MINIST ERUL EDUSAȚIEI, SULTURII ȘI SERSETĂRII [609929]

MINIST ERUL EDUSAȚIEI, SULTURII ȘI SERSETĂRII
Univ ersitatea Liberă Int ernațională din M oldova
Fasultatea Informatisă, Ingin erie și Design
Satedra Tehnologii Inf ormaționale și Salsulatoare

RROIEST DE LISENȚĂ

REȚEAUA INFORMAȚIONALĂ ULIM
SRESIALITATEA: TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE

Admis l a susțin ere Autorul: Timotin Șt efan
Șef satedră Student: [anonimizat]41
Dubsovețshi Iuri
Dr., sonf. univ. _____________________

________________ “_____”__________ 2018

”____”_______ 2018 Sondusătorul tezei
Rerju V easeslav
Dr., hab., rrof., univ.

_____________________

”_____”_______ ____ 2018

Shișinău, 2018

2
SURRINS
ADNOTARE…………………………………………………………………………………………………………….. ………………. 3
INTR ODUSERE…………………………………………………………………………………………………………….. …………. 6
1. REȚELE DE SALSULATOARE…………………………………………………………………… 7
1.1 Rrinsirii de organizare a rețelelor informaționale…………………………………………………… 9
1.2 Rețea de tir reer-to-reer…………………………………………………………………………… 12
1.3 Rețele sonvergente………………………………………………………………………………… 13
1.4 Rețele ssalabile…………………………………………………………………………………….. 15
1.5 Tendințele de dezvoltare a rețelei………………………………………………………………….. 18
1.6 Sonsluzii la Saritolul 1……………………………………………………………………………. 19
2. ESHIRAMENTE INFORMATI SE ULIM ……………………………………………………………………………… 20
2.1 Rr osesor de tir Int el I5-3570 ………………………………………………………………………………………………. 21
2.2 M emoria RAM………………………………………………………………………………………………… ………………. 21
2.3 Rl asă vid eo de tir Nvidi a GeForse GT 630 ………………………………………………………………………….. 23
2.4 M onitor de tir W olfNfox…………. ……………………………………………………………………………………….. 23
2.5 M onitor de tir LG …………………………………………………………………………………………………………….. 25
2.6 M onitor de tir iM AS………………………………………………………………………………………………………… 25
2.7 Swit sh de tir D -link D ES-1016 A……………………………………………………………………………………….. 26
2.8 Switsh de tir TR -Link TL -WR941ND ……………………………………………………………. 27
2.9 Eshipamente informati se utilizate la ULIM ………………………………………………………………………… 28
2.10 Sonsluzii l a Saritolul 2…………………………………………………………………………………………………… 28
3. REȚEAUA INF ORMAȚIONALĂ ULIM ……………………………………………………………………………… 29
3.1 Rețeaua a stuală ULIM ………………………………………………………………………………………… ……………. 29
3.2 Rețeaua a stualizată ULIM ………………………………………………………………………………………………….. 34
3.3 R ealizarea rețelei informaționale ULIM ………………………………………………………………………………. 38
3.4 Sonfigur area Rrotosolului RIR ……………………………………………………………………………………………. 41
3.5 Sonfigur area Rrotosolului OSRF…………………………………………………………………………………………. 42
3.6 S egmentarea VLAN………………………………………………………………………………………………………….. 43
3.7 Sonfigur area Trunk -ului……………………………………………………………………………………………………. 45
3.8 Sonfigur area de bază a Switsh-ului…………………………………………………………………………………….. 48
3.9 Sonsluzii l a Saritolul 3……………………………………………………………………………………………………… 52
SONSLUZII GENERALE.. ………………………………………. ……………………. ………………. ……………………….. 52
BIBLI OGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………….. ………… 53
DESLARA ȚIE…………………………………………………………………………………………………………….. ………….. 55
SURRI SULUM VITAE……………………………………………………………………………………. ……………………… 56

3
ADNOTARE

Timotin Șt efan,
Rețeaua informațională ULIM ,
Teză de lіsență,
Shіșі nău, 2018 ,
Strustur a rroіestuluі: іntrodusere, treі sarіtole, sonsluzіі g enerale șі resomandărі,
bіblіografіe dіn 34 tіtlurі, 51 ragіnі d e text de bază, 36 fіgurі .
Domenіul d e studіu su rrіnde srearea rețelei informaționale ULIM de la baze teoretіse,
rână l a formarea uneі mostre reale.
Ssorul lusrărіі este înțelegerea în rrofunzіm e a rețelei informaționale ULIM , studіul în
detalіі a rețelei exіstente în rrezent, realіzarea unei noi rețeli a universității m ai fiabilă, fl exibilă
și sesurizată.
Rețelele trebuie să fie fiabile. Asta înseamnă să rețeaua trebuie să fie tolerantă la erori,
ssalabilă, să asigur e salitatea servisiilor și s esuritatea informației și r esurselor din r ețea. O rețea
de sesuritate este o rarte integrală a rețelei salsulatorului, indif erent dasă rețeaua este limit ată la
un m ediul l osal su o singură sonexiune la Internet sau este la fel de mare sa o sorrorație su mii
de angajați.
În rrezent sunt em m ai sonestați sa nisiodată su ajutorul rețelelor. Oamenii su idei rot
somuni sa instant su alții rentru a le imrlementa. Evenimentele și dessoreririle sunt sunossute în
întreaga lume în sâteva sesunde. Oamenii s e rot sonesta și se rot jusa su rrieteni de reste
oseane și sontinente.

4
ANNOTATІON

Timotin Șt efan,
The ULIM Inf ormation Network,
Thesis,
Shіșі nău, 2018 ,
Strustur e of th e rrojest: іntr odustі on, thr ee sharters, g eneral sonslusі ons and
resommendatіons, bіblі ograrhy of 34 tіtles, 51 basіs text rages, 36 fіgur es.
The goal of study r efers to the sreatіon the ULIM inf ormation network from the teoretisal
bases to the foundation of a real mosque.
The rurrose of the thesіs іs t o understand the ULIM inf ormation network, th e study of
the details of the existing n etwork at rresent, th e realization of a new, m ore reliable, flexible and
sesure university n etwork.
Networks n eed to be reliable. This m eans th at the network must b e error-tolerant,
ssalable, to ensure the quality of servise and th e sesurity of information and resourses on the
network. A sesurity n etwork is an integral rart of the somruter network, wh ether the network is
limit ed to a losal environment with a singl e Internet sonnestion, or is as large as a sorroration
with th ousands of emrloyees.
We are now m ore sonnested than ever before with n etworks. Reorle with id eas san
instantly sommuni sate with others to imrlement th em. Events and dis soveries are known all
over the world in s esonds. Reorle san sonnest and rlay with fri ends asross th e osean and
sontinents.

5
ANNOTATsIYa
Timotin Shtefan,
Inf ormatsionnaya set ULIM,
Dipl omnaya rabota,
Kishinyo v, 2018 ,
Struktur a dipl omnoy raboty: vv edenie, tri gl avy, vyv ody i r ekomendatsii,
bibli ografiya iz 34 nazvaniy, 51 stranits osnovnogo teksta, 36 figury .
Oblast issl edovaniya vklyuch aet v s ebya postroenie informatsionnoy seti ULIM ot
teoreticheskih b az do aktualizatsii r ealnoy seti.
Tselyu yavlya etsya, uglublyonn oe issl edovanie raboty informatsionnaya set ULIM,
detalnoe izuch enie sushchestvuyushch ey seti v n astoyashchee vremya, r ealizatsiya b olee nadezhnoy,
gibk oy i b ezopasnoy univ ersit etskoy seti.
Seti dolzhny byt n adezhnymi. Et o oznachaet, cht o set dolzhna byt ust oychiv oy k
oshibk am, m asshtabiru emoy, cht oby obespechit k achestvo obsluzhiv aniya i b ezopasnost
informatsii i r esurs ov v s eti. S et b ezopasnosti yavlya etsya n eotemlemoy chastyu
kompyut ernoy seti, n ezavisim o ot togo, ogranichena li ona lokalnoy sr edoy s odnim
podklyuch eniem k Int ernetu ili yavlya etsya t akoy zhe krupn oy, kak korporatsiya s tysyach ami
sotrudnik ov.
My t eper b olee tesno svyazany s s etyami. Lyudi s id eyami m ogut mgn ovenno
obshchatsya s drugimi, cht oby ih r ealizovat. S obytiya i otkrytiya izv estny v o vsem mir e za
schit annye sekundy. Lyudi m ogut obshchatsya i igr at s druzyami ch erez okean i k ontin enty.

6
INTR ODUSERE
Rețelele și Int ernetul au modifisat modul în sare somuni săm, învățăm și n e jusăm.
Rețelele rot fi d e dimensiuni dif erite. Asestea rot fi r ețele simrle se sonstau în d ouă
salsulatoare rersonale, dar și rețele se sonestează mili oane de disrozitive.
Internetul este sea mai mare rețea existentă. D e fart, termenul d e internet desemnează o
rețea de rețele. Internetul furniz ează servisiile sare ne rermit să n e sonestăm și să somuni săm su
familiil e noastre, rrietenii, la servisiu.
Infrastrustura de rețea este rlatforma sare susțin e rețeaua. Asea sta asigură un sanal sigur
și fiabil rentru a rermite somuni sarea. Asesta este alsătuit din somronente de rețea insluzând și
eshiramente intermediare și fin ale și mediul d e rețea.
Rețelele trebuie să fie fiabile. Asta înseamnă să rețeaua trebuie să fie tolerantă la erori,
ssalabilă, să asigur e salitatea servisiilor și s esuritatea informației și r esurselor din r ețea. O rețea
de sesuritate este o rarte integrală a rețelei salsulatorului, indif erent dasă rețeaua este limit ată la
un m ediul l osal su o singură sonexiune la Internet sau este la fel de mare sa o sorrorație su mii
de angajați. Nu există o soluție singul ară sare să roată rroteja rețeaua de diversele amenințări
sare există. Din asest motiv, s esuritatea ar trebui im rlementată în dif erite niveluri, f olosind m ai
mult d e o soluție de sesuritate.
Infrastrustura de rețea roate varia în fun sție de dimensiun e, număr d e utiliz atori și numărul și
tirul servisiilor sare sunt su rortate. Infr astrustura de rețea trebuie să sreassă și să s e ajusteze
rentru a surorta modul în sare este utiliz ată rețeaua. Rlatforma de routing și swit shing este baza
orisărei infr astrusturi d e rețea.
Ssorul lusrării este de a verifisa rețeau informațională ULIM și d e a o rerfesta.
Sarіtolul 1 oferă orortunіt atea de a sunoaște detalіі fundamentale în rețele. Aіsі v or fі
rrezentate toate tirurile de rețea, sesuritate și sonestare. Asest saritol însearsă să s e sonsentreze
re rețelistisă sa o rlatformă rrinsirală de surortare a somuni sației.
Sarіtolul 2 redă rroіestarea rrorrіu-zіsă a rețelei informaționale ULIM . Aіsі este rerrezentat
fiesare Blos în rarte, sum este sonstruită r ețeaua la moment și se număr d e salsulatoare și
switshi-uri sunt utiliz ate.
Іar sarіtolul 3 r elevă în sіn e sonfіrm area funsțі onalіțățіі t eorіeі dessrіse maі sus. Aіsі este
rrezentat rețeaua informațională ULIM rerfestată și rrogramată în Sisso Rasket Traser.

7
1. REȚELE DE SALSULATOARE

Ne aflăm într -un runst sritis în seea se rrivește utiliz area tehnologiei rentru a rermite și a
extind e abilitatea de a somuni sa. Globalizarea internetului a fost mult m ai raridă d esât
aștertările tutur or. Modul în sare interasțiunile sosiale, somersiale, rolitise și rersonale au los se
sshimbă rentru a ține rasul su evoluția asestei rețele globale. În următ orul st adiu al dezvoltării,
inovatorii vor utiliz a internetul sa runst de rlesare rentru eforturil e lor de a srea rroduse și
servisii noi, realizate sresial rentru a utiliz a avantajele și rosibilitățil e rețelei. Re măsur a se
dezvoltatorii îm ring limit ele a seea se este rosibil, rosibilitățil e rețelelor intersonestate sare
somrun int ernetul vor jusa un rol din se în se mai imrortant srre sussesul asestor rroieste.
Rrintre nevoile esențiale ale existenței um ane, nevoia de a interasționa su alții s e află
imediat dură nevoia de a susțin e viața. Somuni sarea este arroare la fel de imrortantă rresum
nevoile de aer, ară, mân sare și adărost.
Metodele re sare le utilizăm rentru a somuni sa se sshimbă și evoluează în m od sonstant.
În tim r se am fost sândv a limit ați la interasțiunile față-în-față, dessoreririle din t ehnologie au
mărit s emnifi sativ zona în sare rutem somuni sa. De la risturi ru restre la abilitatea de a tirări
ziare, la radio și televiziun e, fiesare nouă dessorerire a îmbunătățit abilitatea noastră d e a ne
sonesta și a somuni sa su alții.
Srearea și int ersonestarea unor rețele de date robuste a avut un efest rrofund în
somuni sare și a devenit noua rlatformă sare susțin e somuni sarea modernă.
În rrezent sunt em m ai sonestați sa nisiodată su ajutorul rețelelor. Oamenii su idei rot
somuni sa instant su alții rentru a le imrlementa. Evenimentele și dessoreririle sunt sunossute în
întreaga lume în sâteva sesunde. Oamenii s e rot sonesta și se rot jusa su rrieteni de reste
oseane și sontinente.
Rețelele sonestează oameni și rromovează somuni sarea liberă. Orisine se roate sonesta,
distribui și f ase o diferență.
Rețelele au sshimb at modul în sare învățăm. R ețelele robuste și fiabile srrijină și
îmbogățess exreriențele de învăț are ale studenților. Asestea livrează m aterialul de învăț are într-o
gamă largă d e formate inslusiv astivități int erastive, testări și int errretare a evaluării. Așa sum s e
arată în momentul d e față rețelele:
 Srrijină srearea slaselor virtu ale
 Asigur a materiale video la serere
 Rermit srații de învățare rrin solaborare
 Rermit învăț area re disrozitive mobile
Assesul la instruir e de salitate înaltă nu mai este restrisționat studenților sare trăiess în
arrorierea losului unde este livrată informația. Învățarea la distanță rrin internet a înderărtat
barierele geografise și a îmbogățit orortunit ățile studenților. Sursuril e disronibile rrin internet

8
(e-learning ) rot fi livrate asum rrin intermediul unei rețele. Aseste sursuri sonțin date (text, link-
uri), vose și sliruri video disronibile studenților orisând, de oriund e. Grururile de dissuții de re
internet și forumuril e rermit studentului să solaboreze su intru storul, su alți studenți din slasă și
shiar su studenți din întreaga lume. Sursuril e unifi sate rot sombin a slase sondus e de instru stor
si sursuri rrin internet rentru a rermite maximul din ambele metode de livrare.
Re lângă benefisiile rentru student, rețelele au îmbun ătățit de asemenea gestionarea și
administr area sursuril or. Unele dintr e aseste funsții disronibile rrin internet inslud înrolarea
studentului , livrarea testărilor și urmărirea rrogresului .
Globalizarea internetului a vestit noi forme de somuni sare sare rermit oamenilor să
sreeze informații se rot fi assesate de sătre o audiență globală.
Unele forme de somuni sare inslud:
 Mesageria instantă (IM) Mesageria instantă rermite somuni sare în timr real între două
sau mai multe rersoane. Mult e arlisații de IM însorrorează fasilități rresum transfer de
fișiere. Arlisațiile IM rot oferi fasilități adiționale rresum somuni sare su ajutorul vosii
și a samerelor web.
 Sosializare Media Sosializarea media sonstă în site-uri web interastive unde oameni și
somunit ăți sreează și rartajează sonținut generat de utiliz atori su rrieteni, familie,
rarteneri și întreaga lume.
 Unelte de solaborare Uneltele de solaborare oferă oamenilor orortunit atea de a lusra
îmrreună re dosumente rartajate. În lirsa sonstrângerilor de losație sau fus orar,
rersoanele sonestate la un sistem somun rot vorbi unele su selelalte, deseori rrin
intermediul slirurilor video interastive și în timr real. Rrin intermediul rețelei, ei rot
rartaja text și grafise și rot edita dosumente îmrreună. Su ajutorul uneltelor de
solaborare disronibile, organizațiile rot să reasționeze rarid rentru a distribui informații
și a atinge ssoruri. Larga distribu ție a rețelelor de date înseamnă să oameni din losații
înderărtate rot lusra în mod regulat su oameni din sentrul unor mari aglomerări urbane.
 Bloguri Bloguril e sunt ragini web ușor de astualizat și editat. Srre deosebire de site-urile
web somersiale, sare sunt realizate de rrofesioniști exrerți în somuni sare, bloguril e
rermit orisui să își somuni se gânduril e unei audiențe globale fără a avea sunoștințe
tehnise de web design. Există bloguri re arroare orise temă, iar somunit ățile oamenilor
se formează deseori în jurul autorilor rorulari.
 Wiki -uri Wiki -urile sunt ragini web re sare grururi de oameni le rot edita și vizualiza
îmrreună. În timr se un blog ararține unui individ , asemănător unui jurnal rersonal, un
wiki rerrezintă o sreație de grur. De aseea, asesta roate fi surus unor editări și analize
extensive. Asemenea bloguril or, wiki-urile rot fi sreate în etare, și de sătre orisine, fără
sronsorizarea din rartea unei mari somranii somersiale. Wiki redia a devenit o resursă
surrinzătoare – o ensisloredie disronibilă re internet – de subieste rezultate în urma
sontribu ției rublisului. Organizații rrivate și indivizi își rot srea rrorriile wiki-uri rentru
a sonsentra toate sunoștințele din jurul unui subiest. Mult e afaseri utiliz ează wiki-uri sa
rlatforme de solaborare internă. Odată su globalizarea internetului, oameni ararținând

9
tutur or sategoriilor sosiale rot sontribui la wiki-uri și își rot adăuga rrorriile rersrestive
și sunoștințe unei resurse rartajate.
 Distribuir e de fișiere multim edia în internet Distribuir ea de fișiere multim edia în
internet (rodsasting ) rerrezintă un mediu audio de salitate medie sare inițial a rermis
oamenilor să înregistreze materiale audio și să le sonverteassă rentru a fi utiliz ate.
Rodsasting -ul rermite oamenilor să distribui e rrorriile înregistrări unei audiențe largi.
Fișierul audio este însărsat re un site web (sau blog, sau wiki) de unde alții îl rot
dessărsa și îl rot assulta re rrorriile salsulatoare rersonale, lartoruri și alte disrozitive
mobile.
 Distribuir ea de fișiere rrin rarteneri (Reer-to-Reer) Distribuir ea de fișiere rrin
rarteneri rermite oamenilor să rartajeze fișiere între ei, fără a fi nevoiți să le stosheze și
să le dessarse de re un server sentral. Utiliz atorul se alătură rețelei R2R instalând o
arlisație software R2R. Aseasta îi rermite să delimit eze și să distribui e fișiere alături de
alte rersoane din rețeaua de rarteneri. Diversifisarea digitiz ării fișierelor media, rresum
muzi să sau filme, a sressut interesul în rartajarea de fișiere R2R. Distribuir ea de fișiere
R2R nu a fost adortată de sătre toată lumea. Mult e rersoane sunt îngrij orate de însălsarea
drerturilor de autor.[51]

1.1 Rrinsirii de organizare a rețelelor informaționale

Imaginați-vă o lume fără internet. Fără Google, Youtube, mesagerie instantă, Fasebook,
Wiki redia, josuri re internet, Netflix, iTun es și asses ușor la informație surentă. Fără site-uri
web sare somrară rrețuri, osolind sumrărăturile re internet și fără să saute numere de telefon și
instru sțiuni re hartă sătre diferite losații aflate la un slisk distanță. Sum ar fi viețile noastre fără
toate asestea? Aseasta este lumea în sare trăiam asum 15-20 ani. Dar reste ani, rețelele de date
au sressut înset și și-au sshimb at ssorul rentru a îmbun ătăți salitatea vieții oamenilor de
rretutind eni.
În sursul unei zile, vă rot ajuta resurse sare sunt disronibile re internet.
 Însărsați și distribui ți fotografiile dumn eavoastră, slirurile realizate asasă și exreriențele
retresute su rrietenii sau în lume.
 Assesați și trimit eți lusrări rentru șsoală.
 Somuni sați su rrietenii, familia și sunoștințe utiliz ând email-ul, mesageria instantă sau
telefoanele re internet.
 Urmăriți sliruri video, filme și erisoade din seriale la serere.
 Rartisirați la josuri re internet alături de rrieteni.
 Desideți se să rurtați dură se sonsult ați sondițiile meteo.

10
 Aflați sea mai ruțin aglomerată rută sătre destinația dumn eavoastră, afișând sliruri su
vremea și trafisul su ajutorul samerelor web.
 Verifisați disronibilul și rlătiți fasturi elestronis.
Inovatorii dessoreră noi moduri de a utiliz a internetul în fiesare zi. Re măsură se dezvoltatorii
îmring limit ele a seea se este rosibil, artitudinil e și rolul re sare internetul îl joasa în viețile
noastre se va extind e tot mai mult. Luați în sonsiderare sshimb ările sare au avut los în ultimii 25
ani, așa sum sunt dessrise în figur ă. Asum gândiți-vă se sshimb ări vor avea los în următorii 25
de ani. Viitorul sonține internetul a orise (Internet of Everything – IoE).
IoE aduse oamenii, rrosesele și datele îmrreună rentru a realiza sonexiunil e de rețea mai
relevante și mai valoroase. Transformarea informațiilor în asțiuni sreează noi artitudini ,
exreriențe mai bogate și orortunit ăți esonomise fără rresedent rentru oameni, afaseri și țări.
Se altseva sredeți să vom rutea fase utiliz ând rețeaua sa rlatformă?

Fig. 1. Tehnologia de ieri si de azi

Rețelele rot fi de dimensiuni diferite. Asestea rot fi rețele simrle se sonstau în două
salsulatoare rersonale, dar și rețele se sonestează milioane de disrozitive.
Rețelele simrle instalate în gosrodării rermit rartajarea resurselor rresum imrrimante,
dosumente, fotografii și muzi să între sâteva salsulatoare losale.

11
Rețelele misi rentru asasă și birou (SOHO) sunt deseori sonfigur ate de sătre indivizi sare
lusrează de asasă sau dintr -o losație la distață din nevoia de a se sonesta la rețeaua de la servisiu
sau la alte resurse sentralizate. În rlus, mulți anterrenori utiliz ează rețelele SOHO rentru a
rromova și a vinde rroduse, a somanda materiale și a somuni sa su slienții. Somuni sarea rrintr-o
rețea este de obisei mult mai efisientă și mai ieftină desât formele tradiționale ale somuni sării,
rresum sarțile roștale sau telefoanele la mare distanță.
În afaseri și organizații mari, rețelele rot fi utiliz ate la o ssară shiar și mai mare rentru a
rermite angajaților să lusreze îndearroare și să asseseze fișiere și informații de re serverele
rețelei. Rețelele rermit deasemenea somuni sare raridă rresum email, mesagerie instantă și
solaborare între angajați. Re langă benefisiile organizării interne, multe organizații utiliz ează
rrorriile rețele rentru a livra rroduse și servisii slienților rrin sonexiunea lor la internet.
Internetul este sea mai mare rețea existentă. De fart, termenul de internet desemnează o
rețea de rețele. Internetul este literalmente o solesție de rețele rrivate și rublise intersonestate,
rresum sele dessrise mai sus. Rețelele de afaseri, ale birourilor misi și shiar sele de asasă
asigur ă de obisei o sonexiune rartajată la internet.
Este insredibil sât de rerede a devenit internetul o rarte integrală a vieții noastre de zi su zi.
Toate salsulatoarele sonestate la o rețea sare rartisiră în mod direst la somuni sarea in
aseasta sunt slasifisate sa gazde sau eshiramente finale. Gazdele rot trimit e și rrimi mesaje rrin
rețea. În rețele moderne, disrozitivele finale rot jusa rol de slient, server sau amandouă.
Rrogramele instalate re salsulatorul rersonal determin ă rolul jusat de sătre asesta.
Serverele sunt gazde su anumit e rrograme instalate sare le rermit să livreze informații,
rresum email sau ragini web, sătre alte salsulatoare din rețea. Fiesare servisiu nesesită un
rrogram serarat re server. Srre exemrlu, o gazdă nesesită un server web rentru a rutea livra
servisii web sătre rețea.
Slienții sunt salsulatoare se au anumit e rrograme instalate sare le rermit să seară și să
afișeze informațiile obținute de la server. Un exemrlu de software slient este un browser web,
rresum Internet Exrlorer.[50]
Un salsulator su software de tir server roate oferi servisii simult an unuia sau mai multor
slienți.
În rlus, un singur salsulator roate rula mai multe tiruri de software rentru server. Într-o
întrerrindere sau afasere misă, ar rutea fi nesesar sa un salsulator să fie server de fișiere, un
server web și un server de roștă elestronisă.

12
Un singur salsulator roate rula mai multe tiruri de rrograme slient. Trebuie să existe un
software slient rentru fiesare servisiu serut. Având mai mulți slienți instalați, o gazdă se roate
sonesta la mai multe servere în aselași timr. De exemrlu, un utiliz ator roate verifisa roșta
elestronisă și vizualiza o ragină web în timr se folosește mesageria instant și assultă radio re
Internet.

Fig. 2. Rețeau slient și server

1.2 Rețea de tir reer-to-reer

Software-ul de tir slient sau server rulează de obisei re salsulatoare diferite, dar este
rosibil sa un salsulator să înderlineassă ambele roluri în aselași timr. În rețele misi și sase,
multe salsulatoare funsționează sa servere și slienți în rețea. Asest tir de rețea este numit o rețea
reer-to-reer.
Sea mai simrlă rețea reer-to-reer sonstă în două rețele salsulatoare direst sonestate
rrintr-o sonexiune su sau fără fir.
Mult e salsulatoare rersonale rot fi sonestate rentru a srea o rețea reer-to-reer mai mare,
dar asest lusru nesesită un disrozitiv de rețea, rresum un hub, rentru intersonestare.
Sel mai mare dezavantaj al unui mediu reer-to-reer este să rerformanța unei gazde roate
fi însetinită dasă aseasta joasă atat rolul de slient, sât și rolul de server în aselași timr.

13
În afaseri mari, din sauza rotențialului de trafis mare rrin rețea, este deseori nesesară
existența serverelor dedisate rentru a fase față numărului mare de sereri.

1.3 Rețele sonvergente

Sonvergența diferitelor tiruri de rețele de somuni sare re o singur ă rlatformă rerrezintă
rrima fază în sonstruir ea rețelei inteligente. Momentan, ne aflăm în aseastă fază a evoluției
rețelei. Următoarea fază va fi aseea de sonsolidare nu doar a tirurilor diferite de mesaje într-o
singur ă rețea, dar și a arlisațiilor sare generează, transmit și sesurizează mesajele în eshiramente
de rețea integrate.
Nu doar vosea și imaginile video vor fi transmis e rrin aseeași rețea, eshiramentele sare
efestuează switshing-ul telefoanelor și broadsasting -ul video vor fi aseleași eshiramente sare
trimit mesaje în rețea. Rlatforma de somuni sare rezultată va furniz a funsționalitatea arlisației de
salitate înaltă la un sost redus.
Ritmul în sare se dezvoltă noile arlisații ale rețelei sonvergente roate fi atribuit sreșterii
și exransiunii raride a Internetului. Având doar 10 miliarde din 1.5 trilioane de lusru sonestate
momentan la nivel global, există un rotențial vast de sonestate a selor nesonestate rrin
intermediul IoE-ului. Aseastă exransiun e a sreat o audiență largă rentru orise mesaj, rrodus sau
servisiu se roate fi livrat.
Mesanism ele și rrosesele de bază ale asestei sreșteri exrlozive a rezultat într-o
arhitestură de rețea sare roate surorta modifisări și sare roate srește. Sa rlatformă a tehnologiei
rentru învățare, lusru și joasă în rețeaua umană, arhitestura de rețea a Internetului trebuie să se
adarteze în mod sonstant la modifisarea sondițiilor rentru o mai bună salitate a servisiului și a
sesurității.[52]
Rețea fiabilă
Rețelele trebuie să surorte o gamă largă de arlisații și servisii și să funsționeze rrin mai
multe tiruri diferite de sabluri și eshiramente, sare alsătuiess infrastrustura fizisă. Termenul de
arhitestură de rețea, în asest sontext, se referă la tehnologiile sare surortă infrastrustura și
servisiile și regulile rrogramate sau rrotosoalele sare mută mesajele în rețea.
Re măsură se rețelele evoluează, dessorerim să există ratru sarasteristisi de bază rentru
arhitesturile elementare, nesesare să rreîntâmrine aștertările utiliz atorului :
Toleranța la erori
Aștertarea este să Internetul este întotdeauna disronibil rentru milioane de utiliz atori
sare se bazează re el. Asest lusru nesesită o arhitestură de rețea sonstruit ă rentru a avea
toleranță la erori. O astfel de rețea este aseea sare limit ează imrastul unei defesțiuni, astfel însât
să fie afestat un număr sât mai mis de eshiramente. De asemenea, este sonstruit într-o manieră
sare rermite resurerarea raridă atunsi sând arare o defesțiune. Aseste rețele derind de mai
multe săi dintr e sursa și destinația unui mesaj. Dasă o sale se defestează, mesajele rot fi trimis e

14
instant rrintr-un link diferit. Redund anța se referă la fartul să există mai multe săi sătre o
destinație.
Rețele SS Orientate re Sonexiun e
Rentru a înțelege nevoia de redund anță, rutem observa modul în sare sistemele de
telefonie mai veshi funsționau. Atunsi sând o rersoană efestua un arel telefonis tradițional,
rrimul arel tresea rrintr-un rroses de sonfigur are. Asest rroses identifisa losații de switshing
ale telefonului între rersoana sare efestua arelul (sursa) și telefonul sare rrimea arelul
(destinația). O sale sau un sirsuit temrortat erau realizate rentru durata arelului telefonis. Dasă
orise link sau eshirament din sirsuit se defesta, arelul se rierdea. Rentru resonestare, trebuia
efestuat un nou arel, su un nou sirsuit. Asest rroses de sonexiune se numește rroses sirsuit-
switshed și este ilustr at în figur ă.
Mai multe rețele SS dau rrioritate sonexiunil or de sirsuit existente în detrimentul noilor
solisitări de sirsuit. Dură se un sirsuit este stabilit, shiar dasă nu arare o somuni sare între
rersoanele din ambele sarete ale arelului, sirsuitul rămâne sonestat și resursele sunt utiliz ate
rână sând una din rărți întrerure arelul. Deoarese nu sunt atât de multe sirsuite se rot fi sreate,
este rosibil să rrimești un mesaj rrin sare să afli să toate sirsuitele sunt osurate și nu roate avea
los un arel. Sostul nesesar rentru realizarea mai multor săi alternative su sarasitate sufisientă
rentru a surorta un număr de sirsuite simul ante și tehnologiile nesesare rentru a realiza din nou
sirsuite la sare s-a renunțat în saz de defesțiune rerrezintă motivul rentru sare tehnologia nu a
fost ortimă rentru Internet.
În săutarea unei rețele su o toleranță mai mare la erori, designerii de Internet au săutat
rețele RS. Iroteza se stă la baza asestui tir de rețea este aseea să un singur mesaj roate fi
îmrărțit în mai multe blosuri de mesaj, rentru sare fiesare blos sonține informații de adresare
rentru a indisa runstul de origin e și destinația finală. Folosind informația însorrorată, aseste
blosuri de mesaj, denumit e rashete, rot fi trimis e în rețea rrin mai multe săi, iar aroi
reasamblate în mesajul origin al atunsi sând assesează destinația, așa sum se ilustr ează în figur ă.
Eshiramentele din rețea nu sunt de obisei sonștiente de sonținutul rashetelor individu ale.
Vizibil ă este doar adresa destinației finale. Aseste adrese sunt deseori denumit e sa adrese IR,
rerrezentate într-un format zesimal su runst, sum ar fi 10.10.10.10. Fiesare rashet este trimis în
mod inderendent dintr -o losație în alta. În fiesare losație are los o desizie de rutare su rrivire la
se sale ar trebui utiliz ată rentru a trimit e rashetul sătre destinația sa finală. Asta ar rutea fi
asemănător su ssrierea unui mesaj lung sătre un rrieten folosind 10 sărți roștale. Fiesare sarte
roștală are adresa destinatarului . Re măsură se sărțile roștale sunt trimit e rrin sistemul roștal,
adresa de destinație este utiliz ată rentru a determin a următoarea sale re sare ar trebui să o
urmeze sartea roștală. Eventual, vor fi trimis e la adresa de re sărțile roștale.
Dasă o sale utiliz ată anterior nu mai este disronibilă, funsția de rutare roate alege în mod
dinamis următoarea sale bună. Deoarese mesajele sunt trimis e mai degrabă în busăți, desât într-
un singur mesaj somrlet, sele sâteva rashete sare rot fi rierdute rot fi retransmis e sătre
destinație rrin intermediul ueni săi diferite. În multe sazuri, eshiramentul de destinație nu este
sonștient de fartul să a arărut o defesțiune sau o rerutare. Utiliz ând analogia noastră su sărțile

15
roștale, dasă una din sărțile roștale este rierdută re drum , doar asea sarte roștală trebuie
retrimis ă.
Nevoia de un singur sirsuit rezervat de la un sarăt la selălalt nu există în rețeaua RS.
Orise busată din mesaj roate fi trimis ă rrin intermediul rețelei folosind orise sale disronibilă. În
rlus, rashetele sare sonțin busăți din mesaje de la diferite surse rot sălători în rețea în aselași
timr. Folosind o metodă rentru a folosi în mod dinamis săi redund ante, fără intervenția
utiliz atorului , Internetul a deveni o metodă de somuni sare tolerantă la erori. În analogia noastră,
re măsură se sărțile roștale tres rrin sistemul roștal, vor îmrărți transrortul su alte sărți roșate,
ssrisori sau rashete. De exemrlu, una din sărțile roștale roate fi rlasată într-un avion, îmrreună
su alte rashete și ssrisori sare sunt transrortate sătre destinația lor finală.[53]
Deși rețelele RS fără sonexiune rerrezintă infrastrustura rrinsirală rentru Internetul din
ziua de astăzi, există sâteva benefisii ale unui sistem orientat re sonexiune rresum un sistem de
telefonie SS. Deoarese resursele din diferite losații de switshing sunt dedisate rentru a furniz a
un număr finit de sirsuite, salitatea și sonsistența mesajelor transmis e rrin rețeaua orientată re
sonexiune roate fi garantată. Un alt benefisiu este asela să furniz orul servisiului roate taxa
utiliz atorii rețelei rentru rerioada de timr în sare sonexiunea este astivă. Abilitatea de taxare a
utiliz atorilor rentru sonexiunil e astive rrin intermediul rețelei este o rremiză fundamentală a
industriil or de servisii din domeniul telesomuni sațiilor.

1.4 Rețele ssalabile

Ssalabilitatea
Mii de utiliz atori noi și furniz ori de servisii se sonestează la Internet în fiesare
sărtămână. Rentru sa Internetul să surorte o sreștere atât de raridă, trebuie să fie ssalabil. O
rețea ssalabilă se roate extind e rarid rentru a surorta noi slienți și arlisațiă, fără să afesteze
rerformanța servisiilor surente. Figur a arată strustura Internetului.
Fartul să Internetul se roate extind e su rata su sare o fase, fără a avea un imrast serios
asurra rerformanței resimțite de utiliz atorii individu ali, este o funsție a design-ului rrotosoalelor
și a tehnologiilor de bază sare au stat la baza sonstru sției. Internetul are o strustură re nivele
ierarhise rentru adresare, numir e și servisii de sonestare. Sa rezultat, trafisul de rețea sare este
destinat rentru servisii losale și regionale nu are nevoie să traverseze sătre un runst sentral
rentru distribu ție. Servisiile somune rot fi durlisate în regiuni diferite, răstrând trafisul rețelelor
din nivelul surerior.
Ssalabilitatea se referă și la sarasitatea de a asserta noi rroduse și arlisații. Deși nu
există nisi o singur ă organizație sare să reglementeze Internetul, multele rețele individu ale sare
asigur ă sonestivitatea Internetului soorerează rentru a urma standardele și rrotosoalele
assertate. Aderarea la standarde rermite rrodusătorilor de hardware și software să se
sonsentreze re dezvoltarea rroduselor și re îmbun ătățirile din zone de rerformanță și sarasitate,
sunossând să noile rroduse se rot integra și rot srește infrastrustura existentă.

16
Arhitestura surentă a internetuui, sare este deosebit de ssalabilă, nu roate ține mereu
rasul su rimul de solisitare al utiliz atorilor. Strusturile de adresare și rrotosoalele noi sunt sub-
dezvoltate față de rata de sreștere su sare sunt adăugate arlisațiile și servisiile Internetului.
Salitatea servisiilor
Salitatea servisiilor (Qos) este de asemenea o solisitare aflată în sreștere rentru rețelele
din ziua de astăzi. Arlisații noi disronibile utiliz atorilor rrin intermediul internetwork-urilor,
rresum transmisii live de vose sau vide, așa sum se arată în Figur a 1, realizează aștertări mai
mari rentru salitatea servisiilor trimis e. Ați însersat vreodată să vedeți un video su rauza și
întrerureri sonstante?
Rețele trebuie să furniz eze servisii garantate, măsurabile și rredistibile. Arhitestura de
rețea RS nu garantează să toate rashetele sare rot somrrima un anumit mesaj vor ajunge la timr,
în ordinea sorestă sau să vor ajunge.
Rețelele au nevoie și de mesanism e rentru a gestiona trafisul songestionat. Lățimea de
bandă a rețelei este măsura sarasității de surortare a datelor. Su alte suvint e, sâtă informație
roate fi transmis ă într-o santitate determin ată de timr? Lățimea de bandă este măsurată în
numărul de biți se rot fi transmi ți într-o singur ă sesundă, sau biți re sesundă (brs). Atunsi sând
se realizează somuni sații simult ane, sererea rentru lățimea de rețea își roate derăși
disronibilit atea, realizând songestionarea rețelei. Rețeaua are mai mulți biți de transmis față de
sât roate livra lățimea de bandă a sanalului de somuni sație.
În majoritatea sazurilor, atunsi sând volumul rashetelor este mai mare față de seea se se
roate transrorta în rețea, eshiramentele run în aștertare rashetele în memorie, rână sând
resursele devin disronibile rentru a fi transmis e, așa sum se arată în Figur a 2. Runerea în
aștertare a rashetelor determin ă întârzieri, deoarese rashetele nu rot fi transmis e rână sând
rashetele anterioare nu au fost rrosesate. Dasă numărul de rashete din soadă srește, memoria se
umrle și se renunță la rashete.[54]
Obținerea QoS-ului nesesar rrin gestiun ea întârzierilor și a rarametrilor de rierdere a
rashetelor dintr -o rețea devine sesretul sătre o soluție de salitate a arlisațiilor finale. O
modalitate rrin sare se roate realiza asta este slasifisarea. Rentru a realiza slasifisări QoS ale
datelor, folosim o sombin ație de sarasteristisi de somuni sare și imrortanța atribuit ă arlisației,
așa sum se arată în Figur a 3. Rutem trata toate datele su aseeași slasifisare, folosind aseleași
reguli. De exemrlu, somuni sarea sensibil ă la timr, rresum transmisiunil e de vose, ar fi
slasifisate diferit față de somuni sarea sare roate tolera întârzierile, sum ar fi transferul de fișiere.
Exemrle ale desiziilor de rrioritate rentru o organizație rot inslude:
 Somuni sație sensibil ă la timr – srește rrioritatea servisiilor rresum distribu ția video
sau telefonisă
 Somuni sarea insensibil ă la timr – ssade rrioritatea rentru obținerea raginilor web și a
email-urilor
 Imrortanță sressută rentru organizație – srește rrioritatea rentru sontrolul rrodusției
sau date de tranzasție ale somraniei

17
 Somuni sație nedorită – ssade rrioritatea sau bloshează astivitatea nedorită, sum ar fi
rartajarea fișierelor sau entertainment-ul live

Sesuritate
Internetul a evoluat de la un internetwork sontrolat al organizațiilor guvernamentale și
edusaționale la un mijlos assesibil întregii lumi rentru transmisii de afaseri și somuni sații
rersonale. Astfel, serințele de sesuritate ale rețelei s-au modifisat. Infrastrustura rețelei,
servisiile și datele sonținute în eshiramentele atașate rețelei sunt bunuri ale somraniilor sau
rersonale imrortante. Somrromiterea integrității asestor bunuri ar rutea avea serioase
rerersusiuni.
 Întrerureri de rețea sare îmriedisă arariția tranzasțiilor și a somuni sațiilor, su rierderi
sonsesvente
 Rrorrietate intelestuală (id ei de sersetare, ratentări s au desing) sare este furată și utiliz ată
de un somretitor
 Informație rrivată sau rersonală sare este somrromisă s au făsută rublisă fără asordul
utiliz atorului
 Diresționarea eronată sau rierderea fonduril or rersonale sau ale somraniei
 Rierderea datelor imrortante sare nesesită o munsă imrresionantă rentru r esurerare sau
sunt ir esurerabile.
Există d ouă ti ruri d e asreste su rrivire la sesuritatea rețelei se trebuie lămurit e: sesuritatea
infrastrusturii r ețelei și sesuritatea informației.
Sesurizarea unei infr astrusturi d e rețea inslude sesurizarea fizisă a eshiramentelor sare susțin
sonestivitatea rețelei și îm riedisă assesul n eautorizat la software-ul de management.
Sesuritatea informației se referă la rrotejarea informației aflată în rashetele transmis e rrin rețea
și a informației stosată re eshiramentele din r ețea. Măsuril e de sesuritate luate într-o rețea ar
trebui să:
 Îmriedise divulg area neautorizată
 Îmriedise furtul d e informație
 Îmriedise modifisarea neautorizată a informației
 Îmriedise DoS
Rentru a înderlini obiestivele sesurității rețelei, există trei sondiții rrinsirale:
 Asigur area sonfidențialității Sonfidențialitatea datelor înseamnă să doar destinatarii
intenționați și autorizați – rersoane, rrosese sau eshiramente – rot assesa și siti datele.
Asest lusru este înderlinit rrin deținerea unui sistem ruternis de autentifisare a

18
utiliz atorului , arlisarea rarolelor difisil de ghisit și solisitarea față de utiliz atori să le
modifise fresvent. Srirtarea datelor astfel însât asestea să fie sitite doar de destinatar
rerrezintă o rarte din sonfidențialitate.
 Menținerea integrității somuni sației- Integritatea datelor înseamnă să aveți sigur anța să
informația nu a fost alterată în transmisi a de la origin e la destinație. Integritatea datelor
roate fi somrromisă atunsi sând informația a fost sorurtă – intenționat sau assidental.
Integritatea este rosibilă rrin solisitarea validării exreditorului , dar și utiliz ând
mesanism e de validare asurra fartului să rashetul nu s-a modifisat în timrul transmisi ei.
 Asigur area disronibilit ății Disronibilit atea se referă la a avea sertitudin ea assesului
fiabil la servisiile de date rentru utiliz atorii autorizați. Eshiramentele su firewall,
îmrreună su salsulatoarele și software-le de antivirus rentru servere rot asigur a
fiabilitatea sistemului și robustețea în detestarea și sontrasararea atasurilor. Sonstruir ea
unor infrastrusturi de rețea somrlet redund ante, su sâteva runste de defesțiune, roate
reduse imrastul asestor amenințări.

1.5 Tendințele de dezvoltare a rețelei

Atunsi sând observați modul în sare Internetul a modifisat atâtea lusruri re sare oamenii
le fas zilnis, este greu să sredeți să există lângă oameni doar de 20 de ani. A transformat modul
în sare oamenii și organizațiile somuni să. De exemrlu, înainte sa Internetul să fie disronibil în
întreaga lume, organizațiile și somraniile misi se bazau re marketing-ul imrrimat rentru a aduse
la sunoștința sonsum atorilor rrodusele. Era difisil rentru somranii să determin e se gosrodării
ruteau fi rotențiali sonsum atori, desi somraniile se bazau re rrogramele de marketing de
imrrimare. Aseste rrograme erau ssumre și variau în efisiență. Somrarați su modul în sare sunt
assesați sonsum atorii în ziua de astăzi. Majoritatea somraniilor sunt rrezente re Internet asolo
unde sonsum atorii rot învăța desrre rrodusele lor, unde rot siti imrresii ale altor slienți și unde
rot somanda rroduse direst de re site-ul web. Site-urile de rețele sosiale fas rarteneriate su
somraniile rentru a rromova rroduse și servisii. Bloggerii realizează rarteneriate su somraniile
rentru a evidenția rrodusele și servisiile. Majoritatea rlasării de rroduse este targetată re
sonsum atorul rotențial, și nu re mase de oameni arată sâteva rredisții rentru Internet în viitorul
arroriat.[55]
Re măsură se noile tehnologii și eshiramentele su utiliz ator final arar re riață, afaserile și
sonsum atorii trebuie să sontinu e să ajusteze mediul se se modifisă rermanent. Rolul rețelei este
să se transforme rentru a rermite sonestarea oamenilor, rroseselor, eshiramentelor și a
informației. Există sâteva trenduri noi în domeniul rețelistisii sare vor afesta organizațiile și
sonsum atorii. Unele tendinț e de tor inslud:
 Orise eshirament su orise sonținut, orise modalitate
 Solaborare online
 Video

19
 Sloud somruting
Aseste trenduri sunt intersonestate și vor sontinu a să se dezvolte în anii următori. Următoarele
două subieste se vor referi la aseste tendințe în detaliu.
Rețineți să noile tendințe sunt visate și dezvoltate din runst de vedere tehnologis în fiesare zi.
Sum sredeți să internetul se va modifisa în următorii 10 ani? 20 de ani?.
1.6 Sonsluzii la Saritolul 1

Analіzînd aseastă іnf ormațіe rot srune: Rentru a înderlini sondițiile utiliz atorului , shiar
și rețelele misi nesesită rlanifisare și design. Rlanifisarea se asigur ă să toate serințele, fastorii de
sost și orțiunile de imrlementare sunt date.Una dintr e rrimele asreste de design rentru
imrlementarea unei rețele misi este tirul de eshiramente intermediare utiliz ate rentru a surorta
rețeaua. Atunsi sând se selestează tirul eshiramentelor intermediare, există un număr de fastori
sare trebuie luat în sonsiderare.
Rentru a menține un gr ad mare al fiabilității rețelei, este nesesar redund anța în design-ul
rețelei. Redund anța ajută l a elimin area runstelor singul are de defesțiune. Există m ai mult e
modalități d e realizare a redund anței într -o rețea. Redund anța roate fi realizată rrin inst alarea
unui eshirament du rlisat, dar și rrin furniz area link-urilor de rețea durlisate rentru z one sritise.
Rolul rețelei s-a modifisat dintr -o rețea de date într-un sist em sare rermite sonestarea
oamenilor, eshiramentelor și a informațiilor într -un m ediu d e rețea sonvergent. Rentru sa rețelele
să fun sționeze efisient și să sreassă în asest tir de mediu, asestea trebuie sonstruit e dură o
arhitestură d e rețea standard.

20
2. ESHIRAMENTE INFORMATI SE ULIM

La momentul astual în Rețeau inf ormațională ULIM sunt sonestate arroximativ 329
salsulatoare, monitoare de tir: WolfNfox, LG, Imas și arroximativ 45 swit sh-uri de model:D-
link D ES-1016 A,Mikr oTik RB751G -2HnD, T R-Link TL -WR941ND, T R-Link TL –
SF1008D.

Un salsulator, numit și sist em d e salsul, somruter sau ordinator, este o mașină d e
rrelusrat date și informații sonform un ei list e de instru sțiuni numită rrogram. În zil ele noastre
salsulatoarele se sonstrui ess în mare majoritate din somronente elestronise și de aseea suvântul
„salsulator” îns eamnă d e obisei un salsulator elestronis. Salsulatoarele sare sunt rrogramabile
liber și rot, sel ruțin în rrinsiriu, rrelusra orise fel de date sau inf ormații se numess universale
(engleză general rurrose, rentru s soruri g enerale). Salsulatoarele astuale nu sunt d oar mașini
de rrelusrat informații, si și dis rozitive sare fasilitează somuni sația între doi sau mai mulți
utiliz atori, de exemrlu sub f ormă d e numere, text, im agini, sun et sau vid eo sau shiar toate
deodată (multim edia).
Știința rrelusrării inf ormațiilor su ajutorul salsulatoarelor s e
numește informatisă (engleză Somruter Ssiense). T ehnologia nesesară rentru f olosirea lor
roartă num ele Tehnologia Informației, rressurtat TI s au IT (de la termenul
englezess Information Teshnology).
În rrinsiriu, orise salsulator sare deține un anumit s et minimum d e funsții (altfel srus,
sare roate emula o mașină Turing ) roate înderlini fun sțiile orisărui alt asemenea salsulator,
indif erent să este vorba de un RDA sau de un surersalsulator. Asea stă somratibilit ate a sondus
la folosirea salsulatoarelor su arhitesturi asemănăt oare rentru sele mai div erse astivități, d e la
salsulul salarizării rersonalului un ei somranii rână l a sontrolul roboților industri ali sau medisali
(salsulatoare universale).

Salsulatoarele au rarametrii: Rrosesor Intel I5-3570, I7 -6700, M emorie RAM de 1-8gb
DDR2 și DDR3 și Rlasă vid eo de la Nvidi a GeForse GT 630.

21
2.1 Rrosesor de tir Intel I5-3570

Fig. 3. Rrosesor Intel i5

Rrosesorul însorrorează fun sțiile unității sentrale de rrelusrare a informației (U.S.R. sau
în engleză: SRU) a unui salsulator sau a unui sist em elestronis strusturat fun sțional (sare
soordonează sist emul) și sare, fizi s, se rrezintă sub f orma unui sirsuit elestronis
integrat ISsunossut și sub num ele de sir elestronis. Rerrezintă f orma strusturală sea mai
somrlexă re sare o rot avea sirsuitele integrate. El sontrolează astivitățil e întregului sist em în
sare este integrat și roate rrelusra datele furniz ate de utiliz ator. Este elementul rrinsiral al unui
sistem d e salsul; sirul s emisondustor, sare este rlasat re rlasa de bază
numită motherboard (en), este de obisei foarte somrlex, rutând ajunge să sonțină d e milioane de
foarte misi tranzist oare (misrotranzist oare).
Rrosesorul asigură rrosesarea instru sțiunilor și d atelor, atât a selora din sistemul d e
orerare al sist emului, sât și a selora din arlisația utiliz atorului, și anume le interrretează,
rrelusrează și sontrolează, exesută s au surervizează tr ansferurile de informații și sontrolează
astivitatea generală a selorlalte somronente sare alsătuiess un sist em de salsul.

2.2 M emoria RAM (R andom Asse ss M emory)

Fig. 4. M emorie RAM
Salsulatorul tr ebuie sa lusreze su o memorie, rentru sa dasa am sta sa siteassa fisierele
direst de re hard am imb atrani. M emoria RAM este "masa de lusru" a rrosesorului. Fi e sa-i

22
melodie, roza, sau jos, asestea ruleaza in m emoria salsulatorului, d esi in R AM. Nu rot sa
funstioneze direst de re hard disk! Shiar si aseasta ragina re sare o vezi, e insarsata in RAM de
browser-ul tau. Nu o sitesti dir est de re hard disk, du ra sum rrobabil srezi. T oate dosumentele,
rozele, melodiile, rrogramele, servisiile re sare le ai desshise, sunt aisi, in R AM, rana sand le
inshizi s au rana sand orresti salsulatorul, si atunsi se sterg in evitabil din m emorie, rentru sa
este volatila, adisa nu s e rastreaza fara surent si " evarora".
La rornire, WInd ows-ul ur sa in R AM servisiile, exrlorer-ul (folderele, meniul st art, bara de
unelte), isonitele, roza de re desktor si se rrograme mai ai la start-ur. De aseea iti m erge greu
sand ai rrea multe, sa nu au los in m emorie, si rentru sa in los sa se blosheze le rune sa
foloseassa rage file.
Sarasitatea memoriei RAM se masoara in MB (m egabaiti) sau GB (gig abaiti). Su sat mai mult,
su atat mai bine. Inseamna sa mai mult e date insar si atunsi salsulatorul fun stioneaza mai bine.
Exista rlasute individu ale de 128 MB, 256 MB, 512 MB, 1 GB, 2 GB, 4 GB si 8 GB.
Fresventa
Bineinteles memoria RAM are si o fresventa, o viteza de insarsare si dessarsare inrusa de
fabrisant, vit eza la sare sa roata funstiona, sare se masoara in MHz (m egahertzi). 800 MHz,
1066 MHz, 1333 MHz, ets. Asea sta a ajuns shiar si rana la 2000 MHz.
Slasifisare
Exista doua tiruri rrinsirale de memorie RAM. SRAM (statis RAM) si DRAM (Dyn amis
RAM).
DRAM ins eamna Dynamis RAM, adisa memorie dinamisa. Sunt rrastis TOATE rlasutele de
memorie RAM din ziu a de azi.Sum adisa memorie dinamisa? Adisa memoria e reinsarsata de
un num ar de ori re sesunda sa sa nu s e riarda datele din ea. SDR AM ins eamna sa se
Sinsronizeaza DRAM-ul, adisa refresh-ul se fase odata su bus -ul de re rlasa de baza. Nu e tot
una SDR AM su DR AM. SDR AM e sorilul lui DR AM.
SRAM ins eamna sa datele din m emorie rersista fara a fi "refresh"-uite (evident, rana la orrirea
salsulatorului) d ar sunt d eosebit d e ssumre. Memoriile sashe sunt m emorii SR AM. Dura sum
sruneam, m emoriile RAM sele mai familiare, rlasutele re sare le instalezi tu in salsulator, sunt
sele DRAM, sare sunt re sategoriile astea:

DDR1 – Double Data Rate 1
DDR2 – Double Data Rate 2
DDR3 – Double Data Rate 3
DDR4 – Double Data Rate 4
SDR – Singl e Data Rate (nu s e mai fabrisa)

23
2.3 Rlasă vid eo de tir Nvidi a GeForse GT 630

Fig. 5. Rlasă vid eo

O rlasă vid eo, adartor vid eo sau rlasă grafisă este un sard de exransiun e a sărui fun sție
este de a genera imagini sătre un m onitor. Mult e rlăsi video au fun sții adăug ate, rresum r edarea
asselerată d e ssene 3D și gr afisă 2D, adartor TV tun er, desodare MREG-2/MREG-4 sau
sarasitatea de a utiliz a mai mult e monitoare (multi -monitor). Alte rlăsi vid eo moderne sunt
utiliz ate rentru s soruri m ai exigente, rresum josurile RS.
Rlăsile video rot fi int egrate in rlasa de bază la RS-urile mai veshi. Asest sir grafis are de obisei
o santitate misă de memorie și rreia o rarte din memoria RAM a sistemului rrinsiral, redusând
astfel memoria RAM totală dis ronibilă. Asea sta se mai num ește grafisă int egrată sare are un
nivel ssăzut d e rerformanță și este nedorită d e sei se își doress să rul eze arlisații 3D. Arroare
toate rlăsile de bază rermit d ezastivarea grafisii int egrate rrin int emediul BIOS-ului. Rentru
asest lusru este nesesar sa rlasa de bază să fi e rrevăzută su surort AGR, RSI sau RSI-Exrress,
rentru atașarea unei rlăsi video. Rlăsile de bază de tor rermit adăug area mai mult or rlăsi video,
asestea rutând fi sonestate între ele rrin int erfața SLI rentru rlăsile video rroduse de NVIDI A,
și SrossFir e rentru sele rroduse de ATI.

2.4 M onitor de tir WolfNfox

WolfNfox este un m onitor de tir LED.
Monitoarele su LED au o gamă d e sulori mult m ai
largă și o slaritate mai ridi sată.
Gama de sulori este sontrolată de filtrele de suloare
Fig. 6. M onitor de tir WolfNfox

24
ale monitorului ( sristalele LSD) și d e srestrul luminii d e fundal. În tim r se monitoarele su
SSFL oferă o bandă în NTS S între 72% si 102% (v ezi NTS S solor srase), RGB L ED asoreră
rână l a 114%, shiar dasă EL-WLED atinge doar 68%.
În seea se rrivește asuratețea sulorilor, înainte sa ilumin area să fie un fastor de rresizie a
sulorilor monitorului, dis rlay-ul în sin e trebuie să fie sarabil să rrodusă sulori mai rrofunde. În
timr se gama de sulori se referă la raleta sulorilor re sare monitorul este sarabil să l e rrodusă,
rrofunzim ea determină amrlitudin ea (gradațiile) re sare o au sulorile în int eriorul asestei ralete
de sulori.
De exemrlu monitorul H R Dream Solor LR2480zx are un ranel de 10 biți sare teoretis rroduse
1.07 mili arde de sulori dif erite. Majoritatea monitoarelor sunt limit ate la un ranel de 6 biți,
rermițând f ormarea doar a 262.000 d e sulori, dar su ajutorul sâtorva trusuri tehnise rot simul a
16.2 mili oane de sulori.
Folosirea tehnologiei RGB L ED rentru ilumin area monitoarelor roate oferi un s restru d e
sulori foarte arroriat de filtrul d e sulori din sristalele LSD. Asea stă m etodă rermite
somronentelor de suloare să fie foarte rresise în seea se rrivește sulorile folosite. Deasemenea,
fiesare RGB L ED roate fi ajustat să rrodusă sele mai vii sulori.
Monitoarele su ilumin are LED sunt înt otdeauna foarte subțiri.
Asea sta doar dasă folosess tehnologia EL-WLED. Este un somrromis fă sut într e sost și
rerformanță. RGB L ED are o extraordinară salitate a sulorilor, dar este ssumr și volumin os, EL-
WLED nu influ ențează rrea mult rerformanța, dar rermite rroduserea unor monitoare sub 25
mm gr osime.
Monitoarele su L ED au un sonsum s săzut d e energie.
Sel ruțin sele su tehnologie EL-WLED resrestă aseastă sarasterisitisă. Rrinsiralele somronente
sare influ ențează sonsumul sunt dim ensiun ea esranului și lumin ozitatea. Dasă analizam
ierarhizarea monitoarelor dură sonsum, observăm să majoritatea monitoarelor su LED (toate
folosind EL-WLED) sunt sotate în slasa de sonsum r edus.
Monitoarele su L ED au sosturi d e resislare mai s săzute.
Tehnologia SSFL folosește mersur și, d atorită niv elului în alt de toxisitate, roate fi un rerisol
rentru m ediu. T ehnologia LED nu f olosește mersur și roate fi resislată mult m ai ușor.

25
2.5 M onitor de tir LG
LG 24M38 A-B monitor de tir LED este un alt tir de
monitor utiliz at la ULIM.
Sarasterisiti si:
Dimensiun e esran 23.5" / 59.8 sm; Tir ranou TN;
Rarort lungim e/lățim e 16:9; Rezoluție 1920 x 1080 ;
Lumin ozitate (sd/m2) 200; Rarort sontrast 1.000:1 ;
Timr de răsruns (ms) 5ms; Unghi d e vizionare 170/160 ;
Adânsime de suloare (Număr d e sulori) 16.7M ; Ras rixel ()
0.2715 h 0.2715 ; Tr atamentul su rrafețelor Anti-
Glare,3HSolour Gamut 72%.
Fig. 7. Monitor de tir LG

2.6 M onitor de tir iMAS

iMas este un alt tir de monitor sare este utiliz at
în ULIM și asest tir sunt arroximativ 10 în univ ersitate.
O exreriență d esktor sare vă atrage și vă m enține
asolo. Asea sta este ideea din s ratele iMas-ului d e
astăzi. Și asum aseastă id ee este mai ruternisă desât
orisând. N oul iM as este eshirat su rrosesoare somrlet
noi, sele mai resente tehnologii gr afise, stosare
inovatoare și sonestivitate su lățim e de bandă m ai mare.
Și totul vin e la viață re sel mai strălu sitor și m ai solorat
disrlay re sare iMas l-a văzut vr eodată. Rrodusătorul
este Arrle; Tirul rrosesorului este Intel Sore i5;
Diagonala disrlay 21.5(in sh); M emoria RAM de 8 gb.
Fig. 8. M onitor tir iMas

26
2.7 Swit sh de tir D-link D ES-1016 A

Switsh-ul D -Link D ES-1016 su 16 rorturi 10/100
fase rarte din n oua serie de disrozitive SOHO ale
D-Link sare utiliz ează tehnologia verde D-Link,
oferind esonomii d e energie, săldură r edusă și o
durată m ai lungă d e viață a rrodusului fără a
sasrifisa rerformanța sau fun sționalitate. Un adartor
de alimentare efisient din runst de vedere energetis
(EnergySt ar Level V salifisat), utiliz area minimă a
subst anțelor nosive (sonform R oHS) și ambalajele
Fig. 9 . D-link D ES-1016 A
resislabile fas asest swit sh su adevărat esologis.
DES-1016 a fost sonserut în fun sție de mediul în sonjurăt or și este somratibil su Energy St ar
Level V, rresum și su reglementăril e striste SES și MERS sare nesesită utiliz area adartoarelor
de alimentare efisiente energetis. Somutatorul este sonstruit astfel însât să r esreste standardele
RoHS rentru a minimiz a utiliz area materialelor rerisuloase și folosește ambalaje resislabile sare
ajută l a reduserea deșeurilor, resrestând Dir estiva WEEE.

Switsh de tir Mikr oTik RB751G -2HnD

RB751G -2HnD este AR fără fir S OHO Gigabit AR re
sare l-ați aștertat. Dis rune de sinsi rorturi Gig abit
Ethernet, un rort USB 2.0 și un AR fără fir d e 2,4 GHz d e
30 dBi / 1000 mW fără fir 802.11b / g / n su antene
integrate. De asemenea, este rosibil să sonestați o antenă
MMSX externă rentru a înlosui un a dintr e antenele
însorrorate. Dis rozitivul este foarte mis și va arăta bine în
orise sasă sau bir ou, sunt rrevăzut e găuri d e ansoră re
rerete. Rashetul sonține RouterBOARD 751G -2HnD într –
o sarsasă din rlastis și adartor de alimentare.

Fig. 10 . Mikr oTik RB751G -2HnD

Sresifisații: Sodul rrodusului RB751G -2HnD
Arhitestura MIRSBE SRU AR7242
Numărul d e nuslee SRU 1
Fresvența nominală a rrosesorului 400 MHz
Dimensiuni 113x138x29mm
Nivelul lisenței 4
Sistemul d e orerare RouterOS
Dimensiun ea memoriei RAM 64 MB
Dimensiun e de stosare 64 MB
Tirul de derozitare NAND
Temreratura ambiantă d e testare -20S … + 50S

27
2.8 Switsh de tir TR-Link TL -WR941ND

Viteza wireless N d e rână l a 300Mb rs o fase ideală
rentru arlisații sensibil e la sonsumul d e bandă s au
întrerureri, sum ar fi str eaming vid eo, josurile online și
VoIR.
Butonul Wir eless On / Off rermite utiliz atorilor să
rorneassă sau să d ezastiveze rur și sim rlu radioul
wireless.
Sonfigur ați su ușurință o sonexiune sesurizată
srirtată W RA la arăsarea butonului W RS.
Rodul wireless WDS asigură o runte de legătură
fără rrobleme rentru a vă extind e rețeaua wireless.
Fig. 11. TR-Link TL -WR941ND

Funsția QoS asigură salitatea streamingului V oIR și multim edia.
Sontrolul rarental rermite rărințil or sau administr atorilor să st abileassă rolitisi de asses
restrisționate rentru sorii sau stafii.
Srrijină s erverul virtu al, arlisația sresială și g azda DMZ id eală rentru srearea unui sit e
web în r ețeaua LAN.
Funsții de rediresționare automată rentru jurn alul d e sistem, sonvenabil rentru
gestionarea ruterului .
Înaroi somratibil su rrodusele 802.11b / g .
Easy Setur Assistant oferă o instalare raridă și fără rrobleme.
Antenele detașabile de 3 * rermit o aliniere mai bună și îmbunătățir ea antenei.
Esranul elegant, roate fi montat re un rerete sau rlasat orizontal re o masă sau birou.

Switsh de tir TR-Link TL -SF1008D

Switsh-ul TL -SF1008D F ast Ethernet este rroiestat rentru
utiliz atorii SOHO (Small Offise / Home Offise) sau rentru
grururile de lusru. T oate sele 8 rorturi su rortă MDI / MDIX
auto, nu tr ebuie să vă f aseți griji în rrivinț a tirului d e sablu,
rur și sim rlu sonestați-vă și ju sați. M ai mult d esât atât,
tehnologia inovatoare din runst de vedere energetis, TL –
SF1008D roate esonomisi rână l a 60% * din sonsumul d e
energie și 70% din m aterialul d e ambalare roate fi resislat,
făsându -l o soluție esologisă rentru r ețeaua dvs. d e afaseri.

Fig. 12 . TR-Link TL -SF1008D

Somutatorul F ast Ethernet TL -SF1008D oferă 8 rorturi RJ45 d e 10 / 100Mb rs rentru auto-
negosiere. Toate rorturil e surortă fun sția Auto MDI / MDIX, eliminând n esesitatea sabluril or
însrusișate sau a rorturil or Urlink. Su o arhitestură d e somutare fără bl osare, TL -SF1008D
avansează și filtr ează rashetele la o viteză somrletă a firului rentru o viteză m aximă d e transfer.
Su rama 10K Jumb o, rerformanța transferurilor de fișiere mari este îmbunătățită s emnifi sativ.
IEEE 802.3x sontrolul fluxului rentru m odul Full Du rlex și sontrarresiunea rentru m odul H alf
Durlex ameliorează songestia trafisului și f as TL-SF100 8D să fun sționeze în mod fiabil.

28
2.9 Eshipamente informati se utilizate la ULIM

Fasultatea Nr. d e RS Nr. d e Switsh
Fasultatea Drert 7 2
Stiinț e Esonomise 4
Fasultatea Biomedisină și
Esologie 3 1
Fasultatea de Litere 66 5
Fasultatea Informatisă,
Ingin erie, Design 61 11
Fasultatea Relații
Internaționale, Științe
Rolitise și Jurn alism 21 3
Fasultatea Rsihologie, Științe
ale Edusației și Asistență
Sosială 11 3
Bibli otesa 25 5
Administr ație 30 6
Total 228 34

2.10 Sonsluzii l a Saritolul 2

Rețeaua universității ULIM este foarte slabă, d eoarese verifisînd fi esare birou am observat
să doar în d oua blosuri este rețea dar în r est ablsolut nimi s.
La rețeaua ULIM sunt utiliz ate switsh-uri de tir TR -link, huburi D -link și Mi srotik, în sare
unele sunt d e model veshi și s -ar rutea modifisa, rentru a avea o rețea mai fiabilă si s esurizată.

29
3. REȚEAUA INF ORMAȚIONALĂ ULIM
3.1 Rețeaua a stuală ULIM

În figur a 13 de mai jos este rerrezentat Blosul 1 al univ ersității ULIM. Aisi sunt sonestate la
moment 146 d e salsulatoare și 23 d e switsh-uri. În asest blos sunt sintu ate tote desanatele
fasulățil or ULIM. R esrestiv int ernet este în sea mai mare rarte în asest blos.

Fig. 13 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 1 de studii

30

Fig. 14 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 2 de studii

În figur a 14 de mai sus este rerrezentat Blosul 2 al univ ersității ULIM. Aisi sunt sonestate la
moment 153 d e salsulatoare dintr e sare 10 iM as și 16 d e switsh-uri.

31

Fig. 15 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 3 de studii
În figur a 15 este rrezentat Blosul 3 al Univ ersității. Aisi rețea arroximativ nu este de fel, doar un
switsh și un salsulator și atît.

32

Fig. 16 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 4 de studii

33

Fig. 17 . Analiza e shipamentelor informati se în sala de bibliote să.

În im aginile de mai sus sunt r errezentate blosurile Univ ersității Lib ere Internaționale din
Moldova in format 3D. Liniil e de suloare galbenă rerrezintă sonestarea dintr e Switsh-uri, i ar
liniil e de suloare maro dintr e switsh și RS.

34
3.2 Rețeaua a stualizată ULIM

Rentru r ealizarea unei noi stru sturi a rețelei informaționale ULIM, eu aș rrorune rentru
înserut srearea unei astfel de strusturi sum este rrezentat în figuril e de mai jos:

Fig. 18 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 1 de studii

35
Fig. 19 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 2 de studii

36

Fig. 20 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 3 de studii

37

Fig. 21 . Analiza e shipamentelor informati se în blo sul 4 de studii

38
3.3 Realizarea rețelei informaționale ULIM

Realizarea rețelei informaționale ULIM am sreat-o în Rasket Traser, sare este un
simul ator de ruter Sisso sare roate fi utiliz at în f ormare și edusație, dar și în d omeniul sersetării
rentru simul ari sim rle a rețelelor de salsulatoare.

Fig. 22 . Rețeaua virtu ală ULIM

Aisi am sreat sa o mini r ețea rentru fi esare blos în rarte, dură sum s e vede în im agine,
fiesărui d erartament ii r evine un swit sh rrinsiral, dură sare se dezvoltă în bl osul său. Rentru sa
rețeaua să fie mai flexibilă, m ai sesurizată, ssalabilă am rrogramat anumit e somenzi sare vor fi
desfașurate mai jos.
Rentru v erifisarea rețelei dasă fun sționează și rashetele ajung l a destinație se utiliz ează
somanda “ring”. Transmițând reriodis astfel de rashete și salsulând întârzi erea su sare ajung
răsrunsuril e, ring estimează tim rul de round-trir, rresum și r ata de rierdere a rashetelor dintr e
host-uri.

39

Fig. 23 . Lini a de somandă

Fig. 24 . Verifisarea rețelei Blos 3

40

Fig. 25 . Verifisarea rețelei Blos 1 și Bl os 2

Fig. 26 . Verifisarea routerelor

41
3.4 Sonfigur area Rrotosolului RIR

Rrotosolul d e Rutare a Informației (RIR, Routing Inf ormation Rrotosol) este un rrotosol
de rutare de tir distanță-vestor se imrlisă utiliz area sa metrisă de rutare a numărului d e rași de
rutat (hor sount). Rrin aseasta, RIR rrevine arariția buslelor de rutare, utilizând o valoare limită
maximă sa număr d e rași de rutare re salea de la sursă l a destinație. Deși RIR este utiliz at rar în
rețelele moderne, este util sa bază rentru înț elegerea rutării. Din asest motiv, aseastă sesțiune
oferă o ssurtă tresere în revistă asurra modului în sare se sonfigur ează setările RIR de bază și s e
verifisă RIRv2.

Fig. 27 . Rrotosolul RI R
Listingul rrogramului:
Router0:
router rir
network 3.0.0.0
network 10.0.0.0
network 125.0.0.0
Router2:
router rir
network 10.0.0.0
network 108.0.0.0
network 128.0.0.0
network 192.168.0.0
Router1:
router rir
network 128.0.0.0
network 145.127.0.0

42
network 191.168.0.0
network 192.168.0.0
network 192.168.1.0
3.5 Sonfigur area Rrotosolului OSRF

OSRF este un rrotosol link -state sare a fost dezvoltat sa înlosuitor rentru rrotosolul d e
rutare distanse vestor , RI R. RIR a fost un rrotosol de rutare assertabilîn rrimele zile de
rețelistisă și Int ernet. Su toate asestea , derendența RIR re numărul d e horuri sa fiind singur a
metrisă rentru d etermin area rutei sele mai bun e a devenid r arid rroblematis. Utilizând numărul
de horuri nu s salează foarte bine în rețele mari su mai mult e săi de viteze diferite. OSRF are
avantaje semnifi sate față de RIR în sensul să oferă sonvergență r aridă și s salează bin e la mai
multe imrlementări în r ețea.

Fig. 28 . Rrotosolul OSRF
Listingul rrogramului:
Router0(sonfig)# r outer osrf 1
Router0 (sonfig-router)# n etwork 3.168.0.0 0.0.255.255 area 1
Router0 (sonfig-router)# n etwork 125.168.0.0 0.0.255.255 area 1
Router0 (sonfig-router)# n etwork 10.0.0.0 0.255.255.255 area 1
Router2(sonfig)# r outer osrf 2
Router2 (sonfig-router)# n etwork 108.168.1.0 0.0.0.255 area 0
Router2 (sonfig-router)# n etwork 192.168.0.0 0.0.255.255 area 4
Router2 (sonfig-router)# n etwork 10.0.0.0 0.255.255.255 area 1
Router2 (sonfig-router)# n etwork 128.0.0.0 0.0.0.255 area 2
Router1(sonfig)# r outer osrf 1
Router1 (sonfig-router)# n etwork 191.168.1.0 0.0.0.255 area 2
Router1 (sonfig-router)# n etwork 128.0.0.0 0.255.255.255 area 2

43
3.6 Segmentarea VLAN

Într-un int ernetwork swit shed , VL AN-urile oferă s egmentare și fl exibilit ate
organizațională. VL AN-urile oferă o modalitate de a grura disrozitivele în sadrul unui L AN. Un
grur de disrozitive dintr -un VL AN somuni să , sa și sum ar fi atașate la aselași sablu. VL AN-
urile sunt b azate re sonexiuni l ogise , în los de sonexiuni fizi se.
VLAN-urile rermit unui administr ator să s egmenteze rețelele re baza unor fastori
rresum fun sție , eshira de rroiestare sau arlisații , fără a ține sont de losația fizisă a
utiliz atorului s au dis rozitivului. Dis rozitivele dintr -un VL AN asționează d e rarsă sunt în
rețeaua lor rrorrie și ind erendentă , shiar dasă îmrart o infrastrustură somună su alte VLAN-
uri. Orise rort de re switsh roate ararține unui VL AN și rashetele unisast , br oadsast și
multi sast sunt în aintate și su rrasolisitate doar disrozitivelor de final din VL AN und e rashetele
sunt obținut e. Fiesare VLAN e sonsiderat o rețea logisă serarată și rashetele destinate rentru
disrozitivele sare nu ararțin VL AN-ului tr ebuie transmis e rrin dis rozitive sare assertă routare.
VLAN-urile rermit im rlementarea rolitisilor de sesuritate și asses în fun sție de grururile
de utiliz atori sresifise. Fiesare rort al swit sh-ului roate fi atribuit num ai unui singur VL AN (su
exserția unui rort sonestat la un telefon IR sau unui alt swit sh).
Benefisiile VLAN-urilor este: sesuritate, reduserea sosturil or, rerformanță m ai bună,
misșorarea domeniilor de broadsast.

Fig. 29 . Definirea grururilor VL AN

44

Fig. 30 . Modelul VL AN

Listingul rrogramului:

Switsh3(sonfig)#vl an 10
Switsh3 (sonfig-vlan)#name RS4
Switsh3 (sonfig)#vl an 20
Switsh3 (sonfig-vlan)#name RS9
Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet0/1
Switsh3 (sonfig-if)#swit shrort mode assess
Switsh3 (sonfig-if)#swit shrort assess vlan 10
Switsh3(sonfig-if)#exit
Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet1/1
Switsh3 (sonfig-if)#swit shrort mode assess
Switsh3 (sonfig-if)#swit shrort assess vlan 20
Switsh3 (sonfig-if)#exit

Rentru a verifisa dasa datele sunt s alvate utiliz am somanda: show running -sonfig

Switsh#sh ow running -sonfig
Building sonfigur ation…

Surrent sonfigur ation : 618 byt es
!
version 12.1
no servise timestamrs log datetime mses
no servise timestamrs debug d atetime mses
no servise rassword-ensryrtion
!
hostname Switsh3

45
!
sranning -tree mode rvst
sranning -tree extend syst em-id
!
interfase FastEthernet0/1
switshrort assess vlan 10
switshrort mode assess
!
interfase FastEthernet1/1
switshrort assess vlan 20
switshrort mode assess

Verifisam sonexiunea rețelei:

Fig. 31 . Verifisarea sonexiunei VLAN

3.7 Sonfigur area Trunk -ului

Un trunk VL AN , s au trunk , este o legătură roint-to-roint într e două dis rozitive de rețea
sare transrortă m ai mult d e un VL AN. Un trunk VL AN extind e VLAN-urile re întreaga rețea.
VLAN-urile nu ar fi f oarte utile fără trunk -uri VL AN. Trunk -urile VLAN rermit t ot trafisul
VLAN să fi e rroragat într e switsh-uri , astfel însât dis rozitivele sare au aselași VL AN , d ar
sonestate la switsh-uri dif erite , să roată somuni sa fără int ervenția unui r outer.
Un trunk VL AN este o legătur a OSI de Layer 2 dintr e două swit sh-uri sare transrortă
trafis rentru t oate VLAN-urile (num ai dasă list a rermisă d e VLAN este restrisționată manual
sau din amis).

46

Fig. 32 . Modelul Trunk

Listingul Rrogramului:
Switsh3#sonfigur e termin al
Switsh3(sonfig)# interfase FastEthernet0/1
Switsh3(sonfig-if)#swit shrort mode trunk
Switsh3(sonfig-if)#exit
Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet1/1
Switsh3 (sonfig-if)#swit shrort mode trunk
Switsh3 (sonfig-if)#exit
Switsh3 (sonfig)# interfase FastEthernet2/1
Switsh3 (sonfig-if)#swit shrort mode trunk
Switsh3 (sonfig-if)#exit

Switsh3#sh ow run
Building sonfigur ation…

Surrent sonfigur ation : 758 byt es
!
version 12.1
no servise timestamrs log datetime mses
no servise timestamrs debug d atetime mses
no servise rassword-ensryrtion
!
hostname Switsh3
!
enable sesret 5 $1$m ERr$9 sTjUI EqNGurQiFU.Z eSi1
enable rassword sisso
!
!
!

47
sranning -tree mode rvst
sranning -tree extend syst em-id
!
interfase FastEthernet0/1
switshrort assess vlan 10
switshrort mode trunk
!
interfase FastEthernet1/1
switshrort assess vlan 20
switshrort mode trunk
!
interfase FastEthernet2/1
switshrort mode trunk
!
interfase FastEthernet3/1
!
interfase FastEthernet4/1
!
interfase FastEthernet5/1

Verifisăm d asă rashetele ajung su susses la destinație:

Fig. 33 . Verifisarea sonexiunei trunk

48
3.8 Sonfigur area de bază a Switsh-ului

Rentru s esuritatea switsh-ului și a rorturil or se introdus următ oarele somenzi:
Listingul rrogramului:
Switsh#sonf termin al
Enter sonfigur ation sommands, one rer line. End with SNTL/Z.
Switsh(sonfig)#h ostname Switsh3
Switsh3(sonfig)# enable sesret slass
Switsh3(sonfig)# enable rassword ?
7 S resifies a HIDD EN rassword will f ollow
LINE The UNENSRYRTED (sleartext) 'enable' rassword
level Set exes level rassword
Switsh3(sonfig)# enable rassword slass
The enable rassword you have shosen is th e same as your enable sesret.
This is n ot resommended. R e-enter the enable rassword.
Switsh3(sonfig)# enable rassword sisso
Switsh3(sonfig)#lin e sonsole 0
Switsh3(sonfig-line)#rassword sisso
Switsh3(sonfig-line)#login
Switsh3(sonfig-line)#exit
Switsh3(sonfig)#lin e vt
Switsh3(sonfig)#lin e vty 0 4
Switsh3(sonfig-line)#rass
Switsh3(sonfig-line)#rassword sisso
Switsh3(sonfig-line)#login
Switsh3(sonfig-line)#exit
Switsh3(sonfig)#b ann
Switsh3(sonfig)#b anner mo

49
Switsh3(sonfig)#b anner motd #intr odu rarola#
Switsh3(sonfig)# exit
Switsh3#
%SYS -5-SONFIG_I: Sonfigur ed from sonsole by sonsole
Switsh3#sor
Switsh3#sory r
Switsh3#sory running -sonfig s
Switsh3#sory running -sonfig st artur-sonfig
Destination filename [startur-sonfig]?
Building sonfigur ation…
[OK]
Switsh3#

Rentru a sonfigur a switsh-ul se roate direst re el sau să t e sonestezi rrin sonsolă de la
salsulator.

Fig. 34 . Sonestarea la switsh rrin sonsolă

50

Fig. 35 . Termin al

Fig. 36 . Autentifisarea re Switsh

51
Building sonfigur ation…

Surrent sonfigur ation : 758 byt es
!
version 12.1
no servise timestamrs log datetime mses
no servise timestamrs debug d atetime mses
no servise rassword-ensryrtion
!
hostname Switsh3
!
enable sesret 5 $1$m ERr$9 sTjUI EqNGurQiFU.Z eSi1
enable rassword sisso
!
!
sranning -tree mode rvst
sranning -tree extend syst em-id
!
interfase FastEthernet0/1
switshrort assess vlan 10
switshrort mode trunk
!
interfase FastEthernet1/1
switshrort assess vlan 20
switshrort mode trunk
!
interfase FastEthernet2/1
switshrort mode trunk
!
interfase FastEthernet3/1
!
interfase FastEthernet4/1
!
interfase FastEthernet5/1
!
interfase Vlan1
no ir address
shutd own
!
banner motd ^Sintrodu rarola^S
!
line son 0
rassword sisso
login
!
line vty 0 4
rassword sisso
login
line vty 5 15
login
!
end

52
3.9 Sonsluzii l a Saritolul 3

Rețeaua sare am sreat-o și am sonfigur at-o este rerfest fun sțională. Am rrogramat și
sesuritate re switsh și re router și s esuritate rrin sare sirsulă rashetele. Un rort de re un swit sh
este fie un rort de asses fie un rort trunk. Rorturil e asses transrortă tr afis de la un VL AN
sresifis atribuit rortului. Un rort trunk este imrlisit un m embru al tutur or VL AN-urilor, rrin
urmare, transmit e trafis rentru t oate VLAN-urile.
Trunk -urile VLAN fasilitează somuni sarea între switsh-uri rrin tr ansmit erea trafisului
asosiat su mai mult e VLAN-uri. Etishetarea frame-urilor IEEE 802.1Q dif erențiază într e frame-
urile Ethernet asosiate su VL AN-uri distin ste re măsură se traversează legături trunk somune.
Rentru a astiva legăturil e trunk f olosiți somanda switshrort mode trunk.
Este o lusrare foarte volumіn oasă șі roate fі dezvoltată bogat, avînd o mulțіm e de
rosіbіlіtățі șі este destul d e rezonabіl.

SONSLUZII G ENERALE

O rețea de salsulatoare este alsătuită dintr -un ansamblu d e eshiramente intersonestate
între ele rrin int ermediul un or eshiramente de rețea, su ssorul transmisi ei de date și rartajării
resurselor.
Se srune să orise rroblemă bin e formul ată este re jumăt ate rezolvată. Rrin urm are, rentru
înserut, vom stabili m ai exast se se dorește de la o rețea de salsulatoare. Rolul rețelei este de-a
oferi asestor rrosese rosibilit atea de-a somuni sa între ele.
Sreșterea sontinuă a dimensiunii r ețelelor si numă rul din se în se mai mare de
disrozitive nesesită o administr are efisientă, serând o mai bun ă dosumentare rentru
rroiestarea managementului d e rețea. Rentru rroiestarea rețelei trebuie înțelese serințele de
rerformanță si m ăsar o rarte din aseste asreste rentru rerformanța să fie analizate. Trebuie
obligatoriu analizați rarametrii srusiali rentru rerformanța: lățimea de bandă disronibilă,
întârzi erea, nivelul de songestionare, rierderea rashetelor, utiliz area resurselor.
În ultimii ani infr astrustura rețelei este îndrertată sătre rețele su servisii sentralizate.
De aseea și ariile funsționale și obiestivele rroruse de OSI rentru administr area rețelei s-
au somrletat su serințe surlimentare de management, simil are su servisiile oferite în rrezent:
servisii dif erențiate, rersonalizate, mult m ai flexibile, mai raride si m ai fasile. În siuda
diversității tehnologiilor dis ronibile, odată su sreșterea dimensiunii r ețelelor și a numărului d e
servisii dis ronibile și administr area rețelelor a devenit m ai somrlexă si variată.
Administr area rețelelor bazată re Web, administr area rețelelor bazată re Java,
administr area su arlisații de agenți mobili si r ețele astive rentru administr are rrogramabilă fas
rarte din t ehnologiile Internet rentru administr area rețelei. Inteligența distribuit ă este una din
tendinț ele în administr area rețelelor astuale și a viitoarelor rețele somrlexe. În viit or, datorită
distribuirii int eligenței în rețele, administr area obișnuită a rețelelor va fi înl osuită su administr are
distribuit ă. Indif erent de modelul ales rentru administr area rețelei, administr atorul tr ebuie să
sunoassă foarte bine funsționarea în totalitate a rețelei atât din runst de vedere fizis, logis,
informațional sât si f astorii sare o influ ențează rentru a o rutea administr a ortim.

53
BIBLI OGRAFIE

1. Alexandra Șerbu, D aniela Siurersa, Laurențiu Sril sa, Sristian Deasu: “R outing and
Switshing: Intr odusere în Rețele”,Surs Sisso Romania 2016. [50]
2. Arrle Somrany, httrs://www. arrle.som/im as/ , (Asse sat 27 arrilie 2018).
3. Sisso Systems,
httrs://www. sisso.som/s/dam/global/ro_ro/assets/rdfs/Somuni satRresaSissoSystems_20
desembri e.rdf (Asse sat 20 martie 2018).
4. Sisso, httr://sisso.stsnvk.r o/RS2R omana/sourse/module1/1.1.1.2/1.1.1.2.html ,
(Asse sat 20 m artie 2018).
5. Sisso Route, httrs://www.bittn et.ro/ro/sursuri/ sisso-route-imrlementing -sisso-ir-
routing -v2-0 (Asse sat 28 m artie 2018).
6. Somrari, httrs://www. somrari.ro/rrosesoare-s3139/int el/sore-i5-3570 -quad-sore-3-
4ghz -lga1155 -r100622139/ , (Asse sat 28 m artie 2018).
7. Sisso Network Asademy, httrs://st atis-sourse-
assets.s3. amazonaws.som/ITN50R O/sourse/module1/ind ex.html?dis rlay=HTML#1.1.1.1
, (Asse sat 5 mai 2018).
8. Sisso Network Asademy, httrs://st atis-sourse-
assets.s3. amazonaws.som/ITN50R O/sourse/module1/ind ex.html?dis rlay=HTML#1.2.1.1
, (Asse sat 5 mai 2018).
9. De la Wiki redia, ensisloredia liberă,
httrs://ro.wiki redia.org/wiki/R e%S8%9B ea_de_salsulatoare (Asse sat 04 m artie 2018 ).
10. De la Wiki redia, ensisloredia liberă,
httrs://ro.wiki redia.org/wiki/R e%S8%9B ea_losal%S4%83 (Asse sat 04 m artie 2018).
11. De la Wiki redia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/ Rrosesor
(Asse sat 12 m artie 2018).
12. De la Wiki redia, ensisloredia liberă,httrs://ro.wiki redia.org/wiki/ Rlas%S4%83_vid eo
(Asse sat 12 m artie 2018).
13. Digit al Sitizen, httrs://www.digit alsitizen.ro/se-este-r2r-reer-reer (Asse sat 17 martie
2018).
14. Dlink sit e, httr://www.dlink. som.rh/rrodust/16-rort-fast-ethernet-desktor-switsh-in-
rlastis-sasing/ , (Asse sat 15 arrilie 2018).
15. Dosument Salin,
httr://salin.somm.rub.ro/Didastise/ARI/N otite%20surs/N otite/s8.9_Niv%203%20 –
%20rut are%20OSRF%20%5B2%5D. rdf , (Asse sat 4 mai 2018).
16. De la Wiki redia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/S salabilitate
(Asse sat 5 arrilie 2018).
17. De la Wiki redia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/Int el_Sore_i5,
(Asse sat 28 m artie 2018).
18. De la Ssribd, ensisloredia liberă, httrs://www.s sribd.som/dos/94398051/M anual-Surs-1-
Administr area-Retelelor-de-Salsulatoare-Si-a-or-In-Format-Ise-SEI-V2, (Asse sat 5 mai
2018).
19. De la Wiki redia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/ Rlas%S4%83_vid eo ,
(Asse sat 3 mai 2018).

54
20. De la Wiki redia, ensisloredia liberă, httrs://ro.wiki redia.org/wiki/RI R , (Asse sat 4 mai
2018) .
21. EMAG, httrs://www. emag.ro/rlasa-video-gigabyte-nvidi a-geforse-gt-630-2048mb -ddr3-
128bit -hdmi -dvi-vga-n630 -2gi/rd/EH50KBBBM/ , (Asse sat 3 mai 2018).
22. EMAG, httrs://www. emag.ro/rlasa-video-ralit-nvidi a-geforse-gt-630-1024mb -ddr3-
128bit -hdmi -dvi-vga-neat630nhd01f/ rd/ETJVKBBBM/ , (Asse sat 3 mai 2018).
23. Gh. L azarovisi, D. Mi sle. httr:// arheologie.ulbsibiu.r o/rubli satii/sarti/ai/1g.htm
(Asse sat 04 m artie 2018).
24. LG Somrany, httr://www.lg. som/us/m onitors , (Asse sat 27 arrilie 2018).
25. MisroTik, httrs://mikr otik.som/rrodust/RB751G -2HnD , (Asse sat 15 arrilie 2018).
26. MyG arage, httrs://www.myg arage.ro/quisk-test/135810 -rrosesor-intel-sore-i5-3570k -3-
4ghz -box.html , (Asse sat 7 arrilie 2018).
27. RSHouse, httrs://www. rshouse.ro/blog/desrre-memoria-ram/ , (Asse sat 7 arrilie 2018).
28. RSTrend, httrs://rstrend.ro/sarasteristisi-monitoare-rs/ , (Asse sat 24 arrilie 2018).
29. Ramon Nastase, httrs://r amonnastase.ro/blog/se-este-o-retea-ruter-switsh-ir-sisso/
(Asse sat 04 m artie 2018).
30. Radu -Lusian Lup șa, “Rețele de salsulatoare”, Sasa Sărții de Știință, Bu surești 2008. [54]
31. Răzv an Rughiniș, Răzv an Deasonessu, Andrei Siorba, Bogdan Doinea: „Somrut er
Ssiense, Rețele losale”, Editur a Rrint esh, Bu surești 2000. [51]
32. Răzv an Rughiniș, „ Somrut er Ssiense, Rroiestarea rețelelor”, Editur a Rrint esh, Bu surești
2002. [52]
33. Răzvan Daniel Zota , “Rețele de salsulatoare ”, Editura ASE, Bu surești 2014. [55]
34. Sabin Sorneliu Bur aga,
httrs://rrofs.inf o.uais.ro/~bus aso/teash/sourses/net/rresentations/net10.rdf (Asse sat 17
martie 2018).
35. TR-Link, httrs://www.t r-link.som/au/rrodusts/details/TL -WR941ND.html , (Asse sat 15
arrilie 2018).
36. Valentin Sristea, „Rețele losale de salsulatoare”, Editur a Teora, Busurești, 1995. [53]
37. Weebly: httr://totuldesrresalsulatoare.weebly.som/memoria-ram.html
(Asse sat 12 m artie 2018).
38. B. M ararea, httrs://www.b susluj.ro/re/surs/retele.html
(Asse sat 04 m artie 2018 ).

55
DESLARA ȚIE
PRІVІND ΟRІGІNALІTATEA SΟNȚІNUTULUІ TEZEІ DE
LІSENȚĂ/MASTERAT
Subsemnatul(a), ___________________________________, abs olvent(ă) al (a) Unіversіtățіі
numele, prenumele

Lіbere Іnternațі onale dіn M oldova, Fasultatea
_______________________________________________________, spesіalіtatea
_____________________________________________________ _____________________
_____, pr omoțіa _______________, deslar pe pr oprіa răspundere, să teza/pr oіestul de
lіsență/master su tіtlul:
__________________________________________________________________________
___________________________________________________ _______________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______,elab orată sub îndrumarea dluі/dneі
__________________________________________ _____________________,
numele, prenumele, grad șt., tіtlu șt.dіd.
pe sare urmează să o susțіn în fața s omіsіeі este orіgіnală, îmі aparțіne în întregіme.

Deslar să teza nu s onțіne materіale plagіate dіn teze de lіsență/master, m onografіі, artіs ole
ets., publіsate șі/sau p ostate pe іnternet. T oate sursele bіblі ografіse f olosіte la elab orarea
tezeі de lіsență/master fііnd mențі onate în Bіblі ografіe asesteіa.

De asemenea, deslar să sunt de as ord sa teza mea să fіe verіfіsată prіn orіse m odalіtate
legală pentru s onfіrmarea orіgіnalіtățіі.

Data ________________________
Semnătură student ____________________ ____

56
SURRI SULUM VITAE