MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ… [611094]

MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Lucrare de Licență
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT.UNIV. DR. PETRONELA TALPAȘ
ABSOLVENT: [anonimizat],
2020

MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Familia monoparentală.
Dificultăți specifice și
modalități de a le face față
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV. DR. PETRONELA TALPAȘ
ABSOLVENT: [anonimizat],
2020
2

СU  PRІ  NЅ
СU   PRІ   NЅ …………………………………………………………………………………………………………. 3
І   NTRO   DU   СЕ   RЕ   ………………………………………………………………………………………………. 4
СA   PІ   TO   LU   L I. DЕ   LІ   MІ   TA   RЕ   A   СO   NСЕ   PTU   LU   І   DЕ   FA   MІ   LІ   Е   ……………………. 6
1.1 Tі   pu   rі   dе   fa   mі   lі   е   ………………………………………………………………………………………………………………… 6
1.2 Dі fе rе nțе  î ntrе  fa mі lі a  mo no pa rе nta lă ma tе rnă șі  fa mі lі a  mo no pa rе nta lă  pa tе rnă ……….. 9
1.3 Pro   blе   me   a   ѕo   сі   a   tе   fa   mі   lі   е   і     mono   pa   rе   nta   lе   …………………………………………………………………………. 12
СA   PІ   TO   LU   L II. PARTEA DE CERCETARE A LUCRĂRII …………………………… 18
2.1 Obiectivele cercetării ……………………………………………………………………………………………………….. 19
2.2 Întrebările cercetării ………………………………………………………………………………………………………… 19
2.3 Ipotezele cercetării ………………………………………………………………………………………………………….. 20
CAPITOLUL III. PLANUL DE INTERVENȚIE ……………………………………………… 24
STUDIU DE CAZ 1 ………………………………………………………………………………………… 24
STUDIU DE CAZ 2 ………………………………………………………………………………………… 33
STUDIU DE CAZ 3. ……………………………………………………………………………………….. 42
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………….51
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………54
Anexa 1……………………………………………………………………………………………………………………….56
3

І NTRO  DU  СЕ  RЕ  
Familia este mediul în care copilul se naște, se dezvoltă și se formează pentru viată, este
primul său univers afectiv, social și cultural. Părinții sunt cei care se preocupă de dezvoltarea
fizică și intelectuală, contribuie la educația morală și estetică a copilului, familia reprezentând un
prim instrument de reglare a interacțiunilor dintre copil și mediul social, ea modelând
personalitatea acestuia. Familia deține rolul central în asigurarea condițiilor necesare trecerii prin
stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiții ce stau la baza structurii personalității oricărui
individ.
Pentru fiecare copil, familia constituie mediul natural afectiv și protector al creșterii și
dezvoltării, primul grup social în care se manifestă modelele socializării, cu consecințe durabile
asupra personalității în formare a copilului. Familia împlinește funcțiile de afectivitate și
protecție în măsura în care răspunde trebuințelor de natură fiziologică, spirituală și socială ale
copilului.
În lucrarea de față am dorit să aflu care sunt influențele pe care le are mediul familial
monoparental asupra copiilor, urmărind în special educația, cariera și familia non creata a unui
copil care provine dintr-un mediu monoparental. Lucrarea este structurată în trei capitole, primul
dintre acestea fiind concentrate pe partea teoretică, cel de-al doilea capitol este metodologia
cercetării, iar ultimul capitol are ca subiect central, studiul de caz. Trecându-se astfel din sfera
teoretică, în sfera empirică, reprezentată de cercetarea propriu-zisă.
În prezent, familia biparentală este considerată încă idealul de dezvoltare și socializare al
unui copil, totuși în societatea modernă există tot mai multi adulți care își cresc singuri copii,
fără a avea alături un partener de viață care să le ofere suport. Situațiile în urma cărora părintele
își crește singur copii, se poate datora decesului soțului/ei, divorțului sau separării. Situația în
care părinții reușesc chiar și în urma separării ori divorțului, să păstreze o relație bună,
centrându-și atenția pe copii, este categoric în beneficiul acestora. În cazul în care intervine
divorțul, dezorganizarea structurii și funcționalității familiei apare ca un factor intens
vulnerabilizator.
Dacă un părinte absentează, copilul este supus unor motivații, tendințe și norme care îi
vor afecta dezvoltarea corespunzătoare. Pot exista situații în care copilul să se simtă eliminat din
4

aria centrului de interes al familiei, reacționează, își pierde încrederea în părinți, se simte lipsit de
protecția implicită pe care o avea de la aceștia ca familie și se vede pe sine ca abandonat.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, dintre care primul abordează subiectul din punct
de vedere al literaturii de specialitate, cel de-al doilea abordează metodologia cercetării,iar cel
de-al treilea abordează o parte practică a lucrării.
În cel de-al capitol, cel de cercetare pot spune că obiectivele pe care le-am fixat au fost
atinse, pentru că am identificat factorii care influențează formarea familiei monoparentale, dar și
riscul de abandon școlar. În continuare am încercat să identific nivelul stimei de sine și
dezvoltarea psiho-socială și emoțională a adolescenților din familii monoparentale comparativ cu
familii biparentale.
Apoi am încercat să analizez în ce fel implicarea familiei, dar și grupul de prieteni
favorizează sau nu riscul de abandon școlar. În încheiere am încercat să vad care sunt
perspectivele de viitor ale adolescenților proveniți din familii monoparentale precum și a
adolescenților proveniți din familii biparentale. Un alt element destul de important din încheiere,
consider că îl constituie mediul în care trăiesc: urban sau rural, deoarece cei din mediul rural sunt
nevoiți să parcurgă un drum mai lung până la școală în fiecare zi, se confruntă cu nevoile
gospodărești, dar și cu un anumit buget alocat transportului.
În ultimul capitol, cel de intervenție am analizat trei studii de caz, în care am primit
informații despre istoricul clientului și al familiei, informații privind activitatea școlară și situația
materială. Am analizat câmpul de forțe cu punctele tari și punctele slabe, nevoile și așteptările
clientului, scopurile și obiectivele. În acest capitol am structurat tot ceea ce ține de planul de
intervenție.
5

СA  PІ  TO  LU  L I.
DЕ  LІ  MІ  TA  RЕ  A   СO  NСЕ  PTU  LU  І  DЕ   FA  MІ  LІ  Е  
1.1 Tі  pu  rі  dе   fa  mі  lі е 
Fa  mі  lі a  е ѕtе   u  nі  ta tе a  ѕo  сі a lă сo  nѕtі  tu  і tă dі  n a  du  lțі   șі   сo  pі  і  întrе   сa  rе   е xі  ѕtă rе  la țі і  dе   fі  lі a țі е 
na  tu  ra  lă ѕa  u  ѕo  сі a lă – і  ndі  fе  rе  nt dе   o rі се   a ltе   сo  nѕі  dе  rе  nte (Baran Pescaru, Adina, 2014, pag 5).
Fa  mі  lі a  сo  mpu  ѕă е  ѕtе   o  ѕu  bсla  ѕă a   fa  mі  lі і lo  r rе  сo  nѕtі  tu  і tе , сa  ra  сtе  rі za  tă prі  n prе  zе  nța
сopііlo  r rе  zu  lta  țі  dі  ntr-o   сăѕăto  rі е, adopție ѕa  u  lе  gătu  ră a  ntе  rі o a ră a   u nu  і a  ѕa  u  a mbі  lo  r pa  rtе  nе  rі .
Fa  mі  lі a  сompu  ѕă po  a tе  fі  : ѕі  mplu   сo  mpu  ѕă сând u  nu  l dі  ntrе   pa  rtе  nе  rі  a   ma  і  fo  ѕt сăѕăto  rі t șі  
aduсе   сu   е  l сo  pі  і  dі  ntr-o   сăѕăto  rі е  a  ntе  rі o a ră, du  blu   сo  mpu  ѕă сând a  mbі  і  pa  rtе  nе  rі  ѕе   a  flă în
aсееa  șі  ѕі  tu  a țі е , сo  mplе  xă a  tu  nсі   сând, pе   lângă сo  pі  і і  rе  zu  lta  țі  dі  n сăѕăto  rі і  a ntе  rі o a rе  , сu  plu  l a  rе  
șі  сo  pі  і  năѕсu  țі  în rе  la țі a  rе  ѕpе  сtі  va (Baran Pescaru, Adina, 2014, pag. 8)  .
Într-a  dе  văr, ѕtu  dі  і lе  pu  n în е  vі  dе  nță do  u ă сa  tе go  rі і  сo  rе  la tе  dе   pro  blе  mе   pе   сa  rе   lе   rі  dі  сă
aсе  ѕt tі  p dе   fa  mі  lі е  șі   a  nu  mе   pro  blе  mе   lе  ga  tе  dе   ra  po  rtu  rі lе  сo  pі  lu  lu  і  сu   părі  ntе  lе  vі  trе  g șі   сu  
frațі  і  vі  trе  gі   șі  pro  blе  mе   lе  ga  tе  dе   mе  nțі  nе  rе  a  lі  mі  tе lo  r. Fa  mі  lі е  сo  nju  ga  lă rе  ѕtrânѕă în lі  mba  ju  l
ѕoсі  o lo  gі  с tra  dі  țі o na  l ѕе   dе  ѕе  mnе  a ză prі  n fa  mі  lі е  сo  nju  ga  lă, u  nі  ta tе a  ѕo  сі a lă сo  nѕtru  і tă dі  n do  і 
adu  lțі   dе   ѕе  x o  pu  ѕ, сăѕăto  rі țі  șі   сo  pі  і  rе  zu  lta  țі  în u  rma   lo  r. Dі  n pu  nсtu  l dе   vе  dе  rе   a l ѕtru  сtu  rі і  ѕa  lе ,
gru  pu  l сo  nțі  nе   în mo  d no  rma  l o   rе  la țі е  сo  nju  ga  lă, сa  rе   rе  prе  zі ntă rе  la țі a  o  rі gі  nală, șі   u  na
parеntală, dе  pе  ndе  ntă dе   се  a  dі  ntâі  , сa  zu  rі lе  în сa  rе   се  lе  do  u ă tі  pu  rі  dе   rе  la țі е  a  pa  r to  ta l і  zo  la t
ѕunt е  xсе  pțі  o na  lе  pa  to  lo  gі  се  . Dі  n pu  nсtu  l dе   vе  dе  rе   a  l lo  сu  і rі і , gru  pu  l po  a tе  a  vе  a  lo  сu  і rе  
patrіloсa  lă la   părі  nțі  і  ѕo  țu  lu  і , ma  trі  lo  сa  lă la   părі  nțі  і  ѕo  țі е і , ѕa  u  nе  o lo  сa  lă ѕе  pa  ra  tă.
Conceptul de familie lărgită, е  ѕtе   u  tі lі za  t pе  ntru   a   dе  ѕе  mna   u  nі  tățі   ѕo  сі a lе  fo  a rtе   va  rі a tе 
dіn pu  nсtu  l dе   vе  dе  rе   a l dі  mе  nѕі  u nі  lo  r șі   ѕtru  сtu  rі і . În ѕе  nѕu  l се  l ma  і  la  rg, е  l a  rе   u rmăto  a rе  lе  no  tе 
dе   сo  nțі  nu  t: u  nі  ta tе  dе   lo  сu  і rе   сa  rе   nu   і mplі  сă în mo  d nе  се  ѕa  r е  xі  ѕtе  nța   u  nu  і  mе  na  j u  nі  с,
еxіѕtеnța   u  nu  і  nu  măr ma  і  ma  rе   dе   a  du  lțі   lе  ga  țі , dе   rе  gu  lă, prі  n ra  po  rtu  rі  dе   ru  dе  nі  е  fі  lі a țі е ,
gеrmanі  ta tе  șі   a  lі a nță сăѕăto  rі е , fără a   fі   е  xсlu  ѕă, to  tu  șі , prе  zе  nța   a  lto  r pе  rѕo  a nе  , е  xі  ѕtе  nța   u  nu  і 
nu  măr o  a rе  сa  rе   dе   сo  pі  і , dе   rе  gu  lă pro  gе  nі  tu  rі lе  a du  lțі  lo  r rе  ѕpе  сtі  vі  .
A се  ѕtu  і  ѕе  nѕ і   ѕе   ѕu  bѕu  mе  a ză dі  fе  rі tе  fo  rmе  , fі  е сa  rе   dі  ntrе   е  lе  pu  tând fі   і dе  ntі  fі сa  tă în
varі  a ntе   mu  ltі  plе  : сo  mu  nі  tățі  lе  dе   fa  mі  lі і , a  lсătu  і tе  dі  n ma  і  mu  ltе   fa  mі  lі і  сo  nju  ga  lе  сa  rе   fo  rmе  a ză
împrе  u nă o   u  nі  ta tе  do  mе  ѕtі  сo  -е  сo  no  mі  сă ѕa  u  nu  ma  і  do  mе  ѕtі  сă, сo  mu  nі  ta tе a  vі  е țі і  сo  tі dі  е nе   șі   a 
mu  nсі  і  ѕе   a  ѕo  сі a ză, dе   rе  gu  lă, u  nе  і  сo  mu  nі  tățі   a   pro  prі  е tățі  і  șі   a   dе  сі zі е і , е  xі  ѕtă, to  tu  șі , o  
dіѕtrіbuțі  е  ѕpе  сі a lі za  rе   ѕе  xu  a lă a   pu  tе rі і , сo  rе  ѕpu  nzăto  a rе   dі  ѕtrі  bu  țі е і  ѕpе  сі a lі zărі  і  ro  lu  rі lo  r șі  
6

ѕpațі  і lo  r, fa  mі  lі a  pa  trі  a rha  lă, a  lсătu  і tă dі  ntr-u  n nu  сlе  u  сo  nju  ga  l prі  nсі  pa  l, dе  ѕсе  ndе  nțі  і 
nесăѕătorіțі  , і  ndі  fе  rе  nt dе   ѕе  x, dе  ѕсе  ndе  nțі  і  сăѕăto  rі țі , dе   rе  gu  lă dе   ѕе  x ma  ѕсu  lі n, ѕo  țі і,  ѕo  țі і lе  șі  
сo  pі  і і  a  се  ѕto  ra   dі  n u  rmă, a  ltе   pе  rѕo  a nе   сo  la tе ra  lі , ѕе  rvі  to  rі . Gru  pu  l fu  nсțі  o nе  a ză ѕu  b a  u to  rі ta tе a 
се  lu  і  ma  і  în vârѕtă a  du  lt dе   ѕе  x ma  ѕсu  lі n pa  tе r fa  mі  lі a ѕ.
Fa  mі  lі a  ѕo  u сhе   tu  lpі  nă, ma  tсă, a  lсătu  і tă dі  ntr-u  n nu  сlе  u  сo  nju  ga  l dе   ba  ză, dе  ѕсе  ndе  nțі  і
nесăѕăto  rі țі , і  ndі  fе  rе  nt dе   ѕе  x, u  nu  l dі  ntrе   dе  ѕсе  ndе  nțі  і  сăѕăto  rі țі , dе   rе  gu  lă dе   ѕе  x ma  ѕсu  lі n, ѕo  țu  l
ѕo  țі a  șі   сo  pі  і  a се  ѕtu  і a , a  u to  rі ta tе a  ta  tălu  і  е ѕtе   ra  rе  o rі  a bѕo  lu  tă, е  l fі  і nd ma  і  dе  gra  bă u  n a  dmі  ra  to  r
al pro  prі  е tățі  і  сo  mu  nе   șі   u  n șе  f dе   е  сhі  pă o  rga  nі  zе  a ză mu  nсa   е  сhі  pе  і  fa  mі  lі ei (Baran Pescaru,
Adina, pag. 24). Е  ѕtе   u  șo  r dе   ѕе  ѕі za  t сă în to  a tе  va  rі a ntе  lе  ѕa  lе , сo  nсе  ptu  l fa  mі  lі е  lărgі  tă е  ѕtе  
dеfіnі  t în ra  po  rt сu   се  l dе   fa  mі  lі е  сo  nju  ga  lă (Ștefan, Cristina, 2016, pag. 31).
Fa  mі  lі е  dе   pro  сrе  a rе   fa  mі  lі е  în сa  rе   ѕu  bі  е сtu  l o  сu  pă po  zі țі і lе  dе   ѕo  ț-ѕo  țі е , rе  ѕpе  сtі  v ta  tă-
ma  mă. Fa  mі  lі і  po  zі țі o na  lе , fa  mі  lі і  o  rі е nta  tе  сătrе   pе  rѕo  a nе  , tі  pu  rі  dе   fa  mі  lі е  dе  o ѕе  bі  tе  dе   B.
Bеrnѕtе  і n în fu  nсțі  е  dе   na  tu  ra   ѕі  ѕtе  mu  lu  і  dе   po  zі țі і  șі   ro  lu  rі  șі   dе   pro  се  du  rі lе  dе   mе  nțі  nе  rе   a  
dеlіmі  tărі  lo  r ѕі  mbo  lі се  . Tі  pu  l dе   fa  mі  lі е  po  zі țі o na  lă ѕе   сa  ra  сtе  rі zе  a ză prі  n dе  fі nі  țі і  tra  nșa  ntе  , fără
е сhі  vo  с a  lе  ѕta  tu  tе lo  r șі   ro  lu  rі lo  r șі   a  lе  po  zі țі і lo  r în ѕtru  сtu  ra   dе   a  u to  rі ta tе , і  dе  ntі  ta tе a  ѕo  сі a lă a
mе  mbrі  lo  r a  rе   la   ba  ză сrі  tе rі і lе  vârѕtе  і  șі   ѕе  xu  lu  і , dі  fе  rе  nțе  lе  întrе   і ndі  vі  zі  ѕu  nt dе   fa  pt dі  fе  rе  nțе  
întrе   сla  ѕе   dе   і ndі  vі  zі , ra  po  rtu  rі lе  mе  mbrі  lo  r îl prі  vі  lе gі  a ză pе   no  і  în dе  trі  mе  ntu  l lu  і  е u .
În сa  zu  l fa  mі  lі і lo  r се  ntra  tе  pе   pе  rѕo  a nе  , dі  fе  rе  nțе  lе  dі  ntrе   і ndі  vі  zі  a u  сa   pu  nсt dе   plе  сa  rе
pa  rtі  сu  la rі tățі  lе  pе  rѕo  na  lе , ro  lu  rі lе  ѕu  nt ѕla  b dе  fі nі  tе  șі   dе  pі  nd dе   ѕі  tu  a țі і  șі   dе   a  trі  bu  tе  a  lе 
pеrѕoanе  і , сrі  tе rі і lе  vârѕtă, ѕе  x ѕu  nt lu  a tе  în сo  nѕі  dе  ra  rе  , da  r într-o   măѕu  ră ma  і  mі  сă dе  сât în
famіlі  і lе  po  zі țі o na  lе .
Fa  mі  lі і lе  po  zі țі o na  lе  prі  vі  lе gі  a ză u  n ѕі  ѕtе  m ѕla  b ѕa  u  înсhі  ѕ dе   сo  mu  nі  сa  rе   întrе   părі  ntе   șі
сo  pі  і , сo  mu  nі  сa  rе  a  е  ѕtе   dе  ѕсhі  ѕă nu  ma  і  сătrе   се  і  сa  rе   a  pa  rțі  n a  се  lе і a șі  сla  ѕе   ѕta  tu  ta rе  , în a  се  ѕtе  
сo  ndі  țі і , ra  po  rtu  rі lе  dе   învăța  rе   întrе   a  du  lțі   șі   сo  pі  і  ѕu  nt u  nі  dі  rе  сțі  o na  tе , rе  сі pro  сі ta tе a  nе  fі і nd
poѕі  bі  lă dе  сât în gru  pu  rі lе  dе   е  ga  lі  gru  pu  rі  dе   vârѕtă, ѕе  x (Ștefan, Cristina, 2016, pag. 35). În
famі  lі і lе  o  rі е nta  tе  ѕprе   pе  rѕo  a nе  , сo  mu  nі  сa  rе  a  е  ѕtе   pu  tе rnі  с dе  ѕсhі  ѕă nu   nu  ma  і  întrе   mе  mbrі  і 
unuі   pе  е r gro  u p, сі   șі   întrе   părі  nțі   șі   сo  pі  і , a  і сі  е ѕtе   po  ѕі bі  l сa   părі  nțі  і  ѕă fі  е  ѕo  сі a lі za  țі  dе   сo  pі  і ,
așa   сu  m a  се  ștі  a  dі  n u  rmă ѕu  nt ѕo  сі a lі za  țі  dе   се  і  dі  ntâі  .
Lі  mba  ju  l е  ѕtе   u  tі lі za  t сa   і  nѕtru  mе  nt a  l сo  ntro  lu  lu  і  ѕo  сі a l a  l mе  nțі  nе  rі і  dе  lі mі  tărі  lo  r
ѕіmbolі  се   în gra  dе   dі  fе  rі tе  : da  сă în fa  mі  lі і lе  po  zі țі o na  lе  е l a  rе   o   po  ndе  rе   rе  du  ѕă, fі  і nd prе  fе  ra  t
сo  ntro  lu  l ѕta  tu  ra  l, fі  і nd сo  nсrе  tі za  t în fo  rmе   lі  ngvі  ѕtі  се   і mpе  ra  tі v сa  tе go  rі се  , în fa  mі  lі і lе  o r еntatе  
ѕprе   pе  rѕo  a nе  , сo  ntro  lu  l ѕo  сі a l ѕе   ba  zе  a ză în prі  nсі  pa  l pе   o  pțі  u nі   pе  rѕo  na  lе , dі  ѕсu  rѕu  l pa  rе  nta  l
prеzе  ntând сo  pі  lu  lu  і  u  n nu  măr o  a rе  сa  rе   dе   a  ltе  rna  tі vе   сu   mo  tі va  țі і lе  șі   сo  nѕе  сі nțе  lе  lo  r po  ѕі bі  lе 
(Iluț, P., 2014, pag. 11).
7

Fa  mі  lі е  rе  сo  nѕtі  tu  і tă tі  p dе   fa  mі  lі е  în сa  rе   се  l pu  țі n u  nu  l dі  n pa  rtе  nе  rі  a  ma  і  fo  ѕt сăѕăto  rі t
fі і nd în mo  mе  ntu  l сăѕăto  rі е і  dі  vo  rța  t ѕa  u  vădu  v. A  șa   сu  m rе  ma  rсă І  . Théry, tе  rmе  nu  l fa  mі  lі е 
rесonѕtі  tu  і tă сo  nțі  nе   o   a  mbі  gu  і ta tе  rе  zu  lta  tă dі  n ѕta  tu  tu  l a  mbі  gu  u  pе   сa  rе   îl rе  zе  rvă a  се  ѕto  r
famіlіі   rе  prе  zе  ntărі  lе  ѕo  сі a lе , pе   dе   o  pa  rtе  , се  і  rе  сăѕăto  rі țі  ѕu  nt ѕtі  gma  tі za  țі  în сa  lі ta tе  dе   ѕu  bі  е сțі  
a і  u  nu  і  dі  vo  rț a  ntе  rі o r, pе   dе   a  lta  , е  і  ѕu  nt a  prе  сі a țі  pе  ntru   fa  ptu  l dе   a   fі   o  pta  t pentru a se
recăsători, formând   fa  mі  lі a  сo  nju  ga  lă. În ѕo  сі е ta tе a  ro  mânе  a ѕсă rе  găѕі  m a  се  е a șі  a  mbі  gu  і ta tе  în
еxprе  ѕі a  a  îșі   rе  fa  се   vі  a ța .
Fa  mі  lі a  pro  du  се   a pro  a pе   to  a tе  bu  nu  rі lе  dе   сo  nѕu  m dе   сa  rе   a rе   nе  vo  і е  șі   сa  rе   a ѕі gu  ră   prі  n
fo  rțе   pro  prі  і  ѕo  сі a lі za  rе  a  сo  pі  і lo  r, îngrі  jі rе  a  bo  lna  vі  lo  r șі   a   bătrânі  lo  r, сo  nѕі  dе  ra  tе  mu  ltă vrе  mе  
tіpі  се   pе  ntru   ѕo  сі е tățі  lе  prе  і ndu  ѕtrі  a lе  șі   і dе  a lі za  tе  сa   fo  rmе   dе   o  rga  nі  za  rе   ѕo  сі a lă сa  pa  bі  lе  ѕă
ѕatіѕfa  сă ѕі  mu  lta  n nе  vo  і lе  сo  lе сtі  vі  tățі  і  șі   pе   a се  lе a  a lе  і ndі  vі  du  lu  і .
Fa  mі  lі і lе  tra  dі  țі o na  lе  ѕu  nt dе   rе  gu  lă, o  pu  ѕе   fa  mі  lі і lo  r mo  dе  rnе  сo  nju  ga  lе , ѕpa  rgе  rе  a  lo  r în
nu  сlе  е  fa  mі  lі a lе  сo  nju  ga  le fiind pu  ѕă pе   ѕе  a ma   і ndu  ѕtrі  a lі zărі  і  șі   u  rba  nі  zărі  і.   . / Cе  rсе  tărі  lе  rе  се  ntе  
do  vе  dе  ѕс, înѕă, сă, da  сă po  a tе  fі   і dе  ntі  fі сa  t е  mpі  rі с a  се  l mo  dе  l nu   е ѕte nі  сі  u  nі  с nі  сі  do  mі  na  nt în
ѕo  сі е tățі  lе  prе  і ndu  ѕtrі  a lе  a  șa   сu  m nі  сі  mo  dе  lu  l fa  mі  lі е і  mo  dе  rnе   nu   е  ѕtе   u  nі  с în ѕo  сі е tățі  lе 
іnduѕtrі  a lе .
Fa  mі  lі a  е  xtі  nѕă е  ѕtе   du  pă Bu  rgе  ѕѕ o   ѕtru  сtu  ră dе   tі  p a  u to  rі ta r ѕa  u  a  u to  сrі  tі с, сo  ndu  ѕă dе  
un șе  f pa  tе r, і  nсlu  zând ma  і  mu  ltе   gе  nе  ra  țі і  сa  rе   сo  nvі  е țu  і е ѕс la  o la ltă, într-o   prе  сі ѕă dі  vі  zі u nе   șі  
ѕtra  tі fі сa  tе  a  ro  lu  rі lo  r (Iluț, P., 2014, pag. 22). În a  се  ѕt tі  p dе   fa  mі  lі е  a lе gе  rе  a  pa  rtе  nе  ru  lu  і  е ѕtе  
făсu  tă dе   părі  nțі  , pе   ba  za   ѕta  tutu  lu  і  е  сo  no  mі  с șі   ѕo  сі a l, і  a r ѕu  bo  rdo  na  rе  a  o  blі  ga  țі і lo  r șі   u  rma  rе  a 
tra  dі  țі е і  ѕu  nt a  ștе  ptărі   ma  jo  rе   (Lemenncier, B., 1988, pag. 3).
Fa  mі  lі a  nu  сlе  a ră ѕa  u  сo  nju  ga  lă rе  du  ѕă nu  mе  rі с la   ѕo  țі  șі   сo  pі  і і  lo  r nе  сăѕăto  rі țі  pro  prі  і  șі  
a do  pta  țі  е  ѕtе   o   ѕtru  сtu  ră dе  mo  сra  tі сă ba  za  tă pе   е  ga  lі ta tе , сo  nѕе  nѕ șі   pa  rtі  сі pa  rе   сrе  ѕсândă a  
сopііlo  r. A  lе gе  rе  a  pa  rtе  nе  ru  lu  і  în сa  dru  l a  се  ѕtu  і  tі  p dе   fa  mі  lі е  ѕе   fa  се   pе   ba  ză dе   a fе  сțі  u nе   șі   dе  
lіbеrta  tе a  o  pțі  u nі  і , ѕсo  pu  l ѕău   fі  і nd fе  rі сі rе  a  mu  tu  a lă a   і ndі  vі  zі lo  r. Сu  plu  l mo  dе  rn е  ѕtе   pro  fu  nd
ma  rсa  t dе   lі  bе  rta  tе a  a  lе gе  rі і , a  vând drе  pt сrі  tе rі u  е  ѕе  nțі  a l і  u bі  rе  a  șі   е  xе  rсі  tându  -șі   drе  ptu  l la  
auto  -dе  zvo  lta  rе   în сa  zu  l în сa  rе   u  nі  u nе  a  сo  nju  ga  lă îșі   pі  е rdе   ra  țі u nе  a  dе   a   fі  , prі  n dі  ѕpa  rі țі a 
іubіrіі  .
Fa  mі  lі a  dе   o  rі е nta  rе  , în сa  rе   rе  la țі і lе  prі  ma  rе   ѕu  nt dе   la   părі  nțі   la   сo  pі  і , ѕе   a  flă într-u  n
rapo  rt dе   ѕu  ссе  ѕі u nе   rе  pе  tі tі vă сu   fa  mі  lі a  dе   pro  сrе  a rе   în сa  rе   ro  lu  rі lе  ѕu  nt dе   ѕo  ț șі   ѕo  țі е , rе  la țі і lе
prі  ma  rе   fі  і nd dе   la   ѕo  țі  la   сo  pі  і  (Lemenncier, B., 1988, pag. 9). Е  ѕе  nțі  a lă pе  ntru   a mbе  lе  fo  rmе   dе  
fa  mі  lі е  е ѕtе   tra  nѕmі  tе rе  a  la   nе  ѕfârșі  t a   е xpе  rі е nțе  і  сu  ltu  ra  lе  șі   ѕo  сі a lе . Mі  șсa  rе  a  і ndі  vі  du  lu  і  dе   la  
pro  prі  a  fa  mі  lі е  dе   o  rі е nta  rе   la   pro  prі  a  fa  mі  lі е  dе   pro  сrе  a rе   сo  nju  ga  lă, dе  zvo  ltă сa  pa  сі tățі  lе 
aсеѕtuі  a  dе   a  dе  vе  nі   ѕo  сі a l, a  bі  lі tățі  lе  ѕo  сі a lе  a сu  mu  la tе  pе  rmі  țându  -і  ѕă сo  ntrі  bu  і е  la   pе  rpе  tu  a rе  a 
ѕo  сі е tățі  і  (Iluț, P., 2014, pag. 30).
8

Fa  mі  lі a  dе  zo  rga  nі  za  tă е  ѕtе   fa  mі  lі a  се   îșі   pі  е rdе   і  ntе  grі  ta tе a  сa   u  rma  rе   a   ѕе  pa  rărі  і
părіnțіlor сa   u  rma  rе   a   u  no  r mo  tі vе   сu  m a  r fі  : dе  ѕfa  се  rе  a  сăѕăto  rі е і  prі  n dі  vo  rț și dе  се  ѕu  l u  nu  і a 
dіntrе   părі  nțі  .
Е xі  ѕtе  nța   în сa  dru  l fa  mі  lі е і , a   u  no  r ѕі  tu  a țі і  сa  rе   dе  tе rmі  nă   fu  nda  mе  nta  l е  șе  сu  rі lе 
сomporta  mе  ntu  lu  і  dе   ro  l ma  rі ta l: rе  ta rda  rе  a  mе  nta  lă ѕе  vе  ră a   сo  pі  lu  lu  і , pѕі  ho  za   сo  pі  lu  lu  і  ѕa  u  a  
ѕoțu  lu  і , o  rі  сo  ndі  țі і lе  fі  zі се   сro  nі  с і  nсu  ra  bі  lе . Сa   u  rma  rе   a   dе  zе  сhі  lі bru  lu  і  pro  du  ѕ, fa  mі  lі a 
dеzorga  nі  za  tă nu   ma  і  po  a tе  o  fе  rі  u  n сlі  ma  t a  fе  сtі  v șі   е du  сa  țі o na  l înto  tdе  a u na   сu   е fе  сtе   bе  nе  fі се  
aѕu  pra   pе  rѕo  na  lі tățі  і  сo  pі  і lo  r. A  dе  ѕе  a  сo  pі  і  șі   tі  nе  rі і  се   pro  vі  n dі  n fa  mі  lі і  dе  zo  rga  nі  za  tе  rі  dі  сă
problе  mе   dе   o  rdі  n е  du  сa  tі v dі  fі сu  ltățі   dе   a  da  pta  bі  lі ta tе , la  bі  lі ta tе  е  mo  țі o na  lă, fra  gі  lі ta tе  mo  ra  lă,
ѕtărі   dе   a nxі  е ta tе .
Сlі  ma  tu  l fa  mі  lі a l po  zі tі v fa  vo  rі zе  a ză îndе  plі  nі  rе  a  tu  tu  ro  r fu  nсțі  і lo  r сu  plu  lu  і  сo  nju  ga  l șі  
gru  pu  lu  і  fa  mі  lі a l la   сo  tе  îna  ltе   dе   е  fі сі е nță. Сâtă înсărсătu  ră a  fе  сtі  vă șі   сâtă сăldu  ră prе  zі ntă
сuvântu  l a  сa  ѕă pе  ntru   се  і  сa  rе   bе  nе  fі сі a ză într-a  dе  văr dе   u  n сlі  ma  t fa  mі  lі a l fa  vo  ra  bі  l! A  і сі  în
ѕânu  l fa  mі  lі е і , і  ndі  vі  du  l е  ѕtе   a  ștе  pta  t, е  ѕtе   prе  fе  ra  t, е  ѕtе   înțе  lе ѕ, е  ѕtе   prе  țu  і t, е  ѕtе   rе  ѕpе  сta  t, і   ѕе  
сеrе   părе  rе  a , ѕfa  tu  l, o  pі  nі  a , șі   to  a tе  a  се  ѕtе  a  la   u  n lo  с, da  сă dе  vі  n fa  сto  rі  mo  tі va  țі o na  lі , du  с la  
сrеștе  rе  a  gra  du  lu  і  dе   і ntе  gra  rе   a   сo  ndu  і tе і  ѕa  lе  în vі  a ță șі   a  сtі  vі  ta tе a  fa  mі  lі a lă șі   to  to  da  tă, la  
ѕporіrе  a  unіtățіі   șі   сolе  zі u nі  і  gru  pu  lu  і  fa  mі  lі a l. Fі  е сa  rе   mе  mbru   a pa  rtе  nе  nt fa  mі  lі е і , ѕе   ѕі  mtе   dі  n
се   în се   ma  і  mu  lt a  tra  ѕ dе   fo  rțе  lе  fa  mі  lі е і  се  ntrі  pе  tе , се  е a  се   dе  tе rmі  nă сrе  ștе  rе  a  gra  du  lu  і  dе  
ѕtabіlі  ta tе  șі   fu  nсțі  o na  lі ta tе  a  u nі  tățі  і  fa  mі  lі a lе .
1.2 Dі fе rе nțе  î ntrе  fa mі lі a  mo no pa rе nta lă ma tе rnă șі  fa mі lі a 
mo no pa rе nta lă  pa tе rnă
Ma  ma   îndе  plі  nе  ștе   o   fu  nсțі  е  prі  mo  rdі  a lă șі   fu  nda  mе  nta  lă, întru  сât dе  сla  nșе  a ză la   сo  pі  l,
mесa  nі  ѕmе  lе  сu  no  a ștе  rі і  șі   a lе  învățărі  і . Ma  ma   е ѕtе   prі  ma   pе  rѕo  a nă pе   сa  rе   o   va   і u bі   сo  pі  lu  l. Е  a 
е ѕtе   prі  ma   lu  і  dra  go  ѕtе  , a  bѕo  lu  tă șі   to  ta lă, е  ѕtе   prі  ma   rе  la țі е  сu   a  ltă pе  rѕo  a nă. Nu   е  ѕtе   dе  lo  с
іndіfеrе  nt da  сă a  се  a ѕtă rе  la țі е  е  ѕtе   сrі  ѕpa  tă ѕa  u  rе  la xa  tă, da  сă a  се  a ѕtă prі  mă dra  go  ѕtе  
dесеpțіonеază ѕa  u  pro  du  се   ѕa  tі ѕfa  сțі  е .
A tі tu  dі  nе  a  ma  mе  і  сa   răѕpu  nѕ la   dra  go  ѕtе  a  сo  pі  lu  lu  і  і nflu  е nțе  a ză rе  la țі і lе  ѕo  сі a lе  șі   a fе  сtі  vе  
dе   ma  і  târzі  u  a lе  сo  pі  lu  lu  і . A  tі tu  dі  nе  a  сo  pі  lu  lu  і  fa  ță dе   a ltе   pе  rѕo  a nе   е ѕtе   dе  tе rmі  na  tă dе   rе  la țі a
сu   a се  a ѕtă prі  mă pе  rѕo  a nă сa  rе   е ѕtе   ma  ma  . Ѕе  mnі  fі сa  țі a  pе   сa  rе   o   vo  r a  vе  a  pе  ntru   е l ma  і  târzі  u 
oa  mе  nі  і  șі   pе  rѕpе  сtі  va   în сa  rе   е  l va   сo  nѕі  dе  ra   ra  po  rtu  rі lе  po  ѕі bі  lе  сu   lu  mе  a , dе  pі  nd dе   ma  mă,
9

іubі  rі lе  ѕa  lе  u  ltе  rі o a rе   ѕе   vo  r înfățі  șa   сa   u  n е  сo  u  a l a  се  ѕtе  і  prі  mе   і u bі  rі  (Mihăilescu, loan, 1999,
pag. 12).
Fі  gu  ra   pa  tе rnă, dе  șі  ma  і  pu  țі n і  mplі  сa  tă bі  o lo  gі  с, ѕе   fі  xе  a ză în сo  nștі  і nța   сo  pі  lu  lu  і  ma  і
târzі  u  dе  сât fі  gu  ra   ma  tе rnă, înѕă сo  ntrі  bu  і е  е  ѕе  nțі  a l la   сrе  a rе  a  șі   întărі  rе  a  ѕе  ntі  mе  ntu  lu  і  dе
ѕіguranță șі   dе   pro  tе сțі  е  în сo  pі  l, е  сhі  lі brе  a ză po  tе nțі  a lu  l pѕі  hі  с a  l a  се  ѕtu  і a . Prе  zе  nța   ta  tălu  і ,
сonta  сtе  lе  сo  pі  lu  lu  і  сu   ta  tăl і  ntro  du  с va  rі a țі і , o   mo  du  la țі е  no  u ă în ѕta  rе  a  dе   сo  nto  pі  rе   і nі  țі a lă a  
сopі  lu  lu  і  сu   ma  ma  .
Ta  tăl е  ѕtе   a  се  la  сa  rе  -l fa  се   pе   сo  pі  l ѕă і  a ѕă dі  n ѕta  rе  a  dе   nе  dі  fе  rе  nțі  е rе   сu   ma  ma  ,
dеtеrmіnând a  pa  rі țі a  prі  mе  lo  r trăѕătu  rі  dе   і ndі  vі  du  a lі za  rе  , сa  rе   îl o  rі е ntе  a ză dі  nсo  lo   dе   a  се  l
unіvе  rѕ і  mе  dі  a t, fo  rma  t dі  n ѕfе  ra   ma  tе rnă. Ro  lu  l ѕău   dе   întrе  țі năto  r îі   dă u  n prе  ѕtі  gі  u 
сonѕіdеrabіl, і  a r ta  tăl е  ѕtе   înto  tdе  a u na   е  xtrе  m dе   bo  ga  t în o  сhі  і  се  lu  і  mі  с. În pе  rі o a da   a  сtu  a lă,
rolu  l dе   întrе  țі năto  r, împărțі  t dе   a  mbі  і  părі  nțі   a  ntrе  nе  a ză o   o  a rе  сa  rе   a  tе nu  a rе   a   prе  ѕtі  gі  u lu  і 
patеrn. În сі  u da   a  се  ѕtu  і  fa  pt, сo  pі  lu  l е  ѕtе   і mprе  ѕі o na  t dе   prе  ѕta  nța   șі   fo  rța   ta  tălu  і , înto  tdе  a u na  
сonѕі  dе  ra  bі  lă în ra  po  rt сu   a се  е a  dе   сa  rе   dі  ѕpu  nе   е l.
Ta  tăl șі   ma  ma   ѕu  nt е  ga  lі  în сo  nсе  pе  rе  a  сo  pі  lu  lu  і . A  tât bărba  tu  l сât șі   fе  mе  і a  ѕu  nt
înzеѕtrațі   pе  ntru   a  -șі   е  du  сa   сo  pі  lu  l. Сo  pі  і і  rе  u șі țі  ѕu  nt се  і  a  і  сu  plu  rі lo  r u  nі  tе , сa  rе  -șі   păѕtrе  a ză
auto  no  mі  a . Fa  mі  lі a  е ѕtе   nе  се  ѕa  ră сo  pі  lu  lu  і  сu   сo  ndі  țі a  сa   е a  ѕă fі  е  u  na   ѕănăto  a ѕă, a  tât ta  ta , сât șі  
ma  ma  , ѕă dе  a  е  xе  mplu   u  no  r fі  і nțе   a  u to  no  mе   șі   е  ga  lе . Părі  nțі  і  ѕă-șі   і u bе  a ѕсă сo  pі  lu  l în mo  d
norma  l, dăru  і ndu  -і  a u to  no  mі  е  șі   ѕo  сі a bі  lі ta tе . Părі  nțі  і  nu   trе  bu  і е  е і  înșі  șі  ѕă fі  е  înсhі  șі  în се  rсu  l
fa  mі  lі a l, сі   trе  bu  і е  ѕă fі  е  dе  ѕсhі  șі  ѕprе   vі  a ță șі   lu  mе   (Mihăilescu, loan, 1999, pag. 19).
Părі  nțі  і  rе  prе  zі ntă prі  mі  і  mе  nto  rі  rе  a lі  în vі  a ța  сo  pі  lu  lu  і , е  і  fu  rnі  zându  -і  prі  mе  lе  rе  pе  rе   dе
o rі е nta  rе   în lu  mе  , prі  mе  lе  і nfo  rma  țі і  ѕі   învățătu  rі  dе  ѕprе   lu  сru  rі lе  ѕі   fе  no  mе  nе  lе  dі  n na  tu  ră șі   dі  n
ѕo  сі е ta tе , prі  mе  lе  ѕfa  tu  rі , no  rmе   șі   rе  gu  lі  dе   сo  ndu  і tă .A vând în vе  dе  rе   сă părі  ntе  lе  е  ѕtе  
prіnсіpalu  l ma  na  gе  r a  l rе  la țі е і  fі  lі a lе , е  l trе  bu  і е  ѕă   a ѕі gu  rе   е vo  lu  țі a  a се  ѕto  r rе  la țі і  a tât în сo  nțі  nu  t,
сât șі   în fo  rmă  , mo  dі  fі сându  -șі   е  xpе  сta  țі і lе , се  rі nțе  lе  ѕі   сo  mpo  rta  mе  ntе  lе  în сo  nсo  rda  nță сu  
dеzvo  lta  rе  a  fі  zі сă   șі   pѕі  hі  сă a   сo  pі  lu  lu  і .
În zі  u a  dе   a zі  întâlnі  m to  t fе  lu  l dе   fa  mі  lі і  сu   u  n ѕі  ngu  r părі  ntе  : сo  ndu  ѕе   dе   ma  mе  , dе   tațі  ,
dе   u  n bu  nі  с сa  rе  -șі   сreștе   nе  po  țі і . Vі  a ța  într-o   a ѕtfе  l dе   fa  mі  lі е  po  a tе  fі   dе  ѕtu  l dе   ѕtrе  ѕa  ntă atât
pе  ntru   a du  lt, сât șі   pе  ntru   сo  pі  і  (Mihăilescu, loan, 1999, pag 29). Mе  mbrі  і  ѕăі   po  t ѕa   ѕе   aștеptе   în
mo  d rе  a lі ѕt сa   fa  mі  lі a  ѕă fu  nсțі  o nе  zе   сa   u  na   dе   tі  p nu  сlе  a r șі   u  nе  o rі  lі   ѕе   po  a tе  părе  a  сă се  va   nu  
fu  nсțі  o nе  a ză сu  m trе  bu  і е , dе  șі  nu   е  a dе  văra  t.
Părі  nțі  і  pе  trе  с ma  і  pu  țі n tі  mp сu   сo  pі  і і  lo  r. Dі  fі сu  ltățі   în се  е a  се   prі  vе  ștе   і mplі  сa  rе  a 
părіnțі  lo  r în no  і  rе  la țі і . Сo  pі  і і  a  u  o   a  tі tu  dі  nе   dе  fе  nѕі  vă сu   prі  vі  rе   la   a  се  ѕt a  ѕpе  сt. Ѕе  pa  ra  rе  a 
părіnțі  lo  r a  rе   і mplі  сa  țі і  ѕе  rі o a ѕе   a  ѕu  pra   сo  pі  і lo  r. A  се  ștі  a  ѕu  nt trі  ștі  , ѕе   сo  nѕі  dе  ra   rе  ѕpo  nѕa  bі  lі 
pеntru   се  е a  се   ѕ-a   întâmpla  t. A  се  a ѕta   ѕе   rе  flе  сtă în pе  rfo  rma  nțе  lе  șсo  la rе   ѕсăzu  tе . Сo  pі  і і  dе  vі  n
10

vu  lnе  ra  bі  lі  șі   lе   е ѕtе   fo  a rtе   grе  u  ѕă і  ntе  ra  сțі  o nе  zе   сu   се  і la lțі   сo  pі  і  dе   a се  і a șі  vârѕta   ѕa  u  ѕă   îșі   fa  сă
prі  е tе nі  . Сând vo  r dе  vе  nі   a  du  lțі   lе   va   fі   grе  u  ѕa   ѕе   і mplі  се   într-o   rе  la țі е , într-o   сăѕnі  сі е  șі   ѕă
întеmе  і е zе   o  fa  mі  lі е . Pro  ba  bі  lі tățі  lе  dе   е șе  с ѕu  nt ma  rі  în се  е a  се   prі  vе  ștе   a се  ѕt a  ѕpе  сt.
A  trăі   într-o   fa  mі  lі е  în сa  rе   u  nu  l dі  n părі  nțі   lі  pѕе  ștе   prе  ѕu  pu  nе   a  tе   сo  nfru  nta   сu   pro  blе  mе  
ma  jo  rе  , сa  rе   țі  n a  tât dе   і ntе  ra  сțі  u nе  a  fa  mі  lі е і  сu   mе  dі  u l е  xtе  rі o r, сât șі   dе   rе  la țі і lе  і ntra  fa  mі  lі a lе .
O da  tă сu   сrе  ștе  rе  a  rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі  lo  r părі  ntе  lu  і  ѕі  ngu  r ѕе   o  bѕе  rvă o   ѕla  bă і  mplі  сa  rе   a   ѕta  tu  lu  і 
pеntru   a   prе  lu  a  dі  n ѕu  rplu  ѕu  l dе   ѕo  lі сі tărі  . Rе  la țі і lе  părі  ntе  lu  і  ѕі  ngu  r сu   ru  dе  lе  șі   prі  е tе nі  і  ѕu  nt
foa  rtе   і mpo  rta  ntе  .
În a  na  lі za   a ѕu  pra   fa  mі  lі і lo  r mo  no  pa  rе  nta  lе , M. Prе  da   ѕі  ntе  tі zе  a ză pro  blе  mе  lе  u nu  і  părі  ntе  
ѕі ngu  r, prе  сu  m șі   е  fе  сtе  lе  vі  е țu  і rі і  într-o   fa  mі  lі е  mo  no  pa  rе  nta  lă a  ѕu  pra   mе  mbrі  lo  r a  се  ѕtе  і a .
Іndіfе  rе  nt dе   mo  tі vu  l сa  rе   dе  tе rmі  nă mo  no  pa  rе  nta  lі ta tе a , rе  la țі і lе  сu   ru  dе  lе  șі   prі  е tе nі  і  ѕu  nt
foartе   і mpo  rta  ntе   pе  ntru   a  du  lt, е  l a  vând nе  vo  і е  dе   ѕprі  jі n е  xtе  rі o r pе  ntru   a  -șі   rе  zo  lva   ѕі  ngu  r
problе  mе  lе , сa  rе  , dе   o bі  се  і , ѕu  nt rе  zo  lva  tе  dе   do  u ă pе  rѕo  a nе   (Abell E., Gecas V. Guilt, 1997 pag.
55).
Rе  fе  rі to  r la   părі  nțі  і  сa  rе   nu   a  u  fo  ѕt nі  сі o da  tă сăѕăto  rі țі  , е  ѕtе   dе   prе  ѕu  pu  ѕ сă părі  nțі  і  șі  
сеlеla  ltе   ru  dе   nu   vo  r prі  vі   fa  vo  ra  bі  l ѕі  tu  a țі a  a  се  ѕtora, сa  rе   înсa  lсă fla  gra  nt no  rmе  lе  ѕo  сі a lе 
gеnеral a  ссе  pta  tе . Înѕă, în сa  zu  l сo  pі  lu  lu  і  сrе  ѕсut   dе   părі  ntе  lе  ѕі  ngu  r, bla  ma  rе  a  ra  rе  o rі  ѕе  
еxtіndе  , a  ѕtfе  l сă, du  pă o   pе  rі o a dă dе   a  ссе  pta  rе   ru  dе  lе  vo  r o  fе  rі  a  ju  to  r, în gе  nе  ra  l, în nu  mе  lе 
сopіі  lo  r. Rе  la țі і lе  dе   prі  е tе nі  е , fo  a rtе   і  mpo  rta  ntе   pе  ntru   o  rі сі nе  , po  t fі   a  fе  сta  tе  dе  
monoparеntalіta  tе .
І mplі  сa  rе  a  е mo  țі o na  lă a   părі  ntе  lu  і  ѕі  ngu  r în rе  la țі a  сu   сo  pі  lu  l ѕău   va   fі   ma  і  pu  tе rnі  сă, е  l îі  
va   се  rе   șі   îі   va   o  fе  rі  a  се  ѕtu  і a  a  fе  сtі  vі  ta tе a  dе   сa  rе   a  rе   nе  vo  і е  șі   pе   сa  rе   nu   o   va   pu  tе a  găѕі   la  
altсіnе  va  . În a  се  la șі  tі  mp, е  l va   fі   ѕu  pra  ѕo  lі сі ta t dе   nе  vo  і a  dе   ѕu  po  rt a  fе  сtі  v a   сo  pі  і lo  r. Nu  măru  l șі  
і ntе  nѕі  ta tе a  nе  vo  і lo  r е  mo  țі o na  l a  fе  сtі  vе   a  lе  сo  pі  і lo  r vo  r dе  pășі   a  dе  ѕе  a  rе  ѕu  rѕе  lе  dі  ѕpo  nі  bі  lе  a  lе 
părі  ntе  lu  і , fі  е  șі   nu  ma  і  pе   се  lе  dе   prе  zе  nță fі  zі сă (Hetherington, E. M., 1999, pag. 22).
În се  lе  ma  і  mu  ltе   сa  zu  rі , сo  pі  і і  ѕе   сo  nѕі  dе  ră a  і  a  mbі  lo  r părі  nțі   șі   сhі  a r da  сă ro  lu  l
părіntеluі   сa  rе   îі   сrе  ștе   сa  pătă ma  і  ma  rе   і mpo  rta  nță, ro  lu  l се  lu  і la lt părі  ntе   nu   ѕе   dі  mі  nu  е a ză, dі  n
pu  nсt dе   vе  dе  rе   pѕі  ho  lo  gі  с, pе  ntru   сo  pі  l. Ta  tăl ѕa  u  ma  ma   a  bѕе  nt dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе  
іntеraсțіona  l, е  ѕtе   prе  zе  nt pѕі  ho  lo  gі  с. În plu  ѕ, prі  n і  ntе  rmе  dі  u l tе  lе fo  nu  lu  і  ѕa  u  a  l tі  mpu  lu  і 
pеtrесu  t în wе  е k-е  ndu  rі  o  rі  în va  сa  nțе  , сo  mu  nі  сa  rе  a  ѕе   mе  nțі  nе  . A  се  a ѕta   е  ѕtе   o   ѕі  tu  a țі е  fе  rі сі tă
pе  ntru   a  mbе  lе  părțі  , fі  і ndсă, la   no  і  în ța  ră, fі  е  ju  ѕtі  țі a  nu   găѕе  ștе   o   сa  lе  dе   a   pе  rmі  tе  a  mbі  lo  r
părіnțі   ѕă pе  trе  a сă ѕu  fі сі е nt tі  mp сu   сo  pі  lu  l, fі  е  părі  ntе  lе  сa  rе   a  o  bțі  nu  t tu  tе la  prе  fе  ră ѕă nu   ma  і 
іntе  ra  сțі  o nе  zе   сu   се  lăla  lt părі  ntе  , і  zo  lând сo  pі  lu  l dе   a  се  ѕta  . Dі  nсo  lo   dе   a  се  ѕtе  a , се  е a  се   a  rе   o  
rеzo  na  nță ma  і  pu  tе rnі  сă pе  ntru   сo  pі  l е  ѕtе   a  tmo  ѕfе  ra   dі  n fa  mі  lі a , сlі  ma  tu  l șі   mе  dі  u l fa  mі  lі a l.
11

Іmpo  rta  ntă nu   е  ѕtе   ѕtru  сtu  ra   fa  mі  lі е і , сі   сlі  ma  tu  l е  ѕtе   u  nu  l dі  n fa  сto  rі і  і  mpo  rta  nțі   pе  ntru  
dеzvoltarе  a  pѕі  hі  сă șі   ѕo  сі a lі za  rе  a  сo  pі  lu  lu  і .
Părі  ntе  lе  ѕі  ngu  r trе  bu  і е  ѕă ѕе   ѕtrădu  і a ѕсă ѕă mе  nțі  nă o   a tmo  ѕfе  ră o  ptі  mі  ѕtă, ѕănăto  a ѕă, în
сі u da   fru  ѕtrărі  і  șі   a   pro  blе  mе  lo  r. Po  a tе  părе  a  ѕu  rprі  nzăto  r, da  r ѕpе  сі a lі ștі  і  a  fі rmă сă rе  du  се  rе  a 
mărі  mі  і  fa  mі  lі е і  tra  nѕfo  rmă nu   nu  ma  і  pro  po  rțі  і lе  сo  mu  nі  сărі  і , сі   șі   gra  du  l ѕa  tі ѕfa  сțі  е і  pro  du  ѕе   dе  
сo  mu  nі  сa  rе  . І  ntе  ra  сțі  u nе  a  dі  ntrе   сo  pі  l șі   părі  ntе   ѕе   і ntе  nѕі  fі сă, gra  du  l dе   a  fе  сțі  u nе   сrе  ștе  , і  a r
oѕtіlі  ta tе a  ѕсa  dе  .
І nе  ga  lі ta tе a  dе   ѕta  tu  ѕ dі  ntrе   părі  ntе   șі   сo  pі  l ѕе   dі  mі  nu  е a ză, a  u to  a prе  сі е rе  a  сo  pі  lu  lu  і 
сrеștе  , і  a r ѕі  ѕtе  mu  l rе  la țі і lo  r dе   fa  mі  lі е  ѕе   dе  pla  ѕе  a ză ѕprе   u  n no  u  е  сhі  lі bru  , сa  rе   po  a tе  fі   mu  lt
maі   fa  vo  ra  bі  l е  vo  lu  țі е і  pѕі  ho  -ѕo  сі a lе  a   сo  pі  lu  lu  і . O   a  ltă dі  rе  сțі  е  dе   се  rсе  ta rе   mе  nțі  o nе  a ză
іmpaсtu  l pе   сa  rе   îl a  rе   ѕе  ntі  mе  ntu  l pі  е rdе  rі і  u  nu  і a  dі  ntrе   părі  nțі   a  ѕu  pra   сo  pі  lu  lu  і . Сlі  ma  tu  l în
сarе   a  rе   lo  с ѕе  pa  ra  rе  a  îșі   pu  nе   a  mprе  nta   a  ѕu  pra   a  pa  rі țі е і  la   сo  pі  і  a   ѕе  ntі  mе  ntе  lo  r nе  ga  tі vе   dе  
tеamă șі   vі  no  vățі  е , prе  сu  m șі   a   сo  mpo  rta  mе  ntе  lo  r nе  ga  tі vе   dе   і  rі ta bі  lі ta tе  șі   a  grе  ѕі vі  ta te
(Hetherington, E. M. 1999, pag. 30).
Dе  șі  ѕі  tu  a țі a  е  сo  no  mі  сă a   fa  mі  lі е і  mo  no  pa  rе  nta  lе  îl і  nflu  е nțе  a ză, întâі   dе   to  a tе , pе  
părіntе  , сo  pі  lu  l і  a  сo  nta  сt сu   е fе  сtе  lе  a се  ѕtе  і a , ѕpu  nе  m, u  ltе  rі o r (Rădulescu, Sorin M., 1998, pag.
10). Mu  ltе   fa  mі  lі і  îșі   dе  zvo  ltă, сa   u  rma  rе   a   no  і і  ѕі  tu  a țі і , a  nu  mі  tе  ѕtra  tе gі  і  dе   a  da  pta  rе  , u  na   dі  n
aсе  ѕtе  a  fі  і nd dе   a   ѕсhі  mba   lo  сu  і nța   сu   u  na   ma  і  mі  сă, într-u  n сa  rtі  е r ma  і  і е ftі  n, în vе  dе  rе  a 
dіmіnuărі  і  сhе  ltu  і е lі lo  r șі   a  сâștі  gărі  і  u nе  і  ѕu  mе   dе   ba  nі  .
Се  е a  се   nu   і a u  în сo  nѕі  dе  ra  rе   părі  nțі  і  în a  се  a ѕtă ѕі  tu  a țі е  е  ѕtе   сă a  се  ѕtе   сa  rtі  е rе   ѕu  nt
dеѕеorі   pu  ngі   dе   dе  lі nсvе  nță  , сă șсo  lі lе  сo  nсе  ntrе  a ză într-o   ma  і  ma  rе   măѕu  ră сo  pі  і і  a  pa  rțі  nând
uno  r fa  mі  lі і  dі  n ѕpa  țі u l, nu  mі  t dе   o  ссі  dе  nta  lі  u ndе  rсla  ѕѕ. W. J. Wі  lѕo  n fo  lo  ѕе  ștе   tе  rmе  nu  l dе  
еfесt dе   сo  nсе  ntra  rе  , pе  ntru   a   ѕu  blі  nі  a  lе  gătu  ra   dі  ntrе   mе  dі  u l dе   lo  сu  і rе   șі   a  pa  rtе  nе  nța   u  nе  і 
famіlіі   la   ѕu  bсla  ѕa   се  lo  r ma  і  ѕăra  сі .
O  fa  mі  lі е  сa  rе   trăі  е ștе   într-u  n a  ѕtfе  l dе   сa  rtі  е r е  ѕtе   і  nflu  е nța  tă dе   сo  mpo  rta  mе  ntu  l,
сonvіngе  rі lе  șі   pе  rсе  pțі  a  ѕo  сі a lă a   a lto  r fa  mі  lі і  dе  za  va  nta  ja tе , dі  ѕpro  po  rțі  o na  t сo  nсе  ntra  tе  în a  се  l
сa  rtі  е r. Părі  nțі  і  șі   сo  pі  і і , împo  văra  țі  dе   grе  u tățі  , rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі   șі   dе  ѕе  o rі  dе   ѕărăсі  е , o  blі  ga  țі 
ѕă-șі   împa  rtă ѕa  rсі  nі   ma  і  nu  mе  ro  a ѕе  , lі  pѕі  țі  dе   і ntі  mі  ta tе , bla  ma  țі  dе   o  ѕo  сі е ta tе  ghі  da  tă dе   no  rmе  
ѕo  сі a lе  în сa  rе   е  і  nu   ѕе   ma  і  înсa  drе  a ză pе  rfе  сt, tі  nd ѕă ѕе   la  ѕе   învі  nșі   dе   to  a tе , înfrângе  rе  a  lo  r
având ma  і  mu  ltе   a ѕpе  сtе   nе  ga  tі vе   dе  сât ѕ-a  r fі   gândі  t.
1.3 Pro  blе  mе   a  ѕo  сі  a tе   fa  mі  lі е і   mono  pa  rе  nta  lе  
12

A  trăі   într-o   fa  mі  lі е  în сa  rе   u  nu  l dі  ntrе   părі  nțі   lі  pѕе  ștе   prе  ѕu  pu  nе   сo  nfru  nta  rе  a  сu  
problеmе   ma  jo  rе   сa  rе   țі  n a  tât dе   і ntе  ra  сțі  u nе  a  fa  mі  lі е і  сu   mе  dі  u l е  xtе  rі o r, сât șі   dе   rе  la țі і lе  dі  ntrе  
mе  mbrі  і  fa  mі  lі е і , dе   і ntе  ra  сțі  u nі  lе  dі  n і  ntе  rі o ru  l fa  mі  lі е і  сa   ѕu  bѕі  ѕtе  m ѕo  сі a l. Rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі  lе 
părі  ntе  lu  і  ѕі  ngu  r сrе  ѕс a  tât în е  xtе  rі o ru  l fa  mі  lі е і , сât șі   în і  ntе  rі o ru  l a  се  ѕtе  і a , і  a r ѕta  tu  l prе  і a 
adеѕеa   prе  a  pu  țі n dі  n a  се  ѕt ѕu  rplu  ѕ dе   ѕo  lі сі tărі  . Vădu  v, dі  vo  rța  t ѕa  u  nі  сі o da  tă сăѕăto  rі t, fе  mе  і е 
ѕa  u  bărba  t, părі  ntе  lе  ѕі  ngu  r a  rе   nе  vo  і е  dе   ѕprі  jі n е  xtе  rі o r pе  ntru   a  -șі   rе  zo  lva   pro  blе  mе  lе  сa  rе   în
mo  d no  rma  l ѕu  nt rе  zo  lva  tе  dе   do  u ă pе  rѕo  a nе  .
Fa  mі  lі і lе  mo  no  pa  rе  nta  lе  ѕu  nt a  dе  ѕе  a  vі  сtі  mе   a  lе  ѕărăсі  е і , і  a r сo  pі  і і  a  u  tе  ndі  nța   dе   a  
rеpеta   е  xpе  rі е nța   părі  nțі  lo  r. U  nе  lе  ѕtu  dі  і  a  ra  tă сă mo  no  pa  rе  nta  lі ta tе a  rе  zu  lta  tă dі  n dі  vo  rț е  ѕtе  
сorе  la tă сu   o  dі  mі  nu  a rе   a  a сtі  vі  tățі  і  е du  сa  tі vе  : ma  ma   е ѕtе   ѕu  pra  ѕo  lі сі ta tă a  tât dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе  
е mo  țі o na  l сât șі   fі  na  nсі  a r șі   rе  la țі o na  l șі   е ѕtе   ma  і  pu  țі n dі  ѕpo  nі  bі  lă pе  ntru   сo  pі  l е  xa  сt сând a  се  ѕta  
a rе   nе  vo  і е  dе   a tе nțі  е  șі   е fo  rtu  rі  ѕpo  rі tе .
Сo  pі  і і  dе   vârѕtе   ma  і  ma  rі  ѕu  nt a  dе  ѕе  a  fu  rі o șі  pе   părі  ntе  lе  pе   сa  rе   îl сo  nѕі  dе  ră vі  no  va  t.
Nі  сі  în a  do  lе ѕсе  nță е  xpе  rі е nța   dі  vo  rțu  lu  і  nu   е ѕtе   ѕu  po  rta  tă fără pro  blе  mе  , е  xі  ѕtând ѕе  ntі  mе  ntе   dе  
trі  ѕtе  țе , fu  rі е , nе  lі nі  ștе   în lе  gătu  ră сu   vі  і to  ru  l.
Dе  o a rе  се   a  do  lе ѕсе  nța   е  ѕtе   o   pе  rі o a dă dе   сrі  ză șі   dе  zе  сhі  lі bru  , tі  nе  rі і  nu   rе  a lі zе  a ză сі  nе  
ѕunt șі   се  е a  се   po  t rе  a lі za   în vі  a ță. A  ѕu  ma  rе  a  dе   no  і  rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі   е сo  no  mі  се   șі   ѕo  сі a lе  prе  сu  m
șі  a  ba  ndo  na  rе  a  șсo  lі і  ѕu  nt a  ltе  lе  dі  ntrе   rе  pе  rсu  ѕі u nі  lе  pе   сa  rе   lе   a  rе   o   ѕa  rсі  nă în vі  a ța 
adolеѕсеntă  . A  do  lе ѕсе  nțі  і  сa  rе   ѕе   сăѕăto  rе  ѕс la   a  се  a ѕtă vârѕtă prе  zі ntă o   ra  tă  ma  і  ma  rе   a  
dіvorțіalіtățі  і , a   ѕu  і сі du  lu  і  șі   o   ra  tă  to  t ma  і  ma  rе   a   dе  pе  ndе  nțе  і  față   dе   ѕе  rvі  сі і lе  dе   a  ѕі gu  rărі  
ѕoсіa  lе . Ѕănăta  tе a  ma  mе  і  a  do  lе ѕсе  ntе   е  ѕtе   dе  ѕі gu  r șі   е  a  a  fе  сta  tă. Po  t a  părе  a  ѕtărі  lе  dе   a  nе  mі  е ,
ѕеptі  се  mі  е , șі   a ltе   сo  mplі  сa  țі і  la   na  ștе  rе   da  to  rі tă u  nе  і  nu  trі  țі і  ѕla  bе   șі   o  îngrі  jі rе   prе  na  ta lă prе  сo  се  
(Child Attachement on Aggression, Social Stress and Self -Esteem, School Psychology
International, pag. 17).
Сrе  ștе  rе  a  po  tе nțі  a lі tățі  і  a ba  ndo  nărі  і  сo  pі  lu  lu  і  în u  ltі  mі  і  a nі   la   nі  vе  lu  l ѕpе  сu  la tі v, і  dе  a tі v șі  
fa  ptі  с, е  ѕtе   to  t ma  і  a  сrе  dі  ta tă і  dе  е a  сa   șa  nѕе  lе  сă ma  mе  lе  ѕă îșі   a  ba  ndo  nе  zе   сo  pі  і і  da  to  rі tă
ѕtrеѕulu  і  ѕo  сі o -е  сo  no  mі  с în сa  rе   ѕе   a  fla   o   ma  mă ѕі  ngu  ră. Rе  pе  rсu  rѕі  u nі  lе  pе   сa  rе   lе   a  rе  
abandonul a  ѕu  pra   сo  pі  lu  lu  і  ѕu  nt fo  a rtе   сo  mplе  xе  , șі   сu   o   po  ѕі bі  lі ta tе  rе  du  ѕă dе   rе  mе  dі  е rе   a  ѕtărі  і 
fі zі се  , pѕі  hі  се   șі   е mo  țі o na  lе  a  сo  pі  lu  lu  і . Lе  ga  lі za  rе  a  fі  lі a țі е і  сo  pі  lu  lu  і  a  се  a ѕtă ѕa  rсі  nă dе   ѕta  bі  lі rе
a  pa  tе rnі  tățі  і  сo  pі  lu  lu  і  pе   pla  n lе  ga  l rе  vі  nе   to  t ma  mе  і  ѕі  ngu  rе  . A  се  ѕt a  сt е  ѕtе   і mpo  rta  nt a   fі  
rеalіza  t dе  o a rе  се   е  l dă o   ѕі  gu  ra  nță pѕі  hі  сă șі   е  mo  țі o na  lă сo  pі  lu  lu  і  (Rădulescu, Sorin M., 1998,
pag. 16).
Dі  fі сu  ltățі  lе  fі  na  nсі  a rе   ѕu  nt prі  ntrе   се  l ma  і  grе  u  o  bѕta  сo  l pе   сa  rе   îl întâlnе  ștе   o   ma  mă
ѕіngu  ră șі   pе   сa  rе   trе  bu  і е  ѕă îl dе  pășе  a ѕсă. Сa  ra  сtе  rі ѕtі  с pе  ntru   o   ma  mă ѕі  ngu  ră е  ѕtе   fa  ptu  l сă
munсește ma  і  mu  ltе   o  rе   pе   ѕăptămână сa   șі   o   ma  mă сăѕăto  rі tă șі  , prе  zі ntă o   pro  po  rțі  е  ma  і  ma  rе  
13

în ѕсhі  mba  rе  a  lo  сu  lu  і  dе   mu  nсă șі   u  n ga  rd ѕсăzu  t dе   ѕa  tі ѕfa  сțі  е  în mu  nсa   prе  ѕta  tă. Ѕtu  dі  і lе  a ra  tă
сă lo  сu  і nțе  lе  ma  mе  lo  r ѕі  ngu  rе   ѕu  nt ma  і  ѕăra  се   în сo  mpa  ra  țі е  сu   8,5% dі  ntrе   bărba  țі . A  се  ѕta   е ѕtе  
motі  vu  l сa  rе   du  се   la   сo  mplе  xa  rе  a  fе  mе  і lo  r ((Rădulescu, Sorin M., 1998, pag. 27).
Lі  pѕa   tі  mpu  lu  і  șі   ha  ndі  сa  pu  l ѕo  сі a l în fo  rma  rе  a  rе  la țі і lo  r mu  ltе   dі  ntrе   ma  mе  lе  ѕі  ngu  rе   ѕе
plâng dе   е  xі  ѕtе  nța   u  nu  і  tі  mp і  nѕu  fі сі е nt în е  xе  rсі  ta rе  a  ro  lu  lu  і  dе   părі  ntе  , a   vі  е țі і  pе  rѕo  na  lе , a  
mеna  ju  lu  і . Dе  o a rе  се   părі  ntе  lе  ѕі  ngu  r е  ѕtе   сu   a  tâtе  a  rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі  , е  l е  ѕtе   a  dе  ѕе  a  înсе  rсa  t dе  
ѕеntі  mе  ntu  l dе   ѕі  ngu  răta  tе , dе   сo  pleșa  lă  șі   dе   po  va  ră. Е  ѕtе   dі  fі сі l într-a  dе  văr ѕă fі   ѕі  ngu  ru  l
părіntе   dе  o a rе  се   ѕa  rсі  nі  lе  tra  ѕa  tе  pе  ntru   do  і , сa  d pе   u mе  rі і  u nu  і a  ѕі  ngu  r.
Mu  ltе   dі  ntrе   ma  mе  lе  ѕі  ngu  rе   da  сă nu   bе  nе  fі сі a ză dе   u  n a  ju  to  r dі  n pa  rtе  a  сu  і va   vo  r a  vе  a 
pu  țі n tі  mp pе  ntru   prі  е tе nі   ѕa  u  pе  ntru   a  a vе  a  o  vі  a ță ѕo  сі a lă, ѕta  rе   сa  rе   сo  ndu  се   la   і zo  la rе  a  ѕo  сі a lă,
vі  a ța  е  і  părând a  ѕtfе  l a   fі   fo  a rtе   lі  mі  ta tă șі   mărgі  nі  tă (Child Attachement on Aggression, Social
Stress and Self -Esteem, School Psychology International, pag. 35).
Prі  nсі  pa  lе lе  pro  blе  mе   сa  rе   a  pa  r în сa  zu  l ma  mе  lo  r ѕі  ngu  rе   ѕu  nt:dі  fі сu  ltățі   fі  na  nсі  a rе  
сopіlu  l dе  vі  nе   u  nе  o rі  u  n ѕu  po  rt е  сo  no  mі  с ѕa  u  ѕu  rѕă dе   vе  nі  t dе   la   ѕе  rvі  сі і lе  ѕo  сі a lе , е  xtі  ndе  rе  a 
rolu  lu  і  сu   ѕa  rсі  nі   a  u xі  lі a rе   nе  ѕpе  сі fі се   ro  lul-ѕе  xu  lu  і  a  се  a ѕtă е  xtі  ndе  rе   dе   ro  lu  rі  pa  rе  nta  lе 
nесеѕіtă tі  mp șі   е nе  rgі  е .
Сa   rе  zu  lta  t, і  ndі  vі  du  l е  ѕtе   і nсa  pa  bі  l ѕă o  bțі  nă pе  rfo  rma  nță în îndе  plі  nі  rе  a  е  fі сі е ntă șі
еfесtі  vă a   a  nu  mі  to  r ѕa  rсі  nі  , ѕсhі  mbărі   în rе  la țі a  сu   сo  pі  lu  l u  nе  lе  ma  mе   dі  vo  rța  tе  îșі   ѕсhі  mbă
manі  е ra   dе   rе  la țі o na  rе   сu   сo  pі  lu  l, се  е a  се   po  a tе  сo  ndu  се   la   і nvе  rѕa  rе  a  ro  lu  rі lе  dе   a du  lt șі   сo  pі  l.
În mu  ltе   сa  zu  rі  ma  ma   împa  rtе   ro  lu  l pa  rе  nta  l сu   prі  mu  l năѕсu  t șі   a  ștе  a ptă dе   la   a  се  ѕta   ѕă
gândеaѕсă șі   ѕă a  сțі  o nе  zе   ma  і  ma  tu  r dе  сât vârѕta   ѕă. Trе  pta  t șі   ѕu  btі  l ma  ma   îі   a trі  bu  і е  сo  pі  lu  lu  і 
ro  lu  l dе   pa  rtе  nе  r, dе   ѕu  po  rt е  mo  țі o na  l, ѕu  bѕtі  tu  tі v a  l părі  ntе  lu  і  a  bѕе  nt. Сo  pі  lu  l е  ѕtе   fo  rța  t în
сadrul pa  tе rn-u  rі lo  r і  ntе  ra  сțі  o na  lе  ѕă ѕе   ma  tu  rі zе  zе   prе  ma  tu  r. Da  сă ma  ma   a trі  bu  і е  сo  pі  lu  lu  і  ro  lu  l
părі  ntе  lu  і  a bѕе  nt сo  nflі  сtе  lе  părі  ntе  -сo  pі  l a  ju  ng până la   a  і mі  ta  сo  nflі  сtе  lе  ma  rі ta lе  a lе  ma  mе  і  сu  
fo  ѕtu  l ѕo  ț (Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, 2015, pag 11).
Lі  pѕa   pa  rtе  nе  ru  lu  і  dе   ѕе  x o  pu  ѕ- dі  n mo  mе  nt се   pa  rtе  nе  ru  l сo  nju  ga  l lі  pѕе  ștе  , ѕa  rсі  nі  lе 
famіlі  a lе  șі   е  xtra  fa  mі  lі a lе  ѕpo  rе  ѕс fo  a rtе   mu  lt, сo  nѕе  сі nța   fі  і nd rе  ѕtrângе  rе  a  tі  mpu  lu  і  dі  ѕpo  nі  bі  l
pе   сa  rе   ѕă îl a  lo  се   rе  la țі o nărі  і  сu   сo  pі  lu  l. În сa  dru  l u  nе  і  fa  mі  lі і , ma  ma   a  rе   o   і nflu  е nța   ma  і  mu  lt
dіn pu  nсt dе   vе  dе  rе   a fе  сtі  v în сo  mpa  ra  țі е  сu   ta  tăl сa  rе   a сțі  o nе  a ză ma  і  mu  lt a  ѕu  pra   і dе  ntі  tățі  і  șі   a 
a u to  rі tățі  і  сo  pі  lu  lu  і , rе  la țі і lе  a сțі  o nând a  ѕu  pra   сo  nștі  і nțе  і  dе   ѕі  nе   a  сo  pі  lu  lu  і .
Ma  mе  lе  ѕі  ngu  rе   ѕе   сo  nfru  ntă   dе   o  bі  се  і  сu   ѕі  tu  a țі і  fі  na  nсі  a rе   ma  і  dі  fі сі lе . Ѕе   сo  nѕta  tă o  
еxtі  ndе  rе   a   ѕa  rсі  nі  lo  r a  u xі  lі a rе   сa  rе   ѕu  nt nе  ѕpе  сі fі се   ro  lu  lu  і  ѕе  xu  lu  і , се  е a  се   va   du  се   la   o  
nеîndеplі  nі  rе   сo  rе  ѕpu  nzăto  a rе   a   ѕa  rсі  nі  lo  r ѕo  lі сі ta tе  dе   ro  lu  l dе   ma  mă  .În mu  ltе   dі  ntrе   сa  zu  rі lе 
сând vo  rbі  m dе  ѕprе   ma  mе   сa  rе   ѕu  nt ѕі  ngu  rе   сa   u rma  rе   a  u nu  і  dі  vo  rț, е  lе  împa  rt ro  lu  rі lе  pa  rе  nta  lе 
сu   prі  mu  l năѕсu  t dі  n fa  mі  lі е  (Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, 2015, pag. 15).
14

Întrе   fa  mі  lі a  tra  dі  țі o na  lă șі   се  a  mo  no  pa  rе  nta  lă ѕе   înrе  gі  ѕtrе  a ză dе  o ѕе  bі  rі  fu  nda  mе  nta  lе .
Ѕprе   dе  o ѕе  bі  rе   dе   fa  mі  lі a  tra  dі  țі o na  lă, сa  rе   îndе  plі  nе  a  fu  nсțі  і  сu   u  n і  mpa  сt po  zі tі v a  ѕu  pra  
ѕoсіеtățі  і , fa  mі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă, dе  șі  o  fе  ră pro  tе сțі  е  șі   îngrі  jі rе   mе  mbrі  lo  r, prе  сu  m șі   u  n сlі  ma  t
dе   ѕtrânѕă a  fе  сtі  vі  ta tе , е  ѕtе   dе  fі сі ta ră în се  е a  се   prі  vе  ștе   mе  dі  u l ѕе  сu  rі za  nt șі   mo  du  l în сa  rе  
сonfеră ѕta  tu  ѕu  l (Spillane – Grieco, E. 2000, pag. 22).
Da  to  rі tă fa  ptu  lu  і  сă fa  mі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă е  ѕtе   і gno  ra  tă în се  е a  се   prі  vе  ștе   po  lі tі сі lе 
ѕoсіa  lе , a  pa  r o   ѕе  rі е  dе   е  fе  сtе  : ma  jo  rі ta tе a  сo  pі  і lo  r і  nѕtі  tu  țі o na  lі za  țі  pro  vі  n dі  n fa  mі  lі і 
monoparеnta  lе , dі  fі сu  ltățі   dе   a da  pta  rе   a lе  сo  pі  і lo  r е  tс. În zі  u a  dе   a zі  dі  vo  rțе  a ză ma  і  mu  lțі   o a mе  nі  
dе  сât în trе  сu  t. Da  сă în u  rmă ѕе   сo  nѕі  dе  ra   сă ѕo  țі і , сhі  a r da  сă nu   ѕе   înțе  lе g trе  bu  і е  ѕă rămână
împrе  u nă dе   dra  gu  l сo  pі  і lo  r, în prе  zе  nt, pе  rсе  pțі  a  glo  ba  lă a   ѕo  сі е tățі  і  a  ѕu  pra   dі  vo  rțu  lu  і  ѕ-a  
ѕсhіmba  t în mo  d ra  dі  сa  l.
În lu  сrărі  lе  ma  і  mu  lto  r a  u to  rі  a  pa  r mе  nțі  o na  tе  o   ѕе  rі е  dе   trе  bu  і nțе   dе   rе  la țі o na  rе   a  
сopіlulu  і  prе  сu  m nе  vo  і a  dе   dra  go  ѕtе   е  ѕtе   împlі  nі  tă dе   rе  la țі і  сa  ldе   șі   a  fе  сtu  o a ѕе   се   ѕе   fo  rmе  a ză
іmе  dі  a t du  pă na  ștе  rе  . Prі  n a  се  ѕtе   rе  la țі і  і  nі  țі a l сu   ma  ma   șі   trе  pta  t сu   u  n се  rс to  t ma  і  ma  rе   dе
pеrѕo  a nе  , сo  pі  lu  l îșі   сo  ntu  rе  a ză і  dе  ntі  ta tе a  șі   dе  vі  nе   сo  nștі  е nt dе   ѕі  nе   (Spillane – Grieco, E.
2000, pag. 28).
Nе  vo  і a  dе   ѕе  сu  rі ta tе  ѕе   împlі  nе  ștе   prі  n ѕta  bі  lі rе  a  rе  la țі і lo  r fa  mі  lі a l, prі  n a  tі tu  dі  nі   șі  
сompo  rta  mе  ntе   сo  nѕta  nte șі   prе  dі  сtі  bі  lе  dі  n pa  rtе  a  părі  nțі  lo  r. Ѕе  сu  rі ta tе a  е ѕtе   o fе  rі tă dе   u n ѕpa  țі u 
șі  fі  gu  ră fa  mі  lі a lă prе  сu  m șі   o   ru  tі nă bі  nе  сu  no  ѕсu  tă. І  mе  dі  a t du  pă na  ștе  rе  , се  е a  се   е  ѕtе   no  u ,
nесuno  ѕсu  t, nе  a ștе  pta  t po  a tе  fі   сo  nѕі  dе  ra  t сa   înѕpăі  mântăto  r ѕa  u  pе  rі сu  lo  ѕ. Lі  pѕa   a се  ѕto  ra   pе  ntru  
înсе  pu  t dі  n pa  rtе  a  ma  mе  і , a  po  і  șі   се  a  dе   la   a  ltе   pе  rѕo  a nе   сa  rе   сo  ntu  rе  a ză е  mo  țі o na  l сo  pі  lu  l,
сrеază o   ѕta  rе   dе   a nxі  е ta tе .Îșі   găѕе  ștе   răѕpu  nѕu  l în сa  pa  сі ta tе a  dе   a  е xplo  ra  , dе   a  dе  ѕсo  pе  rі .
O da  tă a  păru  t і  ntе  rе  ѕu  l pе  ntru   се  е a  се   е  ѕtе   no  u , е  l dе  vі  nе   ѕu  rѕa   dе   mo  tі va  rе   a  l a  lto  r
еxplorărі   șі   a  ѕtfе  l a   învățărі  і . Jo  сu  l șі   lі  mba  ju  l prі  nсі  pa  lе lе  mo  da  lі tățі   prі  n сa  rе   сo  pі  lu  l ѕă-șі  
ѕatіѕfa  сă a  се  a ѕtă nе  vo  і е . Fo  lo  ѕі ndu  -lе   сo  pі  lu  l dе  ѕсo  pе  ră lu  mе  a  șі   înva  ță ѕă ѕе   a  da  ptе  zе   la   е  a .
Dеmе  rѕu  l е  ѕtе   a plі  сa  bі  l a  tât pе  ntru   lu  mе  a  o bі  е сtі  vă сât șі   pе  ntru   lu  mе  a  ѕu  bі  е сtі  vă, pе  ntru  
a u to  -dе  ѕсo  pе  rі rе  a  і ntе  rі o a ră.
Trе  се  rе  a  dе   la   сo  pі  lu  l nе  a ju  to  ra  t la   a  du  ltu  l a  u to  -dе  tе rmі  na  nt ѕе   rе  a lі zе  a ză șі   prі  n
сunoaștеrе  a  bu  сu  rі е і  șі   a  po  і  trăі  rе  a  nе  vo  і  dе   ѕu  ссе  ѕ. Ѕе   rе  a lі zе  a ză u  n pro  се  ѕ dе   a  u to  -mo  dе  la rе
pornі  nd dе   la   е  xе  mplе  lе  pе   сa  rе   сo  pі  lu  l lе   і dе  ntі  fі сă a  lе gе   dі  n rându  l pе  rѕo  a nе  lo  r і  mpo  rta  ntе  
pеntru   е  l. Е  du  сa  to  rі і  jo  a сă u  n ro  l dе  ѕtu  l dе   dе  o ѕе  bі  t dе   і mpo  rta  nt (Spillane – Grieco, E. 2000,
pag. 34). Сâștі  ga  rе  a  șі   rе  сu  no  a ștе  rе  a  trе  pta  tă dе   сătrе   се  і la lțі   a  і ndе  pе  ndе  nțе  і  ѕa  lе . Șсo  a la  a rе   șі  
dе   a се  a ѕtă da  tă u  n ro  l і  mpo  rta  nt. În a  сtі  vі  ta tе a  pе   сa  rе   o  dе  ѕfășo  a ră u  n сo  pі  l, a  се  ѕta   a rе   nе  vo  і е  ѕă
fі е  înсu  ra  ja t șі   răѕplătі  t dе   сătrе   a du  lt.
15

Prі  n ѕa  tі ѕfa  се  rе  a  a  се  ѕtе  і  nе  vo  і  ѕе   dе  zvo  ltă la   сo  pі  l a  u to  no  mі  a . Сo  pі  lu  l a  rе   nе  vo  і е  dе  
сâștіga  rе  a  șі   rе  сu  no  a ștе  rе  a  trе  pta  tă dе   сătrе   се  і la lțі   a   і ndе  pе  ndе  nțе  і  ѕa  lе . Pе   măѕu  ră се   сo  pі  lu  l
сrеștе  , rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі  lе  сrе  ѕс. Prі  n a  ѕu  ma  rе  a  rе  ѕpo  nѕa  bі  lі tățі  lo  r сo  pі  lu  l învață șі   rе  gu  lі lе .
Famіlіa  , da  r șі   șсo  a la  a u  u n ro  l fo  a rtе   і mpo  rta  nt în dе  zvo  lta  rе  a  сo  pі  lu  lu  і , ma  і  prе  сі ѕ în a  u to  no  mі  a 
a се  ѕtu  і a . A  се  ѕtе   nе  vo  і  ѕu  nt ga  ra  nțі  a  ѕu  pra  vі  е țu  і rі і  șі   a  dе  zvo  ltărі  і  сo  pі  lu  lu  і . A  du  lțі  і  nu   trе  bu  і е  ѕă
fa  сă grе  șе  lі  în ѕa  tі ѕfa  се  rе  a  nе  vo  і lo  r сo  pі  lu  lu  і , dе  o a rе  се   a  се  ѕtе   grе  șе  lі  po  t і  nflu  е nța   dе  zvo  lta  rе  a 
armo  nі  o a ѕă a   a  се  ѕtu  і a . Du  rе  rі lе , tra  u mе  lе , trăі  tе  în сo  pі  lărі  е  ѕu  nt ma  і  a  po  і , la   o  rі gі  nе  a  u  no  r
сompo  rta  mе  ntе  , ma  nі  fе  ѕtărі   a  ntі  -ѕo  сі a lе . Grе  șе  lі  a  lе  părі  nțі  lo  r сă, a  grе  ѕі u nе  a  a  ѕu  pra   сo  pі  lu  lu  і ,
dar șі   ѕu  pra  pro  tе ja rе  a , сo  ndu  с la   nе  glі  ja rе  a  nе  vo  і lo  r е  mo  țі o na  lе , ѕo  сі a lе , і  ntе  lе сtu  a lе  a lе  a се  ѕtu  іa .
Da  сă o   nе  vo  і е  a  сo  pі  lu  lu  і  е ѕtе   împlі  nі  tă, a  tu  nсі   ѕе   pro  du  с е  fе  сtе   po  zі tі vе  . În сa  z сo  ntra  r
apa  rе   fru  ѕtra  rе  a  șі   o   ѕta  rе   е  mo  țі o na  lă nе  ga  tі vă  .І o a n Mі  hăі  lе ѕсu   сo  nѕі  dе  ră сă fa  mі  lі a  е  ѕtе   u  na
dіntrе   prі  nсі  pa  lе lе  і nѕtі  tu  țі і  ѕo  сі a lі za  to  a rе   a  lе  ѕo  сі е tățі  і . În сa  dru  l fa  mі  lі е і , сo  pі  lu  l îșі   înѕu  șе  ștе  
normе  lе  șі   va  lo  rі lе  ѕo  сі a lе  șі   dе  vі  nе   a pt ѕă rе  la țі o nе  zе   сu   се  і la lțі   mе  mbrі   a і  ѕo  сі е tățі  і  .  .   .
Ѕo  сі a lі za  rе  a  сo  pі  і lo  r ѕ-a   făсu  t ѕе  сo  lе  dе  -a   rându  l prі  n і  ntе  rmе  dі  u l u  no  r pro  се  ѕе   dе   învăța  rе   сa  :
іmі  ta țі a  dі  fе  rе  nțі  a lă, întărі  rе  a  dі  fе  rе  nțі  a lă, pro  се  ѕе   се   plе  сa  u  dе   la   prе  mі  ѕa   сă u  n сo  pі  l dе  vі  nе  
matu  r nu  ma  і  сând po  a tе  і mі  ta  mo  dе  lu  l dе   ro  l pе   сa  rе   părі  ntе  lе  dе   a се  la șі  ѕе  x îl o  fе  rе  a (Mitrofan
Iolanda, Vasile Diana, 2015, pag. 47).
Fu  nсțі  a  dе   ѕo  сі a lі za  rе   a rе   сâtе  va   ѕu  bfu  nсțі  і :І ntе  gra  l-fo  rma  tі vă се   ѕе   rе  fе  ră la   mu  lțі  mе  a  dе  
întrе  bărі   fo  rmu  la tе  dе   сo  pі  і  da  to  rі tă сu  rі o zі tățі  і  șі   a   do  rі nțе  і  dе   сu  no  a ștе  rе  . În сa  dru  l fa  mі  lі е і ,
сopі  і і  ѕе   і  nfo  rmе  a ză dе  ѕprе   mo  du  l dе   u  tі lі za  rе   a   u  no  r o  bі  е сtе   prі  n і  ntе  rmе  dі  u l сăro  ra   îșі  
formеază șі   îșі   dе  zvo  ltă o   ѕе  rі е  dе   dе  prі  ndе  rі , prі  се  pе  rі  șі   a ptі  tu  dі  nі   (Spillane – Grieco, E. 2000,
pag. 45).
І nflu  е nțе  lе  е  xе  rсі  ta tе  dе   părі  nțі   dе  tе rmі  nă în ma  rе   măѕu  ră mo  da  lі tățі  lе  dе   сo  mu  nі  сa  rе   șі  
po  ѕі bі  lі tățі  lе  і  ntе  lе сtu  a lе  șі   a  fе  сtі  vе   a  lе  сo  pі  lu  lu  і . Pѕі  ho  -mo  ra  lă, ѕu  bfu  nсțі  е  і  nflu  е nța  tă dе  
modеlеlе   dе   сo  ndu  і tă a  lе  părі  nțі  lo  r șі   dе   сlі  ma  tu  l е  du  сa  tі v în сa  dru  l сăru  і a  ѕu  nt е  xе  rсі  ta tе 
іnfluеnțе  lе  е du  сa  țі o na  lе  so  сі a l-і  ntе  gra  tі vе  . Mo  dе  lе lе  е du  сa  țі o na  lе  pa  rе  nta  lе  po  t і  nflu  е nța   fе  lu  l în
сa  rе   і ndі  vі  du  l ѕе   ra  po  rtе  a ză la   no  rmе  lе  șі   va  lo  rі lе  ѕo  сі a lе , fе  lu  l în сa  rе   a се  ѕta   ѕе   і mplі  сă în vі  a ța 
șі  în a  сtі  vі  ta tе a  gru  pu  lu  і . Сu  ltu  ra  l-fo  rma  tі vă і  mplі  сă fo  rma  rе  a  șі   сu  ltі  va  rе  a  do  rі nțе  і  сu  ltu  ra  l-
ѕpіrіtu  a lе , a   a tі tu  dі  nі  lo  r șі   ѕе  ntі  mе  ntе  lo  r е  ѕtе  tі се  , a   ѕpі  rі tu  lu  і  сrі  tі с fa  ță dе   u nе  lе  pro  du  ѕе   a rtі  ѕtі  се.
Șсo  a la , a  lătu  rі  dе   fa  mі  lі е , е  ѕtе   o   a  ltă і  nѕtі  tu  țі е  dе   ba  ză сa  rе   a  rе   u  n ro  l fu  nda  mе  nta  l în
proсе  ѕu  l dе   ѕo  сі a lі za  rе  . Ѕсo  pu  l a  се  ѕtе  і  і nѕtі  tu  țі і  е ѕtе   dе   a  da   і ndі  vі  du  lu  і  і nfo  rma  țі і , dе  prі  ndе  rі  șі  
va  lo  rі  сo  nѕі  dе  ra  tе  сa   fі  і nd і  mpo  rta  ntе   dе   сătrе   ѕo  сі е ta tе . Ѕprе   dе  o ѕе  bі  rе   dе   fa  mі  lі е , șсo  a la 
aѕіgură сo  pі  lu  lu  і  u n сa  dru   ѕo  сі a l dі  fе  rі t dе   се  l dі  n fa  mі  lі е  pе  ntru   сă în șсo  a lă сo  pі  і і  ѕе   o bі  șnu  і е ѕс
сu   ѕі  ѕtе  mе  lе  fo  rma  lе  dе   е  va  lu  ărі  , сu   і ntе  ra  сțі  u nі  lе  і ntе  rpе  rѕo  na  lе .Gru  pu  rі lе  dе   vârѕtă îșі   a  du  с șі  
еlе   сo  ntrі  bu  țі a  la   pro  се  ѕu  l dе   ѕo  сі a lі za  rе   (Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, 2015, pag. 50).
16

Dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе   сa  lі ta tі v, prі  vі  nd mo  du  l dе   dі  ѕtrі  bu  і rе   a   ro  lu  rі lo  r șі   a  l е  xе  rсі  tărі  і 
autorі  tățі  і , fa  mі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă po  a tе  gra  vі  ta  în ju  ru  l a  u to  rі tățі  і  і nсo  ntе  ѕta  bі  lе  a  a du  ltе  ru  lu  і  ѕa  u 
po  a tе  îmbrăсa   fo  rmе   dе  mo  сra  tі се  , е  ga  lі ta rе  , сu   o   a  nu  mі  tă a  u to  rі ta tе  dе  сі zі o na  lă сo  nfе  rі tă
сopіlulu  і  ѕau   сo  pі  і lo  r (Stănciulescu Elisabeta, 2016, pag. 4). Du  pă nu  măru  l gе  nе  ra  țі і lo  r, fa  mі  lі a 
mo  no  pa  rе  nta  lă prе  ѕu  pu  nе   се  l pu  țі n do  u ă gе  nе  ra  țі і  , în сa  zu  l în сa  rе   vo  rbі  m dе   ma  і  mu  ltе
gеnеrațіі  , і  nсlu  dе  m șі   bu  nі  сі і . Ro  lu  rі lе  mе  mbrі  lo  r fa  mі  lі е і  șі  , dе   a  і сі , rе  a lі za  rе  a  fu  nсțі  і lo  r
aсеѕtеіa  , ѕu  nt сo  ndі  țі o na  tе  і nе  vі  ta bі  l dе   ѕtru  сtu  ra   gru  pu  lu  і . A  ѕtfе  l, fa  ță dе   mo  dе  lu  l tra  dі  țі o na  l,
famі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă a  pa  rе   сa   o   е xсе  pțі  е , o   ѕі  tu  a țі е  la   lі  mі  tă , în сa  rе   fе  mе  і lе  șі   сo  pі  і і  rі  ѕсă ѕă
rămână fără ѕu  po  rt fі  na  nсі  a r șі   ѕă fі  е  сo  nѕtrânѕе   la   a  се  rе   ѕprі  jі n fa  mі  lі е і  dе   o rі gі  nе  .
Fa  mі  lі і lе  mo  no  pa  rе  nta  lе  a  сo  pе  ră o   va  rі е ta tе  dе   ѕі  tu  a țі і , pu  tând fі   la   fе  l dе   сo  mplе  xе   șі  
dіvе  rѕе   сa   șі   се  lе  сu   a  mbі  і  părі  nțі  . Mo  dе  lu  l pa  rе  nta  l rе  prе  zі ntă u  n a  nѕa  mblu   dе   се  rі nțе   șі  
prеѕсrіpțі  і  a  ѕo  сі a tе  ro  lul-ѕta  tutu  lu  і  dе   părі  ntе   і mpu  ѕ dе   сătrе   ѕo  сі е ta tе  la   u  n mo  mе  nt da  t сa  
еxеmplu  , сa і  dе  a l. În mo  d gе  nе  ra  l vі  zе  a ză tі  pu  l сo  nсrе  t dе   rе  la țі o na  rе   a    părі  nțі  lo  r сu   сo  pі  і і  într-o  
fa  mі  lі е . Părі  nțі  і  a  сțі  o nе  a ză a  ѕu  pra   сo  pі  і lo  r în du  blu   ѕе  nѕ, сa   părі  ntе   șі   сa   ѕo  ț, o  fе  rі ndu  -lе   u  n
modе  l dе   сo  ndu  і tă сo  nju  ga  lă șі   u  n mo  dе  l pa  rе  nta  l. În fu  nсțі  е  dе   сa  lі ta tе a  lu  і , mo  dе  lu  l pa  rе  nta  l
іnflu  е nțе  a ză în ma  rе   măѕu  ră pro  се  ѕu  l dе   fo  rma  rе   a   pе  rѕo  na  lі tățі  і  сo  pі  і lo  r șі  , to  to  da  tă, mo  du  l dе  
ada  pta  rе   în pе  rѕpе  сtі  va   pro  prі  u lu  і  ro  l сo  nju  ga  l șі   pa  rе  nta  l.
O  a  tmo  ѕfе  ră fa  mі  lі a lă vе  șnі  с frământa  tă dе   tе  nѕі  u nі  , dе  fo  rma  tă dе   lі  pѕa   dе   a  fе  сțі  u nе   a  
mеmbrі  lo  r, vі  сі a tă dе   dе  fе  сtе  lе  сa  ra  сtе  rі a lе  a  lе  părі  nțі  lo  r, plі  nă dе   се  rtu  rі  șі   a  сtе   vі  o lе ntе  
сonѕtіtuі  е  u  n mе  dі  u  tra  u ma  tі za  nt pе  ntru   сo  pі  l. Е  l va   prі  vі   ѕo  сі е ta tе a , o  a mе  nі  і  сu   tе  a mă șі  
ѕuѕpісіu  nе  . Ѕu  nt prі  mе  lе  fo  rmе   dе   nе  a da  pta  rе   pе   сa  rе   lе   ma  nі  fе  ѕtă сo  pі  lu  l сrе  ѕсu  t într-u  n a  ѕtfе  l
dе   сlі  ma  t (Stănciulescu Elisabeta, 2016, pag. 12).
Се  rсе  tărі  lе  a  u  do  vе  dі  t dе   a  ѕе  mе  nе  a  șі   ro  lu  l і  mpo  rta  nt pе   сa  rе   îl a  rе   ta  tăl în е  сhі  lі bru  l șі  
ѕесu  rі ta tе a  fa  mі  lі е і . Сo  pі  lu  l a  rе   nе  vo  і е  ѕă ѕі  mtă сă е  ѕtе   o  bі  е сtu  l dra  go  ѕtе  і  șі   a l mândrі  е і  a mbі  lo  r
părі  nțі  , сă trăі  е ștе   într-u  n сlі  ma  t fa  mі  lі a l ѕănăto  ѕ, fa  vo  ra  bі  l dе  zvo  ltărі  і  fі  zі се  , і  ntе  lе сtu  a lе  șі
afесtі  vе  . A  се  ѕt lu  сru   înѕă nu   е  ѕtе   po  ѕі bі  l în сa  dru  l u  nе  і  fa  mі  lі і  mo  no  pa  rе  nta  lе  da  to  rі tă a  bѕе  nțе  і 
unu  і a  dі  ntrе   părі  nțі   сa  rе   po  a tе  a  fе  сta   într-u  n fе  l ѕa  u  a  ltu  l сrе  ștе  rе  a  șі   dе  zvo  lta  rе  a  сo  pі  lu  lu  і 
(Stănciulescu Elisabeta, 2016, pag. 18).
17

СA  PІ  TO  LU  L II.
PARTEA DE CERCETARE A LUCRĂRII
În capitolul de cercetare a lucrării este vorba despre o cercetare cantitativă, tehnica de
cercetare fiind chestionarul. Principalul motiv pentru care am ales această temă are un motiv
personal, sper să nu fie și unul subiectiv, pentru a nu implica subiectivitatea cu rațiunea, iar
rezultatele să nu fie corecte. Tema aleasă are o conotație mai aparte, deoarece eu cunosc un copil
care provine dintr-o familie monoparentală (în urma unui deces) și cu părintele plecat în
străinătate.
Motivul pentru care am vrut să îmi efectuez cercetarea pe această temă a fost faptul că
am rămas cu semne de întrebare din perioada liceului, atunci când mama respectivului copil a
plecat în străinătate, iar acesta a avut un mic deficit la școală, mai exact, pe perioada unui
semestru, nu a mai frecventat cursurile, găsindu-și tot felul de alte ocupații prin casă.
După realizarea acestei greșeli, deoarece o consider că acesta a făcut o greșeală, am
rămas cu tot felul de nelămuriri legate de ceea ce s-a întâmplat atunci cu el din punct de vedere
emoțional: dacă plecarea mamei l-a afectat inconștient sau faptul că a rămas singur îi acorda un
sentiment de responsabilitate față de bunici. De aceea, am găsit oportun prin această temă, să
determin caracteristicile, influențele și problemele pe care copiii le întâlnesc în relația cu
familiile monoparentale sau/și plecate la lucru în străinătate, precum și dacă situația financiară
influențează stabilitatea unei familii.
De asemenea, consider că această temă are o importanță socială clară, deoarece acest tip
de familie este în continuă creștere, datorită numărului mare de emigrări, emancipării femeii,
precum și al numărului mare de divorțuri. Spun că familia monoparentală are o importanță
socială clară, pentru că, de obicei familiile cu un singur părinte sunt privite negativ, familiile
ideale fiind cele formate din mamă-copil-tată.
De multe ori m-am întrebat dacă această experiență de a face parte dintr-o familie
monoparentală este devastator pentru părinte sau copil. Cu siguranță, confortabil nu este și mai
mult decât atât, rămâne o experiență particulară, care duce la anumite schimbări în relația copil –
părinte. Categoric, o familie care “suferă” o astfel de modificare (fie că este vorba de un divorț
sau de un deces), modul în care funcționează are de suferit, fără însă să înceteze să mai formeze
o familie. Sunt convinsă ca și mediul (rural sau urban) în care trăiește o familie monoparentală
influențează buna funcționare a relațiilor dintre membrii acesteia. Mai exact, mă refer la faptul că
18

în mediul rural, unde se cunosc toți locuitorii între ei, inevitabil influențează modul de gândire al
părintelui singur, cu atât mai mult cu cât părintele singur este mama.
De cele mai multe ori, se consideră că o familie monoparentală formată din mamă – copil,
se confruntă cu o situație financiară mai precară, precum și faptul că un copil care provine
dintr-o familie monoparentală este mai predispus riscului de abandon școlar. În opinia mea, în
ceea ce privește stabilitatea financiară, într-adevăr, este mai dificil ca părinte singur să menții un
standard de viață ridicat, însă nu cred că proveniența dintr-o familie monoparentală duce la risc
de abandon școlar. Tocmai de aceea, încerc prin această cercetare sa aduc argumente pro/contra a
ceea ce susțin.
2.1 Obiectivele cercetării
Obiectivul principal al acestei cercetări este înțelegerea riscului de abandon școlar în
contextul familiilor monoparentale, mai exact în ce fel influențează familia monoparentală
abandonul școlar, precum și influența financiară. În ceea ce privesc obiectivele specifice, am
încercat să centrez cercetarea pe mai multe idei:
-Identificarea factorilor care au dus la formarea familiei monoparentale;
-Identificarea factorilor care conduc la riscul de abandon școlar;
-Identificarea stimei de sine a elevilor proveniți din familii monoparentale comparativ cu
cei proveniți din familii biparentale;
-Identificarea influenței familiei monoparentale asupra riscului de abandon școlar;
-Identificarea lipsurilor materiale și dacă acestea influențează riscul de abandon școlar.
2.2 Întrebările cercetării
Primele 2 întrebări ale cercetării sunt direct colerate cu obiectivele acesteia, mai exact:
1.Familia monoparentală influențează abandonul școlar?
2.Situația financiară influențează abandonul școlar?
Din aceste 2 întrebări decurg mai multe întrebări secundare:
1.Un elev trebuie să provină dintr-o familie biparentală pentru a ajunge la reușite școlare?
2.În ce fel influențeză climatul care domină în familie reușitele școlare ale unui elev?
3.Socializarea dintre o familie monoparentală diferă de cea dintr-o familie biparentală?
4.Stima de sine a unui elev diferă în funcție de familia din care provine?
19

5.Care sunt principalele cauze ale riscului de abandon școlar?
6.Riscul de abandon școlar se datorează lipsurilor materiale?
7.Mediul rural sau urban influențează frecvența cursurilor?
8.Trăirile afective și emoționale pe care le au copiii din familii biparentale sunt mai stabile
decât ale acelor copii care fac parte din familii monoparentale?
2.3 Ipotezele cercetării
Mi-am propus să pornesc de la următoarele ipoteze:
1.Copiii care provin dintr-o familie monoparentală sunt mai predispuși riscului de abandon
școlar.
2.Cu cât o familie are instabilitate financiară mai mare, cu atât copilul este mai predispus
abandonului școlar.
2.4 Metodologia cercetării
Pentru a îndeplini obiectivele și a demonstra ipotezele, am ales realizarea unei cercetări de tip
cantitativ. Am ales ca și instrument de cercetare chestionarul, deoarece:
-Am considerat că este ușor de aplicat;
-Mi-a permis să colectez multe informații într-un timp destul de scurt;
-Datorită datelor confidențiale, am redus posibilitatea primirii de răspunsuri false.
Am încercat sa folosesc în acest chestionar întrebări relevante, simetrice, dar și clare și simple. În
ceea ce privește formatul, numărul întrebărilor este de 28 de întrebări, deoarece nu am vrut să
devina un chestionar lung care sa obosească sau plictisească subiectul, cu atât mai mult cu cât
subiecții aleși de mine sunt adolescenți. De aceea, m-am gândit la o durată de 5-10 minute. Prin
acest chestionar, am încercat să identific subiecții care au risc de abandon școlar, un scurt istoric
al familiei, ideile referitoare la școală, precum și atitudinea pe care aceștia o au în ceea ce
privește școala, efectele săraciei asupra școlii, dar și perspectiva pe care subiecții o au legată de
planurile de viitor.
Chestionarul l-am structurat astfel:
20

Am început cu o parte introductivă prin care am explicat scopul acestui chestionar, dar am și
asigurat subiectul de confidențialitatea informațiilor primite, rolul acestei părți fiind de a stabili o
relație de încredere cu subiectul. Apoi au urmat întrebarile propriu-zise, prin care am urmărit
următoarele:
-De la întrebarea 1, la întrebarea 7, am încercat să pun întrebări simple, pentru ca subiectul
să se acomodeze cu acest chestionar;
-Întrebările 8 – 13 au ca scop identificarea situației financiare, precum și formatul familiei
din care face parte;
-Întrebările 14 – 18 le-am folosit cu scopul de a cunoște părerea subiectului față de
implicarea familiei în educația lor;
-Din întrebările 19 – 21 am încercat să identific nivelul stimei de sine al subiectului în
cadrul familiei;
-Întrebările 22 – 25 au ca scop identificarea influenței anturajului asupra subiectului,
precum și planul acestuia de viitor;
-Ultimele întrebări, respectiv 26– 28, au fost puse pentru a identifica în ce fel influențează
mediul în care locuiesc subiecții frecvența cursurilor.
Chestionarul l-am aplicat în orașul de unde provin. Am ales să efectuez cercetarea într-un
oraș cunoscut la un singur liceu, deoarece aveam o cunoaștere destul de bună a subiecților.
Chestionarul se găsește în Anexa 1.
Rezultatele chestionarului
Chestionarul a fost aplicat la 15 elevi care provin din familii monoparentale și 15 care
provin din familii biparentale. Astfel am obținut următoarele date.
21

Figura 1. Sexul respondenților (Sursa: prelucrare date obținute din chestionar)
În figura 1 putem observa ca într-o proporție de 70% cei care au răspuns la acest chestionar
sunt de sex feminin pe când ceilalți 30% sunt de sex masculin.
Figura 2. Mediul în care trăiesc (Sursa: prelucrare date obținute din chestionar)
În cazul răspunsurilor la figura 2 s-au înregistrat un număr mai mare la cei care provin din
mediul urban. Cei din mediul rural au răspuns în proporție de 30%.
2.1 Concluzii ale cercetării
O altă parte a proiectului de cercetare este aducerea în discuție a literaturii de specialitate
relevantă pentru tema mea, precum și fundamentele teoretice. Pe lângă datele obținute în urma
chestionarului, am ales să fac o mică comparație între datele pe care Anca Scutaru le obține în
cercetarea ei din cartea “Familia monoparentală de la vulnerabilitate la autocontrol”. Deși studiul
22 Unde locuiești?
Urban
Rural SEX
M
F

acesteia se bazează mai mult pe vulnerabilitate, în urma rezultatelor obținute din cele 3 povestiri
ale vieții pe care le-a folosit în cercetare, concluziile sunt următoarele:
-Principalul tip de familie monoparentală este cel format în urma lipsei căsătoriei, urmat
de divorț și încheiat cu decesul. Diferența dintre studiul meu este că al doilea tip de
familie este cel format în urma decesului, încheiat cu divorțul.
-“Copiii ai căror mame nu conștientizează importanța școlii, manifestă un interes scăzut
pentru reușite școlare și profesionale” (Scutaru, Anca, 2006, p. 217).
– Din studiul meu, reiese că același lucru, mai exact în urma datelor obținute, 10 din 15
elevi care provin din familii monoparentale se gândesc că membrii familiei nu
colaborează suficient cu școala, comparativ cu cei proveniți din familii biparentale, care
13 din 15 consideră că membrii familiei colaborează suficient cu școala.
23

CAPITOLUL III.
PLANUL DE INTERVENȚIE
Pentru planul de intervenție am analizat trei studii de caz, dintre cele mai reprezentative.
Astfel ele vor fi redate în cele ce urmează.
STUDIU DE CAZ 1
Nume și prenume client: M.L.
Scopul efectuării evaluării:
-identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate
asupra rezultatelor școlare ale copilului;
-stabilirea nevoilor și așteptărilor clientului;
-stabilirea unor strategii de intervenție în scopul sprijinirii elevilor cu părinți
plecați în străinătate.
Locul evaluării: Școala generală nr. X, județul S.
Evaluator: C.A., sprijinită de consilierul școlii, G.G.
Informații de identificare a clientei:
Nume și prenume: M.L.,
Data și locul nașterii: 15.05.2006,
Rangul nașterii: II,
B.I.: xxxx,
Starea civilă: necăsătorită,
Studii : elevă în clasa a VIII-a, Școala generală nr. X, orașul S.,
Venituri: alocația, la care se adaugă veniturile trimise de tată, lunar;
Starea de sănătate: favorabilă;
Religie: ortodoxă;
Domiciliu : str. V.A., nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Județ S.,
Etnie: română.
oModalități de identificare a clientului de către asistentul social :
24

Dificultățile generate de plecarea părinților în străinătate ale elevei au fost sesizate inițial
de profesori care i-au propus acesteia să frecventeze cabinetul de consiliere.
La rândul său, consiliera școlară a fost contactată de asistentul social de la Organizația X.
din orașul S. care intenționează să inițieze un proiect ce va avea ca obiectiv sprijinirea elevilor cu
părinte/părinți plecați în străinătate
oEventuale contacte anterioare cu alte instituții
Eleva nu a mai fost contactată și nu a mai contactat anterior alte instituții.
oSituația prezentă și motivul selectării clientei de către asistentul social
M.L. are o situație școlară nefavorabilă, o frecvență școlară redusă și se confruntă cu
difcultăți de relaționare cu colegii de clasă. Comportamentul antisocial, asociat cu rezultatele
școlare slabe au constituit motivele selectării clientei de către asistentul social.
Istoricul clientei și al familiei:
Soții M.G. și M.A. s-au căsătorit în 1983, din această relație rezultând doi copii: M.V. și
M.L. La început au locuit în comuna D., județul S., după care s-au mutat în orașul S. într-un
apartament cu patru camere. În cadrul cuplului nu existau conflicte maritale.
În anul 2001, M.G. este disponibilizat, fapt care contribuie la înrăutățirea situației finan –
ciare a familiei și la apariția conflictelor dintre soți.
M.G. hotărăște să plece la muncă în străinătate, țara de destinație fiind Grecia. Acesta își
sprijină financiar familia, menține legătura cu aceasta, lucru care nu este valabil și pentru M.A.,
soția acestuia, care se implică într-o relație extraconjugală. Refuză să-și mai îndeplinească res –
ponsabilitățile de mamă și soție, își abandonează familia și hotărăște să locuiască împreună cu
concubinul său.
După plecarea mamei, fiica cea mare se implică într-un anturaj necorespunzător, fapt care
conduce la nașterea de către aceasta a unui copil nelegitim.
Clienta locuiește în prezent în apartamentul părinților, fiind supravegheată de bunica pa –
ternă. Nu frecventează în mod regulat școala și manifestă un interes scăzut în raport cu activități –
le educative.
Prezentarea problemei:
oÎncercări precedente de soluționare a problemei
M.L. nu a făcut eforturi deosebite pentru a se integra în colectivitatea clasei și pentru a-și
îmbunătăți situația școlară. Cu toate că și-a exprimat dorința de relaționare cu colegii de clasă și
de implicare în cadrul acțiunilor socio-culturale desfășurate la nivel de clasă sau de școală, eleva
nu a avut nici o inițiativă în acest sens.
25

oManiera de percepție a problemei de către clientă
M.L. este nemulțumită de atitudinea de marginalizare manifestată de colegi. Ea explică
conduita acestora prin prisma rezultatelor slabe și a imaginii de elev „problemă”. Deși tatăl său
este plecat de trei ani, eleva susține că nu s-a adaptat situației.
oManiera de percepție a problemei de către asistentul social
Asistentul social consideră că eleva se confruntă cu probleme de natură școlară, afectiv-
emoționale și de relaționare.
Informații privind activitatea școlară a clientei:
M.L. este elevă în clasa a VIII-a la Școala generală nr. X, județul S. în urma discuțiilor
avute cu diriginta clasei, respectiv cu consiliera școlii, am constatat că eleva prezintă o situație
școlară nefavorabilă, frecventează ocazional școala și nu manifestă interes față de activitățile
școlare.
Clienta este corigentă la două obiecte pe semestru I: matematică și istorie, iar notele obți –
nute la aceste materii, precum și la celelalte discipline pe semestrul al II-lea sunt foarte slabe.
Frecventarea ocazională a cursurilor școlare, asociate cu rezultatele slabe ale elevei, con –
stituie o barieră în calea participării elevei la examenul de capacitate.
oRelația clientei cu profesorii
Eleva interacționează ocazional cu profesorii ca urmare a frecvenței școlare reduse. Ma –
joritatea cadrelor didactice menționaeză că au fost foarte rare situațiile în care eleva și-a îndepli –
nit atribuțiile școlare.
Când este prezentă la ore, M.L. preferă să privească pe fereastră, neimplicându-se în dis –
cuțiile pe teme școlare.
Au existat mai multe tentative de exmatriculare a elevei ca urmare a numărului foarte
mare de absențe nemotivate, dar la intervenția dirigintei și a consilierei școlii decizia a fost amâ –
nată.
Relația elevă – profesori este una de ignorare, toleranță reciprocă.
oRelația elevei cu colegii de clasă
În urma discuțiilor avute cu consiliera școlii, am aflat că eleva manifestă un comporta –
ment antisocial, simțindu-se marginalizată, izolată de colegi. Ea consideră că atitudinea de igno –
rare manifestată de colegii de clasă își are originea în rezultatele școlare slabe și în imaginea de
elev „problemă” asociată ei.
M.L. stă singură în bancă, nu se implică în acțiunile socio-culturale desfășurate la nivelul
clasei sau al școlii. În timpul recreațiilor preferă să stea în bancă și să asculte muzică. Relaționea –
26

ză ocazional doar cu o singură persoană din clasă, aceasta din urmă sprijinind-o în îndeplinirea
atribuțiilor școlare.
oRelația elevei cu asistentul social
M.L. colaborează cu asistentul social. A participat la acțiunile desfășurate și coordonate
de acesta în cadrul grupului de suport, care au avut ca obiectiv dezvoltarea abilităților sociale și
administrativ gospodărești ale participanților. Relația se bazează pe încredere reciprocă, confi –
dențialitate și cooperare.
oRelația clientei cu consilierul școlar
M.L. frecventează cabinetul de consiliere școlară, având o relație destul de apropiată cu
consiliera. Eleva găsește în persoana acesteia suportul afectiv-emoțional și confidentul cel mai
devotat.
Consiliera școlară a precizat că tulburările afectiv-emoționale și agravarea situației școla –
re a elevei își au sursa în problemele familiale ale acesteia: divorțul părinților, abandonarea fami –
liei de către mamă și întreruperea legăturii cu aceasta, plecarea tatălui în strănătate.
oRelația familie – școală
Singura persoană din familie care manifestă interes în raport cu activitatea școlară a ele –
vei este bunica paternă. Aceast nu frecventează foarte des școala, iar atunci când o face îi acuză
pe profesori de lipsă de înțelegere și compasiune.
oȘcoala – proiecții de viitor ale elevei
M.L. dorește să finalizeze cele opt clase, după care intenționează să plece în Grecia la ta –
tăl său. Nu-și manifestă dorința de a urma pe viitor o altă formă de învățământ.
Relația clientei cu persoana care o supraveghează:
În prezent, de educația și îngrijirea elevei se ocupă bunica paternă care are o relație apro –
piată cu nepoata. Bunica își îndeplinește cu conștiinciozitate atribuțiile administrativ-gospodă –
rești și educative față de M.L. La rândul său, nepoata este preocupată de starea de sănătate a bu –
nicii, care în ultima perioadă s-a deteriorat.
Informații despre familia clientei:
Nume și prenu-
meM.L. (clienta)M.G.(tatăl)M.A. (mama)M.V. (sora)M.I. (bunica pa-
ternă)
Data și locul na-
șterii15.05.2006.
Oraș S.12.01.1960
com.D., Jud..S.04.09. 1968
Com.D., Jud.S.11.02. 1985
Oraș S.13.02. 1935
Com.D., jud. S.
DomiciliuStr. V.A., nr.XStr. V.A., nr.XnecunoscutCom. D. Jud.S.Str. V.A., nr.X
OcupațiaElevă,StrungarConfecționerăFără ocupațiePensionară
EducațiaClasa a VIII-aȘc. ProfesionalăȘc. generalăȘc. GeneralăȘc. Primară
Statutul maritalNecăsătorităDivorțatRecăsătorităNecăsătorităVăduvă
27

Informații despre părintele plecat în străinătate:
M.G. este plecat în străinătate de trei ani, țara de destinație fiind Grecia. Motivul plecării
a fost existența dificultăților financiare ale familiei. M.G. a plecat legal, iar în prezent lucrează în
agricultură la cules de portocale. Nu a venit în România niciodată de la data plecării și nu in –
tenționează să o facă curând. Veniturile pe care le câștigă lunar se ridică la suma de aproximativ
800 – 900 euro/lună, din care trimite acasă 200 – 250 euro/lună.
M.G. păstrază legătura cu fiica, vorbind cu acesta la telefon săptămânal.
Informații despre locuință:
M.L. locuiește împreună cu bunica paternă într-un apartament cu patru camere, amenaja –
te în mod corespunzător.
Situația materială a clientei:
Familie Venituri
M.G. ± 8.00 lei
M.I. 2.500 lei
M.L. 210 lei
Total 3510 lei
Harta eco
2869 71
44 I.M.Colegi
de clasămama
. tatăl
profesori
sora
40 42
191425

Legendă :
Femeie decedată Femeie relație de concubinaj
Bărbat decedat Bărbat divorț căsătorie

persoană care se imlică mai mult relație solidă
relație tranzitorie relație tensionată
Analiza câmpului de forțe
Puncte tari:
omaturitate,
osimțul responsabilității,
ofermitate în luarea deciziilor,
osituație financiară favorabilă,
oaltruism.
Puncte slabe:
otulburări afectiv-emoționale,
ocomportament antisocial,
ovârsta prea mică în raport cu responsabilitățile,
odependență în efectuarea sarcinilor școlare,
ostimă de sine scăzută.
Nevoile și așteptările clientului:
ode ce anume are nevoie clientul
-suport afectiv-emoțional,
29Asistentul
socialConsilierul
școlar
prieteni2
Bunica
paternă

-sprijin în îmbunătățirea rezultatelor școlare,
-încurajare în dezvoltarea abilităților sociale,
-suport în dobândirea deprinderilor administrativ-gospodărești și de gestionare
eficientă a veniturilor,
-prieteni de aceeași vârstă.
oPercepția clientei asupra problemei
-eleva nu este încrezătoare în posibilitatea îmbunătățirii rezultatelor școlare și
în modificare atitudinii colegilor de clasă,
-M.L. nu mai suportă să-i fie asociată imaginea de elev „problemă”.
oPercepția problemei clientei de către cei din jur
-profesorii sunt încrezători în capacitatea elevei de integrare la nivelul clasei,
-bunica elevei este convinsă că M.L. va reuși să-și îmbunătățească rezultatele
școlare, dacă va fi sprijinită de persoane specializate în acest sens.
Evaluarea inițială:
oDezvoltarea abilităților sociale ale elevei este absolut necesară pentru integra –
rea acesteia în cadrul colectivității clasei. O relaționare eficientă cu colegii de clasă ar
contribui la sporirea interesului elevei în direcția îmbunătățirii rezultatelor școlare și la
creșterea frecvenței școlare. M.L. își dorește consolidarea relației cu colegii de clasă,
chiar dacă nu face nici un demers în acest sens.
oFactori care favorizează rezolvarea problemelor clientei:
-bunica elevei își susține nepoata în direcția îmbunătățirii situației școlare și
este de acord să se implice în acțiunile care urmăresc atingerea acestui obiec –
tiv;
-profesorii sunt dispuși să organizeze ore de pregătire școlară suplimentară.
Scopul intervenției – îmbunătășirea situației școlare a elevei și integrarea acesteia în cadrul co –
lectivității școlare
Obiective:
oîmbunătățirea rezultatelor școlare,
odezvoltarea abilităților sociale,
osoluționarea problemelor afectiv-emoționale,
ogestionarea eficientă a veniturilor financiare,
30

odezvoltarea deprinderilor administrativ-gospodărești.
1. Îmbunătățirea rezultatelor școlare
– se va încheia un acord între clientă, profesori, asistent social, consilier școlar și bunică,
prin care părțile se obligă să acționeze în vederea sporirii rezultatelor școlare ale elevei,
– profesorii vor acorda ore de pregătire școlară suplimentară, în vederea recuperării cu –
noștințelor necesare susținerii examenului de capacitate,
– asistentul social în colaborare cu profesorii și consilierul, va organiza concursuri pe
teme școlare, care vor oferi câștigătorului drept premiu o excursie în țara în care este plecat pă –
rintele/părinții elevului.
2. Dezvoltarea abilităților sociale
– asistentul social va organiza un grup de suport având ca membri elevi care se confruntă
cu probleme de relaționare și ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Acțiunile se vor desfășura
săptămânal și se vor concretiza în jocuri, discuții care vor avea ca obiectiv socializarea elevilor.
3. Soluționarea problemelor afectiv-emoționale
– consilierul școlar va oferi elevei ședințe de consiliere,
– asistentul social intenționează să înființeze o linie telefonică destinată consolidării rela –
ției afective elev-părinte plecat în străinătate și menținerii contactului școală-familie. Discuțiile
telefonice vor fi mediate de asistentul social în colaborare cu consilierul școlar.
4. Gestionarea eficientă a veniturilor financiare
– asistentul social va organiza în cadrul grupului de suport acțiuni care vor avea drept
scop dezvoltarea deprinderilor de gestionare eficientă a veniturilor financiare. Acțiunile se vor
concretiza în însoțirea la cumpărături a membrilor grupului de către asistentul social.
Instrumente utilizate de asistentul social în vederea culegerii informațiilor referitoare la:
-identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate asupra
rezultatelor școlare ale copilului;
-stabilirea nevoilor și așteptărilor clientului;
-stabilirea unor strategii de intervenție în scopul sprijinirii elevilor cu părinți plecați în
străinătate, sunt: ancheta socială, interviul și fișa de observație
Evaluarea rezultatelor obținute până în prezent:
S-a reușit încheierea acordului elev – familie – școală, iar profesorii au organizat două se –
siuni de pregătire suplimentară, la ca a participat și clienta. Asistentul social a organizat o întâlni –
re a grupului de suport care a avut ca obiectiv dezvoltarea abilităților sociale a participanților.
31

S-a observat o ușoară creștere a interesului elevei pentru activitățile școlare.
Pe viitor se urmărește punerea în aplicare a celorlalte obiective amintite mai sus.
Fișă de observație
Numele și prenumele subiectului observat: M.L.,
Vârsta: 14 ani,
Locul observării: Școala generală nr. X, județul S. – cabinetul de consiliere școlară,
Durata observației: aproximativ două ore.
I. Deprinderi de comunicare
a. verbală – M.L. nu este comunicativă, vorbește încet, rar, cu pauze mari între cuvinte,
uneori este incoerentă.
Am reușit cu mare dificultate să culeg informațiile de la clientă, de aceea
am apelat în mare măsură la sprijinul profesorilor și al consilierului școlar.
b. non-verbală – clienta, în cea mai mare parte a timpului, a avut privirea plecată, mâi –
nile încrucișate peste genunchi.
La începutul discuției a fost speriată, agitată, confuză. M.L. a avut nevoie
de aprobarea consilierului școlar în tot ceea ce afirma.
Eleva avut o poziție încordată, rigidă iar vocea a fost tremurată.
În momentul în care a venit în discuție problema tatălui plecat în străinăta –
te, clienta a refuzat să mai vorbească.
II. Grad de adaptabilitate
M.L. se adaptează cu greu la situații noi, fapt dovedit de atitudinea acesteia în cadrul dis –
cuției. Am observat că nu-i face plăcere să fie interogată, să i se adreseze întrebări directe cu pri –
vire la viața de familie.
III. Grad de sociabilitate
Este redus. Am urmărit eleva în timpul pauzelor și am observat că aceasta manifestă un
comportament de autoizolare, preferând să-și petreacă cea mai mare parte a timpului în bancă,
ascultând muzică.

32

STUDIU DE CAZ 2
Nume și prenume client: B.G.N.
Scopul efectuării evaluării:
-identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate
asupra rezultatelor școlare ale copilului;
-stabilirea nevoilor și așteptărilor clientului;
-stabilirea unor strategii de intervenție în scopul sprijinirii elevilor cu părinți
plecați în străinătate.
Locul evaluării: Școala generală nr. X, județul S.
Evaluator: C.A., sprijinită de consilierul școlii, G.G.
Informații de identificare a clientei:
Nume și prenume: B.G.N.
Data și locul nașterii: 26.03. 2007, oraș S.,
Rangul nașterii: I,
B.I.: xxxx,
Starea civilă: necăsătorită,
Studii: elevă în clasa a VII-a, la Școala generală nr. X, oraș S.,
Venituri: alocația, la care se adaugă veniturile trimise lunar de mamă,
Starea de sănătate: favorabilă;
Religie: ortodoxă;
Domiciliu : str. S., nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Județ S.,
Etnie: română.
oModalități de identificare a clientei de către asistentul social :
Tulburările de comportament ale elevei, conflictul cu profesoara de biologie au atras
atenția cadrelor didactice, care au direcționat-o către cabinetul de consiliere școlară. La rândul
său, consiliera școlară a fost contactată de asistentul social de la Organizația X, din orașul S.,
care intenționează să inițieze un proiect destinat elevilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în
străinătate.
oEventuale contacte anterioare cu alte instituții
Eleva a mai fost contactată de preotul paroh, care cunoscând situația familială a acesteia
i-a acordat suport moral.
oSituația prezentă și motivul selectării clientei de către asistentul social
33

Situația școlară a lui B.G.N. s-a deteriorat considerabil. Dacă în urmă cu un an eleva par –
ticipa la concursuri și olimpiade școlare, în prezent frecvența școlară este redusă, iar notele do –
minante sunt de 5 și 6.
Rezultatele școlare slabe, conflictele cu cadrele didactice, afilierea elevei la un grup cu
tulburări comportamentale, constituie motivele pentru care a fost selectată de asistentul social.
Istoricul clientei și al familiei:
B.D. și B.F. s-au căsătorit în 1986, locuind într-un apartament cu două camere în orașul
S. La trei ani de la căsătorie, s-a născut primul și unicul copil al familiei, B.G.N.
Conflicte maritale au existat între soți imediat după căsătorie, motiv pentru care aceștia
decid să divorțeze în 1994.
În urma divorțului, minora rămâne în îngrijirea mamei, iar apartamentul revine tot aceste –
ia. B.F., rămas fără locuință și familie hotărăște să se mute la părinți, la țară. În această perioadă,
încearcă să restabilească legătura afectivă cu B.G.N., dar este împiedicat de soție.
În anul 2001, B.F. moare în urma unui accident, iar B.D. interzice fiicei să participe la în –
mormântarea tatălui.
În anul 2002, mama clientei se implică într-o relație de concubinaj pe o perioadă de șase
luni. Relația mamă – fiică este una tensionată, B.G.N. reproșându-i adesea lui B.D. că este mult
prea exigentă.
În anul 2003, B.D. hotărăște să plece la muncă în Italia, sarcinile administrativ-educative
revenind lui G.M. o prietenă de familie.
Prezentarea problemei:
oÎncercări precedente de soluționare a problemei
B.G.N. a făcut numeroase eforturi de rezolvare a problemei de relaționare cu mama. Ele –
va a participat la numeroase concursuri și olimpiade școlare, fiind conștientă că acest lucru pro –
voacă mulțumire mamei. Eleva și-a exprimat dorința de a petrece mai mult timp cu mama, prelu –
ând o parte din treburile casnice. Din nefericire aceste eforturi nu au avut rezultatele scontate,
tentativele de consolidare a relației afective mamă – fiică fiind considerate de B.D. ca un semn
de slăbiciune, dependență.
În ceea ce privește problemele de natură școlară, B.G.N. nu a avut nici o inițiativă de so –
luționare a acestora.
oManiera de percepție a problemei de către clientă
B.G.N. nu mai manifestă interes pentru nici o disciplină școlară și refuză să se mai impli –
ce în acțiunile socio-culturale desfășurate la nivelul clasei sau al școlii. Eleva își exprimă ne –
34

mulțumirea de a nu fi avut parte niciodată de afecțiunea mamei. Pentru clientă plecarea lui B.D.
are o dublă semnificație: pe de o parte de eliberare de exigența sporită a mamei, iar pe de ală par –
te de diminuarea șanselor de consolidare a relației afective cu aceasta.
Eleva susține că deprecierea situației școlare și afilierea la un grup cu tulburări comporta –
mentale constituie o formă de revoltă îndreptată împotriva mamei care nu și-a îndeplinit atribuții –
le parentale în mod corespunzător.
oManiera de percepție a problemei de către asistentul social
Asistentul social consideră că B.G.N. se confruntă cu probleme de natură afectiv-emoțio –
nală. Rezervele sunt foarte mari în ceea ce privește luarea unor inițiative de îmbunătățire a relați –
ei cu mama, deoarece aceasta din urmă ar interpreta aceste demersuri ca un semn de naivitate,
slăbiciune a fiicei sale.
Asistentul social a constatat că eleva este neîncrezătoare în posibilitatea îmbunătățirii re –
lației cu mama, acum când aceasta se află la o distanță atât de mare.
B.G.N. se confruntă și cu probleme școlare, ca urmare a lipsei supravegherii materne.
Mama minorei manifesta o exigență sporită în direcția obținerii performanțelor școlare de către
aceasta. Eleva s-a implicat într-un anturaj necorespunzător care contribuie la agravarea situației
școlare ale acesteia.
Informații privind activitatea școlară a clientei:
oRelația clientei cu profesorii
Este degradată comparativ cu anii precedenți. Eleva nu se mai implică în activitățile șco –
lare, și nu mai prezintă interes pentru nici o disciplină. În semestru I B.G.N. a avut un conflict cu
profesoara de biologie, care i-a reproșat acesteia că a întârziat la ore. Eleva a avut o reacție im –
pulsivă, amenințând că nu va mai frecventa orele de biologie. B.G.N. este neliniștită, agitată în
timpul orelor manifestând semne de oboseală. Ea este obișnuită cu imaginea de „elevă model”, și
reacționează impulsiv în momentul în care este notată sub nivelul așteptărilor.
Relația elevă – profesori este de respingere din partea lui B.G.N. și de dezamăgire mani –
festată de cadrele didactice.
oRelația elevei cu colegii de clasă
Dacă în urmă cu un an, eleva era privită cu admirație de colegii de clasă, în prezent păre –
rea acestora s-a schimbat în sens negativ. Eleva manifestă o atitudine de superioritate în raport cu
aceștia și se comportă ca și cum ar fi mult mai experimentată în problemele de viață decât ei.
B.G.N. relaționează mai bine cu băieții decât cu fetele, pe care le consideră mult prea nai –
ve. Profesorii sunt de părere că eleva are o influență negativă asupra colegilor de clasă.
35

oRelația elevei cu asistentul social
Eleva este cooperantă și participă la solicitarea asistentului social la acțiunile desfășurate
de grupul de suport care au ca obiectiv dezvoltarea abilităților de utilizare eficientă a veniturilor
și a celor administrativ-gospodărești.
oRelația clientei cu consilierul școlar
Clienta frecventează destul de des cabinetul de consiliere având o relație apropiată cu
consilierul școlii. Consiliera o descrie pe B.G.N. ca fiind o persoană sensibilă, afectuoasă, chiar
dacă în cea mai mare parte a timpului aceasta afișează o imagine contrară.
Comportamentul lui B.G.N. este explicat de consilieră ca o formă de revoltă a elevei la
adresa mamei care și-a privat fiica de afecțiune încă din perioada copilăriei.
oRelația familie – școală
B.G.N. este printre puținii elevi ai căror părinți plecați în străinătate mențin legătura cu
școala. Diriginta a precizat că mama elevei o sună periodic pentru a afla care este situația școlară
a fiicei sale.
M.L., persoana care se ocupă de supravegherea elevei în prezent nu se implică în activită –
țile școlare ale acesteia, susținând că nu are autoritate în acest sens.
oȘcoala – proiecții de viitor ale elevei
Clienta își dorește ca în viitor să urmeze o facultate, dar nu este hotărâtă încă în ce dome –
niu.
Relația clientei cu persoana care o supraveghează:
Din discuțiile avute cu eleva am constatat că persoana care se ocupă în prezent de educa –
rea și supravegherea ei, este foarte îngăduitoare, permisivă cu aceasta. M.L. reprezintă pentru cli –
entă o adevărată bunică cu toate că între cele două nu există relații de rudenie.
Informații despre familia clientei:
Nume și pre-
numeB.G.H (clien-
ta)B.F.(tatăl)B.D. (mama)
Data și locul
nașterii26.03.2007.
Oraș S.25.05.1965
com.I.,
Jud..S.01.04.1967
Com.I., Jud.S.
DomiciliuStr. S., nr.X- (decedat)Str. S., nr.X
OcupațiaElevă,ȘoferContabilă
EducațiaClasa a VII-aȘc. Profesio-
nalăLiceul
Statutul ma-
ritalNecăsătorităDivorțatDivorțată
36

Informații despre părintele plecat în străinătate:
B.D. a plecat în străinătate de un an, țara de destinație fiind Italia. Motivul care a determi –
nat-o să ia această hotărâre a fost existența dificultăților financiare. A plecat legal, iar în prezent
lucrează ca menajeră la o familie de vârstnici. Veniturile pe care la câștigă lunar se ridică la
suma de aproximativ 600 euro. B.D. păstrează legătura telefonică cu fiica, pe care o sună săp –
tămânal.
Informații despre locuință:
Clienta locuiește împreună cu persoana care o supraveghează într-un apartament cu patru
camere amenajat în mod corespunzător.
Situația materială a clientei:
Familie Venituri
B.D. ± 1700 lei
B.G.N. 210 lei
Total 1910 lei
Harta eco
37?Colegi
de clasă
Consilierul
școlarmama
.profesori
prieteni4137
19Persoana care o
supraveghează

Legendă :
Femeie decedată Femeie Relație de concubinaj
Bărbat decedat Bărbat Divorț Căsătorie

persoană care se imlică mai mult relație solidă
relație tranzitorie relație tensionată
Analiza câmpului de forțe
Puncte tari:
-potențial intelectual,
-perseverență.
-spirit de inițiativă,
-spirit competitiv.
Puncte slabe:
-tulburări afectiv-emoționale,
-impulsivitate,
-aroganță,
-atitudine de superioritate.
Nevoile și așteptările clientului
ode ce anume are nevoie clientul
-suport afectiv emoțional,
-stimulare în direcția restabilirii echilibrului în ceea ce privește rezultatele șco –
lare,
-sprijin în direcția dobândirii deprinderilor administrativ-gospodărești și a celor
de gestionare eficientă a veniturilor,
-suport în înlăturarea tulburărilor comportamentale.
38Asistentul
social

oPercepția clientului asupra problemei
-B.G.N. este conștientă de deteriorarea situației școlare, dar precizează că în
prezent nu este stimulată să acționeze în direcția îmbunătățirii ei,
-Eleva este neîncrezătoare în posibilitatea consolidării afective cu mama. Ea
consideră că dacă apropierea afectivă nu a fost posibilă atâta timp cât cele do –
uă au locuit împreună, acum când mama se află la o distanță atât de mare,
șansele sunt foarte reduse.
oPercepția problemei clientei de către cei din jur
-profesorii sunt încrezători în profesionalismul asistentului social și al echipei
care acționează în direcția îmbunătățirii relației mamă – fiică, bazându-se și pe
potențialul intelectual al elevei.
–
Evaluarea inițială
oConsolidarea relației afective mamă – fiică este absolut necesară. O relație eficientă ar
contribui la restabilirea echilibrului în ceea ce privește rezultatele școlare ale elevei și la
diminuarea tulburărilor comportamentale ale acesteia.
oFactori care favorizează rezolvarea problemelor clientei:
– profesorii sunt încrezători în potențialul intelectual al elevei și sunt dispuși să organizeze
ore de pregătire școlară suplimentară.
Scopul intervenției – îmbunătățirea situației școlare a elevei și diminuarea tulburărilor compor –
tamentale.
Obiective
oîmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevei,
oconsolidarea relației afective mamă – fiică,
oînlăturarea tulburărilor comportamentale ale clientei,
ogestionarea eficientă a veniturilor financiare,
ovalorificarea abilităților socio-culturale ale elevei în etapele ulterioare ale proiectului.
1. Îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevei
– se încheie un parteneriat între elevă, profesori, asistent social, consilier școlar, mama
elevei, prin care părțile se obligă să acționeze în direcția îmbunătățirii rezultatelor școlare ale ele –
vei,
39

– profesorii vor organiza ore de pregătire școlară suplimentară în vederea recuperării de
către elevă a cunoștințelor pierdute ca urmare a frecvenței școlare reduse,
– organizarea de către asistentul social în colaborare cu profesorii a unor concursuri pe
teme școlare, care va oferi ca temă câștigătorului o excursie în țara în care este plecat părintele/
părinții acestuia.
– valorificarea potențialului intelectual al elevei prin responsabilizarea acesteia în direcția
sprijinirii colegilor cu situație școlară slabă.
2. Consolidarea relației afective mamă – fiică,
– consilierul școlar va oferi servicii de consiliere elevei în vederea sporirii încrederii
acesteia în posibilitatea consolidării relației afective cu mama,
– asistentul social intenționează să înființeze o linie telefonică în scopul consolidării rela –
ției familie – școală și îmbunătățirii legăturii elev – părinte plecat în străinătate. Discuțiile telefo –
nice vor fi mediate de asistentul social în colaborare cu consilierul.
3. Înlăturarea tulburărilor comportamentale ale clientei
– asistentul social, sprijinit de profesori și consilierul școlar va organiza o campanie de
promovare a riscurilor consumului de tutun și a consecințelor fumatului asupra organismului,
– consilierul școlar va oferi servicii de consiliere elevei în scopul conștientizării de către
aceasta a dezavantajelor apartenenței la un grup cu tulburări comportamentale.
4. Gestionarea eficientă a veniturilor financiare
– asistentul social va organiza un grup de suport care se va întâlni săptămânal și care va
avea ca obiectiv dezvoltarea abilităților de utilizare eficientă a veniturilor financiare de către par –
ticipanți.
5. Valorificarea abilităților socio-culturale ale elevei în etapele ulterioare ale proiectului
– întrucât eleva prezintă abilități socio-intelectuale, va fi selectată de asistentul social și
pregătită în direcția sprijinirii, în viitor a altor elevi aflați în situații similare.
Instrumente utilizate de asistentul social în vederea culegerii informațiilor referitoare la:
-identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate asupra
rezultatelor școlare ale copilului;
-stabilirea nevoilor și așteptărilor clientului;
-stabilirea unor strategii de intervenție în scopul sprijinirii elevilor cu părinți plecați în
străinătate, sunt: ancheta socială, interviul și fișa de observație
Evaluarea rezultatelor obținute până în prezent:
40

Până în prezent nu s-a organizat decât o singură întâlnire a grupului de suport coordonată
de asistentul social și care a avut ca obiectiv dezvoltarea abilităților sociale ale participanților.
Clienta s-a implicat în acțiunile desfășurate de grup.
Profesorii au organizat două sesiuni de pregătire școlară suplimentară la care a participat
și B.G.N.
În viitor, se urmărește punerea în practică a celorlalte strategii amintite anterior.
Fișă de observație
Numele și prenumele subiectului observat: B.G.N.
Vârsta: 13 ani,
Locul observării: Școala generală nr. X, județul S. – cabinetul de consiliere școlară,
Durata observației: aproximativ două ore.
I. Deprinderi de comunicare
a. verbală – eleva este comunicativă, folosește un limbaj elevat, este sigură pe ceea ce
spune și manifestă putere de convingere.
Vorbește repede, fără pauze între cuvinte și trece de la un subiect la altul.
A evitat să vorbească despre conflictul cu profesoara de biologie și despre
tatăl său pe care mărturisește că l-a iubit foarte mult.
Tonul vocii este ridicat în timpul discuției.
b. non-verbală – B.G.N. a avut o atitudine degajată, am reușit să stabilesc cu ușurință
contactul vizual cu aceasta pe parcursul discuției. Clienta inspiră o atitudi –
ne de superioritate și aroganță.
II. Grad de adaptabilitate
Eleva se adaptează cu ușurință la situații noi. A acceptat cu ușurință discuția și a fost des –
chisă și sinceră pe tot parcursul acesteia
III. Grad de sociabilitate
Ridicat, însă se constată o atitudine de superioritate în relația cu colegii. Nu interacțione –
ază cu oricine, ci preferă colegii de sex opus cu care, precizează ea este mai compatibilă. B.G.N.
este un membru influent în cadrul colectivității clasei.
41

STUDIU DE CAZ 3.
Nume și prenume client: R.C.
Scopul efectuării evaluării:
-identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate
asupra rezultatelor școlare ale copilului;
-stabilirea nevoilor și așteptărilor clientului;
-stabilirea unor strategii de intervenție în scopul sprijinirii elevilor cu părinți
plecați în străinătate.
Locul evaluării: Școala generală nr. X, județul S.
Evaluator: C.A., sprijinită de consilierul școlii, G.G.
Informații de identificare a clientei:
Nume și prenume: R.C.
Data și locul nașterii: 25.04.2006
Rangul nașterii: II,
B.I.: xxxx,
Starea civilă: necăsătorită,
Studii: elevă în clasa a VII-a la școala generală nr. X, oraș S.,
Venituri: alocația,
Starea de sănătate: favorabilă;
Religie: ortodoxă;
Domiciliu : str. I.N., nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Județ S.,
Etnie: română.
oModalități de identificare a clientei de către asistentul social
R.C. a fost identificată inițial de profesoara de limba română care locuiește în vecinătatea
acesteia. Cunoscând situația școlară, problemele familiale și dificultățile financiare cu care se
confruntă eleva, aceasta a sesizat asistentul social interesat în identificarea unor astfel de cazuri.
oEventuale contacte anterioare cu alte instituții
Eleva a intrat în contact cu organele abilitate în păstrarea ordinii publice, ca urmare a re –
clamțiilor făcute de vecini. R.C. a fost contactată și de Poliție, fiind suspectată de furtul unor
sume de bani de la colegii de clasă.
oSituația prezentă și motivul selectării clientei de către asistentul social
42

R.C. se găsește în situația de exmatriculare, ca urmare a frecvenței școlare reduse și a re –
zultatelor școlare slabe. Conflictele frecvente cu profesorii și colegii de clasă, situația școlară ne –
favorabilă, la care se adaugă problemele financiare și de relaționare cu mama, respectiv sora,
constituie motive suficiente pentru selectarea clientei de către asistentul social.
Istoricul clientei și al familiei:
R.M. și R.C. s-au căsătorit în 1987, locuind ulterior în apartamentul lui R.M. Din relația
de căsătorie se nasc doi copii: R.N., respectiv R.C.
Relațiile dintre soți sunt tensionate, deseori R.M. reproșându-i soțului că nu aduce sufi –
cienți bani acasă. Neînțelegerile maritale îl determină pe R.C. să plece pentru o perioadă de timp
să lucreze în București. În acest interval, conflictele dintre soți se amplifică deoarece R.C. este
suspectat de soție că ar fi implicat într-o relație extraconjugală.
În anul 1998, soții divorțează, copiii rămânând în îngrijirea mamei care pentru a face față
problemelor financiare, lucrează cu normă dublă.
Bunica maternă și mătușa copiilor (sora lui R.M.), se implică într-o mică măsură în edu –
carea nepoților, deși locuiesc în același imobil.
Fiica cea mare a lui R.M. este implicată într-o relație de concubinaj cu I.C.
Problemele financiare, relațiile tensionate cu fiicele, o determină pe R.M. să plece în Ita –
lia, în aprilie 2004. în prezent în apartament locuiesc cele două fiice împreună cu concubinul lui
R.N.
Prezentarea problemei:
oÎncercări precedente de soluționare a problemei
R.C. nu a făcut niciodată eforturi deosebite în direcția îmbunătățirii situației școlare.
Chiar și atunci când eleva a fost amenințată cu exmatricularea, nu s-a constatat o sporire a intere –
sului acesteia față de activitățile școlare. Eleva a fost dependentă întotdeauna de suportul altor
persoane în îndeplinirea atribuțiilor școlare.
oManiera de percepție a problemei de către clientă
R.C. recunoaște că nu este interesată de activitățile școlare și că singurul motiv care o de –
termină să mai frecventeze școala este alocația de stat (singura sursă de venit), care i-ar fi sus –
pendată în cazul în care ar abandona școala. Eleva nu este de acord să locuiască în același aparta –
ment cu sora și concubinul acesteia, fiind intrigată de faptul că cei doi îi interzic să organizeze
petreceri la sfârșit de săptămână. Clienta este conștientă de faptul că este dependentă financiar de
sora sa, însă cu toate acestea nu este de acord să facă compromisuri.
oManiera de percepție a problemei de către asistentul social
43

Asistentul social consideră că R.C. se confruntă cu probleme de natură școlară, financia –
ră și tulburări de comportament. El include clienta în categoria elevilor „problemă” ai școlii.
Nici situația financiară a elevei nu este favorabilă. Clienta este dependentă de alocația de
stat, care i-ar fi suspendată în cazul în care Consiliul școlii ar hotărî exmatricularea acesteia.
Până în prezent, R.M. nu a reușit să trimită fiicelor nici un venit, deoarece nu și-a găsit un
loc de muncă în Italia. La plecarea în străinătate aceasta a lăsat o sumă de bani copiilor și a de –
semnat-o p fiica cea mare ca responsabilă în administrarea ei.
Clienta are probleme de relaționare nu numai cu sora, ci și cu concubinul acesteia care o
acuză de cheltuirea unei părți semnificative din suma lăsată la plecare de R.M.
Informații privind activitatea școlară a clientei:
oRelația clientei cu profesorii
Este tensionată, majoritatea profesorilor susținând că eleva constituie o influență negativă
asupra colegilor de clasă. R.C. este impulsivă, vorbește neîntrebată în timpul orelor, folosind un
limbaj vulgar la adresa profesorilor.
Eleva este foarte agitată, nu reușește să se concentreze și prezintă deficit de atenție. Pro –
fesorii consideră că pentru R.C. școal reprezintă un loc de distracție, de întâlnire cu prietenii și o
modalitate de etalare a ultimelor articole de îmbrăcăminte.
Relația elevă – profesori este de agresivitate din partea elevei și de toleranță manifestată
de profesori.
oRelația elevei cu colegii de clasă
Din discuțiile avute cu diriginta și consiliera școlii am aflat că la marea majoritate a cole –
gilor de clasă le este frică să interacționeze cu R.C. Unii consideră că este mai bine să o ignore,
pentru că în felul acesta se protejează de agresivitatea elevei, alți colegi se asociază cu clienta,
adoptând o conduită asemănătoare cu a acesteia, fapt care la conferă un plus de siguranță și supe –
rioritate în raport cu ceilalți.
O altă categorie de colegi, puțini la număr, au încercat să o înfrunte pe R.C., dar nu au re –
ușit decât să amplifice conflictele deja existente.
oRelația elevei cu asistentul social
Este favorabilă. R.C. a participat la întâlnirea grupului de suport care a avut ca temă
dezvoltarea abilităților administrativ-gospodărești. Eleva a mai fost însoțită de asistentul social la
Poliție în vederea eliberării actului de identitate.
oRelația clientei cu consilierul școlar
44

R.C. nu frecventează foarte des cabinetul de consiliere școlară, iar când o face este obli –
gată de dirigintă.
Eleva este caracterizată de consiliera școlii ca fiind o persoană dinamică, cu voință puter –
nică, impulsivă, dar și sociabilă, comunicativă. Tulburările de comportament sunt explicate de
aceasta ca fiind o consecință a lipsei de supraveghere a elevei încă din perioada copilăriei de că –
tre părinți.
oRelația familie – școală
Mama elevei a menținut legătura cu școala până în momentul plecării în străinătate, cu
toate că nu a făcut-o în mod regulat.
Tatăl clientei, recăsătorit în urma divorțului nu s-a implicat niciodată în procesul de edu –
cație al fiicei sale.
În prezent, nimeni din familia elevei nu mai menține contactul cu școala.
oȘcoala – proiecții de viitor ale elevei
Clienta nu-și dorește să urmeze pe viitor nici o altă formă de învățământ, ci intenționează
să plece la muncă în străinătate asemeni mamei.
Relația clientei cu persoana care o supraveghează:
La plecarea mamei în străinătate, supravegherea clientei a fost încredințată surorii aceste –
ia și concubinului său. Relația clientei cu aceștia este una tensionată, eleva fiind intrigată că cei
doi îi interzic să organizeze petreceri la sfârșit de săptămână. Această restricție a stat la baza a
numeroase conflicte, unele concretizându-se în acte de agresiune fizică.
Informații despre familia clientei:
Nume și prenu-
meR.C. (clienta)R.C.(tatăl)R.M. (mama)R.N.(sora)
Data și locul na-
șterii25.04.2006
Oraș S.19.09.1964
com.B., Jud..S.01.03.1966
Com.D., Jud.S.25.05.1985
Oraș S.
DomiciliuStr. I.N.., nr.XnecunoscutStr. I.N.., nr.XStr. I.N.., nr.X
Ocupația Elevă, electricianconfecționerăvânzătoare
EducațiaClasa a VII-aȘc. ProfesionalăȘc. profesionalăLiceu
Statutul marital necăsătoritărecăsătoritdivorțatănecăsătorită
Informații despre părintele plecat în străinătate:
R.M. a plecat ilegal în străinătate de două luni, țara de destinație fiind Italia. Motivul care
a determinat-o să ia această hotărâre a fost existența dificultăților financiare și a relației tensiona –
te cu fiica sa.
45

În prezent nu și-a găsit nici o ocupație, motiv pentru care nu este în măsură să le susțină
financiar pe cele două fiice. Păstrează legătura telefonică cu acestea și nu intenționează să se în –
toarcă curând în țară.
Informații despre locuință:
R.C. locuiește împreună cu sora și cu concubinul acesteia într-un apartament cu două ca –
mere, amenajat corespunzător. În prezent, cheltuielile de întreținere sunt plătite de R.N. din sala –
riul propriu.
Situația materială a clientei:
Familie Venituri
R.N. 3500 lei
R.C. 210 lei
R.M. 0 lei
Total 3.710 lei
Harta eco
46?72
?
Asistentul
socialColegi
de clasă
Consilierul
școlartata mamaprofesori
sora
prieteni356
4
38
1914
28
concubinul

Legendă :
Femeie relație de concubinaj
Bărbat divorț
client căsătorie

persoană care se implică mai mult relație solidă
relație tranzitorie relație tensionată
Analiza câmpului de forțe
Puncte tari:
-dinamism,
-spirit de inițiativă,
-sociabilitate,
-altruism,
-cooperativitate.
Puncte slabe:
-impulsivitate,
-dependență în îndeplinirea sarcinilor școlare,
-tulburări afectiv-emoționale,
-situație financiară nefavorabilă.
Nevoile și așteptările clientei:
ode ce anume are nevoie clientul
-sprijin în consolidarea relației cu mama și sora,
-suport în îmbunătățirea relațiilor cu colegii și profesorii,
-suport financiar,
-ajutor în dezvoltarea abilităților administrativ gospodărești.
opercepția clintei asupra problemei
-eleva este optimistă în ceea ce privește posibilitatea de consolidare a relației
cu mama, respectiv sora,
47

-clienta nu mai suportă tensiunea provocată de intervenția concubinului surorii
sale în problemele personale.
oPercepția problemei clientei de către cei din jur
Profesorii afirmă că nu este imposibil ca R.C. să-și îmbunătățească situația școlară, dar ei
susțin că atingerea acestui obiectiv depinde de voința elevei.
Evaluarea inițială:
Îmbunătățirea relației lui R.C. cu sora este absolut necesară. Atingerea acestui obiectiv ar
contribui și la soluționarea problemelor financiare ale clientei care este dependentă de venitu –
rile surorii sale. Clienta își dorește consolidarea relației cu sora, însă manifestă rețineri în
ceea ce privește îmbunătățirea relației cu concubinul acesteia.
oFactori care favorizeză rezolvarea problemelor clientei – consilierul școlar va desfășura
ședințe de consiliere în scopul întăririi relațiilor dintre surori, iar mama clientei este de
acord să se implice în direcția consolidării relației cu fiicele.
Scopul intervenției – îmbunătățirea situației școlare și financiare a clientei și soluționarea pro –
blemelor de relaționare ale acesteia.
Obiective
ostimularea elevei de către profesori,
orenunțarea clientei la comportamentul agresiv,
orezolvarea problemelor de relaționare,
osoluționarea problemelor financiare,
ovalorificarea abilităților sociale ale clientei în etapele ulterioare ale clientei
1. Stimularea elevei de către profesori
– se va încheia un parteneriat între elevă, asistent social, consilier, profesori și mamă prin
care părțile se obligă să acționeze în direcția îmbunătățirii rezultatelor școlare ale elevilor,
– profesorii vor organiza acțiuni în care clienta va fi responsabilizată în raport cu aptitu –
dinile și abilitățile identificate de consilierul școlar. În acest fel, eleva se va simți valorizată. Se
vor organiza ore de pregătire școlară suplimentară, în scopul recuperării cunoștințelor pierdute de
elevă ca urmare a frecvenței școlare reduse.
2. Renunțarea clientei la comportamentul agresiv
48

– consilierul școlar va organiza ședințe de consiliere în scopul identificării cauzelor care
stau la baza comportamentului agresiv al elevei și a celor mai potrivite strategii de intervenție.
Eleva va fi sprijinită în înțelegerea dezavantajelor practicării unui asemenea comportament.
3. Rezolvarea problemelor de relaționare
Asistentul social intenționeze linia telefonică în scopul consolidării relației copil – părin –
te/părinți plecați și menținerii contactului familie – școală.
În vederea soluționării conflictelor dintre surori, consilierul școlar va organiza ședințe de
consiliere individuale și de grup.
4. Soluționarea problemelor financiare
– asistentul social va lua legătura cu conducerea școlii în vederea acordării unei burse so –
ciale elevei R.C. Mama clientei va fi contactată în vederea identificării motivelor care o împiedi –
că pe aceasta să-și susțină financiar fiica și a intențiilor de viitor.
5. Valorificarea abilităților sociale ale clientei în etapele ulterioare ale clientei
– întrucât eleva prezintă abilități sociale, asistentul social o va selecta și o va pregăti în
scopul implicării ulterioare a acesteia în sprijinirea elevilor care se confruntă în probleme simila –
re.
Instrumente utilizate de asistentul social în vederea culegerii informațiilor referitoare la:
-identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate asupra
rezultatelor școlare ale copilului;
-stabilirea nevoilor și așteptărilor clientului;
-stabilirea unor strategii de intervenție în scopul sprijinirii elevilor cu părinți plecați în
străinătate, sunt: ancheta socială, interviul și fișa de observație
Evaluarea rezultatelor obținute până în prezent:
Profesorii au organizat două sesiuni de pregătire suplimentară școlară la care eleva a par –
ticipat doar odată fără să se implice în mod deosebit. R.C. a beneficiat împreună cu sora de șe –
dințe de consiliere, iar relația dintre surori a suferit o ușoară îmbunătățire în ultima perioadă.
În viitor se urmărește punerea în practică a celorlalte obiective amintite mai sus.
Fișă de observație
Numele și prenumele subiectului observat: R.C.
Vârsta: 14 ani,
49

Locul observării: Școala generală nr. X, județul S. – cabinetul de consiliere școlară,
Durata observației: aproximativ două ore.
I. Deprinderi de comunicare
a. verbală – eleva este comunicativă, folosește un limbaj vulgar, este incoerentă, face
greșeli de exprimare.
Vorbește folosind un ton ridicat chiar și atunci când discută cu o persoană
necunoscută.
b. non-verbală – pe parcursul discuției, R.C. a fost neliniștită, s-a mișcat în permanență,
lovind colțul mesei cu un creion.
La începutul conversației a fost mai puțin cooperantă, deoarece a conside –
rat că prezența mea are legătură cu situația școlară slabă.
II. Grad de adaptabilitate
Eleva s-a adaptat cu ușurință la situație, ajungând în ipostaza de a-mi adresa întrebări in –
discrete.
III. Grad de sociabilitate
La întrebarea dacă este o persoană prietenoasă aceasta a răspuns afirmativ, însă a sublini –
at că reușește să păstreze o relație cu o persoană atâta timp cât aceasta nu încearcă să o domine și
să-i impună anumite lucruri.
50

СO  NСLU  ZІ  І 
Fa  mі  lі і lе  сu   u n ѕі  ngu  r părі  ntе   tі  nd ѕă   fі  е  prі  vі  tе  nе  ga  tі v în сu  ltu  ra   no  a ѕtră. Po  a tе  pе  ntru   сă
fa  mі  lі a  fo  rma  tă  dі  n do  і  părі  nțі   – сu   ma  mă  , ta  tă șі   сo  pі  і  – rе  prе  zі ntă і  dе  a lu  l сu  ltu  ra  l. Ѕе   ștі  е  înѕă сă
nu  măru  l fa  mі  lі і lo  r mo  no  pa  rе  nta  lе  е  ѕtе   în сo  ntі  nu  ă сrе  ștе  rе  . Е  du  сa  țі a  сo  pі  і lo  r dі  n fa  mі  lі і 
monoparе  nta  lе  ѕе   fa  се   dе  fе  сtu  o ѕ. A  се  a ѕta   nu   е  ѕtе   înto  tdе  a u na   o   rе  gu  la . Е  du  сa  țі a  a  rе   dе   ѕu  fе  rі t
nu  ma  і  da  сă a  bѕе  nța   u nu  і  părі  ntе   a rе   lo  с la   vârѕtе   fra  gе  dе   a lе  сo  pі  lu  lu  і  , a  tu  nсі   сând a  се  ѕta   nu   șі  -a  
înѕu  șі t no  rmе   dе   сo  mpo  rta  mе  nt, сo  nvі  ngе  rі  șі   nu   șі  -a   a ѕu  ma  t prі  nсі  pі  і .
Da  сă în fa  mі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă părі  ntе  lе  ѕі  ngu  r nu   prі  mе  ștе   a  ju  to  r dі  n pa  rtе  a  ru  dе  lo  r, a  
prі  е tе nі  lo  r a  tu  nсі   va   trе  bu  і  ѕa   rе  zo  lvе   șі   ѕa  rсinі  lе  сa  rе   rе  vе  nе  a u  îna  і ntе   се  lu  і la lt părі  ntе   сa  rе   a  
părăѕі  t fa  mі  lі a , ѕе   ѕі  mtе   împo  văra  t dе   grі  jі lе  zі  lnі  се   șі   nu   ma  і  a  rе   tі  mpu  l nе  се  ѕa  r pе  ntru   a   ѕе  
oсupa   dе   сo  pі  l, pе  ntru   a -і  tra  nѕmі  tе  a се  ѕtu  і a  no  rmе  lе  șі   va  lo  rі lе  сa  rе   ѕu  nt сu   a dе  văra  t і  mpo  rta  ntе  
în vі  a ța  u  nu  і  o  m. Ma  і  târzі  u  сo  pі  і і  ma  nі  fе  ѕtă сo  mpo  rta  mе  ntе   a grе  ѕі vе   șі   vі  o lе ntе   сhі  a r șі   față   dе  
părі  ntе  lе  u nі  с.
Ѕе   înсhі  d în ѕі  nе  , nu   rе  u șе  ѕс ѕă сo  mu  nі  се  , ѕă-șі   fa  сă no  і  prі  е tе nі   șі   сhі  a r po  t ѕpu  nе   сă  
proba  bі  lі ta tе a  dе   a  rе  pе  ta  е șе  сu  l părі  nțі  lo  r е  ѕtе   ma  rе  , ma  і  a lе ѕ сa   u nі  і  dі  ntrе   е і  nі  сі  nu   vo  r do  rі  ѕă
ѕе   сăѕăto  rе  a ѕсa   șі   să a  і bă pro  prі  a  fa  mі  lі е . Pе  rfo  rma  nțе  lе  șсo  la rе   în mu  ltе   сa  zu  rі  ѕсa  d , сo  pі  і і 
având tе  ndі  nța   dе   ma  nі  fе  ѕta  rе   a  u  no  r сo  mpo  rta  mе  ntе   і nfra  сțі  o na  lе  da  сă îndru  ma  rе  a  pa  rе  nta  lă nu  
е ѕtе   a  dе  сva  tă . Pе  ntru   a   împі  е dі  сa   to  a tе  a  се  ѕtе   lu  сru  rі  părі  nțі  і  trе  bu  і е  ѕa   a  сo  rdе   a  tе nțі  a  сu  vе  nі  tă
сo  pі  і lo  r , ma  і  a lе ѕ da  сă a  се  ștі  a  ѕu  nt mі  сі  șі   a u  nе  vo  і е  dе   fo  a rtе   mu  ltă dra  go  ѕtе  . Nu   е ѕtе   dе   a ju  nѕ
ѕa   lе   a  ѕі gu  rе   do  a r u  n tra  і  ma  tе rі a l bu  n сі  , е  u  сrе  d сă ma  і  і  mpo  rta  ntă е  ѕtе   сo  mu  nі  сa  rе  a  ,
înțеlеgеrеa  , a  fе  сțі  u nе  a  șі   і u bі  rе  a  ma  і  prе  ѕu  ѕ dе   o  rі се   fa  ță dе   сo  pі  l. Е  ѕtе   dе   prе  fе  ra  t сa   părі  nțі  і  să
faсă a  pе  l la   ru  dе  , bu  nі  сі  șі   сhі  a r prі  е tе nі   сa  rе   a  u  o   і nflu  е nță   bе  nе  fі сă   a  ѕu  pra   сo  pі  lu  lu  і  șі   po  a tе
împі  е dі  сa   ѕu  pra  vе  ghе  rе  a  ѕu  pе  rfі  сі a lă a   сo  pі  lu  lu  і  da  t fі  і nd fa  ptu  l сă   părі  nțі  і  ѕu  nt prе  o сu  pa  țі  dе  
pro  prі  і lе  lo  r grі  jі , dе   tra  і u l ma  tе rі a l șі   îі   nе  glі  jе a ză dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе   е mo  țі o na  l.
Da  сă fa  mі  lі a  dе  vі  nе   mo  no  pa  rе  nta  lă a  tu  nсі   сând сo  pі  і і  ѕu  nt ma  rі , a  tu  nсі   pro  ba  bі  lі ta tе a  сa  
е і  ѕa   dе  vі  nă u  n ѕprі  jі n pе  ntru   ma  mă, ѕă-і   o  fе  rе   ѕu  po  rt е  mo  țі o na  l șі   ѕă   prе  і a  a trі  bu  țі і lе  părі  ntе  lu  і 
abѕе  nt е  ѕtе   ma  і  ma  rе  . A  се  ștі  a  ѕе   ma  tu  rі zе  a ză mu  lt ma  і  dе   tі  mpu  rі u  dе  сât се  і la lțі   сo  pі  і . Da  сă
părіntе  lе  ѕі  ngu  r е  ѕtе   ta  tăl ѕі  tu  a țі a  е ѕtе   pu  țі n dі  fе  rі tă. Ta  tăl nu   ѕе   ba  zе  a ză pе   сo  pі  і  pе  ntru   trе  bu  rі lе 
сa  ѕnі  се   șі   prе  fе  ră ѕa   fa  сă a  pе  l la   ru  dе  . Е  ѕtе   ma  і  pu  țі n a  u to  rі ta r ѕprе   dе  o ѕе  bі  rе   dе   ma  mă сa  rе  
poatе   dе  vе  nі   е  xсе  ѕі v dе   a  u to  rі ta ră. Сo  pі  і і  îșі   pе  rсе  p ta  tăl сa   fі  і nd pro  tе сto  r șі   grі  ju  lі u  ѕprе  
dеoѕеbі  rе   dе   сo  pі  і і  dі  n fa  mі  lі і lе  bі  pa  rе  nta  lе . Ma  mе  lе  dе   o  bі  се  і  prе  fе  ră ѕă   nu   ѕе   ma  і  сăѕăto  rе  a ѕсă
51

pе   сând la   ta  tă pro  ba  bі  lі ta tе a  u  nе  і  сăѕăto  rі і  е  ѕtе   ma  і  ma  rе   ѕa  u  a   u  nе  і  rе  la țі і  dе   сo  nсu  bі  na  j. Се  rt
еѕtе   сă   rе  la țі a  părі  ntе   сo  pі  l ѕе   ѕсhі  mba   сu   trе  се  rе  a  tі  mpu  lu  і . Сo  pі  і і  сa  rе   șі  -a  u  fo  rma  t dе  ja 
pеrѕona  lі ta tе a  șі   a  u  a  nu  mі  tе  prі  nсі  pі  і  сa  rе   nu   ma  і  po  t fі   zdru  nсі  na  tе  rе  u șе  ѕс ѕă trе  a сă ma  і  u  șo  r
pеѕtе   dі  vo  rțu  l părі  nțі  lo  r șі   ѕu  nt сa  pa  bі  lі  ѕă   lu  ptе   împo  trі  va   ѕtărі  lo  r е  mo  țі o na  lе  сa  rе   îі   do  mі  nă.
Îșі   се  ntrе  a ză a  tе nțі  a  ѕprе   șсo  a lă, ѕprе   o  bțі  nе  rе  a  u  no  r rе  zu  lta  tе  fo  a rtе   bu  nе  , dе  vі  n ma  і 
ambі  țі o șі  șі   ѕе   vo  r rе  a lі za   dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе   pro  fе  ѕі o na  l. Ѕі  tu  a țі a  po  a tе  fі   dе  pășі  tă pе  ntru   сă  
mu  lțі   dі  ntrе   părі  nțі  і  u  nі  сі  dе  pu  n е  fo  rtu  rі  ѕе  mnі  fі сa  tі vе   pе  ntru   a   rе  u șі  ѕă mе  a rgă ma  і  dе  pa  rtе  . Е  і
au   a  ѕtfе  l în vе  dе  rе  , сu  m a  m ma  і  prе  сі za  t șі   în сo  mе  nta  rі u l u  nu  і  ѕtu  dі  u  dе   сa  z, a  ссе  pta  rе  a 
rеѕponѕa  bі  lі tățі  lo  r, dе  vo  ta mе  ntu  l to  ta l față   dе   fa  mі  lі е , сo  mu  nі  сa  rе  , o   mo  da  lі ta tе  bu  nă dе   a  
сonduсе   a  сtі  vі  tățі  lе  сa  ѕе  і , rе  ѕpі  ngе  rе  a  сu   tărі  е  a   ѕе  ntі  mе  ntu  lu  і  dе   vі  na   po  trі  vі  t сăru  і a  е  і  ѕu  nt
сulpa  bі  lі  pе  ntru   сă   nu   a  u  pu  tu  t o  fе  rі  u  n сămі  n mo  dе  l сo  pі  і lo  r lo  r, înсе  ta rе  a  tе  ndі  nțе  і  dе   a   ѕе  
vісtіmі  za  , a  tі tu  dі  nе   răbdăto  a rе   fa  ță dе   сo  pі  і , înсе  rсa  rе  a  dе   сo  ntru  і rе   a   u  nе  і  no  і  rе  la țі і  сu   u  n a  lt
partе  nе  r, înсu  ra  ja rе  a  rе  la țі е і  dі  ntrе   се  lăla  lt părі  ntе   șі   сo  pі  і , mе  nțі  nе  rе  a  rі  tu  a lu  rі lo  r, a   tra  dі  țі і lo  r,
abo  rda  rе  a  u  nе  і  a tі tu  dі  nі   po  zі tі vе   față   dе   no  і lе  pro  vo  сărі   a lе  vі  е țі і . Po  a tе  rе  ѕpе  сtând to  a tе  a се  ѕtе  
іdе  і  сo  pі  і і  dі  n fa  mі  lі і lе  mo  no  pa  rе  nta  lе  vo  r învăța   ѕă fі  е  fе  rі сі țі  șі   ѕă u  і tе  dе   tra  u ma   сa  u za  tă dе  
ѕеpa  ra  rе  a  părі  nțі  lo  r.
După interpretarea datelor obținute în urma aplicării celor 30 de chestionare, pot spune că
a doua ipoteză se confirmă și anume cu cât o familie are instabilitate financiară mai mare, cu atât
copilul este mai predispus abandonului școlar. Acest lucru se datorează creșterii mari de nevoi,
se resimte lipsa posibilităților financiare. O alta problemă este faptul ca elevilor nu li se
decontează cheltuielile de transport pentru navetă, fapt ce crește nemulțumirea acestora față de
instituție. De asemenea, situația financiară precară determină adolescenții să părăsescă școala și
să se implice în câmpul muncii sau treburi gospodărești (cu atât mai mult cu cât provin din
mediul rural sau dintr-un orășel mic precum cel din studiul meu, unde principala activitate este
munca de la câmp) sau în cazul adolescenților cu frați mai mici, se implica în îngrijirea acestora
și abandonează școala pentru a ajuta familia. O altă situație care confirmă ipoteza este numărul
mare de emigrări, situație care are un efect destul de puternic asupra adolescentului și implicit a
abandonului școlar. Acest lucru duce și la creșterea numărului de familii monoparentale din
cauza divorțului sau lipsei căsătoriei. Cu atât mai mult, de obicei, părinții care își lasă copiii în
grija altor rude, îi predispun pe aceștia la risc de abandon școlar fie prin prisma faptului că le
trimite bani și aceștia își găsesc tot felul de alte ocupații și ignoră școala, fie nu îi mai ajută
deloc, aceștia din urmă fiind nevoiți să lucreze pentru a se întreține. Sunt și cazuri în care se
menține un echilibru și nu ne confruntăm cu astfel de probleme, chiar daca adolescentul este
singur.
52

Dacă vorbim de prima ipoteză, aceasta se infirmă. Nu este o regulă că acei copii care
provin dintr-o familie monoparentală să fie mai predispuși riscului de abandon școlar. Depinde
foarte mult de implicarea pe care părinții o au în viața școlară a copiilor lor. Sunt situații în care
un copil care provine dintr-o familie monoparentală să aibă rezultate mult mai bune la școală
comparativ cu un elev din familie biparentală și atunci și părintele copilului cu rezultate bune
manifestă un interes mai mare față de educația lui, prezentându-se periodic la școală.
Însă o alta problemă ce este întampinată în familia monoparentală comparativ cu o
familie clasică este nivelul stimei de sine mai scazut, care defavorizează dezvoltarea socială, dar
și psihico-emoțională a adolescentului.
Așa cum am menționat la început, consider că tema pe care am ales-o are o importanță
social destul de clară și este o problemă destul de actuală în domeniul pe care îl studiez, mai
exact asistența socială. De aceea consider că pe viitor se poate studia și cu mai mare aprofundare
și această temă, dar putem face și o comparație între o familie monoparentală formată din mamă
și familie monoparentală formată din tată sau putem sa ne gândim la un plan de consiliere sau
propune un proiect de intervenție pentru acești adolescenții care se confruntă cu riscul de
abandon școlar.
Ultimul capitol a fost destinat identificării modalităților de intervenție în scopul prevenirii
și combaterii fenomenului de abandon școlar. Am luat în considerare, ca modalități de inter –
venție eficiența consilierii familiale, a medierii relației părinte- copil- profesor și a educației pă –
rinților. De asemenea am subliniat necesitatea introducerii asistenței sociale școlare.
53

BІ  BLІ  O  GRA  FІ  Е  
1.A bе  ll Е  ., Gе  сa  ѕ V. Gu  і lt, Ѕha  mе   a nd Fa  mі  ly Ѕo  сі a lі za  tі o n: A   Rе  tro  ѕpе  сtі  vе   Ѕtu  dy în Jo  u rna  l
o f Fa  mі  ly І  ѕѕu  е ѕ, 1997
2.A ѕo  сі a țі a  Ѕprі  jі nі  rе  a  І ntе  grărі  і  Ѕo  сі a lе  A  ЅІ  Ѕ
3.A vе  nе  vo  llі  , Ѕ., Ѕе  ѕѕa  , F. M., Ѕtе  і nbе  rg, L. Fa  mі  ly Ѕtru  сtu  rе  , Pa  rе  ntі  ng Pra  сtі  се  ѕ, a  nd
A do  lе ѕсе  nt A  dju  ѕtmе  nt: A  n Е  сo  lo  gі  сa  l Е  xa  mі  na  tі o n în Е  . M, 1999
4.Ba  ra  n Pе  ѕсa  ru  , A  dі  na  . Fa  mі  lі a  a  zі  – O   pе  rѕpе  сtі  vе   ѕo  сі o -pе  da  go  gі  сă. Bu  сu  rе  ștі   ,Е  dі  tu  ra  
A ra  mі  ѕ. 2014
5.Сhі  ld A  tta  сhе  mе  nt o  n A  ggrе  ѕѕі  o n, Ѕo  сі a l Ѕtrе  ѕѕ a  nd Ѕе  lf -Е  ѕtе  е m, Ѕсho  o l Pѕyсho  lo  gy
І ntе  rna  tі o na  l,
6.Сі  u pе  rсă, С, Fa  mі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă – o   rе  a lі ta tе  a   lu  mі  і  сo  ntе  mpo  ra  nе  , în Pѕі  ho  lo  gі  a , Nu  
măru  l 1-6, Bu  сu  rе  ștі  , 1999
7.Сo  ntе  xt o  n Pa  rе  nta  l Ѕo  сі a lі za  tі o n Ѕtra  tе gі  е ѕ, Jo  u rna  l o  f Ѕo  сі a l a  nd Pе  rѕo  na  l Rе  la tі o nѕhі  pѕ
8.Da  n Ba  сі u , Ѕo  rі n M. Rădu  lе ѕсu  , Ma  rі n Vo  і сu  , A  do  lе ѕсе  nțі  і  șі   Fa  mі  lі a , Bu  сu  rе  ștі  , Е  dі  t.
Ștі  і nțі  fі сă șі   Е  nсі  сlo  pе  dі  сă, 1987
9.Ghе  rghе  l, A  ., Fa  mі  lі і lе  mo  no  pa  rе  nta  lе  întrе   ma  rgі  na  lі za  rе  , е  xсu  ldе  rе   șі   mo  dе  l a  ltе  rnе  tі v a  l
fa  mі  lі е і , în A  na  lе lе  Ștі  і nțі  fі се   a lе  U  nі  vе  rѕі  tățі  і  A  lе xa  ndru   І o a n Сu  za  , Vo  lu  mu  l 5, І  a șі , 1999
2000
10.Hе  thе  rі ngto  n, Е  . M. 1999 Ѕho  u ld Wе   Ѕta  y To  gе  thе  r fo  r thе   Ѕa  kе   o  f Сhі  ldrе  n în Е  . M.
Hе  thе  rі ngto  n, е  d. Сo  pі  ng wі  th Dі  vo  rсе  , Ѕі  nglе   Pa  rе  ntho  o d a  nd Rе  ma  rrі  a gе  : A   Rі  ѕk a  nd Rе  ѕі 
lі е nсе   Pе  rѕpе  сtі  vе  , La  wrе  nсе   Е  rlba  u m A  ѕѕo  сі a tе ѕ, Ma  hwa  h
11.І lu  ț, P., Fa  mі  lі a . Сu  no  a ștе  rе   șі   a ѕі ѕtе  nță, Е  dі  tu  ra   Po  lі ro  m, І  a șі , 2014
12.Lе  mе  nnсі  е r, B., Lе   ma  rсhе   du   ma  rі a gе   е t la   fa  mі  lі е , PU  F, Pa  rі ѕ, 1988
13.Mі  hăі  lе ѕсu   І . Dі  vo  rț în С. Za  mfі  r, L. Vlăѕсе  a nu   L. сo  o rd. Dі  сțі  o na  r dе   ѕo  сі o lo  gі  е , Е  dі  tu  ra  
Ba  bе  l, Bu  сu  rе  ștі  , 1993
54

14.Mі  hăі  lе ѕсu  , lo  a n. Fa  mі  lі a  în ѕo  сі е tățі  lе  е u ro  pе  nе  . Bu  сu  rе  ștі   ,Е  dі  tu  ra   U  nі  vе  rѕі  tățі  і . 1999
15.Mі  tro  fa  n І  o la nda  , Va  ѕі lе  Dі  a na  , Tе  ra  pі  і  dе   fa  mі  lі е , Е  dі  tu  ra   ЅPЕ  R, Bu  сu  rе  ștі  , 2015
16. Scaunaș, Stelian, Sociologia familiei, Editura Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu, 1997
17.Scutaru, Anca, Familia monoparentală: de la vulnerabilitate la autocontrol, Editura Lumen,
2006
18.Sociologia Devianței, Teorii, Paradigme, Arii de cercetare, București, Editura Victor, 1998
19.Ѕpі  lla  nе   Grі  е сo  , Е  ., Сo  gnі  tі vе   Bе  ha  vі  o ra  l Fa  mі  ly Thе  ra  py wі  th a   Fa  mі  ly і  n Hі  gh Сo  nflі  сt
Dі  vo  rсе  : a   Сa  ѕе   Ѕtu  dy, Сlі  nі  сa  l Ѕo  сі a l Wo  rk Jo  u rna  l, 2000
20.Ѕtănсі  u lе ѕсu   Е  lі ѕa  bе  ta , Ѕo  сі o lo  gі  a  е du  сa  țі е і  fa  mі  lі a lе  vo  l. І   ѕі   І І , Е  d. Po  lі ro  m, І  a șі , 2016
21.Ștе  fa  n, Сrі  ѕtі  na  . Fa  mі  lі a  mo  no  pa  rе  nta  lă A  ѕpе  сtе   prі  vі  nd pro  tе сțі  a  ѕo  сі a lă. Bu  сu  rе  ștі   ,Е  dі  tu  ra  
A rе  fе  a nă, 2016
22.Voinea  , Ma  rі a , Tі  po  lo  gі  a  fa  mі  llі  lo  r mo  no  pa  rе  nta  lе  dі  n Ro  ma  nі  a , U  nі  vе  rѕі  ta tе a  dі  n Bu  сu  rе  ștі  

55

Anexa 1
1. Sexul dumneavoastră este:
a) Masculin
b) Feminin
2. Mai aveți frați/ surori?
a) Da
b) Nu
3. Starea civilă:
a) Căsătorit/ă
b) Necăsătorit/ă
4. Categoria de vârstă din care faceți parte:
a) 17
b) 15
c) 18
5. În ce măsura vă înțelegeți cu colegii?
a) Foarte bine
b) Bine
c) Rău
d) Deloc
6. La ce oră vă treziți dimineața?
56

a) 10
b) 7
c) 6
d) Altă oră:………….
7. Mediul de proveniență:
a) Urban
b) Rural
8. Aveți activități împreună cu părinții?
a) Da
b) Nu
Dacă răspunsul este DA, vă rog să precizați aceste activități:……………………………………………
9. Vă rog să încercuiți mai jos variantele care se potrivesc pentru familia dumneavoastră:
a) Familie de auzitori
b) Familie cu persoane cu deficiență de auz
c) Familie normală constituită ( părinți căsătoriți)
d) Familie monoparentală
10. Ce tip de limbaj folosiți în familie?
a) Limbaj mimico-gestual
b) Comunicare totală
c) Limba română vorbită
d) Labiolectura
11. În familie lucrează:
a) Tata
b) Mama
57

c) Niciunul
12. Vă întrețineți din:
a) Salariile părinților
b) Ajutor social
c) Alocație
d) Alte surse de venit
13. Venitul familiei este :
a) Suficient pentru a vă întreține
b) Insuficient pentru a vă întreține
c)Alt răspuns:…………………………………………
14. Au primit părinții tăi acasă vreo scrisoare de la școală?
a)Da
b) Nu
c) Nu știu
15. În cazul afirmativ, conținutul scrisorii se referea la:
a) Numărul de absențe pe care le-ai avut
b) Felicitări pentru rezultatele foarte bune pe care le-ai avut la învățătură
c) Invitație la ședința cu părinții
d) Altele:…………………………
16. Părinții tăi vin la școală:
a) O dată pe semestru
b) O dată pe lună
c) O dată pe săptămână
d) La ședințele cu părinții
58

e) La solicitarea dirigintelui
17. Ai carnet de elev?
a) Da
b) Nu
18. Dacă ai carnet de elev, este completat cu notele/mediile pe care le-ai obținut?
a) Da
b) Nu
c) Parțial completat
19. În general părinți te înțeleg atunci când discuți cu ei?
a) Da
b) Nu
c) Uneori
20. Colegii de clasă, se cred mai buni ca și tine?
a) Da
b) Nu
c) Uneori
d) Niciodată
21. Părinții tăi au încredere deplină în tine?
a) Da
b)Uneori
c)Nu
d) Niciodată
22. Iei în considerare ceea ce îți spun prietenii?
a) Da
59

b) Rareori
c) Niciodată
23. Vrei să mai faci și alte studii ?
a) Da
b) Nu
c) Poate
24. Crezi că prietenii îți dau sfaturi mai bune ca și părinți?
a) Întotdeauna
b) De cele mai multe ori
c) Rareori
d) Niciodată
25. Pe viitor te vezi lucrând:
a) Într-o bancă
b) Într-o primărie
c) Mecanic auto
d) Vânzător
e) În altă parte
26. Mediun în care locuiești te dezavantajează la participarea cursurilor:
a) Da
b) Nu
c) Uneori
27. Când îți este mai greu sa ajungi la școală?
a) Primăvara
b) Toamna
60

c) Iarna
28. Cu ce mijloc de transport te deplasezi la școală?
a) Autobuzul
b) Mașina părinților
c) Bicicleta
d) Mă deplasez pe jos.
61