Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului [309200]

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

AUXILIAR CURRICULAR

clasa a XI-a

Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Nivelul: 3

Modulul:

ANALIZA INSTRUMENTALĂ

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

Autori:

ing. [anonimizat]. [anonimizat].I, Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu”, Ploiești

ing. [anonimizat]. [anonimizat].I, Grup Școlar C. D. Nenițescu, Baia Mare

Consultanță

ing. [anonimizat], CNDIPT- MEdC

ing. [anonimizat]. [anonimizat].I, Grup Școlar C. D. Nenițescu, Baia Mare

SIMBOLURI GRAFICE UTILIZATE

Cuvinte Definiții Materiale Lucrare Exerciții Teme de Obiectiv/

cheie/ de referință practică creativitate Țintă

glosar de

termeni

“ Tipul de individ pe care-l avem ca profesor influențează

tipul de învățământ și rezultatele pe care le vom obține. ”

[anonimizat] a XI-a, calificarea de nivel 3, [anonimizat], dar și elevilor care se pregătesc în acest domeniu.

Modulul ‘’ ANALIZA INSTRUMENTALĂ” face parte din curriculumul pentru pregătire de bază și cuprinde Unitatea de competență tehnică specializată ,,ANALIZA INSTRUMENTALĂ“ și Unitatea de competență pentru abilități cheie ,,PROCESAREA DATELOR NUMERICE”.

[anonimizat], elevii vor acumula 2 credite.

Auxiliarul propune o [anonimizat] a elevilor, astfel încât să poată beneficia toți de pe urma discuțiilor și a interacțiunii cu profesorul și cu colegii lor. Exemplele de activități de învățare oferite de modul pot să constituie un model pentru dezvoltarea altor activități pe care profesorul le va folosi la clasă în demersul didactic în vedrea atingerii competențelor specifice acestui modul.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], fișe de descriere a activităților, [anonimizat].

Activitățile, exercițiile, [anonimizat] o mai bună motivare a elevului și o creștere a interesului acestuia pentru cunoștințele și abilitățile ce se formează în domeniul tehnic.

Unități de competență pentru abilități cheie:

C 7 Procesarea datelor numerice

C 7.1. Planifică o activitate și culege date numerice în legătură cu aceasta.

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

C 7.3. Interpretează rezultatele obținute și prezintă concluziile

Unități de competență tehnică specializată:

C 15 Analiza instrumentală

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Obiective:

După parcurgerea acestor unități de competență, elevii vor fi capabili:

Să colecteze datele numerice corespunzătoare activității planificate;

Să selecteze datele obținute din măsurători / alte surse;

Să înregistreze datele;

Să efectueze calculele în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi;

Să utilizeze formule de calcul;

Să reprezinte grafic datel obținute;

Să citească graficele;

Să compare rezultatele cu valori date pentru determinarea erorilor/abaterilor și tendințelor;

Să formuleze concluziile în baza unei analize critice;

Să utilizeze rezultatele în rezolvarea unei probleme și luarea deciziilor optime;

Să clasifice metodele de analiză instrumentală;

Să selecteze metoda de analiză în funcție de scopul obținut;

Să explice aspectele teoretice care stau la baza analizelor;

Să identifice proba de analizat și metoda de analiză;

Să selecteze și să pregătescă reactivii, ustensilele și aparatura de laborator;

Să execute determinările experimentale în conduții de securitate;

Să prezinte rezultatele determinărilor experimentale;

Să compare rezultatele determinărilor experimentale cu valorile din standarde;

Să estimeze calitatea probelor analizate;

Să informeze factorii de decizie privind rezultatele obținute.

,,Nu vă mândriți cu predarea unui număr mare de cunoștințe.Stârniți numai curiozitatea. Mulțumiți-vă să deschideți mințile, nu le supraîncărcați. Puneți în ele scânteia”.

Anatole

Auxiliarul propune diverse activități care au rolul de a forma la elevi abilitățile cheie specifice și de a-i ajuta să-și însușească cunoștințele de specialitate necesare dobândirii competențelor tehnice specializate.

Conform standardelor de pregatire profesională, competențele din cadrul unității de competență pentru abilități cheie: Procesarea datelor numerice sunt agregate cu competența C 15..2. din unitatea de competențe tehnice specializate: Analiza instrumentală.

Aceasta presupune că respectivele competențe pentru abilități cheie se vor realiza pe baza conținuturilor tematice aferente unității de competențe tehnice specializate, urmărind criterii de performanță și condiții de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competență pentru abilități cheie.

Activitățile de învățare propuse permit dobândirea competențelor agregate prin instruirea în laboratorul tehnologic.

Formarea abilităților cheie se va realiza pe toată perioada de instruire prin activitățile propuse, care promovează metodele de predare și învațare activ participative, cu următoarele caracteristici:

Sunt centrate pe elev și acoperă toate stilurile de învățare;

Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor și a deprinderilor;

Încurajează participarea elevilor, inițiativa, creativitatea, putând fi aplicate atât pentru elevii cu cerinte educaționale speciale, cât și pentru elevii de nivel mediu și ridicat de cunoștințe;

Optimizează comunicarea elev – elev și profesor-elev asigurând un parteneriat eficient intre părți;

Crează provocări pentru elevi în ceea ce privește rezolvarea unor situații problemă, ceea ce duce la implicarea activă a acestora la lucrul în grup.

Prin activitățile propuse de auxiliar, se exersează și alte competențe din unitățile de competență pentru abilități cheie, cum ar fi: comunicarea, igiena și securitatea muncii, gândirea critică. Evaluarea acestora se face însă la modulele pentru care constituie competențe relevante.

Fișele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice și elevilor mijloacele de înregistrare a progresului.

Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învățare, și poate, de asemenea, ajuta la informarea și motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajați să-și evalueze propriul proces de învățare comentând cu privire la conținuturile care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informații valoroase referitoare la conținuturi care cauzează dificultăți elevilor.

De asemenea, prin înregistrarea progresului, elevii vor fi încurajați să își asume răspunderea pentru procesul de învățare.

Exemplul de fișă de rezumat de mai jos poate oferi elevului o indicație vizuală clară asupra progresului pe care l-au făcut.

Exemplu de fișă de rezumat

Exemplu de fișă de rezumat activitate

O precizare pentru fiecare activitate de învățare

Numele candidatului:

Clasa:

Detalii legate de activitate:

Perioada de predare:

Activitate acceptată:

Activitate de referință:

Este nevoie de mai multe dovezi:

Comentarii:

Data de predare după revizuire:

Criteriile de performanță îndeplinite:

Semnături de confirmare:

Profesorul Data

Candidatul Data

Fișa constituie un document pentru portofoliul elevului, fiind o dovadă a muncii acestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fișe se înregistrează progresul unui elev pe parcursul unei unități de competență sau modul.

Acestea sunt exemple de acțiuni și planuri efectuate de elevi care vor fi folositoare în cadrul procesului de evaluare din timpul și de la finalul unei unități de competență sau al unui modul.

Această fișă stabilește sarcinile membrilor grupului de lucru, precum și modul de organizare a activității. Se atașează în portofoliul elevului.

Această listă va fi folositoare la absolvirea unităților de competență. Dacă elevii găsesc și alți termeni care nu sunt incluși, îi vor adăuga la sfârșitul listei. Dacă elevii vor găsi și alte sensuri ale cuvintelor de mai jos le vor adăuga de asemenea la sfârșitul listei.

Anod – s.m. Electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc., care captează electroni dintr-o baie de electroliză sau emiși de catod. Din fr. Anode.

Catod – s.m. 1. (în opoziție cu anod) Electrod negativ al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc. 2. Electrod al unui tub electronic care emite electroni. Din fr. Cathode; cf. gr. κάτω- în jos, όδός- drum.

Conductanță – s.f. Mărime egală cu raportul dintre intensitatea curentului electric continuu care străbate un conductor și tensiunea continuă aplicată la capetele lui, fiind mărimea inversă rezistenței electrice. Din fr. Conductance.

Conductivitate – s.f. Mărime ce caracterizează conductibilitatea electrică a corpurilor, egală cu inversul rezistivității. – Din fr. Conductivité

Conductometríe – s.f. Metodă de analiză electrochimică bazată pe variația conductibilității electrice a soluției substanței analiazate, în funcție de cantitatea de reactiv adăugată. – Din fr. Conductomètrie, germ. Konduktometrie.

Cromatografie – s.f. Metodă de separare și purificare a componenților unui amestec în stare lichidă sau gazoasă, pe baza adsorbiției lor diferite pe anumiți absorbanți sau pe baza coeficientului lor de repartiție între două faze lichide nemiscibile sau parțial miscibile. Din fr. Chromatographie; cf. gr. χρώμα, ατος ,,culoare”, γράφω ,,a scrie”.

Cromatográmă – s.f. Diagramă obținută prin cromatografie. Din fr. Chromatogramme.

Electrod – s.m. Conductor electric prin care intră sau iese curentul electric dintr-un mediu conductor (solid, lichid sau gazos) sau din vid. Din fr. Électrode.

Electrogravimetrie – s.f. Metodă electrochimică de analiză cantitativă, care se bazează pe depunerea prin electroliză a metalului la catod și pe cântărirea catodului înainte și după electroliză. – Din fr. électrogravimétrie.

Electrolit – s.m. Orice compus chimic care conduce curentul electric cu transport de materie. Din fr. Électrolyte.

Electroliză – s.f. Descompunere a unui compus chimic (în stare naturală, în soluție sau în topitură) cu ajutorul curentului electric, prin dirijarea componenților la cei doi electrozi, care reprezintă o metodă preparativă și de purificare. Din fr. Électrolyse.

Electron – s.m. Particulă elementară stabilă, care intră în alcătuirea atomilor tututror substanțelor fiind purtătoare a unei sarcini electrice egale cu a protonului, dar negativă și cu masa de 1836 de ori mai mică. – Din fr. Électron; cf. gr. ήλεκτρον ,,chihlimbar”.

Potențiometrie – s.f. Metodă de analiză chimică cantitativă volumetrică, ce folosește ca indicator pentru pentru observarea sfârșitului reacției variația potențialului electric al unui electrod cufundat în soluția de analizat; electrometrie – din fr. Potentiomètrie.

Această secțiune a auxiliarului conține câteva exemple de folii videoproiector, fișe conspect, prezentări Power Point, obținute prin valorificarea adecvată a materialelor de învățare.

Sugerăm, de asemenea, utilizarea de către profesori și elevi a unor site-uri:

http://ferl.becta.org.uk

//www.umr.edu/~wlf.

http://www.referateweb.com

http://encarta.msn.com/

http://www.mtn-education.eu/Materiale/

precum și căutarea altor informații prin utilizarea Internetului.

Motoare de căutare :

www.ask.com

www.google.com

www.yahoo.com

www.eycos.co.uk

www.excite.co

Utilizați câteva litere din cuvânt pentru a găsi ceea ce căutați. De exemplu, calcu -va găsi referițe pentru calculatoare și pentru calcul

Încercați să efectuați căutarea, folosind cuvinte care să caracterizeze cât mai specific subiectul pe care îl căutați. În cazul în care căutați o frază, puneți-o între ghilimele.

Prezentările PowerPoint următoare pot fi utile pentru sistematizarea noțiunilor fundamentale pe care elevii trebuie să le dețină pentru asimilarea competențelor cheie și tehnice specializate.

Prezentările pot fi completate sau reformulate în funcție de interesul profesorului, adaptate sau individualizate în funcție de specificul clasei și nivelul inițial de cunoștințe al elevilor, de materialul didactic existent în laboratorul în care se efectuează lucrările practice și constituie prima etapă în realizarea competențelor cerute de standarde.

Pe baza schemelor și imaginilor prezentate, se vor face comentarii, profesorul va interacționa cu elevul și invers, pentru lămurirea noțiunilor aduse în discuție.

Elevii vor face cunoștință cu aparatura necesară efectuării lucrărilor, cu metodele de lucru, cu operațiile de bază pe care le vor efectua în condiții de maximă securitate și sănătate în muncă și respectând normele de protecție a mediului. De asemenea, se vor face cunoscute rezultatele pe care trebuie să le obțină elevii în urma efectuării analizelor de laborator.

Prezentările PowerPoint sunt realizate într-o formă captivantă pentru elevi, fiind evitată monotonia din timpul învățării, ținând trează atenția elevilor pe toată perioada de desfășurare a activității.

Pentru a putea deschide aceste materiale, se va da dublu clic pe ele. Se vor utiliza pentru predarea conținuturilor cu aceleași titluri.

P1 PREZENTAREA 1

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 15 – ANALIZA INSTRUMENTALĂ

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

P2 PREZENTAREA 2

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 15 – ANALIZA INSTRUMENTALĂ

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 7 – PROCESAREA DATELOR NUMERICE

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

P3 PREZENTAREA 3

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 15 – ANALIZA INSTRUMENTALĂ

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 7 – PROCESAREA DATELOR NUMERICE

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

F1 FIȘA CONSPECT 1 – METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 15 – ANALIZA INSTRUMENTALĂ

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

1.1 ELECTROCHIMIA

1.2 ELECTROGRAVIMETRIA

F2 FIȘA DE LUCRU – DETERMINAREA ELECTROGRAVIMETRICĂ A CUPRULUI DIN ALAMĂ

ACTIVITATE PRACTICĂ

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 15 – ANALIZA INSTRUMENTALĂ

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 7 – PROCESAREA DATELOR NUMERICE

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

F3 FIȘA CONSPECT 2 – CROMATOGRAFIA

UNITATEA DE COMPETENȚĂ 15 – ANALIZA INSTRUMENTALĂ

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

2.1 CROMATOGRAFIA

C

Figura 3 Mecanismul separarii cromatografice

CLASIFICAREA METODELOR CROMATOGRAFICE

6.1 FIȘA DE DESCRIERE A ACTIVITĂȚILOR

Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în:

Modulul 3 Analiza instrumentală

Tabelul va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul elevilor.

Bifați în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-ați efectuat.

Bifați în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-ați verificat!

6.2 ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PENTRU ELEVI

ACTIVITATEA 1

ELECTROCHIMIA

TEST DE EVALUARE DIAGNOSTIC

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Acest exercițiu te va ajuta să identifici în ce măsură cunoștințele tale anterioare pot fi valorificate în activitățile următoare.

Numele și prenumele elevului: Data:

………………………….. ……………………………..

Rezolvați sarcinile următoare și comparați răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor.

Autoevaluați-vă conform punctajului acordat.

Timp de lucru: 20 min. Lucrează individual !

Subiectul 1 20 puncte

Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.

Oxidarea se definește ca :

fenomenul în care o particulă cedează electroni;

fenomenul în care o particulă acceptă electroni;

fenomenul prin care are loc o creștere de sarcină negativă;

fenomenul prin care are loc o scădere de sarcină pozitivă.

Substanțele în stare elementară au numărul de oxidare:

egal cu sarcina electrică

pozitiv;

egal cu zero;

egal cu numărul grupei din care face parte elementul.

Anodul este electrodul la nivelul căruia are loc:

reducerea;

oxidarea;

procesul de oxido-reducere:

descărcarea ionilor pozitivi și negativi

În seria activității, metalele cele mai active sunt:

cele situate înaintea hidrogenului;

cele situate după hidrogen;

cele care nu scot hidrogenul din acizi;

cele care dezlocuiesc din combinațiile lor, metalele care îl preced.

Electroliza este:

fenomenul prin care energia chimică se trensformă în energie electrică;

fenomenul prin care energia chimică se transformă în energie termică;

fenomenul prin care energia chimică se transformă în energie radiantă;

fenomenul prin care energia electrică se transformă în energie chimică

Subiectul 2 24 puncte

Numiti părțile componente numerotate și identificați rolul în funcționarea elementului galvanic următor, completând Tabelul 6.1

Figura 6.1 Schema unui element galvanic

Tabelul 6.1

Subiectul 3 16 puncte

Numiți aplicațiile celulelor galvanice sau ale electrolizei, ilustrate de imaginile de mai jos, completând spațiile punctate.

Figura 6.2 Utilizările celulelor galvanice

1. …………………. 2. ……………………. 3. ……………………… 4. ……………………….

Subiectul 4 30 puncte

Relația :

se utilizează pentru calculul masei elementului depus la electrod.

Specificați semnificația termenilor și numiți unitatea de măsură, completând Tabelul 6.2

.

Tabelul 6.2

Bifați răspunsurile corecte și calculați punctajul total

Tabelul 6.3 AUTOEVALUARE

Dacă punctajul obținut la acest test este mai mic de 50 puncte, consultă materialul bibliografic [11] și [12].

ACTIVITATEA 2

ELECTROGRAVIMETRIA

FIȘĂ DE LUCRU

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

Această activitate vă va ajuta să identificați părțile componente ale unui aparat utilizat în analize electrochimice în vederea utilizării ulterioare a acestui aparat în determinări conductometrice.

Numele și prenumele elevului: Data:

………………………….. …………………………….. Timp de lucru: 20 min. Lucrați în echipe de 3-4 elevi !

Cu ajutorul instalației din Figura 6.3 se poate efectua o determinare electrogravimetrică. Completați Tabelul 6.4, răspunzând cerințelor de mai jos.

Autoevaluați-vă, comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

Figura 6.3

Schema unei instalații pentru determinări electrogravimetrice

Cerințe:

Analizați cu atenție imaginea din Figura 6.3 și identificați părțile componente notate cu 1,2,3,4,5,6,7

Identificați elementul care lipsește și precizați rolul acestuia în instalație.

Descrieți în cuvinte sau desenați elementul care lipsește din instalație

Tabelul 6.4 AUTOEVALUARE

ACTIVITATEA 3

DETERMINAREA ELECTROGRAVIMETRICĂ

A CUPRULUI DIN ALAMĂ – LUCRARE PRACTICĂ

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

Acest exercițiu te va ajuta să execuți analiza chimică de laborator în condiții de securitate, să prelucrezi datele colectate în urma măsurătorilor efectuate și să prezinți rezultatele determinării experimentale.

Numele și prenumele elevului: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 6 ore. Lucrați în echipă !

Citiți cu atenție Fișa de laborator F2.

Dacă întâmpinați greutăți cu înțelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, consultați-vă cu profesorul vostru!

Profesorul va analiza activitățile pe care le-ați desfășurat și va evalua progresul realizat de fiecare în parte!

Cerințe:

Determinați conținutul procentual de cupru dintr-o probă de alamă (aliaj de Cu-Zn)., lucrând în grupe de 4 elevi

Tabel 6.5 Organizarea echipei

ACTIVITATEA 4

Analize electrochimice

FIȘĂ DE LUCRU

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

C 7.3. Interpretează rezultatele obținute și prezintă concluziile

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Această activitate vă va ajuta să interpretați datele obținute în urma analizelor instrumentale, pentru ca apoi, să puteți trage conculziile privind analiza efectuată

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Lucrați împreună cu colegul de bancă !

În Tabelul 6.7 sunt prezentate diagramele rezultate prin prelucrarea datelor obținute în urma unor analize instrumentale

Cerințe:

Scrieți în coloana C asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B.

Extrageți valoarea volumului la echivalență în cazul metodelor ilustrate de diagramele 1,2,4.

Precizați primele trei etape principale în analiza ilustrată prin diagrama de la punctul 1.

Etapa 1……………………………………………………………………

Etapa 2 …………………………………………………………………..

Etapa 3 …………………………………………………………………..

Definiți principiul metodei ilustrată de diagrama 1

Autoevaluați-vă, comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

Tabelul 6.7 Diagramele rezultate prin prelucrarea datelor obținute în urma unor analize instrumentale

ACTIVITATEA 5

METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

Această activitate vă va ajuta să identificați părțile componente ale unui aparat utilizat în analize electrochimice în vederea utilizării ulterioare a acestui aparat în determinări conductometrice.

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 10 min. Lucrați împreună cu colegul de bancă !

1. Analizați cu atenție imaginea de mai jos, numiți aparatul prezentat în Figura 6.4 și identificați părțile componente, completând spațiile punctate.

Figura 6.4 …………………………….

2. Completați tabelul de mai jos pentru cele cinci elemente identificate.

Tablel 6.8 Denumirea elementelor identificate și rolul acestora

Comparați rezolvarea voastră cu rezolvarea prezentată de profesor, unde veți găsi răpunsurile corecte!

ACTIVITATEA 6

Analize electrochimice

FIȘĂ DE LUCRU

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

Această activitate vă va ajuta să identificați etapele realizării unei analize electrochimice.

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Rezolvați sarcinile de lucru împreună cu colegul de bancă!

Citiți cu atenție sarcina de lucru înainte de a trece la rezolvarea ei !

Dacă întâmpinați greutăți cu înțelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, consultați-vă cu profesorul vostru!

Etapele de analiză ale unei metode instrumentale sunt ilustrate în mod aleoatoriu în imaginile de mai jos.

Asociați operațiile enumerate în coloana A, cu imaginile din coloana B.

Tabel 6.9 Ilustrarea etapelor de analiză ale unei metode instrumentale

Precizați alte două etape care lipsesc din lista prezentată în coloana A și numerotați etapele lipsă cu cifrele 7 și respectiv, 8

7. …………………………………………………………

8. ……………………………………………………….

Aranjați în ordine logică etapele de lucru din coloana A (trecând în cercurile de mai jos cifrele cu care au fost numerotate), inserând și cele două etape care lipsesc

Identificați metoda elecrochimică de analiză, numiți mărimea care se determină și precizați unitatea de măsură

Metoda electrochimică: ………..

Mărimea care se determină: …….

Unitatea de măsură: ………..

Autoevaluați-va comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 7

Analize electrochimice

FIȘĂ DE LUCRU

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

Această activitate vă va ajuta să vă familiarizați cu una dintre metodele de analiză instrumentală

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Rezolvați sarcinile de lucru împreună cu colegul de bancă!

Citiți cu atenție sarcina de lucru înainte de a trece la rezolvarea ei !

Dacă întâmpinați greutăți cu înțelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, consultați-vă cu profesorul vostru!

Figura 6.5 jos prezintă montajul experimental utilizat în titrări conductometrice

Figura 6.5 Montajul experimental

al unei titrări conductometrice

Alegeți din lista de mai jos elementele componente ale instalației din figură și precizați rolul fiecăreia în determinare, completând Tabelul 6.10

Listă: pahar cu soluție de analizat, conductometru, agitator magnetic, biuretă, stativ, celulă conductometrică

Tabel 6.10 Elementele componente ale instalației unei titrări conductometrice

Precizați primele trei etape principale în titrarea conductometrică

Etapa 1……………………………………………………………………

Etapa 2 …………………………………………………………………..

Etapa 3 …………………………………………………………………..

Precizați următoarele:

Metoda de analiză instrumentală din care face parte titrarea conductometrică este ………

Mărimea fizica măsurată ……………..

Unitatea de măsură pentru mărimea fizică măsurată …………….

Autoevaluați-va comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 8

Analize electrochimice

FIȘĂ DE LUCRU

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Această activitate vă va ajuta să vă familiarizați cu metodele electrochimice de analiză

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Lucrați individual !

Diagrama de mai jos conține câteva metode electrochimice de analiză și mărimile măsurate.

Realizați următoarele conexiuni:

Cu o linie trasată cu marker roșu, uniți între ele metodele electrochimice

Cu o linie trasată cu marker albastru, uniți între ele mărimile măsurate prin metode electrochimice

Cu o săgeată, realizați corespondența dintre metoda electrochimică și mărimea măsurată

Autoevaluați-va comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 9

Analize electrochimice

CONCURS

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Această activitate vă va ajuta să vă familiarizați cu metodele electrochimice de analiză

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

……………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Lucrați în echipe de 3–4 elevi

Realizați o digramă tip ,,ciorchine" având ca temă titrarea pH-metrică. Scrieți tot ce vă trece prin minte despre această temă, realizând conexiuni între ideile ce par a fi conectate. Nu vă opriți decât atunci vi se epuizează ideile sau timpul pus la dispoziție.

Puteți să porniți de la exemplul de mai jos.

Activitatea poate fi organizată sub forma unui concurs între echipe. Echipa care realizează numărul cel mai mare de conexiuni corecte este câștigătoare

ACTIVITATEA 10

Analize electrochimice

DIAGRAMA VENN

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Această activitate vă va ajuta să vă familiarizați cu metodele electrochimice de analiză

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

……………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Lucrați împreună colegul de bancă !

Realizați o comparație între următoarele metode de analiză electrochimică: titrarea conductometrică și titrarea pH-metrică. Prezentați comparația sub formă de diagramă, ca în exemplul de mai jos.

Autoevaluați-va, comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 11

Analize electrochimice

FIȘĂ DE LUCRU

C 7.1 Planifică o activitate și culege date numerice în legătură cu aceasta.

C 7.2 Prelucrează datele numerice.

C 7.3 Interpretează rezultatele obținute și prezintă concluziile

C 15.3 Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Această activitate vă va ajuta să prelucrați și să interpretați datele obținute în urma unei analize instrumentale, pentru ca apoi, să puteți trage conculziile privind analiza efectuată

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min. Lucrați împreună cu colegul de bancă !

În Tabelul 6.11 sunt prezentate datele obținute în urma unei titrari efectuate printr-o metodă electochimică

Tabelul 6.11

Cerințe:

Numiți metoda electrochimică utilizată;

Trasați curba de titrare conform datelor din Tabelul 6.11 ;

Explicați ce reprezintă diagrama obținută;

Extrageți valoarea volumului la echivalență.

Autoevaluați-vă, comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 12

Analize instrumentale

PREZENTARE POWER POINT

C 7.1. Planifică o activitate și culege date numerice în legătură cu aceasta.

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

C 7.3. Interpretează rezultatele obținute și prezintă concluziile

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Această activitate se poate realiza fie la sfărșitul unui capitol, fie la sfârșitul modului și vă va ajuta să realizați recapitulare a noțiunilor acumulate și o evaluare finală a nivelului de realizare a competențelor.

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru:3 ore Lucrați în echipe de 3-4 elevi !

Utilizați portofoliul personal și realizați o prezentare PowerPoint cât mai originală având ca temă o metodă de analiză utilizată de voi în laborator (Ex. Determinarea refractometrică a concentrației unei soluții de alcooli). Utilizați datele din fișele de lucru elaborate de voi, poze realizate în timpul efectuării unor operații importante, comentați rezultatele și eventualele erori !

Prezentarea va avea următoarea structură:

Principiul lucrării;

Aparatură, ustensile, reactivi utilizate;

Etapele metodei de analiză;

Prezentarea rezultatelor și a eventualelor erori;

Prelucrarea datelor;

Concluzii;

Norme de securitate și sănătate în muncă specifice.

Evaluare:

Fiecare echipă va prezenta în fața clasei tema aleasă prin intermediul liderului echipei. Timpul de prezentare nu trebuie să depășească 15-20 min.

Elevii și profesorul vor adresa întrebări (min. 3)

Evaluarea se va realiza conform fișei de evaluare prezentată de profesor.

ACTIVITATEA 13

Analize OPTICE

FIȘĂ DE LUCRU

C 7.1. Planifică o activitate și culege date numerice în legătură cu aceasta.

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

C 7.3. Interpretează rezultatele obținute și prezintă concluziile

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Această activitate vă va ajuta să vă familiarizați cu una dintre metodele optice de analiză.

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru:20 min. Lucrați individual !

În schema bloc din Figura 6.6 sunt reprezentate părțile componente ale unui spetrometru.

Figura 6.6 Schema bloc a unui spectrometru

Cerințe:

1. Secificați semnificația notațiilor S, M, P, R, I din schema bloc din Figura 6.6

S- …………………………..;

M-……………………………;

P- ……………………………;

R-…………………………….;

I-……………………………..

2. Realizați conexiunile dintre etapele prin care se determină concentrația probei necunoscute din Figura 6.7 obținând ordinea logică a acestora.

Figura 6.7 Etapele analizei spectrometrice

3.Precizați mărimile care sunt prezente pe axele de coordonate al curbei de etalonare.

Axa Ox-………………; Axa Oy-………………

Precizați ce reprezintă curba din Figura 6.8

Figura 6.8 .

Autoevaluați-vă, comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 14

Metode optice de analiză

FIȘĂ DE LUCRU

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

Această activitate vă va ajuta să vă familiarizați cu una dintre metodele de analiză instrumentală

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 20 min.

Citiți cu atenție sarcina de lucru înainte de a trece la rezolvarea ei !

Rezolvați sarcinile de lucru împreună cu colegul de bancă!

Folosind silabele de mai jos, definiți Refractometria

2. Găsiți cheia aritmogrifului de mai jos

… de radiații, ca de exemplu, lămpi de incandescență;

Metode de analiză care au la bază proprietățile optice ale materialului supus analizei;

Ochiul omenesc a fost primul ….. utilizat în spectroscopie;

Reprezintă numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp;

Colorimetria este o metodă analitică de determinare ….. care se bazează pe compararea vizuală a intensității culorii unor soluții;

Reprezintă raportul dintre intensitatea radiației transmise și intensitatea radiației incidente;

…. de etalonare, ca de exemplu, A = f(C).

Autoevaluați-vă, comparând răspunsurile voastre cu rezolvarea dată de profesor!

ACTIVITATEA 15

Metode instrumentale

EVALUARE FINALĂ

C 7.1. Planifică o activitate și culege date numerice în legătură cu aceasta.

C 7.2. Prelucrează datele numerice.

C 7.3. Interpretează rezultatele obținute și prezintă concluziile

C 15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

C 15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

C 15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

Acest exercițiu te va ajuta să identifici în ce măsură ți-ai însușit competențele necesare promovării Modulului Analiza instrumentală.

Numele și prenumele elevului/elevilor: Data:

………………………….. ……………………………..

Timp de lucru: 50 min.

Citiți cu atenție sarcina de lucru înainte de a trece la rezolvarea ei !

Rezolvați sarcinile de lucru individual!

Subiectul I 30 puncte

I.1 Pentru fiecare din cerințele de mai jos, bifați litera corespunzătoare răspunsului corect:

La electroliza cuprului din alamă, la anod are loc:

oxidarea;

reducerea;

depunerea metalului;

neutralizarea.

Curba de titrare conductometrică a unei soluții de NaOH cu soluție de HCl este corect ilustrată dacă:

conductanța este pe ordonată;

potențialul este pe ordonată;

conductanța este pe abscisă;

potențialul este pe abscisă.

Legea Lambert-Beer se exprimă prin relația:

;

;

.

Unitatea de măsură pentru conductivitate este:

ohm-1;

ohm-1·cm-1;

siemens;

siemens-1.

Refractometria se bazează pe măsurarea:

pH-ului;

potențialului;

diferenței de potențial;

indicelui de refracție.

I.2 În coloana A sunt indicate mărimile de măsurat, iar în coloana B, unitățile de măsură. Scrieți în coloana C asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B

I.3 Citiți cu atenție enunțurile următoare. Apreciați valoarea de adevărat (A) sau fals (F), bifând căsuța corespunzătoare.

Reformulează enunțurile false, astfel încât să devină adevărate:

Subiectul II 30 puncte

II. 1 Alegeți informația corectă care completează spațiile libere, selectând din lista de mai jos: acizii, oscilații, optică, electroliții

……………………..sunt substanțe care conduc curentul electric atunci când se află în stare topită sau în soluție.

Frecvența reprezintă numărul de ……………… complete efectuate în unitatea de timp

……………… au pH mai mic decât 7.

II.2 Figura de mai jos reprezintă curba de titrare conductometrică a unei baze tari cu un acid tare.

Completați curba de titrare conductometrică cu cele două mărimi de pe axele de coordonate. Numiți aceste mărimi precum și mărimea indicată de Ve.

Enumerați primele trei etape ale titrării conductometrice

Subiectul III 30 puncte

O proba de alamă cu masa de 10 g a fost adusă în soluție prin dezagregare, obținându-se 1l soluție, din care s-au supus electrolizei 100 ml soluție. Cantitatea de Cu determinată prin cântărirea catodulul înainte și după electroliză a fost mCu=0,6 g.

a. Calculați masa de Cu conținută într-un litru de soluție

b. Calculați conținutul procentual în Cu al alamei.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță și cu tipul probelor care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

În parcurgerea modulului, se va utiliza evaluare de tip diagnostic la începutul modului, formativ pe tot parcursul desfășurării activității și, la final, evaluare de tip sumativ pentru verificarea atingerii competențelor.

Elevii trebuie evaluați numai în ceea ce privește dobândirea competențelor specificate în cadrul acestui modul. O competență se va evalua o singură dată.

În parcurgerea modulului elevii exersează și alte competențe din unitățile de competență de abilități cheie și din unitățile de competență tehnică generală necesare atingerii competențelor modulului, urmând ca acestea să fie evaluate în cadrul modulelor care le includ.

Cum evaluăm?

Prin stabilirea clară și transparentă a parcursului: scopuri – obiective – instrumente de evaluare – rezultate – interpretare – comunicare.

Când evaluăm?

La începutul unui proces (predictivă) pe parcursul acestuia (formativă sau continuă), la finalul său (sumativă).

Cu ce evaluăm?

Cu instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică;

Prin observație directă pe parcursul procesului;

Prin exerciții, probleme, eseuri, teme pentru acasă;

Prin proiecte, referate, teme pentru investigațiile individuale sau de grup;

Prin proceduri de autoevaluare, evaluare pe perechi și de grup, cu scopul creșterii reflecției metacognitive și al socializării;

Prin portofolii individuale;

Portofoliul face parte din categoria metodelor și instrumentelor alternative de evaluare, fiind numit și ,,cartea de vizită a elevului”.

Portofoliul se compune din materiale obligatorii și opționale, selectate de elev și/sau profesor și care reflectă participarea la derularea și soluționarea temei date; cuprinde o selecție dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă, care pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuțiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-si descoperi valoarea competențelor și eventualele greșeli. Portofoliul este un instrument care îmbină învățarea cu evaluarea.

Conținutul unui portofoliu poate fi următorul:

Lista conținutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fișe etc. și numărul paginii la care se găsește);

Argumentația care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;

Lucrările pe care le realizează elevul individual sau în grup:

Rezumate;

Eseuri;

Articole, referate, comunicări;

Temele de zi cu zi;

Fișe individuale de studiu;

Proiecte si experimente;

Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

Teste și lucrări semestriale;

Chestionare de aptitudini, stiluri de învățare;

Înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfășurată de elevi individual sau în grup;

Observații, reflecții proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează

Autoevaluări ale elevului / grupului;

Alte materiale care reflectă participarea elevului / grupului la derularea și soluționarea temei date

Comentarii suplimentare și evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învățare și / sau ale altor parți interesate ( ex. Părinți).

ACTIVITATEA 1

ACTIVITATEA 2

ACTIVITATEA 3

Lucrarea practică se execută în grupe de 3-4 elevi numai sub supravegherea profesorului.

Se acordă 10 puncte din oficiu

ACTIVITATEA 4

EVALUARE

1-b; 2-e; 3-a; 4-d.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Etapa 1: Introducerea într-un pahar Berzelius a soluției de analizat și diluarea acesteia cu apă distilată pentru a acoperi complet partea sferică a electrodului de sticlă

Etapa 2: Umplerea biuretei cu soluția de titrant

Etapa 3: Introducerea electrozilor (electrodului) și agitatorului în soluție

Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Principiul metodei PH-metria constă în măsurarea tensiunii electromotoare a unei pile formate din soluția de analizat, un electrod indicator al cărui potențial depinde de activitatea ionilor de hidrogen aflați în soluție și un electrod de referință

Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu

ACTIVITATEA 5

1.Figura 6.4 CONDUCTOMETRU

1.Conductor electric

2. Celulă conductometrică

3. Scală

4. Selector de scală

5.Comutator

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

2.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu

ACTIVITATEA 6

ACTIVITATEA 7

ACTIVITATEA 8

Evaluare:

Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare conexiune corectă între metodele electrochimice de analiză …………5×10=50 puncte

Se acordă căte 5 puncte pentru fiecare conexiune corectă între mărimile măsurate ………………………………….. 4×5=20 puncte

Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare corespondență corectă între metodele electrochimice de analiză și mărimile măsurate …………………………………………………………………………….5×4=50 puncte

Se acordă din oficiu ………………………………………………….. 10 puncte

Total : 100 puncte

ACTIVITATEA 9

Clasa se organizează în echipe de 3-4 elevi care vor realiza diagrama cerută, vor prezenta in fata clasei conexiunile realizate și se va calcula rezultatul. Va fi declarată câștigătoare echipa cu cel mai mare număr de conexiuni corecte realizate.

Profesorul poate premia această echipa câștigătoare.

ACTIVITATEA 10

Principiu – 30 puncte

Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Aparatură – 45 puncte

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Mărimea măsurată – 10 puncte

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Unitate de măsură – 5 puncte

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

ACTIVITATEA 11

1. Metoda electrochimică utilizată este Titrarea pH-metrică

Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

2. Curba de titrare va fi cea reprezentată conform datelor din Tabelul 6.11 este:

Pentru răspuns corect se acordă câte 40 puncte; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 20 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

3. Diagrama obținută reprezintă Curba de titrare a unei baze tari cu un acid tare

Pentru răspuns corect se acordă câte 20 puncte; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

4. Ve ≈ 7,5 ml

Pentru răspuns corect se acordă câte 20 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

ACTIVITATEA 12

APRECIEREA PREZENTĂRII PowerPoint

ACTIVITATEA 13

1. Elementele schemei bloc – 25 puncte

S- sursă de radiații;

M-filtru sau monocromator;

P- suport pentru proba de analizat;

R-receptor;

I-înregistrator

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

2. Ordinea logică a etapelor de lucru – 50 puncte

Pentru fiecare conexiune corectă se acordă câte 10 puncte; pentru conexiune incorectă sau lipsa acesteia, 0 puncte

3.Axa Ox – concentrație

Axa Oy – absorbanță

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

spectrul de absorbție

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

ACTIVITATEA 14

1. Definiția: Metoda optică de analiză care constă în măsurarea indicilor de refracție, n, ai substanțelor

Pentru răspuns corect se acordă câte 20 puncte; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

2. Cuvântul cheie: Spectru

Rezolvarea aritmogrifului:

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

ACTIVITATEA 15

EVALUARE FINALĂ

Subiectul I 30 puncte

I.1 Pentru fiecare din cerințele de mai jos, bifați litera corespunzătoare răspunsului corect:

La electroliza cuprului din alamă, la anod are loc:

oxidarea;

reducerea;

depunerea metalului;

neutralizarea.

Curba de titrare conductometrică a unei soluții de NaOH cu soluție de HCl este corect ilistrată dacă:

conductanța este pe ordonată;

potențialul este pe ordonată;

conductanța este pe abscisă;

potențialul este pe abscisă.

Legea Lambert-Beer se exprimă prin relația:

;

;

.

Unitatea de măsură pentru conductivitate este:

ohm-1;

ohm-1·cm-1;

siemens;

siemens-1.

Refractometria se bazează pe măsurarea:

pH-ului;

potențialului;

diferenței de potențial;

indicelui de refracție.

Pentru fiecare răspuns corect, se acordă câte 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

I.2 În coloana A sunt indicate mărimile de măsurat, iar în coloana B, unitățile de măsură. Scrieți în coloana C asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B

Pentru fiecare răspuns corect, se acordă câte 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

I.3 Citiți cu atenție enunțurile următoare. Apreciați valoarea de adevărat (A) sau fals (F), bifând căsuța corespunzătoare.

Reformulează enunțurile false, astfel încât să devină adevărate.

Pentru fiecare răspuns corect, se acordă câte 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

Pentru fiecare reformulare corectă, se acordă câte 2 p. Pentru reformulările incorecte sau lipsa acestora se acordă 0 p.

Subiectul II 30 puncte

II. 1 Alegeți informația corectă care completează spațiile libere, selectând din lista de mai jos: acizii, oscilații, optică, electroliții

Electroliții.sunt substanțe care conduc curentul electric atunci când se află în stare topită sau în soluție.

Frecvența reprezintă numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp

Acizii au pH mai mic decât 7.

Pentru fiecare răspuns corect, se acordă câte 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

II.2 Figura de mai jos reprezintă curba de titrare conductometrică a unei baze tari cu un acid tare.

a.

G – conductanță

S-Siemens

V, volum titrant

Pentru fiecare răspuns corect, se acordă câte 2 p. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet, se acordă 1 p.Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

Primele trei etape ale titrării conductometrice

Etapa 1 Introducerea soluției de analizat în paharul Berzelius și diluarea cu apă distilată

Etapa 2 Introducerea agitatorului format dintr-o bucățică de fier învelită în material plastic

Etapa 3 Introducerea celulei conductometrice în soluția de analizat avînd grijă ca electrozii să fie acoperiți cu soluție

Pentru formulare corectă, se acordă câte 6 p. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet, se acordă 3 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

Subiectul III 30 puncte

a. 10 p pentru transformarea: 1l = 1000 ml

10 p pentru calcularea masei de Cu:

100 ml soluție ………………….. 0,6 g Cu

1000 ml soluție ………………….. x

b.

5p pentru formula de calcul :

5 p pentru înlocuire numerică în formula de calcul și rezultat corect

Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p.

Orice altă metodă corectă de rezolvare va fi punctată corespunzător

Se acordă 10 puncte din oficiu.

BIBLIOGRAFIE;

* * * – Dicționarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române, Ediția a II-a, Ed. Arc și Editura Gunivas, București, 2007

* * * – Standarde de Pregătire Profesională, Calificarea Tehnician chimist de laborator, nivel 3, Chimie industrială, București, 2005.

* * * – Curriculum clasa a XI-a, An de completare, București, 2005.

Albu, Constantin; Cosma, Ileana; Petrescu, Olga – Chimie organică, Manual pentru clasa a X-a, Editura didactică și Pedagogică, București, 1978

Buchman A. Lupei E. Marincescu M. – Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a SAM, domeniul chimie industrială, elaborat în cadrul CNDIPT-MEC, București 2004

Cicioc, A; Vlăsceanu, N. – Lucrări practice de chimie organică pentru licee ., Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1983.

Dan, Ileana Aurelia; Lupu, Angela; Geană, Felicia Rodica; Tîrnovan, Alexandru – Tehnologie chimică organică. Editura Didactică și Pedagogică, București 1981

Jäntschi, L., – Chimie fizică. Analize chimice și instrumentale., Editura AcafemicDirect, 2004

Lupu,A; Drimuș,I.; Petrescu, C. – Tehnologie chimică organică. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1986

Luca, C., Magearu, V., Spinulesu, I. – Aparate și tehnici de laborator. Manual pentru licee de specialitate anii IV și V. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972

Marcu, Florin, Maneca, Constant – Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei României, București,1978

Nenițescu, C. D. – Chimie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979

Petrescu, Olga; Dobrescu, Gabriela – Chimie, Manual pentru clasa a XI-a, Editura Aramis Print, București 2002

Stănescu, D., – Auxiliar curricular pentru clasa a X-a SAM, domeniul chimie industrială, elaborat în cadrul CNDIPT-MEC, București 2005

Teodorescu, M; Vlădescu, L. – Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice și aparatura de laborator. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.