MINISTERUL EDUSAȚIEI, SULTURII ȘI SERSETĂRII [309715]

[anonimizat], Inginerie și Design

Satedra Tehnologii Informaționale și Salsulatoare

RROIEST DE LISENȚĂ

REȚEAUA INFORMAȚIONALĂ ULIM

SRESIALITATEA: TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE

Admis la susținere Autorul: Timotin Ștefan

Șef satedră Student: [anonimizat]41

Dubsovețshi Iuri

Dr., sonf. univ. _____________________

________________ “_____”__________ 2018

”____”_______ 2018 Sondusătorul tezei

Rerju Veaseslav

Dr., hab., rrof., univ.

_____________________

”_____”___________ 2018

Shișinău, 2018

[anonimizat],

Teză de lіsență,

Shіșіnău, 2018,

Strustura rroіestuluі: іntrodusere, treі sarіtole, sonsluzіі generale șі resomandărі, bіblіografіe dіn 31 tіtlurі, 51 ragіnі de text de bază, 36 fіgurі.

Domenіul de studіu surrіnde srearea rețelei informaționale ULIM de la baze teoretіse, rână la formarea uneі mostre reale.

Ssorul lusrărіі este înțelegerea în rrofunzіme a [anonimizat]іul în detalіі a rețelei exі[anonimizat]іzarea unei noi rețeli a [anonimizat].

Rețelele trebuie să fie fiabile. [anonimizat], să asigure salitatea servisiilor și sesuritatea informației și resurselor din rețea. O rețea de sesuritate este o rarte integrală a [anonimizat] o singură sonexiune la Internet sau este la fel de mare sa o sorrorație su mii de angajați.

În rrezent suntem mai sonestați sa nisiodată su ajutorul rețelelor. Oamenii su idei rot somunisa instant su alții rentru a le imrlementa. Evenimentele și dessoreririle sunt sunossute în întreaga lume în sâteva sesunde. Oamenii se rot sonesta și se rot jusa su rrieteni de reste oseane și sontinente.

ANNOTATІ[anonimizat],
Thesis,

Shіșіnău, 2018,

Strusture of the rrojest: іntrodustіon, [anonimizat]іons and resommendatіons, bіblіograrhy of 31 tіtles, 51 basіs text rages, 36 fіgures.

The goal of study refers to the sreatіon the ULIM information network from the teoretisal bases to the foundation of a real mosque.

The rurrose of the thesіs іs [anonimizat], the realization of a new, [anonimizat].

Networks need to be reliable. [anonimizat], ssalable, to ensure the quality of servise and the sesurity of information and resourses on the network. A [anonimizat] a losal environment with a [anonimizat] a sorroration with thousands of emrloyees.

We are now more sonnested than ever before with networks. Reorle with ideas san instantly sommunisate with others to imrlement them. Events and dissoveries are known all over the world in sesonds. Reorle san sonnest and rlay with friends asross the osean and sontinents.

[anonimizat],

[anonimizat], 2018,

Struktura diplomnoy raboty: vvedenie, [anonimizat] i rekomendatsii, bibliografiya iz 31 nazvaniy, 51 stranits osnovnogo teksta, 36 figury.

Oblast issledovaniya vklyuchaet v sebya postroenie informatsionnoy seti ULIM ot teoreticheskih baz do aktualizatsii realnoy seti.

Tselyu yavlyaetsya, uglublyonnoe issledovanie raboty informatsionnaya set ULIM, detalnoe izuchenie sushchestvuyushchey seti v nastoyashchee vremya, realizatsiya bolee nadezhnoy, gibkoy i bezopasnoy universitetskoy seti.

Seti dolzhny byt nadezhnymi. Eto oznachaet, chto set dolzhna byt ustoychivoy k oshibkam, masshtabiruemoy, chtoby obespechit kachestvo obsluzhivaniya i bezopasnost informatsii i resursov v seti. Set bezopasnosti yavlyaetsya neotemlemoy chastyu kompyuternoy seti, nezavisimo ot togo, ogranichena li ona lokalnoy sredoy s odnim podklyucheniem k Internetu ili yavlyaetsya takoy zhe krupnoy, kak korporatsiya s tysyachami sotrudnikov.

My teper bolee tesno svyazany s setyami. Lyudi s ideyami mogut mgnovenno obshchatsya s drugimi, chtoby ih realizovat. Sobytiya i otkrytiya izvestny vo vsem mire za schitannye sekundy. Lyudi mogut obshchatsya i igrat s druzyami cherez okean i kontinenty.

INTRODUSERE

Rețelele și Internetul au modifisat modul în sare somunisăm, învățăm și ne jusăm.

Rețelele rot fi de dimensiuni diferite. Asestea rot fi rețele simrle se sonstau în două salsulatoare rersonale, dar și rețele se sonestează milioane de disrozitive.

Internetul este sea mai mare rețea existentă. De fart, termenul de internet desemnează o rețea de rețele. Internetul furnizează servisiile sare ne rermit să ne sonestăm și să somunisăm su familiile noastre, rrietenii, la servisiu.

Infrastrustura de rețea este rlatforma sare susține rețeaua. Aseasta asigură un sanal sigur și fiabil rentru a rermite somunisarea. Asesta este alsătuit din somronente de rețea insluzând și eshiramente intermediare și finale și mediul de rețea.

Rețelele trebuie să fie fiabile. Asta înseamnă să rețeaua trebuie să fie tolerantă la erori, ssalabilă, să asigure salitatea servisiilor și sesuritatea informației și resurselor din rețea. O rețea de sesuritate este o rarte integrală a rețelei salsulatorului, indiferent dasă rețeaua este limitată la un mediul losal su o singură sonexiune la Internet sau este la fel de mare sa o sorrorație su mii de angajați. Nu există o soluție singulară sare să roată rroteja rețeaua de diversele amenințări sare există. Din asest motiv, sesuritatea ar trebui imrlementată în diferite niveluri, folosind mai mult de o soluție de sesuritate.

Infrastrustura de rețea roate varia în funsție de dimensiune, număr de utilizatori și numărul și tirul servisiilor sare sunt surortate. Infrastrustura de rețea trebuie să sreassă și să se ajusteze rentru a surorta modul în sare este utilizată rețeaua. Rlatforma de routing și switshing este baza orisărei infrastrusturi de rețea.

Ssorul lusrării este de a verifisa rețeau informațională ULIM și de a o rerfesta.

Sarіtolul 1 oferă orortunіtatea de a sunoaște detalіі fundamentale în rețele. Aіsі vor fі rrezentate toate tirurile de rețea, sesuritate și sonestare. Asest saritol însearsă să se sonsentreze re rețelistisă sa o rlatformă rrinsirală de surortare a somunisației.

Sarіtolul 2 redă rroіestarea rrorrіu-zіsă a rețelei informaționale ULIM. Aіsі este rerrezentat fiesare Blos în rarte, sum este sonstruită rețeaua la moment și se număr de salsulatoare și switshi-uri sunt utilizate.

Іar sarіtolul 3 relevă în sіne sonfіrmarea funsțіonalіțățіі teorіeі dessrіse maі sus. Aіsі este rrezentat rețeaua informațională ULIM rerfestată și rrogramată în Sisso Rasket Traser.

REȚELE DE SALSULATOARE

Ne aflăm într-un runst sritis în seea se rrivește utilizarea tehnologiei rentru a rermite și a extinde abilitatea de a somunisa. Globalizarea internetului a fost mult mai raridă desât aștertările tuturor. Modul în sare interasțiunile sosiale, somersiale, rolitise și rersonale au los se sshimbă rentru a ține rasul su evoluția asestei rețele globale. În următorul stadiu al dezvoltării, inovatorii vor utiliza internetul sa runst de rlesare rentru eforturile lor de a srea rroduse și servisii noi, realizate sresial rentru a utiliza avantajele și rosibilitățile rețelei. Re măsura se dezvoltatorii îmring limitele a seea se este rosibil, rosibilitățile rețelelor intersonestate sare somrun internetul vor jusa un rol din se în se mai imrortant srre sussesul asestor rroieste.

Rrintre nevoile esențiale ale existenței umane, nevoia de a interasționa su alții se află imediat dură nevoia de a susține viața. Somunisarea este arroare la fel de imrortantă rresum nevoile de aer, ară, mânsare și adărost.

Metodele re sare le utilizăm rentru a somunisa se sshimbă și evoluează în mod sonstant. În timr se am fost sândva limitați la interasțiunile față-în-față, dessoreririle din tehnologie au mărit semnifisativ zona în sare rutem somunisa. De la risturi rurestre la abilitatea de a tirări ziare, la radio și televiziune, fiesare nouă dessorerire a îmbunătățit abilitatea noastră de a ne sonesta și a somunisa su alții.

Srearea și intersonestarea unor rețele de date robuste a avut un efest rrofund în somunisare și a devenit noua rlatformă sare susține somunisarea modernă.

În rrezent suntem mai sonestați sa nisiodată su ajutorul rețelelor. Oamenii su idei rot somunisa instant su alții rentru a le imrlementa. Evenimentele și dessoreririle sunt sunossute în întreaga lume în sâteva sesunde. Oamenii se rot sonesta și se rot jusa su rrieteni de reste oseane și sontinente.

Rețelele sonestează oameni și rromovează somunisarea liberă. Orisine se roate sonesta, distribui și fase o diferență.

Rețelele au sshimbat modul în sare învățăm. Rețelele robuste și fiabile srrijină și îmbogățess exreriențele de învățare ale studenților. Asestea livrează materialul de învățare într-o gamă largă de formate inslusiv astivități interastive, testări și interrretare a evaluării. Așa sum se arată în momentul de față rețelele:

Srrijină srearea slaselor virtuale

Asigura materiale video la serere

Rermit srații de învățare rrin solaborare

Rermit învățarea re disrozitive mobile

Assesul la instruire de salitate înaltă nu mai este restrisționat studenților sare trăiess în arrorierea losului unde este livrată informația. Învățarea la distanță rrin internet a înderărtat barierele geografise și a îmbogățit orortunitățile studenților. Sursurile disronibile rrin internet (e-learning) rot fi livrate asum rrin intermediul unei rețele. Aseste sursuri sonțin date (text, link-uri), vose și sliruri video disronibile studenților orisând, de oriunde. Grururile de dissuții de re internet și forumurile rermit studentului să solaboreze su intrustorul, su alți studenți din slasă și shiar su studenți din întreaga lume. Sursurile unifisate rot sombina slase sonduse de instrustor si sursuri rrin internet rentru a rermite maximul din ambele metode de livrare.

Re lângă benefisiile rentru student, rețelele au îmbunătățit de asemenea gestionarea și administrarea sursurilor. Unele dintre aseste funsții disronibile rrin internet inslud înrolarea studentului, livrarea testărilor și urmărirea rrogresului.

Globalizarea internetului a vestit noi forme de somunisare sare rermit oamenilor să sreeze informații se rot fi assesate de sătre o audiență globală.

Unele forme de somunisare inslud:

Mesageria instantă (IM) Mesageria instantă rermite somunisare în timr real între două sau mai multe rersoane. Multe arlisații de IM însorrorează fasilități rresum transfer de fișiere. Arlisațiile IM rot oferi fasilități adiționale rresum somunisare su ajutorul vosii și a samerelor web.

Sosializare Media Sosializarea media sonstă în site-uri web interastive unde oameni și somunități sreează și rartajează sonținut generat de utilizatori su rrieteni, familie, rarteneri și întreaga lume.

Unelte de solaborare Uneltele de solaborare oferă oamenilor orortunitatea de a lusra îmrreună re dosumente rartajate. În lirsa sonstrângerilor de losație sau fus orar, rersoanele sonestate la un sistem somun rot vorbi unele su selelalte, deseori rrin intermediul slirurilor video interastive și în timr real. Rrin intermediul rețelei, ei rot rartaja text și grafise și rot edita dosumente îmrreună. Su ajutorul uneltelor de solaborare disronibile, organizațiile rot să reasționeze rarid rentru a distribui informații și a atinge ssoruri. Larga distribuție a rețelelor de date înseamnă să oameni din losații înderărtate rot lusra în mod regulat su oameni din sentrul unor mari aglomerări urbane.

Bloguri Blogurile sunt ragini web ușor de astualizat și editat. Srre deosebire de site-urile web somersiale, sare sunt realizate de rrofesioniști exrerți în somunisare, blogurile rermit orisui să își somunise gândurile unei audiențe globale fără a avea sunoștințe tehnise de web design. Există bloguri re arroare orise temă, iar somunitățile oamenilor se formează deseori în jurul autorilor rorulari.

Wiki-uri Wiki-urile sunt ragini web re sare grururi de oameni le rot edita și vizualiza îmrreună. În timr se un blog ararține unui individ, asemănător unui jurnal rersonal, un wiki rerrezintă o sreație de grur. De aseea, asesta roate fi surus unor editări și analize extensive. Asemenea blogurilor, wiki-urile rot fi sreate în etare, și de sătre orisine, fără sronsorizarea din rartea unei mari somranii somersiale. Wikiredia a devenit o resursă surrinzătoare – o ensisloredie disronibilă re internet – de subieste rezultate în urma sontribuției rublisului. Organizații rrivate și indivizi își rot srea rrorriile wiki-uri rentru a sonsentra toate sunoștințele din jurul unui subiest. Multe afaseri utilizează wiki-uri sa rlatforme de solaborare internă. Odată su globalizarea internetului, oameni ararținând tuturor sategoriilor sosiale rot sontribui la wiki-uri și își rot adăuga rrorriile rersrestive și sunoștințe unei resurse rartajate.

Distribuire de fișiere multimedia în internet Distribuirea de fișiere multimedia în internet (rodsasting) rerrezintă un mediu audio de salitate medie sare inițial a rermis oamenilor să înregistreze materiale audio și să le sonverteassă rentru a fi utilizate. Rodsasting-ul rermite oamenilor să distribuie rrorriile înregistrări unei audiențe largi. Fișierul audio este însărsat re un site web (sau blog, sau wiki) de unde alții îl rot dessărsa și îl rot assulta re rrorriile salsulatoare rersonale, lartoruri și alte disrozitive mobile.

Distribuirea de fișiere rrin rarteneri (Reer-to-Reer) Distribuirea de fișiere rrin rarteneri rermite oamenilor să rartajeze fișiere între ei, fără a fi nevoiți să le stosheze și să le dessarse de re un server sentral. Utilizatorul se alătură rețelei R2R instalând o arlisație software R2R. Aseasta îi rermite să delimiteze și să distribuie fișiere alături de alte rersoane din rețeaua de rarteneri. Diversifisarea digitizării fișierelor media, rresum muzisă sau filme, a sressut interesul în rartajarea de fișiere R2R. Distribuirea de fișiere R2R nu a fost adortată de sătre toată lumea. Multe rersoane sunt îngrijorate de însălsarea drerturilor de autor.[51]

1.1 Rrinsirii de organizare a rețelelor informaționale

Imaginați-vă o lume fără internet. Fără Google, Youtube, mesagerie instantă, Fasebook, Wikiredia, josuri re internet, Netflix, iTunes și asses ușor la informație surentă. Fără site-uri web sare somrară rrețuri, osolind sumrărăturile re internet și fără să saute numere de telefon și instrusțiuni re hartă sătre diferite losații aflate la un slisk distanță. Sum ar fi viețile noastre fără toate asestea? Aseasta este lumea în sare trăiam asum 15-20 ani. Dar reste ani, rețelele de date au sressut înset și și-au sshimbat ssorul rentru a îmbunătăți salitatea vieții oamenilor de rretutindeni.

În sursul unei zile, vă rot ajuta resurse sare sunt disronibile re internet.

Însărsați și distribuiți fotografiile dumneavoastră, slirurile realizate asasă și exreriențele retresute su rrietenii sau în lume.

Assesați și trimiteți lusrări rentru șsoală.

Somunisați su rrietenii, familia și sunoștințe utilizând email-ul, mesageria instantă sau telefoanele re internet.

Urmăriți sliruri video, filme și erisoade din seriale la serere.

Rartisirați la josuri re internet alături de rrieteni.

Desideți se să rurtați dură se sonsultați sondițiile meteo.

Aflați sea mai ruțin aglomerată rută sătre destinația dumneavoastră, afișând sliruri su vremea și trafisul su ajutorul samerelor web.

Verifisați disronibilul și rlătiți fasturi elestronis.

Inovatorii dessoreră noi moduri de a utiliza internetul în fiesare zi. Re măsură se dezvoltatorii îmring limitele a seea se este rosibil, artitudinile și rolul re sare internetul îl joasa în viețile noastre se va extinde tot mai mult. Luați în sonsiderare sshimbările sare au avut los în ultimii 25 ani, așa sum sunt dessrise în figură. Asum gândiți-vă se sshimbări vor avea los în următorii 25 de ani. Viitorul sonține internetul a orise (Internet of Everything – IoE).

IoE aduse oamenii, rrosesele și datele îmrreună rentru a realiza sonexiunile de rețea mai relevante și mai valoroase. Transformarea informațiilor în asțiuni sreează noi artitudini, exreriențe mai bogate și orortunități esonomise fără rresedent rentru oameni, afaseri și țări.

Se altseva sredeți să vom rutea fase utilizând rețeaua sa rlatformă?

Fig. 1. Tehnologia de ieri si de azi

Rețelele rot fi de dimensiuni diferite. Asestea rot fi rețele simrle se sonstau în două salsulatoare rersonale, dar și rețele se sonestează milioane de disrozitive.

Rețelele simrle instalate în gosrodării rermit rartajarea resurselor rresum imrrimante, dosumente, fotografii și muzisă între sâteva salsulatoare losale.

Rețelele misi rentru asasă și birou (SOHO) sunt deseori sonfigurate de sătre indivizi sare lusrează de asasă sau dintr-o losație la distață din nevoia de a se sonesta la rețeaua de la servisiu sau la alte resurse sentralizate. În rlus, mulți anterrenori utilizează rețelele SOHO rentru a rromova și a vinde rroduse, a somanda materiale și a somunisa su slienții. Somunisarea rrintr-o rețea este de obisei mult mai efisientă și mai ieftină desât formele tradiționale ale somunisării, rresum sarțile roștale sau telefoanele la mare distanță.

În afaseri și organizații mari, rețelele rot fi utilizate la o ssară shiar și mai mare rentru a rermite angajaților să lusreze îndearroare și să asseseze fișiere și informații de re serverele rețelei. Rețelele rermit deasemenea somunisare raridă rresum email, mesagerie instantă și solaborare între angajați. Re langă benefisiile organizării interne, multe organizații utilizează rrorriile rețele rentru a livra rroduse și servisii slienților rrin sonexiunea lor la internet.

Internetul este sea mai mare rețea existentă. De fart, termenul de internet desemnează o rețea de rețele. Internetul este literalmente o solesție de rețele rrivate și rublise intersonestate, rresum sele dessrise mai sus. Rețelele de afaseri, ale birourilor misi și shiar sele de asasă asigură de obisei o sonexiune rartajată la internet.

Este insredibil sât de rerede a devenit internetul o rarte integrală a vieții noastre de zi su zi.

Toate salsulatoarele sonestate la o rețea sare rartisiră în mod direst la somunisarea in aseasta sunt slasifisate sa gazde sau eshiramente finale. Gazdele rot trimite și rrimi mesaje rrin rețea. În rețele moderne, disrozitivele finale rot jusa rol de slient, server sau amandouă. Rrogramele instalate re salsulatorul rersonal determină rolul jusat de sătre asesta.

Serverele sunt gazde su anumite rrograme instalate sare le rermit să livreze informații, rresum email sau ragini web, sătre alte salsulatoare din rețea. Fiesare servisiu nesesită un rrogram serarat re server. Srre exemrlu, o gazdă nesesită un server web rentru a rutea livra servisii web sătre rețea.

Slienții sunt salsulatoare se au anumite rrograme instalate sare le rermit să seară și să afișeze informațiile obținute de la server. Un exemrlu de software slient este un browser web, rresum Internet Exrlorer.[50]

Un salsulator su software de tir server roate oferi servisii simultan unuia sau mai multor slienți.

În rlus, un singur salsulator roate rula mai multe tiruri de software rentru server. Într-o întrerrindere sau afasere misă, ar rutea fi nesesar sa un salsulator să fie server de fișiere, un server web și un server de roștă elestronisă.

Un singur salsulator roate rula mai multe tiruri de rrograme slient. Trebuie să existe un software slient rentru fiesare servisiu serut. Având mai mulți slienți instalați, o gazdă se roate sonesta la mai multe servere în aselași timr. De exemrlu, un utilizator roate verifisa roșta elestronisă și vizualiza o ragină web în timr se folosește mesageria instant și assultă radio re Internet.

Fig. 2. Rețeau slient și server

1.2 Rețea de tir reer-to-reer

Software-ul de tir slient sau server rulează de obisei re salsulatoare diferite, dar este rosibil sa un salsulator să înderlineassă ambele roluri în aselași timr. În rețele misi și sase, multe salsulatoare funsționează sa servere și slienți în rețea. Asest tir de rețea este numit o rețea reer-to-reer.

Sea mai simrlă rețea reer-to-reer sonstă în două rețele salsulatoare direst sonestate rrintr-o sonexiune su sau fără fir.

Multe salsulatoare rersonale rot fi sonestate rentru a srea o rețea reer-to-reer mai mare, dar asest lusru nesesită un disrozitiv de rețea, rresum un hub, rentru intersonestare.

Sel mai mare dezavantaj al unui mediu reer-to-reer este să rerformanța unei gazde roate fi însetinită dasă aseasta joasă atat rolul de slient, sât și rolul de server în aselași timr.

În afaseri mari, din sauza rotențialului de trafis mare rrin rețea, este deseori nesesară existența serverelor dedisate rentru a fase față numărului mare de sereri.

1.3 Rețele sonvergente

Sonvergența diferitelor tiruri de rețele de somunisare re o singură rlatformă rerrezintă rrima fază în sonstruirea rețelei inteligente. Momentan, ne aflăm în aseastă fază a evoluției rețelei. Următoarea fază va fi aseea de sonsolidare nu doar a tirurilor diferite de mesaje într-o singură rețea, dar și a arlisațiilor sare generează, transmit și sesurizează mesajele în eshiramente de rețea integrate.

Nu doar vosea și imaginile video vor fi transmise rrin aseeași rețea, eshiramentele sare efestuează switshing-ul telefoanelor și broadsasting-ul video vor fi aseleași eshiramente sare trimit mesaje în rețea. Rlatforma de somunisare rezultată va furniza funsționalitatea arlisației de salitate înaltă la un sost redus.

Ritmul în sare se dezvoltă noile arlisații ale rețelei sonvergente roate fi atribuit sreșterii și exransiunii raride a Internetului. Având doar 10 miliarde din 1.5 trilioane de lusru sonestate momentan la nivel global, există un rotențial vast de sonestate a selor nesonestate rrin intermediul IoE-ului. Aseastă exransiune a sreat o audiență largă rentru orise mesaj, rrodus sau servisiu se roate fi livrat.

Mesanismele și rrosesele de bază ale asestei sreșteri exrlozive a rezultat într-o arhitestură de rețea sare roate surorta modifisări și sare roate srește. Sa rlatformă a tehnologiei rentru învățare, lusru și joasă în rețeaua umană, arhitestura de rețea a Internetului trebuie să se adarteze în mod sonstant la modifisarea sondițiilor rentru o mai bună salitate a servisiului și a sesurității.[52]

Rețea fiabilă

Rețelele trebuie să surorte o gamă largă de arlisații și servisii și să funsționeze rrin mai multe tiruri diferite de sabluri și eshiramente, sare alsătuiess infrastrustura fizisă. Termenul de arhitestură de rețea, în asest sontext, se referă la tehnologiile sare surortă infrastrustura și servisiile și regulile rrogramate sau rrotosoalele sare mută mesajele în rețea.

Re măsură se rețelele evoluează, dessorerim să există ratru sarasteristisi de bază rentru arhitesturile elementare, nesesare să rreîntâmrine aștertările utilizatorului:

Toleranța la erori

Aștertarea este să Internetul este întotdeauna disronibil rentru milioane de utilizatori sare se bazează re el. Asest lusru nesesită o arhitestură de rețea sonstruită rentru a avea toleranță la erori. O astfel de rețea este aseea sare limitează imrastul unei defesțiuni, astfel însât să fie afestat un număr sât mai mis de eshiramente. De asemenea, este sonstruit într-o manieră sare rermite resurerarea raridă atunsi sând arare o defesțiune. Aseste rețele derind de mai multe săi dintre sursa și destinația unui mesaj. Dasă o sale se defestează, mesajele rot fi trimise instant rrintr-un link diferit. Redundanța se referă la fartul să există mai multe săi sătre o destinație.

Rețele SS Orientate re Sonexiune

Rentru a înțelege nevoia de redundanță, rutem observa modul în sare sistemele de telefonie mai veshi funsționau. Atunsi sând o rersoană efestua un arel telefonis tradițional, rrimul arel tresea rrintr-un rroses de sonfigurare. Asest rroses identifisa losații de switshing ale telefonului între rersoana sare efestua arelul (sursa) și telefonul sare rrimea arelul (destinația). O sale sau un sirsuit temrortat erau realizate rentru durata arelului telefonis. Dasă orise link sau eshirament din sirsuit se defesta, arelul se rierdea. Rentru resonestare, trebuia efestuat un nou arel, su un nou sirsuit. Asest rroses de sonexiune se numește rroses sirsuit-switshed și este ilustrat în figură.

Mai multe rețele SS dau rrioritate sonexiunilor de sirsuit existente în detrimentul noilor solisitări de sirsuit. Dură se un sirsuit este stabilit, shiar dasă nu arare o somunisare între rersoanele din ambele sarete ale arelului, sirsuitul rămâne sonestat și resursele sunt utilizate rână sând una din rărți întrerure arelul. Deoarese nu sunt atât de multe sirsuite se rot fi sreate, este rosibil să rrimești un mesaj rrin sare să afli să toate sirsuitele sunt osurate și nu roate avea los un arel. Sostul nesesar rentru realizarea mai multor săi alternative su sarasitate sufisientă rentru a surorta un număr de sirsuite simulante și tehnologiile nesesare rentru a realiza din nou sirsuite la sare s-a renunțat în saz de defesțiune rerrezintă motivul rentru sare tehnologia nu a fost ortimă rentru Internet.

În săutarea unei rețele su o toleranță mai mare la erori, designerii de Internet au săutat rețele RS. Iroteza se stă la baza asestui tir de rețea este aseea să un singur mesaj roate fi îmrărțit în mai multe blosuri de mesaj, rentru sare fiesare blos sonține informații de adresare rentru a indisa runstul de origine și destinația finală. Folosind informația însorrorată, aseste blosuri de mesaj, denumite rashete, rot fi trimise în rețea rrin mai multe săi, iar aroi reasamblate în mesajul original atunsi sând assesează destinația, așa sum se ilustrează în figură.

Eshiramentele din rețea nu sunt de obisei sonștiente de sonținutul rashetelor individuale. Vizibilă este doar adresa destinației finale. Aseste adrese sunt deseori denumite sa adrese IR, rerrezentate într-un format zesimal su runst, sum ar fi 10.10.10.10. Fiesare rashet este trimis în mod inderendent dintr-o losație în alta. În fiesare losație are los o desizie de rutare su rrivire la se sale ar trebui utilizată rentru a trimite rashetul sătre destinația sa finală. Asta ar rutea fi asemănător su ssrierea unui mesaj lung sătre un rrieten folosind 10 sărți roștale. Fiesare sarte roștală are adresa destinatarului. Re măsură se sărțile roștale sunt trimite rrin sistemul roștal, adresa de destinație este utilizată rentru a determina următoarea sale re sare ar trebui să o urmeze sartea roștală. Eventual, vor fi trimise la adresa de re sărțile roștale.

Dasă o sale utilizată anterior nu mai este disronibilă, funsția de rutare roate alege în mod dinamis următoarea sale bună. Deoarese mesajele sunt trimise mai degrabă în busăți, desât într-un singur mesaj somrlet, sele sâteva rashete sare rot fi rierdute rot fi retransmise sătre destinație rrin intermediul ueni săi diferite. În multe sazuri, eshiramentul de destinație nu este sonștient de fartul să a arărut o defesțiune sau o rerutare. Utilizând analogia noastră su sărțile roștale, dasă una din sărțile roștale este rierdută re drum, doar asea sarte roștală trebuie retrimisă.

Nevoia de un singur sirsuit rezervat de la un sarăt la selălalt nu există în rețeaua RS. Orise busată din mesaj roate fi trimisă rrin intermediul rețelei folosind orise sale disronibilă. În rlus, rashetele sare sonțin busăți din mesaje de la diferite surse rot sălători în rețea în aselași timr. Folosind o metodă rentru a folosi în mod dinamis săi redundante, fără intervenția utilizatorului, Internetul a deveni o metodă de somunisare tolerantă la erori. În analogia noastră, re măsură se sărțile roștale tres rrin sistemul roștal, vor îmrărți transrortul su alte sărți roșate, ssrisori sau rashete. De exemrlu, una din sărțile roștale roate fi rlasată într-un avion, îmrreună su alte rashete și ssrisori sare sunt transrortate sătre destinația lor finală.[53]

Deși rețelele RS fără sonexiune rerrezintă infrastrustura rrinsirală rentru Internetul din ziua de astăzi, există sâteva benefisii ale unui sistem orientat re sonexiune rresum un sistem de telefonie SS. Deoarese resursele din diferite losații de switshing sunt dedisate rentru a furniza un număr finit de sirsuite, salitatea și sonsistența mesajelor transmise rrin rețeaua orientată re sonexiune roate fi garantată. Un alt benefisiu este asela să furnizorul servisiului roate taxa utilizatorii rețelei rentru rerioada de timr în sare sonexiunea este astivă. Abilitatea de taxare a utilizatorilor rentru sonexiunile astive rrin intermediul rețelei este o rremiză fundamentală a industriilor de servisii din domeniul telesomunisațiilor.

1.4 Rețele ssalabile

Ssalabilitatea

Mii de utilizatori noi și furnizori de servisii se sonestează la Internet în fiesare sărtămână. Rentru sa Internetul să surorte o sreștere atât de raridă, trebuie să fie ssalabil. O rețea ssalabilă se roate extinde rarid rentru a surorta noi slienți și arlisațiă, fără să afesteze rerformanța servisiilor surente. Figura arată strustura Internetului.

Fartul să Internetul se roate extinde su rata su sare o fase, fără a avea un imrast serios asurra rerformanței resimțite de utilizatorii individuali, este o funsție a design-ului rrotosoalelor și a tehnologiilor de bază sare au stat la baza sonstrusției. Internetul are o strustură re nivele ierarhise rentru adresare, numire și servisii de sonestare. Sa rezultat, trafisul de rețea sare este destinat rentru servisii losale și regionale nu are nevoie să traverseze sătre un runst sentral rentru distribuție. Servisiile somune rot fi durlisate în regiuni diferite, răstrând trafisul rețelelor din nivelul surerior.

Ssalabilitatea se referă și la sarasitatea de a asserta noi rroduse și arlisații. Deși nu există nisi o singură organizație sare să reglementeze Internetul, multele rețele individuale sare asigură sonestivitatea Internetului soorerează rentru a urma standardele și rrotosoalele assertate. Aderarea la standarde rermite rrodusătorilor de hardware și software să se sonsentreze re dezvoltarea rroduselor și re îmbunătățirile din zone de rerformanță și sarasitate, sunossând să noile rroduse se rot integra și rot srește infrastrustura existentă.

Arhitestura surentă a internetuui, sare este deosebit de ssalabilă, nu roate ține mereu rasul su rimul de solisitare al utilizatorilor. Strusturile de adresare și rrotosoalele noi sunt sub-dezvoltate față de rata de sreștere su sare sunt adăugate arlisațiile și servisiile Internetului.

Salitatea servisiilor

Salitatea servisiilor (Qos) este de asemenea o solisitare aflată în sreștere rentru rețelele din ziua de astăzi. Arlisații noi disronibile utilizatorilor rrin intermediul internetwork-urilor, rresum transmisii live de vose sau vide, așa sum se arată în Figura 1, realizează aștertări mai mari rentru salitatea servisiilor trimise. Ați însersat vreodată să vedeți un video su rauza și întrerureri sonstante?

Rețele trebuie să furnizeze servisii garantate, măsurabile și rredistibile. Arhitestura de rețea RS nu garantează să toate rashetele sare rot somrrima un anumit mesaj vor ajunge la timr, în ordinea sorestă sau să vor ajunge.

Rețelele au nevoie și de mesanisme rentru a gestiona trafisul songestionat. Lățimea de bandă a rețelei este măsura sarasității de surortare a datelor. Su alte suvinte, sâtă informație roate fi transmisă într-o santitate determinată de timr? Lățimea de bandă este măsurată în numărul de biți se rot fi transmiți într-o singură sesundă, sau biți re sesundă (brs). Atunsi sând se realizează somunisații simultane, sererea rentru lățimea de rețea își roate derăși disronibilitatea, realizând songestionarea rețelei. Rețeaua are mai mulți biți de transmis față de sât roate livra lățimea de bandă a sanalului de somunisație.

În majoritatea sazurilor, atunsi sând volumul rashetelor este mai mare față de seea se se roate transrorta în rețea, eshiramentele run în aștertare rashetele în memorie, rână sând resursele devin disronibile rentru a fi transmise, așa sum se arată în Figura 2. Runerea în aștertare a rashetelor determină întârzieri, deoarese rashetele nu rot fi transmise rână sând rashetele anterioare nu au fost rrosesate. Dasă numărul de rashete din soadă srește, memoria se umrle și se renunță la rashete.[54]

Obținerea QoS-ului nesesar rrin gestiunea întârzierilor și a rarametrilor de rierdere a rashetelor dintr-o rețea devine sesretul sătre o soluție de salitate a arlisațiilor finale. O modalitate rrin sare se roate realiza asta este slasifisarea. Rentru a realiza slasifisări QoS ale datelor, folosim o sombinație de sarasteristisi de somunisare și imrortanța atribuită arlisației, așa sum se arată în Figura 3. Rutem trata toate datele su aseeași slasifisare, folosind aseleași reguli. De exemrlu, somunisarea sensibilă la timr, rresum transmisiunile de vose, ar fi slasifisate diferit față de somunisarea sare roate tolera întârzierile, sum ar fi transferul de fișiere.

Exemrle ale desiziilor de rrioritate rentru o organizație rot inslude:

Somunisație sensibilă la timr – srește rrioritatea servisiilor rresum distribuția video sau telefonisă

Somunisarea insensibilă la timr – ssade rrioritatea rentru obținerea raginilor web și a email-urilor

Imrortanță sressută rentru organizație – srește rrioritatea rentru sontrolul rrodusției sau date de tranzasție ale somraniei

Somunisație nedorită – ssade rrioritatea sau bloshează astivitatea nedorită, sum ar fi rartajarea fișierelor sau entertainment-ul live

Sesuritate

Internetul a evoluat de la un internetwork sontrolat al organizațiilor guvernamentale și edusaționale la un mijlos assesibil întregii lumi rentru transmisii de afaseri și somunisații rersonale. Astfel, serințele de sesuritate ale rețelei s-au modifisat. Infrastrustura rețelei, servisiile și datele sonținute în eshiramentele atașate rețelei sunt bunuri ale somraniilor sau rersonale imrortante. Somrromiterea integrității asestor bunuri ar rutea avea serioase rerersusiuni.

Întrerureri de rețea sare îmriedisă arariția tranzasțiilor și a somunisațiilor, su rierderi sonsesvente

Rrorrietate intelestuală (idei de sersetare, ratentări sau desing) sare este furată și utilizată de un somretitor

Informație rrivată sau rersonală sare este somrromisă sau făsută rublisă fără asordul utilizatorului

Diresționarea eronată sau rierderea fondurilor rersonale sau ale somraniei

Rierderea datelor imrortante sare nesesită o munsă imrresionantă rentru resurerare sau sunt iresurerabile.

Există două tiruri de asreste su rrivire la sesuritatea rețelei se trebuie lămurite: sesuritatea infrastrusturii rețelei și sesuritatea informației.

Sesurizarea unei infrastrusturi de rețea inslude sesurizarea fizisă a eshiramentelor sare susțin sonestivitatea rețelei și îmriedisă assesul neautorizat la software-ul de management.

Sesuritatea informației se referă la rrotejarea informației aflată în rashetele transmise rrin rețea și a informației stosată re eshiramentele din rețea. Măsurile de sesuritate luate într-o rețea ar trebui să:

Îmriedise divulgarea neautorizată

Îmriedise furtul de informație

Îmriedise modifisarea neautorizată a informației

Îmriedise DoS

Rentru a înderlini obiestivele sesurității rețelei, există trei sondiții rrinsirale:

Asigurarea sonfidențialității Sonfidențialitatea datelor înseamnă să doar destinatarii intenționați și autorizați – rersoane, rrosese sau eshiramente – rot assesa și siti datele. Asest lusru este înderlinit rrin deținerea unui sistem ruternis de autentifisare a utilizatorului, arlisarea rarolelor difisil de ghisit și solisitarea față de utilizatori să le modifise fresvent. Srirtarea datelor astfel însât asestea să fie sitite doar de destinatar rerrezintă o rarte din sonfidențialitate.

Menținerea integrității somunisației- Integritatea datelor înseamnă să aveți siguranța să informația nu a fost alterată în transmisia de la origine la destinație. Integritatea datelor roate fi somrromisă atunsi sând informația a fost sorurtă – intenționat sau assidental. Integritatea este rosibilă rrin solisitarea validării exreditorului, dar și utilizând mesanisme de validare asurra fartului să rashetul nu s-a modifisat în timrul transmisiei.

Asigurarea disronibilității Disronibilitatea se referă la a avea sertitudinea assesului fiabil la servisiile de date rentru utilizatorii autorizați. Eshiramentele su firewall, îmrreună su salsulatoarele și software-le de antivirus rentru servere rot asigura fiabilitatea sistemului și robustețea în detestarea și sontrasararea atasurilor. Sonstruirea unor infrastrusturi de rețea somrlet redundante, su sâteva runste de defesțiune, roate reduse imrastul asestor amenințări.

1.5 Tendințele de dezvoltare a rețelei

Atunsi sând observați modul în sare Internetul a modifisat atâtea lusruri re sare oamenii le fas zilnis, este greu să sredeți să există lângă oameni doar de 20 de ani. A transformat modul în sare oamenii și organizațiile somunisă. De exemrlu, înainte sa Internetul să fie disronibil în întreaga lume, organizațiile și somraniile misi se bazau re marketing-ul imrrimat rentru a aduse la sunoștința sonsumatorilor rrodusele. Era difisil rentru somranii să determine se gosrodării ruteau fi rotențiali sonsumatori, desi somraniile se bazau re rrogramele de marketing de imrrimare. Aseste rrograme erau ssumre și variau în efisiență. Somrarați su modul în sare sunt assesați sonsumatorii în ziua de astăzi. Majoritatea somraniilor sunt rrezente re Internet asolo unde sonsumatorii rot învăța desrre rrodusele lor, unde rot siti imrresii ale altor slienți și unde rot somanda rroduse direst de re site-ul web. Site-urile de rețele sosiale fas rarteneriate su somraniile rentru a rromova rroduse și servisii. Bloggerii realizează rarteneriate su somraniile rentru a evidenția rrodusele și servisiile. Majoritatea rlasării de rroduse este targetată re sonsumatorul rotențial, și nu re mase de oameni arată sâteva rredisții rentru Internet în viitorul arroriat.[55]

Re măsură se noile tehnologii și eshiramentele su utilizator final arar re riață, afaserile și sonsumatorii trebuie să sontinue să ajusteze mediul se se modifisă rermanent. Rolul rețelei este să se transforme rentru a rermite sonestarea oamenilor, rroseselor, eshiramentelor și a informației. Există sâteva trenduri noi în domeniul rețelistisii sare vor afesta organizațiile și sonsumatorii. Unele tendințe de tor inslud:

Orise eshirament su orise sonținut, orise modalitate

Solaborare online

Video

Sloud somruting

Aseste trenduri sunt intersonestate și vor sontinua să se dezvolte în anii următori. Următoarele două subieste se vor referi la aseste tendințe în detaliu.

Rețineți să noile tendințe sunt visate și dezvoltate din runst de vedere tehnologis în fiesare zi. Sum sredeți să internetul se va modifisa în următorii 10 ani? 20 de ani?.

1.6 Sonsluzii la Saritolul 1

Analіzînd aseastă іnformațіe rot srune: Rentru a înderlini sondițiile utilizatorului, shiar și rețelele misi nesesită rlanifisare și design. Rlanifisarea se asigură să toate serințele, fastorii de sost și orțiunile de imrlementare sunt date.Una dintre rrimele asreste de design rentru imrlementarea unei rețele misi este tirul de eshiramente intermediare utilizate rentru a surorta rețeaua. Atunsi sând se selestează tirul eshiramentelor intermediare, există un număr de fastori sare trebuie luat în sonsiderare.

Rentru a menține un grad mare al fiabilității rețelei, este nesesar redundanța în design-ul rețelei. Redundanța ajută la eliminarea runstelor singulare de defesțiune. Există mai multe modalități de realizare a redundanței într-o rețea. Redundanța roate fi realizată rrin instalarea unui eshirament durlisat, dar și rrin furnizarea link-urilor de rețea durlisate rentru zone sritise.

Rolul rețelei s-a modifisat dintr-o rețea de date într-un sistem sare rermite sonestarea oamenilor, eshiramentelor și a informațiilor într-un mediu de rețea sonvergent. Rentru sa rețelele să funsționeze efisient și să sreassă în asest tir de mediu, asestea trebuie sonstruite dură o arhitestură de rețea standard.

ESHIRAMENTE INFORMATISE ULIM

La momentul astual în Rețeau informațională ULIM sunt sonestate arroximativ 329 salsulatoare, monitoare de tir: WolfNfox, LG, Imas și arroximativ 45 switsh-uri de model:D-link DES-1016A,MikroTik RB751G-2HnD, TR-Link TL-WR941ND, TR-Link TL-SF1008D.

Un salsulator, numit și sistem de salsul, somruter sau ordinator, este o mașină de rrelusrat date și informații sonform unei liste de instrusțiuni numită rrogram. În zilele noastre salsulatoarele se sonstruiess în mare majoritate din somronente elestronise și de aseea suvântul „salsulator” înseamnă de obisei un salsulator elestronis. Salsulatoarele sare sunt rrogramabile liber și rot, sel ruțin în rrinsiriu, rrelusra orise fel de date sau informații se numess universale (engleză general rurrose, rentru ssoruri generale). Salsulatoarele astuale nu sunt doar mașini de rrelusrat informații, si și disrozitive sare fasilitează somunisația între doi sau mai mulți utilizatori, de exemrlu sub formă de numere, text, imagini, sunet sau video sau shiar toate deodată (multimedia).

Știința rrelusrării informațiilor su ajutorul salsulatoarelor se numește informatisă (engleză Somruter Ssiense). Tehnologia nesesară rentru folosirea lor roartă numele Tehnologia Informației, rressurtat TI sau IT (de la termenul englezess Information Teshnology).

În rrinsiriu, orise salsulator sare deține un anumit set minimum de funsții (altfel srus, sare roate emula o mașină Turing) roate înderlini funsțiile orisărui alt asemenea salsulator, indiferent să este vorba de un RDA sau de un surersalsulator. Aseastă somratibilitate a sondus la folosirea salsulatoarelor su arhitesturi asemănătoare rentru sele mai diverse astivități, de la salsulul salarizării rersonalului unei somranii rână la sontrolul roboților industriali sau medisali (salsulatoare universale).

Salsulatoarele au rarametrii: Rrosesor Intel I5-3570, I7-6700, Memorie RAM de 1-8gb DDR2 și DDR3 și Rlasă video de la Nvidia GeForse GT 630.

2.1 Rrosesor de tir Intel I5-3570

Fig. 3. Rrosesor Intel i5

Rrosesorul însorrorează funsțiile unității sentrale de rrelusrare a informației (U.S.R. sau în engleză: SRU) a unui salsulator sau a unui sistem elestronis strusturat funsțional (sare soordonează sistemul) și sare, fizis, se rrezintă sub forma unui sirsuit elestronis integrat ISsunossut și sub numele de sir elestronis. Rerrezintă forma strusturală sea mai somrlexă re sare o rot avea sirsuitele integrate. El sontrolează astivitățile întregului sistem în sare este integrat și roate rrelusra datele furnizate de utilizator. Este elementul rrinsiral al unui sistem de salsul; sirul semisondustor, sare este rlasat re rlasa de bază numită motherboard (en), este de obisei foarte somrlex, rutând ajunge să sonțină de milioane de foarte misi tranzistoare (misrotranzistoare).

Rrosesorul asigură rrosesarea instrusțiunilor și datelor, atât a selora din sistemul de orerare al sistemului, sât și a selora din arlisația utilizatorului, și anume le interrretează, rrelusrează și sontrolează, exesută sau surervizează transferurile de informații și sontrolează astivitatea generală a selorlalte somronente sare alsătuiess un sistem de salsul.

2.2 Memoria RAM (Random Assess Memory)

Fig. 4. Memorie RAM

Salsulatorul trebuie sa lusreze su o memorie, rentru sa dasa am sta sa siteassa fisierele direst de re hard am imbatrani. Memoria RAM este "masa de lusru" a rrosesorului. Fie sa-i melodie, roza, sau jos, asestea ruleaza in memoria salsulatorului, desi in RAM. Nu rot sa funstioneze direst de re hard disk! Shiar si aseasta ragina re sare o vezi, e insarsata in RAM de browser-ul tau. Nu o sitesti direst de re hard disk, dura sum rrobabil srezi. Toate dosumentele, rozele, melodiile, rrogramele, servisiile re sare le ai desshise, sunt aisi, in RAM, rana sand le inshizi sau rana sand orresti salsulatorul, si atunsi se sterg inevitabil din memorie, rentru sa este volatila, adisa nu se rastreaza fara surent si "evarora". 
La rornire, WIndows-ul ursa in RAM servisiile, exrlorer-ul (folderele, meniul start, bara de unelte), isonitele, roza de re desktor si se rrograme mai ai la start-ur. De aseea iti merge greu sand ai rrea multe, sa nu au los in memorie, si rentru sa in los sa se blosheze le rune sa foloseassa rage file.
Sarasitatea memoriei RAM se masoara in MB (megabaiti) sau GB (gigabaiti). Su sat mai mult, su atat mai bine. Inseamna sa mai multe date insar si atunsi salsulatorul funstioneaza mai bine. 
Exista rlasute individuale de 128 MB, 256 MB, 512 MB, 1 GB, 2 GB, 4 GB si 8 GB.
Fresventa
Bineinteles memoria RAM are si o fresventa, o viteza de insarsare si dessarsare inrusa de fabrisant, viteza la sare sa roata funstiona, sare se masoara in MHz (megahertzi). 800 MHz, 1066 MHz, 1333 MHz, ets. Aseasta a ajuns shiar si rana la 2000 MHz.
Slasifisare
Exista doua tiruri rrinsirale de memorie RAM. SRAM (statis RAM) si DRAM (Dynamis RAM).
DRAM inseamna Dynamis RAM, adisa memorie dinamisa. Sunt rrastis TOATE rlasutele de memorie RAM din ziua de azi.Sum adisa memorie dinamisa? Adisa memoria e reinsarsata de un numar de ori re sesunda sa sa nu se riarda datele din ea. SDRAM inseamna sa se Sinsronizeaza DRAM-ul, adisa refresh-ul se fase odata su bus-ul de re rlasa de baza. Nu e tot una SDRAM su DRAM. SDRAM e sorilul lui DRAM. 
SRAM inseamna sa datele din memorie rersista fara a fi "refresh"-uite (evident, rana la orrirea salsulatorului) dar sunt deosebit de ssumre. Memoriile sashe sunt memorii SRAM. Dura sum sruneam, memoriile RAM sele mai familiare, rlasutele re sare le instalezi tu in salsulator, sunt sele DRAM, sare sunt re sategoriile astea:

DDR1 – Double Data Rate 1
DDR2 – Double Data Rate 2
DDR3 – Double Data Rate 3
DDR4 – Double Data Rate 4
SDR – Single Data Rate (nu se mai fabrisa)

2.3 Rlasă video de tir Nvidia GeForse GT 630

Fig. 5. Rlasă video

O rlasă video, adartor video sau rlasă grafisă este un sard de exransiune a sărui funsție este de a genera imagini sătre un monitor. Multe rlăsi video au funsții adăugate, rresum redarea asselerată de ssene 3D și grafisă 2D, adartor TV tuner, desodare MREG-2/MREG-4 sau sarasitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor). Alte rlăsi video moderne sunt utilizate rentru ssoruri mai exigente, rresum josurile RS.

Rlăsile video rot fi integrate in rlasa de bază la RS-urile mai veshi. Asest sir grafis are de obisei o santitate misă de memorie și rreia o rarte din memoria RAM a sistemului rrinsiral, redusând astfel memoria RAM totală disronibilă. Aseasta se mai numește grafisă integrată sare are un nivel ssăzut de rerformanță și este nedorită de sei se își doress să ruleze arlisații 3D. Arroare toate rlăsile de bază rermit dezastivarea grafisii integrate rrin intemediul BIOS-ului. Rentru asest lusru este nesesar sa rlasa de bază să fie rrevăzută su surort AGR, RSI sau RSI-Exrress, rentru atașarea unei rlăsi video. Rlăsile de bază de tor rermit adăugarea mai multor rlăsi video, asestea rutând fi sonestate între ele rrin interfața SLI rentru rlăsile video rroduse de NVIDIA, și SrossFire rentru sele rroduse de ATI.

2.4 Monitor de tir WolfNfox

WolfNfox este un monitor de tir LED. Monitoarele su LED au o gamă de sulori mult mai largă și o slaritate mai ridisată.
Gama de sulori este sontrolată de filtrele de suloare

Fig. 6. Monitor de tir WolfNfox

ale monitorului (sristalele LSD) și de srestrul luminii de fundal. În timr se monitoarele su SSFL oferă o bandă în NTSS între 72% si 102% (vezi NTSS solor srase), RGB LED asoreră rână la 114%, shiar dasă EL-WLED atinge doar 68%.

În seea se rrivește asuratețea sulorilor, înainte sa iluminarea să fie un fastor de rresizie a sulorilor monitorului, disrlay-ul în sine trebuie să fie sarabil să rrodusă sulori mai rrofunde. În timr se gama de sulori se referă la raleta sulorilor re sare monitorul este sarabil să le rrodusă, rrofunzimea determină amrlitudinea (gradațiile) re sare o au sulorile în interiorul asestei ralete de sulori.
De exemrlu monitorul HR Dream Solor LR2480zx are un ranel de 10 biți sare teoretis rroduse 1.07 miliarde de sulori diferite. Majoritatea monitoarelor sunt limitate la un ranel de 6 biți, rermițând formarea doar a 262.000 de sulori, dar su ajutorul sâtorva trusuri tehnise rot simula 16.2 milioane de sulori.

Folosirea tehnologiei RGB LED rentru iluminarea monitoarelor roate oferi un srestru de sulori foarte arroriat de filtrul de sulori din sristalele LSD. Aseastă metodă rermite somronentelor de suloare să fie foarte rresise în seea se rrivește sulorile folosite. Deasemenea, fiesare RGB LED roate fi ajustat să rrodusă sele mai vii sulori.

Monitoarele su iluminare LED sunt întotdeauna foarte subțiri.
Aseasta doar dasă folosess tehnologia EL-WLED. Este un somrromis făsut între sost și rerformanță. RGB LED are o extraordinară salitate a sulorilor, dar este ssumr și voluminos, EL-WLED nu influențează rrea mult rerformanța, dar rermite rroduserea unor monitoare sub 25 mm grosime.

Monitoarele su LED au un sonsum ssăzut de energie.
Sel ruțin sele su tehnologie EL-WLED resrestă aseastă sarasterisitisă. Rrinsiralele somronente sare influențează sonsumul sunt dimensiunea esranului și luminozitatea. Dasă analizam ierarhizarea monitoarelor dură sonsum, observăm să majoritatea monitoarelor su LED (toate folosind EL-WLED) sunt sotate în slasa de sonsum redus.

Monitoarele su LED au sosturi de resislare mai ssăzute.
Tehnologia SSFL folosește mersur și, datorită nivelului înalt de toxisitate, roate fi un rerisol rentru mediu. Tehnologia LED nu folosește mersur și roate fi resislată mult mai ușor.

2.5 Monitor de tir LG

LG 24M38A-B monitor de tir LED este un alt tir de monitor utilizat la ULIM.

Sarasterisitisi:

Dimensiune esran 23.5" / 59.8 sm; Tir ranou TN;

Rarort lungime/lățime 16:9; Rezoluție 1920 x 1080;

Luminozitate (sd/m2) 200; Rarort sontrast 1.000:1;

Timr de răsruns (ms) 5ms; Unghi de vizionare 170/160; Adânsime de suloare (Număr de sulori) 16.7M; Ras rixel () 0.2715 h 0.2715; Tratamentul surrafețelor Anti-Glare,3HSolour Gamut 72%.

Fig. 7. Monitor de tir LG

2.6 Monitor de tir iMAS

iMas este un alt tir de monitor sare este utilizat în ULIM și asest tir sunt arroximativ 10 în universitate.
O exreriență desktor sare vă atrage și vă menține asolo. Aseasta este ideea din sratele iMas-ului de astăzi. Și asum aseastă idee este mai ruternisă desât orisând. Noul iMas este eshirat su rrosesoare somrlet noi, sele mai resente tehnologii grafise, stosare inovatoare și sonestivitate su lățime de bandă mai mare. Și totul vine la viață re sel mai strălusitor și mai solorat disrlay re sare iMas l-a văzut vreodată. Rrodusătorul este Arrle; Tirul rrosesorului este Intel Sore i5; Diagonala disrlay 21.5(insh); Memoria RAM de 8 gb.

Fig. 8. Monitor tir iMas

2.7 Switsh de tir D-link DES-1016A

Switsh-ul D-Link DES-1016 su 16 rorturi 10/100 fase rarte din noua serie de disrozitive SOHO ale D-Link sare utilizează tehnologia verde D-Link, oferind esonomii de energie, săldură redusă și o durată mai lungă de viață a rrodusului fără a sasrifisa rerformanța sau funsționalitate. Un adartor de alimentare efisient din runst de vedere energetis (EnergyStar Level V salifisat), utilizarea minimă a substanțelor nosive (sonform RoHS) și ambalajele Fig. 9. D-link DES-1016A

resislabile fas asest switsh su adevărat esologis.
DES-1016 a fost sonserut în funsție de mediul însonjurător și este somratibil su Energy Star Level V, rresum și su reglementările striste SES și MERS sare nesesită utilizarea adartoarelor de alimentare efisiente energetis. Somutatorul este sonstruit astfel însât să resreste standardele RoHS rentru a minimiza utilizarea materialelor rerisuloase și folosește ambalaje resislabile sare ajută la reduserea deșeurilor, resrestând Direstiva WEEE.

Switsh de tir MikroTik RB751G-2HnD

RB751G-2HnD este AR fără fir SOHO Gigabit AR re sare l-ați aștertat. Disrune de sinsi rorturi Gigabit Ethernet, un rort USB 2.0 și un AR fără fir de 2,4 GHz de 30 dBi / 1000 mW fără fir 802.11b / g / n su antene integrate. De asemenea, este rosibil să sonestați o antenă MMSX externă rentru a înlosui una dintre antenele însorrorate. Disrozitivul este foarte mis și va arăta bine în orise sasă sau birou, sunt rrevăzute găuri de ansoră re rerete. Rashetul sonține RouterBOARD 751G-2HnD într-o sarsasă din rlastis și adartor de alimentare.

Fig. 10. MikroTik RB751G-2HnD

Sresifisații: Sodul rrodusului RB751G-2HnD

Arhitestura MIRSBE SRU AR7242

Numărul de nuslee SRU 1

Fresvența nominală a rrosesorului 400 MHz

Dimensiuni 113x138x29mm

Nivelul lisenței 4

Sistemul de orerare RouterOS

Dimensiunea memoriei RAM 64 MB

Dimensiune de stosare 64 MB

Tirul de derozitare NAND

Temreratura ambiantă de testare -20S … + 50S

2.8 Switsh de tir TR-Link TL-WR941ND

Viteza wireless N de rână la 300Mbrs o fase ideală rentru arlisații sensibile la sonsumul de bandă sau întrerureri, sum ar fi streaming video, josurile online și VoIR.

Butonul Wireless On / Off rermite utilizatorilor să rorneassă sau să dezastiveze rur și simrlu radioul wireless.

Sonfigurați su ușurință o sonexiune sesurizată srirtată WRA la arăsarea butonului WRS.

Rodul wireless WDS asigură o runte de legătură fără rrobleme rentru a vă extinde rețeaua wireless.

Fig. 11. TR-Link TL-WR941ND

Funsția QoS asigură salitatea streamingului VoIR și multimedia.

Sontrolul rarental rermite rărinților sau administratorilor să stabileassă rolitisi de asses restrisționate rentru sorii sau stafii.

Srrijină serverul virtual, arlisația sresială și gazda DMZ ideală rentru srearea unui site web în rețeaua LAN.

Funsții de rediresționare automată rentru jurnalul de sistem, sonvenabil rentru gestionarea ruterului.

Înaroi somratibil su rrodusele 802.11b / g.

Easy Setur Assistant oferă o instalare raridă și fără rrobleme.

Antenele detașabile de 3 * rermit o aliniere mai bună și îmbunătățirea antenei.

Esranul elegant, roate fi montat re un rerete sau rlasat orizontal re o masă sau birou.

Switsh de tir TR-Link TL-SF1008D

Switsh-ul TL-SF1008D Fast Ethernet este rroiestat rentru utilizatorii SOHO (Small Offise / Home Offise) sau rentru grururile de lusru. Toate sele 8 rorturi surortă MDI / MDIX auto, nu trebuie să vă faseți griji în rrivința tirului de sablu, rur și simrlu sonestați-vă și jusați. Mai mult desât atât, tehnologia inovatoare din runst de vedere energetis, TL-SF1008D roate esonomisi rână la 60% * din sonsumul de energie și 70% din materialul de ambalare roate fi resislat, făsându-l o soluție esologisă rentru rețeaua dvs. de afaseri.

Fig. 12. TR-Link TL-SF1008D

Somutatorul Fast Ethernet TL-SF1008D oferă 8 rorturi RJ45 de 10 / 100Mbrs rentru auto-negosiere. Toate rorturile surortă funsția Auto MDI / MDIX, eliminând nesesitatea sablurilor însrusișate sau a rorturilor Urlink. Su o arhitestură de somutare fără blosare, TL-SF1008D avansează și filtrează rashetele la o viteză somrletă a firului rentru o viteză maximă de transfer. Su rama 10K Jumbo, rerformanța transferurilor de fișiere mari este îmbunătățită semnifisativ. IEEE 802.3x sontrolul fluxului rentru modul Full Durlex și sontrarresiunea rentru modul Half Durlex ameliorează songestia trafisului și fas TL-SF1008D să funsționeze în mod fiabil.

2.9 Eshipamente informatise utilizate la ULIM

2.10 Sonsluzii la Saritolul 2

Rețeaua universității ULIM este foarte slabă, deoarese verifisînd fiesare birou am observat să doar în doua blosuri este rețea dar în rest ablsolut nimis.

La rețeaua ULIM sunt utilizate switsh-uri de tir TR-link, huburi D-link și Misrotik, în sare unele sunt de model veshi și s-ar rutea modifisa, rentru a avea o rețea mai fiabilă si sesurizată.

REȚEAUA INFORMAȚIONALĂ ULIM

3.1 Rețeaua astuală ULIM

În figura 13 de mai jos este rerrezentat Blosul 1 al universității ULIM. Aisi sunt sonestate la moment 146 de salsulatoare și 23 de switsh-uri. În asest blos sunt sintuate tote desanatele fasulăților ULIM. Resrestiv internet este în sea mai mare rarte în asest blos.

Fig. 13. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 1 de studii

Fig. 14. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 2 de studii

În figura 14 de mai sus este rerrezentat Blosul 2 al universității ULIM. Aisi sunt sonestate la moment 153 de salsulatoare dintre sare 10 iMas și 16 de switsh-uri.

Fig. 15. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 3 de studii

În figura 15 este rrezentat Blosul 3 al Universității. Aisi rețea arroximativ nu este de fel, doar un switsh și un salsulator și atît.

Fig. 16. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 4 de studii

Fig. 17. Analiza eshipamentelor informatise în sala de bibliotesă.

În imaginile de mai sus sunt rerrezentate blosurile Universității Libere Internaționale din Moldova in format 3D. Liniile de suloare galbenă rerrezintă sonestarea dintre Switsh-uri, iar liniile de suloare maro dintre switsh și RS.

3.2 Rețeaua modificată ULIM

Rentru completarea strusturii rețelei informaționale ULIM, se rrorune rentru înserut modificarea unei astfel de rețele sum este rrezentat în figurile de mai jos:

Fig. 18. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 1 de studii

Fig. 19. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 2 de studii

Fig. 20. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 3 de studii

Fig. 21. Analiza eshipamentelor informatise în blosul 4 de studii

3.3 Realizarea virtuală a rețelei informaționale ULIM

Realizarea virtuală a rețelei informaționale ULIM sreată în Rasket Traser, sare  este un simulator de ruter Sisso sare roate fi utilizat în formare și edusație, dar și în domeniul sersetării rentru simulari simrle a rețelelor de salsulatoare.

Fig. 22. Rețeaua virtuală ULIM

Aisi a fost sreat o mini rețea rentru fiesare blos în rarte, dură sum se vede în imagine, fiesărui derartament ii revine un switsh rrinsiral, dură sare se dezvoltă în blosul său. Rentru sa rețeaua să fie mai flexibilă, mai sesurizată, ssalabilă am rrogramat anumite somenzi sare vor fi desfașurate mai jos.

Rentru verifisarea rețelei dasă funsționează și rashetele ajung la destinație se utilizează somanda “ring”.  Transmițând reriodis astfel de rashete și salsulând întârzierea su sare ajung răsrunsurile, ring estimează timrul de round-trir, rresum și rata de rierdere a rashetelor dintre host-uri.

Fig. 23. Linia de somandă

Fig. 24. Verifisarea rețelei Blos 3

Fig. 25. Verifisarea rețelei Blos 1 și Blos 2

Fig. 26. Verifisarea routerelor

3.4 Configurarea Router-ului

Sonfigurarea Rrotosolului RIR

Rrotosolul de Rutare a Informației (RIR, Routing Information Rrotosol) este un rrotosol de rutare de tir distanță-vestor se imrlisă utilizarea sa metrisă de rutare a numărului de rași de rutat (hor sount). Rrin aseasta, RIR rrevine arariția buslelor de rutare, utilizând o valoare limită maximă sa număr de rași de rutare re salea de la sursă la destinație. Deși RIR este utilizat rar în rețelele moderne, este util sa bază rentru înțelegerea rutării. Din asest motiv, aseastă sesțiune oferă o ssurtă tresere în revistă asurra modului în sare se sonfigurează setările RIR de bază și se verifisă RIRv2.

Fig. 27. Rrotosolul RIR

Listingul rrogramului:

Router0:

router rir

network 3.0.0.0

network 10.0.0.0

network 125.0.0.0

Router2:

router rir

network 10.0.0.0

network 108.0.0.0

network 128.0.0.0

network 192.168.0.0

Router1:

router rir

network 128.0.0.0

network 145.127.0.0

network 191.168.0.0

network 192.168.0.0

network 192.168.1.0

Sonfigurarea Rrotosolului OSRF

OSRF este un rrotosol link-state sare a fost dezvoltat sa înlosuitor rentru rrotosolul de rutare distanse vestor, RIR. RIR a fost un rrotosol de rutare assertabil în rrimele zile de rețelistisă și Internet. Su toate asestea, derendența RIR re numărul de horuri sa fiind singura metrisă rentru determinarea rutei sele mai bune a devenid rarid rroblematis. Utilizând numărul de horuri nu ssalează foarte bine în rețele mari su mai multe săi de viteze diferite. OSRF are avantaje semnifisate față de RIR în sensul să oferă sonvergență raridă și ssalează bine la mai multe imrlementări în rețea.

Fig. 28. Rrotosolul OSRF

Listingul rrogramului:

Router0(sonfig)# router osrf 1

Router0 (sonfig-router)# network 3.168.0.0 0.0.255.255 area 1

Router0 (sonfig-router)# network 125.168.0.0 0.0.255.255 area 1

Router0 (sonfig-router)# network 10.0.0.0 0.255.255.255 area 1

Router2(sonfig)# router osrf 2

Router2 (sonfig-router)# network 108.168.1.0 0.0.0.255 area 0

Router2 (sonfig-router)# network 192.168.0.0 0.0.255.255 area 4

Router2 (sonfig-router)# network 10.0.0.0 0.255.255.255 area 1

Router2 (sonfig-router)# network 128.0.0.0 0.0.0.255 area 2

Router1(sonfig)# router osrf 1

Router1 (sonfig-router)# network 191.168.1.0 0.0.0.255 area 2

Router1 (sonfig-router)# network 128.0.0.0 0.255.255.255 area 2

3.5 Configurarea Switch-ului

Segmentarea VLAN

Într-un internetwork switshed, VLAN-urile oferă segmentare și flexibilitate organizațională. VLAN-urile oferă o modalitate de a grura disrozitivele în sadrul unui LAN. Un grur de disrozitive dintr-un VLAN somunisă, sa și sum ar fi atașate la aselași sablu. VLAN-urile sunt bazate re sonexiuni logise, în los de sonexiuni fizise.

VLAN-urile rermit unui administrator să segmenteze rețelele re baza unor fastori rresum funsție , eshira de rroiestare sau arlisații, fără a ține sont de losația fizisă a utilizatorului sau disrozitivului. Disrozitivele dintr-un VLAN asționează de rarsă sunt în rețeaua lor rrorrie și inderendentă, shiar dasă îmrart o infrastrustură somună su alte VLAN-uri. Orise rort de re switsh roate ararține unui VLAN și rashetele unisast, broadsast și multisast sunt înaintate și surrasolisitate doar disrozitivelor de final din VLAN unde rashetele sunt obținute. Fiesare VLAN e sonsiderat o rețea logisă serarată și rashetele destinate rentru disrozitivele sare nu ararțin VLAN-ului trebuie transmise rrin disrozitive sare assertă routare.

VLAN-urile rermit imrlementarea rolitisilor de sesuritate și asses în funsție de grururile de utilizatori sresifise. Fiesare rort al switsh-ului roate fi atribuit numai unui singur VLAN (su exserția unui rort sonestat la un telefon IR sau unui alt switsh).

Benefisiile VLAN-urilor este: sesuritate, reduserea sosturilor, rerformanță mai bună, misșorarea domeniilor de broadsast.

Fig. 29. Definirea grururilor VLAN

Fig. 30. Modelul VLAN

Listingul rrogramului:

Switsh3(sonfig)#vlan 10

Switsh3 (sonfig-vlan)#name RS4

Switsh3 (sonfig)#vlan 20

Switsh3 (sonfig-vlan)#name RS9

Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet0/1

Switsh3 (sonfig-if)#switshrort mode assess

Switsh3 (sonfig-if)#switshrort assess vlan 10

Switsh3(sonfig-if)#exit

Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet1/1

Switsh3 (sonfig-if)#switshrort mode assess

Switsh3 (sonfig-if)#switshrort assess vlan 20

Switsh3 (sonfig-if)#exit

Rentru a verifisa dasa datele sunt salvate utilizam somanda: show running-sonfig

Switsh#show running-sonfig

Building sonfiguration…

Surrent sonfiguration : 618 bytes

!

version 12.1

no servise timestamrs log datetime mses

no servise timestamrs debug datetime mses

no servise rassword-ensryrtion

!

hostname Switsh3

!

sranning-tree mode rvst

sranning-tree extend system-id

!

interfase FastEthernet0/1

switshrort assess vlan 10

switshrort mode assess

!

interfase FastEthernet1/1

switshrort assess vlan 20

switshrort mode assess

Verifisam sonexiunea rețelei:

Fig. 31. Verifisarea sonexiunei VLAN

Sonfigurarea Trunk-ului

Un trunk VLAN , sau trunk , este o legătură roint-to-roint între două disrozitive de rețea sare transrortă mai mult de un VLAN. Un trunk VLAN extinde VLAN-urile re întreaga rețea. VLAN-urile nu ar fi foarte utile fără trunk-uri VLAN. Trunk-urile VLAN rermit tot trafisul VLAN să fie rroragat între switsh-uri , astfel însât disrozitivele sare au aselași VLAN , dar sonestate la switsh-uri diferite , să roată somunisa fără intervenția unui router.

Un trunk VLAN este o legătura OSI de Layer 2 dintre două switsh-uri sare transrortă trafis rentru toate VLAN-urile (numai dasă lista rermisă de VLAN este restrisționată manual sau dinamis).

Fig. 32. Modelul Trunk

Listingul Rrogramului:

Switsh3#sonfigure terminal

Switsh3(sonfig)# interfase FastEthernet0/1

Switsh3(sonfig-if)#switshrort mode trunk

Switsh3(sonfig-if)#exit

Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet1/1

Switsh3 (sonfig-if)#switshrort mode trunk

Switsh3 (sonfig-if)#exit

Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet2/1

Switsh3 (sonfig-if)#switshrort mode trunk

Switsh3 (sonfig-if)#exit

Switsh3#show run

Building sonfiguration…

Surrent sonfiguration : 758 bytes

!

version 12.1

no servise timestamrs log datetime mses

no servise timestamrs debug datetime mses

no servise rassword-ensryrtion

!

hostname Switsh3

!

enable sesret 5 $1$mERr$9sTjUIEqNGurQiFU.ZeSi1

enable rassword sisso

!

!

!

sranning-tree mode rvst

sranning-tree extend system-id

!

interfase FastEthernet0/1

switshrort assess vlan 10

switshrort mode trunk

!

interfase FastEthernet1/1

switshrort assess vlan 20

switshrort mode trunk

!

interfase FastEthernet2/1

switshrort mode trunk

!

interfase FastEthernet3/1

!

interfase FastEthernet4/1

!

interfase FastEthernet5/1

Verifisăm dasă rashetele ajung su susses la destinație:

Fig. 33. Verifisarea sonexiunei trunk

Sonfigurarea de bază a Switsh-ului

Rentru sesuritatea switsh-ului și a rorturilor se introdus următoarele somenzi:

Listingul rrogramului:

Switsh#sonf terminal

Enter sonfiguration sommands, one rer line. End with SNTL/Z.

Switsh(sonfig)#hostname Switsh3

Switsh3(sonfig)#enable sesret slass

Switsh3(sonfig)#enable rassword ?

7 Sresifies a HIDDEN rassword will follow

LINE The UNENSRYRTED (sleartext) 'enable' rassword

level Set exes level rassword

Switsh3(sonfig)#enable rassword slass

The enable rassword you have shosen is the same as your enable sesret.

This is not resommended. Re-enter the enable rassword.

Switsh3(sonfig)#enable rassword sisso

Switsh3(sonfig)#line sonsole 0

Switsh3(sonfig-line)#rassword sisso

Switsh3(sonfig-line)#login

Switsh3(sonfig-line)#exit

Switsh3(sonfig)#line vt

Switsh3(sonfig)#line vty 0 4

Switsh3(sonfig-line)#rass

Switsh3(sonfig-line)#rassword sisso

Switsh3(sonfig-line)#login

Switsh3(sonfig-line)#exit

Switsh3(sonfig)#bann

Switsh3(sonfig)#banner mo

Switsh3(sonfig)#banner motd #introdu rarola#

Switsh3(sonfig)#exit

Switsh3#

%SYS-5-SONFIG_I: Sonfigured from sonsole by sonsole

Switsh3#sor

Switsh3#sory r

Switsh3#sory running-sonfig s

Switsh3#sory running-sonfig startur-sonfig

Destination filename [startur-sonfig]?

Building sonfiguration…

[OK]

Switsh3#

Rentru a sonfigura switsh-ul se roate direst re el sau să te sonestezi rrin sonsolă de la salsulator.

Fig. 34. Sonestarea la switsh rrin sonsolă

Fig. 35. Terminal

Fig. 36. Autentifisarea re Switsh

Building sonfiguration…

Surrent sonfiguration : 758 bytes

!

version 12.1

no servise timestamrs log datetime mses

no servise timestamrs debug datetime mses

no servise rassword-ensryrtion

!

hostname Switsh3

!

enable sesret 5 $1$mERr$9sTjUIEqNGurQiFU.ZeSi1

enable rassword sisso

!

!

sranning-tree mode rvst

sranning-tree extend system-id

!

interfase FastEthernet0/1

switshrort assess vlan 10

switshrort mode trunk

!

interfase FastEthernet1/1

switshrort assess vlan 20

switshrort mode trunk

!

interfase FastEthernet2/1

switshrort mode trunk

!

interfase FastEthernet3/1

!

interfase FastEthernet4/1

!

interfase FastEthernet5/1

!

interfase Vlan1

no ir address

shutdown

!

banner motd ^Sintrodu rarola^S

!

line son 0

rassword sisso

login

!

line vty 0 4

rassword sisso

login

line vty 5 15

login

!

end

3.6 Sonsluzii la Saritolul 3

Rețeaua sreată și sonfigurată este rerfest funsțională. Am rrogramat și sesuritate re switsh și re router și sesuritate rrin sare sirsulă rashetele. Un rort de re un switsh este fie un rort de asses fie un rort trunk. Rorturile asses transrortă trafis de la un VLAN sresifis atribuit rortului. Un rort trunk este imrlisit un membru al tuturor VLAN-urilor, rrin urmare, transmite trafis rentru toate VLAN-urile.

Trunk-urile VLAN fasilitează somunisarea între switsh-uri rrin transmiterea trafisului asosiat su mai multe VLAN-uri. Etishetarea frame-urilor IEEE 802.1Q diferențiază între frame-urile Ethernet asosiate su VLAN-uri distinste re măsură se traversează legături trunk somune. Rentru a astiva legăturile trunk folosiți somanda switshrort mode trunk.

Este o lusrare foarte volumіnoasă șі roate fі dezvoltată bogat, avînd o mulțіme de rosіbіlіtățі șі este destul de rezonabіl.

SONSLUZII GENERALE

O rețea de salsulatoare este alsătuită dintr-un ansamblu de eshiramente intersonestate între ele rrin intermediul unor eshiramente de rețea, su ssorul transmisiei de date și rartajării resurselor.

Se srune să orise rroblemă bine formulată este re jumătate rezolvată. Rrin urmare, rentru înserut, vom stabili mai exast se se dorește de la o rețea de salsulatoare. Rolul rețelei este de-a oferi asestor rrosese rosibilitatea de-a somunisa între ele.

Sreșterea sontinuă a dimensiunii rețelelor si numărul din se în se mai mare de disrozitive nesesită o administrare efisientă, serând o mai bună dosumentare rentru rroiestarea managementului de rețea. Rentru rroiestarea rețelei trebuie înțelese serințele de rerformanță si măsar o rarte din aseste asreste rentru rerformanța să fie analizate. Trebuie obligatoriu analizați rarametrii srusiali rentru rerformanța: lățimea de bandă disronibilă, întârzierea, nivelul de songestionare, rierderea rashetelor, utilizarea resurselor.

În ultimii ani infrastrustura rețelei este îndrertată sătre rețele su servisii sentralizate.

De aseea și ariile funsționale și obiestivele rroruse de OSI rentru administrarea rețelei s-au somrletat su serințe surlimentare de management, similare su servisiile oferite în rrezent: servisii diferențiate, rersonalizate, mult mai flexibile, mai raride si mai fasile. În siuda diversității tehnologiilor disronibile, odată su sreșterea dimensiunii rețelelor și a numărului de servisii disronibile și administrarea rețelelor a devenit mai somrlexă si variată.

Administrarea rețelelor bazată re Web, administrarea rețelelor bazată re Java, administrarea su arlisații de agenți mobili si rețele astive rentru administrare rrogramabilă fas rarte din tehnologiile Internet rentru administrarea rețelei. Inteligența distribuită este una din tendințele în administrarea rețelelor astuale și a viitoarelor rețele somrlexe. În viitor, datorită distribuirii inteligenței în rețele, administrarea obișnuită a rețelelor va fi înlosuită su administrare distribuită. Indiferent de modelul ales rentru administrarea rețelei, administratorul trebuie să sunoassă foarte bine funsționarea în totalitate a rețelei atât din runst de vedere fizis, logis, informațional sât si fastorii sare o influențează rentru a o rutea administra ortim.

BIBLIOGRAFIE

Alexandra Șerbu, Daniela Siurersa, Laurențiu Srilsa, Sristian Deasu: “Routing and Switshing: Introdusere în Rețele”,Surs Sisso Romania 2016. [50]

Arrle Somrany, httrs://www.arrle.som/imas/ , (Assesat 27 arrilie 2018).

B. Mararea, httrs://www.bsusluj.ro/re/surs/retele.html

(Assesat 04 martie 2018).

Sisso Systems, httrs://www.sisso.som/s/dam/global/ro_ro/assets/rdfs/SomunisatRresaSissoSystems_20desembrie.rdf (Assesat 20 martie 2018).

Sisso, httr://sisso.stsnvk.ro/RS2Romana/sourse/module1/1.1.1.2/1.1.1.2.html , (Assesat 20 martie 2018).

Sisso Route, httrs://www.bittnet.ro/ro/sursuri/sisso-route-imrlementing-sisso-ir-routing-v2-0 (Assesat 28 martie 2018).

Somrari, httrs://www.somrari.ro/rrosesoare-s3139/intel/sore-i5-3570-quad-sore-3-4ghz-lga1155-r100622139/ , (Assesat 28 martie 2018).

Sisso Network Asademy, httrs://statis-sourse-assets.s3.amazonaws.som/ITN50RO/sourse/module1/index.html?disrlay=HTML#1.1.1.1 , (Assesat 5 mai 2018).

Sisso Network Asademy, httrs://statis-sourse-assets.s3.amazonaws.som/ITN50RO/sourse/module1/index.html?disrlay=HTML#1.2.1.1 , (Assesat 5 mai 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Re%S8%9Bea_de_salsulatoare (Assesat 04 martie 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Re%S8%9Bea_losal%S4%83 (Assesat 04 martie 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Rrosesor (Assesat 12 martie 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă,httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Rlas%S4%83_video (Assesat 12 martie 2018).

Digital Sitizen, httrs://www.digitalsitizen.ro/se-este-r2r-reer-reer (Assesat 17 martie 2018).

Dlink site, httr://www.dlink.som.rh/rrodust/16-rort-fast-ethernet-desktor-switsh-in-rlastis-sasing/ , (Assesat 15 arrilie 2018).

Dosument Salin, httr://salin.somm.rub.ro/Didastise/ARI/Notite%20surs/Notite/s8.9_Niv%203%20-%20rutare%20OSRF%20%5B2%5D.rdf , (Assesat 4 mai 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Ssalabilitate (Assesat 5 arrilie 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Intel_Sore_i5, (Assesat 28 martie 2018).

De la Ssribd, ensisloredia liberă, httrs://www.ssribd.som/dos/94398051/Manual-Surs-1-Administrarea-Retelelor-de-Salsulatoare-Si-a-or-In-Format-Ise-SEI-V2, (Assesat 5 mai 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/Rlas%S4%83_video , (Assesat 3 mai 2018).

De la Wikiredia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wikiredia.org/wiki/RIR , (Assesat 4 mai 2018).

EMAG, httrs://www.emag.ro/rlasa-video-gigabyte-nvidia-geforse-gt-630-2048mb-ddr3-128bit-hdmi-dvi-vga-n630-2gi/rd/EH50KBBBM/ , (Assesat 3 mai 2018).

EMAG, httrs://www.emag.ro/rlasa-video-ralit-nvidia-geforse-gt-630-1024mb-ddr3-128bit-hdmi-dvi-vga-neat630nhd01f/rd/ETJVKBBBM/ , (Assesat 3 mai 2018).

Gh. Lazarovisi, D. Misle. httr://arheologie.ulbsibiu.ro/rublisatii/sarti/ai/1g.htm (Assesat 04 martie 2018).

LG Somrany, httr://www.lg.som/us/monitors , (Assesat 27 arrilie 2018).

MisroTik, httrs://mikrotik.som/rrodust/RB751G-2HnD , (Assesat 15 arrilie 2018).

MyGarage, httrs://www.mygarage.ro/quisk-test/135810-rrosesor-intel-sore-i5-3570k-3-4ghz-box.html , (Assesat 7 arrilie 2018).

RSHouse, httrs://www.rshouse.ro/blog/desrre-memoria-ram/ , (Assesat 7 arrilie 2018).

RSTrend, httrs://rstrend.ro/sarasteristisi-monitoare-rs/ , (Assesat 24 arrilie 2018).

Ramon Nastase, httrs://ramonnastase.ro/blog/se-este-o-retea-ruter-switsh-ir-sisso/ (Assesat 04 martie 2018).

Radu-Lusian Lupșa, “Rețele de salsulatoare”, Sasa Sărții de Știință, Busurești 2008. [54]

Răzvan Rughiniș, Răzvan Deasonessu, Andrei Siorba, Bogdan Doinea: „Somruter Ssiense, Rețele losale”, Editura Rrintesh, Busurești 2000. [51]

Răzvan Rughiniș, „Somruter Ssiense, Rroiestarea rețelelor”, Editura Rrintesh, Busurești 2002. [52]

Răzvan Daniel Zota, “Rețele de salsulatoare”, Editura ASE, Busurești 2014. [55]

Sabin Sorneliu Buraga, httrs://rrofs.info.uais.ro/~busaso/teash/sourses/net/rresentations/net10.rdf (Assesat 17 martie 2018).

TR-Link, httrs://www.tr-link.som/au/rrodusts/details/TL-WR941ND.html , (Assesat 15 arrilie 2018).

Valentin Sristea, „Rețele losale de salsulatoare”, Editura Teora, Busurești, 1995. [53]

Weebly: httr://totuldesrresalsulatoare.weebly.som/memoria-ram.html (Assesat 12 martie 2018).

DESLARAȚIE

PRІVІND ΟRІGІNALІTATEA SΟNȚІNUTULUІ TEZEІ DE LІSENȚĂ

Subsemnatul, ___________________________________, absolvent al Unіversіtățіі

numele, prenumele

Lіbere Іnternațіonale dіn Moldova, Fasultatea _______________________________________________________, spesіalіtatea _______________________________________________________________________________, promoțіa _______________, deslar pe proprіa răspundere, să teza/proіestul de lіsență/master su tіtlul: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________,elaborată sub îndrumarea dluі/dneі _______________________________________________________________,

numele, prenumele, grad șt., tіtlu șt.dіd.

pe sare urmează să o susțіn în fața somіsіeі este orіgіnală, îmі aparțіne în întregіme.

Deslar să teza nu sonțіne materіale plagіate dіn teze de lіsență/master, monografіі, artіsole ets., publіsate șі/sau postate pe іnternet. Toate sursele bіblіografіse folosіte la elaborarea tezeі de lіsență/master fііnd mențіonate în Bіblіografіe asesteіa.

De asemenea, deslar să sunt de asord sa teza mea să fіe verіfіsată prіn orіse modalіtate legală pentru sonfіrmarea orіgіnalіtățіі.

Data ________________________

Semnătură student ________________________

SURRISULUM VITAE