind scosi afara din parc dupa cateva minute .

Dupa aceasta studentii s-au inarmat cu pari de lemn luati de la sprijinitorii de arbori nou plantati , incercand un nou atac pentru intrarea in parc care a esuat insa .

Nereusind sa depuna crucea studentii se incoloneaza din nou indreptandu-se catre redactiile ziarelor “Universul “ si “ Calendarul “, carora le-au facut manifestatii de simpatie , de aici pornind pe Calea Victoriei , ajung din nou la biserica Sf. Anton unde depun crucea , iar o delegatie condusa de Mihail Stelescu s-a prezentat la Prefectura Politiei Capitalei cerand eliberarea celor care fusesera arestati in parcul Carol. In urma incidentelor din parcul Carol fusesera arestati mai multi studenti , insa nu au fost retinuti decat 6 pentru cercetari.

Aceste incidente au fost viu comentate de intreaga opinie publica , fiind obiectul discutiei pentru cateva zile , iar studentii legionari de la toate universitatile au scris manifeste de protest contra autoritatilor .

Grupul studentilor legionari din Iasi a lansat un manifest cu urmatorul continut :

“ La Bucuresti a curs din nou sange studentesc . Preoti crestini au stropit cu sangele lor caldaramul strazilor ca in vreme de prigoana pagana . Baioneta soldatului roman a fost pusa din nou de guvernul franc – mason si ateu sa se implante adanc in pieptul fiilor acelora care alaturi de Eroul Necunoscut au murit si sangerat pentru tara . Crucea care trebuia sa adumbreasca Mormantul Eroului Crestin a fost calcata in picioare din ordinul francmasoneriei . “ (87)

Clerul bucurestean s-a declarat indignat de cele intamplate insusi Patriarhul Miron Cristea solidarizandu-se cu legionarii .

Cateva zile mai tarziu printr-o a doua procesiune legionarii asezau acum o cruce de lemn cu flori , cortegiul fiind urmat de 7000 pana la 8000 de oameni .

La 16 februarie 1933 Codreanu a luat pentru a sustinut pentru a doua oara un discurs in Parlament luand apararea muncitorilor de la atelierele Grivita si formuland acuzatii impotriva politicianismului .

“ Tot timpul in parlament am luptat contra guvernului si a masurilor pe care eu le-am socotit contrare intereselor neamului romanesc asa cum am luptat defel si impotriva celorlalte guverne care s-au perindat la carma statului . De la toate aceste guverne tara aceasta nu avea nimic de asteptat . Nimic din viitorul sanatos al acestui neam nu se facea acolo . Toate masurile si legile nu erau decat niste paleative , care sa lungesasca de azi pe maine existenta amara si trista a tarii .”(88)

Horia Sima apreciaza ca la inceputul anului 1933 Miscarea Legionara era organizata in aproape toata tara , dar cel mai mare succes in opinia lui era cel inregistrat in randurile studentilor , in 1933 comitetele studentesti de conducere din toate universitatile tarii aflandu-se in mainile legionarilor .

Dupa primele tensiuni sociale care s-au inregistra la 4 februarie 1933 guvernul a propus spre votare urgenta o lege care sa permita oricand guvernului proclamarea starii de asediu pentru maxim sase luni , iar printr-o alta modificare a legii era sanctionata purtarea de uniforme si era interzisa participarea la manifestatii daca ele ar fi fost organizate de o asociatie care avea ca scop schimbarea structurii statale prin mijloace violente .

Astfel Codreanu a dat ordin tuturor comandantilor de batalioane si cuiburi sa-si limiteze activitatea la adunari intime pe la sedii si acestea din 2 in 2 saptamani . In acest ordin se adauga insa ca daca nu mai pot face propaganda publica prin instructie , si adunari sub cerul liber , cat si prin portul de uniforme nu se intelege ca ei sa renunte a-si continua activitatea .

Legionarii au primit ordin sa nu se dedea la nici o actiune izolata sau colectiva pentru a nu contraveni dispozitiilor starii de asediu . (89)

Odata cu starea de asediu activitatea publica a organizatiei a incetat pentru scurt timp in Bucuresti , insa pentru o contrabalansare a inactivitatii din capitala , legionarii au inceput desfasurarea propagandei in regiunile din tara , care nu erau cuprinse in zona starii de asediu si in special in judetele Ilfov si Vlasca .

La 4 aprilie Corneliu Codreanu motivat de faptul ca starea de asediu nu este prea aspra pentru Garda de Fier , a ridicat interdictia purtarii uniformei sfatuindu-i pe legionari sa poarte camasa verde , fapt la care acestia au trecut imediat .

Legionarii anuntasera o mare ofensiva electorala , Corneliu Codreanu dand ordin legionarilor ca in cazul ivirii unor situatii conflictuale cu autoritatile sau cu adversarii politici sa se apere cum vor crede ei mai bine .

“ De azi inainte va acord dreptul de a va apara , cum veti socoti si cred ca veti sti sa uzati de aceasta dezlegare si va veti apara bine .”(90)

In Germania partidul national – socialist a chemat la 1 aprilie la boicotarea afacerilor evreiesti ,a medicilor si avocatilor evrei , functionarii apartinand acestei etnii fiind concediati din serviciul public .

Astfel in replica evreii din Romania au decis sa boicoteze toate marfurile germane fixand si un congres de boicotare .

Legionarii au organizat manifestatii prin care si-au declarat solidaritatea cu Germania . Prima dintre aceste manifestatii a fost organizata la Radauti , fiind prezente aproximativ 300 de persoane printre care si membrii minoritatii germane .

In discursul pe care l-a tinut Codreanu i-a chemat pe romani sa-i boicoteze pe evrei timp de 10 zile sfatuindu-i sa nu cumpere de la negustorii evrei , sa nu citeasca presa evreiasca si sa nu mearga la nici un spectacol organizat de acestia . Codreanu a mai propus infintarea unui birou import – export pentru a nu mai intermedia comertul dintre Romania si Germania prin negustorii evrei .

Astfel el a dat ordine legionarilor din toata tara ca timp de zece zile sa respecte urmatoarele reguli :

“ 1. Toti legionarii din tara , se vor intrece unii pe altii facand propaganda pentru Garda de Fier ;

2. Vor aminti tuturor necunoscutilor trecutul de lupta al conducatorilor nostri pana in ziua de azi ;

Vor explica situatia grea de astazi a Tarii creata de politicieni si de jidani .

Vor arata eforturile facute in Germania de cancelarul Adolf Hitler care a reusit sa puna mana pe putere dupa ani indelungati si jertfe multe ;

Vor explica ura ce s-a dezlantuit din partea tuturor jidanilor din toate tarile impotriva stapanirii lui Hitler carea avut ca scop nimicirea comunismului.

Vor cauta sa faca asemanarea intre dragostea jidanilor pentru comunism si ura conducatorilor de neamuri care se lupta pentru crestinism .

Vor dovedi tuturor ca boicotul impotriva marfurilor germane este act de dusmanie impotriva crestinilor ;

De aceia Garda de Fier a pornit in toata tara sa lumineze poporul de primejdia care ne ameninta prin actiunea jidanilor ;

Vor indica ca Germania este tara de care noi avem nevoie , pentru a ne vinde marfurile noastre cu pret ;

Aparam drepturile noastre proclamand un contra – boicot impotriva jidanilor ;

Toti legionarii vor cumpara in acest timp de 10 zile numai de la crestini ;

Vor indruma si sfatui pe tot crestinul sa procedeze la fel ;

In rastimpul de la 29 aprilie pana la 10 mai a.c. nu vor vinde nici un produs jidanilor conformandu-se ordinului si deprinzandu-se cu disciplina viitorului .”(91)

Pentru vara anului 1933 Corneliu Codreanu ii indemnase pe legionari sa-si indrepte activitatea catre sate pentru atragerea maselor largi ale tarii considerandu-se ca in cazul in care vor fi provocati si vor avea loc dezordini sau revolte atunci avantajele politice vor fi ale legionarilor .

In acest scop au fost organizate cadrele sale sub forma de triunghiuri , avand trei judete astfel : – la Iasi , triunghiul “ Libertatea “;

– La Radauti , “Triunghiul Mortii “:

– Iar pentru Putna , Tecuci si Ramnicul Sarat , “ Triunghiul Negru”.

In total au fost create 9 triunghiuri in 27 de judete . Fiecare conducator de triunghi trebuia sa procure suma de 20 000 de lei pentru a putea face fata eventualelor evenimente .

Propaganda trebuia facuta cu demnitate si cu energie in caz de piedici din partea jandarmilor legionarii urmand sa adopte o atitudine darza procedand la tinerea de intruniri pentru a intimida autoritatile .(92)

La 29 aprilie 1933 printr-o circulara Armand Calinescu a cerut luarea de masuri impotriva legionarilor , ordonand sa se perchezitioneze toate sediile organizatiilor legionare , si sa se confiste toate manifestele , ziarele si publicatiile legionare .

De asemenea Armand Calinescu a ordonat organelor de represiune sa risipeasca orice adunari , procesiuni sau marsuri , cei vinovati de incalcarea acestor dispozitii urmand sa fie inaintati de organele politienesti in fata justitiei .

In mai 1933 s-a constituit “ Echipa Mortii “. Francisco Veiga considerand ca aparitia acesteia s-a datorat unui moment psihologic important care coincidea cu o perioade de atacuri dure de presiuni ale dusmanilor politici care ii acuzau pe legionari ca sunt falsificatori de bani si ca se afla in serviciul strainilor .(93)

“ Dar in fata obstacolelor , loviturilor , uneltirilor , insultelor , prigoanelor care ne asaltau de pretutindeni , noi avand sentimentul acesta grozav al singuratatii al niciunui ajutor la care sa putem alerga , opuneam : hotararea mortii .

Echipa mortii este expresia acestei stari de suflet a tineretului legionar din intreaga tara . Ea insemneaza hotararea acestui tineret de a primi moartea . Hotararea lui de a merge inainte trecand prin moarte . “(94)

In viziunea legionara aceasta denumire era una simbolica care se referea la acceptarea voluntara a membrilor Miscarii Legionare a sacrificiului personal considerandu – se ca cel ce isi asuma obligatia de a fi legionar isi asuma totodata si conceptul raspunderii .(95)

Astfel legionarul conform normelor miscarii inainte de a avea vreun drept el avea raspunderi , fata de organizatie , fata de tara , de societate de aproapele lui si de el insusi .

El trebuia sa fie un element dinamic si inoitor care sa-si indeplineasca misiunea nationala prin educatie , munca si sacrificiu considerandu-se ca nu poate deveni legionar oricine , ci numai acela care dispunea de o stare sufleteasca si intelectuala “ in contrast cu starea haotica perversa si egoista ce domina umanitatea epocii noastre . “ (96)

In conceptia legionara o natiune nu putea sa se regenereze si sa se inalte decat prin jertfa continua care consta in gama de restrictii si de impuneri pe care trebuia sa o ia asupra sa fiecare individ constient de responsabilitatea sa fata de comunitatea nationala .

“ Printr-o anumita educatie si vointa orice individ isi poate indeplini aceasta indatorire . Dar actul sacrificiului deplin adica suprema daruire apare cand omul se rupe de trecutul sau si de frica de moarte , implinindu-se prin implinirea gestului .” (97)

Codreanu aprecia ca revolutia legionara trebuie sa se implineasca in spirit adica in schimbarea interioara a omului prin schimbarea modului de viata .

Acest efort care trebuia facut pentru a se ajunge la transformarea individului era era considerat extrem de greu deoarece el trebuia sa se produca intr-o lume bazata pe lasitate si lipsita de educatie morala , incarcata de ambitii materialiste .

Astfel legionarii considerau ca numai prin renuntarea la ceva , mergandu-se pana la renuntarea de sine , ar fi reusit sa impuna un adevar si sa produca o schimbare , in viziunea legionara forta de jertfa fiind considerata o proba a tariei sufletesti , a caracterului si a dragostei considerandu-se ca cineva se sacrifica numai atunci cand a constientizat importanta gestului sau .

In opinia legionara capacitatea de jertfire era urmarea unui proces interior , dobandita prin experimentare zilnica , si aprofundarea finalitatii care-l ajuta pe legionar sa depaseasca momentul respectiv .

Cotizatiile obligatorii , munca in taberele legionare , lipirea de afise , noptile de garda , marsurile , prezenta la sedintele de cuib erau socotite forme de sacrificiu permanent in slujba organizatiei , dar sacrificiul suprem acela al vietii era socotit a fi numai atributul legionarilor de elita , adica al acelora care alcatuiau “ Echipa Mortii .” (98)

Astfel in opinia legionara rolul acestor echipe era acela de a face propaganda legionara trecand peste orice chiar cu pretul vietii lor , urmarind prin aceasta sa schimbe mentalitatea si comporetamentul romanilor misiunea lor fiind aceea de a propovadui cinstea , demnitatea , dragostea de tara , curajul si mandria de a fi roman .

Aceste echipe puteau deveni totodata trupe de asalt atunci cand erau atacate si primeau ordin de a raspunde sau cu ocazia alegerilor .

Legionarii au adoptat sistemul marsului in echipa , al cantecului si al taberelor de munca considerand ca acest gen de propaganda este cea mai buna metoda de a raspandi ideile organizatiei , si pentru a recruta elemente noi .

Aceste echipe aveau chiar un imn propriu pe care il cantau atunci cand desfasurau marsuri de propaganda si prin care se dorea accentuarea ideii de sacrificiu :

“ Suntem Echipa Mortii

Din Moldova azi venim

Aruncat e zarul sortii

Ori invingem , ori murim

– – – – – – – – – – – – – – – – – –

Cu zambetul pe buze

Moartea-n fata o privim

Caci suntem Echipa Mortii

Ori invingem , ori murim . “ (99)

Pana la organizarea “ Echipei Mortii “ echipele de propaganda legionare , erau locale fiind echipe de la sat la sat , care de obicei aveau o raza de activitate de 20 de km. Si echipe judetene a caror raza de activitate era de 60-90 km.

Atunci cand s-a infintat “ Echipa Mortii “ s-a dorit realizarea unui parcurs care sa depaseasca tot ce se realizase pana atunci , si care sa fie un mare succes propagandistic fiind fixat un itinerariu de peste 1200 km.

Scopul principal al acestui mars era considerat urmatorul :

“ 1. Sa reaminteasca fortelor legionare din intreg cuprinsul tarii ca transformarea Romaniei trece prin daruirea legionara , care este in fond curaj pana la sacrificiu .

2. Sa aminteasca guvernului abuziv ca toate masurile opresive luate asupra Miscarii Legionare nu puteau avea nici o influenta asupra unor oameni decisi sa-si dea viata pentru victoria credintei lor .

3. Sa atraga atentia opiniei publice atat asupra , conduitei arbitrare a guvernului , cat si asupra imenselor bogatii sufletesti ascunse in trairea si doctrina legionara .” (100)

In luna mai anului 1933 a fost infintata prima “ Echipa a Mortii “ alcatuita din : preotul Ion Dumitrescu , Nicolae Constantinescu , Sterie Ciumeti , Petru Tocu , Constantin Saviu , Constantin Popescu , Rusu Cristofor , Adochitei , Ionin , Traian Clime , Iosif Bozantan , Gogu Serafim , Isac Mihai, profesorul Papuc si Radoiu .

Aceasta echipa trebuia sa parcurga un traseu care pornea de la Bucuresti , trecea prin Muntenia si Oltenia , intrand in Banat si parcurgand Transilvania sudica pentru a ajunge in muntii Apuseni , punctele fixate de Codreanu prin care trebuia sa treaca aceasta echipa fiind urmatoarele : Pitesti – Ramnicu Valcea – Targul Jiu – Turnul Severin – Oravita si Resita . (101)

“ In mai 1933 s-au constituit primele echipe ale mortii alcatuite din legionari curajosi capabili de orice sacrificiu . Ei trebuiau sa repete de doua ori pe zi – o data dimineata si odata seara – urmatorul text :

Jur ca nu voi uita niciodata suferintele camarazilor mei .

Jur ca voi cerceta zi si noapte pe cei ce-au ordonat si pe cei ce-au executat schingiuirea camarazilor mei .

Jur in fata lui Dumnezeu ca voi urmari pana la sfarsitul zilelor mele pe acesti calai , pe familiile lor pentru a le da pedeapsa pe care o merita in fata lui Dumnezeu si a natiunii romane .” (102)

Acest traseu cuprindea zone care erau fidele national-taranistilor si liberalilor sau chiar social-democratilor producandu-se astfel confruntari cu adeptii acestor grupari sau cu autoritatile .

Au avut loc confruntari cu jandarmeria iar la Resita armata le-a interzis intrarea legionarilor in oras .

Cele mai grave incidente s-au produs la Teius un mic oras din centrul Transilvaniei .

In urma unui incident in care tatal sau a fost ranit , C.Z. Codreanu hotareste sa tina o intrunire prin care sa protesteze asupra celor intamplate , insa orasul Teius a fost inconjurat de jandarmi care nu au permis accesul celor care doreau sa participe la intrunire .

Datorita acestui fapt au avut loc conflicte cu fortele de ordine in urma carora a fost ucis un taran . Aproximativ 50 de legionari au fost arestati si inchisi la Alba-Iulia .(103)

Considerand ca arestarea lor este ilegala , si ca nu pot fi inchisi fara un mandat de arestare in cursul noptii legionarii au evadat si s-au dus la domiciliul procurorolui , protestand in fata acestuia . Adoua zi au primit mandate de arestare”pentru ca au fortat poarta inchisorii.” (104)

In urma procesului care a urmat legionarii au fost achitati Codreanu considerand ca din acel moment organizatia sa s-a dezvoltat la scara intregii tari , in ciuda tuturor nedreptatilor si suferintelor la care a fost supusa din partea autoritatilor .

La mijlocul anului 1933 Corneliu Codreanu ia hotararea sa renunte la activitatile publice si sa continuie educatia legionara prin intermediul taberelor de munca considerand ca acest gen de activitate nu avea nici o legatura cu mediul politic . (105)

Istoricul Eugen Weber considera ca una din cele mai frecvente cauze care au determinat ciocniri intre legionari si autoritati a fost politica lui Codreanu de a face propaganda prin munca .

“ Existau biserici ce trebuiau reparate , diguri de ridicat , tot felul de lucruri trebuiau facute .

Cand autoritatile dandu-si seama de valoarea propagandistica a acestor lucruri , le-a interzis . Codreanu a facut si din aceasta un capital

politic . “ (106)

Armin Heinen considera ca publicitatea produsa in Italia de asanarea lacurilor pontice , precum si munca obsteasca din Germaniua l-ar fi inspirat pe Codreanu sa ia hotararea de a construi un dig in comuna Visani pentru ca pamanturile taranilor sa nu mai fie inundate . (107)

In viziunea lui Codreanu constructia acestui dig era necesara deoarece intrega tara se afla in ruine in urma razboiului , ruine care se inmulteau in fiecare zi datorita discursurilor pompoase si nefolositoare ale politicienilor . Astfel el considera ca in mijlocul unei lumi care se prabuseste , spiritul legionar nu se putea indrepta decat spre constructie .

“ Voim si noi sa construim : de la un pod rupt pana la o sosea si pana la captarea unei caderi de apa si transformarea ei in forta motrica , de la constructia unei gospodarii taranesti noi , pana la aceea a unui sat romanesc nou , a unui oras , a unui stat romanesc nou .

Aceasta este chemarea istorica a generatiei noastre pe ruinele de astazi , sa cladim o tara noua , o tara mandra .” (108)

Codreanu a luat hotararea ca constructia digului sa se realizeze in doua etape de cate 30 de zile , si cu un efectiv de 1000 de legionari . Astfel prima etapa dura intre 10 iulie si 10 august , la ea trebuind sa participe prima echipa de 500 de legionari din : Braila , Buzau , Ramnicu – Sarat , Focsani , Tecuci , Bucuresti , Ploiesti , Ialomita , Dambovita , Muscel , Arges , Vlasca si Oltenia . Odata cu ei trebuiau sa soseasca si “Fratiile de Cruce “ din toata tara .

Legionarii din Basarabia urmau sa se prezinte cu 5 zile mai tarziu pe 15 iulie ei urmand a pleca pe jos din Chisinau parcurgand localitatile Gradiste , Comrat , Cangaz , Cahul , Colibasi , Reni si Galati , urmand a li se alatura legionarii din Cahul Tighina , Ismail si Cetatea – Alba .

Cea de a doua echipa era formata din legionarii din restul tarii .

Fiecare legionar trebuia sa aiba asupra lui haine de lucru , schimburi de rezerva , un harlet si o patura .

Comanda generala ii revenea comandantului legionar din judetul Ramnicu – Sarat , Aristotel Gheorghiu care se ocupa cu aprovizionarea , incartiruirea si uneltele de lucru .

Sub comada lui erau seful santierului care urma sa fie fixat la inceputul lucrului , seful cartiruirii si al aprovizionarii si comandantul legionar al echipei .

Codreanu a dat instructiuni legionarilor ca sa nu raspunda nici unei provocari , pentru a se putea realiza scopul propus si anume ajungerea la dezstinatie .(109)

Astfel legionarii trebuiau cu fiecare ocazie sa dea dovada de disciplina , corectitudine , demnitate si buna cuviinta , care trebuiau sa se reflecte printr-un comportament eroic in directia rabdarii si a muncii .

“ Camarazi ,

Sunteti in ajun de a inscrie o noua pagina in istoria bataliilor legionare .

Tara va va privi din nou ca pe niste eroi asa cum v-a mai privit pana

acum.

Indreptati-va deci cu inima plina de avant spre campul unde va asteapta o munca grea , dar prin care voi veti face o noua jertfa , deci un nou pas catre victoria noastra , un nou pas catre Romania legionara .” (110)

Autoritatile prin Armand Calinescu au interzis tabara de munca iar cand legionarii nu au vrut sa renunte autoritatile au folosit forta asupra lor .

Codreanu a considerat interzicerea taberei de munca ca apogeul tuturor ofenselor la care a fost supusa organizatia sa apreciind ca idealurile unei intregi generatii fusesera spulberate de catre insusi politicienii romani spre satisfasctia dusmanilor tarii .

“ Am inteles atunci ca toate caile ne sunt inchise si ca de acum trebuie sa ne pregatim de moarte .

O stare de apasare generala in care simteam cum se rup toate resorturile rabdarii si stapanirii de sine . Mi-am dat seama ca totul crapa in jurul meu si ca daca pe deasupra acestora ar mai veni o singura palma , ea ar duce la nenorociri ireparabile . Imi venea sa strig din adancul sufletului : Nu mai putem rabda .” (111)

Codreanu preciza ca legionarii puteau indura suferinta si chiar moartea deoarece ei urmasera scoala demnitatii omenesti si a onoarei , dar nu puteau accepta sa fie palmuiti sau injurati .

Codreanu considera ca victoria legionara era apropiata datorita durerilor si jerfelor care fusesera indurate de catre legionari , sfatuindu-i pe acestia sa-i ierte pe toti cei ce i-au lovit din motive personale , dar sa-i pedepseasca pe cei ce i-au facut sa sufere din cauza credintei lor .

“ Sa nu confundati dreptul si datoria crestina de a ierta pe cei ce v-au facut voua rau , cu dreptul si datoria neamului de a-i pedepsi pe cei ce l-au tradat , si pe cei ce si-au asumat raspunderea de a i se impotrivi .

Sa nu uitati ca sabiile pe care le-ati incibns sunt ale neamului . In numele lui le purtati . In numele lui veti pedepsi cu ele neiertatori si necrutatori .

Astfel si numai astfel veti pregati un viitor sanatos acestei natii .”(112)

La 4 ianuarie 1933 legionarii au inceput sa construiasca o casa in cartierul Bucurestii – Noi , care urma sa fie destinata legionarilor raniti si care dupa ce a fost terminata a primit denumire de Casa Verde .

Aceasta noua actiune a legionarilor a provocat interes , ziarele publicand reportaje cu imagini despre activitatea legionarilor iar o mare multime de spectatori urmareau zilnic evolutia constructiei . Oameni cunoscuti precum generalul Averescu , Nae Ionescu sau conducatorul C.A.U.R. Eugenio Coselschi au vizitat santierul constructiei .

Pana la sfarsitul anului 1933, legionarii au realizat mai multe lucrari pentru organizatie si lucrari de utilitate publica prin care au reusit sa impuna educatia legionara considerata necesara , sa castige noi aderenti , aceste lucrari creind si o anumita propaganda pentru organizatia lui Corneliu Codreanu .

Lucrari pentru organizatie :

Caramidaria de la Bucurestii – Noi ;

Tabara de la Rarau ( Campulung – Bucovina )

Tabara din comuna Onesti , judetul Bacau ;

Tabara de la baile Malmas(judetul Trei Scaune )

Lucrari de utilitate publica :

La Braila un grup de legionari a ajutat preotul paroh sa construiasca clopotnita unei biserici ;

La Capacesti (Putna ) legionarii au construit o fantana in timpul verii ;

La Iresti (Putna) legionarii au ajutat la irigatii ;

La Cotigernii Mari , judetul Soroca , o echipa de legionari sub comanda maiorului in rezerva Rotaru au ajutat la terminarea unei biserici ;

La Manastireni (Cluj ) , un grup de 50 de legionari au construit localul unei scoli primare care a fost terminata la inceputul lunii august ;

La Risca (Catunul Dealul – Negru , Cluj) un grup de legionari a participat la ridicarea unei scoli primare .(113)

Astfel potrivit rapoartelor Ministerului de Interne din perioada imediat urmatoare lunii august 1933 , simpatia opiniei publice fata de Miscarea Legionara era in continua crestere , dezvoltarea ei inregistrand un progres vizibil atat la sate cat si la orase , camasile verzi si cantecele legionare fiind prezente peste tot. (114)

Actiunea de propaganda legionara era dusa cu foarte multa darzenie , legionarii fiind in permanenta activitate , si avand drept cuvant de ordine lupta pe fata prin intruniri , sezatori , serbari campenesti , conferinte cu caracter politic sau religios etc.

In cazul in care autoritatile ii impiedicau sa tina astfel de intruniri , atunci legionarii se grupau in formatii si marsaluiau cantand prin sate si orase . (115)

La inceputul lunii noiembrie Codreanu rosteste un nou discurs in parlament in care ii critica pe “politicienii pierduti in abstractiuni doctrinare sau democratice “ apreciati ca incapabili de a constientiza situatia grea in care se afla tara , sau durerea pe care o indurau romanii . (116)

Codreanu considera ca discutiile si certurile dintre politicieni au transformat Romania dintr-o tara frumoasa si bogata intr-una aflata intr-un mare dezastru economico-financiar . El ii acuza pe politicieni facandu-i lasi deoarece fug de raspunderea pe care o au pentru situatia in care se afla tara , aruncand vina pe straini , criza economica mondiala sau pe neprevazut .

“ De pretutindeni se aud strigate sinistre de naufragiu . Rand pe rand se prabusesc si se ineaca asezamintele culturale si asezaminte industriale , agricole si comerciale si bresle de toate categoriile . Rand pe rand se ineaca in disperare si in necurmate strigate de ajutor .” (117)

Dupa ce face referire la situatia generala a tarii Codreanu prezinta situatia diferitelor categorii sociale care se zbateau in saracie datorita proastei gestionari a banilor publici precum si fraudelor .

“ Obositi-va si faceti socoteala cat costa un parlamentar . Cat au costa parlamentarii liberali si averescani de la 1918 la 1928 , cat a costat parlamentul national-taranesc de la 1928 la 1930 , care a stricat tot ce au facut parlamentele anterioare , cat a stricat parlamentul domnilor Iorga – Argetoianu care a stricat ce a facut parlamentul national-taranesc si cat costa in aceste vremuri de vitregie financiara parlamentul de azi , care va strica de buna seama legiuirile parlamentare trecute , pentru ca si acesta sa fie stricat de cel viitor .” (118)Codreanu considera ca salvarea tarii putea veni numai de la un alt regim , un alt sistem deoarece prabusirea sistemului democratic era inevitabila . Acest nou regim trebuia sa desfinteze discutiile parlamentare apreciate ca inutile din cauza ineficientei lor si sa creeze un singur organism care sa reuneasca toate fortele neamului , impiedicand astfel lupta dintre ele , reusind prin aceasta sa le disciplineze si sa le readuca pe linia destinului neamului romanesc . (119)

Totodata trebuia declarat razboi saraciei generale prn munca celor mai buni indivizi si prin trimiterea la munca fortata a tuturor celor considerati elemente parazitare .

Codreanu era de parere ca parazitismul trebuia desfintat pentru a stimula energiile creatoare ale natiunii , iar pentru eliminarea necinstei era necesara confiscarea averilor celor socotiti vinovati si returnarea tuturor banilor furati din visteria statului .(120)

Codreanu era de parere ca atat conducatorii cat si multimea saraca trebuiau sa imparta aceiasi masa saraca apreciind ca in timpurile grele mizeria morala si inegalitatea de tratament provoaca mai multe suferinte decat saracia .

“ Unii traiesc in lux cu sampanie si cu icre negre si altii nu au nici macar mamaliga sub regimul democratiei celei iubitoare de popor .” (121)

Codreanu era de parere ca sosise vremea unei epoci noi in care trebuia sa se produca o reantoarcere la realitatile nationale prin restituirea intelesului real al natiuni si anume acela de societate naturala alcatuita din indivizi de aceiasi rasa fiind respins principiul juridic al cetateanului , dorindu-se crearea unui stat nou etnic – national care sa aiba la baza lui primatul culturii nationale , al familiei si al corporatiilor muncitoare . (122)

Guvernul condus de Alexandru Vaida – Voevod a trebuit sa demisioneze la 14 noiembrie 1933 datorita reprosurilor privind absenta masurilor autoritare fata de extrema dreapta , dar si datorita conflictelor interne din cadrul P.N.T.

Inca dinainte de venirea sa la putere I.G. Duca declarase ca odata ajuns prim – ministru , va asigura plata datoriilor externe ale Romaniei si va mentine in mod ferm orientarea politicii externe a Romaniei spre Franta si Marea Britanie , angajandu-se sa ia masuri drastice impotriva Garzii de Fier care dorea o orientare spre Germania .

Pentru alegerile care urmau sa aiba loc Legiunea a depus liste in 68 din cele 71 de judete ale Romaniei , campania propagandistica care incepuse inca din martie 1933 avand ca obiectiv ca fiecare judet sa aiba cate un parlamentar legionar dupa urmatoarele alegeri .

Legionarii au criticat foarte dur aducerea lui Duca la putere afirmand ca acest lucru s-a intamplat datorita cercurilor iudeo- masonice in schimbul angajamentului de a lichida miscarea nationalista , acuzandu-l totodata pe Duca ca s-a angajat sa permita intrarea in Romania a 150 000 de evrei . (123)

I.G.Duca a luat hotararea de a impiedica campania electorala desfasurata de legionari , ceea ce a dat nastere la mai multe conflicte intre legionari si autoritati.

Astfel , la 23 noiembrie , la Constanta a avut loc un conflict intre 6 legionari care lipeau afise si agentii de ordine in urma caruia , legionarul Virgil Teodorescu a fost impucat mortal.

La 25 noiembrie la Iasi , a avut loc un conflict intre legionarii care doreau sa organizeze o manifestatie si fortele de ordine, care s-a soldat in urma schimbului de focuri cu moartea a trei legionari si a unui plutonier , iar la 26 noiembrie in comuna Eschibaba ( judetul Tulcea ) , in urma unui conflict intre legionari si autoritati au murit 7 persoane.

In sedinta Consiliului de Ministri din 9 decembrie 1933 , in urma unui referat expus de Ion Inculet ( ministrul de interne ) , si Victor Antonescu ( ministrul justitiei ) , a fost adoptat Jurnalul Consiliului de Ministri privind dizolvarea Garzii de Fier , dar abia a doua zi Guvernul a realizat ca organizatia Legiunea Arhanghelul Mihail – Garda de Fier nu erau inscrise la tribunal si deci nu putea fi dizolvata.

In urma acestei situatii , Consiliul de Ministri a adoptat la 10 decembrie un nou jurnal in care se preciza ca hotararea din 9 decembrie este valabila si pentru “ Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ .(124)

Horia Sima precizeaza ca dizolvarea Garzii de Fier s-a produs exact la acea data deoarece dupa noaptea de 9-10 decembrie nici o alta candidatura nu mai putea fi depusa conform legii electorale.(125)

Generalul Gheorghe Cantacuzino – Granicerul a depus o contestatie la Comisia Electorala Centrala , birourile electorale acceptand listele “ Gruparii Corneliu Zelea Codreanu “ considerandu-le legale , dar Comisia Centrala Electorala a interzis participarea legionarilor la alegeri.

Principalele acuzatii care au fost aduse organizariei condusa de Corneliu Zelea Codreanu in Jurnalul Consiliului de Ministri prin care s-a adoptat dizolvarea organizatiei sale erau:

“ 1. Urmarea scimbarea pe cale revolutionara a ordinii legale in stat si instaurarea unui regim social si politic neconform constitutiei si tratatelor de pace;

2. Mijloacele ei de actiune sunt teroarea si violenta;

3. Reuniuni clandestine cu caracter conspirativ;

Constituie o primejdie la linistea publica.”(126)

Imediat dupa publicarea decretului privind dizolvarea Garzii de Fier , guvernul a trecut la interzicerea presei legionare si la arestarea unui mare numar de legionari conform datelor oficiale pana la 29 decembrie fiind efectuate 1.700 de arestari , dar Corneliu Codreanu sustine ca cifra acestora a fost de 18.000.

Constantin Argetoianu precizeaza ca singura speranta a Guvernului de castigare a alegerilor trebuia sa fie in aranjarea urnelor , campania electorala fiind lipsita de violente , cu exceptia celor impotriva legionarilor care au fost batuti si schingiuti .(127)

El precizeaza ca cel care a pus la cale dizolvarea Garzii de Fier a fost Nicolae Titulescu , care l-a convins pe rege ca Garda de Fier e in slujba hitlerismului si ca succesul legionarilor ar fi insemnat impunerea influentei germane in tara , pierzandu-se astefel aliantele existente , si tot el l-a sfatuit pe rege ca trebuie schimbat guvernul condus de Vaida Voievod si adus unul liberal condus de Duca, deoarece numai el era considerat capabil sa realizeze acest lucru.

I.G.Duca , potrivit lui Constantin Argetoianu , dorise ca dizolvarea sa se faca printr-un Jurnal al Consiliilor de Ministri , dar Nicolae Titulescu s-a opus spunand ca pentru a da mai multa autoritate actului , dizolvarea trebuie facuta printr-un decret regal.

Pentru aceasta , dupa o cearta cu Duca , Titulescu s-a dus la rege spunandu-i ca de fapt Duca vrea ca dizolvarea sa fie facuta printr-un decret regal si l-a sfatuit sa nu semneze.(128)

Duca a aflat despre ceea ce s-a intamplat , dar pana la urma a semnat singur actul dizolvarii.

Printr-o circulara semnata la 10 decembrie , Corneliu Zelea Codreanu le cerea legionarilor sa astepte cu “ calm si neinvinsa credinta desfasurarea furtunii “ , sfatuindu-i sa nu se indoiasca de biruinta legionara si sa se supuna masurilor justitiei.(129)

Codreanu le cerea legionarilor sa voteze in Transilvania pentru Iuliu Maniu , in vechiul Regat si in celelalte teritorii pentru Gheorghe Bratianu iar unde candideaza Alexandru Averescu pentru el personal.

“ Veti lupta pentru acesti trei oameni cu acelasi dar cu care ati luptat pentru propria voastra miscare. Veti pune in joc puterile voastre pentru ca sa-i vedeti biruitori asa cum ati vrea sa ne vedeti pe noi. Oamenii acestia nu au credintele noastre dar mai bine cu ei decat cu cei ce s-ar parea ca au credintele noastre , dar sunt lipsiti de caracter.

Turcii n-au avut credinta lui Stefan cel Mare , dar acesta i-a preferat pe ei tuturor popoarelor crestine din vecinatate , tocmai pentru ca le lipsea caracterul.

Tin insa sa fac o precizare : cu acesti oameni nu m-am intalinit , n-am vorbit, nu mi-au cerut acest lucru si nu le-am promis.

Ordinul vi-l dau de la mine , izvorat din constiinta mea ca trebuie sa votati , ca nu e bine sa va anulati voturile.

In nici un caz nu veti vota cu cuzistii .”(130)

Codreanu face un apel la legionari cerandu-le dovada disciplinei , a credintei si a celei mai darze rezistente , considerand acesta momentul in care toti legionarii trebuie sa bea din paharul durerilor si nedreptatilor , pentru a putea bea apoi din paharul sfintit de jertfe al biruintei legionare.(131)

La 29 decembrie 1933 I.G.Duca s-a deplasat la Sinaia pentru a-i prezenta regelui rezultatele oficiale ale alegerilor , si pentru a-i da spre semnare decretul lege privind numirea lui Grigore Dumitrescu in functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei.

Dupa audienta care a avut loc la Castelul Peles I.G Duca a facut o vizita fruntasului liberal Ion Costinescu , impreuna cu care a venit la gara pentru a se intoarce la Bucuresti cu trenul de 21 ,15. Datorita faptului ca trenul avea o intarziere de 50 de minute , I.G.Duca si Ion Costinescu au sosit la gara la ora 21,55.

Dupa ce I.G.Duca a parcurs holul garii , a iesit pe peron indreptandu-se spre vagonul ministerial , dar la un moment dat a fost recunoscut de un grup de tineri liberali condus de Mihai Berceanu care se aflau in campanie de propaganda in acea zona.

In timp ce I.G.Duca dadea mana cu acestia , legionarii Ion Caranica si Doru Belimace au aruncat petarde care au umplut de fum intregul peron , iar in acel moment legionarul Nicolae Constantinescu s-a apropiat de I.G.Duca si cu o mana l-a prins de umar, iar cu cealalta i-a lipit de ceafa pistolul tragand 5 gloante unul dupa altul , omorandu-l pe loc.

Cei trei care au comis atentatul Nicolae Constantinescu in varsta de 29 de ani , absolvent al Academiei Romane de Inalte Studii Comerciale , functionar la Compania de Transport Public din Bucuresti , Ion Caranica si Doru Belimace care erau studenti macedoneni vor primi numele colectiv de Nicadorii , cuvant format din silabele preluate din numele lor.(132)

Dupa comiterea atentatului , Nicolae Constantinescu a aruncat arma , a incrucisat bratele si a asteptat sa fie arestat. Ceilalti doi s-au predat cateva ore mai tarziu.

In urma focurilor de arma care au mai fost trase dupa asasinara lui I.G.Duca au mai fost raniti Ion Contantinescu , seful garii din Sinaia si un agent de politie.

Grigore Gafencu a criticat felul in care a fost asigurata siguranta lui I.G.Duca , socotindu-i principalii vinovati de cele intamplate pe cei care trebuiau sa se ocupe de securitatea lui.

“ Concluzii? O jalnica lipsa de pregatire , de seriozitate si de curaj la pazitorii ordinii publice. O neglijenta , drept vorbind , criminala in jurul sigurantei primului ministru.

In schimb si din nenorocire , in tabara adversa , pregatire , disciplina dispretuitoare de toate primejdiile , fanatism. primejdia incepe abia acum.”(133)

Imediat dupa asasinat , a fost decretata starea de asediu , presa a fost supusa cenzurii , iar liderii legionari si simpatizantii lor proeminenti si mai lulte mii de legionari au fost arestati.

Politia a recurs la tortura si maltratari , Sterie Ciumeti , omul de incredere a lui Codreanu fiind omorat.

Printre cei arestati s-au numarat generalul Zizi Cantacuziono – Granicerul , Dragos Protopopescu , Mihail Polihraniade , Ion I. Mota , Ion Banea , Victor Ioan Vojen , Ion Zelea Codreanu , Nichifor Crainic si Nae Ionescu.

Francisco Veiga considera ca atentatul impotriva lui I.G.Duca este cel mai important din istoria contemporana romaneasca deoarece el s-a transformat intr-o enigma care nu si-a gasit niciodata rezolvarea.(134)

Unele opinii sustin ca regele Carol al II lea ar fi fost implicat in acest asasinat , fiind invocate mai multe argumente printre care faptul ca dizolvarea Garzii de Fier s-a facut printr-un Jurnal al Consiliului de Ministri si nu prin decret regal, proasta iluminare a peronului garii din Sinaia si slaba paza a primului ministru care era asigurata de un singur agent , si acela beat.(135)

In urma anchetei declansate , Corneliu Zelea Codreanu era acuzat ca a pregatit atentatul instruindu-i timp de mai multe zile pe atentatori , iar fabricarea petardelor folosite pentru diversiune s-ar fi facut in locuinta lui de catre Sterie Ciumeti si Stefan Anastasescu sub conducerea sa directa.(136)

Pozitia legionara exclude orice implicare a lui Codreanu in asasinat sustinand ca aceasta a fost rezultatul reactiei spontane a celor trei.

Atentatul asupra lui I.G.Duca , a marcat implicarea deplina a Garzii de Fier in politica , ea devenind acum o organizatie care nu mai putea fi ignorata in nici un fel.

Efectul produs de acest asasinat a fost extrem de puternic , Constantin Argetoianu descriind situatia creata ca pe una de panica generala care cuprinsese , Guvernul , Palatul si Camarila prin situatia existenta la inmormantare.

“ Fiecare se crea osandit, socotea ca doborarea lui Duca fusese numai un inceput si tremura pentru pielea lui.[..] In ziua inmormantarii , ministrii s-au dus la Ateneu ca si cum ar fi iesit din transee.
Regele a anuntat ca vine , apoi ca nu vine , in sfarsit iar ca vine …

toti erau convinsi ca o bomba ii va curata pe toti. Pana si locul unde urma sa se desfasoare ceremonia nu a fost fixat decat in ultimul moment si abia a putut sa se hotarasca intre Ateneu si Biserica Sf.Gheorghe. in fine in cele din urma s-a ales Ateneul si s-a mai hotarat ca regele sa nu vie! […] Am aflat cu totii si cu un supliment de intristare ca Majestatea Sa era gripata si regreta din suflet ca nu putea aduce un ultim salut crediciosului sau sfetnic.”(137)

Corneliu Codreanu disparuse inca din noaptea de 9-10 decembrie 1933 reusind sa afle cu cateva ore mai devreme despre hotararea lui I.G.Duca de a dizolva organizatia sa.

Data procesul a fost fixata pentru ziua de 17 martie 1934 in fata Consiliului de Razboi al Corpului II Armata , cu sediul la cazarma de la Malmaison(Bucuresti).

Cu trei zile inainte de proces Corneliu Codreanu s-a prezentat la Consiliul de Razboi insotit de colonelul Zavoianu si de preotul Grigore Cristescu.

Cei ce nu avusesera nici o legatura directa cu asasinatul au fost eliberati , pe lista inculpatilor figurand alaturi de cei trei care comisesera atentatul Corneliu Zelea Codreanu si Gheorghe Cantacuzino Granicerul.

Horia Sima considera ca implicarea generalului Cantacuzino in proces ca providentiala deoarece el avand gradul de general nu putea fi judecat decat de egalii sai si astfel tribunalul a trebuit sa fie compus exclusiv din generali.(138)

Presedintele desemnat era generalul Ignat , iar ca membrii generalii Constandache , Comanescu , Dona , Filip si Petrovicescu care era prezent in calitate de comisar al regelui.

Erau judecate 53 de persoane care au propus 809 martori , intre care se aflau aproape toti liderii politici ai vremii.

In timpul procesului care a inceput la 19 martie 1934 , Nicolae Constantinescu a declarat ca a avut mai multe variante in vedere pentru uciderea lui Duca si anume: la iesirea din cladirea Presedentiei Consiliului de Ministri , la Patriarhie ( cu ocazia te-deum-ului de anul nou ) si la Sinaia , iar in caz de nereusita ar fi trebuit sa se sinucida.(139)

Alexandru Averescu a declarat ca nu-l credea capabil pe Codreanu de complot impotriva lui Duca , iar Vaida – Voievod s-a declarat nasul Garzii de Fier.

Alti politicieni care au depus marturii in favoarea Legiunii au fost: Constantin Argetoianu , Iuliu Maniu , Ion Mihalache si Gheorghe Bratianu.

In timpul procesului procurorul militar Constantin Petrovicescu a renuntat sa mai sustina acuzatiile impotriva conducerii legionare. Ministrul de razboi , generalul Uica temandu-se de o posibila achitare a intervenit in dezbaterea judiciara si le-a explicat generalilor prezenti la proces ca regele doreste o condamnare.

Interventia nu a ramas secreta , iar putin mai tarziu , generalul Moruzi, un om de incredere a lui Carol al II – lea , a sosit la tribunal si a dezmintit orice amestec al regelui .(140)

Comisarul regal Petrovicescu a declarat ca renunta la acuzatiile aduse generalului Gheorghe Cantacuzino Granicerul , lui Corneliu Zelea Codreanu si celorlalti lideri legionari considerand ca singurii vinovati erau cei trei autori ai atentatului.

Procesul s-a terminat la 5 aprilie 1934 prin condamnarea la munca silnica pe viata a lui Nicolae Constantinescu , Doru Belimace si Ion Caranica.

Achitarea legionarilor a insemnat infrangerea Guvernului si a celor care pusesera actul asasinatului pe seama Legiunii ca organizatie si nu a unor indivizi izolati.(141)

Sentina de achitare a fost considerata un mare succes , Horia Sima avand sa scrie ca “ Legiunea iesea din inchisoare incoronata cu laurii victoriei.”(142)

Din punct de vedere ideologic , Corneliu Codreanu afirma ca atentatul asupra lui Duca nu a fost decat o pedepsire care sa serveasca drept lectie , el nedezicandu-se niciodata de actul celor trei legionari.

“ E gresit pusa problema : fenomenul cauzal al mortii lui Duca nu este complotul , ci provocarile , nedreptatile si incalcarile de legi ale acestuia ca sef al Guvernului. In aceasta consta valoarea istorico-morala a gestului de la Sinaia , din care conducatorii au de invatat ca , daca indraznesc sa sfarme legile si sa-si iasa din minti , se inseala imaginandu-si ca prin situatia pe care o detin sunt la adapost de orice raspundere , se insala pentru ca oricand se poate gasi un nebun care sa-i culce la pamant.”(143)

In cursul anului 1934 , in urma neintelegerilor tot mai accentuate dintre Corneliu Zelea Codreanu si Mihail Stelescu , acesta din urma este exclus din organizatie la 25 septembrie 1934.

La 1 decembrie 1934 , Codreanu a hotarat sa proclame ziua de 10 decembrie , cand a avut loc cea de-a treia dizolvare a organizatiei condusa de el ca “ ziua suferintei legionare” pentru a ramane astfel vie amintirea despre nedreptatile care au fost suferite de legionari.(144)

In ziua de 10 decembrie 1934 , Codreanu a adresat o scrisoare generalului Gheorghe Cantacuzino Granicerul prin care l-a insarcinat cu formarea unui nou partid declarand ca el va ramane pe vechea pozitie , deoarece organizatia sa fusese dizolvata pe nedrept. Noul partid a primit denumirea de Totul pentru Tara.

NOTE

Scurtu Ioan ( coordonator ) . Totalitarismul de Dreapta in Romania . Origini , manifestari , evolutie . 1919 – 1927 . Institutul National pentru Studiul Totalitarismului , p . 619 .

Corneliu Zelea Codreanu – “ O Armata Noua “ In Pamantul Stramosesc , Anul II, Nr. 10 , 15 Mai 1928 .

Ibidem .

Idem – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999, p. 234 .

Ibidem p. 236.

Ioan Scurtu , Gheorghe Buzatu – Istoria Romanilor in Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia 1999, p. 179.

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara 1999 p. 243 .

Ibidem p. 244 .

Ibidem p. 249 .

A.N.I.C.- Fond Ministerul de Interne , Dosar 7/1927 ff 9-10 .

Ibidem .

Ion Banea – Capitanul , Timisoara , Editura Gordian , 1995, p. 125 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara ,1999 , p. 253 .

Ibidem p. 270 .

Ibidem p. 260 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 7/1927 f. 80.

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 275 .

Ibidem p. 284 .

Dragos Zamfirescu – Legiunea Arhanghelul Mihail De La Mit La Realitate , Bucuresti , Editura Enciclopedica , 1997 , p. 197.

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX, Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , p. 206 .

Ibidem .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian , 1994 p. 46 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 287 .

Ibidem .

Ibidem p. 288 .

Ibidem .

Ibidem p. 289 .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian , 1994 , p. 47.

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 291 .

Ibidem p. 293 .

Ibidem p. 294 .

Armin Heinen – Legiunea Arhanghelul Mihail , O Contributie La Problema Fascismului International , Bucuresti , Editura Humanitas , 1999 , pp. 184 – 185 .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian ,1994 , p. 51 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 4/1930 f. 120 .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara ,1999 , p. 301 .

Adevarul din 9 Iulie 1930 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 298 .

Ibidem p. 305 .

Ibidem .

Eugen Weber – Dreapta Romaneasca , Cluj – Napoca , Editura Dacia , 1990 , pp. 91-92 .

Adevarul din 31 Decembrie 1930 .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , p. 231 .

Ibidem .

Ibidem p. 232 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 307 .

Ibidem p. 310 – 311 .

Adevarul din 9 Ianuarie 1931 .

Ibidem .

Armin Heinen – Legiunea Arhanghelul Mihail , O Contributie La Problema Fascismului International , Bucuresti , Editura Humanitas , 1999 , pp . 191 – 192 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 318 .

Legionarii din 5 Mai 1931 .

Ibidem .

Nicolae Iorga – Memorii vol. VI , Bucuresti 1938 , p. 123 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999, p. 318 .

Constantin Argetoianu – Memorii vol. IX , Bucuresti , Editura Machiavelli , 1997 , p. 428 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 323 .

Ibidem p. 324 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 9/1930 vol. II , f. 68 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 238 .

Nichifor Crainic – “ Marsul Tineretului “ In Calendarul , Anul I , Nr. 55 , Sambata 19 Martie 1932 .

Ibidem .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 239 .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX, Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , p. 120 .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 120 .

A.N.I.C. – Fond Documentar Ministerul de Interne , Dosar 1/1932, f. 82 .

Ibidem f. 90 .

Ibidem .

Armin Heinen – Legiunea Arhanghelul Mihail , O Contributie La Problema Fascismului International , Bucuresti , Editura Humanitas , 1999 , p. 207 .

Ibidem .

Francisco Veiga – Istoria Garzii de Fier ; Mistica Ultranationalismului , Bucuresti , Editura Humanitas , 1996 , p. 138.

Ibidem .

Ibidem p. 143 .

Ibidem p. 147 .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 46 .

Ibidem p. 47 .

Ibidem p. 52 .

A.N.I.C. – Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei , Dosar 16/1932 , f. 297 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 8/1933 , f.297 .

Ibidem f. 299 .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – “ Ordin de Lupta “ In Pamantul Stramosesc , Anul V , Nr. 1 , 1 Ianuarie 1933 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 8/1933 , f. 305 .

Ibidem .

Ibidem f. 307 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 343 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 8/1933 , f. 319 .

Dragos Zamfirescu – Legiunea Arhanghelul Mihail De La Mit La Realitate , Bucuresti , Editura Enciclopedica , 1997 , p. 198.

Corneliu Zelea Codreanu – “ Ordin “ In Biruinta , Anul IV , Nr. 11 , Duminica 30 Aprilie 1933 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 1/1932 , f. 130 .

Francisco Veiga – Istoria Garzii de Fier ; Mistica Ultranationalismului 1919 – 1941 , Bucuresti ,Editura Humanitas , 1996 p.190 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 360 .

Faust Bradescu – Echipa Mortii , Timisoara , Editura Gordian, 1996 , p. 9 .

Ibidem .

Ibidem p. 10.

Ibidem p. 14 .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , p. 273 .

Faust Bradescu – Echipa Mortii , Timisoara , Editura Gordian , 1996 , p. 21 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 361 .

Apud Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , p. 205 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara ,1999 , P. 363 .

Ibidem .

Ibidem p. 364 .

Eugen Weber – Dreapta Romaneasca , Cluj – Napoca , Editura Dacia 1990 , p. 95 .

Armin Heinen – Legiunea Arhanghelul Mihail O Contributie La Problema Fascismului International , Bucuresti, Editura Humanitas , 1999 , p. 216 .

Corneliu Zelea Codreanu – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999 , p. 365 .

Ibidem p.367.

Ibidem .

Ibidem .

Ibidem p. 375 .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 1/1932 f. 184 .

Idem Dosar 10/1933 f. 57.

Ibidem .

Garda Bucovinei din 30 Noiembrie 1933 .

Ibidem .

Ibidem .

Corneliu Zelea Codreanu – Carticica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 , p. 108 .

Ibidem .

Idem – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara , 1999, p. 109 .

Ibidem .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX, Bucuresti , Editura Paideia , 1999, p. 278 .

Ibidem p. 279 .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian 1994 , p.80.

Dragos Zamfirescu – Legiunea Arhanghelul Mihail De La Mit La Realitate , Bucuresti , Editura Enciclopedica , 1997 , p. 180 .

Constantin Argetoianu – Memorii vol. IX , Bucuresti , Editura Machiavelli , 1997 , p. 267 .

Ibidem .

Ibidem .

A.N.I.C. – Fond Ministerul de Interne , Dosar 17/1933 f. 13 .

Ibidem .

Ibidem .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian ,1994 , pp. 83 – 84 .

Grigore Gafencu – Insemnari Politice , Bucuresti , Editura Humanitas , 1991 , pp . 314 – 315 .

Francisco Veiga – Istoria Garzii de Fier ; Mistica Ultranationalismului 1919- 1941 , Bucuresti , Editura Humanitas , p. 198 .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , pp. 282 – 283 .

Dragos Zamfirescu – Legiunea Arhanghelul Mihail De La Mit La Realitate , Bucuresti , Editura Enciclopedica , 1997 , p. 191 .

Constantin Argetoianu – Memorii vol. IX , Bucuresti , Editura Machiavelli , 1997 , pp. 269 – 270 .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian ,1994 , P. 81.

Armin Heinen – Legiunea Arhanghelul Mihail O Contributie La Problema Fascismului International , Bucuresti, Editura Humanitas , 1999 , p. 245 .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia , 1999 , P. 299 .

Horia Sima – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian , 1994, p. 91 .

Corneliu Zelea Codreanu – Insemnari De La Jilava , Bucuresti , Editura Majadahonda , 1995 , p. 24 .

Ioan Scurtu , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor In Secolul XX , Bucuresti , Editura Paideia ,1999 , p. 300 .

III

CONCLUZII

Legionarismul s-a dorit a fi o revolutie cu caracter moral care sa produca o autentica manifestare a spiritului romanesc si sa schimbe radical moravurile existente in societatea romaneasca , care era vazuta ca una dominata de lichelism ,venalitate si coruptie .

Omul era considerat punctul de plecare al Miscarii Legionare trebuind realizata inainte de orice reforma lui .

Acest om nou trebuia sa constituie punctul de plecare al unei mari transformari spirituale in viata neamului romanesc , deoarece acesta inzestrat cu calitati de erou , urma sa trezeasca energiile amortite ale neamului romanesc , ridicandu-l din starea de mizerie si indreptandu-l pe caile indicate de marirea si onoarea nationala .

Pentru realizarea unui om nou capabil de a sta gata de lupta si de jertfa pentru tara lui in orice clipa , legionarul trebuia sa socoteasca valorile umane relative si tranzitorii , acordand caracterul de permanenta si absolut numai celor ce transcend omenescul , omul nou reprezentand in fapt omul crestin .

Astfel era sustinut punctul de vedere al spiritualitatii crestine conform caruia viata nu este decat o realitate tranzitorie , ea fiind creatia lui Dumnezeu care ne depaseste si ne comanda .

Conceptia legionara de viata era socotita eroica pe toate planurile , toate actele legionare avand o valoare intrinseca , un scop in sine fiind produse ale unui nou tip psihologic si determinand o noua forma de viata integrata in practica crestina .

Aceasta atitudine eroica trebuia sa transforme legionarul intr-un razboinic care infrunta moartea care moare sau invinge .

Acesta trebuia sa fie un erou al muncii constructive care sa lupte cu cele mai mari greutati fara a sovai sau plange .

Pentru a desavarsi transformarea sa spirituala si pentru a atinge telul acela de purificare spirituala ce reprezenta calea spre omul nou , legionarul trebuia sa faca fata unor probe ce ii erau impuse din exterior la un moment dat , si care difereau la fiecare membru , in fata carora legionarul trebuia sa urmeze calea credintei , a onoarei si a curajului . Probele legionare au fost denumite metaforic muntele suferintei , padurea cu fiare salbatice si mlastina deznadejdii .

Aceste denumiri reprezentau de fapt situatiile cu care se confrunta legionarul in viata sa cotidiana , la locul de munca , in familie , in relatiile cu ceilalti , precum si in conflictele cu autoritatile .

Astfel viata legionara era considerata frumoasa prin multimea primejdiilor pe care le intalnea legionarul , si prin barbatia cu care trebuia sa le intampine el avand datoria de a suferi si de a se jertfi cat mai mult pentru organizatie .

Cheia tuturor greutatilor era considerata credinta in Dumnezeu si in biruinta miscarii , legionarul trebuind sa astepte toata viata pentru aceasta daca era nevoie .

Codreanu vedea sensul istoric al evolutiei popoarelor in invierea crestina , el reformuland in sens crestin ideea nationala . In viziunea legionara neamurile ca si indivizii descindeau din lumea supranaturala , principiul datator de viata al lui fiind cel spiritual , ele fiind inzestrate de Dumnezeu cu un suflet colectiv , personalitatea lor nefiind altceva decat o manifestare a acestui suflet intr-o forma perceptibila .

Corneliu Zelea Codreanu considera neamul romanesc ca fiind alcatuit din toti romanii vii si morti care au trait pe acest pamant si care vor mai trai si in viitor apreciind ca un neam a ajuns la constiinta de sine numai cand a inteles aceste lucrururi .

Corneliu Zelea Codreanu dorea crearea unei elite romanesti care sa depaseaca tiparul obisnuit al politicianului socotit corupt si nepotrivit pentru Romania viitorului , ea trebuind sa conduca neamul romanesc pe linia destinului sau istoric .

Aceasta elita trebuia formata din cei mai buni indivizi din cadrul natiei , ea trebuind sa posede anumite calitati cum ar fi : curatenia sufleteasca ,vitejia , credinta in Dumnezeu etc . Elita era considerata a fi axa energetica a neamului deoarece era o proiectie in sens vertical care strabatea pana in profunzime neamul , din ea putand face parte diferite categorii sociale .

Aceasta elita avea datoria de a se lupta si jertfi permanent in slujba neamului precum si aceea de a forma o elita mostenitoare , bazata pe principiul selectiunii naturale .

Miscarea Legionara declarandu-se profund crestina era adepta fara echivoc a ortodoxiei , Codreanu considerand ortodoxia ca parte integranta a fiintei spirituale romanesti .

Inca din prima faza de existenta a organizatiei legionarii si-au creat stilul lor caracteristic de propaganda , desfasurand marsuri incarcate de un simbolism religios , vrand sa apara ca niste cruciati .

Codreanu facea mereu apel la legionari indemnandu-i la post si rugaciune mai ales in momentele grele pentru miscare care erau alegerile electorale sau detentiile suferite de legionari in inchisori .

Legionarii au respins integrarea organizatiei lor in categoria celor de extrema dreapta , fiind de parere ca prin aceasta se urmarea prezentarea miscarii drept una reactionara pentru a-i indeparta de ea pe muncitori si pe intelectuali , in opinia lor daca Legiunea Arhanghelul Mihail , ar fi urmat sa fie inclusa in cadrul spectrului politic asa cum era el vazut de catre regimul democratic atunci ea s-ar fi situat la fel ca si fascismul si national – socialismul in partea stanga si nu la extrema dreapta .

Legionarii preconizau realizarea unui viitor nou prin participarea la viata statului a tuturor categoriilor productive din cadrul natiunii , considerand ca prin aceasta este anulat atat liberalismul cat si socialismul .

Statul romanesc era considerat un stat de import realizat de catre interesele economice si politice ale marilor puteri , el fiind prematur si perenicios deoarece nu reprezenta expresia reala a natiunii romane . Salvarea Romaniei era apreciata a fi posibila numai printr-un sistem nationalist care sa organizeze statul intr-o forma de guvernamant prin care poporul sa poata colabora la viata politica a statului prin promovarea muncii si culturii nationale netinandu-se seama de numarul acestor indivizi ci de calitatea lor .

Legionarii respingeau democratia afirmand ca ea avea ca ideal individul in sine , individul indirect care actiona indirect si neconstient de sine ca functie sociala . Acestui element ii trebuia impus individul ca element curat , activ si constient al statului organizat in bresle .

Democratia era considerata incapabila de a satisface in intregime existenta umana , de a fi respectat ca individ si ca membru al unei comunitati, diferentele de clasa si de avere provocand o ruptura profunda intre elementele unei comunitati . Ea era socotita o catastrofa a natiunii romane , datorita ei statul ei fiind acaparat de sus pana jos de catre straini transformandu-i insusi pe romani in straini .

Moartea reprezenta in opinia legionarilor o implinire a destinului ea fiind socotita ca o nunta . Astfel legionarii considerau ca numai prin renuntarea la ceva mergandu-se pana la renuntarea de sine ar fi reusit sa se impuna cu adevarat sau sa produca o schimbare , in opinia legionara forta de jertfa fiind o proba a tariei sufletesti , a caracterului si a dragostei , considerandu-se ca cineva se sacrifica numai atunci cand a constientizat importanta gestului sau.

Moartea fiind privita astfel legionarii nu precupeteau nici un efort in lupta pentru idealurile lor , moartea fiind vazuta ca o bucurie socotindu-se ca cine renunta la mormant renunta si la inviere .

Miscarea Legionara respingea principiul democratic al cetateanului , ea conditionand statutul de cetatean cu apartenenta la nationalitatea romana .

Antisemitismul promovat de catre legionari nu era in viziunea lor decat o atitudine de aparare a natiunii romane , amenintata in profunzime de catre o enorma masa alogena . Evreii mai erau priviti ca un pericol datorita puterii materiale si a influentei pe care o exercitau asupra clasei politice fiind socotiti si ca niste potentiali agenti ai comunismului .

Ca masuri impotriva evreilor, legionarii doreau ridicarea drepturilor politice , expulzarea celor intrati in tara dupa 1914, aplicarea principiului “ numerus clausus “ in scoli si in profesiunile libere precum si crearea unei clase mijlocii puternice care sa o concureze pe cea evreiasca .

In textele doctrinarilor legionari nu exista nici o referire la exterminarea factorului etnic evreiesc sau aplicarea vreunei solutii finale pentru Romania .

Anticomunismul si antipoliticianismul au fost punctele de referinta ale nationalismului profesat de catre legionari . Miscarea Legionara se definea anticomunista considerand ca aceasta doctrina internationala si atee era un nou mijloc pus la cale de catre evrei pentru dominatia internationala.

Politica era considerata o minciuna publica si legalizata , un mijloc de imbogatire al oamenilor fara suflet uniti doar de pofta de prada , dar dezbinati de dorinta de a-si sluji fiecare propriilor interese .

Corneliu Zelea Codreanu era de parere ca cea mai buna forma de conducere a unui stat era monarhia , el respingand republica . El era de parere ca un monarh trebuia sa urmeze linia neamului , el fiind mare si bun numai in masura in care urma aceasta linie , si mic si rau atunci cand se indeparta de la ea .

Codreanu s-a opus redactarii unui program politic concret considerand ca tara nu duce lipsa de programe , ci de oameni , misiunea organizatiei sale fiind aceea de a realiza un om nou capabil sa schimbe totul din temelie .

In decembrie 1930 Codreanu a expus in senatul legionar un program care a fost publicat un an mai tarziu sub forma unei brosuri , dar care era mai mult o prezentare a principalelor probleme cu care se confrunta tara , preconizandu-se masuri politico – economice imediate pentru protejarea averii tarii si a oricarui particular daca ea era dobandita cinstit , precum si pentru inlaturarea imoralitatii din viata politica romaneasca .

Mai tarziu in Carticica Sefului de Cuib , Codreanu avea sa precizeze ca primul punct din programul legionar este juramantul pentru pedepsire .

Astfel o doua zi dupa victoria legionara urma sa fie constituit un tribunal exceptional care sa-i judece pe toti cei ce au jefuit banii tarii , pe toti functionarii corupti precum si pe cei care au provocat suferinte legionarilor sau familiilor lor .

Legiunea Arhanghelul Mihail era descrisa ca fiind o organizatie voluntara a tineretului , ce era socotita mai ales o tinereta a sufletului , ea trebuind sa dispuna de curatenie in viata , avant si dezinteresare in lupta , lozinca adoptata fiind : Fata la dusman .

Pana in 1933 principiile organiozatorice s-au realizat din mers acestea fiind publicate in revista Pamantul Stramosesc . Legatura dintre centru si organizatiile din tara era mentinuta tot prin revista sau prin circulare .

Cuibul putea fi format de un om care subscria la ideile legionare si care putea aduna in jurul lui un grup de oameni al carui sef devenea . Acest sef era considerat unul “nascut si nu facut” , reteaua sefilor de cuiburi formand potrivit lui Codreanu scheletul intregii Miscari Legionare . Cuiburile erau organizate pe comune , plase , judete si provincii .

Cuiburile se conduceau dupa sase legi care stabileau viata interioara din cadrul organizatiei ele fiind : legea tacerii , legea disciplinei , legea educatiei , legea ajutorului reciproc , legea muncii si legea onoarei .

Codreanu considera unitatea ca fiind cheia victoriei legionare care putea fi asigurata numai prin camaraderie , disciplina si increderea in sefi .

Un legionar depunea trei legaminte cel mai important fiind cel de al treilea care era legamantul sacusorului cu pamant . Odata cu depunerea acestuia legionarii primeau un sacusor din piele umplut cu pamant amestecat luat din locurile istorice ale tarii pe care il purtau la gat .

Organizatia feminina se numea Asociatia Surorile Legiunii si era formata dintr-o cetatuie centrala la Bucuresti care avea in subordine cetatuile din intreaga tara.Cetatuile se formau numai in scolile in care existau scoli secundare sau universitati si numai cate una singura pe oras si puteau cuprinde intre 5 si 30 de membre .

Rolul acestor cetatui era de a sprijini din toate puterile Legiunea ele conducandu-se dupa un decalog al “Surorilor Legiunii “ .

Fratiile de Cruce erau organizatiile care grupau tineretul pana la 19 ani ele fiind impartite dupa criteriul varstei : fratiori de cruce pana la 14 ani si frati de cruce pana la 19 ani . Fratia de cruce avea un numar limitat de membri cuprins intre 8 si 35 putand fi mai multe intr-un oras dar numai cate una singura pe cartier .

Conform principiilor rolul acestor organizatii era de a face tinerilor educatia crestina , nationala , fizica si sanitara .

Legiunea era prevazuta a fi organizata in urmatoarele formatiuni : cuibul , sectia , grupul , compania , batalionul si comandamentul suprem legionar fiecare avand cate un sef aparte . Pana la sfarsitul anului 1933 nu s-a reusit decat crearea cuiburilor , sectiilor si batalioanelor . Dupa participarea nereusita la alegerile din 1927 , legionarii au organizat prima intrunire publica la 15 decembrie 1929 in Tg . Beresti jud . Covurlui .

In ianuarie 1930 are loc marsul in Basarabia legionarii trecand Prutul calare avand cusute pe piept cruci din panza de 20 de cm, iar Codreanu tinea in mana o cruce de lemn .

Codreanu planuise un mare mars in Basarabia pentru mijlocul anului 1930 care sa cuprinda intreaga regiune de la Prut la Nistru . In acest scop el a creat Garda de Fier care era prevazuta ca o organizatie nationalista in care putea sa intre orice organizatie de tineret care dorea sa lupte impotriva comunismului , dar pana la urma Garda de Fier a sfarsit prin a fi un al doilea nume al organizatiei lui Codreanu .

Datorita unei puternice campanii de presa marsul a fost interzis chiar in ajunul pornirii lui , precum si datorita unor incidente care avusesera lioc in localitatea Borsa – Maramures .

In ianuarie 1931 are loc prima dizolvare a Legiunii Arhanghelul Mihail, Codreanu si colaboratorii sai cei mai apropiati fiind arestati si inchisi la Vacaresti . In cele din urma acuzatia ca ar fi incercat schimbarea pe cale violenta a ordinii existente in stat a fost respinsa iar Codreanu si colaboratorii sai sunt achitati si isi reiau activitatea .

Dupa caderea guvernului legionarii participa la alegeri cu numele de “ Gruparea Corneliu Zelea Codreanu “ si depun liste in 17 din cele 71 de judete Cu 30 783 de voturi Gruparea Corneliu Zelea Codreanu a ramas cu mult sub baremul necesar de 2% pentru a intra in parlament .

La doar 20 de zile dupa alegeri un mandat de deputat este declarat vacant in judetul Neamt . Codreanu participa la alegeri si obtine mandatul de deputat .

In decembrie 1931 Codreanu tine primul sau discurs in parlamernt in cadrul caruia cere pedeapsa cu moartea pentru manipulatorii banului public .

La inceputul anului 1932 este declarat vacant un nou loc de deputat in judetul Tutova , iar Corneliu Zelea Codreanu i-a hotararea sa candideze tatal sau Ion Zelea Codreanu . Dupa o campanie electorala in care au fost folosite masuri propagandistice nemaintalnite cum a fost marsul legionarilor de la Bucuresti la Barlad , si dupa ce s-au inregistrat numeroase conflicte cu autoritatile Legiunea a fost dizolvata pentru a doua oara in aprilie 1932 .

Alegerile au fost amanate cu 14 zile dar legionarii au participat la alegeri obtinand al doilea mandat de deputat .

Anul 1933 este anul in care Miscarea Legionara devine o forta politica de luat in seama atat datorita activitatii desfasurate dar mai ales afluentei de noi membri. Anul 1933 este marcat de numeroase conflicte cu autoritatile care doreau impiedicarea propagandei legionare cum au fost cele inregistrate cu ocazia depunerii crucii la Mormantul Eroului Necunoscut , a traseului parcurs de “ Echipa Mortii “ sau a constructiei digului de la Visani .

Aceste incidente au inregistrat si morti dupa formarea guvernului I.G. Duca .

I.G. Duca isi luase angajamentul fata de Franta si Marea Britanie sa indeparteze pericolul reprezentat de Miscarea Legionara care dorea o apropiere fata de Germania . Astfel in noaptea de 9-10 decembrie 1933 I.G. Duca dizolva Legiunea pentru a-i impiedica pe legionari sa participe la alegeri .

La 29 decembrie I.G. Duca este asasinat la Sinaia de catre o echipa de trei legionari care a primit numele de “Nicadorii “.

In urma procesului care a avut loc , tribunalul a dat o sentinta de achitare la 5 aprilie 1934 lui Corneliu Codreanu si fruntasilor legionari implicati in proces , Nicadorii fiind condamnati la munca silnica pe viata .

Achitarea legionarilor a insemnat infrangerea guvernului si a opozantilor Miscarii Legionare care a continuat sa se dezvolte ea reluandu-si activitatea sub forma partidului Totul pentru Tara .

IV

ANEXE

DOCUMENTE DE ARHIVA SI HARTI

V

BIBLIOGRAFIE

A. – IZVOARE

– ARHIVE

Arhivele Nationale ale Romaniei ; Arhivele Nationale Istorice Centrale , Bucuresti , fondurile :

Casa Regala (1927 – 1934)

Ministerul de Interne (1927 – 1934)

Ministerul de Justitie (1927 – 1934)

Inspectoratul General al Jandarmeriei (1927 – 1934 )

2.– DOCUMENTE PUBLICATE

Andrei Petre – Discursuri Parlamentare 1929 – 1933 . Iasi .Editura Ankarom 1996 .

Citate culese din documente privind Miscarea Legionara , 1933 – 1938 , Madrid 1988 .

Codreanu Corneliu Zelea – Cartcica Sefului de Cuib , Munchen 1971 , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 41 .

Din luptele tineretului roman 1919 – 1939 (Culegere de texte) Editura Fundatiei “ Buna Vestire” Bucuresti 1993 .

Legiunea Arhanghelul Mihail – Garda de Fier – Programul si Caracterul General , Campulung 1931.

Marin Vasile – Crez de Generatie , editie Radu Dan – Vlad , Bucuresti , Editura Majadahonda , 1997 .

Scurtu Ioan (coordonator) Totalitarismul de Dreapta in Romania . Origini , manifestari , evolutie . 1919 – 1927 . Institutul National pentru Studiul Totalitarismului .

Scurtu Ioan (coordonator) , Constantin Mocanu , Doina Smarcea , Documente Privind Istoria Romaniei intre anii 1918 – 1944 , Bucuresti . Editura Didactica si Pedagogica .

Texte alese . Extrase de doctrina legionara , Salzburg 1952 (Colectia “ Omul Nou “ Nr. 18 ) ed a II- a Miami Beach 1990 .

3. PRESA ( ziare si reviste )

“ Adevarul “ ( 1928 – 1931 ) .

“ Almanahul Cuvantul “ ( 1941) .

“ Axa “ ( 1932 – 1933 ) .

“ Biruinta “ ( 1930 – 1933 ) .

“ Calendarul “ ( 1932 – 1933 ) .

“ Cuvantul “ ( 1933 ) .

“ Dimineata “ ( 1930) .

“ Dosarele Istoriei “ (1997) .

“ Garda “ – Galati ( 1928 , 1932 ) .

“ Garda “ – Muscel ( 1932 – 1933 ) .

“ Garda de Fier “ – Chisinau ( 1933 ) .

“ Garda de Fier “ – Orastie ( 1931 ) .

“ Garda de Fier “ – Piatra Neamt ( 1931 ) .

“ Garda Jiului “ ( 1932 – 1933 ) .

“ Garda Moldovei “ ( 1932 – 1933 ) .

“ Garda Morenilor “ ( 1931 – 1932 ) .

“ Garda Olteniei “ ( 1932 ) .

“ Garda Prahovei “ ( 1932 – 1933 ) .

“ Garda Ramnicului “ ( 1932 – 1933 ) .

“ Invierea “ ( 1933 ) .

“ Legionarii “ – Bazargic ( 1929 – 1930 , 1930 – 1934 ) .

“ Legionarii “ – Iasi ( 1931 – 1932 ) .

“ Legionarul Albei “ ( 1933) .

“ Pamantul Stramosesc ( 1927 – 1933 ) .

“ Straja Neamului “ ( 1933) .

“ Svastica “ ( 1931 ) .

4. MEMORII SI LUCRARI CONTEMPORANE

Argetoianu Constantin – Memorii . Pentru cei de maine . Amintiri din vremea celor de ieri , vol . IX – X , Bucuresti , Editura Machiavelli 1997 .

Banea Dumitru , Acuzat , martor , aparator in procesul vietii mele . Editura Puncte Cardinale 1995 .

Banea Ion – Capitanul , Timisoara , Editura Gordian 1995 .

Idem – Opere complete , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 40 , Munchen 1970 .

Calinescu Armand – Insemnari politice 1916 – 1939 , editie Al. Gh. Savu , Bucuresti , Editura Humanitas 1990 .

Carticica cu cantece , Colectia “ Omul Nou “ Nr . 7 Salzburg 1951 .

Codreanu Corneliu Zelea – Pentru Legionari , Bucuresti , Editura Scara 1999 .

Idem – Insemnari de la Jilava , Editia a V-a ingrijita de Radu Dan – Vlad , Bucuresti , Editura Majadahonda 1995 .

Crainic Nichifor – Zile albe , Zile negre , Memorii I , editie Nedic Lemnaru , Bucuresti , Casa Editoriala Gandirea 1991 .

Duca I.G. – Memorii , vol . I- IV , editie Stelian Neagoe , Bucuresti , Editura Machiavelli 1994 .

Gafencu Grigore – Insemnari Politice , Bucuresti , Editura Humanitas 1991 .

Iancu Nicu – Sub steagul lui Codreanu ( Momente din trecutul legionar ) Madrid , Editura Dacia 1973 .

Iorga Nicolae – Memorii vol VI-VII, Bucuresti 1939 .

Marin Vasile – Fascismul , editie Radu Dan – Vlad , Bucuresti , Editura Majadahonda 1997 .

Mota I. Ion – Liga Natiunilor . Idealul , Viciile si Primejdiile ei , Cluj 1930 .

Idem – Cranii de Lemn , Sibiu , Editura Totul Pentru Tara 1930 .

Palaghita Stefan – Garda de Fier spre reanvierea Romaniei , Editura Roza Vanturilor , Bucuresti 1993 .

Papanace Constantin – Mihai Eminescu , Un mare precursor al legionarismului romanesc , Roma 1951 .

Sima Horia – Istoria Miscarii Legionare , Timisoara , Editura Gordian 1995 .

Idem – Doctrina Legionara , Madrid , Editura Miscarii Legionare 1980 .

Idem – Antologie Legionara . Opera publicistica vol . I – VIII

B. LUCRARI SI STUDII

Ambri Marian Di – I Falsi Fascismi . Ungheria , Iugoslavia , Romania 1919 – 1945 . Roma 1980 .

Allardice Gillbert – The Place of Fascism in European History , Englewood Cliffs , Prentice Hall Inc. 1971.

Arendt Hannah – Originile Totalitarismului , Bucuresti , Editura Humanitas 1994 .

Bernea Ernest – Cartea Capitanilor , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 28 , Salzburg 1953 .

Idem – Stil Legionar , Colectia “ Omul Nou “ Nr. 28 , Salzburg 1953 .

Boaca Ioan – Bibliografie legionara , Miami Beach 1993 .

Bradescu Faust – Antimachiavelism legionar , Madrid 1962 .

Idem – La Garde de Fer et le terrorisme , Madrid , Editura Carpati 1979 .

Idem – Miscarea Legionara si spiritul religios , Madrid 1974 .

Idem – Omul legionar si Omul nou , Madrid 1977 .

Idem – Tineretul si Miscarea Legionara , Madrid 1974 .

Idem – Corneliu Zelea Codreanu . Erou neo – cosmogon , Madrid Editura Carpati 1987 .

Idem – Victorii legionare , New York , Editura Libertatea 1986 .

Idem – Studii legionare postbelice , Timisoara Editura Gordian , 1994 .

Idem – Viziunea integrala a revolutiei legionare , editie Radu Dan – Vlad , Bucuresti , Editura Majadahonda 1997 .

Idem – Miscarea Legionara in studii si artiocole , editie Radu Dan – Vlad , vol I-II , Bucuresti , Editura Majadahonda 1997 .

Idem – Scurta analiza spectrala a Miscarii Legionare , Editie Radu Dan – Vlad , Bucuresti , Editura Majadahonda 1996 .

Idem – Echipa Mortii , supliment Gazeta de Vest , Timisoara , Editura Gordian 1996 .

Idem – Cele 3 Probe Legionare , Elemente de doctrina , editie ingrijita de Radu Dan – Vlad , Editura Majadahonda 2000 .

Buzatu Gh. , Corneliu Ciucanu , Cristian Sandache – Radiografia Dreptei Romanesti (1927 – 1941) , Bucuresti , Editura FF Press 1996 .

Chatelet Francois , Evelyne Pisier – Conceptiile politice ale secolului XX, Bucuresti , Editura Humanitas 1994 .

Ciuperca I. , – Totalitarismul , fenomen al secolului XX , Iasi , Editura Universitatii “ Al. Ioan Cuza “ 1995 .

Carsten F.L. – The Rise of Fascism ,Berkley – Los Angeles , University of California Press 1969 .

Codreanu Corneliu Zelea – Circolari e manifesti , Parma 1980 .

Codrescu Razvan – Spiritul Dreptei . Intre traditie si actualitate , Bucuresti , Editura Anastasia 1997 .

Constantiniu Florin – O istorie sincera a poporului roman , Bucuresti , Editura Univers Enciclopedic 1997 .

Fatu Mihai , Ion Spalatelu – Garda de Fier . Organizatie terorista de tip fascist . Bucuresti , Editura Politica 1971 .

Florescu Eugenia – Inceputurile si evolutia miscarii fasciste in Romania pana in anul 1933 . Rezumatul tezei de doctorat , Bucuresti 1980.

Georgescu Vlad – Istoria Romanilor . De la origini pana in zilele noastre , ed aIV-a , Bucuresti , Editura Humanitas 1995 .

Gules Ovidiu (editor) – Legiunea Arhanghelul Mihail de la trecut la prezent . Almanah 1994 . Timisoara , Editura Gordian 1994 .

Guiraud Paul – Codreanu si Garda de Fier ,Editie ingrijita de Radu Dan – Vlad , Bucuresti , Editura Majadahonda 1998 .

Heinen Armin – Legiunea Arhanghelul Mihail . O Contributie la Problema Fascismului International . Bucuresti , Editura Humanitas 1999 .

Hitchins Keith – Romania 1866 – 1947 , Bucuresti , Editura Humanitas 1996 .

Ioanid Radu – Sabia Arhanghelului Mihail . Ideologia fascista in Romasnia , Bucuresti , Editura Diogene 1994 .

Layton Geoff – Germania ; Al Treilea Reich 1933 – 1945 , Bucuresti , Editura All 1997 .

Mutti Claudio – Penele Arhanghelului . Intelectualii romani si Garda de Fier , Bucuresti , Editura Anastasia 1997 .

Nagy – Talavera Nicholas M – Fascismul in Ungaria si Romania, Bucuresti , Editura Haseffer 1996 .

Neagoe Stelian – Triumful ratiunii impotriva violentei (Viata universitara ieseana interbelica ) Iasi , Editura Junimea 1977 .

Idem – Viata universitara clujeana interbelica ( Triumful ratiunii impotriva violentei ) Cluj – Napoca , Editura Dacia 1980 .

Ornea Zigu – Anii treizeci . Extrema dreapta romaneasca , Bucuresti , Editura Fundatiei Culturale Romane 1995 .

Petculescu Constantin – Miscarea Legionara . Mit si Realitate . Bucuresti , Editura Noua Alternativa 1997 .

Pop Grigore Traian – Miscarea Legionara .Idealul izbavirii si realitatea dezastrului , Bucuresti , Editura Ion Cristoiu 1999 .

Rallo Michele – Romania in perioada revolutiilor nationale din Europa (1919 – 1945 ) , Bucuresti 1993 .

Regimurile Fasciste si Totalitare in Europa vol. I-III , Bucuresti,Editura Militara 1979 , 1980 , 1981 .

Robson Mark – Italia : Liberalism si Fascism 1870 –1945 , Bucuresti Editura All 1997 .

Scurtu Ioan – Contributii privind viata politica din Romania.Evolutia formei de guvernamant in istoria moderna si contemporana , Bucuresti , Editura Stintifica si Enciclopedica 1988 .

Idem – Istoria Romaniei in anii 1918 – 1940 . Evolutia regimului politic de la democratie la dictatura , Bucuresti Editura Didactica si Pedagogica 1996 .

Scurtu Ioan , Gh. Buzatu – Istoria Romanilor in Secolul XX, Bucuresti , Editura Paideia 1999 .

Scurtu Ioan , Ion Bulei – Democratia la romani (1866-1938), Bucuresti , Editura Humanitas 1990.

Veiga Francisco – Istoria Garzii de Fier 1919 – 1941 . Mistica ultranationalismului , Bucuresti Editura Humanitas 1996 .

Volovici Leon – Ideologia nationalista si “ problema evreiasca “ . Eseu despre formula antisemitismului intelectual in Romania anilor ’30 , Bucuresti , Editura Humanitas 1995 .

Weber Eugen – Dreapta romaneasca , Cluj Napoca , Editura Dacia 1990 .

Idem – The European Right ; A Historical Profile , Berkeley , Los Angeles 1995 .

Zamfirescu Dragos – Legiunea Arhanghelul Mihail De La Mit La Realitate , Bucuresti , Editura Enciclopedica 1997 .