Ministerul Educatiei Nationale Organizare Si Functionare

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 249 din data 30 aprilie 2013 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind funcționarea și organizarea Ministerului Educației Naționale. Acesta a fost înființat prin reorganizarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului dar și prin preluarea structurilor specializate și a activității de la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică. Organul funcționează și se organizează în subordinea Guvernului, având personalitate juridică în administrația publică centrală.

Conducerea Ministerului Educației Naționale se exercita de către ministrul educației naționale.

Actul normativ prezintă în mod detaliat funcțiile și atribuțiile Ministerului Educației Naționale, în domeniu educației și învățământului, dar și în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării.

În structura organizatorică a Ministerului Educației Naționale, regăsim funcționând direcții generale, servicii și birouri. Astfel încât, atât în municipiul București, cât și în fiecare județ al țării, sunt organizate servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației Naționale, inspectorate școlare cu structură aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.

Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii, trec în coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Educației Naționale, instituțiile și unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare și institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexele documentului normativ.

Atât ministrul educației naționale, cât și ministrul delegat, în domeniile în care a fost investit, reprezintă ministerul în raportul cu alte autorități publice, dar și cu persoanele fizice și juridice din România sau din străinătate. Cel dintâi, poate delega calitatea de ordonator principal de credite, pentru domeniul pentru care a fost investit, ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, secretarilor de stat, secretarului general, secretarilor generali adjuncți sau altor persoane împuternicite în acest scop.

In cadrul Ministerului Educației Naționale își desfășoară activitatea 4 secretari de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului.

Numărul maxim de posturi pentru Ministerul Educației Naționale este de 598, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor ministrului și ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifica și dezvoltare tehnologică.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Ministerul Educației Naționale îndeplinește următoarele funcții:

de strategie – prin care se asigură elaborarea strategiei de punere in aplicare a programului de guvernare;

de administrare – prin care alocă, monitorizează și evaluează utilizarea resurselor pentru implementarea politicilor în domeniile sale de activitate;

de evaluare coordonare și control al realizării politicilor în domeniul educației;

de reglementare și sinteză – prin care se asigură elaborarea cadrului normativ metodologic, funcțional, operațional, instituțional și financiar necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale de activitate;

de autoritate de stat – prin care asigură urmărirea și controlul respectării reglementărilor din domeniile sale de activitate;

de reprezentare – prin care asigură în numele Guvernului reprezentarea în organismele/instituțiile și în organizațiile naționale, regionale și internaționale, ca autoritate de stat pentru domeniile sale de activitate;

de comunicare cu celelalte structuri ale administrației publice centrale și locale;

de cooperare internațională – prin care asigură aplicarea acordurilor internaționale în domeniile sale de activitate și promovarea de noi acorduri;

de absorbție a fondurilor acordate de Uniunea Europeană si de alte state.

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/stiri-am-oi/2013/05_mai/16/HG_185_16.04.2013.pdf

Similar Posts

  • Vinul – definiție

    Vinul – definiție Vinul (în latină vinum – „viță”) este o băutură obținută prin fermentația alcoolică a mustului de struguri, care are o tărie alcoolică de minimum 8,5 vol. %. Vinul este un produs agroalimentar unde este interzisă folosirea de arome sau de extracte. Singura aromatizare acceptată este datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se…

  • Tehnologia Culturii Sfeclei de Zahar

    PROIECT DE DIPLOMĂ CERCETĂRI PRIVIND CANTITATEA ȘI CALITATEA PRODUCȚIEI LA SFECLA DE ZAHĂR CUPRINS INTRODUCERE A. PARTEA TEORETICĂ CAPITOLUL I. Cultura sfeclei de zahăr 1.1 Generalități 1.2 Compoziție chimică 1.3 Răspândire 1.4 Sistematică 1.5 Particularități biologice CAPITOLUL II. Cerințe față de climă și sol 2.1 Temperatura 2.2 Umiditatea 2.3 Lumina 2.4 Solul 2.5 Zone ecologice…

  • Manifestarile Periapicale

    INTRODUCERE Printre stările patologice care domină tabloul clinic în îmbolnăvirile pulpare, complicațiile gangrenei pulpare au un rol bine stabilit. De la demonstrarea existenței formelor bacteriene în țesutul necrotic pulpar acum aproximativ 100 de ani, efectul florei orale indigene în patogenia pulpară și periapicală a crescut evident ( ABOU-RAS, BOGEN, AUGUST , BYSTROM, CLAESSON, SUNDQVIST). Având…

  • Securitatea Energetica a Romaniei Intre Necesitate Si Realitate

    Securitatea energetică a României între necesitate și realitate CUPRINS Capitolul I. Contextul actual al pieții energetice mondiale Capitolul II. Politica energetică europeană Capitolul III Strategia de securitate energetică a României Capitolul IV Situația actuală a sectorului energetic din România și perspectivele îndeplinirii obiectivelor strategiei de securitate energetică Concluzii Bibliografie Anexe CAPITOLUL I. CONTEXTUL ACTUAL AL…

  • Strategia Si Interesele Geostrategice ale Statelor Unite ale Americii In Zona Asia Pacific

    Introducere …………………………………………………………………………………………………………………. Capitolul 1: Încadrarea teoretică ………………………………………………………………………………. 1.1 Definiți ………………………………………………………………………………………………….. 1.2 Concepte ………………………………………………………………………………………………. 1.3 Școli de gândire și abordări teoretice ……………………………………………………… Capitolul 2: Politica americană pentru Asia-Pacific ……………………………………………… 2.1 Zona Asia – Pacific. Generalitati ……………………………………………………… 2.2 Pivot sau rebalancing ……………………………………………………………………… 2.3 Potentialul economic ……………………………………………………………………… 2.4 Prezenta militara………………………………………………………………………….. 2.5 Aliante. Parteneriate. Acorduri …………………………………………………….. 2.6 Acceptul extern…

  • Implementarea Sistemului Haccp Intr Un Abator de Pasari

    IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP ÎNTR-UN ABATOR DE PĂSĂRI AVIZ COORDONATOR Subsemnatul (a) ___________________________________________________, coordonator științific al lucrării metodico-științifice cu titlul ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ elaborată de _____________________________________________________________ avizez favorabil lucrarea pentru depunere la secretariatul DPPD. Numele și semnătura: ________________________ ________________________ Data: _____________ Cuprins Partea I Introducere Capitolul I – Legislația privind salubritatea și siguranța alimentului Capitolul II –…