Mirela.pirlog@yahoo.it 300 Parte 4 Text

= dezvoltare comunicare stiri emoționale – psihomotrictate = dactileme elemente de matematică tematici Evaluarea a constr în: = identificarea cuvântului în funcție de imagine – identificarea imaginii în funcție de sunet – completare de cuvinte lacunare identificarea cuvântului în funcție de sunet scrierea cuvântului în funie de imagine Exerctile-oc cuprinse in platformele educationale au valențe formative multiple în sfera comportamentului verbal al deficientului de auz, permițând atingerea unor obiective corectiv» terapeutice și recuperatori cum ar i ‘+ activizarealoperationalizarea și dezvoltarea vocabularului prin exersarea. noțiunilor integratoare (pe tematici cunoscute elevului, extras din cadrul disciplinelor școlare): » dezvoltarea caparităii de integrare propozițională pe bază de suport imagisti și/sau indicatori verbali ( propoziti lacunare/text lacunar, utilizarea lantelor gramaticale ete); ) ‘© exersare în planul orientării, organizării și Structurării spatiale (pe baza de suport e dezvoltarea capacității de analiza și sinteză perceptuală (în plan lexico-er imagistice și/sau indicatori verbal): e . exersarea stimularea memoriei și atenției vizuale: Urmare a aplicării probelor ișelor de lucru cadrul evaluăritor inițiale (început de an scolar) se constă: = vocabular limitat, redus ca volum – existența cligeelor verbale, cuvinie cu conținut semanti sărac sau deformat cuvinte folosite cum au fos prezentate inițial (in cazul nominativ sau acuzativ) fără inflexiuni eviarea exprimării în propoziti (utlizarea unui singur cuvânt cu rol de propoziție) – folosirea incompletă a propoztilor (înșirure de cuvinte fără a respecta regulile gramaticale cu privire la sintaxa) greșeli de topică — datorat influent topici limbajului mimico-gestual = dezacorduri frecvente într pti de propoziție vorbire — absența folosirea incorectă a cuvintelor de legături (eonjuneti, prepoziti) folosirea special a substantivelor – mai ușor de reținut și datorită corespondenței obiectuale tendința de “substantivizare” a verbelor) – achiziționarea mai lentă a verbelor (ca reprezentare cinetică a acțiunii), adjectivelor, care necesită raportăi indirect, situați relationale – limbaj “prins” in conere intuitiv = nivel slab de înțelegerea limbajului — imposibilitatea formulării propovitilor în mod independent, pe baza unor experiențe personale formulării unui mesaj verbal intelgibil) Probelefisele de lucru concepute/aplicabile pe parcursul cercetării și elaborate în uurma concluziilor evaluarilor inițiale vor fi axate pe: Vocabular, integrare propozițională (structurare gramaticala), dezvoltarea abilităților de comunicare verbală, narativă si aialogată — în cadrul textelor), eu accent pe laturile semantica si pragmatica a limbajului. Referitor la activizarea vocabularului, se recomandă parcurgerea a 4 etape: 1. pre-tratament (presupune receptivitatea copiilor la subiect) Cum? cautarea rețelelor (semantice) ale copiilor ce știu despre un anumit subiect sau tema. – activarea rețelelor existente: copiii lăsați să spună, ă caute obiecte în legătură cu subiectul activarea cunoștințelor: stu ce inseamnă cuvintele, doar vag sau deloc legătură cu îndemânarea act 2. Seman Cum? ~aribuite de sens noului cuvânt (verbal/non-verbal) manipulare de obiecte, decupări de imagini Verbal: definiție, context verbal, propoziții: Non-verbal: obieete coneree, imagini, filmulețe, jocuri, mima, joe de ro; sa 3, Consolidare Cum? – prin exersarea și memorarea injelesului cuvântului Repetarea diferitelor înțelesuri, ex. lumină — nu este întuneric, zi/noaple, eioză, închis des Mai multă vizualizare: cuvintele sunt vizibile în clase sub formă de material coneret, imagini, peretele luminii, able, flipchar uri, dicționare personale; Mai mult suport activ: diverse experiențe, lecții mai multe propoziții, contexte diverse: 4. Verificare cum? În diverse moduri: cunoștințe globale, in context familiar, orl, seis, joc de rol Dacă este necesar se pornește o nouă semantizare. Ca i procedee de Iueru pentru activizarea vocabularului folosim: 2) asocierea — ex: ce asociem prima oară acest cuvânt? (Fig.8) si Fig.8 Model de fișe de lucru completate de elevi (elevi clasa a Via B) e) la fel de utilă și eficientă in dezvoltarea limbajului si ativizarea vocabularului se dovedește a fi conversația Vizualizată (metodă sau procedeu) ajutată de imagini și desene ale elevilor aceasta poate fi spontană (de la sufler la suflet) pe 0 temă provocată de elev ~ o emoție, 0 întâmplare, et, sau poate fi dirijată (pe teme din curicula) Printre avantajele acestei metode, amintim: sprijin pentru dezvoltarea limbajului = abordare plurisenzorială (auditiv, vizual, motre/tactil) in context eu sens i legată de emoții dezvolt acțiuneaereaeția copilului = dezvoltă inițiativa lui = constientizare de simboluri = gândire complex – sunt permise completările, adauirile, tot ceea ce aduce copilul in conversație pe baza experienței personale: d)Harta minții — poate fi metodă (de vizualizare a unui te planificare, aranjare a unor idei, rânduri), dar în special apare ca strategie de învățare, incluzându-le pe cele anterioare, se bazează pe procesarea informațiilor, find mai elaborată, solicitând foarte mult gândirea copilului, imaginația, creativitatea, făcând apel la memoria vizual-verbală. (prezentam 2 modele de harta minții elaborate de copii, prima cu ajutorul imaginilor și cealalta pe bază de întrebări) I Ce este povestit i mai detaliat | Ce este povestit suplimentar Ce este aceasta? s 11. 1.Coala de hârtie de Mipchart (care, ulterior completată fiind se lipește pe perete, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru eventuale reveniri), sau foaie de bloc de desen care se păstrează in caietul personal al copilului, 2, Subietlpringpa în ena DD 3. Apoi însă > ramuri principale tema += accentuailsublinieri culori > ramuri secundare = mai subțiri 4. Colorați: – pietourame = simboluri tipuri de litere Când se elaborează? – când studiem un text (lecție) când seriem un rezumat când vizualizăm o conversie Avantaje? reținere mai bună, de durată un mod de lucru mai distractiv – caracter personal – mai ușor s Exemplificăm metoda de lucru „bara minții elaborată de elevi clasei a VI a B pe baza. textului insofit de imagini și schița elaborată pe Baza textului (în absența imaginii) (Nig. 10, fg III) — die » mele Tha. mapleil ede Ord — ppb somnrs Fig.10 6s Ad at e Desigur unele dintre acestea pot fi privite ca procedee în cadrul unei metode – de ex. seara cuvintelor, spirala cuvintelor — pregitese elaborarea hărții minții pe o anumită temă cazul de față Primavara. Fiecare poate fi metodă de sine stătătoare, în funcție de temă, de scopul propus, de partculartitile fiecărui elev. (ex. folosim asocierea la începutul unei activități pentru reactualizarea cunoștințelor, casi idei-aneoră, iar Spirala cuvintelor poate fi reclizată atăt într-un moment de început al activități. lsând copiii să-și aducă propria contribuție Ia realizarea spiralei pe baza experienței lor verbale, senzoriale anterioare, edt și ca moment de evaluare în urma activității de învățare, prin completarea ei cu ajutorul cuvintelor, notiunilorinsusie. In ceea ce privește integrarea propozițională, includem aici activitățile în care se introduc propozițiile simple ca forme sintactice de codificare specifice pentru structurarea limbajului După 1. Stănică, E. Ungar si C. Benescu (1983), unul din principiile activităților de ortofonie este ca însușirea pronunție Să se realizeze în același timp cu injelegerea si îmbinarea conștientă a cuvintelor în propoziții sia propoziților în faze. În acest caz, elevii sunt pusi în situații practice de a dialoga intre ei. Prin întrebările de genul: când?, unde?, cine?, cum este?, cum sunt?, ce este?, ce face? ete. elevii sunt puși în situații motivationale care îi determină Să foloseaseă comunicarea verbală (cartonașe Twin Fit). (ANEXA 6) Prin învățarea comunicării verbale dialogate se urmărește intezrarea în societate (pentru relationare prin conversație cu diferite persoane auzitoare în care să fie utilizate forme verbale de exprimare), iar susținerea unei conversații implică deprinderi inelectiv flexibile dinamice, care nu se pot rezuma la vehicularea operațională a imagini perceptive coneret, situational în Spațiu timp, Vorbim de două situați 1. Formarea deprinderii de reacție comportamentală de răspuns: 1-1 ruperea deprinderi de imitare verbală a întrebării 1.2 formarea deprinderi de a asculta întrebarea 1.3 formarea deprinderi de a observa expresia mimică a persoanei care pune întrebarea 1.4 formarea deprinderi de răspuns verbal scurt (DA = NU) 2. Formarea deprinderii de reacție comportamentală de interogare: 2.1 ruperea deprinderi de imitare verbală a întrebării or 2.2 formarea deprinderi de a e orienta spre persoana căreia ise adresează 2.3 formarea deprinderi de a atenționa persoana căreia i se adresează 124 formarea deprinderi de interogare verbală (cu nonverbala) cu accent pe unități de întrebare verbală: CE? CINE? UNDE? CARE? CAT? ete Dialogul este mai economic, mai ales in etapa de formare a deprinderilor de comunicare verbala, când copilul cu deficiențe auditive este submotivat prin cerinte de exprimare in propoziții unei. Imponantă este raportarea semantică a răspunsului fa întrebare, participarea afectiv motivațională a copilului la conversație, formarea unui comportament cu expansivitate social Pentru sustinerea unor scurte conversații sunt necesare multe exerciții In diferite situa contexte, cu relaionarea copiilor cu persoane i din ara școli. Deprinderite de interogare sunt foarte importante pentru a cunoaște interesele copilului, pentru a veni în Sprijinul cognitiv al acestuia, prin construirea unor comunicări stimulative afectiv-motivationale. „Așadar, în centrul strategiilor de formare a deprinderilor de comunicare, sunt cele de verbalizare a acțiunilor. În comunicarea acțională sau cea mimico-gestuala, verbul care desemnează mișearea obiectului sau a subiectului, nu este utlizat de elevul deficient de auz. Structurarea vorbirii copilului este eliptică de predicat. Pentru formarea Vorbiri cu structurare corectă, ineigibila, punem accent din primele ore pe predicat: miscarea (obiectului, subiectului sau fenomenului) este denumită in primul rând. în construirea în scris a propoziției, seriem predicatul (migearea) în centrul rindului (paginii), ar în dreapta și în stings cuvintele care desemnează subiectul alte părți ale vorbirii. Exerctile de pronunție incep cu cele care desemnează mișcări ale copilului în acțiune: apoi verbalizarea acțiunii colegilor, mai târziu și imagiste. Individual, apoi sub form’ de joe, elevii vor verbaliza acțiuni prin cuvinte simple mono-, bisilabice: Du-te! Stai Vino! Apoi propoziția se poate complica, plecdndu-se de la acțiunea verbaizată și realizându-se: transferul la alte situaii ca de exemplu: Du-te în clasă! Vino la mine! Stai jos! Vorbeste!, erapeutul sau educatorul vor participa impreună cu copilul la acțiune, poriționându-se diferit in timpul comenzilor, pentru diferențierea percepției mișcării în timpul verbalizării. În clasă, ramificarea comenzii (propoziții) poate i efeetuaté utilizând câte două acțiuni succesive: Vino ta tablă și serie! La început, exerciile vor fi însoțite de gesturi, dactilarea comenzilor, comanda os verbală scrisă (specificăm faptul că toate formele vor fi însoțite de atentionarea spre citirea tabială), Urmare a acestor exerciții de verbalizare a acțiunii, elevii vor înelege mai ușor întrebarea CE FACE? ca va putea fi transferată de Ia acțiunile concrete ale lor la acțiunile statice prezentate in imagini din fotografii sau imagini-desen din cărți, planșe, astel se va realiza un progres (cognitiv) in procesualitatea trecerii de a intuitiv- vârsta > domiciliu > profesie > colectivitatea din care face parte C. Formarea deprinderii de comunicare verbală despre o activitate ~ analiza acțiunilor e compun o activitate analiza mijloacelor cu care se acționează = analiza locului, timpului de desfășurare a acțiunii – comunicarea verbală despre scopul acțiunii, activității = clasificarea activității analiza însușirilor care compun o IMAGINE perceptivă (obiect, persoană) D. Formarea deprinderii de comunicare verbală sintetizată despre o imagine (obicet, persoană, activitate) – formarea deprinderi de sintetizare a însușirilor obiectelor, persoanelor, mijloacelor, locului, timpului de desfășurare a acțiunii concrete sau pe baza unei situați imaginare cu sprijin intuitiv: – formarea deprinderi de comunicare verbală a desfășurării acțiunilor în timp și spaiu pe baza unei situații imaginare fără sprijin intuitiv sau pe baza unei situații concrete: Formarea deprinderi de comunicare verbală narativă despre obiecte, fenomene, persoane, activități, situații Cunoașterea tabloului dinamie al lumi în mișeare în evoluie în transformare în desfisurare procesuală (în spat, în timp) 7 Explicaț cunoașerea tabloului cauzal al lumi Comunicarea verbal-narativă ar putea fi reprezentatl sehemati astfel Procese psihice Algoritmi Treble pe care | Răspunsuri Spețn: activate se snrijină povestirea Etapa descrierea = sprijin pe Pereepile, Timpul in care | -Cand? Tiimp tccut | obiecte reprezentare | se desfășoară | (verbal- (recut istoric). | concrete, mediată acțiunea, se | serisoral prezent, viitor”. | persoane de cuvântului, a | se ana obiectul, | si (colegi) Spațiului Și] persoana: ‘mimico-zestual) acțiuni timpului Locul unde se ana – Unde? = localizare persoana, eventual) cu obiectul ajutorulharilor | Etapa 11 sau se sau pe glob | sprijin pe desfașoară acliunea ale obiectelor, Generalizare, | Tnsusirle “Gum este? |= descrierea] persoanelor, particularizare, | obiectului: – Ce fereste? | obiectului, acțiunilor stabilirea – marime, persoanei senului culoare produsului proxim si forma ete activi si specific situației Etapa ttl = sprijin pe Tudceată 2 Cauzalitate [De ee? 7 acosebi inire | reprezentări deduetivă, Mod de | – Din ce cauza? | diferite abicete, induetiva efectuare persoane, a acțiunii produse ale activități obiectelor, persoanelor, Generalizare | încheierea |Despre ce acțiunilor lobală Deserierii am vorbit Stabilirea astăzi? viului temei Descrierea, povestirea (casi activitate) elevului ocupă un loe specific în cadrul activităților de structurare a limbajului, deoarece favorizează trecerea la © nouă etapă de gândire a realității, caracterizată in special prin creșterea gradului de independent a elevului în exprimarea verbală (orală și sersa), 7 Pe bază de inti, la începu, e poate aed o han a mini pe tema, secvența respectivă (pentru vizualizare). apoi se pot face descrieri, povestiri pe baza acestei hărți, reținându-se cuvinte, simboluri, sinonime, ind permise corpletrile, sădugile ec și credem că păstrarea infomaților este de durată Tinind cont de fat că a defini audi, nivelul sită fr în limbaj nu le permite sccsul iret la conținutul semantic-nformațonal al tetuvi din manual (e limba romina). sun necesare prelucrări și char reduti care conduc, de cele mai multe ori a relaborarca acestia (Caraman AI, Măesu-Caraman, 1988) Emil Verza (1973) referindu-se a condita Verbal a courier mici, consideră că exprimă întodeauna conținutul serviți intelectual, care presupune 9 anumită natură, cliate și sunca De asemensa, dnul pro. Verza (1973, p. 57) consideră că în evidențierea unor pariculriți ale comportamentelor verbale la solar mici sa olost povestirea dupa imagini, denumită NARAȚIUNE PE SEAMA OBSERVAȚIEI, ce poate fi considerată de primă însemnate în demersurile d cuurălizar le copiilor: Povestiea după imagini a fost Folosită mult timp in studierea dietelor aspecte ale limbajului, gândi, personali Ursula Șehiopu (1989) si colaboratorii au studiat operarea cu imagini in diferite situa, pentru a studia modul cum evoluează informația în operațiile mintale la copii plecând de la ideea că orice imagine apare scolarului ca fiind nestructurai xr primul imbold este acela de a identifica in imagine elementele in stare Să permită o structurare ca sens, făcând astfel posibilă tectura” ilustrații respective. Cu eat este mai puțin structurată imaginea de bază cu atăt va fi mai solicitant activitatea de structurare, observare si organizare a sensului n