Ministerul Finantelor

Cuprins

Introducere

Capitolul I Caracteristica Generală a Ministerului Finanțelor

1.1 Caracteristica MF

1.2 Organizarea Activității MF

1.3 Funcțiile, atribuțiile și drepturile MF

Capitolul II Caracteristica Direcței Generale Politică și Legislație Fiscală și Vamală

2.1 Caracteristica și scopul general al DGPLFV

2.2 Sarcinile de bază al DGPLFV

2.3 Funcțiile DGPLFV

Capitolul III Organizarea activității economico-financiare în cadrul DGPLFV

3.1 Tendințele principale ale indicatorilor macro-fiscali ai RM

3.2 Acțiunile politicii fiscale și vamale planificate pe anii 2015-2017

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

Analizînd situația actuală a economiei țării noastre, putem vorbi nemijlocit despre diferite instrumente care contribuie la crearea unei economii puternice, la o dezvoltare contunuă, la o modernizare eficientă și la ridicarea întregului nivel socio-economico-cultural. În raportul dat vom accentua formarea bugetului public național – ”creatorul economiei naționale”, și anume cine, cum și în ce mod contrubuie la formarea lui.

Ministerul finanțelor este o instituție publică care coordonează și elaborează politici eficiente de formare și gestionare a finanțelor publice. Direcția generală politică și legislație fiscală și vamală este o subdiviziune a ministerului care se ocupăde elaborarea și reformularea obiectivelor politicii statului în domeniul impozitării directe și indirecte și domeniul vamal pe termen mediu. Astfel ne vom opri la direcția dată, deoarece anume sistemul fiscal contribuie în cea mai mare măsură la formarea bugetului public național.

În capitolul I al raportului se vorbește despre caracteristica generală a Ministerului, funcțiile, drepturile și atrubuțiile lui.

Capitolul II cuprinde caracteristica detaliată a Direcției generale politică și legislație fiscală și vamală, sarcinile și funcțiile direcției.

Capitolul III ne va prezenta pricipalii indicatori economici și tendințele lor dinaice în prognoză pe următorii ani, obiectivele și reformele preconizate în sistemul fiscal în următorii ani.

Scopul raportului dat constă în cunoașterea mai profundă a obiectivelor de bază stabilite de către direcția generală politică și legislație fiscală și vamală, analiza realizărilor din cadrul dorecției, și contribuția ei la stabilitatea economică a țării noastre.

Capitolul I Caracteristica Generală a Ministerului Finanțelor

Caracteristica Ministerului finanțelor

Ministerul Finanțelor este organul central de specialitate al administrației publice, care elaborează și promvează politica unică a formării și gestionării finanțelor publice, ala plicării pîrghiilor financiar în legătură cu exigențele economiei de piață. În activitatea sa MF se conduce de Constituția RM, legile RM, decretele Președintelui, ordonanțele, deciziile și dispozițiile Guvernului.

Pornind de la obiectivele programului său de activitate , MF elaborează setul necesar de acte normative ce reglementează procesul bugetar, sistemul de impozitare și de evidență contabilă, întocmește prognoze pe termen mediu și de lungă durată, referitor la resursele financiare, găsește soluții de reformă în domeniul finanțelor publice, asigură încasările și plățile la bugetul de stat. De asemenea, Ministerul elaborează și promovează proiectul legii anuale a bugetului, și în caz de necesitate, proiecte de legi pentru modificarea și completarea legii anuale a bugetului de stat.

Această structură statală realizează executarea bugetului de stat, bugetelor unitaților administrativ-teritoriale, veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat și a veniturilor fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală. Tot de funcțiile MF țin contractarea și garantarea împrumuturilor de stat pe piața financiară internă și externă, în limitele competențelor stabilite prin lege, gestionarea și monitorizarea datoriilor interne și externe ale Guvernului.

Concomitent, Ministerul Finanțelor participă direct la elaborarea politicii vamale a statului, a politicii și evaluării ofertelor în domeniul investițiilor realizate din contul mijloacelor bugetului de stat, precum și din contul surselor externe. De asemenea, e responsabil și de implementarea Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană.

În numele statului MF participă la încheierea acordurilor bilaterale și multilaterale în vederea promovării și protejării investițiilor, a evitării dublei impuneri și a combaterii evaziunilor fiscale.

Conducerea Ministerului Finanțelor este exercitată de ministrul Finanțelor – Anatol Arapu (2013 – prezent), care în procesul de dirijare a activitații acestui organ central de stat e sprijinit de viceminiștri – Victor Barbăneagră (2009 – prezent), Maria Cărăuș (2010 – prezent) și Ștefan Creangă (2013 – prezent). Acestea sunt numiți în funcție sau eliberați din funcție de către Guvernul RM. Totodata, Guvernul aprobă structura și efectivul-limită ale ministerului.

Organizarea Activității MF

Conducerea Ministerului este exercitată de către ministrul finanțelor, numit în/și eliberat din funcție conform Constituției Republicii Moldova, Legii cu privire la Guvern și Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Ministrul este asistat în activitatea sa de conducere de trei viceminiștri, numiți în/și eliberați din funcție de Guvern, la propunerea ministrului. Viceminiștrii exercită atribuțiile delegate de către ministrul finanțelor.

Ministrul:

a) poartă răspundere pentru realizarea funcțiilor și atribuțiilor ministerului, reprezintă ministerul în relațiile cu terții, precum și cu persoanele fizice și juridice din țară sau din străinătate;

b) asigură executarea legilor, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului, ordonanțelor, hotărîrilor și dispozițiilor Guvernului, precum și îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Regulament și din alte acte normative;

c) delimitează obligațiile și stabilește responsabilitățile viceminiștrilor, ale secretarului de stat și ale conducătorilor subdiviziunilor interne ale Ministerului, ale conducătorilor serviciilor publice desconcentrate, autorităților administrative din subordinea Ministerului și instituțiilor publice în care Ministerul Finanțelor are calitatea de fondator;

d) poartă răspundere personală pentru utilizarea rațională a mijloacelor financiare ale Ministerului, pentru integritatea bunurilor materiale, autenticitatea indicilor economici generali;

e) aprobă regulamentele subdiviziunilor din cadrul Ministerului, fișele postului pentru funcțiile publice, precum și obiectivele individuale de activitate și indicatorii de performanță ale funcționarilor publici;

f) numește în funcții, modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu, în condițiile legii ale funcționarilor publici ai Ministerului; șefului Serviciului de control și verificare a activității de audit – la propunerea Consiliului de supraveghere a activității de audit; șefului și șefilor adjuncți ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat; directorului și directorilor adjuncți ai Inspecției financiare; directorului general al Serviciului Vamal; directorului și directorilor adjuncți ai Agenției Achiziții Publice;

f1) angajează și eliberează din funcție personalul contractual al Ministerului, în condițiile legislației muncii;

g) încheie sau reziliază contractele de management cu administratorul Întreprinderii de Stat „Fintehinform” – la propunerea Consiliului de administrație; administratorul Întreprinderii de Stat „Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării” – la propunerea Consiliului de administrație; șeful Directoratului Liniei de Credit;

k) aprobă statul de personal și schema de încadrare a Ministerului, schema de încadrare a Direcției patrimoniu și logistică, structura și schemele de încadrare ale serviciilor publice desconcentrate, autorităților administrative din subordinea Ministerului și instituțiilor publice în care Ministerul Finanțelor are calitatea de fondator și este abilitat cu dreptul de a efectua modificări la acestea, în limita efectivului aprobat de Guvern;

l) emite ordine și dispoziții ce vizează activitatea de bază a Ministerului, cu publicarea acestora în modul stabilit, și controlează executarea lor. În anumite cazuri, ministrul emite ordine în comun cu conducătorii altor autorități publice centrale.

Conform ordinului ministrului privind stabilirea domeniilor de activitate, viceministrul:

1) participă la determinarea obiectivelor și direcțiilor strategice de activitate a Ministerului în domeniile de care este responsabil;

2) coordonează elaborarea programelor și a planurilor de activitate a Ministerului, a rapoartelor despre realizarea lor referitor la domeniile de care este responsabil;

3) propune ministrului inițierea proiectelor de acte legislative și normative în domeniile de care este responsabil;

4) exercită împuternicirile ministrului de conducere a ministerului în cazul lipsei acestuia sau al imposibilității exercitării de către ministru a împuternicirilor sale, fapt despre care se înștiințează Prim-ministrul;

5) participă la ședințele Guvernului, cu drept de vot consultativ, în cazul în care este delegat de către ministru și în alte cazuri stabilite de legislație;

6) la indicația ministrului, reprezintă Ministerul în relațiile cu autoritățile administrației publice centrale și locale și cu alte autorități publice, cu reprezentanții societății civile și cu persoanele fizice și juridice din Republica Moldova și din străinătate;

7) exercită și alte atribuții delegate de către ministru.

În cadrul Ministerului activează un secretar de stat cu statut de funcționar public de conducere de nivel superior, numit în funcție pe criterii de profesionalism în conformitate cu Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Secretarul de stat asigură realizarea legăturilor funcționale dintre conducerea Ministerului și corpul de funcționari publici, precum și dintre subdiviziunile aparatului central al Ministerului.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale viceminiștrilor, secretarului de stat, conducătorilor de subdiviziuni din cadrul Ministerului, conducătorilor serviciilor publice desconcentrate, autorităților administrative din subordinea Ministerului și instituțiilor publice în care Ministerul Finanțelor are calitatea de fondator se stabilesc prin fișa postului și pe baza regulamentelor de organizare și funcționare ale acestora.

Trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor se organizează și funcționează ca servicii publice desconcentrate în teritoriu ale acestuia, care exercită atribuțiile Ministerului în domeniul organizării și funcționării sistemului trezorerial. Trezoreriile teritoriale activează fără statut de persoană juridică. Coordonarea metodologică, organizarea și coordonarea activității acestora este asigurată de către Trezoreria de Stat.

În cadrul Ministerului funcționează, ca organ consultativ, Colegiul Ministerului. Componența nominală a Colegiului Ministerului Finanțelor se aprobă de către Guvern, iar regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului se aprobă prin ordinul ministrului finanțelor. Colegiul activează în calitate de organ consultativ permanent. Deciziile Colegiului se pun în aplicare prin ordinul ministrului finanțelor.

În cadrul Ministerului pot fi create comisii și grupuri de lucru care sînt convocate pentru abordarea și soluționarea unor chestiuni specifice. La lucrările comisiilor și grupurilor de lucru pot fi antrenați specialiști din diverse domenii.

În scopul examinării problemelor actuale din domeniul finanțelor și al aplicării realizărilor științei în activitatea practică, pe lîngă Minister pot fi formate consilii, constituite din specialiști din diverse domenii ale științei economice, cercetători științifici, savanți. Regu finanțelor. Colegiul activează în calitate de organ consultativ permanent. Deciziile Colegiului se pun în aplicare prin ordinul ministrului finanțelor.

În cadrul Ministerului pot fi create comisii și grupuri de lucru care sînt convocate pentru abordarea și soluționarea unor chestiuni specifice. La lucrările comisiilor și grupurilor de lucru pot fi antrenați specialiști din diverse domenii.

În scopul examinării problemelor actuale din domeniul finanțelor și al aplicării realizărilor științei în activitatea practică, pe lîngă Minister pot fi formate consilii, constituite din specialiști din diverse domenii ale științei economice, cercetători științifici, savanți. Regulamentele consiliilor se examinează de către Colegiul Ministerului și se aprobă prin ordinul ministrului.

Lista autorităților administrative din subordinea Ministerului Finanțelor

 -Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

-Inspecția financiară

-Serviciul Vamal

-Agenția Achiziții Publice

-Consiliul de supraveghere a activității de audit

Structura organizatorica a MF

Funcțiile, atribuțiile și drepturile MF

Ministerul îndeplinește următoarele funcții de bază:

1) acumularea veniturilor la bugetul public național;

2) gestionarea finanțelor publice;

3) controlul utilizării conform destinației a finanțelor publice;

4) administrarea datoriei de stat și a garanțiilor de stat;

5) asigurarea monitoringului economico-financiar al activității întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital public sau majoritar public;

6) conformarea cadrului legal în domeniile bugetar, fiscal și vamal la standardele și practicile europene și internaționale;

7) administrarea resurselor financiare alocate Ministerului ca executor primar de buget;

8) formarea și dezvoltarea profesională a resurselor umane în sistemul finanțelor publice

Pentru realizarea funcțiilor de bază ce îi revin, Ministerul exercită următoarele atribuții principale:

1) elaborează și promovează politica statului în domeniul finanțelor publice;

2) elaborează cadrul normativ ce reglementează sistemul fiscal, sistemul vamal, sistemul bugetar și procesul bugetar;

21) elaborează și promovează politica vamală a statului;

3) participă la elaborarea cadrului normativ și avizează proiectele actelor legislative și normative pe domeniile sale de competență;

4) elaborează și aprobă acte normative departamentale pe domeniile sale de competență;

5) întocmește prognoze pe termen mediu privind resursele financiare ale statului și înaintează propuneri de reformă în domeniul finanțelor publice;

6) elaborează și promovează proiectul legii anuale a bugetului de stat și proiectele de legi pentru modificarea și completarea legii anuale a bugetului de stat;

7) participă la promovarea și la realizarea obiectivelor strategiei de descentralizare a finanțelor publice;

8) monitorizează, analizează și evaluează tendințele de executare a bugetului public național și, în special, a deficitului bugetar, și, în caz de necesitate, înaintează propunerile de rigoare pentru redresarea situației;

9) analizează, propune și fundamentează cadrul legislativ în vederea contractării împrumuturilor necesare pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru alte acțiuni și lucrări de interes public;

10) organizează și asigură executarea de casă prin sistemul trezorerial a bugetului de stat, a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat și a veniturilor fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală;

11) organizează și asigură evidența contabilă a operațiunilor în procesul executării de casă a bugetului de stat, a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat și a veniturilor fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală prin intermediul sistemului trezorerial al Ministerului și întocmește rapoarte lunare, trimestriale și anuale privind executarea de casă a bugetului de stat și a bugetelor unităților administrativ-teritoriale;

12) asigură evidența impozitelor, taxelor și a altor încasări la bugetele de toate nivelurile, în conformitate cu legislația în vigoare, efectuează, în baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale de stat, cu înscrierea lor în conturile trezoreriale ale bugetelor respective, ține evidența decontărilor între bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale, asigură transferul mijloacelor încasate în Contul Unic Trezorerial la bugetul asigurărilor sociale de stat și la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală;

13) deschide și închide conturi bancare, în lei moldovenești și în valută străină, în Contul Unic Trezorerial, în Banca Națională a Moldovei și în alte instituții financiare, deschide și închide conturi trezoreriale;

14) elaborează prognoze periodice ale încasărilor și plăților la bugetul de stat și gestionează riscul de lichiditate a acestuia;

15) conlucrează cu Banca Națională a Moldovei în scopul dirijării și monitorizării lichidităților;

16) asigură procesul de prelucrare a documentelor de plată în cadrul sistemului informațional integrat al Ministerului (SIIMF) prin interconexiune cu sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI);

17) întreprinde măsuri în scopul certificării cheilor publice pentru persoanele încadrate în procesul de autorizare a plăților, cu aplicarea semnăturii digitale, în modul stabilit;

18) recepționează și generalizează rapoartele privind executarea bugetului de stat și a bugetelor unităților administrativ-teritoriale, recepționează rapoartele privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și întocmește raportul privind executarea bugetului public național;

19) gestionează resursele temporar libere ale bugetului de stat, inclusiv prin plasarea lor la depozit în cadrul sistemului bancar;

20) elaborează Programul anual al împrumuturilor de stat, care este parte componentă a Cadrului de cheltuieli pe termen mediu, și stabilește obiectivele de împrumut în funcție de capacitatea de deservire a datoriei de stat;

21) analizează oportunitățile și condițiile de contractare a mijloacelor necesare pentru dezvoltarea țării și pentru refinanțarea datoriei de stat în limitele datoriei de stat, stabilite în legea bugetului de stat pe anul respectiv;

22) supraveghează și organizează rambursarea datoriei de stat, calculează și achită dobînda și alte plăți aferente, înregistrează achitările efectuate;

23) determină volumul valorilor mobiliare de stat care vor fi emise pe parcursul anului bugetar pentru plasare pe piețele financiare internă și/sau externă, în limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv;

24) contractează granturile în formă de resurse financiare și de asistență tehnică de la organizațiile financiare internaționale și de la guvernele donatoare;

25) evaluează situația privind datoria de stat și determină necesitatea căutării unor noi forme de reducere a datoriei, inclusiv restructurarea, refinanțarea, operațiunile de răscumpărare, swap și scutirea de plată a datoriei;

26) participă la elaborarea politicii monetare și valutare în scopul creării temeliei pentru atingerea stabilității macroeconomice, menținerii stabilității prețurilor, dezvoltării și reglementării pieței financiare;

27) evaluează riscurile legate de schimbul valutei străine și de rata dobînzii în privința datoriei de stat;

28) primește, analizează și înaintează Guvernului recomandări în privința tuturor cererilor de emitere a garanțiilor de stat, ține evidența garanțiilor de stat;

29) comunică și coordonează, în comun cu instituțiile financiare internaționale, agențiile guvernamentale, băncile străine și creditorii interni sau externi, chestiunile referitoare la administrarea datoriei de stat;

30) colaborează cu agențiile de evaluare (rating) pentru calcularea riscului de țară pentru Republica Moldova;

31) coordonează cu instituțiile financiare specializate emiterea valorilor mobiliare de stat care vor fi plasate pe piețele externe;

32) acumulează informația și monitorizează situația cu privire la datoria publică;

33) recreditează și contractează împrumuturi de stat interne sau externe, obținute din mijloacele financiare destinate pentru finanțarea proiectelor investiționale, a programelor sau a activităților prioritare de stat, în limitele definite în contractele de împrumut de stat interne sau externe;

34) gestionează și monitorizează datoria față de bugetul de stat a împrumuturilor recreditate beneficiarilor recreditării;

35) administrează mijloacele financiare destinate recreditării;

36) asigură, în condițiile legii, rambursarea împrumuturilor recreditate beneficiarilor recreditării;

37) ține și întocmește, în condițiile legii, Registrele de stat privind datoria de stat, garanțiile de stat și recreditarea de stat;

38) colaborează cu sectorul bancar și nonbancar la elaborarea și promovarea politicii de creditare a economiei naționale;

39) participă, în comun cu organele centrale de specialitate ale administrației publice, la elaborarea priorităților de politici pe termen mediu;

40) asigură, prin intermediul Serviciului Vamal:

a) perceperea drepturilor de import și a drepturilor de export;

b) controlul vamal al mărfurilor, mijloacelor de transport și altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale;

c) combaterea fraudelor vamale;

d) crearea condițiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri și de călători peste frontiera vamală prin simplificarea procedurilor vamale și coordonarea activității tuturor serviciilor de stat amplasate în zona de control la frontieră;

e) gestionarea sistemului de certificare a originii;

f) administrarea statisticii vamale;

g) colaborarea cu organele vamale ale țărilor străine;

h) îndeplinirea prevederilor tratatelor internaționale în domeniul vamal la care Republica Moldova este parte;

41) participă la elaborarea politicii și la examinarea propunerilor de proiecte ale autorităților administrației publice centrale și locale în domeniul investițiilor realizate din contul tuturor surselor bugetului de stat;

42) analizează propunerile și argumentările tehnico-economice la elaborarea proiectelor de programe investiționale și a cheltuielilor de ordin economic, finanțate din contul tuturor surselor bugetului de stat, și monitorizează procesele finanțării acestor cheltuieli;

43) elaborează, examinează, aprobă și publică Standarde Naționale de Contabilitate și comentarii privind aplicarea acestora, Planul general de conturi contabile, regulamente, instrucțiuni, indicații metodice, alte acte normative în domeniul raportării financiare și auditului  în sectorul corporativ;

44) elaborează, examinează, aprobă și publică formulare de documente primare, registre contabile și norme metodologice de întocmire și utilizare a acestora în sectorul corporativ;

45) acceptă, pune în aplicare și actualizează Standardele Internaționale de Raportare Financiară și Standardele Internaționale de Audit în Republica Moldova;

46) examinează și studiază problemele aferente reglementării contabilității și auditului rapoartelor financiare;

47) acordă entităților din sectorul corporativ suport metodologic în aspectele problematice din domeniul contabilității și auditului;

48) organizează examenul de calificare, eliberează, suspendă și retrage certificatele de calificare ale auditorilor pentru auditul general și ține în modul stabilit evidența stagiarilor în activitatea de audit;

49) ține, în modul stabilit, și publică Registrul de stat al auditorilor și Registrul de stat al societăților de audit, al auditorilor întreprinzători individuali;

50) participă la elaborarea propunerilor de optimizare instituțională și funcțională a administrației publice;

51) participă la elaborarea/coordonarea normelor de alimentație, a burselor, a altor norme de prestări sociale pentru categoriile de personal;

52) avizează inițiativele organelor centrale de specialitate ale administrației publice privind aderarea Republicii Moldova la diferite tratate și instituții internaționale;

53) elaborează și implementează tratatele internaționale de colaborare a Ministerului cu instituțiile similare din cadrul Uniunii Europene și din alte țări, pe domeniile de competență;

54) reprezintă interesele Republicii Moldova în organizațiile internaționale în domeniile sale de activitate;

55) înaintează propuneri de armonizare a legislației naționale la legislația Uniunii Europene din domeniul bugetar, fiscal și vamal;

56) participă conform competențelor la elaborarea și la realizarea planurilor, programelor, strategiilor și acordurilor ce țin de implementarea relațiilor contractuale Republica Moldova – Uniunea Europeană;

57) achită cotele de membru, conform prevederilor bugetare anuale, în scopul onorării obligațiunilor financiare ale Republicii Moldova în calitate de stat-membru cu drepturi depline al organizației sau al acordului la care a aderat;

58) ține evidența tuturor cotizațiilor transferate în numele Guvernului către structurile internaționale, precum și a datoriilor existente la plata contribuțiilor financiare;

59) coordonează activitatea în cadrul comisiilor mixte interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, științifică și tehnică în problemele ce țin de competența funcțională a Ministerului;

60) asigură extinderea cadrului legal prin inițierea, negocierea/renegocierea, pregătește parafarea, semnarea și ratificarea convențiilor pentru evitarea dublei impuneri;

61) elaborează, promovează și monitorizează politicile în domeniul controlului financiar public intern în sectorul public;

62) elaborează programe și coordonează sistemul de pregătire profesională în domeniul auditului intern public, al managementului financiar și al controlului în sectorul public;

63) monitorizează și evaluează activitatea structurilor de audit intern, modul de funcționare a mecanismelor de management financiar și control în instituțiile publice și, după caz, oferă suport metodologic și recomandări în vederea alinierii la standardele internaționale și la cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniul auditului intern, managementului financiar și controlului;

64) elaborează și dezvoltă mecanismele de certificare a auditorilor interni;

65) raportează rezultatele privind implementarea și activitatea în domeniul controlului financiar public intern;

66) asigură:

a) efectuarea monitoringului financiar al activității întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

b) exercitarea dreptului de administrare a întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni aflate în administrarea Ministerului;

c) participarea în cadrul procesului de administrare a întreprinderilor de stat, precum și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv în componența consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat, consiliilor și comisiilor de cenzori ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

d) elaborarea, coordonarea și avizarea politicilor și reglementărilor în sectorul financiar;

e) procesul de examinare și aprobare a regulilor de desfășurare a jocurilor de noroc;

67) asigură, prin intermediul organelor Serviciului Fiscal de Stat:

a) administrarea fiscală;

b) executarea silită a obligațiilor fiscale ale contribuabililor;

c) prevenirea, depistarea și contracararea încălcărilor ce țin de repatrierea mijloacelor bănești, a mărfurilor și a serviciilor provenite din tranzacțiile economice externe;

d) crearea, administrarea și dezvoltarea Sistemului Informațional Integrat al Serviciului Fiscal de Stat;

e) implementarea modalității de prezentare a declarațiilor dărilor de seamă fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță;

68) asigură, prin intermediul Inspecției financiare, inspectarea financiară a operațiunilor și a tranzacțiilor privind respectarea cadrului normativ ce reglementează utilizarea resurselor bugetului public național; a granturilor și a mijloacelor oferite autorităților publice centrale și locale de către donatorii interni și externi; a procedurilor de achiziție publică; a respectării disciplinei prețurilor și tarifelor reglementate de stat; a activității economico-financiare a entității privind gestionarea conformă a activelor materiale și nemateriale și a mijloacelor financiare; a raportării datoriei publice.

69) depistează și sancționează, conform legislației, încălcările prevederilor legale;

70) coordonează lucrările cu bunurile confiscate și cele fără stăpîn, cu bunurile trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune, cu comorile descoperite, inclusiv cu bunurile ce prezintă valoare istorică, științifică, artistică sau altă valoare culturală, precum și cu obiectele de cult, pentru determinarea destinației și distribuirea acestora în modul stabilit de Comisia interdepartamentală instituită de Guvern;

71) întocmește și prezintă Guvernului propuneri la lista serviciilor prestate de Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării și la tarifele pentru prestarea acestor servicii;

72) elaborează, promovează și realizează obiectivele strategice de dezvoltare a sistemului finanțelor publice;

73) examinează multilateral impactul politic, economic, social, tehnologic, financiar al politicilor elaborate, asupra mediului și al altor acțiuni întreprinse;

74) asigură interacțiunea politicilor de dezvoltare a sistemului finanțelor publice cu procesul bugetar;

75) efectuează analiza și monitorizează evoluția cheltuielilor de personal în sectorul bugetar;

76) efectuează analiza și monitorizarea numărului angajaților în sectorul bugetar;

77) înregistrează anual schemele de încadrare a personalului în autoritățile publice și în instituțiile subordonate și aprobă formularul-tip al acestora;

78) participă la elaborarea propunerilor pentru implementarea prevederilor legislației privind salarizarea angajaților din sectorul bugetar;

79) participă la evaluarea costurilor prevederilor actelor legislative privind salarizarea în sectorul bugetar;

80) promovează politica de elaborare, implementare și dezvoltare a sistemului informațional de gestionare a finanțelor publice și monitorizează activitatea acestuia;

81) examinează, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, petițiile persoanelor fizice și juridice;

82) asigură respectarea drepturilor și intereselor financiare ale statului în domeniile ce țin de competența sa;

83) reprezintă în instanțele judecătorești interesele bugetului de stat;

84) execută titlurile executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor bănești direct de la bugetul de stat, eliberate în baza unor hotărîri judecătorești irevocabile;

85) achită incontestabil sumele, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, necesare reparării echitabile a prejudiciului și compensării celorlalte cheltuieli, precum și sumele stabilite prin acordul de soluționare pe cale amiabilă a cauzei;

86) exercită și alte atribuții în conformitate cu legislația în vigoare.

Ministerul este învestit cu următoarele drepturi generale:

1) să inițieze și să prezinte Guvernului proiecte privind perfecționarea legislației în domeniile de competență;

2) să solicite și să primească de la autoritățile administrației publice centrale și locale, de la întreprinderile, organizațiile și instituțiile cu proprietate de stat materialele necesare pentru realizarea atribuțiilor sale de serviciu;

3) să ceară conducătorilor și altor persoane cu funcții de răspundere din autoritățile și instituțiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea încălcărilor admise la executarea bugetului de stat și a bugetelor unităților administrativ-teritoriale și să verifice îndeplinirea cerințelor sale;

4) să suspende temporar finanțarea de la bugetul de stat a autorităților și instituțiilor publice, a altor beneficiari de mijloace bugetare, dacă acestea nu au prezentat informațiile solicitate, nu au înlăturat, în termenele stabilite, încălcările și neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior, precum și alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente și informații solicitate, necesare pentru realizarea funcțiilor sale;

5) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condițiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele și fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte scopuri decît cele preconizate;

6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;

7) să emită, în limitele competenței sale, acte normative departamentale executorii pentru autoritățile administrației publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală, forma organizatorico-juridică și tipul de proprietate, precum și pentru persoanele fizice;

8) să exercite controlul asupra folosirii eficiente a mijloacelor bugetare pentru funcționarea regulamentară a Ministerului ca autoritate publică, precum și asupra utilizării raționale a patrimoniului de stat aflat în gestiunea structurilor din subordine;

9) în temeiul Hotărîrii de Guvern să fondeze, să reorganizeze și să lichideze întreprinderi de stat, să numească în/și să elibereze din funcție managerii-șefi ai acestora, conform legislației în vigoare;

10) să exercite orice alte drepturi stabilite în cadrul normativ al Republicii Moldova.

Capitolul II Caracteristica Direcței Generale Politică și Legislație Fiscală și Vamală

Caracteristica și scopul general al DGPLFV

Direcția generală reprezintă o subdiviziune a aparatului central al Ministerului Finanțelor și se subordonează viceministrului finanțelor.

În activitatea sa, Direcția generală se călăuzește de Constituția Republicii Moldova, legile Republicii Moldova, decretele Președintelui Republicii Moldova, hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova, ordonanțele, hotărîrile și dispozițiile Guvernului Republicii Moldova, ordinele ministrului și hotărîrile Colegiului Ministerului Finanțelor, alte acte normative, precum și de prezentul Regulament.

Structura și personalul scriptic al Direcției generale sînt stabilite în conformitate cu schema de încadrare a Ministerului Finanțelor.

Direcția generală structural se divizează în 3 direcții:

a) Direcția politică fiscală și vamală;

b) Direcția legislație impozite directe;

c) Direcția legislație impozite indirecte și vamală.

Direcția legislație impozite directe cuprinde Serviciul impozitarea internațională.

Misiunea Direcției generale constă în realizarea reformei fiscale și vamale a statului; elaborarea și reformularea obiectivelor politicii statului în domeniul impozitării directe și indirecte și domeniul vamal pe termen mediu; elaborarea, sistematizarea, armonizarea și perfecționarea actelor legislative și normative privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal; negocierea și renegocierea Convențiilor de evitare a dublei impuneri cu alte state; participarea la elaborarea, sistematizarea, armonizarea și perfecționarea actelor legislative și normative privind veniturile nefiscale.

2.2 Sarcinile de bază ale DGPLFV

Direcția generală are următoarele sarcini de bază:

Realizarea reformei fiscale naționale privind impozitele directe și indirecte și reformei vamale naționale.

Elaborarea și reformularea obiectivelor politicii statului pe termen mediu și a documentelor de politici în domeniul impozitării directe și indirecte, domeniul vamal.

Analiza, sistematizarea și compararea opțiunilor a obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu și elaborarea recomandărilor privind opțiunile identificate.

Evaluarea ex-ante și ex-post a impactului fiscal, social și economic privind obiectivele politicii fiscale și vamale pe termene mediu privind impozitele directe și impozitele indirecte, domeniul vamal, analiza rezultatelor și elaborarea de recomandări.

Elaborarea, sistematizarea, armonizarea și perfecționarea proiectelor de acte legislative și normative privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal.

Participarea la elaborarea, sistematizarea, armonizarea și perfecționarea proiectelor de acte legislative și normative privind veniturile nefiscale.

Elaborarea și actualizarea modelului de proiect național al convenției de evitare a dublei impuneri.

Elaborarea actelor legislative și normative privind inițierea negocierilor, renegocierilor asupra proiectelor Convențiilor de evitare a dublei impuneri cu alte state, privind aplicarea prin succesiune, negocierea, renegocierea, parafarea, semnarea și ratificarea Convențiilor de evitare a

Negocierea și renegocierea convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Efectuarea analizei eficienței și rezultatelor influențelor actelor legislative și normative privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal și veniturile nefiscale și formularea propunerilor de perfecționare a acestora.

Crearea bazei de date și implementarea cadrului analitic standard necesare pentru efectuarea analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu și elaborarea micro- și macro- modelelor de simulare a impozitelor și taxelor și metodologiei de efectuare a analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Monitorizarea și studierea măsurilor de politică fiscală și vamală, a legislației fiscale și vamale internaționale, a actelor legislative și normative fiscale și vamale din raioanele de este ale Republicii Moldova, metodologiei de efectuare a analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale și metodologiei de creare a bazelor de date pentru elaborarea micro- și macro- modelelor de simulare a impozitelor și taxelor.

Elaborarea indicațiilor metodologice, actelor normative departamentale, comunicatelor informative privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal, Convențiile de evitare a dublei impuneri, veniturile nefiscale.

Acordarea asistenței metodologice în domeniul actelor legislative și normative naționale și internaționale privind impozitele directe și indirecte și domeniul vamal, Convențiile de evitare a dublei impuneri, veniturile nefiscale.

Examinarea corespondenței pe probleme privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal, Convențiile de evitare a dublei impuneri, veniturile nefiscale.

Funcțiile DGPLFV

În corespundere cu atribuțiile sale de bază, Direcția generală are următoarele funcții:

Elaborează și reformulează concepția/strategia reformei fiscale naționale privind impozitele directe și indirecte și reformei vamale naționale.

Descrie situația în domeniul sistemului fiscal și vamal național și definește detaliat problemele care necesită implicarea Guvernului prin aplicarea politicii fiscale și vamale.

Identifică instrumentele și căile de soluționare a problemelor, indică documentele de politici și a actelor legislative relevante pentru soluționarea problemelor abordate în concepția/strategia respectivă privind impozitele directe și indirecte și domeniul vamal.

Participă la elaborarea documentelor de politici ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Serviciului Vamal.

Identifică obiectivele politicii fiscale și vamale pe termen mediu și modalitățile de măsurare a nivelului de realizare a acestora, întocmește sumarul obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Identifică și descrie soluțiile sau opțiunile posibile pentru fiecare obiectiv al politicii fiscale și vamale pe termen mediu, întocmește sumarul de opțiuni al obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Identifică și sistematizează consecințele pozitive și negative a fiecărei opțiuni a obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu pe domenii ale impactului (fiscal, economic și social).

Evaluează riscurile și incertitudinile pentru fiecare domeniu de evaluare și întocmește formularul de evaluare.

Selectează metodele și metodologia de efectuare a impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Evaluează impactul fiscal, economic și social pentru fiecare opțiune a obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu și întocmește formularul de evaluare a impactului.

Evaluează fezabilitatea realizării fiecărei opțiuni a obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu și generalizează analiza impactului administrativ al acestora.

Generalizează efectele fiecărei opțiuni a obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu pe domenii ale impactului.

Compară opțiunile între ele și întocmește sumarul evaluării impactului fiecărei opțiuni a obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Elaborează recomandări privind opțiunile identificate ale obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Finalizează elaborarea obiectivelor de politică fiscală și vamală pe termen mediu.

Consultă recomandările privind fiecare obiectiv al politicii fiscale și vamale pe termen mediu cu experții din autoritățile publice centrale și locale de specialitate, instituții, organizații, partenerii sociali, organisme internaționale.

Generalizează rezultatele consultărilor, întocmește sumarul evaluării consultărilor privind fiecare obiectiv al politicii fiscale și vamale pe termen mediu și formulează răspunsurile la documentele de consultare.

Întocmește nota informativă privind rezultatele consultării privind fiecare obiectiv al politicii fiscale și vamale pe termen mediu și constatările generale făcute în rezultatul consultărilor.

Întocmește constatările și recomandările finale pentru fiecare decizie al fiecărui obiectiv al politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Selectează metodele și metodologia de efectuare a impactului de modificări de politică fiscală și vamală asupra veniturilor bugetului, activității agenților economici și veniturilor populației.

Evaluează impactul fiscal, economic și social pentru fiecare modificare de politică fiscală și vamală, întocmește formularul de evaluare a impactului și fundamentează rezultatele evaluării impactului.

Identifică progresul, impedimentele implementării în raport cu așteptările și deciziile și determină gradul de atingere a obiectivelor politicii fiscale și vamale în identificarea factorilor care au contribuit la neîndeplinirea lor.

Efectuează analiza privind modul de îndeplinire a activităților și obiectivelor stabilite și evaluează rezultatele implementării activităților și obiectivelor stabilite.

Întocmește tabele privind obiectivele politicii fiscale pe termen mediu și solicită nivelul de încasări pentru fiecare obiectiv al politicii fiscale și vamale de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Serviciul Vamal și efectuează analiza factorială privind implementarea obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Elaborează raportul de evaluare/raportul de monitorizare a rezultatelor obiectivelor politici fiscale și vamale implementate pe termen mediu, a rezultatelor implementării standardelor europene și internaționale în domeniul impozitelor directe și indirecte, domeniul vamal, a recomandărilor organismelor internaționale specializate în domeniul fiscal și domeniul vamal.

Întocmește și prezintă studii, documentări, informații privind realizarea reformelor fiscale și vamale, evoluția politicii fiscale și vamale și sistemului fiscal și vamal în dinamică, privind impactul implementării obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Întocmește note informative privind constatările făcute în rezultatul monitorizării rezultatelor implementării standardelor europene și internaționale în domeniul impozitelor directe și indirecte, în domeniul vamal, a recomandărilor organismelor internaționale specializate în domeniul fiscal și vamal.

Întocmește tabele privind facilitățile fiscale pentru fiecare impozit direct și indirect, facilitățile vamale, preferințele tarifare și acordurile de comerț liber și solicită costurile acestora de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Serviciul Vamal.

Analizează și generalizează informația privind facilitățile fiscale a impozitelor directe și indirecte, facilitățile vamale, preferințele tarifare și acordurile de comerț liber.

Monitorizează evoluția facilităților fiscale privind impozitele directe și indirecte, facilitățile vamale, preferințele tarifare și acordurile de comerț liber în dinamică și întocmește și prezintă studii și informații.

Studiază și selectează datele și informațiile existente necesare pentru efectuarea analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu, la crearea bazelor de date pentru elaborarea micro- și macro- modelelor de simulare a impozitelor și taxelor concrete, la crearea bazelor de date pentru efectuarea analizei impactului obiectivelor politicii vamale pe termen mediu.

Definește etapele procesului de selectare a datelor și informațiilor pentru determinarea criteriilor de elaborare a metodologiei de efectuare a analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Descrie, detaliază și structurează metodologia de efectuare a analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Elaborează documente explicative privind aplicarea metodologiei de efectuare a analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Precizează variabilele care vor fi selectate la elaborarea micro- și macro- modelelor de simulare a impozitelor și taxelor concrete.

Elaborează metodologia de creare a bazelor de date pentru elaborarea micro- și macro- modelelor de simulare a impozitelor și taxelor și pentru efectuarea analizei impactului obiectivelor politicii vamale pe termen mediu.

Stabilește sursa de acumulare a datelor și informațiilor necesare pentru efectuarea analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Organizează procesul de furnizare a datelor și informațiilor la nivelul Ministerului Finanțelor, autorităților publice centrale și locale, instituțiilor și organizațiilor, întreprinderilor.

Culege, corelează și actualizează datele și informațiile statistice și economice.

Elaborează și pregătește micro- și macro- modele de simulare a impozitelor și taxelor pentru efectuarea analizei impactului obiectivelor politicii fiscale pe termen mediu.

Elaborează formulare, tabele și grafice informative cu rezultatele simulării impozitelor și taxelor.

Întocmește note informative privind rezultatele implementării cadrului analitic standard.

Elaborează, fundamentează, avizează și efectuează expertiza proiectelor de acte legislative și normative fiscale și vamale privind stabilirea impozitelor directe și indirecte și domeniul vamal în concordanță cu obiectivele politicii fiscale și vamale pe termen mediu.

Elaborează, fundamentează, avizează și efectuează expertiza proiectelor de acte legislative și normative privind inițierea negocierilor, renegocierilor asupra proiectelor Convențiilor de evitare a dublei impuneri cu alte state, privind aplicarea prin succesiune, negocierea, renegocierea, parafarea, semnarea și ratificarea Convențiilor de evitare a dublei impuneri cu alte state.

Participă la elaborarea, fundamentarea, avizarea și efectuarea expertizei proiectelor de acte legislative și normative nefiscale privind veniturile nefiscale.

Analizează toate propunerile și obiecțiile din avizele parvenite la proiectele de acte legislative și normative elaborate, la proiectul național al convenției de evitare a dublei impuneri și întocmește comentariile pentru fiecare din acestea.

Întocmește varianta finală a proiectelor de acte legislative și normative elaborate, a proiectului național al convenției de evitare a dublei impuneri și dosarul lor de însoțire.

Traduce în limba rusă proiectele de acte legislative și normative elaborate, le coordonează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, instituții, organizații, parteneri sociali, organisme internaționale și le promovează la Guvern și Parlament.

Sistematizează actele legislative și normative privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal și veniturile nefiscale.

Efectuează analiza comparativă a actelor legislative și normative naționale privind impozitele directe și indirecte și domeniul vamal cu cele europene.

Participă la efectuarea analizei comparative a actelor legislative și normative naționale privind veniturile nefiscale cu cele europene.

Completează tabelul de concordanță privind asigurarea compatibilității a actelor legislative și normative naționale privind impozitele directe și indirecte și domeniul vamal cu cele europene.

Participă la completarea tabelului de concordanță privind asigurarea compatibilității a actelor legislative și normative naționale privind veniturile nefiscale cu cele europene.

Asigură transparența, mediatizarea și desfășurarea consultărilor publice privind proiectele de acte legislative și normative elaborate în domeniul impozitelor directe și indirecte, domeniul vamal, domeniul veniturilor nefiscale și convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Generalizează rezultatele consultărilor, formulează răspunsurile la documentele de consultare și întocmește sinteza recomandărilor și deciziilor adoptate.

Studiază evoluția veniturilor realizate de persoane fizice și juridice în corelație cu nivelul și volumul impozitelor datorate și veniturilor nefiscale de către aceștia și efectuează propuneri de îmbunătățire a legislației fiscale, vamale și nefiscale existente.

Întocmește note și prezentări privind problematica impozitării directe și indirecte, de reglementare a domeniului vamal și de reglementare a veniturilor nefiscale.

Analizează problemele legate de aplicarea actelor legislative și normative fiscale, nefiscale și vamale privind stabilirea impozitelor directe și indirecte gestionate, de reglementare a veniturilor nefiscale și de reglemnetare a veniturilor nefiscale si elaborează propuneri de modificare și completare a acestora.

Generalizează toate propunerile de modificare și completare a actelor legislative și normative privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal și veniturile nefiscale și întocmește sinteza acestora.

Elaborează varianta finală a proiectelor de acte legislative și normative în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

Elaborează, fundamentează și avizează modelul de proiect național al convenției de evitare a dublei impuneri.

Examinează modificările și completările efectuate la Modelul cadru de Convenție OCDE și ONU de evitare a dublei impuneri și actualizează modelul de proiect național al Convenției de evitare a dublei impuneri.

Pregătește proiectele convențiilor de evitare a dublei impuneri pentru fiecare stat cu care se negociază sau se renegociază.

Întocmește studii de țară privind stabilirea din punct de vedere al relațiilor economice si financiare a oportunității negocierii sau renegocierii Convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Monitorizează și studiază legislația fiscală a statelor cu care se inițiază negocieri, renegocieri și se negociază, renegociază asupra proiectelor Convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Analizează și avizează proiectele de Convenții de evitare a dublei impuneri prezentate de statele partenere de negocieri, renegocieri.

Pregătește materialele necesare pentru inițierea negocierilor, renegocierilor și negocierea, renegocierea asupra proiectelor Convențiilor de evitare a dublei impuneri cu alte state.

Negociază și renegociază Convențiile de evitare a dublei impuneri cu statele partenere de negocieri, renegocieri.

Pregătește materialele necesare pentru parafarea, semnarea și ratificarea Convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Studiază și analizează măsurile de politică fiscală și vamală, legislația fiscală și vamală pe țări și grupe de țări: statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Uniunii Europene (UE), regiunile țărilor din Asia-Pacific și America Latină.

Întocmește fișa pe fiecare țară și pe grupe de țări privind măsurile de politică fiscală și vamală internaționale, modul de impozitare și de reglementare a domeniului vamal.

Întocmește materiale documentare privind impozitele directe și indirecte și domeniul vamal din țara noastră și efectuează analiza comparativă a sistemelor fiscale și vamale existente în alte state și posibilitățile de aplicare în țara noastră.

Studiază și analizează actele legislative și normative privind impozitele directe și indirecte și domeniul vamal din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Întocmește fișa privind modul de impozitare pentru fiecare impozit și de reglementare a domeniului vamal în raioanele de est ale Republicii Moldova.

Întocmește materiale documentare privind analiza comparativă a sistemului fiscal și vamal național și a celui din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Studiază practica internațională privind metodologia de efectuare a analizei impactului obiectivelor politicii fiscale și vamale și metodologia de creare a bazelor de date pentru elaborarea micro- și macro- modelelor de simulare a impozitelor și taxelor.

Analizează materialele colectate și examinează posibilitatea de aplicare a metodologiei respective în țara noastră și de perfecționare a metodologiei naționale, întocmește și prezintă informații privind rezultatele examinării practicii internaționale în domeniul respectiv.

Realizează schimbul de informații și duce corespondența cu organismele internaționale și ministerele de finanțe din alte țări în domeniul politicii fiscale și vamale.

Participă la elaborarea lucrărilor necesare privind furnizarea de informații și poziția Ministerului Finanțelor la organismele internaționale privind politica fiscală și vamală.

Organizează reuniuni cu organismele internaționale specializate și ministerele de finanțe din alte țări în domeniul politicii fiscale și vamale.

Elaborează indicații metodologice, acte normative departamentale, comunicate informative în domeniul impozitelor directe și indirecte, domeniul vamal, domeniul Convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Consultă și acordă ajutor metodologic și practic privind aplicarea impozitelor directe și directe, domeniului vamal, veniturilor nefiscale, Convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Colaborează cu organele fiscale și vamale pe linia modificărilor actelor legislative și normative din domeniu.

Efectuează analiza privind modul de implementare a convențiilor de evitare a dublei impuneri și evaluează rezultatele implementării convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Elaborează raportul de evaluare/raportul de monitorizare a rezultatelor implementării convențiilor de evitare a dublei impuneri și întocmește note informative privind constatările făcute în rezultatul monitorizării.

Realizează schimbul de informații cu autoritățile fiscale din alte țări în limitele prevăzute de Convențiile de evitare a dublei impuneri, Convențiile privind schimbul de informație în materie fiscală și Convențiile privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală.

Analizează și întocmește avize la proiectele de acte legislative și normative ale autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor și organizațiilor care cuprind propuneri de noi reglementari privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamalveniturile nefiscale sau de modificare a volumului veniturilor bugetare din aceste surse.

Analizează și efectuează expertiza proiectelor acordurilor internaționale în ce privește normele care reglementează impozitarea directă și indirectă, domeniul vamal.

Examinează indicațiile organelor de conducere ale țării (Președinție, Parlament, Guvern) pe probleme privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal, veniturile nefiscale, aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Examinează propunerile, petițiile și adresările persoanelor fizice și juridice pe probleme privind impozitele directe și indirecte, domeniul vamal, veniturile nefiscale, convențiile de evitare a dublei impuneri.

Capitolul III Organizarea activității economico-financiare în cadrul DGPLFV

3.1 Tendințele principale ale indicatorilor macro-fiscali ai RM

Cadrul de resurse estimat pentru anii 2015-2017 este menit să mențină în continuare reformele structurale, în condițiile unor constrângeri de cheltuieli și atingerii obiectivului durabilității sistemului finanțelor publice, prin menținerea unui deficit al BPN la nivel sustenabil, și în scopurile evitării/diminuării riscurilor legate de șocuri interne și externe.

Tabelul 1. Evoluția cadrului macro-fiscal al bugetului public național pe anii 2013-2017, mil. Lei

Evoluția indicatorilor cadrului macro-fiscal pe anii 2015-2017 denotă o tendință de diminuare a proporțiilor sectorului public în PIB, reducerea deficitului bugetar ca pondere în PIB, asigurarea controlului programelor de cheltuieli publice, precum și a nivelului de îndatorare a statului, ca factori determinanți ai stabilității macro-fiscale. Evoluția veniturilor, cheltuielilor și deficitului bugetar pe anii 2013-2017, ca indicatori principali care caracterizează cadrul macrofiscal al bugetului public național.

Graficul 1. Evoluția veniturilor și cheltuielilor în PIB pe anii 2013-2017

Grafucul 2. Evoluția deficitului bugetar în PIB pe anii 2013-2017

Resursele bugetare pe anii 2015-2017 se redistribuie între bugetele și fondurile publice după cum urmează: bugetul de stat, bugetele UAT, BASS și FAOAM. Circa 43-44 la suta din veniturile proprii ale bugetului de stat în această perioadă sînt redistribuite la alte bugete prin intermediul transferurilor.

Tabelul 2. Cadrul bugetar pe termen mediu, pe componentele bugetului ublic național 2014-2017, mil lei

Veniturile fiscale reprezintă și în continuare partea majoră din veniturile bugetlui public național, constituind în anul 2013 circa 85 la sută din totalul veniturilor, și circa 31,4 la sută ca pondere în PIB. Din acestea 45,5 la sută reprezintă veniturile directe și 54,5 la sută cele indirecte. TVA a ramas principala sursa de venit, constituid circa 33 la sută în totalul veniturilor bugetului public național. Pe termen mediu se prognozează că ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor bugetului public va crește către anul 2017 pînă la 91,1 la sută, ca pondrere în PIB menținîndu-se în jur de circa 31,8 la sută. Parțial această se explică prin punerea în aplicare din anul 2015 a regimului de liber schimb cu Uniunea Europeană prevăzut în Acordul de instituire a zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător va contribui la creșterea încasărilor din TVA. Totodată, ponderea veniturilor directe în totalul veniturilor fiscale va crește pănă la 46,8 la sută, iar celor indirecte respectiv va descrește la 53,2 la sută către anul 2017.

Graficul 3. Structura veniturilor bugetului public national 3013-2017

3.2 Acțiunile politicii fiscale și vamale planificate pe anii 2015-2017

Obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anii 2015 – 2017 se bazează în continuare pe:

asigurarea echității, stabilității și transparenței fiscale;

optimizarea presiunii fiscale;

sistematizarea legislației fiscale naționale;

îmbunătățirea și simplificarea sistemelor fiscale naționale;

armonizarea legislației fiscale naționale, inclusiv în contextul implementării Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.

Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de impozite, precum urmează.

În anii 2015-2017 se prevede:

menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015-2017 [Vezi anexa 2]. Măsura dată are drept scop susținerea persoanelor fizice cu venituri mici și transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populației cu venituri medii și mai sus de medii.

În anul 2015 se prevede:

extinderea până în anul 2016 a facilității fiscale acordate persoanelor fizice rezidente pentru veniturile obținute din dobânzile de la depozite bancare, valori mobiliare corporative, precum și de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii și împrumut amplasate pe teritoriul Republicii Moldova;

acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat;

examinarea posibilității introducerii cotei unice a impozitului pe venit concomitent cumajorarea scutirilor anuale personale, personale majore și pentru persoane întreținute;

reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor fondurilor nestatale de pensii și a sistemului de deducere a contribuțiilor către acestea;

În anul 2015 se prevede:

introducerea conceptului privind prețurile de transfer;

acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilității fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat;

anularea facilităților fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obținute din dobânzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani; anularea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani și în proporție de 50% – pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncile comerciale și organizațiile de microfinanțare;

introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale;

introducerea unui sistem revăzut de deducere a reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale în scopuri fiscale;

reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor fondurilor nestatale de pensii și a sistemului de deducere a contribuțiilor către acestea;

reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor societăților civile.

În anii 2015 – 2017 se prevede menținerea cotelor generale ale contribuțiilor de asigurări sociale (29%) și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (8%), [Vezi anexa 3].

În anul 2015 se prevede:

introducerea mecanismului taxării inverse;

reexaminarea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA;

reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de societățile civile;

examinarea introducerii conceptului de antrepozit TVA;

extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiții (cheltuieli) capitale în clădiri cu destinație de producere.

În anii 2015 – 2017 se prevede:

armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a actelor legislative privind TVA cu cele ale Uniunii Europene, și anume cu:

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată;

Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe;

a treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE)

În anul 2015 se prevede:

reexaminarea sistemului de impozitare a autoturismelor prin anularea accizului.

În anii 2015 – 2017 se prevede:

ajustarea la rata inflației prognozată pentru anii respectivi a cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte tutunuri și înlocuitori de tutun fabricate), cu excepția combustibililor (benzina, motorina și derivații acestora, păcura, gazele lichefiate) pentru care cota accizului se indexează la coeficientul de creștere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anii respectivi.

În vederea ajustării graduale a cotelor accizelor la produsele din tutun la nivelul țărilor din regiune, cât și la practica europeană, în anii 2015 – 2017 se prevede modificarea mărimii cotei accizului pentru țigarete cu filtru și fără filtru, [Vezi anexa 4].

De asemenea în anii 2015 – 2017 se prevede:

armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a actelor legislative privind accizele cu cele ale Uniunii Europene, și anume cu:

Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat;

Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 de armonizare a structurilor accizelor asupra alcoolului și băuturilor alcoolice;

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității,

Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CE;

a treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE).

În anul 2015 se prevede:

reexaminarea sistemului de evaluare și reevaluare a bunurilor imobiliare (clădiri și terenuri), în vederea continuării implementării următoarelor etape ale noului sistem de impozitare a diferitelor categorii de bunuri imobiliare la valoarea de piață.

În anul 2015 se prevede:

extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin impozitarea agenților economici care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în locul în care acestea desfășoară activitate economică sau oricare alt loc, în vederea consolidării autonomiei locale.

În anul 2015 se prevede:

majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cu 50%; examinarea sistemului de taxe rutiere în vederea eliminării taxelor rutiere ce nu corespund noțiunii de impozit și taxă;

În anul 2016 se prevede:

finalizarea sistematizării legislației fiscale, prin implementarea Titlului X al Codului fiscal "Alte impozite și taxe", care va reglementa impozitul privat și patenta de întreprinzător.

În anul 2017 se prevede:

implementarea noului Cod fiscal în baza concepțiilor revăzute ale sistemului fiscal.

Obiectivele politicii de administrare fiscală pe anii 2015 – 2017 rezultă din Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011 – 2015, alte programe și strategii naționale care vizează Serviciului Fiscal de Stat și sunt orientate spre eficientizarea administrării și managementului fiscal, [Vezi anexa 5].

Obiectivele generale ale politicii vamale pe anii 2015 – 2017 prevăd:

facilitarea comerțului și întărirea competitivității agenților economici;

asigurarea securității vamale la frontieră;

sistematizarea legislației vamale naționale;

armonizarea legislației vamale naționale cu cea comunitară în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.

În anul 2015 se prevede:

sistematizarea legislației vamale, prin implementarea noului Cod vamal într-o formulă revăzută, care va cuprinde Codul Vamal al Republicii Moldova, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum și va fi corelată cu legislația vamală a UE și cea din regiune;

implementarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, care include în sine atât tariful vamal, cât și nomenclatorul mărfurilor;

stabilirea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă pentru unele servicii specifice activității vamale, conform standardelor OMC și UE.

În anii 2015 – 2017 se prevede armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a actelor legislative vamale cu cele ale Uniunii Europene, și anume cu:

Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar;

Titlurile I și II din Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale; Convenția din 20.05.1987 privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri;

Convenția din 20.05.1987 privind o procedură de tranzit comun;

Regulamentul (UE) nr.608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12.06.2013 privind aplicarea în vamă a drepturilor de proprietate intelectuală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003.

Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2015 – 2017 sunt în conformitate cu programele și obiectivele naționale care vizează activitatea Serviciului Vamal și sunt orientate spre simplificarea și eficientizarea administrării vamale, [Vezi anexa 6].

Concluzii

În urma practicii de producție în cadrul Ministerului finanțelor, Direcția generală politică și legislație fiscală și vamală, am încercat să folosesc toate cunoștințele pe care le-am acumulat în decurs de 3 ani de universiate.

Am făcut cunoștință în detalii cu funcțiile și scopurile propuse de către minister și direcția în care am realizat practica. În cadrul acestei direcții am aflat multe lucruri pe care nu le cunoșteam pînă la moment, am încercat să-mi aduc și eu aportul măcar cu puțin pentru a ajuta colegii.

Am analizat în delalii multe documente elaborate de către lucrătorii ministerului pentru a afla cum realizează direcția scopurile sale nu doar prin teorie dar și în practică, pentru a vedea impactul foscala supra economiei naționale am analizat un șir de evoluții al prețurilor, evoluții al cantității de produse, și în deosebi partea fiscală a acestora. Începînd cu evoluția cotelor impozitelor directe și celor indirecte și finisînd cu analiza prețurilor stabilite la anumite produse de către Guvernul Republicii Moldova.

Am analizat detaliat cum au contribuit măsutrile de politică fiscală și vamală la creșterea sau descreșterea veniturilor publice.

Reeșind de la ideea că aproape 90% din bugetul public național este constituit de venituri fiscale, am gasit interesantă ocupația direcției în care am facut practica.

Orice măsură impelemntate de către această direcție în domeniul fiscal sau vamal, poate afecta atît agenții economici, cît și populația țării, sau invers.

Stabilitatea economiei naționale în cea mai mare măsură depinde de direcția generală politică și legislație fiscală și vamală, astfel în raportul dat vom vedea nu numai obiectivele acestei direcții, dar și realizarea acestor obiective în cifre reale. sau măsuri de politică care va duce economia țării spre o continuă dezvoltare.

Anexe

Anexa 1

H O T Ă R Î R E

cu privire la reglementarea activității Ministerului Finanțelor

nr. 1265  din  14.11.2008

Monitorul Oficial nr.208-209/1278 din 21.11.2008

* * *

În temeiul art.20 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările și completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.1;

structura organizatorică Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.2;

lista trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.3;

lista autorităților administrative din subordinea Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.4;

lista instituțiilor publice, întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni în care Ministerul Finanțelor are calitatea de fondator, conform anexei nr.5

lista societăților pe acțiuni monitorizate de către Ministerul Finanțelor, conform anexei nr.6;

componența Colegiului Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.7.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.766 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.231 din 02.04.2013, în vigoare 05.04.2013]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

2. Se stabilește efectivul-limită pentru Ministerul Finanțelor în număr de 540 de unități, inclusiv personalul auxiliar în număr de 25 de unități, cu un fond anual de retribuire a muncii conform legislației în vigoare.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.766 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.231 din 02.04.2013, în vigoare 05.04.2013]

[Pct.2 în redacția Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.661 din 10.11.2009, în vigoare 13.11.2009]

[Pct.21 abrogat prin Hot.Guv. nr.766 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Pct.21 introdus prin Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

3. Conducerea Ministerului Finanțelor este exercitată de către ministrul finanțelor, asistat de trei viceminiștri și de un secretar de stat.

[Pct.3 completat prin Hot.Guv. nr.155 din 28.02.2014, în vigoare 07.03.2014]

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.231 din 02.04.2013, în vigoare 05.04.2013]

[Pct.3 în redacția Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

[Pct.3 în redacția Hot.Guv. nr.661 din 10.11.2009, în vigoare 13.11.2009]

Anexa 2

Evoluția cotelor impozitului pe venitul persoanelor, scutirilor anuale personale, personale majore și pentru persoanele întreținute în anii 2014-2017

Anexa 3

Cotele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistenșă medical în anii 2014-2017

Anexa 4

Evoluția cotelor accizelor pentru țigarete cu și fără filtru în anii 2014-2017

Anexa 5

Obiectivele politicii de administrare fiscală pe anii 2015 – 2017

Anexa 4

Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2015 – 2017

Anexa 7

L E G E A

finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale

nr. 181  din  25.07.2014

Monitorul Oficial nr.223-230/519 din 08.08.2014

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Articolul 2. Sfera de aplicare

Articolul 3. Noțiuni de bază

Articolul 4. Finanțele publice

Capitolul II

PRINCIPII, REGULI ȘI RESPONSABILITĂȚI

Secțiunea 1

Principiile bugetare

Articolul 5. Principiul anualității

Articolul 6. Principiul unității monetare

Articolul 7. Principiul unității

Articolul 8. Principiul universalității

Articolul 9. Principiul balansării

Articolul 10. Principiul previzibilității și sustenabilității

Articolul 11. Principiul performanței

Articolul 12. Principiul transparenței

Articolul 13. Principiul specializării

Secțiunea 2

Regulile bugetar-fiscale

Articolul 14. Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale

Articolul 15. Regulile privind politica bugetar-fiscală

Articolul 16. Regulile privind soldul bugetului

Articolul 17. Regulile privind impactul financiar

Secțiunea 3

Competențe și responsabilități în domeniul finanțelor publice

Articolul 18. Rolul Parlamentului

Articolul 19. Rolul Guvernului

Articolul 20. Rolul Ministerului Finanțelor

Articolul 21. Rolul autorităților publice centrale

Articolul 22. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat

Articolul 23. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

Articolul 24. Rolul autorităților administrației publice locale

Articolul 25. Rolul instituțiilor bugetare

Capitolul III

BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL

Secțiunea 1

Structura bugetului public național și relațiile interbugetare

Articolul 26. Componentele bugetului public național

Articolul 27. Clasificația bugetară

Articolul 28. Veniturile bugetare

Articolul 29. Cheltuielile bugetare

Articolul 30. Sursele de finanțare

Articolul 31. Administratorii de bugete

Articolul 32. Relațiile interbugetare

Articolul 33. Relațiile între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat

Articolul 34. Relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

Articolul 35. Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale

Secțiunea 2

Fondurile de urgență

Articolul 36. Fondul de rezervă și fondul de intervenție ale Guvernului

Articolul 37. Fondul de rezervă al autorității administrației publice locale

Secțiunea 3

Datoria publică

Articolul 38. Plafonul datoriei de stat și plafonul datoriei unităților administrativ-teritoriale

Articolul 39. Reglementări specifice datoriei publice

Secțiunea 4

Investițiile capitale

Articolul 40. Gestionarea investițiilor capitale

Articolul 41. Reglementări specifice investițiilor capitale

Secțiunea 5

Bugetele autorităților/instituțiilor bugetare

Articolul 42. Cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare

Articolul 43. Veniturile colectate de autoritățile/instituțiile bugetare

Articolul 44. Resursele aferente proiectelor finanțate din surse externe

Articolul 45. Sumele obținute din vînzarea activelor fixe și a bunurilor materiale

Capitolul IV

PROCESUL BUGETAR

Secțiunea 1

Anul bugetar și calendarul bugetar

Articolul 46. Anul bugetar

Articolul 47. Calendarul bugetar

Secțiunea 2

Elaborarea și aprobarea bugetului

Articolul 48. Cadrul bugetar pe termen mediu

Articolul 49. Limitele macrobugetare pe termen mediu

Articolul 50. Circulara privind elaborarea bugetelor anuale

Articolul 51. Propunerile/proiectele de buget

Articolul 52. Examinarea și consultarea propunerilor/proiectelor de bugete

Articolul 53. Legile bugetare anuale

Articolul 54. Examinarea și adoptarea legilor bugetare anuale

Articolul 55. Deciziile bugetare anuale

Articolul 56. Intrarea în vigoare și publicarea legilor/ deciziilor bugetare anuale

Articolul 57. Bugetul provizoriu

Articolul 58. Repartizarea bugetului adoptat

Articolul 59. Prognozele trimestriale și monitorizarea indicatorilor bugetari

Articolul 60. Redistribuirea alocațiilor bugetare

Articolul 61. Modificarea legii/deciziei bugetare anuale

Secțiunea 3

Executarea bugetului

Articolul 62. Contul unic trezorerial

Articolul 63. Executarea de casă a bugetului

Articolul 64. Prognoza și managementul lichidităților

Articolul 65. Încasările bugetare

Articolul 66. Gestionarea angajamentelor

Articolul 67. Plățile bugetare

Articolul 68. Plățile în baza documentelor executorii

Articolul 69. Blocarea alocațiilor bugetare

Articolul 70. Încheierea anului bugetar

Secțiunea 4

Evidența contabilă și raportarea bugetului

Articolul 71. Evidența contabilă în sistemul bugetar

Articolul 72. Rapoartele periodice privind executarea bugetelor

Articolul 73. Rapoartele anuale privind executarea bugetelor

Articolul 74. Rapoartele financiare

Capitolul V

MONITORINGUL FINANCIAR

Articolul 75. Obiectul monitoringului financiar

Articolul 76. Responsabilitatea pentru monitoringul financiar

Capitolul VI

CONTROLUL FINANCIAR ȘI AUDITUL PUBLIC EXTERN

Articolul 77. Controlul financiar public intern

Articolul 78. Inspectarea financiară

Articolul 79. Auditul public extern

Capitolul VII

RESTRICȚII, PENALITĂȚI ȘI RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

Articolul 80. Restricții și penalități

Articolul 81. Formele de răspundere juridică

Capitolul VIII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 82. Intrarea în vigoare și abrogările

Articolul 83. Prevederi tranzitorii

Articolul 84. Prioritatea legii

Articolul 85. Ajustarea legislației în conformitate cu prezenta lege

În scopul asigurării dezvoltării durabile a finanțelor publice, consolidării disciplinei bugetar-fiscale și asigurării gestionării eficiente și transparente a resurselor financiare publice, prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.1061 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

(1) Prezenta lege determină cadrul juridic general în domeniul finanțelor publice, în special:

a) stabilește principiile și regulile bugetar-fiscale;

b) determină componentele bugetului public național și reglementează relațiile interbugetare;

c) reglementează calendarul bugetar și procedurile generale privind procesul bugetar;

d) delimitează competențele și responsabilitățile în domeniul finanțelor publice.

(2) Actele legislative ce reglementează domenii specifice și/sau activitatea unor autorități/instituții bugetare, nu vor cuprinde prevederi ce țin de elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor, precum și alte proceduri aferente procesului bugetar, acestea fiind obiectul exclusiv al prezentei legi.

Articolul 2. Sfera de aplicare

Dispozițiile prezentei legi se aplică la elaborarea, aprobarea, executarea, raportarea și controlul bugetelor și fondurilor (în continuare – bugete) componente ale bugetului public național, precum și la asigurarea monitoringului financiar al activității autorităților/instituțiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat/municipale și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public.

Articolul 3. Noțiuni de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:

administrator de buget – autoritate/instituție bugetară împuternicită cu dreptul de gestionare a unuia dintre bugetele componente ale bugetului public național, în conformitate cu competențele și responsabilitățile prevăzute de prezenta lege;

administrator de venituri – autoritate/instituție bugetară care este împuternicită cu dreptul de colectare/restituire, evidență și control al încasărilor la bugetele componente ale bugetului public național și care poartă responsabilitate pentru corectitudinea calculării și încasării acestora;

alocație bugetară – sumă a mijloacelor financiare aprobată în bugete pentru onorarea angajamentelor bugetare;

angajament – obligațiune de plată, asumată de către administratorul de buget și/sau de alte autorități/instituții bugetare în conformitate cu legislația;

autoritate/instituție bugetară – entitate de drept public care, conform actelor de constituire, este finanțată de la bugetele componente ale bugetului public național;

autoritate/instituție publică la autogestiune – entitate de drept public care, potrivit actului normativ prin care a fost fondată, desfășoară activitate necomercială (nonprofit) și activează în baza principiilor de autogestiune;

buget – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale și locale;

buget al asigurărilor sociale de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor și gestionarea sistemului public de asigurări sociale;

buget al autorității/instituției bugetare – totalitate a resurselor și a cheltuielilor destinate pentru implementarea activităților și sarcinilor statutare ale autorității/instituției bugetare;

buget de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu alte bugete;

buget public național – sinteză a bugetelor constituite în cadrul sistemului bugetar, cu excluderea transferurilor interbugetare;

bugete locale – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților administrației publice locale de toate nivelurile;

cadru bugetar pe termen mediu – document prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale și se determină cadrul de resurse și cheltuieli ale bugetului public național și ale componentelor acestuia în perspectiva de trei ani;

calendar bugetar – plan de activități aferente procesului bugetar, în care sînt stabilite termenele de realizare a acestora și autoritățile responsabile;

cheltuieli bugetare – totalitate a plăților aprobate în buget/efectuate de la buget, cu excepția celor aferente operațiunilor cu activele financiare și cu datoriile bugetului;

clasificație bugetară – sistem unificat de coduri ce grupează și sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru asigurarea comparabilității, precum și normele metodologice de aplicare a acestora;

cont unic trezorerial – cont de decontare al Ministerului Finanțelor, deschis în sistemul de evidență contabilă al Băncii Naționale a Moldovei, ale cărui mijloace pot fi plasate într-un cont bancar sau în mai multe considerate ca un tot întreg și destinat gestionării mijloacelor bugetelor componente ale bugetului public național;

decalaj temporar de casă – insuficiență temporară de mijloace bănești, prognozată pentru unele perioade ale anului bugetar, necesare pentru efectuarea plăților de la bugetele componente ale bugetului public național;

decizie bugetară anuală – act juridic al consiliului local prin care se aprobă bugetul local și se stabilesc reglementări specifice bugetului local pentru anul bugetar respectiv;

finanțe publice – ansamblu al relațiilor economice aferente formării și administrării resurselor bugetelor componente ale bugetului public național, a datoriei publice și a altor active publice;

fonduri ale asigurării obligatorii de asistență medicală – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor și gestionarea sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală;

inspectare financiară – acțiune de control, în baza principiilor transparenței și legalității, care constată dacă activitatea economico-financiară, operațiunile și tranzacțiile sînt efectuate în conformitate cu actele normative;

lege bugetară anuală – act legislativ prin care se aprobă, după caz, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și care stabilește reglementări specifice acestor bugete pentru anul bugetar respectiv;

monitoring financiar – proces de selectare, prelucrare și analiză a indicatorilor activității economico-financiare a autorităților/instituțiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat/municipale și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public;

performanță – rezultat al activității autorităților/instituțiilor bugetare ca urmare a implementării programelor, exprimat ca impact social-economic sau de altă natură, ca volum de servicii prestate sau ca eficiență a utilizării resurselor bugetare;

plan de conturi contabile – nomenclator sistematizat al codurilor conturilor contabile în sistemul bugetar și normele metodologice de aplicare a acestora;

politică bugetar-fiscală – set de măsuri legate de formarea, administrarea și utilizarea resurselor bugetare pentru realizarea priorităților de politici economice și sociale;

proces bugetar – consecutivitate a activităților de elaborare, examinare, adoptare, executare și raportare a bugetelor;

proiect finanțat din surse externe – ansamblu de activități finanțate din granturi și/sau împrumuturi acordate Guvernului și/sau autorităților publice centrale și/sau locale de către organizațiile internaționale și de către alți donatori externi pentru atingerea unui obiectiv general și/sau mai multor obiective specifice;

relații interbugetare – raporturi financiare stabilite între componentele bugetului public național prin alocarea de mijloace financiare în sumă absolută cu titlu definitiv sau condiționat;

repartizare a bugetului – proces de distribuire detaliată, conform clasificației bugetare, a alocațiilor bugetare aprobate prin legea/decizia bugetară anuală;

responsabilitate bugetar-fiscală – formă de exercitare a funcțiilor și competențelor, stabilite de lege, în procesul de gestionare a finanțelor publice, care presupune că politica bugetar-fiscală și bugetele se elaborează, se aprobă, se execută și se raportează cu respectarea principiilor și a regulilor stabilite de prezenta lege, precum și în conformitate cu alte norme prevăzute de legislație;

resurse bugetare – totalitate a veniturilor și a surselor de finanțare ale bugetului;

sistem bugetar – sistem de bugete reglementate prin lege, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale;

sistem trezorerial – sistem de evidență și monitorizare, prin care se asigură executarea de casă a încasărilor bugetelor componente ale bugetului public național și a plăților bugetului de stat și ale bugetelor locale, în baza clasificației bugetare și a planului de conturi contabile;

sold bugetar – diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului. Soldul negativ al bugetului reprezintă deficit, soldul pozitiv – excedent, iar soldul zero reprezintă echilibru bugetar;

sold bugetar primar – diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului, excluzînd cheltuielile pentru plata dobînzilor aferente datoriei de stat/datoriei unităților administrativ-teritoriale;

sold în cont – suma mijloacelor bănești înregistrate în conturile bugetelor;

strategie sectorială de cheltuieli – document care stabilește obiectivele și prioritățile de politică sectorială corelate cu volumul resurselor bugetare prognozate/planificate pe termen mediu și care prevede distribuirea resurselor pe programe în cadrul sectorului;

surse de finanțare – totalitate a mijloacelor financiare aferente operațiunilor cu activele financiare și cu datoriile bugetului;

venituri bugetare – mijloace financiare aprobate în buget/încasate la buget, cu excepția celor aferente operațiunilor cu activele financiare și cu datoriile bugetului.

Articolul 4. Finanțele publice

(1) Finanțele publice cuprind totalitatea resurselor financiare acumulate în numele statului și distribuite de către stat pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale.

(2) În funcție de nivelul de administrare, finanțele publice se împart în finanțe administrate de Guvern și finanțe administrate de autoritățile administrației publice locale.

(3) Autoritățile publice centrale și locale asigură gestionarea finanțelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări stabilite prin Legea privind controlul financiar public intern.

Capitolul II

PRINCIPII, REGULI ȘI RESPONSABILITĂȚI

Secțiunea 1

Principiile bugetare

Articolul 5. Principiul anualității

Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.

Articolul 6. Principiul unității monetare

Toate operațiunile de încasări și plăți bugetare se exprimă în monedă națională.

Articolul 7. Principiul unității

(1) Toate resursele și cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare se reflectă și se efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se finanțează.

(2) Resursele și cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului bugetar se consolidează în bugetul public național.

Articolul 8. Principiul universalității

(1) Toate resursele și cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume brute.

(2) Resursele bugetelor componente ale bugetului public național sînt destinate finanțării tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relații între anumite tipuri de resurse și cheltuieli.

Articolul 9. Principiul balansării

Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanțare.

Articolul 10. Principiul previzibilității și sustenabilității

Politica bugetar-fiscală și prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege și se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate macroeconomică și sustenabilitate finanțelor publice pe termen mediu și lung.

Articolul 11. Principiul performanței

(1) Resursele bugetare se alocă și se utilizează în mod econom, eficient și eficace, în concordanță cu principiile bunei guvernări.

(2) Bugetele se elaborează și se raportează pe programe fundamentate pe performanță.

Articolul 12. Principiul transparenței

(1) Proiectele de acte normative în domeniul finanțelor publice se supun consultării publice.

(2) Bugetele se elaborează, se aprobă și se administrează în mod transparent, avînd la bază:

a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar și pe proceduri transparente;

b) roluri și responsabilități bine definite în procesul bugetar;

c) informație bugetară cuprinzătoare, elaborată și prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă.

(3) Bugetele aprobate și rapoartele privind executarea lor se fac publice.

Articolul 13. Principiul specializării

Bugetele se elaborează, se execută și se raportează în baza unui sistem unic de clasificație bugetară.

Secțiunea 2

Regulile bugetar-fiscale

Articolul 14. Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale

Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale sînt:

a) asigurarea disciplinei bugetar-fiscale generale și a stabilității bugetului public național pe termen mediu și lung;

b) asigurarea unui management eficient al datoriei de stat cu menținerea acesteia la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;

c) dezvoltarea unui cadru bugetar-fiscal previzibil și transparent;

d) optimizarea poverii fiscale și eficientizarea sistemului de administrare fiscală.

Articolul 15. Regulile privind politica bugetar-fiscală

(1) Politica bugetar-fiscală se elaborează în concordanță cu alte politici convergente și asigură ca nivelul-limită anual al deficitului bugetului public național, excluzînd granturile, către anul 2018, să nu depășească 2,5% din produsul intern brut. Depășirea nivelului-limită al deficitului bugetului public național se permite în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe și a capacităților de valorificare a acestora.

(2) La stabilirea priorităților de politici, autoritățile publice responsabile asigură consecvența și continuitatea obiectivelor asumate în contextul cadrului bugetar pe termen mediu.

(3) Derogarea de la regulile stabilite la alin.(1) poate fi admisă doar pentru o perioadă fixă de cel mult trei ani și doar în caz de:

a) catastrofe naturale și alte situații excepționale care pun în pericol securitatea națională;

b) declin al activității economice și/sau dacă nivelul inflației depășește cu 10 puncte procentuale nivelul prognozat/planificat;

c) apariție a necesității de acoperire a soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naționale a Moldovei, precum și în caz de criză financiară sistemică, pentru capitalizarea băncilor și pentru garantarea creditelor de urgență acordate băncilor de către Banca Națională a Moldovei.

(4) În cazul situațiilor specificate la alin.(3), Guvernul informează Parlamentul despre:

a) motivele care au condiționat derogarea de la regulile politicii bugetar-fiscale;

b) măsurile pe care Guvernul intenționează să le întreprindă pentru a se conforma din nou regulilor politicii bugetar-fiscale;

c) termenul în care se planifică să se reînceapă respectarea regulilor politicii bugetar-fiscale.

(5) În perioada aplicării derogării, Guvernul raportează semestrial Parlamentului despre evoluția indicatorilor macrobugetari, măsurile întreprinse și pe care planifică să le întreprindă pentru a se conforma regulilor politicii bugetar-fiscale.

Articolul 16. Regulile privind soldul bugetului

(1) Nivelul-limită al soldului bugetar se stabilește prin legile/deciziile bugetare anuale, care prevăd, după caz, sursele de finanțare a deficitului bugetar sau direcționarea excedentului bugetar.

(2) Orice modificare a soldului bugetar se adoptă doar prin lege/decizie de modificare a bugetului.

Articolul 17. Regulile privind impactul financiar

(1) Proiectele de acte normative cu impact financiar asupra bugetelor se supun expertizei financiare în conformitate cu legislația ce reglementează modul de elaborare a actelor normative.

(2) Pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

(3) Stabilirea prin alte acte normative decît legea/decizia bugetară anuală a unor sume sau cote procentuale din buget sau din produsul intern brut destinate anumitor domenii, sectoare sau programe nu se admite.

Secțiunea 3

Competențe și responsabilități în domeniul finanțelor publice

Articolul 18. Rolul Parlamentului

În domeniul finanțelor publice, Parlamentul are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) adoptă acte legislative în domeniul finanțelor publice;

b) adoptă legea privind limitele macrobugetare pe termen mediu și, după caz, modificările și completările la legislație ce rezultă din politica bugetar-fiscală;

c) adoptă legile bugetare anuale și legile privind modificarea bugetelor;

d) examinează raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia;

e) aprobă rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.

Articolul 19. Rolul Guvernului

În domeniul finanțelor publice, Guvernul are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) exercită conducerea generală a activității executive în domeniul gestionării finanțelor publice, în conformitate cu principiile și regulile stabilite de prezenta lege;

b) asigură durabilitatea programului de guvernare și a altor documente de politici din punct de vedere bugetar-fiscal;

c) asigură administrarea datoriei de stat și monitorizarea datoriei publice;

d) aprobă cadrul bugetar pe termen mediu și prezintă Parlamentului proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu;

e) aprobă și prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare anuale, precum și proiectele de legi privind modificarea bugetelor;

f) adoptă hotărîri privind redistribuirea alocațiilor în condițiile art.60 alin.(1) lit.a);

g) asigură gestionarea eficientă și transparentă a fondului de rezervă și a fondului de intervenție ale Guvernului;

h) prezintă Parlamentului rapoarte privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia;

i) aprobă regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare din cadrul autorităților publice;

j) adoptă acte normative în scopul implementării prezentei legi.

Articolul 20. Rolul Ministerului Finanțelor

(1) Ministerul Finanțelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanțelor publice și are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) stabilește activitățile intermediare ale calendarului bugetar și monitorizează implementarea acestuia, precum și asigură coordonarea generală a procesului bugetar;

b) elaborează și asigură implementarea politicii bugetar-fiscale în conformitate cu principiile și regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege;

c) elaborează și prezintă Guvernului spre aprobare cadrul bugetar pe termen mediu și proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu;

d) examinează propunerile de buget ale autorităților publice centrale, elaborează și prezintă Guvernului proiectul legii bugetului de stat pe anul respectiv și, în caz de necesitate, proiectele de legi privind modificarea acestuia;

e) examinează proiectele legilor anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale, precum și determină transferurile interbugetare în conformitate cu legislația;

f) asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public național prin contul unic trezorerial și prin alte conturi deschise în Banca Națională a Moldovei și în instituțiile financiare, administrează bugetul de stat și monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale bugetului public național;

g) organizează și asigură funcționarea sistemului trezorerial;

h) participă în Sistemul automatizat de plăți interbancare;

i) întocmește și publică rapoarte periodice și anuale privind executarea bugetului de stat, precum și privind executarea bugetului public național;

j) administrează datoria de stat și garanțiile de stat, precum și monitorizează datoria publică;

k) efectuează monitoringul financiar al autorităților publice la autogestiune, al întreprinderilor de stat și al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

l) elaborează și aprobă cadrul metodologic necesar pentru implementarea prezentei legi și a altor acte normative în domeniul finanțelor publice, precum și acordă asistență metodologică autorităților publice centrale și locale în procesul bugetar;

m) asigură procesul de dezvoltare continuă a capacităților profesionale ale personalului care activează în domeniul finanțelor publice;

n) avizează proiectele de acte normative cu implicații financiare asupra bugetelor, precum și proiectele de acorduri, memorandumuri, protocoale sau alte documente cu caracter financiar, încheiate cu alte state sau cu organizații internaționale;

o) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) Pentru analiza bugetară și analiza perspectivelor în domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor poate solicita și dispune de orice informație necesară de la oricare autoritate/instituție publică.

Articolul 21. Rolul autorităților publice centrale

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritățile publice centrale au următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) organizează sistemele de planificare, executare, evidență contabilă și raportare a bugetului în cadrul autorității publice respective și, după caz, în cadrul instituțiilor bugetare din subordine;

b) elaborează, aprobă, asigură implementarea și raportează strategiile sectoriale de cheltuieli;

c) stabilește prioritățile de politică sectorială și asigură conformitatea strategiilor sectoriale de cheltuieli cu documentele de planificare strategică și cu limitele de cheltuieli prognozate/aprobate în buget;

d) asigură repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli pe bugetele componente ale bugetului public național și pe autorități publice centrale, în cadrul sectorului de care este responsabil, inclusiv determină transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat la bugetele locale;

e) prezintă Ministerului Finanțelor propuneri pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu și a proiectului legii bugetului de stat, rapoarte financiare, rapoarte de performanță, alte rapoarte și informații necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de prezenta lege, fiind responsabile de prezentarea în termen și corectitudinea informațiilor prezentate;

f) participă la argumentarea și promovarea proiectului cadrului bugetar pe termen mediu și a legii anuale a bugetului de stat, precum și a rapoartelor privind executarea bugetului de stat, inclusiv privind performanța în cadrul programelor pe domeniile de competență;

g) asigură repartizarea și aprobă limitele de alocații bugetare anuale și indicatorii de performanță pentru instituțiile din subordine și monitorizează performanțele financiare și nefinanciare ale acestora;

h) asigură publicarea strategiilor sectoriale de cheltuieli și a bugetelor anuale pe domeniile de competență, precum și a rapoartelor privind implementarea acestora;

i) asigură gestionarea alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

j) monitorizează activitatea instituțiilor publice la autogestiune pentru care au calitatea de fondator, precum și a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat care activează în domeniul de competență;

k) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin.(1), organele centrale de specialitate ale administrației publice conlucrează cu alte autorități publice centrale și locale, care, la rîndul lor, sînt obligate să colaboreze și să prezinte orice informație necesară autorității publice de specialitate.

Articolul 22. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritatea publică centrală în domeniul protecției sociale are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează politicile în domeniul asigurărilor sociale de stat și asistenței sociale și prezintă Ministerului Finanțelor, în baza propunerilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, prognoze ale bugetului asigurărilor sociale de stat și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) prezintă și promovează, în procesul consultărilor cu Ministerul Finanțelor, Guvernul și cu Parlamentul, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv și, în caz de necesitate, proiecte de legi privind modificarea bugetului în cauză;

c) monitorizează și analizează executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și performanța în cadrul programelor;

d) înaintează Guvernului propuneri în vederea asigurării stabilității financiare a sistemului public de asigurări sociale;

e) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) În domeniul finanțelor publice, Casa Națională de Asigurări Sociale are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează și prezintă autorității publice centrale în domeniul protecției sociale prognoze ale bugetului asigurărilor sociale de stat și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) întocmește și prezintă autorității publice centrale în domeniul protecției sociale proiectul legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat și, în caz de necesitate, propuneri de modificare a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și furnizează informațiile necesare pentru fundamentarea acestora;

c) participă în procesul de consultare și promovare a proiectului legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat la Ministerul Finanțelor, Guvern și Parlament;

d) administrează bugetul asigurărilor sociale de stat și implementează programele în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați;

e) asigură gestionarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

f) prezintă Guvernului, autorității publice centrale în domeniul protecției sociale și Ministerului Finanțelor rapoarte privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv privind performanța în cadrul programelor, și asigură publicarea acestora;

g) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

Articolul 23. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritatea publică centrală în domeniul ocrotirii sănătății are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează politica în domeniul asigurării obligatorii de asistență medicală și prezintă Ministerului Finanțelor, în baza propunerilor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, prognoze ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) prezintă și promovează, în procesul consultărilor cu Ministerul Finanțelor, Guvernul și cu Parlamentul, proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul respectiv și, în caz de necesitate, proiecte de legi privind modificarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală;

c) monitorizează și analizează executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și performanța în cadrul programelor;

d) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) În domeniul finanțelor publice, Compania Națională de Asigurări în Medicină are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează și prezintă autorității publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății prognoze ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) întocmește și prezintă autorității publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății proiectul legii anuale a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și, în caz de necesitate, propuneri de modificare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și furnizează informațiile necesare pentru fundamentarea acestora;

c) participă în procesul de consultare și promovare a proiectului legii anuale a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală la Ministerul Finanțelor, Guvern și Parlament;

d) administrează fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și implementează programele în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați;

e) asigură gestionarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

f) prezintă Guvernului, autorității publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății și Ministerului Finanțelor rapoarte privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv privind performanța în cadrul programelor, și asigură publicarea acestora;

g) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

Articolul 24. Rolul autorităților administrației publice locale

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează, aprobă și administrează bugetele locale cu respectarea principiilor și regulilor stabilite de prezenta lege și în conformitate cu legislația privind finanțele publice locale;

b) elaborează prognoze bugetare și întreprind, în limitele competențelor, măsuri pentru creșterea bazei fiscale și asigurarea sustenabilității bugetelor locale pe termen mediu și lung;

c) înaintează, prin intermediul asociațiilor reprezentative ale autorităților administrației publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale și a politicilor sectoriale, precum și participă la consultările privind relațiile interbugetare;

d) conlucrează cu autoritățile publice centrale și implementează la nivel local programele și politicile cuprinse în documentele de planificare strategică de nivel național;

e) publică bugetele locale și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanța în cadrul programelor la nivel local;

f) asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) efectuează monitoringul financiar al instituțiilor publice la autogestiune, al întreprinderilor municipale și al societăților comerciale în care autoritățile administrației publice locale au calitatea de fondator sau dețin cota majoritară în capital social.

(2) Alte competențe specifice ale autorităților administrației publice locale sînt prevăzute de legislația privind finanțele publice locale și de alte acte normative.

Articolul 25. Rolul instituțiilor bugetare

În domeniul finanțelor publice, instituțiile bugetare au următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează și prezintă propuneri de buget;

b) repartizează limitele de alocații bugetare conform clasificației bugetare;

c) colectează venituri în condițiile art.43;

d) își asumă angajamente bugetare și efectuează cheltuieli în scopurile și în limitele alocațiilor bugetare;

e) implementează și raportează programele în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați;

f) asigură gestionarea alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) publică bugetele și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanța în cadrul programelor;

h) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

Capitolul III

BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL

Secțiunea 1

Structura bugetului public național și relațiile interbugetare

Articolul 26. Componentele bugetului public național

(1) Bugetul public național cuprinde:

a) bugetul de stat;

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

d) bugetele locale.

(2) Bugetele menționate la alin.(1) lit.a)–c) formează bugetul consolidat central.

(3) Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor, orașelor/municipiilor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți) și bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul central al unității teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălți și Chișinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.

Articolul 27. Clasificația bugetară

(1) Bugetele se structurează conform clasificației bugetare, care se constituie din:

a) clasificația organizațională;

b) clasificația funcțională;

c) clasificația programelor;

d) clasificația economică;

e) clasificația surselor.

(2) Structura componentelor clasificației bugetare și metodologia de aplicare se aprobă de către Ministerul Finanțelor și se publică.

Articolul 28. Veniturile bugetare

(1) Veniturile bugetare se formează din:

a) impozite și taxe;

b) contribuții de asigurări sociale de stat și prime de asigurări obligatorii de asistență medicală;

c) granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe;

d) alte venituri prevăzute de legislație.

(2) Tipurile și cotele impozitelor, taxelor și altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum și delimitarea lor între componentele bugetului public național se stabilesc și se reglementează de Codul fiscal și de alte acte legislative.

Articolul 29. Cheltuielile bugetare

(1) Cheltuielile bugetare sînt determinate de alocațiile bugetare specificate în legile/deciziile bugetare anuale și includ cheltuieli de personal, prestații sociale, cheltuieli de bunuri și servicii, subvenții și transferuri, dobînzi, cheltuieli destinate formării activelor fixe și alte cheltuieli prevăzute de legislație.

(2) Cheltuielile bugetare se efectuează doar prin intermediul autorităților/instituțiilor bugetare.

(3) Delimitarea cheltuielilor între componentele bugetului public național se efectuează în funcție de competențele și responsabilitățile financiare prevăzute de legislație.

Articolul 30. Sursele de finanțare

Sursele de finanțare se formează din:

a) operațiuni cu împrumuturi;

b) operațiuni aferente vînzării și privatizării patrimoniului public;

c) operațiuni cu soldurile în conturile bugetului;

d) alte operațiuni cu activele financiare și cu datoriile bugetului.

Articolul 31. Administratorii de bugete

(1) Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor.

(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat se administrează de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

(3) Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se administrează de către Compania Națională de Asigurări în Medicină.

(4) Bugetele locale se administrează de către autoritățile executive locale.

Articolul 32. Relațiile interbugetare

Bugetele componente ale bugetului public național se administrează independent unul de altul și pot fi angajate în relații interbugetare în conformitate cu art.33–35.

Articolul 33. Relațiile între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat

(1) Relațiile între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin:

a) transferuri cu destinație specială pentru acordarea prestațiilor sociale și pentru alte cheltuieli care, potrivit legislației în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienței veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.

(2) Volumul transferurilor menționate la alin.(1) se stabilește în conformitate cu legislația în domeniul protecției sociale.

Articolul 34. Relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

(1) Relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se realizează prin transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat, precum și prin alte transferuri cu destinație specială pentru implementarea unor programe de sănătate.

(2) Volumul transferurilor menționate la alin.(1) se stabilește în conformitate cu legislația ce reglementează sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și cu alte acte normative în domeniul ocrotirii sănătății.

Articolul 35. Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale

(1) Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale se realizează prin:

a) transferuri cu destinație generală;

b) transferuri cu destinație specială.

(2) Mecanismul, criteriile și modul de stabilire a transferurilor interbugetare se reglementează de legislația privind finanțele publice locale și de alte acte normative.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor CORMAN

Nr.181. Chișinău, 25 iulie 2014.

__________

Legile Republicii Moldova

181/25.07.2014 Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale //Monitorul Oficial 223-230/519, 08.08.2014

Bibliografia

Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997 (Republicat: Monitorul Oficial, ediție specială din 08.02.2007), cu modificările ulterioare.

Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000 (Monitorul Oficial, ediție specială, din 01.01.2007), cu modificările ulterioare.

HG cu privire la reglementarea activității Ministerului Finanțelor nr. 1265 din 14.11.2008 (Monitorul Oficial nr.208-209/1278 din 21.11.2008)

În temeiul art.20 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările și completările ulterioare.

HG cu privire la regulile de elaborare și cerințele unificate față de documentele  de politici nr.33 din 11.01.2007 (Monitorul Oficial nr.6-9 din 19.01.2007), cu modificările ulterioare

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999 (Monitorul Oficial, nr.1-4 din 06.01.2000), cu modificările ulterioare, capitolul III (în partea ce ține de venituri).

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.329 din  23.12.2013 (Monitorul Oficial, nr.17 – 23  din 24.01.2014), capitolul II (în partea ce ține de venituri).

Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26.12.2002 (Monitorul Oficial, nr.18-19 din 08.02.2003).

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014 nr.330 din 23.12.2013 (Monitorul Oficial, nr.9 – 13 din 17.01.2014), art.4.

Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (Monitorul Oficial, nr.14 – 16 din 21.01.2014), în partea ce ține de impozitul privat.

Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998 (Monitorul Oficial, nr.72 – 73 din 06.08.1998), cu modificările ulterioare.

Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr.317-XV din 18.07.2003 (Monitorul Oficial, nr.208-210 din 03.10.2003), cu modificările ulterioare.

Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001 (Monitorul Oficial, nr.36-38 din 14.03.2002), cu modificările ulterioare.

Proiectul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (2015 – 2017), în partea ce ține de obiectivele politicii fiscale și vamale și politicii de administrare fiscală și vamală (www.mf.gov.md).

Bibliografia

Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997 (Republicat: Monitorul Oficial, ediție specială din 08.02.2007), cu modificările ulterioare.

Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000 (Monitorul Oficial, ediție specială, din 01.01.2007), cu modificările ulterioare.

HG cu privire la reglementarea activității Ministerului Finanțelor nr. 1265 din 14.11.2008 (Monitorul Oficial nr.208-209/1278 din 21.11.2008)

În temeiul art.20 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările și completările ulterioare.

HG cu privire la regulile de elaborare și cerințele unificate față de documentele  de politici nr.33 din 11.01.2007 (Monitorul Oficial nr.6-9 din 19.01.2007), cu modificările ulterioare

Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999 (Monitorul Oficial, nr.1-4 din 06.01.2000), cu modificările ulterioare, capitolul III (în partea ce ține de venituri).

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.329 din  23.12.2013 (Monitorul Oficial, nr.17 – 23  din 24.01.2014), capitolul II (în partea ce ține de venituri).

Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26.12.2002 (Monitorul Oficial, nr.18-19 din 08.02.2003).

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2014 nr.330 din 23.12.2013 (Monitorul Oficial, nr.9 – 13 din 17.01.2014), art.4.

Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (Monitorul Oficial, nr.14 – 16 din 21.01.2014), în partea ce ține de impozitul privat.

Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998 (Monitorul Oficial, nr.72 – 73 din 06.08.1998), cu modificările ulterioare.

Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr.317-XV din 18.07.2003 (Monitorul Oficial, nr.208-210 din 03.10.2003), cu modificările ulterioare.

Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001 (Monitorul Oficial, nr.36-38 din 14.03.2002), cu modificările ulterioare.

Proiectul Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (2015 – 2017), în partea ce ține de obiectivele politicii fiscale și vamale și politicii de administrare fiscală și vamală (www.mf.gov.md).

Anexe

Anexa 1

H O T Ă R Î R E

cu privire la reglementarea activității Ministerului Finanțelor

nr. 1265  din  14.11.2008

Monitorul Oficial nr.208-209/1278 din 21.11.2008

* * *

În temeiul art.20 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările și completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.1;

structura organizatorică Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.2;

lista trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.3;

lista autorităților administrative din subordinea Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.4;

lista instituțiilor publice, întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni în care Ministerul Finanțelor are calitatea de fondator, conform anexei nr.5

lista societăților pe acțiuni monitorizate de către Ministerul Finanțelor, conform anexei nr.6;

componența Colegiului Ministerului Finanțelor, conform anexei nr.7.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.766 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.231 din 02.04.2013, în vigoare 05.04.2013]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

2. Se stabilește efectivul-limită pentru Ministerul Finanțelor în număr de 540 de unități, inclusiv personalul auxiliar în număr de 25 de unități, cu un fond anual de retribuire a muncii conform legislației în vigoare.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.766 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.231 din 02.04.2013, în vigoare 05.04.2013]

[Pct.2 în redacția Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.661 din 10.11.2009, în vigoare 13.11.2009]

[Pct.21 abrogat prin Hot.Guv. nr.766 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Pct.21 introdus prin Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

3. Conducerea Ministerului Finanțelor este exercitată de către ministrul finanțelor, asistat de trei viceminiștri și de un secretar de stat.

[Pct.3 completat prin Hot.Guv. nr.155 din 28.02.2014, în vigoare 07.03.2014]

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.231 din 02.04.2013, în vigoare 05.04.2013]

[Pct.3 în redacția Hot.Guv. nr.403 din 13.06.2012, în vigoare 15.06.2012]

[Pct.3 în redacția Hot.Guv. nr.661 din 10.11.2009, în vigoare 13.11.2009]

Anexa 2

Evoluția cotelor impozitului pe venitul persoanelor, scutirilor anuale personale, personale majore și pentru persoanele întreținute în anii 2014-2017

Anexa 3

Cotele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistenșă medical în anii 2014-2017

Anexa 4

Evoluția cotelor accizelor pentru țigarete cu și fără filtru în anii 2014-2017

Anexa 5

Obiectivele politicii de administrare fiscală pe anii 2015 – 2017

Anexa 4

Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2015 – 2017

Anexa 7

L E G E A

finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale

nr. 181  din  25.07.2014

Monitorul Oficial nr.223-230/519 din 08.08.2014

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Articolul 2. Sfera de aplicare

Articolul 3. Noțiuni de bază

Articolul 4. Finanțele publice

Capitolul II

PRINCIPII, REGULI ȘI RESPONSABILITĂȚI

Secțiunea 1

Principiile bugetare

Articolul 5. Principiul anualității

Articolul 6. Principiul unității monetare

Articolul 7. Principiul unității

Articolul 8. Principiul universalității

Articolul 9. Principiul balansării

Articolul 10. Principiul previzibilității și sustenabilității

Articolul 11. Principiul performanței

Articolul 12. Principiul transparenței

Articolul 13. Principiul specializării

Secțiunea 2

Regulile bugetar-fiscale

Articolul 14. Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale

Articolul 15. Regulile privind politica bugetar-fiscală

Articolul 16. Regulile privind soldul bugetului

Articolul 17. Regulile privind impactul financiar

Secțiunea 3

Competențe și responsabilități în domeniul finanțelor publice

Articolul 18. Rolul Parlamentului

Articolul 19. Rolul Guvernului

Articolul 20. Rolul Ministerului Finanțelor

Articolul 21. Rolul autorităților publice centrale

Articolul 22. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat

Articolul 23. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

Articolul 24. Rolul autorităților administrației publice locale

Articolul 25. Rolul instituțiilor bugetare

Capitolul III

BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL

Secțiunea 1

Structura bugetului public național și relațiile interbugetare

Articolul 26. Componentele bugetului public național

Articolul 27. Clasificația bugetară

Articolul 28. Veniturile bugetare

Articolul 29. Cheltuielile bugetare

Articolul 30. Sursele de finanțare

Articolul 31. Administratorii de bugete

Articolul 32. Relațiile interbugetare

Articolul 33. Relațiile între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat

Articolul 34. Relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

Articolul 35. Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale

Secțiunea 2

Fondurile de urgență

Articolul 36. Fondul de rezervă și fondul de intervenție ale Guvernului

Articolul 37. Fondul de rezervă al autorității administrației publice locale

Secțiunea 3

Datoria publică

Articolul 38. Plafonul datoriei de stat și plafonul datoriei unităților administrativ-teritoriale

Articolul 39. Reglementări specifice datoriei publice

Secțiunea 4

Investițiile capitale

Articolul 40. Gestionarea investițiilor capitale

Articolul 41. Reglementări specifice investițiilor capitale

Secțiunea 5

Bugetele autorităților/instituțiilor bugetare

Articolul 42. Cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare

Articolul 43. Veniturile colectate de autoritățile/instituțiile bugetare

Articolul 44. Resursele aferente proiectelor finanțate din surse externe

Articolul 45. Sumele obținute din vînzarea activelor fixe și a bunurilor materiale

Capitolul IV

PROCESUL BUGETAR

Secțiunea 1

Anul bugetar și calendarul bugetar

Articolul 46. Anul bugetar

Articolul 47. Calendarul bugetar

Secțiunea 2

Elaborarea și aprobarea bugetului

Articolul 48. Cadrul bugetar pe termen mediu

Articolul 49. Limitele macrobugetare pe termen mediu

Articolul 50. Circulara privind elaborarea bugetelor anuale

Articolul 51. Propunerile/proiectele de buget

Articolul 52. Examinarea și consultarea propunerilor/proiectelor de bugete

Articolul 53. Legile bugetare anuale

Articolul 54. Examinarea și adoptarea legilor bugetare anuale

Articolul 55. Deciziile bugetare anuale

Articolul 56. Intrarea în vigoare și publicarea legilor/ deciziilor bugetare anuale

Articolul 57. Bugetul provizoriu

Articolul 58. Repartizarea bugetului adoptat

Articolul 59. Prognozele trimestriale și monitorizarea indicatorilor bugetari

Articolul 60. Redistribuirea alocațiilor bugetare

Articolul 61. Modificarea legii/deciziei bugetare anuale

Secțiunea 3

Executarea bugetului

Articolul 62. Contul unic trezorerial

Articolul 63. Executarea de casă a bugetului

Articolul 64. Prognoza și managementul lichidităților

Articolul 65. Încasările bugetare

Articolul 66. Gestionarea angajamentelor

Articolul 67. Plățile bugetare

Articolul 68. Plățile în baza documentelor executorii

Articolul 69. Blocarea alocațiilor bugetare

Articolul 70. Încheierea anului bugetar

Secțiunea 4

Evidența contabilă și raportarea bugetului

Articolul 71. Evidența contabilă în sistemul bugetar

Articolul 72. Rapoartele periodice privind executarea bugetelor

Articolul 73. Rapoartele anuale privind executarea bugetelor

Articolul 74. Rapoartele financiare

Capitolul V

MONITORINGUL FINANCIAR

Articolul 75. Obiectul monitoringului financiar

Articolul 76. Responsabilitatea pentru monitoringul financiar

Capitolul VI

CONTROLUL FINANCIAR ȘI AUDITUL PUBLIC EXTERN

Articolul 77. Controlul financiar public intern

Articolul 78. Inspectarea financiară

Articolul 79. Auditul public extern

Capitolul VII

RESTRICȚII, PENALITĂȚI ȘI RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

Articolul 80. Restricții și penalități

Articolul 81. Formele de răspundere juridică

Capitolul VIII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 82. Intrarea în vigoare și abrogările

Articolul 83. Prevederi tranzitorii

Articolul 84. Prioritatea legii

Articolul 85. Ajustarea legislației în conformitate cu prezenta lege

În scopul asigurării dezvoltării durabile a finanțelor publice, consolidării disciplinei bugetar-fiscale și asigurării gestionării eficiente și transparente a resurselor financiare publice, prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.1061 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

(1) Prezenta lege determină cadrul juridic general în domeniul finanțelor publice, în special:

a) stabilește principiile și regulile bugetar-fiscale;

b) determină componentele bugetului public național și reglementează relațiile interbugetare;

c) reglementează calendarul bugetar și procedurile generale privind procesul bugetar;

d) delimitează competențele și responsabilitățile în domeniul finanțelor publice.

(2) Actele legislative ce reglementează domenii specifice și/sau activitatea unor autorități/instituții bugetare, nu vor cuprinde prevederi ce țin de elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor, precum și alte proceduri aferente procesului bugetar, acestea fiind obiectul exclusiv al prezentei legi.

Articolul 2. Sfera de aplicare

Dispozițiile prezentei legi se aplică la elaborarea, aprobarea, executarea, raportarea și controlul bugetelor și fondurilor (în continuare – bugete) componente ale bugetului public național, precum și la asigurarea monitoringului financiar al activității autorităților/instituțiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat/municipale și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public.

Articolul 3. Noțiuni de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:

administrator de buget – autoritate/instituție bugetară împuternicită cu dreptul de gestionare a unuia dintre bugetele componente ale bugetului public național, în conformitate cu competențele și responsabilitățile prevăzute de prezenta lege;

administrator de venituri – autoritate/instituție bugetară care este împuternicită cu dreptul de colectare/restituire, evidență și control al încasărilor la bugetele componente ale bugetului public național și care poartă responsabilitate pentru corectitudinea calculării și încasării acestora;

alocație bugetară – sumă a mijloacelor financiare aprobată în bugete pentru onorarea angajamentelor bugetare;

angajament – obligațiune de plată, asumată de către administratorul de buget și/sau de alte autorități/instituții bugetare în conformitate cu legislația;

autoritate/instituție bugetară – entitate de drept public care, conform actelor de constituire, este finanțată de la bugetele componente ale bugetului public național;

autoritate/instituție publică la autogestiune – entitate de drept public care, potrivit actului normativ prin care a fost fondată, desfășoară activitate necomercială (nonprofit) și activează în baza principiilor de autogestiune;

buget – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale și locale;

buget al asigurărilor sociale de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor și gestionarea sistemului public de asigurări sociale;

buget al autorității/instituției bugetare – totalitate a resurselor și a cheltuielilor destinate pentru implementarea activităților și sarcinilor statutare ale autorității/instituției bugetare;

buget de stat – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu alte bugete;

buget public național – sinteză a bugetelor constituite în cadrul sistemului bugetar, cu excluderea transferurilor interbugetare;

bugete locale – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților administrației publice locale de toate nivelurile;

cadru bugetar pe termen mediu – document prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale și se determină cadrul de resurse și cheltuieli ale bugetului public național și ale componentelor acestuia în perspectiva de trei ani;

calendar bugetar – plan de activități aferente procesului bugetar, în care sînt stabilite termenele de realizare a acestora și autoritățile responsabile;

cheltuieli bugetare – totalitate a plăților aprobate în buget/efectuate de la buget, cu excepția celor aferente operațiunilor cu activele financiare și cu datoriile bugetului;

clasificație bugetară – sistem unificat de coduri ce grupează și sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru asigurarea comparabilității, precum și normele metodologice de aplicare a acestora;

cont unic trezorerial – cont de decontare al Ministerului Finanțelor, deschis în sistemul de evidență contabilă al Băncii Naționale a Moldovei, ale cărui mijloace pot fi plasate într-un cont bancar sau în mai multe considerate ca un tot întreg și destinat gestionării mijloacelor bugetelor componente ale bugetului public național;

decalaj temporar de casă – insuficiență temporară de mijloace bănești, prognozată pentru unele perioade ale anului bugetar, necesare pentru efectuarea plăților de la bugetele componente ale bugetului public național;

decizie bugetară anuală – act juridic al consiliului local prin care se aprobă bugetul local și se stabilesc reglementări specifice bugetului local pentru anul bugetar respectiv;

finanțe publice – ansamblu al relațiilor economice aferente formării și administrării resurselor bugetelor componente ale bugetului public național, a datoriei publice și a altor active publice;

fonduri ale asigurării obligatorii de asistență medicală – totalitate a veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor și gestionarea sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală;

inspectare financiară – acțiune de control, în baza principiilor transparenței și legalității, care constată dacă activitatea economico-financiară, operațiunile și tranzacțiile sînt efectuate în conformitate cu actele normative;

lege bugetară anuală – act legislativ prin care se aprobă, după caz, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și care stabilește reglementări specifice acestor bugete pentru anul bugetar respectiv;

monitoring financiar – proces de selectare, prelucrare și analiză a indicatorilor activității economico-financiare a autorităților/instituțiilor publice la autogestiune, a întreprinderilor de stat/municipale și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public;

performanță – rezultat al activității autorităților/instituțiilor bugetare ca urmare a implementării programelor, exprimat ca impact social-economic sau de altă natură, ca volum de servicii prestate sau ca eficiență a utilizării resurselor bugetare;

plan de conturi contabile – nomenclator sistematizat al codurilor conturilor contabile în sistemul bugetar și normele metodologice de aplicare a acestora;

politică bugetar-fiscală – set de măsuri legate de formarea, administrarea și utilizarea resurselor bugetare pentru realizarea priorităților de politici economice și sociale;

proces bugetar – consecutivitate a activităților de elaborare, examinare, adoptare, executare și raportare a bugetelor;

proiect finanțat din surse externe – ansamblu de activități finanțate din granturi și/sau împrumuturi acordate Guvernului și/sau autorităților publice centrale și/sau locale de către organizațiile internaționale și de către alți donatori externi pentru atingerea unui obiectiv general și/sau mai multor obiective specifice;

relații interbugetare – raporturi financiare stabilite între componentele bugetului public național prin alocarea de mijloace financiare în sumă absolută cu titlu definitiv sau condiționat;

repartizare a bugetului – proces de distribuire detaliată, conform clasificației bugetare, a alocațiilor bugetare aprobate prin legea/decizia bugetară anuală;

responsabilitate bugetar-fiscală – formă de exercitare a funcțiilor și competențelor, stabilite de lege, în procesul de gestionare a finanțelor publice, care presupune că politica bugetar-fiscală și bugetele se elaborează, se aprobă, se execută și se raportează cu respectarea principiilor și a regulilor stabilite de prezenta lege, precum și în conformitate cu alte norme prevăzute de legislație;

resurse bugetare – totalitate a veniturilor și a surselor de finanțare ale bugetului;

sistem bugetar – sistem de bugete reglementate prin lege, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale;

sistem trezorerial – sistem de evidență și monitorizare, prin care se asigură executarea de casă a încasărilor bugetelor componente ale bugetului public național și a plăților bugetului de stat și ale bugetelor locale, în baza clasificației bugetare și a planului de conturi contabile;

sold bugetar – diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului. Soldul negativ al bugetului reprezintă deficit, soldul pozitiv – excedent, iar soldul zero reprezintă echilibru bugetar;

sold bugetar primar – diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului, excluzînd cheltuielile pentru plata dobînzilor aferente datoriei de stat/datoriei unităților administrativ-teritoriale;

sold în cont – suma mijloacelor bănești înregistrate în conturile bugetelor;

strategie sectorială de cheltuieli – document care stabilește obiectivele și prioritățile de politică sectorială corelate cu volumul resurselor bugetare prognozate/planificate pe termen mediu și care prevede distribuirea resurselor pe programe în cadrul sectorului;

surse de finanțare – totalitate a mijloacelor financiare aferente operațiunilor cu activele financiare și cu datoriile bugetului;

venituri bugetare – mijloace financiare aprobate în buget/încasate la buget, cu excepția celor aferente operațiunilor cu activele financiare și cu datoriile bugetului.

Articolul 4. Finanțele publice

(1) Finanțele publice cuprind totalitatea resurselor financiare acumulate în numele statului și distribuite de către stat pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale.

(2) În funcție de nivelul de administrare, finanțele publice se împart în finanțe administrate de Guvern și finanțe administrate de autoritățile administrației publice locale.

(3) Autoritățile publice centrale și locale asigură gestionarea finanțelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări stabilite prin Legea privind controlul financiar public intern.

Capitolul II

PRINCIPII, REGULI ȘI RESPONSABILITĂȚI

Secțiunea 1

Principiile bugetare

Articolul 5. Principiul anualității

Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.

Articolul 6. Principiul unității monetare

Toate operațiunile de încasări și plăți bugetare se exprimă în monedă națională.

Articolul 7. Principiul unității

(1) Toate resursele și cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare se reflectă și se efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se finanțează.

(2) Resursele și cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului bugetar se consolidează în bugetul public național.

Articolul 8. Principiul universalității

(1) Toate resursele și cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume brute.

(2) Resursele bugetelor componente ale bugetului public național sînt destinate finanțării tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relații între anumite tipuri de resurse și cheltuieli.

Articolul 9. Principiul balansării

Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanțare.

Articolul 10. Principiul previzibilității și sustenabilității

Politica bugetar-fiscală și prognozele macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege și se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate macroeconomică și sustenabilitate finanțelor publice pe termen mediu și lung.

Articolul 11. Principiul performanței

(1) Resursele bugetare se alocă și se utilizează în mod econom, eficient și eficace, în concordanță cu principiile bunei guvernări.

(2) Bugetele se elaborează și se raportează pe programe fundamentate pe performanță.

Articolul 12. Principiul transparenței

(1) Proiectele de acte normative în domeniul finanțelor publice se supun consultării publice.

(2) Bugetele se elaborează, se aprobă și se administrează în mod transparent, avînd la bază:

a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar și pe proceduri transparente;

b) roluri și responsabilități bine definite în procesul bugetar;

c) informație bugetară cuprinzătoare, elaborată și prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă.

(3) Bugetele aprobate și rapoartele privind executarea lor se fac publice.

Articolul 13. Principiul specializării

Bugetele se elaborează, se execută și se raportează în baza unui sistem unic de clasificație bugetară.

Secțiunea 2

Regulile bugetar-fiscale

Articolul 14. Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale

Obiectivele generale ale politicii bugetar-fiscale sînt:

a) asigurarea disciplinei bugetar-fiscale generale și a stabilității bugetului public național pe termen mediu și lung;

b) asigurarea unui management eficient al datoriei de stat cu menținerea acesteia la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;

c) dezvoltarea unui cadru bugetar-fiscal previzibil și transparent;

d) optimizarea poverii fiscale și eficientizarea sistemului de administrare fiscală.

Articolul 15. Regulile privind politica bugetar-fiscală

(1) Politica bugetar-fiscală se elaborează în concordanță cu alte politici convergente și asigură ca nivelul-limită anual al deficitului bugetului public național, excluzînd granturile, către anul 2018, să nu depășească 2,5% din produsul intern brut. Depășirea nivelului-limită al deficitului bugetului public național se permite în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții capitale finanțate din surse externe și a capacităților de valorificare a acestora.

(2) La stabilirea priorităților de politici, autoritățile publice responsabile asigură consecvența și continuitatea obiectivelor asumate în contextul cadrului bugetar pe termen mediu.

(3) Derogarea de la regulile stabilite la alin.(1) poate fi admisă doar pentru o perioadă fixă de cel mult trei ani și doar în caz de:

a) catastrofe naturale și alte situații excepționale care pun în pericol securitatea națională;

b) declin al activității economice și/sau dacă nivelul inflației depășește cu 10 puncte procentuale nivelul prognozat/planificat;

c) apariție a necesității de acoperire a soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naționale a Moldovei, precum și în caz de criză financiară sistemică, pentru capitalizarea băncilor și pentru garantarea creditelor de urgență acordate băncilor de către Banca Națională a Moldovei.

(4) În cazul situațiilor specificate la alin.(3), Guvernul informează Parlamentul despre:

a) motivele care au condiționat derogarea de la regulile politicii bugetar-fiscale;

b) măsurile pe care Guvernul intenționează să le întreprindă pentru a se conforma din nou regulilor politicii bugetar-fiscale;

c) termenul în care se planifică să se reînceapă respectarea regulilor politicii bugetar-fiscale.

(5) În perioada aplicării derogării, Guvernul raportează semestrial Parlamentului despre evoluția indicatorilor macrobugetari, măsurile întreprinse și pe care planifică să le întreprindă pentru a se conforma regulilor politicii bugetar-fiscale.

Articolul 16. Regulile privind soldul bugetului

(1) Nivelul-limită al soldului bugetar se stabilește prin legile/deciziile bugetare anuale, care prevăd, după caz, sursele de finanțare a deficitului bugetar sau direcționarea excedentului bugetar.

(2) Orice modificare a soldului bugetar se adoptă doar prin lege/decizie de modificare a bugetului.

Articolul 17. Regulile privind impactul financiar

(1) Proiectele de acte normative cu impact financiar asupra bugetelor se supun expertizei financiare în conformitate cu legislația ce reglementează modul de elaborare a actelor normative.

(2) Pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

(3) Stabilirea prin alte acte normative decît legea/decizia bugetară anuală a unor sume sau cote procentuale din buget sau din produsul intern brut destinate anumitor domenii, sectoare sau programe nu se admite.

Secțiunea 3

Competențe și responsabilități în domeniul finanțelor publice

Articolul 18. Rolul Parlamentului

În domeniul finanțelor publice, Parlamentul are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) adoptă acte legislative în domeniul finanțelor publice;

b) adoptă legea privind limitele macrobugetare pe termen mediu și, după caz, modificările și completările la legislație ce rezultă din politica bugetar-fiscală;

c) adoptă legile bugetare anuale și legile privind modificarea bugetelor;

d) examinează raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia;

e) aprobă rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.

Articolul 19. Rolul Guvernului

În domeniul finanțelor publice, Guvernul are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) exercită conducerea generală a activității executive în domeniul gestionării finanțelor publice, în conformitate cu principiile și regulile stabilite de prezenta lege;

b) asigură durabilitatea programului de guvernare și a altor documente de politici din punct de vedere bugetar-fiscal;

c) asigură administrarea datoriei de stat și monitorizarea datoriei publice;

d) aprobă cadrul bugetar pe termen mediu și prezintă Parlamentului proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu;

e) aprobă și prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare anuale, precum și proiectele de legi privind modificarea bugetelor;

f) adoptă hotărîri privind redistribuirea alocațiilor în condițiile art.60 alin.(1) lit.a);

g) asigură gestionarea eficientă și transparentă a fondului de rezervă și a fondului de intervenție ale Guvernului;

h) prezintă Parlamentului rapoarte privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia;

i) aprobă regulamentul-cadru de activitate a serviciilor financiare din cadrul autorităților publice;

j) adoptă acte normative în scopul implementării prezentei legi.

Articolul 20. Rolul Ministerului Finanțelor

(1) Ministerul Finanțelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanțelor publice și are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) stabilește activitățile intermediare ale calendarului bugetar și monitorizează implementarea acestuia, precum și asigură coordonarea generală a procesului bugetar;

b) elaborează și asigură implementarea politicii bugetar-fiscale în conformitate cu principiile și regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege;

c) elaborează și prezintă Guvernului spre aprobare cadrul bugetar pe termen mediu și proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu;

d) examinează propunerile de buget ale autorităților publice centrale, elaborează și prezintă Guvernului proiectul legii bugetului de stat pe anul respectiv și, în caz de necesitate, proiectele de legi privind modificarea acestuia;

e) examinează proiectele legilor anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale, precum și determină transferurile interbugetare în conformitate cu legislația;

f) asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public național prin contul unic trezorerial și prin alte conturi deschise în Banca Națională a Moldovei și în instituțiile financiare, administrează bugetul de stat și monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale bugetului public național;

g) organizează și asigură funcționarea sistemului trezorerial;

h) participă în Sistemul automatizat de plăți interbancare;

i) întocmește și publică rapoarte periodice și anuale privind executarea bugetului de stat, precum și privind executarea bugetului public național;

j) administrează datoria de stat și garanțiile de stat, precum și monitorizează datoria publică;

k) efectuează monitoringul financiar al autorităților publice la autogestiune, al întreprinderilor de stat și al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

l) elaborează și aprobă cadrul metodologic necesar pentru implementarea prezentei legi și a altor acte normative în domeniul finanțelor publice, precum și acordă asistență metodologică autorităților publice centrale și locale în procesul bugetar;

m) asigură procesul de dezvoltare continuă a capacităților profesionale ale personalului care activează în domeniul finanțelor publice;

n) avizează proiectele de acte normative cu implicații financiare asupra bugetelor, precum și proiectele de acorduri, memorandumuri, protocoale sau alte documente cu caracter financiar, încheiate cu alte state sau cu organizații internaționale;

o) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) Pentru analiza bugetară și analiza perspectivelor în domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor poate solicita și dispune de orice informație necesară de la oricare autoritate/instituție publică.

Articolul 21. Rolul autorităților publice centrale

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritățile publice centrale au următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) organizează sistemele de planificare, executare, evidență contabilă și raportare a bugetului în cadrul autorității publice respective și, după caz, în cadrul instituțiilor bugetare din subordine;

b) elaborează, aprobă, asigură implementarea și raportează strategiile sectoriale de cheltuieli;

c) stabilește prioritățile de politică sectorială și asigură conformitatea strategiilor sectoriale de cheltuieli cu documentele de planificare strategică și cu limitele de cheltuieli prognozate/aprobate în buget;

d) asigură repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli pe bugetele componente ale bugetului public național și pe autorități publice centrale, în cadrul sectorului de care este responsabil, inclusiv determină transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat la bugetele locale;

e) prezintă Ministerului Finanțelor propuneri pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu și a proiectului legii bugetului de stat, rapoarte financiare, rapoarte de performanță, alte rapoarte și informații necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de prezenta lege, fiind responsabile de prezentarea în termen și corectitudinea informațiilor prezentate;

f) participă la argumentarea și promovarea proiectului cadrului bugetar pe termen mediu și a legii anuale a bugetului de stat, precum și a rapoartelor privind executarea bugetului de stat, inclusiv privind performanța în cadrul programelor pe domeniile de competență;

g) asigură repartizarea și aprobă limitele de alocații bugetare anuale și indicatorii de performanță pentru instituțiile din subordine și monitorizează performanțele financiare și nefinanciare ale acestora;

h) asigură publicarea strategiilor sectoriale de cheltuieli și a bugetelor anuale pe domeniile de competență, precum și a rapoartelor privind implementarea acestora;

i) asigură gestionarea alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

j) monitorizează activitatea instituțiilor publice la autogestiune pentru care au calitatea de fondator, precum și a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat care activează în domeniul de competență;

k) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin.(1), organele centrale de specialitate ale administrației publice conlucrează cu alte autorități publice centrale și locale, care, la rîndul lor, sînt obligate să colaboreze și să prezinte orice informație necesară autorității publice de specialitate.

Articolul 22. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritatea publică centrală în domeniul protecției sociale are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează politicile în domeniul asigurărilor sociale de stat și asistenței sociale și prezintă Ministerului Finanțelor, în baza propunerilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, prognoze ale bugetului asigurărilor sociale de stat și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) prezintă și promovează, în procesul consultărilor cu Ministerul Finanțelor, Guvernul și cu Parlamentul, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv și, în caz de necesitate, proiecte de legi privind modificarea bugetului în cauză;

c) monitorizează și analizează executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și performanța în cadrul programelor;

d) înaintează Guvernului propuneri în vederea asigurării stabilității financiare a sistemului public de asigurări sociale;

e) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) În domeniul finanțelor publice, Casa Națională de Asigurări Sociale are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează și prezintă autorității publice centrale în domeniul protecției sociale prognoze ale bugetului asigurărilor sociale de stat și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) întocmește și prezintă autorității publice centrale în domeniul protecției sociale proiectul legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat și, în caz de necesitate, propuneri de modificare a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și furnizează informațiile necesare pentru fundamentarea acestora;

c) participă în procesul de consultare și promovare a proiectului legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat la Ministerul Finanțelor, Guvern și Parlament;

d) administrează bugetul asigurărilor sociale de stat și implementează programele în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați;

e) asigură gestionarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

f) prezintă Guvernului, autorității publice centrale în domeniul protecției sociale și Ministerului Finanțelor rapoarte privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv privind performanța în cadrul programelor, și asigură publicarea acestora;

g) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

Articolul 23. Rolul autorității publice centrale și a instituției publice responsabile pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritatea publică centrală în domeniul ocrotirii sănătății are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează politica în domeniul asigurării obligatorii de asistență medicală și prezintă Ministerului Finanțelor, în baza propunerilor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, prognoze ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) prezintă și promovează, în procesul consultărilor cu Ministerul Finanțelor, Guvernul și cu Parlamentul, proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul respectiv și, în caz de necesitate, proiecte de legi privind modificarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală;

c) monitorizează și analizează executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și performanța în cadrul programelor;

d) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

(2) În domeniul finanțelor publice, Compania Națională de Asigurări în Medicină are următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează și prezintă autorității publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății prognoze ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și alte informații necesare pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) întocmește și prezintă autorității publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății proiectul legii anuale a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și, în caz de necesitate, propuneri de modificare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și furnizează informațiile necesare pentru fundamentarea acestora;

c) participă în procesul de consultare și promovare a proiectului legii anuale a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală la Ministerul Finanțelor, Guvern și Parlament;

d) administrează fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și implementează programele în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați;

e) asigură gestionarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și administrarea patrimoniului public aflat în gestiune, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

f) prezintă Guvernului, autorității publice centrale în domeniul ocrotirii sănătății și Ministerului Finanțelor rapoarte privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv privind performanța în cadrul programelor, și asigură publicarea acestora;

g) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

Articolul 24. Rolul autorităților administrației publice locale

(1) În domeniul finanțelor publice, autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează, aprobă și administrează bugetele locale cu respectarea principiilor și regulilor stabilite de prezenta lege și în conformitate cu legislația privind finanțele publice locale;

b) elaborează prognoze bugetare și întreprind, în limitele competențelor, măsuri pentru creșterea bazei fiscale și asigurarea sustenabilității bugetelor locale pe termen mediu și lung;

c) înaintează, prin intermediul asociațiilor reprezentative ale autorităților administrației publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale și a politicilor sectoriale, precum și participă la consultările privind relațiile interbugetare;

d) conlucrează cu autoritățile publice centrale și implementează la nivel local programele și politicile cuprinse în documentele de planificare strategică de nivel național;

e) publică bugetele locale și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanța în cadrul programelor la nivel local;

f) asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) efectuează monitoringul financiar al instituțiilor publice la autogestiune, al întreprinderilor municipale și al societăților comerciale în care autoritățile administrației publice locale au calitatea de fondator sau dețin cota majoritară în capital social.

(2) Alte competențe specifice ale autorităților administrației publice locale sînt prevăzute de legislația privind finanțele publice locale și de alte acte normative.

Articolul 25. Rolul instituțiilor bugetare

În domeniul finanțelor publice, instituțiile bugetare au următoarele competențe și responsabilități de bază:

a) elaborează și prezintă propuneri de buget;

b) repartizează limitele de alocații bugetare conform clasificației bugetare;

c) colectează venituri în condițiile art.43;

d) își asumă angajamente bugetare și efectuează cheltuieli în scopurile și în limitele alocațiilor bugetare;

e) implementează și raportează programele în conformitate cu obiectivele și indicatorii de performanță asumați;

f) asigură gestionarea alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;

g) publică bugetele și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanța în cadrul programelor;

h) exercită alte competențe și responsabilități prevăzute de legislație.

Capitolul III

BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL

Secțiunea 1

Structura bugetului public național și relațiile interbugetare

Articolul 26. Componentele bugetului public național

(1) Bugetul public național cuprinde:

a) bugetul de stat;

b) bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

d) bugetele locale.

(2) Bugetele menționate la alin.(1) lit.a)–c) formează bugetul consolidat central.

(3) Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor, orașelor/municipiilor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți) și bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul central al unității teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălți și Chișinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.

Articolul 27. Clasificația bugetară

(1) Bugetele se structurează conform clasificației bugetare, care se constituie din:

a) clasificația organizațională;

b) clasificația funcțională;

c) clasificația programelor;

d) clasificația economică;

e) clasificația surselor.

(2) Structura componentelor clasificației bugetare și metodologia de aplicare se aprobă de către Ministerul Finanțelor și se publică.

Articolul 28. Veniturile bugetare

(1) Veniturile bugetare se formează din:

a) impozite și taxe;

b) contribuții de asigurări sociale de stat și prime de asigurări obligatorii de asistență medicală;

c) granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe;

d) alte venituri prevăzute de legislație.

(2) Tipurile și cotele impozitelor, taxelor și altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum și delimitarea lor între componentele bugetului public național se stabilesc și se reglementează de Codul fiscal și de alte acte legislative.

Articolul 29. Cheltuielile bugetare

(1) Cheltuielile bugetare sînt determinate de alocațiile bugetare specificate în legile/deciziile bugetare anuale și includ cheltuieli de personal, prestații sociale, cheltuieli de bunuri și servicii, subvenții și transferuri, dobînzi, cheltuieli destinate formării activelor fixe și alte cheltuieli prevăzute de legislație.

(2) Cheltuielile bugetare se efectuează doar prin intermediul autorităților/instituțiilor bugetare.

(3) Delimitarea cheltuielilor între componentele bugetului public național se efectuează în funcție de competențele și responsabilitățile financiare prevăzute de legislație.

Articolul 30. Sursele de finanțare

Sursele de finanțare se formează din:

a) operațiuni cu împrumuturi;

b) operațiuni aferente vînzării și privatizării patrimoniului public;

c) operațiuni cu soldurile în conturile bugetului;

d) alte operațiuni cu activele financiare și cu datoriile bugetului.

Articolul 31. Administratorii de bugete

(1) Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor.

(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat se administrează de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

(3) Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se administrează de către Compania Națională de Asigurări în Medicină.

(4) Bugetele locale se administrează de către autoritățile executive locale.

Articolul 32. Relațiile interbugetare

Bugetele componente ale bugetului public național se administrează independent unul de altul și pot fi angajate în relații interbugetare în conformitate cu art.33–35.

Articolul 33. Relațiile între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat

(1) Relațiile între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin:

a) transferuri cu destinație specială pentru acordarea prestațiilor sociale și pentru alte cheltuieli care, potrivit legislației în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat;

b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienței veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.

(2) Volumul transferurilor menționate la alin.(1) se stabilește în conformitate cu legislația în domeniul protecției sociale.

Articolul 34. Relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

(1) Relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se realizează prin transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat, precum și prin alte transferuri cu destinație specială pentru implementarea unor programe de sănătate.

(2) Volumul transferurilor menționate la alin.(1) se stabilește în conformitate cu legislația ce reglementează sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și cu alte acte normative în domeniul ocrotirii sănătății.

Articolul 35. Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale

(1) Relațiile între bugetul de stat și bugetele locale se realizează prin:

a) transferuri cu destinație generală;

b) transferuri cu destinație specială.

(2) Mecanismul, criteriile și modul de stabilire a transferurilor interbugetare se reglementează de legislația privind finanțele publice locale și de alte acte normative.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor CORMAN

Nr.181. Chișinău, 25 iulie 2014.

__________

Legile Republicii Moldova

181/25.07.2014 Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale //Monitorul Oficial 223-230/519, 08.08.2014