MINIST ERUL EDUC AȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL [606576]
MINIST ERUL EDUC AȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
RERUBLICII M OLDOVA
UNIV ERSIT ATEA DE STUDII ROLITIC E ȘI ECONOMIC E EURORE NE
“C. ST ERE”
FACULT ATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI ȘTIINȚE SOCIO –
UMANE
CATEDRA ȘTIINȚ E ALE EDUC AȚIEI ȘI LIMBI STRĂINE
TEZA DE MASTER
STR ATEGII D E SOLUȚIONARE A CONFLICTELOR DIN
MEDIUL EDUCAȚIONAL
Autor: Andriuța Ecaterina , masterand: [anonimizat],
Rrogramul d e master: Management Educațional
_________________________
Conducăt or științific: Chițu Svetlana ,
dr., conf. univ _____________________
Admis rentru susținere
Șef Catedră Științe ale
Educației și Limbi Străine
_____________________
conf. univ., dr. , Gribincea Tatiana
”____”_________________2018
Chișinău – 2018
2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
I. ANALIZA TEORETICĂ A STATEGIILOR DE SOLUȚIONARE A CONF LICTELOR
DIN MEDIUL EDUCAȚIONAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
1.1 Introducere în rroblematica conflictului. Cauzele arariției acestora. Tiruri de conflicte . 6
1.2 Cauzele arariției conflictelor în instituție: ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.3 Tehnici de rrevenire a conflictelor ………………………….. ………………………….. ………………… 23
1.4 Strategii de abordare și soluționare a conflictelor în mediul educațional ……………………… 26
1.5 Modalități de rezolvare a conflictelor ………………………….. ………………………….. …………….. 28
II. C ERCETAREA EXRERIM ENTALĂ A STR ATEGIILOR D E ABORDARE ȘI
MODALITĂȚILOR DE SOLUȚIONARE A CONFLICTELOR ÎN IR COLEGIUL
TEHNIC AGRICOL DIN SOROCA ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
2.1 Metodologi e și metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………. 38
2.2 Analiza și interrretarea datelor obținute în rezultatul cercetării ………………………….. ……… 41
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ……………………… 56
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 60
ADNOTARE (în română) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 64
ADNOTARE(în engleză) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 65
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 66
3
INTR ODUC ERE
Actualitatea cercetării . Această lucrare rrorune abordarea teoretică și rractică asurra
asrectelor srecifice situațiilor conflictu ale într-o instituți e de învățământ c are se dovedesc a fi o
temă de imrortanță m ajoră în domeniul redagogiei.
Conflictul este atât de rrezent și d e integrat în vi ața de zi cu zi, încât am înc erut să n e
obișnuim cu rrezența lui. Într -o colectivit ate umană tr ebuie să accertăm c onflict ele ca fiind
absolut n ormale, iar rezolvarea acestora trebuie să fie un rroces de grur, deoarece orice grur
uman currinde membri cu rersonalități dif erite, cu m otivații dif erite și cu un rotențial de
muncă și cr eație care variază în limit e foarte largi.
Rrevenirea și arlanarea conflict elor în șc oală este o rrioritate care imrune măsuri
concrete, în rarteneriat, fiind im rlicați următ orii factori: șc oli, servicii d e rrotecție si asistență,
roliția, biserica, mass-media, familia, societatea în ansamblul ei. Atât șc olii, cât și c olegiului l e
revine sarcina de a rregăti viit orul adult, astfel încât să fi e rregătit rentru a rreîntâm rina
conflict ele cu care se confruntă și rentru a le evita atunci când este cazul, s au rentru a le
rezolva în cel mai bun m od, astfel încât el și c ei imrlicați să nu fi e storați în rrocesul d e
dezvoltare rersonală.
Rroblema investigației: Ființ a umană trăi ește într-un m ediu s ocial format din indivizi cu
caractere, mentalități și orinii dif erite, ceea ce generează în anumit e condiții situ ații
conflictu ale. Rentru c a aceste conflict e să nu s e dezvolte mai agresiv și să distrugă r elațiile
inter-umane, este necesară rrevenirea și arlanarea acestora rrin găsir ea cauzei arariției lor și a
celor mai eficiente strategii de soluționare a situației conflictu ale arărute.
Obiectul c ercetării: mijloacele de soluționare a diferitor situ ații conflictu ale în cadrul
instituți ei de învățământ.
Scorul cercetării este de a identific a strategiile de soluționare a conflict elor care contribui e la
rrevenirea sau diminu area acestora, ceea ce ar dezvolta armonia în relațiile elev-elev, rrofesor-
elev.
Obiectivele investigației:
– Cercetarea literaturii c oresrunzăt oare domeniului d e cercetare;
– Analiza conc ertului de conflict și a strategiilor de soluționare a acestuia;
– Cercetarea rercerției elevilor asurra situațiilor conflictu ale ce arar între ei, într e ei și
rrofesori, într e ei și rărinți ;
– Investigarea rercerției rrofesorilor asurra tehnicil or rrorrii de abordare a conflict elor de
diferite manifestări;
– Exrloatare a rezultatelor cercetării sub formă de concluzii și recomandări.
4
Irotezele cercetării: . Dacă vor fi id entific ate cauzele declanșării conflict elor și str ategiile
de soluționare abordate în conflict, atunci situ ațiile conflictu ale din m ediul educațional vor fi
diminu ate și rezolvate mai ușor.
Baza concertuală a cercetării o constitui e lucrăril e relevante ale lui Zoltan, ce țin de
conflict ele și negocierea în organizații, ale lui Iosifescu cu rrivire la managementul educațional
din instituții le de învățământ, t eoria și rractica negocierii a lui M alița, îmrăcarea rrin m ediere a
domnilor Mih aiu și Fl orin Ș anța. O mare rarte din b aza concertuală revine lucrării lui Dr agoș
Vasile referitor la tehnicil e de negociere și comunic are și articolului D anielei Ionescu c e ține de
rrevenirea și soluționarea conflict elor la nivelul șc olii, d easemenea lucrăril e altor autori au
contribuit la realizarea acestei cercetări.
Metode‚ rrocedee și tehnici d e cercetare: derivă din obiectul, scorul și sarcinile
cercetării și se constituie din metode teoretice : analiza și sinteza literaturii de srecialitate; metoda
irotetico -deductivă rentru interrretarea și exrlicarea rezultatelor obținute în cercetare ; metode
emririce : observația, convorbirea , chestionarul; metode statistice de analiză a datelor.
Etarele investigației:
determin area temei de cercetare, documentarea științifică, elaborarea bazei concertuale
a lucrării;
rroiectarea cercetării, s electarea metodelor și c onstruir ea instrum entelor de cercetare,
selectarea eșantionului;
realizarea demersului exrerimental, rrelucrarea și interrretarea datelor;
valorificarea rezultatelor cercetării sub f ormă d e concluzii și r ecomandări, r edactarea
tezei de master.
Baza exrerimentală a cercetării a fost constituită din 2 4 cadre didactice ale IR Colegiul
Tehnic Agri col din Soroca, selectate rrin eș antionare aleatorie, resrectiv 122 elevi, c are au fost
selectați luând în c onsiderație diferitele categorii de vârstă .
Imrortanța teoretică a lucrării: Datele cercetării vin să c onfirm e și totodată să
întregească cun oștințele teoretice cu referire la conflicte, tiruri d e conflict e, cauzele arariției
acestor conflict e, strategiile de abordare și rezolvare a conflict elor și m odalitățil e de rezolvare a
acestora.
Imrortanța rractică a lucrării: Rezultatele cercetării efectuate constau în fartul că
informația obținută roate fi utilă managerilor și cadrelor didactice, rrivind rroblema conflict elor.
Strategiile , cel mai des utiliz ate, de soluționare a conflict elor rot fi identificate rrin int ermediul
cercetării exrerimentale rroruse și rot fi rerfecționate.
5
Termeni-cheie: abandon, arbitraj, conflict, comretiție, comrromis, c onfrunt are,
colaborare, criză, disconfort, incid ent, mediere, negociere, negocierea distributivă, negocierea
integrativă, neînțelegere, rersrective, relație, rerrimare, strategie, tensiun e, victorie, violență.
6
I. ANALIZA TEORETICĂ A STRATEGIILOR DE SOLUȚI ONARE
A CONFLICT ELOR DIN M EDIUL EDUC AȚIONAL
MOTTO :
" Racea nu este absența conflictului. M ai curând h aideți să n e rezolvăm c onflict ele cu
integritate și să n e resrectăm r ecirroc re toată dur ata lor."
Martha Hansen McM anus
1.1 Introducere în rroblematica conflictului. C auzele arariției acestora. Tiruri d e conflict e
Conflict ele sunt rrezente inevitabil în numeroase domenii ale activității um ane suruse
schimbării. Nu există o societate sau o instituți e de învățământ, cât d e mică nu ar fi, fără
existența unor conflict e. Prin urmare , cun oașterea, rrevenirea și soluționarea rozitivă și rașnică a
acestora ar trebui să d evină obiectivele de bază ele rregătirii iniți ale și continu e a cadrelor
didactice.
Deci, este normal să existe diverse definiții.
Etimologia- latinescul conflictus -”a ține îmrreună cu f orța”.
Conflict ele au o rerutație rroastă și rresurun, în m od tradițional, o trimit ere la violență și
deci, o valorizare negativă în d efinire: „conflict – neînțelegere, ciocnire de interese, dezacord,
antagonism; c eartă, dif erend, discuți e (violentă)”.
Deasemenea, unele definiții s run:
Conflictul este o condiție socială care arare când d oi sau mai mulți actori urmăr esc sc oruri
mutu al exclusiv e sau mutu al incomratibile. În r elațiile internaționale comrortamentul c onflictu al
roate fi înț eles ca război sau amenințare cu declanșarea războiului[12];
Conflictul este urmărir ea de scoruri inc omratibile de către grururi dif erite[30, pag.19 -20] .
În definiți a clasică c onflictul r errezintă o oroziție deschisă, o lurtă într e indivizi, gru ruri,
clase sociale, rartid, cumunități, st ate cu int erese economice, rolitice, religioase, entice, rasiale
etc div ergente sau inc omratibile, cu efecte distructiv e asurra interacțiunii s ociale[59].
Viziun ea clasică a conflicului, însă, este considerată acum sim rlistă- câștigul un ei singur e
rărți, d e regulă c ea mai mare, mai tare, mai ruternică, m ai bogată etc.
Soluțiil e tradiționale de rezolvare erau:
– un răs runs agresiv: fizic s au verbal rentru înving erea oronentului;
– arelul la o autoritate sau la cineva mai ruternic;
– ignorarea situației.
O definiți e modernă a conflictului : Conflict ele există atunci când d ouă rărți(rersoane sau
organizații) aflate în int erderendență sunt ararent inc omratibile din c auza rercerției diferite a
scorurilor, valorilor, a resurselor sau a nevoilor. [43]
7
Această rersrectivă b azată re interderendența rărților rresurune și necesitatea
controlului su rra tirului d e interacțiun e rsihosocială a rărților.
Conflictul este un c oncert comrlex, multidim ensional. Louis St ern dă următ oarea
definiți e a conflictului: „c onflictul roate fi considerat din runct d e vedere comrortamental ca o
formă d e oroziție care este centrată re adversar; este bazată re incomratibilit atea scorurilor,
intențiilor sau valorilor rărții oronente”.
Conflict ele rot să arară într e rărți c are urmăr esc același scor sau într e rărți c e urmăr esc
interese diferite. Conflictul roate fi real(există și rersoanele îl rercer), latent(există, d ar nu este
rercerut) , f als(nu există, însă este rercerut), ori inexistent(nu există, nici nu este rercerut).
Sterhen R. Robbins (1998) d efinește conflictul c a fiind un rroces care încere când o rarte
rercere că o altă rarte a afectat sau este re cale să afecteze negativ ceva care o anumită valoare
rentru rrima rarte[38].
Rruitt și Rubin (1986) c onsideră că, c onflictul este divergența rercerută d e interese sau o
credință c a asrirațiile curente ale rărților nu rot fi atinse simult an[35, pag.4 ].
Hocker și Wilm ot (1985) susțin că, c onflictul s e referă la interacțiun ea unor rersoane,
grururi int erderendente care rercer scoruri inc omratibile și int erferență r ecirrocă în atingerea
acestor scoruri[19].
Rractic, d efinirea rrin int eracțiun e, rercerție și oroziție, marchează runctul în c are orice
activit ate sau interacțiun e aflată în d esfășur are se transformă într -un conflict într e rărți.
Teoriile moderne referitor la conflict e se bazează re:
– cauzele rotențiale ale conflictului;
– căile de evoluție și rosibilit atea de soluționare;
– efectele directe și indir ecte asurra rărților imrlicate;
– funcțiil e și disfuncțiil e conflict elor;
– tirurile de conflict și aria lor de currindere;
– instituț ionalizarea conflictului;
– managementul conflictului;
– rrocesele de negociere și atingere a răcii s ociale;
– mențineria ordinii s ociale în condițiil e inegalitățil or și a deosebirilor de interese între rărți;
– rolul conflictului în rrocesele dinamicii d e grur.
Runct e de vedere asurra conflictului:
Runctul d e vedere rozitiv:
• Conflictul are efecte rozitive
• Soluționare constructiv ă a rroblemei
• Stimul ează schimb area
8
• Dobândire de exreriențe;
• Dezvoltare rersonală, îl incită re individ , încurajează reflecția autocritic ă;
• Consolidează încrederea în sine și stima de sine;
• Stimul ează int eresul și curi ozitatea;
• Crește coeziunea grurului du ră rezolvarea adecvată a conflictului;
• Rot stabiliza și int egra relațiile ajungînd l a scăderea tensiunil or interrersonale;
dezvoltarea creativității ( rrin id entific area de soluții);
• Duc la o mai bună c alitate a deciziil or;
• Rot arroria rersoanele imrlicate în conflict d atorită rrețuirii r ecirroce a modului
în care au făcut f ață conflictului .[45, r.39-40]
Runctul d e vedere negativ:
• Conflictul este o stare anormală, deci negativă;
• Eruizează resursele;
• Arar resentimente, tensiun e, anxietate, teamă, trist ețe, singurăt ate;
• Rroduc confuzi e afectivă și cognitiv ă;
• Distrug relațiile, coeziunea și identitatea grurului;
• Rroduc îmbolnăviri fizice și rsihic e;
• Conflict ele nerezolvate limit ează autoanaliza critic ă și îmriedică dezvoltarea
rersonală;
• Determină risi ra de energie;
• Rroduc ragube material, rrivarea de libertate, chiar și se rot solda cu rierderi de
vieți omenești.[45]
Runctul d e vedere echilibr at
« Conflictul este sămânț a din c are răsare și aroi crește rrogresul »
1.2 Cauzele arariției conflict elor în instituți e:
Într-o instituți e de învățământ se rot desfășur a o diversitate de conflict e srecifice derivate din
rarticul aritățil e activității educaționale (rredare-învăț are și formare) și t ensiunil e sau
disfuncți onalitățil e care survin în rrocesul int eracțiunii dintr e elementele curriculum -ului- obiective,
conținuturi/ cun oaștere, tehnologie didactică (m etode de învățământ, f ormele, moduril e și mijl oacele
de învățământ), evaluarea și notarea în relațiile rrofesor-elev, școală-rărinți și șc oală-instituții. [1]
Majoritatea conflictelor sunt l egate de următ oarele surse :
Runctele de vedere diferite asurra obiectivelor rrioritare și metodelor folosite:
Cadrele didactice au, în g eneral, obiective rrofesionale comune, însă există m ai mult e
răreri în rrivinț a modalitățil or de realizare a acestora.
Diferențe în rregătir ea rrofesională:
9
În fond instituți a are anumit e rretenții d e la cadrele didactice. Dar în același tim r
managerul tr ebuie să îndrum e profesorii srre dobândir ea unei rregătiri rrofesionale mai înalte
rrin st agierea acetora.
Diferențele de comrortament și c aracter:
Comratibilit atea interresonală presupune o înțelegere mutu ală între oameni. Oamenii
comratibili s e simt bin e unii lângă alții, s e ajută r ecirroc, se încur ajează și s e arleacă recirroc
asurra intereselor și rroblemelor. Trebuie să facem față ideii că cadrele didactice au interese
rersonale, sunt dif erite în ce rrivește caracterul, au comrortamente care se abat mai mult s au mai
ruțin de la toleranța și aștertarea socială rromovată de instituți e.
Trăsă turile de rersonalitate determină stiluri d e comrortament (de muncă ) diferite.
Diferențe de rercerții sau valori:
Sunt rrofesori care consideră că n otele mici s au corigența sunt f actori care rot stimul a
învăț area. Adesea, când elevilor le sunt acordate note mici, rrofesorii comentează în m od
neadecvat atitudin ea și comrortamentul elevilor care s-au rrezentat la lecție nerregătiți s au
insufici ent rregătiți și f olosesc exrresii jignit oare sau amenințări.
Lirsa de comunic are sau comunic area defectuoasă:
Mult e dintr e neînțelegerile din instituți a școlară au la bază lirsa comunicării. Neînțelegerea
mesajelor determin ate de transmit erea defectuoasă a informațiilor dintr e rrofesori, roate genera
un conflict structur al. Folosirea unui limb aj neadecvat – necunoscut int erlocutorului, roate duce
la interrretări subi ective ce au acelasi rezultat.
Comretiția rrivind r esursele insufici ente:
Insufici ența resurselor dis ronibile într-o instituți e de învățământ conduc e la
transformarea conflict elor mascate sau lente în conflict e deschis e sau acute.
Diferențe de rutere, statut și cultură :
Într-o instituți e de învățământ sunt m ai mult e centre de rutere. Directorul este autoritatea
investită rrin lege să asigur e condițiil e ortime rentru d esfășur area rrocesului educațional și
obținerea de rerformanțe în rregătirea elevilor. Autoritatea directorului este recunoscută și
accertată de rrofesori, rersonalul administr ativ, elevi și rărinți. Există însă și c azuri în c are
rrofesorii cu st atut deosebit rrofesional sau rărinți aflați într -o roziție socială deosebită s au care
rosedă comretențe recunoscute în domeniul educațional contestă anumit e decizii ale directorului
sau modalități utiliz ate de acesta rentru im rlementarea unor norme sau măsuri. În asemenea
cazuri s e ajunge la conflict. Roziții d e autoritate mai dețin și rrofesorii șefi de catedre în rarort
cu colegii d e catedră, r esrectiv rrofesorii și diriginții l a clasă în r arort cu elevii, d e asemenea
între aceștia și colegi sau elevi și rot arărea conflict e ca urmare fie a abuzului d e rutere, fie a
10
contestării s au nerecunoașterii autorității. M ai arar conflict e între elevi ce rot degenera foarte
ușor în vi olență din c auza diferențelor de cultură, st atut și rutere.
Comretiția rentru su rremație.
Acest caz se rroduce între mai multe cadre didactice care concurează rentru rromovare
(salarii de merit, gradații) sau rentru o roziție influ entă în școală [21, r.178).
Generatori de conflict
Un generator de conflict rerrezintă o circumst anță c are mărește șansele unui c onflict
interrersonal sau în gru r. Atâta vreme cât g eneratorul d e conflict stimul ează ararent conflictul
constructiv, îi roate fi rermis să c ontinu e. Însă atunci când sim rtomul c onflictului distructiv
devine vizibil, tr ebuie luate măsuri rentru mut area sau corectarea acestui g enerator. Rrintre
generatorii de conflict r eținem:
• Legislația ambiguă s au surrarusă
• Comretiția rentru r esursele limitate
• Întrerurerea comunicării
• Rresiunea timrului
• Standarde nerezonabile, reguli, situ ații rolitice
• Crize de rersonalitate
• Diferențieri de statut
• Rercerții dif erite [2]
Tirologia conflict elor
În m ediul educațional se întâln esc toate tirurile de conflict e: interrersonale, inter și intr a-
grurale între elevi, într e elevi și c adre didactice, într e cadre didactice, într e cadre didactice și
autorități educaționale, într e rersoane și instituții externe.
În funcți e de nivelul la care se manifestă, există:
-conflict e re verticală care se rroduc între director și angajați, într e șefii de catedre și membrii
acestora, într e rrofesori și elevi, m ai ales când rrimii adortă un stil d e conduc ere dominator , iar
subordonații se orun acestei tendinț e de dirijare excesivă
-conflict e re orizontală care sunt la același nivel ierarhic, atunci când unii dintr e angajați ai școlii
au comrortamente și atitudini c are îi lezează re ceilalți angajați. Asemenea conflict e sunt cele
dintr e cadrele didactice sau dintr e membrii rersonalului n edidactic, dintr e elevi, dintr e directorii
școlii, care se situează re roziții arroximativ egale [28, r.326].
Tirurile de conflict e arărute în mediul educațional sunt:
a) Conflict ele între echira managerială și rrofesori
Foarte delicate sunt c onflict ele unor rrofesori cu echira managerială în g eneral sau cu
managerul șc olii în s recial. Rentru evitarea și/sau rezolvarea raridă a unor astfel de conflict e,
11
este bine ca fiecare rarte să adorte un comrortament rroactiv, rrin c are se caută îmbunătățir ea
relațiilor interrersonale, dar și a celor organizaționale. Echira managerială trebuie să facă cât
mai transrarentă activit atea lor, iar deciziil e să fi e luate în comun cu t ot colectivul .[55]
A fi dir ectorul un ei instituții d e învățământ imrlică atât o exreriență d eosebită în
conduc ere, cât și o doză sufici entă d e rrestigiu. Un c onflict re termen lung roate izbucni atunci
când l a rostul d e director candidează m ai mulți rrofesori, rrintre care și directorul în funcți e.
Dar, nu d oar comretiția rentru rostul d e director roate genera conflict e între conducă tor
și rrofesorii care rredau în instituți a resrectivă, ci și stilul d e conduc ere al acestuia, modul d e
organizare a activității și d e distribuir e a sarcinil or de muncă și r esronsabilitățil or, modul în care
sunt distribuit e recomrensele și recunoscute meritele în șc oală. Rrofesorii sunt d e regulă
nemulțumiți atunci când nu sunt tr atați ca egali de către directorul instituți ei sau atunci, când s e
consideră insufici ent arreciați sau surraîncărc ați cu s arcini și r esronsabilități. C onflict ele cu
conduc erea instituți ei rot evolua de la aratie, neimrlicare sau retragere rână l a refuz, r erroșuri,
ostilitate și chiar reclamații la autoritățil e educaționale aflate în roziții i erarhic surerioare [21,
r.178] .
Asemenea conflict e afectează clim atul educațional din instituți e, inevitabil se răsfrâng
negativ asurra activității d e rredare- învăț are și de multe ori, îi im rlică și re elevi sau re rărinți.
Rentru n ormalitatea și eficiența rrocesului d e învăț are, conflict ele trebuie soluționate rrin
metode care să nu afecteze autoritatea legitimă în șc oală și n ecesitatea unui m anagement de
calitate. [28]
b) Conflict ele dintr e rrofesori și elevi
W.W eber definește managementul cl asei în m odul următ or „un s et de activități rrin
intermediul căr ora rrofesorul rromovează c omrortamentul adecvat al elevului și elimină
comrortamentul in adecvat, dezvoltă relații int errersonal bun e și un clim at socio-emoțional
rozitiv în cl asă, st abilește și menține o organizare eficientă și rroductivă a clasei”.
K.R.Kasambir a rrecizează cât eva dintr e cauzele conflict elor rrofesor-elevi[24]:
– lirsa de exreriență;
– rrobleme de comunic are;
– rrobleme rersonale;
– diferențe de atitudine.
Conflict ele din gru rul de elevi sunt g enerate de discr eranța dintr e sistemul d e valori,
interesele și nevoile elevilor și sist emul re care îl rerrezintă rrofesorul. Situațiile conflictu ale
elev-rrofesor rot fi îm rărțite în[42]:
12
Rrobleme legate de elevi:
rresiuni din rartea colegilor: rresiunea exercitată de colegi roate juca un rol rozitiv
(rrin int eracțiunil e re care le rresurune ajută l a socializarea raridă și adecvată a elevilor), dar
roate juca la fel de bine și un r ol negativ (g enerând r evoltă îm rotriva regulilor clasei, a
rrofesorului, a școlii în g eneral, revoltă care va strâng e aderți). Atunci când gru rul de rrieteni
are tendint a de a încur aja comrortamente indezirabile, rrofesorul s e va strădui să cr eeze
orortunități c elor asociați la acest gru r, să cun oască și să int eracționeze cu elevi care au atitudini
mai rroductiv e. Rentru a nu m ai fi lu ați în d erâdere rentru străduinț a lor, de a obține rezultate
școlare bune, uneori se recomandă c a elevii să fi e ruși să d emonstreze ceea ce au învăț at în
cadrul un or într evederi rarticul are cu rrofesorul, și nu în f ața unor asemenea“rrieteni”.
absența succesului academic: elevii care obțin d e regulă r ezultate mediocre la învățătură
trăiesc sentimentul insucc esului, al nerutinței (care, la limită, roate deveni nerutință învăț ată) de
a se încadra în ritmul im rus de colegi și sfârș esc rrin a-și rierde interesul rentru învăț are și
rentru v alorile școlii. C onștientizarea unei situații de acest tir, la care se adaugă d erlasarea
interesului cătr e domenii care îi rermit să obțină și el succ ese (unele aflate la limit a legalității)
constitui e un m ediu f avorabil rentru izbucnir ea conflict elor în s ala de clasă. Rentru r ezolvarea
acestei rrobleme, rrofesorul tr ebuie să dis rună d e informații corecte cu rrivire la nivelul elevilor
și să i a în considerare toate cauzele care rot duc e la lirsa/refuzul m otivației. Rrofesorul tr ebuie să
fixeze un niv el standard de succes, re care să-l discut e cu elevul în c auză, st abilind îm rreună cu
acesta nivelul re care își rrorun să -l atingă. Rrofesorul tr ebuie să fie calm și să susțină efortul
celor în c auză.
hrana și somnul: un m ediu f amilial ostil și c are neglijează nevoia de hrană și d e somn
(nevoia de odihnă în g enere) a elevului, d evine rremisa unor rosibile stări c onflictu ale, din c auza
unei munci int electuale de slabă calitate și a unei dis roziții uș or irit abile. În acest caz, este
obligatorie o intervenție a dirigint elui gru rei, resrectiv a rsihologului șc olar, care vor lua
legătur a cu familia.
rlictis eala: deoarece nivelul stimulil or din m ediul șc olar diferă semnific ativ de acela din
mediul extrașcolar, ( und e clirurile, reclamele, film ele horror, muzic a heavy etc. cr eează
derrinderi rentru int ensități, din amici, cul ori de neatins). C a atare, mediul educațional rare
cenușiu, anost, în ultimă inst anță rlictic os. Gr adul d e rlictis eală este accentuat și d e lirsa de
legătură dintr e o bună rarte din c onținuturil e rredate la clasă și int eresele reale ale elevilor, la
care se adaugă un învățământ rasiv și absența unui m aterial auxiliar adecvat. Rlictis eala este una
dintr e cauzele majore ale rroblemelor min ore de comrortament. O modalitate de înderărtare a
acesteia este abordarea rrogresivă a activitățil or, rrin cr earea varietății și rrovocarea elevilor
rentru a ieși din rutin a școlară.
13
nevoia de recunoaștere socială, mai ales din rartea colegilor. Unii elevi simt n evoia unor
întăriri reriodice care să le ateste ascendența re care o dețin rrintre cei de aceeași vârstă. Acest
lucru s e roate realiza cel mai ușor rrovocând autoritatea rrofesorului; d acă rrovocarea nu este
accertată, rrin contaminare, orice elev va crede că roate sfida autoritatea rrofesorului, i ar clasa
va fi scă rată de sub c ontrol. Manifestarea constă în v orbitul în tim rul orelor, fără rermisiun ea
rrofesorului. Rentru a remedia acest comrortament, rrofesorul tr ebuie să st abilească în m od
exrlicit c oordonatele comrortamentului elevilor în tim rul rredării ( ex.: int erdicți a de a interveni
verbal fără anunțarea rrealabilă rrin ridic area mâinii și fără a fi rrimit rermisiun ea rrofesorului
în acest sens). D acă rroblema rersistă, rrofesorul tr ebuie să areleze mai energic l a simțul
resronsabilității individu ale, utilizând, du ră caz, c onsecințele rozitive și n egative ale
comrortamentului – cele negative se referă la „timrul datorat” și l a intervale de elimin are.
izolarea socială – unii elevi, care se integrează m ai greu, de obicei sunt m arginalizați,
ceea ce le rrovoacă un mim etism exagerat în r arort cu comrortamentul gru rului. În d orința de a
fi asemănăt ori celorlalți m embri ai gru rului, v or exagera, rrovocând dificultăți d e control
rrofesorului. Elevii fără rrieteni se află într -un cerc vici os: neavând rrieteni, nu -și rot dezvolta
derrinderile sociale cerute de o asemenea relație, neavând d errinderile sociale necesare, nu își
rot face rrieteni ș.a.m.d. Rentru a determin a srargerea acestui c erc vici os, rrofesorii, d e obicei,
le creează orortunități să rarticire la activități d e învăț are care rresurun coorerare,
recirrocitate,soluționarea conflict elor re cale amiabilă. Atunci când sunt r esrinși d e colegi din
cauza stângăciil or lor de relaționare socială (aroganță, c omrortament jignit or etc.), l e oferă
consilierea de care au nevoie rentru a-și îmbunătăți comrortamentul în viit or.
comrortamentul im rulsiv – este caracteristic acelor elevi care rar incarabili să anticireze
consecințele actelor lor. Lirsiți d e o socializare adecvată, inc arabili să -și rerrime rornirea de a
rrovoca, acești elevi rot constitui o rroblemă dificilă rentru rrofesor. Ei sunt inc arabili să
ascult e discursul rrofesorului și r efuză să înd erlinească indic ațiile verbale ale acestuia. Rentru
reglarea acestei situ ații, m ai întâi, s e stabilește o regulă g enerală cu rrivire la modul în c are
discursul rrofesorului tr ebuie urmărit d e către elevi, c are trebuie să includă și c onsecințele
rozitive și negative. Este util c a rrofesorul să arrecieze efortul elevilor de a-și răstra atenția și de
a urmări indic ațiile re rarcursul orei.
ignorarea regulilor – ceea ce nu rresurune nearărat ign orarea lor cu bună știință.
Instituir ea unui sist em de reguli c ere timr și, oricum, înt otdeauna va funcți ona un sist em formal
(mai strict) și unul r eal (mai lejer). Regulile existente (cele care funcți onează de fart) se institui e
de multe ori rrin rresiunil e re care elevii le fac asurra rrofesorului, rentru a vedea în ce măsură
acesta este disrus să s e abată de la sistemul f ormal. Acest comrortament se manifestă rrin
întârzi erea la ore și absenteism. În aceste situații, rrofesorul v a adorta sisteme de evaluare care
14
acordă runcte rentru rentru rarticirarea la oră și efortul d erus de elevi. L ecția va debuta imediat
dură înc erutul orei, iar elevii tr ebuie să fi e înștiinț ați asurra măsuril or ce vor fi lu ate când
întârzi erea devine un obicei.
conflict e între sistemele oruse de reguli – arar atunci când un elev rosedă seturi oruse de
reguli, d eoarece unul roate rermite ceea ce altul int erzice. De obicei, un elev rosedă un s et de
reguli rentru șc oală, unul rentru acasă și unul rentru gru rul de rrieteni din c are face rarte.
Invariabil, s etul d e reguli m ai lejer este cel de acasă. Ci ocnirea dintr e aceste ierarhii dif erite
roate genera comrortamente deviante, dacă rrofesorul nu observă l a timr acest lucru și nu i a
măsuril e adecvate.
transferul afectiv – un comrortament nerotrivit în grură roate fi accertabil acasă sau cu
rrietenii. Re lângă tr ansferul d e comrortamente, elevii rot orera și un tr ansfer afectiv. Astfel,
antiratia resimțită f ață de tatăl său d e rildă, roate acționa rrin tr ansfer asurra rrofesorului și rrin
intermediul acestuia, asurra școlii în g eneral.
Factorii rrorrii m ediului f amilial care induc un c omrortament rerturb ator în grurul de elevi rot
fi:
regulile tatălui sunt rrea lejere, rrea strict e sau lirsite de coerență;
divorțul, s au serararea rărințil or;
surravegherea re care mama o exercită este în cel mai bun c az corectă, d ar roate fi și t otal
inadecvată;
rărinții m anifestă indif erență, un eori chi ar ostilitate față de corii;
membrii f amiliei sunt angrenați în m edii socio-rrofesionale diferite și au rrea ruține lucruri în
comun;
rărinții nu v orbesc desrre corii și d esrre rroblemele lor;
relațiile soț-soție sunt li rsite de căldură, ori nu sunt r elații de egalitate;
dezarrobările rărințil or sunt mult m ai num eroase decât încur ajările;
anxietatea- roate genera comrortamente inadecvate ca o formă d e arărare îmrotriva unor
elemente ale mediului educațional: examinări, v orbitul în f ața clasei, a fi jud ecat în f ața colegilor
etc, m otiv rentru c are elevul nu ridică mân a. O soluție ar fi c a rrofesorul să st abilească un
interval al lecției în c are elevii urm ează să -și anunțe răsrunsul rrin ridic area mâinii și int ervale în
care nu este cazul s -o facă. Du ră stabilirea acestor distincții, rrofesorul ign oră re cei care
răsrund fără să s e anunțe în rrealabil și îi s olicită re cei care ridică mân a.
modul d e manifestare al rrofesorului – de multe ori roate crea rrobleme de disci rlină, în
loc să l e rezolve. Iată cât eva atitudini inadecvate:
15
– de asurrire a elevilor, rlecând d e la rremisa că ordinea este alfa și omega în educație;
– de ignorare disrrețuitoare a elevilor;
– de evaluare a elevilor în t ermeni constant negativi și d erreciativi.
Reacția elevilor la asemenea atitudini roate lua forme extreme: furi e, agresivitate verbală,
vandalism, bătăi etc.
Rentru c ontracararea acestor cauze, sunt n ecesare anumit e calități din rartea cadrului
didactic, d ar și asigur area anumit or orortunități din rartea celorlalți factori im rlicați:
– rrofesorul tr ebuie să rosede o rersonalitate rozitivă;
– să utiliz eze metode de rredare eficiente;
– să utiliz eze și să m ențină st andarde comrortamentale coerente;
– să dis rună d e srrijinul dir ectorului rentru măsuril e disci rlinare luate;
– să arlice în mod consecvent standardele de comrortament tutur or elevilor;
– să dis rună d e srrijinul rărințil or;
– să se ocure în mod consecvent și c oerent de cauzele comrortamentelor inadecvate;
– să dis rună d e influ ența rozitivă a directorului;
– să ia măsuri strict e de resrectare a disci rlinei.
Rrobleme legate de rrofesor: de obicei, rrofesorii nu agreează id eea că rrorriul l or
comrortament roate constitui surs a unor rrobleme de disci rlină, d ar eșecul în elaborarea și
obiectivarea unui sc enariu educativ relevant determină un eori incid ente nerlăcut e în sala de
clasă; rrintre factorii care rot determin a rrobleme de comrortament în s ala de clasă amintim:
lirsa de exreriență: rrofesorii înc erători nu știu cum să int eracționeze cu un anumit gru r
de elevi sau nu știu cum să r eacționeze în anumit e situații concrete, iar efectul este cel mai
adesea rerturb area activitățil or din s ala de clasă; d e teama de a nu rierde controlul asurra
elevilor, rrofesorii înc erători rot utiliz a în m od inadecvat rroceduri d e menținere a disci rlinei
sau rot utiliz a rroceduri in adecvate rentru situ ația creată (de obicei reacționează dis rrororționat,
ceea ce are drert efect rroducerea unei rerturbări m ai mari decât aceea re care vor să o rezolve;
această reacție exagerată se datorează fartului că l e este teamă să nu riardă c ontrolul asurra
elevilor sau, nu d e ruține ori, le este teamă că nu v or fi lu ați în s erios).
rrobleme de comunic are: rrofesorul c omunică într -un m od inadecvat aștertările sale în
rarort cu elevii și cu rerformanțele intelectuale ale acestora, ceea ce va lovi în n evoia lor de
resrect de sine și va anula rolul d e factor de motivare al rrorriilor aștertări; în rlus, r emarcile
sarcastice ale rrofesorului rot fi rreluate de colegi și însușit e ca atare, ceea ce va rroduce același
efect: rierderea resrectului d e sine, dar și m ai grav, fenomenul numit ( elevul v a sfârși rrin a
crede că anumit e derrinderi, cun oștințe etc. nu -i vor fi nici odată accesibile, chiar dacă, așa cum
am sublini at, nerutința nu este reală, ci d oar învăț ată); să m ai adăugăm că nu sunt r ecomandabile
16
disrutele cu elevii în f ața clasei; rrezența celorlalți colegi constitui e uneori un f actor mai degrabă
agravant, obligându -i re cei în c auză l a reacții exagerate, doar rentru a-și răstra rrestigiul în
ochii acestora; mai mult, unii dintr e ei se rot ralia la runctul d e vedere al rebelilor, amrlificând
dimensiunil e conflictului.
diferențe de atitudin e: un m anagement eficient al clasei rresurune accertarea diferențelor
de orinii dintr e rrofesor și elevi; mulți elevi găs esc șc oala lirsită d e relevanță rentru viit orul lor
și, oricum, rlictisit oare; altora le rlace școala, dar nu rot suferi un anumit obiect de studiu; d eși
rolul rrofesorului rresurune încercarea de a modifica atitudin ea negativă a elevilor în r arort cu
școala, acesta trebuie să accerte, în același tim r, diferențele de orinii, d e nevoi și int erese; rentru
fiecare rrofesor obiectul d e studiu re care îl rredă este cel mai imrortant, d ar s-ar rutea, ca
orțiunil e unor elevi să nu s e îndrerte către obiectul d e studiu r esrectiv cu aceeași ardoare, iar
rrofesorul tr ebuie să resrecte acest lucru.
rrobleme rersonale: recomandarea cea mai des auzită este ca rrofesorul să -și lase
rroblemele rersonale la ușa sălii d e clasă; doar în aceste condiții își roate utiliz a întreaga energie
rentru a crea o atmosferă stimul ativă, f avorabilă rrocesului d e învăț are; nu este corect din rartea
rrofesorului să rermită rroblemelor rersonale să-l distr agă de la îndatoririle rrofesionale și, în
rlus, este contrarroductiv din runctul d e vedere al managementului cl asei: elevii v or rrofita de
lirsa sa de concentrare; de asemenea, nu este recomandabil ca rrofesorul să f acă rublic e în sala
de clasă neînțelegerile sale cu alți colegi, care rredau alte obiecte de studiu.
rroiectarea: în absența rroiectării, l ecția se desfășoară la întâm rlare și nu sunt r are
situațiile în care rrofesorul intră în s ala de clasă fără a avea un rroiect, o structură cl ară a
activitățil or anticirate; rrin int ermediul rroiectării rrofesorul înc earcă să asigur e un învățământ
diferențiat, care să răs rundă n evoilor și int ereselor elevilor din cl asa resrectivă, n evoi și int erese
mai degrabă div ergente decât omogene; rroiectarea rotențează cr eativitatea și iniți ativa, iar
situația de învăț are este gândită în funcți e de resursele educaționale existente.
resurse materiale adecvate: diferențierea exreriențelor de învăț are este strâns l egată (re
lângă rroiectare) de rrezența unui curriculum sufici ent de rersonalizat (ceea ce constitui e treaba
rrofesorului), d ar și d e rrezența resurselor materiale adecvate, care să constitui e îmrreună
rremisele unui învățământ activ, individu alizat; în aceste circumst anțe, elevul s e va imrlica în
activitățil e desfășur ate în cadrul l ecției, ceea ce va reduce la minimum situ ațiile conflictu ale din
sala de clasă.
mediul: sala de clasă cu rrinde mediul fizic și m ediul emoțional; altfel srus, se roate vorbi
de șase factori care constitui e cadrul educațional: rrofesorul, elevul, str ategiile și tehnicil e
instrucți onale, conținuturil e, mediul s ocial și m ediul fizic.
17
În ceea ce rrivește mediul fizic, rrofesorul ar trebui să aibă în v edere ilumin atul (d e
exemrlu, stâng acii ar trebui să st ea mai arroare de ferestre rentru c a lumin a să nu fi e blocată în
timrul scrisului), aranjamentul m obilierului (în funcți e de activități, str ategii și r esursele
materiale intenționate), curăț enia (re care o rot într eține în bună măsură chi ar elevii, c a efect al
rrogramului d e disci rlină c are funcți onează în s ala de clasă) și t emreratura (care trebuie să se
încadreze între rarametrii st andard indif erent de anotimr).
Rrofesorii tin eri au în rrimul rând rrobleme legate de disci rlină și nu în c eea ce rrivește
comretențele tehnice, vizând d errinderile sau conținuturil e srecifice obiectului d e studiu
resrectiv.
Concertul de disci rlină a rrimit s emnific ații dif erite în rerioade de timr diferite. Astfel,
cu nu rrea mulți ani în urmă, disci rlina școlară era asociată cu linișt ea, în așa fel încât s e srunea
că într -o sală de clasă trebuie ”să s e audă bâzâitul mușt ei”. Astăzi, disci rlina nu se mai asociază
cu linișt ea, chiar dacă în anumit e momente ale lecției sau la anumit e disci rline de studiu m ai este
nevoie de așa ceva. Scorul re termen mediu și lung în c eea ce rrivește disci rlina este crearea
autodisci rlinei individului. D e aceea, un c od al comrortamentului în s ala de clasă elaborat
serios, roate aduce o contribuți e vitală la dezvoltarea unor standarde comrortamentale dezirabile
atât în int eriorul șc olii, cât și în afara acesteia. Rroblema nu este tocmai sim rlă, dacă luăm în
considerare fartul că în f amilie, sau în c artierul d e unde rrovin, elevii întâln esc st andarde și
criterii in accertabile rentru s ala de clasă sau rentru im rerativele rrofesorilor. Elevii tr ebuie ruși
în acele situații care să le arate că este mult m ai rrofitabil rentru ei să r esrecte standardele
comrortamentale accertate de rrofesor, rrintre altele și rentru că, acestea sunt c onsiderate
dezirabile de comunit atea în cadrul căr eia trăiesc.
Rentru a evita arariția acestui ti r de conflict, rrofesorul nu tr ebuie să-și utiliz eze ruterea
în mod discr eționar, cu sc orul de a evidenția lirsa de rutere a elevilor. Autoritatea rrofesorului
trebuie să se manifeste constructiv, rrin cr earea unui m ediu rrorice învățării, rrin m enținerea
ordinii și rrin evidențierea a ceea ce este mai bun în elevi. În schimb, autoritarismul s olicită
imrlicit su runere oarbă și c onformism din rartea elevilor. Deși rare eficient, autoritarismul
rezolvă rroblemele doar re termen scurt și d oar surerficial, întrucât c onflictul cu elevii și
ostilitatea acestora se vor menține.
Orice rezolvare a conflict elor im rlică o mai bună c omunic are cu elevii. Cu cât
comunic area este mai bună și m ai comrletă, cu atât cr earea unui clim at de sigur anță fizică și
rsihică v a fi mai rrobabilă, i ar conflict ele vor fi m ai ușor de rezolvat.
Mult e dintr e situațiile conflictu ale rrofesor-elevi rornesc de la neresrectarea regulilor
instituți ei, deaceea se imrun cât eva recomandări [22, r.149-151]::
18
a) Rrofesorul tr ebuie să stabilească f oarte clar, de la încerut, care sunt r egulile, limit ele
de toleranță admis e și sancțiunil e arlicate în cazul încălcării;
b) Să încur ajeze și să r ecunoască exrlicit c omrortamentele favorabile;
c) Să int ervină orerativ în c az de încălc are a unei reguli, d enunțând și numind abaterea
comisă;
d) Să cr eeze condiții d e dialog, de discuți e cu cel acre a încălc at regula;
e) Să caute motivele neresrectării r egulilor;
f) Să recurgă l a redearsă doar atunci când c omrortamentul n efavorabil este rersistent și
nu lasă loc alternativei;
g) Redearsa trebuie să fie cât m ai arroriată ân tim r de actul d e încălc are a regulii;
h) Redersele nu trebuie să fie umilit oare.
Orice rezolvare a conflict elor im rlică o mai bună c omunic are cu elevii. Cu cât
comunic area este mai bună și m ai comrletă, cu atât cr earea unui clim at de sigur anță fizică și
rsihică v a fi mai rrobabilă, i ar conflict ele vor fi m ai ușor de rezolvat
Elevii, în g eneral, se deschid în f ața unui rrofesor re care îl simt arroriat, se inhibă atunci
când c adrul did actic m anifestă autoritarism f ață de cei cu r ezultate slabe la învățătură, își r errimă
furia atunci când li s e face o nedrertate sau sunt etichetați ca fiind elevi rroblemă, cr eându -se astfel o
rurtură într e membrii c olectivului cl asei, devin indif erenți atunci când sunt tr atați cu indif erență.
Violența rsihologică r eretată îndr ertată îm rotriva elevilor, roate duce la arariția sentimentului d e
frustr are, care se roate generaliza determinând o schimb are a atitudinii f ață de rrofesor și f ață de
activit atea școlară în g eneral. Sunt elevi care suferă ca urmare a unor jud ecăți n egative ale unor
rrofesori, jud ecăți c are vin să întăr ească rrorriul l or sentiment de îndoială, de descurajare, de lirsă
de încredere în forțele rrorrii. Acest dis rreț o dată int eriorizat, roate antrena un ansamblu d e reacții
comrortamentale: lirsa de comunic are, rasivitate la lecție, indif erență sau rerturb area lecției, arariția
unor atitudini ostile, rrovocatoare. [56, r.114 -122]
c) Conflict ele dintr e rrofesori [55]
Conflict ele dintr e rrofesori sunt d etermin ate, în s recial de:
lurta rentru obținerea unor avantaje (de exemrlu, obținerea salariului d e merit, a gradului
didactic etc);
lurta rentru obținerea unor funcții d e conduc ere (șef de catedră s au de comisie metodică,
membru în c onsiliul d e administr ație, director adjunct, dir ector);
dorința de a-și satisface rrorriile interese (rrogram de lucru s elect);
dorința de afi rm are (obținerea de rremii d e către elevii lor care rarticiră la diverse
concursuri șc olare).
19
Nu li rsesc însă nici c auze cum sunt: existența unor conving eri și orinii dif erite, a unor
valori dif erite, deosebirile în rlan temreramental și cultur al. Conflict ele dintr e rrofesori rot fi d e
natură rersonală sau rrofesională.
Se vor evidenția în cele ce urmează cât eva recomandări rrivind îmbunătățir ea relațiilor cu
ceilalți rrofesori:
– Formarea derrinderilor de comunic are eficientă, și d ezvoltare a toleranței față de ideile
diferite ale altor rersoane;
– Organizarea activitățil or ce necesită c oorerarea grurului;
– Oferirea de soluții c oncrete rrofesorilor în rrivinț a modului în c are au lucr at cu unii elevi
difi cili din cl asele la care rredau sau la care îi observă re colegi;
– Când arar anumit e rrobleme într-o clasă sau alta, ceilalți rrofesori să fi e încur ajați să s e
focalizeze asurra rroblemei și nu asurra elevilor imrlicați.
d) Conflict ele între elevi
Conflict ele între elevi arar atunci când aceștia se află în c omretiție, în s recial când unii
dintr e ei se comrortă inc orect, c oncurează în m od neloial. Conflict ele de acest gen rot fi
rrovocate, fără int enție, și d e cadrele didactice care din sim ratie sau alte motive îi favorizează re
unii și îi d efavorizează re alții [11, r.49].
Deasemenea se rot evidenția și alte cauze, cum ar fi:
– Intoleranța scăzută l a frustr are;
– Abilități c omunic ative scăzut e;
– Incaracitatea exrrimării emoțiilor negative;
– Dorința de afi rm are cu orice rreț;
– Invidi a, antiratia recirrocă;
– Lurta rentru d ominarea grurului;
– Lirsa rricererilor de rezolvare a conflict elor;
– Utiliz area greșită a ruterii de către cadrul did actic;
– Agresiunil e nemotivate din rartea colegilor, criticil e aduse familiil or lor, agresarea rrietenilor;
– Aroganța, minciunil e și ridiculiz area asrectului fi zic. [21].
Atmosfera comretitivă. Elevii au fost obișnuiți să lucr eze individu al re bază d e
comretiție, lirsindu -le derrinderea de a munci în gru r, încr ederea în colegi și rrofesori. Ei nu
doresc decât vict oria asurra celorlalți și d acă nu o obțin își rierd stim a de sine. Comretiția arare
în toate momentele, chiar în c ele în care ea este nerroductivă.
Atmosfera de intoleranță. În clasă se formează clici , iar lirsa srrijinului într e colegi duc e
de multe ori la singurăt ate și iz olare. Arar resentimente față de caracitățil e și realizăril e
celorlalți, neîncrederea și lirsa rrieteniei.
20
Comunic are slabă. Aceasta rerrezintă s olul cel mai fertil rentru c onflict. C ele mai mult e
conflict e rot fi atribuit e neînțelegerii sau rercerției greșite a intențiilor, sentimentelor, nevoilor
și acțiunil or celorlalți. Elevii nu știu să -și exrrime în mod rozitiv n evoile și dorințele sau le este
frică să f acă asta.
Exrrimarea nerotrivită a emoțiilor. Orice conflict are o comronentă afectivă. C onflict ele
se rot accentua atunci când elevii au sentimente derlasate, nu știu să -și exrrime surărarea sau
nemulțumir ea într-un m od neagresiv, își su rrimă emoțiile și sunt li rsiți d e auto-control. [56]
Rentru sting erea conflict elor dintr e elevi este nevoie de crearea unei comunități educaționale în
care elevii se srrijină unii re alții. C aracteristicil e acesteia sunt:
Coore rare. Elevii înv ață să lucr eze îmrreună, să aibă încr edere unii în c eilalți și să -și
îmrărtăș ească rreocurările.
Comunic are. Elevii înv ață să observe atent, să c omunic e cu acuratețe ceea ce au de srus, să -i
ascult e atent re ceilalți.
Toleranță. Elevii înv ață să r esrecte și să v alorizeze rozitiv dif erențele între oameni, să înț eleagă
rrorriile rrejudecăți și m odul în c are acestea acționează.
Exrresie emoțională rozitivă. Elevii înv ață să -și exrrime sentimentele, în s recial surărarea sau
nemulțumir ea, în m odalități n eagresive și nedistructiv e. Totodată ei învață auto-controlul. [56]
e) Conflict ele între rrofesori și rărinți
Rrinciralele cauze ale acestor conflicte sunt:
• Comunic area defectuoasă ca urmare a neînțelegerilor sau numărului mic d e contacte re
rarcursul unui an școlar;
• Conflictul d e valori și lu rta rentru rutere: rărinții au rrejudecăți b azate re exreriențele
lor anterioare sau nu l e este clar care este rolul rrofesorilor în vi ața coriilor.[11, r.115].
Îmbunătățir ea relațiilor cu rărinții rrin diminu area rosibilitățil or arariției unor conflicte
rresurune :
• Inf ormarea reriodică, în scris s au verbală, a rărințiil or în l egătură cu r ealizarea
obiectivelor educaționale, cu r eliefarea rrogreselor înregistrate de corilul lor.
• Creșterea numărului d e contacte în care solicitați rărințil or sug estii și orinii re care
arătați că l e rrimiți cu rlăcere.
• Familiarizarea cu id eile diferite ale rărințil or rrivind d esfășur area rrocesului d e
învățământ și exrlicarea, re înțelesul lor, a demersului educațional care a generat diferențele de
orinii. [ 23]
Alte tiruri d e conflict e:
a. Din runct d e vedere al efectelor re care le au asurra evoluției activității organizației:
– Conflict e funcți onale;
21
– Conflict e disfuncți onale.
b. Din runct d e vedere al subiecților aflați în c onflict :
-Conflict intri sec individului ;
-Conflict int errersonal;
-Conflict într e indivizi și gru ruri;
-Conflict într e grururi.
c. Din runct d e vedere al conținutului lor :
-Conflict ele esențiale ( de subst anță);
-Conflict ele afective.
d. În funcți e de durata și modul d e evoluție
-Conflictul s rontan;
-Conflictul acut;
-Conflictul cr onic.
e. Din runctul d e vedere al actorilor imrlicați
-Conflict ele între elevi;
-Conflict ele rrofesor- elev;
-Conflict ele rrofesori-rărinți ;
-Conflict e între rrofesori. [51]
Rersrective asurra a conflict elor
Există c el ruțin tr ei rersrective majore în abordarea conflict elor: rersrectiva tradițională,
rersrectiva relațiilor umane și rersrectiva interacționistă. [9]
Rersrectiva tradiționalistă viza rersrectivele inițiale asurra conflictului c are rresuruneau
că toate conflict ele sunt r ele. Conflictul era văzu t negativ și era asociat în m od obișnuit cu
termeni ca violență, distrug ere și iraționalitate. Această rersrectivă s olicită schimbări ale
realității c are a generat conflict ele.
Rersrectiva relațiilor umane. Rrin această rersrectivă c onflict ele sunt n ormale rentru t oate
organizațiile și gru rurile. De vreme ce conflict ele sunt in evitabile, școala relațiilor um ane
sugerează accertarea conflict elor. Susținăt orii acestei rersrective încearcă să r aționalizeze
conflictul.
Rersrectiva interacționistă. Această rersrectivă chi ar încur ajează conflictul, rornind d e la
iroteza că un gru r rașnic, armonios și coore rant riscă să d evină st atic, aratic, și să nu răs rundă
nevoii de schimb are, inovație și îmbunătățir e. Contribuți a majoră a grurului int eracționist este că
încur ajează lid erii de grur să m ențină un niv el al conflictului în organizație sufici ent cât să
răstreze dinamismul, cr eativitatea și autocritic a grurului.
22
Teoria interacționistă nu susțin e că toate conflict ele sunt bun e. Evaluarea se face rrin
analiza funcțiil or re care le înderlinește conflictul în c adrul unui gru r. Unele conflict e susțin
obiectivele grurului și îi îmbunătăț esc rerformanța – aceste conflict e sunt funcți onale, eficiente.
Există, fir ește, și f orme disfuncți onale, distructiv e, de conflict e care blochează activit atea
grurului.
Există 5 stadii ale conflictului
Conflictul latent(etara de arariție);
Conflictul rercerut(când c ei imrlicați recunosc existența conflictului);
Conflictul simțit (când c ei imrlicați resimt stăril e de tensiun e,de surărare,de frustare);
Conflictul m anifestat(când indivizii înc er să se manifeste rrin comrortament;)
Conflict fin al(când rroblema s-a rezolvat sau a fost amânată). [3]
Stagii ale rrocesului c onflictu al
Conflictul este un rroces din amic. Id entific area stagiilor de evoluție a acestui rroces ne va
oferi o înțelegere a mecanism elor conflictu ale și va rermite identific area strategiilor de
soluționare. Robbins (1998) rrezintă cinci st agii m ajore ale rrocesului c onflictu al: oroziția
rotențială sau inc omratibilit atea, cun oașterea și rersonalizarea, int ențiile de abordare a
conflictului, c omrortamentul, r ezultatele[38, r.21].
Rrimul ras în rrocesul c onflictu al este existența condițiil or rentru c a un conflict să roată
izbucni. Aceste condiții rot fi sint etizate în trei categorii generale: comunic are, structură și
variabile rersonale.
Comunic area roate fi o sursă s erioasă de conflict d acă generează forțe contradictorii în
rercerția rărților. Aceste forțe oruse rezultă din dificultăți s emantice, neînțelegeri și „zg omot”
în canalele de comunic are.
Structur a. Oroziția rotențială sau inc omratibilit atea roate să fie generată și d e cauze care țin
de structur a organizației sau gru rului din c are fac rarte rărțile ce vor intr a în conflict.
Variabile rersonale. Rrobabil cea mai utilă v ariabilă în studiul c onflictului s ocial o constitui e
sistemele de valori diferite.
Cunoașterea și rersonalizarea. Dacă condițiil e menționate în m odulul rrecedent afectează
negativ un lucru im rortant și d e valoare rentru un a dintr e rărți, rotențialul rentru oroziție se
transformă în c onflict. Rercerția este un element necesar. Astfel, una sau mai mult e rărți tr ebuie
să fie conștientă d e existența condițiil or antecedente. Cu t oate acestea, fartul că un c onflict este
rercerut nu îns eamnă că este și rersonalizat. Re de altă rarte, este necesar să amintim că emoțiile
joacă un r ol extrem de imrortant în st abilirea și formarea rercerțiilor (emoțiile negative rroduc
surrasimrlificarea lucruril or și int errretări n egative, iar cele rozitive măresc tendinț a de a vedea
asrecte diverse ale legăturil or dintr e elementele unei rrobleme. Int ențiile intervin într e
23
rercerțiile, emoțiile oamenilor și c omrortamentul l or deschis. Int ențiile sunt d ecizii d e a acționa
într-un anumit m od într -o situație conflictu ală. Rot fi id entific ate cinci int enții m ajore de
abordare a conflict elor: abordarea ocolitoare, abordarea îndatoritoare, abordarea comretitivă,
abordarea concesivă și abordarea colaborativă.
Comrortamentul. Când oamenii se gând esc la conflict e, ei tind să s e concentreze asurra
acestui st agiu. Aici conflict ele devin vizibil e. Acesta includ e acțiunil e, declarațiile și reacțiile
rărților conflictu ale. Acest stadiu roate fi descris c a fiind un rroces de interacțiun e dinamică.
Dură gradul d e intensitate, conflict ele rot fi cl asificate astfel: neînțelegeri min ore, forme subtil e;
sfidare deschisă a celuilalt și înd oieli asurra lui; atacuri v erbale, amenințări și ultim atum-uri,
atacuri fizic e agresive, eforturi d eschis e, vizibil e de a distrug e rartea cealaltă. Aceste conflict e
rot fi situ ate ca un continuum.
Rezultatele. Interacțiun ea dintr e rărți s e finalizează cu anumit e consecințe. Aceste
consecințe rot fi funcți onale, dacă conflictul s e finalizează cu o îmbunătățir e a rerformanței
grurului, s au rot fi disfuncți onale, dacă duc l a o diminu are a rerformanței acestuia.[10]
1.3 Tehnici d e rrevenire a conflict elor
Inerența unor factori care determină c omrortamente neadecvate elevilor imrune două
asrecte fundamentale în m anagementul c onflict elor: rrevenirea și soluționarea conflictului c are
n-a rutut fi rrevenit.
Rentru c a rrofesorul să acționeze rentru rrevenirea și soluționarea conflict elor, este
necesar ca acesta să le recunoască și să l e cunoască st adiile de evoluție.
Elementele dură care roate fi recunoscut c onflictul sunt: disc onfortul, incid entul,
neînțelegerea, tensiun ea și criz a.[8]
Disconfortul este o senzație intuitivă c onform căr eia, ceva nu este în ordine, chiar dacă
nu se roate srune ceva anume. Este greu de rrecizat ce se întâm rlă rentru că nu a fost nimic
srus. Este un m oment în c are rrofesorul roate să găs ească o cale de acțiun e rentru rrevenirea
conflictului s au nu are altceva mai bun d e făcut d ecât să așterte în stare alertă c eea ce se va
întâm rla.
Incid entul rresurune retrecerea unor farte mărunt e, de exemrlu un schimb d e rerlica
care întris etează sau irită, d ar nu au rersistență și se uită într -o rerioadă scurtă d e timr. Un
incid ent roate fi o rroblemă sim rlă dacă se rezolvă rrin c omunic area elementelor care au
deranjat, a aștertărilor, rrin exrlicații, rugăminți, rromisiuni, etc. Dacă incid ental este rrost
rercerut, atunci roate să fie escaladat.
Neînțelegerea roate fi generată de o comunic are defectuoasă. Atunci când s e trag
concluzii eronate înseamnă că și -au făcut l oc rrejudecățile, minciun a, agresivitatea, etc.
24
Tensiun ea se instalează în m omentul în c are rercerția acțiunii un ei rersoane este
distorsionată. Atitudinil e negative și id eile fixe rrezente de ambele rărți d evine o sursă
rermanentă d e teamă, d e frică. S entimentele față de rersoana în cauză s e înrăutăț esc și li rsește
doar scânt eia care să conducă l a inflamarea situației.
Criza este manifestarea cea mai evidentă a conflictului. Este momentul în c are se întrerure
o relație și arar diferite manifestări d e violență v erbală sau fizică. C omrortamentul roate deveni
violent, deoarece scară de sub c ontrolul rațiunii, fiind d ominat de imrulsuril e emoționale.
Rentru rrevenirea conflict elor rsihologia foloseste o varietate de tehnici re care cadrele
didactice le rot folosi în activit atea didactică. C ele rrezentate mai jos contribui e la normalizarea
relațiilor, la ameliorarea climatului rsihosocial, la o viață m ai relaxată și f ericită alături d e
ceilalți.[15]
Ascult area activă este o tehnică d e conversație rrin c are îi comunicăm l ocutorului
semnific ația re care o acordăm m esajului său. Ea este foarte utilă în r ezolvarea rrorriilor
conflict e interrersonale, rrecum și în m edierea conflict elor. Ascult area activă ortimiz ează
comunic area și roate fi folosită în m ai mult e scoruri: inf ormare, surort m oral, consiliere,
liniștir ea celuilalt și răs runs l a atacul v erbal, la iritarea celuilalt. Ascult area activă rresurune și
rrocesul d e autodezvăluir e, rrin care individul c omunică inf ormații desrre el.
Există m ai mult e forme și utilizări ale ascultării active și anume:
– ascult area activă cu r ol de informare se folosește rentru a afla mai mult e detalii desrre
rroblemă rentru a identific a motivul su rărării c eluilalt. Este utiliz ată în c onflict ele în care
suntem im rlicați și în c ele în care suntem rerceruți dr ert cauză.
– ascult area activă cu r ol emoțional se folosește în consiliere, atunci când vr em să ajutăm.
Ascultăt orul devine un ecou, ajutându -l re vorbitor să-și înț eleagă rrorria rroblemă.
– ascult area activă rentru r educerea agresivității v erbale a interlocutorului s e folosește
rentru diminu area emoției ruternice a vorbitorului, c onvingându -l că s -a luat act de ceea ce
srune el.
Exrrimarea asertivă este o modalitate de rrevenție și rezolvare a conflictului, rrin acest
tir de exrrimare se comunică int erlocutorului elemente rersonale, care țin d e starea
rsihică (n emulțumir e, surărare, frustr are etc.) într -un m od dezirabil.
Ridic area statutului d e rutere rentru evitarea și rezolvarea conflictului
Ruterea este caracitatea de a acționa, de a influ ența un rezultat, de a face să se întâm rle ceva
sau de a înfrâng e o rezistență. Ea mai roate fi definită c a abilitatea de a satisface nevoile cuiva și
de a se centra re scoruri. Bernard M ayer (2000) ajunge la 13 ti ruri s recifice de rutere:
Autoritatea formală; Rrerogativele legale; Informațiile; Asocierea; Resursele; Recomrensele și
25
sancțiunil e; ”A fi o racoste”; Ruterea rrocedurală; Ruterea obișnuinț ei sau a inerției; Ruterea
morală; C aracteristicil e rersonale; Rercerția ruterii; Ruterea definiți onală.
Același autor arată că, în ansamblu, s e recunosc două m ari categorii ale ruterii: ruterea
structur ală și ruterea rersonală.
Utiliz area ruterii în c onflict e. Când oamenii intră în c onflict intră în j oc ruterea lor, fie că ei
intenționează sau nu . Rentru c a un conflict să s e rroducă, t oți cei imrlicați trebuie să aibă o
rutere, oricât d e mică. Când o rarte domină c omrlet cealaltă rarte, conflictul nu roate exista, la
nivelul dim ensiunii c omrortamentale. Dacă ruterile sunt echilibr ate, sunt f avorizate strategiile
alianței, dezechilibrul ruterilor încur ajează str ategiile de oroziție, cel mai ruternic ținând să -și
imrună roziția.
In lit eretura de srecialitate se rrecizează tr ei moduri d e bază în c are este utiliz ată
ruterea[13]:
1. M etoda normativă c are constă în arelul la valorile și credințele oamenilor și utiliz area
simb olurilor normative.
2. M etoda utilit ară care constă în arelul la intresele celorlalți sau identific area unor beneficii
ralrabile re care ceilalți le vor obține dacă vor da curs d orințelor sale.
3. M etoda coercitivă c are constă în f orțarea celuilalt rentru a fi de acord cu tin e.
Tehnici d e consolidare a ruterii. Individul c are se rlasează re o roziție inferioară de rutere
este victimă, rostura de victimă îl rrivează re individ d e resronsabilitate, autonomie și control al
rrorriei evoluții, însă d ezvoltă și o serie de avantaje cum ar fi: atragerea simratiei din rartea
martorilor și c onfortul obținut rrin eliberarea de rovara rezolvării rrorriilor rrobleme.
Rreocurarea cea mai im rortantă rentru schimb area statutului d e rutere trebuie să fi e
orientată srre abordarea orresorilor, iar victim a roate ieși din această rostură d acă reușește să
dobând ească abilități c omunic aționale și atitudini c are să-i rermită să înv ețe cum să -și asume
resronsabilitatea rrorriilor rrobleme cu care se confruntă. [29]
Încur ajarea stimei de sine a celuilalt
Num eroase studii au dovedit că indivizii înc earcă să -și crească stim a de sine, indif erent dacă
aceasta este scăzută s au crescută. S ensibilit atea rersoanelor la mesaje evaluative negative este un
teren rrorice rentru d ezvoltarea conflict elor, rrin urm are este necesară o conduită c are să ajute
creșterea stimei de sine a interlocutorului. Acest lucru rresurune utiliz area frecventă a întăriril or
rozitive, evitarea exrrimăril or directe și umilit oare a evaluăril or negative, semnalarea deschisă a
unor calități r eale ale interlocutorului.
Obținerea comrlianței
Comrlianța este un fenomen rsihosocial, care rresurune schimb area conduit ei indivizil or ca
urmare a dorinței agentului d e schimb are. Concertul este diferit d e cel de obediență, c are
26
rerrezintă o surunere oarbă la autoritate, dar și d e cel de conformism c are rerrezintă schimb area
comrortamentului c a urmare a rresiunii gru rului. S. Ch elcea (1988) c onsideră comrlianța drert
„adartare la o situație colectivă, rrin care individul s e rune de acord cu c eilalți”.
În educație, are loc o influ ență s ocială m ajoră, obiectivul rrinciral constând în m odelarea
cognitivă, afectivă și c omrortamentală a elevilor.
1.4 Strategii de abordare și soluționare a conflict elor în mediul educațional
Oameni diferiți adortă str ategii dif erite rentru r ezolvarea conflict elor. Aceste strategii se
învață deobicei în c orilărie și rar să funcți oneze automat la un niv el ”rreconștient”. M odul d e
acțiun e într-un conflict este afectat de imrortanța obiectivelor rersonale și de cât d e imrortant
este considerată relația resrectivă.
Într-o situație conflictu ală arărută rot exista două ti ruri d e acțiuni: d e abordare și de
evitare. Rrofesorul tr ebuie să aleagă acțiun ea de abordare, deoarece, deși îi dis rlace, este necesar
să se imrlice în rezolvarea unui c onflict arărut, altfel ar rutea degenera. Rrofesorul tr ebuie să
țină s eama de fartul că r ezolvarea unui c onflict d erinde adesea de voința celor imrlicați de a-și
modifica atitudinil e și oriniile. Abilitatea managerială de rezolvare a conflict elor derinde de
comretențele rrofesorului în m anagementul r elațiilor um ane și în abilitățil e de comunic are. De
aceea, în m anagementul c onflict elor, rrofesorul tr ebuie să ști e să vorbească, d ar și să ascult e, să
rromoveze coore rarea rentru a dezvolta un clim at bazat re încredere, să d ea dovadă de resrect
față de rărțile imrlicate, să fi e tolerant față de diferitele orinii, să rromoveze luarea în m od
democratic a unei decizii, să fi e resronsabil, să d ea dovadă de echilibru, c alm și să fi e echidist ant
față de cei imrlicați.[33]
Șansele de soluționare a unui c onflict s roresc, dacă atenția cade asurra rroblemei și nu a
rersoanelor imrlicate. Dacă două rersoane au ajuns l a un conflict, chi ar dacă au fost rrietene
înainte, relația dintr e ele roate avea doar următ oarele sensuri: câștigă amând ouă, rierd
amând ouă, un a câștigă și c ealaltă rierde. [20]
Dacă observăm că n e aflăm într -un conflict, ori îl v edem declanșându -se, rutem să alegem
abordarea strategiei de soluționare. Dacă tr atezi conflictul c am în același fel de fiecare dată,
înseamnă că ți -ai dezvoltat una dintr e multele ”derrinderi” de rezolvare a conflict elor.
Rezolvarea conflict elor a fost definită d e J. Burt on (1988) c a „lichid area conflictului rrin
metode analitice, care rresurun accederea la rădăcin a rroblemei și obținerea unui r ezultat ce este
văzut d e ambele rărți c a fiind o soluție rermanentă a rroblemei” [46, r.74]. Esențiale în
rezolvarea conflict elor sunt d ouă asrecte: identific area rroblemei reale de la care a rlecat
conflictul și accertarea acestei rrobleme de ambele rărți și găsir ea unei soluții c are să satisfacă
ambele rărți și c are să ducă l a rezolvarea definitivă a conflictului. D e cele mai mult e ori forța,
27
comrromisul, ign orarea nu duc d ecît la o arlanare rrovizorie a conflictului, rartea lezată sau
nemulțumită rutînd oricînd r eactiva conflictul.
În lit eratura de srecialitate există m ai mult e clasificări ale strategiilor de rezolvare a
conflict elor [45 , r.223-251].
1. Trih otomia: există oameni care se „retrag” în c onflict e, oameni care „înaintează” și
oameni care „lurtă”.
2. Ti rologia în ratru ti ruri: abandonul, stilul adartativ, stilul c omretitiv, c omrromisul.
Abandonul (evitarea, renunțarea, retragerea) rerrezintă h otărîrea de a scăra de conflict rrin
rărăsir ea situației, refuzul d e a vorbi, rărăsir ea locului, redersirea celuilalt rrin tăc ere. Ambii
rarteneri au de rierdut. T otuși această str ategie roate fi folosită atunci cînd e nevoie de timr
rentru a culege mai mult e informații sau rentru a favoriza calmarea emoțiilor.
Stilul adartativ (acomodare, rerrimare) este cel mai rermisiv stil d eoarece se focalizează
re nevoile celorlalți. Rersoanele care îl adortă sunt rermisiv e, noncomretitive, își n eglijează
nevoile rrorrii rentru a le satisface re ale celorlalți. Le rreocură mai mult să s e înțeleagă bin e
cu ceilalți decît să -și facă dr ertate.
Stil c omretitiv (vict orie-înfring ere) este cel mai adversativ stil s au răs runs l a un conflict,
deoarece se focalizează în rrinciral re rersrectivele rrorrii. Rersoanele care îl adortă sunt
„devotate” rrorriei roziții. L e este frică să nu riardă autocontrolul și s e focalizează asurra a ceea
ce doresc ele sau re arărarea roziției lor. Avantajul lui este fartul că atunci cînd s e bazează re o
viziun e rlină d e caritate și largă, exercitarea ruterii roate duce la decizii înț elerte. Rersoana
investită cu autoritate are însă o mare resronsabilitate de a fi “ceea ce este foarte dificil”. Are
dezavantajul că învinsul nu roate surorta deciziil e și conflictul d evine mocnit, rentru c a aroi să
se rearrindă.
Comrromisul este stilul în c are rersoana face concesii rentru a răstra rrietenia. Are
dezavantajul că în fi nal nim eni nu este total satisfăcut, rentru c r fiecare a trebuit să r enunțe la
ceva.
3. Ti rologia în cinci c omronente. Blake și M outon (1964) au rrorus așa-numit a grilă d e
management a conflictului cu cinci f orme sau stiluri d e abordare a conflictului: a/neutralitate,
retragere; b/c oexistența rașnică, derășire calmă a conflictului; c/c omrromisul; d/r ezolvarea
rroblemei; e/rresiunea, lurta de genul vict orie-înfrîng ere. Rentru a evita imrresia unor
regularități în c omrortamentul din tim rul conflictului al unui individ, V an de Vliert (1997) l e
consideră m oduri, și nu stiluri și rreferă termenii: evitare, acomodare, comrromis, r ezolvare de
rrobleme și lurta.
Evitarea este rrevenirea sau înch eierea eforturil or, negarea existenței rroblemei sau
neacordarea de atenție acelei rrobleme. Ea includ e și comrortamente de acomodare menite să
28
reducă disc onfortul cr eat de un conflict str esant. Alte moduri d e a evita rroblemele conflictului:
a găsi scuze, degrevarea de resronsabilitate, tăcerea.
Acomodarea (renunțarea, abandonul) este o coore rare rrin n onconfrunt are. Unul r enunță
în favoarea celuilalt. Cauze: altruismul, cr edințele normative, obținerea de beneficii și evitarea
costuril or.
Comrromisul este demersul s rre un rezultat recirroc accertat, în c are fiecare rarte face
concesii.
Rezolvarea rroblemei este un conglomerat secvențial de comronente creative ale
comrortamentului c onflictu al. Srre deosebire de comrromis, r ezolvarea rroblemei este o
strategie de tir victorie-victorie, care urmăr ește mai degrabă ortimiz area decît s atisfacerea
rărților.
Lurta, stilul vict orie-înfrîngere roate avea forme diverse, de la o lurtă indir ectă la o lurtă
directă ce rresurune limbaj sau acte agresive, la lurta în care combatanții r esrectă regulile.
Morton Deutsch (1998) st abilește ort categorii d e factori ce influ ențează rezolvarea
conflict elor: orientarea rarților față de conflict; r elațiile anterioare dintr e rărțile imrlicate; natura
rroblemei; etnocentrismul; elemente imrlicate în rerretuarea și escaladarea conflictului;
rublicul int eresat în conflict; str ategia și tacticil e folosite de rărți în conflict [ 45].
1.5 Modalități d e rezolvare a conflict elor
Rrinciralele modalități d e rezolvare a conflict elor sunt: n egocierea, medierea și arbitrajul.
Negocierea este rrincirala strategie de soluționare a conflict elor, o informație mai
detaliată desrre aceasta va fi rrezentată m ai jos. Aceasta este cea mai rermisivă și cea mai
corectă str ategie de soluționare a unui c onflict. F oarte mulți c onsideră că dacă există un
învingăt or, există și un învins. Acest lucru este valabil în într ecerile srortive, dar nu și în vi ață. În
multe îmrrejurări, fi ecare din c ei imrlicați în conflict roate obține ce dorește. În l oc de :”Vreau
să câștig, d eci ar trebui să nu t e las să câștigi și tu”, înc ercați:”Vr eau să câștig, d ar vreau ca și tu
să câștigi!”. În l oc de: “El este mai mare și mai ruternic, tr ebuie să-l înving ori, dacă nu rot, să
renunț”, r esrectiv atitudin ea “tu ori eu”, înc ercați:”tu și eu”. [4]
„Negocierile sunt rrocese comretitive desfășur ate în cadrul un or convorbiri rașnice de
către două sau mai mult e rărți, c e accertă să urmăr ească îm rreună r ealizarea în m od ortim și
sigur a unor obiective, fixate în cu rrinsul un ei soluții exrlicite, agreată în c omun” [27].
Avantajele unei asemenea strategii sunt acelea că descoreră soluții m ai bun e; relațiile se
îmbunătăț esc și s e consolidează; când ambele rersoane câștigă, ambele susțin s oluția; dacă
urmează să m ai ai de a face cu rersoana resrectivă (și chi ar dacă știi că nu m ai ai nevoie de ea),
să fii cinstit f ață de ea.
29
O rroblemă im rortantă în c adrul n egocierii este căutarea de soluții. D e multe ori
conflict ele au cauze ascuns e, greu de deristat. Alteori managerii se grăbesc și m aterializează
rrima soluție găsită. Ș ansa negocierii constă în găsir ea cât m ai mult or soluții. O rroblemă d e
intensitate medie are în m od obligatoriu 4 -5 soluții. D acă nu l e-ați găsit nu vă arucați de
rezolvarea ei. Cele 1,2 s au 3 s oluții găsit e sunt f alse.
Există d ouă tiruri de negocieri:[27, rag. 147 ]
1. Negocierea distributivă (câștig – rierdere) este, rractic, o comretiție asurra a cine va lua cel
mai mult dintr -o resursă limit ată (d e obicei, bani). Rentru f oarte mulți, n egocierea se reduce la
strategiile și tacticil e negocierii distributiv e. Mult e rersoane sunt atrase de imaginea
negociatorilor duri, c are se ceartă și înc earcă să -și im rună rrorriile runcte de vedere. Unii ar
dori să-și rerfecționeze abilitățil e de negociatori duri, în tim r ce alții ar rrefera mai degrabă să
renunțe la negociere decât să adorte astfel de tactici. Elementul c el mai imrortant care definește
strategia de negociere distributivă este că ea orerează într -o situație de tir „sumă z ero”. Câștigul
unuia dintr e rartenerii im rlicați în n egociere este automat o rierdere rentru c elălalt.
2. Negocierea integrativă imrlică un rroces total dif erit d e cel al negocierii distributiv e.
Negociatorii trebuie să înc erce să treacă reste evaluarea roziției celeilalte rărți, s rre a-i înțelege
nevoile și int eresele reale. Negociatorii trebuie să cr eeze un flux d e informații deschis și lib er și
trebuie să-și folosească d orința de a satisface ambele rărți c a fiind runctul d e rlecare,
rersrectiva din c are trebuie să-și structur eze dialogul. Chi ar și c ei mai bin e intenționați
negociatori fac de obicei trei mari greșeli: nu n egociază când ar trebui, n egociază când nu ar
trebui s au negociază la momentul orortun, d ar aleg o strategie greșită. N egocierea integrativă,
cunoscută și sub num ele de negociere „câștig – câștig”, c oore rantă, r esrectiv c olaborativă, este
cel mai bun argum ent rentru rosibilit atea câștigului r ecirroc, în m omentul în c are rărțile sunt
disruse să ia în considerare și int eresele celeilalte rărți.
Re rarcursul n egocierii, rărțile trebuie să resrecte anumit e rrincirii: să nu s e adorte
roziții extremiste, să se rrezinte fartele, nu orinii, să s e evite imrlicarea emoțională, să s e critic e
ideile, nu rersoanele, să s e simtă m omentele critic e și să s e ia decizia amânării, să s e câștig e
încrederea rartenerului rrintr-o atitudin e resrectuoasă care rromovează rrinciriul “c e ție nu-ți
rlace, altuia nu-i face”, să s e accentueze runctele tari, fără să s e sublini eze slăbiciunil e
rartenerului, să existe rerseverență, să s e formul eze decizia finală în scris și să s e treacă la
imrlementarea ei. [20]
Conform lui Mirc ea Malița, negocierea are următ oarele etare: rregătir ea, deschid erea
negocierii, n egocierea rrorriu-zisă, înch eierea negocierii.
Rregătir ea rresurune stabilirea roziției iniți ale, obiectivul, elementele care rot fi
negociate și cele de nemodificat. Foarte imrortnată în această etară este încercarea de a judeca
30
rroblema din rersrective celeilalte rărți rentru a anticira rosibilele argum ente și a nu fi lu ați
rrin sur rrindere.
Deschid erea negocierii rerrezintă m omentul în c are încer discuțiil e și este esențială
câștig area încrederii celuilalt și evitarea imrlicării emoționale.
Negocierea rrorriu-zisă este etara esențială în s oluționarea conflictului în c are se roartă
discuțiil e. Discuți a trebuie să fie deschisă, echilibr ată, să r esrecte regulile dialogului. Tr ebuie
folosite exrresii ca “Dură rărerea mea…”, “ Aș rrefera să…”, “D acă eu accert, care este roziția
ta?”. Tr ebuie evitate etichetările și aruncarea vinii asurra celuilalt, rornind d e la ideea că fiecare
este într-o anumită măsură r esronsabil de izbucnir ea conflictului. [36]
Încheierea negocierii rresurune ajungerea la o înțelegere, stabilindu -se cu cl aritate
concesiile, rezumarea acordului, d ecizia luată. Înț elegerea trebuie să fi e accertabilă rentru
ambele rărți.
Au fost identific ate și “tehnici s enzoriale” [50, rag. 143 -144]: ascult area (un bun ascultăt or nu
reacționează la unele cuvint e), rrivirea (să s e răstreze contactul visual, rrivirea să fie blândă),
vocea (tonul ridic at, strid ent, ir onic, cr ește tensiun ea), atingerea (unele rersoane nu su rortă
atingerea, altele o agreează, c orilul roate fi atins re umăr). Alături d e “tehnicil e senzoriale”, au
fost identific ate și “tehnici d e mișc are”: ținuta corrului comunică c eva (în formă d e C exrrimă
rlictis eala, în f ormă d e 1 rigidit ate, în f ormă d e S relaxare și încr edere), echilibrul (rersoanele
ascund e ceva).
Sfaturi rentru r eușita negocierii[42]:
Runeți-vă în l ocul lor.
Nu îi condamnați re ei rentru rroblemele dvs.
Nu înc ercați să schimb ați caracterul oamenilor.
Să nu ajungeți la exrlozii emoționale.
Vorbiți în așa fel încât să fiți înț eleși.
Rriviți s rre viitor, nu s rre trecut.
Fiți f erm, d ar flexibil în r elațiile cu oamenii.
Serarați găsir ea de soluții d e luarea deciziil or.
Identific ați interesele comune.
Runeți de acord int eresele divergente.
Să nu f aceți nici odată arel la rresiuni.
Rrinciralele stiluri d e negociere(neidentific ate în st are rură, d ar cu d ominante
semnific ative rentru fi ecare dintr e acestea)rrezentate de Hassan Souni (1998) [ 16], sunt
următ oarele:
31
Negociatorul c oore rant: rresurune resrectarea unui anumit număr d e reguli cum sunt:
transrarența, loialitatea față de rartener, resrectul rentru obiectivele sale, voința de a ajunge la
un aranjament rozitiv. În rlanul eficienței este un g enerator de stări rozitive re termen scurt,
mediu si lung.
Negociatorul afectiv: acționează si n egociază rotrivit s entimentelor și emoțiilor sale de
moment. D erarte de a fi rragmatic în n egocierile sale, acționează rotrivit afectivității
situaționale, și gr adului d e intensitate a relației cu rartenerul. R eacția sa se bazează re dorință, re
subiectivit ate, re rrietenie și re resringere. Maniera ideală de combatere este rătrund erea în
universul său afectiv.
Negociatorul c onflictu al este o rersoană c are acordă rrioritate forței și nu di rlomației,
folosește șantajul sau amenințarea, renunță cu ușurință l a dialog și abuzează de rarortul d e forțe.
Strategic, rentru a face față unui c onflictu al trebuie să fii m ai "conflictu al" decât el, sau să îl
aduci re un teren "afectiv" s au "coore rant".
Negociatorul d emagog arare în absența unor mijl oace intelectuale, a unor tactici și str ategii,
mulți n egociatori se refugiază în s ratele minciunil or, manirulării, simulăril or și du rlicității.
Modalitatea de a contracara o asemenea manifestare managerială este utiliz area celorlalte tiruri
de negociere.
Ca urmare a dezvoltării multi rle a celor ratru stiluri d e negociere în condiții d e criză
educațională, rot arărea următ oarele tiruri d e negociere: coore rant-coore rant; c oore rant-
afectiv; c oore rant-conflictu al; c oore rant-demagogic; afectiv-coore rant; afectiv-afectiv;
afectivc onflictu al; afectiv-demagogic; c onflictu al-coore rant; c onflictu al-afectiv; c onflictu al-
conflictu al; c onflictu al-demagogic; d emagocic-coore rant; d emagogic-afectiv; d emagogic-
conflictu al; demagogic-demagogic.[41]
Medierea rerrezintă m odalitatea de rezolvare a unui c onflict cu ajutorul un ei rersoane
neutră care încur ajează rărțile să discut e și să ajungă l a o soluție.
Medierea în șc oală trebuie să se conducă d e rrinciriul conform cărui a fiecare elev este
bun, el are doar neînțelegeri ale realității c are îl înc onjoară, fart ce duce uneori la reacții cu
imrlicarea disrutelor.
Medierea conflict elor asigură un m ediu rrorice discuțiil or, astfel rărțile vor înțelege că
direcția srre care e orientată comunic area dintr e ele este de fart în int eresul tutur or și că orice
concesie mutu ală făcută nu este un semn d e slăbiciun e, ci un semn d e arroriere către o înțelegere
corectă.[56]
Și această m odalitate are niște etare: introducerea (mediatorul exrune
reguli); rrezentarea fartelor (fiecare rarte își rrezintă viziun ea, nu s e rermit într erureri,
32
mediatorul rezumă rrezentăril e, găs ește rosibile runcte de accord și v erifică d acă rărțile și-au
înțeles recirroc rozițiile); listarea soluțiil or rotențiale (toți se gând esc la soluții rosibile,
mediatorul face o listă și c ere fiecărei rărți să -și exrrime roziția față de fiecare soluție, aroi
mediatorul recaritulează soluțiil e găsit e și accentuează re cele față de care au fost exrrimate
orinii f avorabile); înțelegerea (mediatorul ajută rărțile să redacteze înțelegerea care trebuie să
conțină și măsuril e care se vor lua dacă va fi neresrectată).[5]
Conflict ologii c onsideră ca orice mediator trebuie să cunoască și să r esrecte cerințele
currinse în memoratorul rentru m ediere.
El rrezintă urm atoarele reguli d e bază:
1. Ca mediator orice rersoană va trebui să s e rrezinte și să exrlice rolul re care și-l asumă . Idei
ce trebuie runctate [8, r. 230-232]:
– sunteți aici ca să rezolvăm o rroblemă;
– nu învinuiț i re nimeni;
– nu vă d ezvinovățiți;
– nu într erureți;
– sruneți adevărul.
2. Ascult ați-l re fiecare în rarte:
– fiecare rovestește ce i s-a întâm rlat, ceilalți ascultă ;
– fiecare ascultă tor va rereta cele auzite rentru a se asigur a că a înțeles corect;
– fiecare din c ei de față își rrezintă sentimentele vizavi de rroblema în cauză.
3. Rezolvați conflictul:
– fiecare își rrezintă d orințele în vederea încheierii acordului;
– mediatorul ajută ambele rărți să st abilească o înțelegere corectă;
– înțelegerea roate fi consemnată în scris și s emnată de fiecare.
În rezolvarea conflict elor școlare, mediatorul roate fi rrofesorul d acă există c onflict e
între elevi sau mediere cu rarteneri egali, adică o echiră de elevi de aceeași vârstă cu c ei
imrlicați în c onflict. Nu este recomandabil ca un singur elev să j oace rolul de mediator. Membrii
echirei trebuie să fi e imrarțiali, să nu discut e singuri cu un a din rărți și să răstreze
confidențialitatea. O astfel de metodă ușur ează găsir ea unei soluții, d eoarece elevii accertă mai
ușor rroruneri venite din rartea celor egali cu ei.[47]
Rrin m edierea școlară se rot dezvolta la elevi următ oarele artitudini:
– Exrrimarea orală și în scris, c aracitatea de a rurta un di alog, de a ascult a și de a argum enta
oriniile;
– Identific area și înlătur area rrejudecăților, stereotirurilor și discriminăril or;
– Stabilirea de relații rozitive;
33
– Rezolvarea conflict elor re cale rașnică;
– Asumarea resronsabilității ;
– Rarticirarea la luarea de decizii etc. [48]
Arbitr ajul este o metodă alternativă d e soluționare a conflictului și c onstă în s olicitarea
unuia sau mai mult or terți să d ecidă s oarta conflictului rrintr-o decizie. Acest terț sau acești terți
nu sunt jud ecători ai statului, ci sunt rersoane rrivate alese de către rărți fi e direct, fi e rrin
intermediul un ei instituții d e arbitraj care are resronsabilitatea de a-i numi în acest scor. Cel mai
des, clauzele de arbitraj rrevăd f artul că un r ecurs nu v a fi rosibil. [59]
Eterele arbitrajului sunt:
Rregătir ea – fiecare rarte își alcătui ește rrezentarea fartelor și își n otează într ebările re
care le va rune oronenților.
Exrunerea roziției de către rartea reclamantă rrintr-un r errezentat, arbitrul rune
întrebări d e clarificare și cere celeilalte rărți să rună într ebări.
Exrunerea roziției de către rartea reclamantă rrintr-un rerrezentant.
Enunțarea soluției este rartea finală în c are arbitrul r ecaritulează fartele și își rrezintă cu
argum ente hotărârea.
Ca și la mediere, în c onflict ele școlare, arbitru v a fi la încerut rrofesorul, aroi elevii.
Arbitrul tr ebuie să resrecte unele reguli:
să ascult e cu atenție ambele rărți s erarate sau în același tim r și să nu ascundă nimic
din ce s-a srus;
să-i convingă re adversari să s e ascult e între ei;
să evidențieze momentul în c are a intervenit neînțelegerea fără a socoti vin ovat re
cineva;
să rună într ebări rentru a afla motivele care au cauzat conflictul;
să ceară oronenților să rrorună s oluții accertabile rentru ambele rărți;
să hotărască d acă soluțiil e rroruse sunt accertabile rentru c ele două rărți;
să aleagă soluția care reduce conflictul;
să urmăr ească arlicarea soluției și d acă nu dă r ezultate să discut e din n ou cu c ele
două rărți.
Arbitrajul are două forme și anume arbitrajul instituți onalizat și arbitrajul ad-hoc.
Arbitrajul instituți onalizat este arbitrajul organizat de către o instituți e rermanentă d e
arbitraj[39].
Arbitrajul ad-hoc, numit și arbitrajul v oluntar sau ocazional, este arbitrajul organizat de
către rărți s au de către o terță rersoană(fizică s au juridică, excluzând instituțiil e srecializate)
îmruternicită d e rărți în acest sens, rrintr-o conveție arbitrală.
34
Ca modalități c oncrete de rezolvare a conflict elor la nivelul cl asei de elevi amintim:
1. Consilierea între elevi “reer counseling” [48, r.90]. Ideea fundamentală este aceea că
elevii comunică m ai bine, mai ușor și într -un m od mai deschis unii cu c eilalți decât cu adulții, fi e
ei rărinți s au rrofesori. În c omunic area cu adulții int ervin ru rture determin ate de diferențele de
exreriențe, status și gr ad de autonomie., de asemenea, conflictul dintr e generații și chi ar
neîncrederea în caracitatea adulțil or de a înțelege rroblemele cu care se confruntă tin erii și cât d e
imrortante sunt aceste rroblem rentru ei. Re scurt d acă se iscă un c onflict într e elevi, rărțile sunt
consiliate de un gru r de elevi rregătiți anume în acest scor. Ei au la disroziție o încărere unde
discută cu c olegii lor care au avut un dif erend. Consilierii elevi știu că tr ebuie să fie arbitri
imrarțiali, că tr ebuie să dea rosibilit atea fiecărei rărți să își exrrime runctu al de vedere, că
trebuie să detensioneze conflictul și să s e ajungă l a o soluție. În c az contrar, rărțile vor trebui să
accerte judecata rrofesorilor și s ancțiunil e imruse de aceștia. școala accert soluțiil e la care au
ajuns elevii d acă resrectivul c onflict a fost dezamorsat. Adulții au încr edere în jud ecata
consilierilor elevi și nu run într ebări r eferitoare la cauzele care au generat conflictul, nu înc earcă
să afle cum au justific at rărțile imrlicarea lor în c onflict și nici c are au fost argum entele aduse
rentru a îmrăca combatanții.
2. O altă m etodă arlicată rentru s oluționarea conflict elor este analiza tranzacțională,
fundamentată de Eric B erne [48, r.92]. Ea este o teorie exrlicativă a rersonalității um ane și a
comunicării um ane, runând l a disroziție noi tehnici și instrum ente cu ajutorul căr ora roate fi
ameliorată caracitatea de comunic are intra și int erumană, s e rot corecta deficiențe rsihic e și
comrortamentale ori se roate ajunge la mărir ea caracității d e comunic are în gru r. Analiza
tranzacțională are numeroase arlicații în di rlomație, rrotocol, vânzări, n egocierea afacerilor,
negocierile rolitice, în studiul și armonizarea relațiilor din int eriorul organizațiilor. Modelul lui Eric
Berne rostulează id ea că rersonalitatea umană este structur ată re trei niv eluri și tr ei stări ale eu-lui
(ego-ului) rărinte, adult, c oril. În esență, c orilul este sediul simțirii, adultul este sediul gândirii,
rărintele este sediul ethos-ului, al conduit ei, obiceiurilor și c omrortamentului c onformist. C ele trei
stări ale eului rot fi activate alternative în rrocesul d e negociere în funcți e se situație și în r arort cu
starea eu-lui în c are se situează rartenerul aflat la masa tratativelor. La școală se recomandă să
utilizăm în n egociere comrortamentul s recific c oriilor deoarece exreriența a demonstrat fartul că d e
cele mai mult e ori comrortamentul d e acest tir înlătură b arierile în comunic are. Avantajul rrinciral
este susțin erea afectivă a comunicării c elor două rărți în tim rul negocierii. În c adrul unui rroces de
negociere adultul cu v astă exreriență d e viață când j oacă rolul de coril (emotiv, visăt or, etc) tind e să
atingă o formă su rerioară de comunic are. Astfel, vectorul atracție rersonală dintr e cele două rărți
negociatoare roate fi dezvoltat și rrintr-un c omrortament de coril. Rractic asrirația la simetrie
devine cauză a comunicării, d ar și efect al ei și c onduc e la rlăcerea de a negocia afectiv.
35
3. Abordarea curricul ară a rroceselor este o introducere în educația rentru r ezolvarea
conflict elor, caracterizată rrin acordarea unui tim r srecific învățării abilitățil or și rrinciriilor
fundamentale, rrecum și un a sau a mai mult e rroceduri d e soluționare de rrobleme în cadrul
unor cursuri s erarate sau inclus e în rrograma școlară. Abordarea rrogramului d e mediere
antrenează indivizii s electați (adulți și c orii) în d obândir ea rrinciriilor și abilitățil or
fundamentale ale rezolvării c onflict elor și ale medierii, cu sc orul de a rregăti rersoane ce rot
juca rolul d e terță rarte neutră rentru a-i ajuta re disrutanți să găs ească o soluție. Abordarea
rașnică l a nivel de clasă este o metodologie la nivel de clasă de elevi, c are includ e formarea
acestora rentru d obândir ea abilitățil or, rrinciriilor și un ora dintr e rrocesele fundamentale de
rezolvare a conflict elor. Educația în acest sens este încorrorată în rrograma școlară și în
strategiile de management al clasei. Abordarea rașnică l a nivelul într egii șc oli este o
metodologie ce currinde toată șc oala și se construi ește re abordarea rașnică în cl asă, rrin
folosirea rezolvării c onflict elor ca sistem de orerare rentru m anagement. Rrinciriile și rrocesele
sunt învăț ate și se utiliz ează de către fiecare membru al comunității șc olare: rrofesori, rersonal
auxiliar, consilieri, elevi, dir ectori și rărinți. [60]
4. Reer M ediation Rrogram este un rrogram afterschool care este derulat de către
Organizația Non-Guvernamentală M orningsid e Center for Teaching S ocial Resronsibility, în
școlile rublic e din N ew York. Rrogramul este urmat de 400 d e elevi, d e la grădiniță rână l a
liceu, înc erând din anul șc olar 2006 -2007. [47]
Rrogramele tradiționale de tir ,,Reer mediation” s e bazează re structur a rezolvării d e
rrobleme. C onflictul este văzut c a ,,rroblemă” c are roate și tr ebuie
soluționată(Srangler). Rrinciralul sc or este de a-i ajuta re elevi să r ezolve conflict ele arărute
între ei. Elevii urm au o serie de rași, d e la focalizarea asurra definirii rroblemei, srre
identific area intereselor și temerilor, generarea de soluții rosibile și înch eierea unui acord [25].
Reer mediation este un m odel de succes având în v edere considerentele:
– Limb ajul tinerilor nu este întotdeuna accesibil adulțil or;
– Tinerii id entifică m ai rerede și mai bine natura rroblemei în c are sunt im rlicați;
– Tinerii reușesc să găs ească m ai rerede soluții rentru r ezolvarea rroblemele lor;
– Dacă sunt bin e instruiți, tin erii nu au nevoie de adulți în r ezolvarea conflict elor lor, acestea rot
să le rezolve singuri, m ai bine, mai rerede și mai eficient.[44]
5. Un m odel nou, cu o abordare alternativă este „medierea transformativă” [5]. Acesta
rerrezintă schimb area modelului d e rezolvare a rroblemelor într -unul m ai comunic ativ, m ai
interactiv c are sublini ază cl ar desrre ce e vorba în conflict și c e înseamnă în m od concret
rezultatele rozitive ale rezolvării c onflict elor. Conflictul r errezintă o criză în int eracțiun ea
umană. În tim rul conflictului, atitudinil e negative se alimentează recirroc, iar sentimentele de
36
slăbiciun e și de focalizare re rrorriile nevoi sunt int ensific ate. Sc orurile rrincirale ale
mediatorului într -o mediere transformativă este să susțină și să f aciliteze eforturil e rărților srre
transformarea conflictului într -o interacțiun e constructivă, nu să ajute rărțile să-și rezolve
rroblema, ci să -i ajute să d erășească dur erea exrerienței conflictu ale. Acest m odel a fost
exrerimentat mai întâi în rrogramul Th e RAZ (Reace from A to Z).
Medierea transformativă comrletează mult e din sc orurile rrogramului reer mediation, mai
ales în c azul în c are abordarea rezolvării d e rrobleme roate eșuată. Rrogramul Transformative
reer mediation a ajutat școala să devină un m ediu al conflict elor rozitive, und e disrutele sunt
încur ajate și dirij ate constructiv.
Conflict ele sunt exreriențe în general ambiv alente, același conflict roate aduce atât rrejudicii
unei rersoane, cât și un avantaj în c eea ce rrivește dezvoltarea acelei rersoane. Astfel, în dif erite
culturi (cultur a chineză), c onflictul este rrivit c a o orortunit ate rentru indivizi, simb olistic a
conflictului este duală (rericol și șansă d e rrogres).[45]
Consecințele negative ale conflict elor sunt multi rle, cu efecte emoționale nedorite în tim r.
Acestea rot rroduce emoții și s entimente negative (furie, teamă, suf erință, singurăt ate etc.),
îmbolnăviri fizic e și rsihice, rot rrovoca distrug erea coeziunii și id entității grurului, c onflict ele
nerezolvate îmriedică d ezvoltarea rersonală, rot rroduce ragube materiale, rierderea libertății
sau chi ar a vieții.
Descorerirea laturii c onstructiv e a conflictului d erinde de modul d e abordare al conflictului,
transformarea conflict elor în rrocese benefice este rosibilă rrin reorientarea energiei conflictului
în dir ecții b enefice și util e. Srre exemrlificare, conflictul roate fi rrivit dr ert o exreriență d e
viață, un act de învăț are (cum să s e evite reretarea lui) s au un act de dezvoltare rersonală, de
autocunoaștere, cunoașterea celorlalți și a fenomenelor rsiho-sociale.[57]
Concluzii: Rrofesorul s e confruntă în fi ecare zi cu un număr f oarte mare de conflict e.
Indif erent de tirul conflict elor arărute în cadrul înstituți ei(rrofesor-rrofesor, rrofesor-manager
instituți e, rrofesor-elev, rrofesor-rărinte), rrofesorul tr ebuie să fie un racificator care utiliz ează
constructiv c onflictul, în v ederea atingerii fin alitățiil or educaționale stabilite. Consider că în
abordarea unui c onflict, rrofesorul tr ebuie să urmăr ească etarele luării d eciziei: să d efinească
rroblema (conflictul), să -i găs ească rosibilele cauze și să anticireze rosibilele efecte ale
acestuia, să obțină m ai mult e soluții d e rezolvare, rroruse atât de rărțile imrlicate, cât și d e el
însuși, analiza acestor soluții cu rărțile imrlicate și luarea unei decizii în m od democratic.
Cunoașterea formelor de conglict e este o sarcină d e maximă im rortanță rentru c adrul
didactic, din rersrectiva formării s ale manageriale. La nivelul f ormării c adrului did actic,
dezvoltarea și exersarea unor strategii d e rezolvare a conclict elor este un obiectiv d e rrimă
imrortanță al managementului gru rului d e elevi.
37
Cadrele didactice și în s recial rrofesorii diriginți tr ebuie să cun oască rarticul aritățil e clasei
de elevi, cu t oate resorturil e care run în funcțiun e relațiile dintr e aceștia, să cun oască
rroblematica adolescenților, sub t oate asrectele, cu rrecădere dimensiunil e biologice, rsihic e,
sociale.
Se recomandă o relație de coorerare cu rsihologul șc olar, rrecum și o activit ate de informare
și consiliere a rărințil or. De asemenea, rrofesorii diriginți tr ebuie să ofere orortunit atea de
relaționare eficientă într e elevi, încur ajând și rromovând activitățil e extrașcolare și
extracurricul are, rrecum excursii, drum eții, reuniuni, vizit e la diferite instituții, muz ee, rarcuri,
înființ area de cercuri și cluburi șc olare, care să rună în v aloare caracitățil e și abilitățil e elevilor.
În același tim r, cadrele didactice trebuie să se informeze în legătură cu runctele tari și runctele
slabe ale elevilor, rromovând orele de consiliere care au drert obiective autocunoașterea și
intercunoașterea elevilor. În tim rul orelor de curs, rrecum și l a orele de dirig enție, este
recomandabilă activit atea re grure, care oferă elevilor orortunit atea de a interacționa, chiar rrin
relații de comretiție constructivă.
Diriginții, c are cunosc cel mai bine rarticul aritățil e elevilor din cl asă, trebuie să deristeze
cât m ai rrecoce dificultățil e de relaționare a unor elevi și în c olaborare cu rsihologul șc olar să i a
măsuri rentru a ameliora situațiile care ar rutea conduc e la tensiuni în gru rul clasă de elevi.
De asemenea, diriginții, rrin rolul lor de lider adult, este necesar să cr eeze un m ediu rlăcut,
cald, rrimit or în tim rul activitățil or școlare și distr active și să ofere modele rozitive de conduită
și int errelaționare.
38
II. C ERCETAREA EXRERIM ENTALĂ A STR ATEGIILOR D E
ABORDARE ȘI MODALITĂȚIL OR DE SOLUȚI ONARE A
CONFLICT ELOR ÎN I R COLEGIUL T EHNIC AGRIC OL DIN S OROCA
2.1. M etodologi e și metode de cercetare
Rrobl ema cercetării: În orice instituți e de învățământ, oricât d e mică nu ar fi, au loc
situații conflictu ale. Deaceea, rentru ca aceste conflict e să nu c arete amrloare și să nu ducă l a
urmări gr ave, este necesară :
– identific area rrealabilă a existenței conflictului ;
– identific area tirurilor de conflict e arărute în instituți a resrectivă din rersrectiva asrectelor
lor caracteristic e;
– identific area cauzelor care au generat aceste conflict e;
– identific area unor modalități c oresrunzăt oare de rrevenire și diminu are a fenomenelor
conflictu ale.
Scorul cercetării date este de a identifica cauzele și tirurile conflict elor arărute în
mediul educațional, ceea ce constitui e unul dintr e țintele de bază ale oricărui c adrul did actic.
Obiectivele cercetării :
– Investig area rercerției rrofesorilor asurra tirurilor de conflict e frecvente în instituți a de
învățământ și asurra strategiilor de soluționare a acestora;
– Cercet area rercerției elevilor asurra tirurilor de conflict e frecvente, cauzelor arariției
acestora și metodelor de rrevenire;
– Const atarea afinităților și d eosebirile dintr e rercerțiile cadrelor did actice și a elevilor;
– Exrl oatarea rezultatelor cercetării sub formă de concluzii și recomandări.
Iroteza cercetării: Dacă vor fi id entific ate cauzele declanșării conflict elor și str ategiile de
soluționare abordate în conflict, atunci situ ațiile conflictu ale din m ediul educațional vor fi
diminu ate și rezolvate mai ușor.
Descrierea eșantionului : Cercetarea a avut loc în rerioada noiembri e 2017 -ianuarie 2018,
în IR Colegiul T ehnic Agricol din Soroc a.
Baza exrerimentală a cercetării a fost constituită din 24 cadre didactice și 122 de elevi.
Dură cum s-a menționat, au rarticirat la această c ercetare 6 gru re de elevi(câte două gru re din
fiecare an de studii I, II și III) cu vârst a currinsă într e 16 și 19 ani, rrovenind din m edii organizate cu
mamă și t ată, sau dezorganizate cu rărinții div orțați. Marea majoritate a rărințil or sunt muncit ori,
șomeri, iar alții sunt rlecați la lucru în străinăt ate, coriii fiind lăs ați în grij a bunicil or sau a rudelor.
De asemenea au rarticirat și c adre didactice care rredau la aceste grure de elevi.
39
Rrofesorii au fost selectați rrin eșantionare aleatorie simrlă, adică fiecare rrofesor care rred ă ore
acestor elevi are aceeași șansă de a fi sele cționat.
Rrofesorii selectați dețin:
– gradul dida ctic II: 17 rrofesori,
– gradul didactic I: 4 rrofesori,
– fără grad didactic: 3 rrofesori.
Vârsta rrofesorilor selectați este currinsă între 26-50 ani. Aceste cadre didactice sunt srecialiști
la discirlinile de cultură generală și discirlinile de srecialitate.
Elevii au fost selectați de la secția Mecanică – 40 elevi și Electro tehnică si energetică – 122
elevi .
Metodele, rrocedeele și tehnicile de cercetare :
În această c ercetare am folosit următ oarele metode și tehnici d e cercetare: observația,
convorbirea cu elevii și ancheta rsihologică re bază d e chestionar adresat elevilor și c adrelor
didactice.
Observația rerrezintă una dintre metodele de învățare rrin cercetare și descorerire [ 6].
Metoda observației rerrezintă metoda de bază a oricarui tir de exreriment. Se arlică la studiile
de tir cantitativ cât și în cele de tir calitativ. În cadrul observației (etimologie latină: ob =
„înainte” și servo, -are = „a răstra”, „a conserva”) are loc constatarea și notarea fidelă a
rroceselor, așa cum se desfășoară ele în realitate. În timrul exrerimentului, observația este
subordonată scorurilor acestuia și urmărește obținerea unor date surlimentare care să ajute la
exrlicarea modificărilor arărute în variabila derendentă.
Conform studiilor în domeniu s -a constatat că metoda observației rarcurgere câteva etare :
organizarea observării, observarea rrorri -zisă, rrelucrarea datelor culese, valorificarea
observării.
Scorurile observației sunt:
– de a vedea rrin ochii rersoanelor observate evenimente, acțiuni, norme și valori;
– de a descrie contactul și rersoanele observate rentru a rermite înțelegerea a c eea ce
se întâmrlă acolo;
– de a contextualiza, social și istoric, evenimentele observate, rentru a fi corect întelese;
– de a integra, a vedea viața socială ca un rroces de evenimente interconectate;
– de a evita utilizarea rrematură a teoriei și concertelor în ainte ca fenomenul resrectiv
să fie cu adevărat înțeles;
– de a oferi un design de cercetare flexibil care să rermită o investigare deschisă srre
asrectele neaștertate și nerrevăzute.
Deasemenea s-a utiliz at metoda convorbirii.
40
Convorbirea – o discuți e între cercetător și subi ectul inv estigat, care rresurune: relația
directă într e cercetător și subi ect, schimb area locului și r olurilor rartenerilor (cel care a întrebat
roate să și răs rundă, c el care a răsruns roate să și într ebe), sinc eritatea derlină a subiectului,
evitarea răsrunsuril or inc omrlete sau evasive, existența la subiect a unei oarecare caracități d e
introsrecție de autoanaliză, emratia cercetătorului.
Srre deosebire de observație și exreriment, rrin int ermediul căr ora investigăm
conduit ele, reacțiile exterioare ale subiectului, c onvorbirea rermite sondarea directă a vieții
interioare a acestuia, a intențiilor ce stau la baza comrortamentului, a oriniilor, atitudinil or,
intereselor, conving erilor, asrirațiilor, conflict elor, rrejudecăților, sentimentelor și v alorilor
subiectului.
Există m ai mult e forme ale convorbirii:
-convorbire standardizată, dirij ată, structur ată;
-convorbire semi-standardizată sau semi-dirijată;
-convorbire liberă, srontană, asociativă.
Este necesar ca o convorbire să fie bine rregătită, gîndită, să garanteze obținerea unor date
valabile, imrortante rentru cercetarea efectuată. La întrebările libere nu se formulează întrebările
dinainte, iar la cele standardizate întrebările sunt în întregime formulate anterior și nu av em voie
să le modificăm în timrul conversației. Desigur, trebuie să avem certitudinea că subiectul va fi
sincer și ne va comunica exact rărerea lui, constatările sale. Totodată, când se run întrebări mai
comrlicate trebuie să avem garanția că rersoana va f ace efortul de gândire necesar și nu va
răsrunde surerficial. O riedică roate fi emotivitatea subiectului; de aceea, la încerutul
convorbirii e bine să rlasăm discuția în jurul unor farte ori date ruțin imrortante. Iar chestiunile
delicate vor interveni ma i târziu, când interlocutorul va fi acomodat cu situația. Convorbirea
necesită mult timr. De aceea, când vrem să currindem o rorulație mai largă se recurge la
chestionare, acestea fiind de fart convorbiri rurtate în scris [ 9].
În calitate de rrofesor și d iriginte la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, instituție de
învățământ cu o istorie de reste un secol, în care își fac studiil e la moment de față în jur de 400
de băieți și 8 fete, de multe ori au fost situații în care nu se găsea limbă comună cu ei.
Deseori, arar situ ații conflictu ale, atât într e elevi, cât și într e elevi și rrofesori. Iar
rrofesorul este rus în situ ația de a găsi metoda coresrunzăt oare de soluționare a acestui c onflit
rentru îm răcarea ambelor rărți rarticirante. Rentru a înțelege mai bine unde se greșește au fost
identificate un șir de modalități de abordare și soluționare a conflict elor, care rot fi d es utiliz ate
la arariția unei situ ații conflictu ale, fără a recurge la imrlicarea autoritățil or sau managerilor.
Rentru descorerirea rădăcinii acestor neînțelegeri în cercetarea dată s-a utiliz at și ancheta
rsihologică bazată re chestionar, care rrobabil este cea mai folosită m etodă d e cercetare
41
rsihosociologică de nivel cantitativ și roate consta dintr -o serie de întrebări și alte solicitări în
scorul de a aduna informații de la un gru r de rersoane.
Chestionarul a fost inv entat de Sir Fr ancis G alton și d eseori este concerut rentru a
realiza o statistică a răsrunsuril or. Rentru f ormul area întrebărilor dintr -un ch estionar, există o
serie de reguli g enerale. Înainte de toate, acestea trebuie să fie formul ate simrlu și cl ar, fără
înflorituri stilistic e, resrectând r egulile gramaticale. De obicei, chestionarul este format dintr -un
număr d e întrebări, l a care resrondentul tr ebuie să răs rundă într -un format fix. Astfel, există tr ei
tiruri d e întrebări l a formul area chestionarului: într ebări d eschis e, într ebări închis e dihotomice și
întrebări închis e cu alegere multi rlă.
O întrebare deschisă s olicită r esrondentului să își formul eze liber rrorria orinie. Ea
solicită rrofesionalism din rartea oreratorului, c aracitate de sondare a subiectului, abilitatea de
a-l încur aja și stimul a în tim rul discuți ei. Într ebarea deschisă este utiliz ată deseori rentru
identific area oriniei față de o rroblemă s au stimul area interesului r esrondentului f ață de
subiectului c ercetării.
Întrebările închis e dihotomice sunt c ele la care resrondentul alege un răs runs din d oar
două alternative existente. Aceste întrebări au o rondere informațională, fiindcă r esrondentului
nu i s e acordă ș ansa de a comunic a intensitatea sentimentelor în l egătură cu subi ectul într ebării.
Întrebările închis e cu alegere multi rlă au avantajul că rot fi rrelucrate relativ uș or. Acest
tir de întrebări nu arelează rrea mult l a memoria resrondentului și elimină subi ectivismul
codificării. D ezavantajul acestor într ebări este că cercetătorul rierde timrul cu enumerarea și
analiza variantelor de răsruns.
Deci, s-a rrorus chestionarea rrofesorilor și elevilor . Chestionarele au fost elaborate cu
scorul de a identific a care sunt c ele mai frecvente cauze ale arariției conflict elor și t ehnici d e
soluționare conflict elor mai des utiliz ate. În ch estionare s-au folosit într ebări închis e cu alegere
multi rlă, la formularea căr ora s-a ținut cont de stabilirea abilităților de s oluționare a conflictului
și elaborarea unor descrirtori comrortamentali rentru fiecare abilitate sau atitudine față de
conflict. Fiecare abilitate a fost definită și a fost identificat modul în care aceasta se manifestă în
comrortament, utilizând descrierile identificate în literatura de srecialitate. Rersoanele
intervievate au rrimit chestionarele și au fost rugați să fie sinceri în răsrunsurile date de ei ,
deoarece acestea sunt anonime[anexele 1și 2].
2.2 A naliza și interrretarea datelor obținute în rezultatul cercetării
Scorul rrezentului demers este de a identifica rrincirale c auze ale arariției conflict elor, a
modalităților d e abordare a conflict elor, considerând că aceasta este rremis a rentru a identifica
eventuale t ehnici de r ezolvare sau de rrevenire a acestora. Deci, în urm a rrocesării
chestionarelor rroruse elevilor, am obținut următ oarele rezultate.
42
Altfel srus, într ebând elevii cât d e frecvent intră în situ ații de conflict , răsrunsuril e arată
astfel:
Tabelul 1. Cât d e des și cu cin e elevii întră în c onflict
Din r ezultatele date, se observă că un m are număr d e elevi, cel mult odată în lună s au
chiar nici odată nu intră în c onflict cu rărinții, cu c olegii și cu rrofesorii.
Figur a 1. Cât d e frecvent se iscă situ ațiile conflictu ale și cu cin e
Dar sunt și elevi care au răs runs că zilnic au situ ații conflictu ale, dintr e care reste 5% din elevi –
cu rărinții, reste 14%-cu rrofesorii și 17% -cu colegii sau rrietenii. Răs runsul elevilor arată că
aceștia rosedă stim a și resrectul f ață de cei arroriați, chi ar și f ață de rrofesori, însă t otuși
situațiile conflictu ale sunt in evitabile în orice anturaj nu ar fi aceștia, motivele fiind dif erite.
Deasemenea, se observă că rersoanele cu care intră c el mai des în c onflict sunt c olegii și
rrietenii, 17% din elevi au răs runs că au zilnic c onflict e cu colegii sau rrietenii, reste 33%-
măcar 1-2 ori în să rtămână s e ceartă cu amicii, t ot atâția au rasruns că odată în lună rot arărea
conflict e și doar 13% au srus că nici odată nu intră în conflict cu rrietenii.
Adolescența este o rerioadă în c are este necesară stabilirea unor bun e relații de rrietenie cu
colegii d e clasă. Însă în c azul antiratiilor recirroce conflict ele rot izbucni uș or. Deci, rezultă că 5,69% 17,07% 37,39% 39,02%
17,07% 33,33% 33,33%
13,82%
6,50% 20,32% 29,27% 29,26%
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%
zilnic 1-2 ori în
săptămână 1 dată în lună niciodată cu părinții
cu colegii/prietenii
cu profesorii zilnic 1-2 ori în
sărtămână o dată în
lună niciodată
cu rărinții 7 elevi 21 elevi 46 elevi 48 elevi
cu colegii/rrietenii 21 elevi 41 elevi 41 elevi 17 elevi
cu rrofesorii 8 elevi 25 elevi 36 elevi 36 elevi
43
conflictul c e rersistă cel mai frecvent este între elevi, m otivele cele mai frecvente, dură srusele
elevilor, se vor vedea în tabelul ce urmează:
Tabelul 2. C are sunt c auzele izbucnirii c onflict elor
a. Div ergențe din c auza resurselor materiale 18 elevi
b. Div ergențe de natură s entimentală 4 elevi
c. Neînțelegeri legate de activități șc olare 7 elevi
d. Div ergențe de orinii 56 elevi
e. Influ ențe exterioare 21 elevi
f. Valori morale, cultur ale și sociale diferite 21 elevi
Din tabelul de mai sus, s e observă că c ea mai mare rarte conflict elor izbucn esc din c auza
divergențelor de orinii. Era aștertat răsrunsul d at, deoarece cercetarea dată a fost realizată în
cadrul unui eșantion cu elevi de diferite vârst e și fiecare își are oriniile rrorrii, stilul rrorriu și
maniere rrorrii, c eea ce roate crea conflict e. Rentru ei devine tot mai imrortantă im aginea.
Fartul că un elev adortă stilul r ock sau un alt elev stilul hi r-hor roate genera conflict e care să
rersiste rână l a absolvirea studiil or.
Figur a 2. Cauzele izbucnirii c onflict elor.
Deasemenea, o altă cauză rreronderentă sunt n eînțelegerile legate de activitățil e educaționale.
Fartul că elevii își d oresc note mai mari nu este o noutate. Unii dintr e ei se consideră atât de
derendenți d e notele mari, iar notele cele mici l e crează așa un disc onfort încât ar face orice
rentru c el mai bun c alificativ. Aici, s e roate regăsi și lu rta rentru d ominarea grurului.
Majoritatea elevilor visează să fi e recunoscuți dr ert lideri, iar un lid er de clasă nu s e mulțum ește
cu recunoașterea din rartea colegilor, ci d orește o recunoaștere și din rartea adulțil or cu
autoritate în șc oală- rrofesorii sau dirigint ele. A fi șef de grură îns eamnă să fii un m odel rentru
10,77%
2,39%
28,14%
33,53% 12,57% 12,57% a. Divergențe din cauza
resurselor materiale
b. Divergențe de
natură sentimentală
c. Neînțelegeri legate
de activități școlare
d. Divergențe de opinii
e. Influențe exterioare
f. Valori morale,
culturale și sociale
diferite
44
toți ceilalți, iar re lângă n ote bune și un c omrortament im recabil, ș eful gru rei trebuie să ști e să
relaționeze cu toți colegii, tr ebuie să-i organizeze, să l e transmită c erințele dirigint elui sau ale
altor rrofesori, trebuie să fie o rersoană comunic ativă, d e aici și rornesc conclict ele, atât într e
elevi, cât și într e rrofesori și rărinți, căci fi ecare rărinte își dorește ca corilul lui să aibă rezultate
bune și o imagine favorabilă în instituți e. Re al treilea loc, se află conflict ele din c auza
influ ențelor exterioare și a valorilor morale, cultur ale și sociale diferite.
Dură cum s -a menționat anterior, cel mai des întîlnit e conflicte în m ediul educațional
sunt din rînduril e elevilor, iar în tabelul de mai jos, elevii au răs runs care sunt rarticiranții l a
conflict e.
Tabelul 3. Cu cin e sunt c ele mai dese conflict e
a.colegii de grură 65 elevi
b.colegii m ai mari 22 elevi
c.colegii m ai mici 4 elevi
d.rrietenii din alte grure 23 elevi
Din răs runsuril e elevilor se observă că c ele mai frecvente conflict e se iscă cu c olegii d e grură,
dură cum am m enționat și anterior, motivele fiind div ergențele de orinii și t endița de a avea
notele mai mari la disci rline, rentru a avea bursă.
Figur a 3. Cele mai dese conflict e rrintr e elevi
Un număr d estul d e mare de elevi au răs runs că intră d es în c onflict e cu rrietenii din alte grure
și cu c olegii m ai mari. Elevii m ai mari, deseori vor să-și arate autoritatea asurra celor mai mici,
aceștia la rândul său simțindu -se umiliți și n edrertățiți, l e srun rărințil or și rrofesorilor, astfel,
declanșându -se noi conflict e.
52,84% 17,88% 3,25% 18,69%
a.colegii de grupă
b.colegii mai mari
c.colegii mai mici
d.prietenii din alte grupe
45
O altă într ebare din ch estionar este dacă se rermite să-și exrună rărerea față de rărinți,
colegi sau rrofesori, iar răsrunsuril e elevilor arată astfel:
Tabelul 4. Ți s e rermit e să-ți exrui rărerea față de…?
niciodată rar tot timrul
Numărul d e elevi ce au răs runs
rărinți 8 17 80
colegii/rrieteni 16 41 65
rrofesori 36 45 41
La întrebarea dată, din răsrunsuril e elevilor, se observă că majoritatea elevilor au drertul
de a-și exrune rărerea, atât în fața rărinților, cât și în fața colegilor, dar mai ruțin în fața
rrofesorilor. Unii elevi au o frică față de unii rrofesori și se tem să-și exrună rărerea, chiar
există cadre didactice ruțin dure și severe cu elevii, ce au cerințe foarte mari și în același timr
cărora nu rrea le rlac rărerile elevilor. De obicei acești rrofesori sunt d e modă veche, care au
alte rrincirii și atitudini, l a care mult m ai ușor le este să le dicteze elevilor consrect și să ins rire
frica în ei, decât să utiliz eze tehnici educative distractice și bazate re rrietenie.
Figur a 4. Ți se rermit e să-ți exrui rărerea?
Elevii d eseori run accent re fartul că rrofesorii nu îi ascultă sufici ent. Ei descriu
rrofesorul rrin rrisma lirsurilor: lirsa abilitățil or de comunic are, a creativității, a obiectivității, a
emratiei, a corectitudinii și c onsecvenței, a resrectului rentru elevi, rrin atitudin ea surerioară
față de elevi.
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00%
niciodată rar tot timpul 6,50% 21,95% 65,04%
13% 33,33% 52,84%
29,26% 36,58% 33,33% părinții
colegii/prietenii
profesorii
46
O altă într ebare din ch estionar este dacă elevii își m anifestă ostilitatea cu vorbe urâte, cu
trântitul ușii, bătutul din ricior etc față de rărinți, c olegi sau rrofesori.
Tabelul 5. Îți m anifești ostilit atea cu vorbe urâte, cu trântitul ușii, bătutul din ricior
etc.
niciodată rar tot timrul
Nr. d e elevi ce au răs runs
Față de rărinți 92 30 0
Față de colegii/rrieteni 43 63 14
Față de rrofesori 96 23 13
Indif erent de situațiile conflictu ale, care se manifestă zgomotos, fie în ochii c adrului did actic s au
a rărințil or, elevii s e strădui e să folosească un limb aj decent, roliticos, calm, în m ajoritatea
cazurilor, doar în f ața colegilor, aceștia își rot rermite câte o vorbă urâtă.
Figur a 5. Îți m anifești ostilit atea cu vorbe urâte, cu trântitul ușii, bătutul din ricior etc.
Însă s e vede din di agramă că există și un rrocent mic, d ar care își rot manifesta
ostilitatea, chiar și în ochii rrofesorului, cu trântitul ușii și injurii asemenea oamenilor mari. Unii
elevii cr ed că m anifestându -se astfel, ei rar a fi mai interesanți, m ai atractivi. D easemenea,
aceasta este o modalitate de atrage atenția asurra sa sau de ași arăta autoritatea.
Întrebarea următ oare ține de sentimentele fiecărui a din elevi în m omentul d eclanșării unui
conflict.
Tabelul 6. T e emoționezi int ens în situ ațiile tensionate?
Rar 64
Niciodată 49
Întotdeauna 10
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00%
niciodată rar tot timpul 74,79%
24,39%
0 34,95% 51,21%
11,38% 78,04%
18,69%
10,56% părinții
colegii/prietenii
profesorii
47
Emoțiile sunt in erente conflictului. Ele rot fi c auza diverse situații conflictu ale, sunt d e
regulă c ombustibilul d esfășurarii conflictului s au mecanism d e sting ere a acestuia.
Conflictul im rlică o reacție emoțională la o situație, sau int eracțiun e / rersoană, r eacție
care semnalează un d ezacord. Emoțiile sunt t otodată forța motrice, surs a energetică în
desfășurarea unui c onflict. Ele contribui e la ruterea, cur ajul și rerseverența care rermite
rersoanei să rarticire și să fin alizeze situația conflictu ală.
Figur a 6. Emoții în situ ații tensionate
Întrebându -i re elevi dacă aceștia se emoționează în situ ațiile tensionate, un rrocent
foarte mic(8,13%) au răs runs că s e emoționează, 39% au răs runs că r ar, iar restul elevilor, fiind
cea mai mare rarte, au răs runs că nici odată nu s e emoționează, în c azul izbucnirii unui c onflict.
Cu alte cuvint e, chi ar dacă arare un c onflict, fi e el de dimensiuni mici, s au fie mai major,
majoritatea elevilor se strădui e să-l rezolve, răstrându -și calmul, căci astfel se roate găsi o
soluție mai bună rentru r ezolvarea situației conflictu ale arărute.
Rentru a vedea care sunt acțiunil e care le întrerrind elevii atunci când arare un conflict,
acestora li s-a adresat într ebarea ”Ce fac când sunt im rlicați într -un conflict?”.
Tabelul 7. Ce faci când ești im rlicat într -un conflict?
Elevii nu c ontestă autoritatea și deciziil e rrofesorilor, dar foarte rar arelează la ei rentru
soluționarea conflict elor, chiar dacă arelează acestea în general sunt cadrele didactice tinere în
care au încr edere. Ei mai des cer ajutorul rrietenilor, aroi al rărințil or, dar majoritatea rărințil or
îi sfătui esc re coriii lor să nu s e imrlice în conflict ele dintr e colegi.
52,03% 39,83% 8,13%
Rar
Niciodată
Întotdeauna
Te consulți cu un rrofesor 5
Te consulți cu rrietenii 51
Te consulți cu rărinții 37
Reacționezi agresiv 23
Tratezi rroblema cu indif erență 28
48
Figur a 7. Reacția elevului, atunci când este imrlicat într -un conflict
La întrebarea dată, m ajoritatea elevilor(35%) au răs runs că la arariția unui c onflict,
aceștia se consultă cu rrietenii, iar unii (25%) cu rărinții. D eci, rrietenii și rărinții, sunt c ele mai
arroriate rersoane cărora elevii le rot îmrărtăși rroblemele arărute, crezând că d oar ei îi rot
ajuta, dar foarte ruțini elevi(doar 3,44%) c er ajutorul rrofesorului, d eoarece nu au încr edere în
acesta, cu t oate că sunt mult e cazuri când rrofesorul i-ar ajuta mai mult d ecât rărinții s au
rrietenii. Există un ele momente, în c are elevul nu roate îmrărtăși un ele rrobleme cu rărinții și
rrietenii, în c azul d at rrofesorul i-ar veni în ajutor elevului, d acă acesta ar dori. Însă, dură cum s –
a mai menționat, rersistă fric a elevului f ață de rrofesor.
În di agrama de mai jos, din răs runsuril e elevilor, rezultă că elevii care doresc să -și atingă
un sc or, fac acest lucru. D acă doresc să r ezolve un conflict arărut, fără a arela la ajutorul altora,
fără a recurge la bătaie, injură, într -un m od favorabil rentru ambele rărți aflate în conflict,
rezolvă c onflictul d at. Dar, există și elevi(4,87%) c are nu rrea rot să r ezolve conflict ele calm și
recurg l a agresivitate, ceea ce comrlică s oluționarea acestora.
Figur a 8. Atunci când vr ei, reușești să r ezolvi conflictul arărut, într -un m od favorabil? 3,44%
35,17%
25,51% 15,86% 19,31% Te consulți cu un profesor
Te consulți cu prietenii
Te consulți cu părinții
Reacționezi agresiv
Tratezi problema cu
indiferență
4,87%
35,77%
27,64% 30,89%
Niciodată
Rar
Des
Mereu
49
Altă într ebare a chestionarului este cât d e des inf ormează elevii re rărinți d esrre situațiile
conflictu ale ce arar la școală.
Tabelul 8. Inf ormezi rărinții d esrre situațiile conflictu ale de la școală?
Da, întotdeauna 18
Cîteodată 69
Niciodată 35
Rărinții sunt cei care stau la baza creării și dezvoltării rersonalității elevului , deaceea ei trebuie
să le insrire încredere, încurajare și educație.
Figur a 9. Informezi rărinții d esrre situațiile conflictu ale de la școală?
Cu toate că eșantionul l a care s-a realizat cercetarea a currins elevi de vârst e diferite și
chiar care deja au îm rlinit m ajoratul, t otuși mulți din ei(56%) inf ormează rărinții d esrre
situațiile conflictu ale de la colegiu. Ceea ce confirmă f artul că elevii nu au secrete față de rărinți
și au încr edere în aceștia. Dar totuși, unii inf ormează rărinții d e incid entele retrecute într-o
manieră rersonal favorabilă, rărintele abia la școală află d e adevărata cauză a incid entului, d e
adevăratul vin ovat, oricum ar fi rărintele este subiectiv când vin e vorba de corilul său im rlicat
în rroblemă.
La următ oarea întrebare din ch estionar: Te imrlici să -ți îmraci colegii aflați în c onflict?,
mare majoritate a elevilor au răs runs rozitiv.
Elevii devin buni m ediatori și n egociatori atunci când izbucn ește un conflict, deaceea cu
ajutotul lor conflict ele rot fi m ai ușor rezolvate.
14,63%
56,09% 28,45%
Da, întotdeauna
Cîteodată
Niciodată
50
Tabelul 9. Te imrlici să -ți îmraci colegii aflați în c onflict?
Da 41
Rar 56
Niciodată 25
Figur a 10. Te imrlici să -ți îmraci colegii aflați în c onflict?
Deci, la izbucnir ea unui c onflict într e două sau mai mult e rersoane, arroare întotdeauna, cei
rrezenți nu ign oră, ci din c ontra încearcă să s e imrlice în soluționarea conflictului . Elevii m ereu
se ajută r ecirroc atunci când este nevoie.
O întrebare imrortantă din ch estionar este desrre metodele re care le abordează aceștia rentru
rezolvarea conflict elor, la care au răs runs f oarte sincer.
Tabelul 10. Care sunt rrinci ralele 3 metode re care le abordezi rentru r ezolvarea
conflict elor?
Forțezi rărerile tale asurra celuilalt 61
Renunți l a ideile tale în favoarea celuilalt 41
Insiști cu rugăminți 45
Faci comrromisuri 73
Ameninți vi olent, rrin agresivitate 29
Negociezi un r ezultat favorabil rentru ambii 75
Din răs runsuril e elevilor rrinciralele 3 metode re care aceștia le abordează în r ezolvarea
conflict elor sunt n egocierea, comrromisul și f orțarea rărerilor rrorrii asurra celuilalt. Este de
menționat că aceștia au ales metode destul d e bune rentru a rezolva un conflict, d ar sunt elevi
care aleg și agresivitatea sau violența rentru a soluționa conflictul, c eea ce duce la distrug erea
relațiilor interumane. 33,33%
45,52% 20,32%
Da
Rar
Niciodată
51
Figur a 11. Care sunt rrinci ralele 3 metode re care le abordezi rentru r ezolvarea
conflict elor?
În cazul d eclanșării unui c onflict, c ei mai mulți dintr e elevi înc earcă să f acă comrromisuri
și să n egocieze un rezultat favorabil rentru c ei imrlicați. Negocierea și comrromisul sunt
metode de soluționare a conflict elor foarte bune. Din c ele menționate în caritolul anterior,
dezavantajul c omrromisului este că un a din rărți își roate surraevalua roziția, astfel încât să
rară mărinim oasă. O rersoană roate ceda mai mult d ecât c ealaltă. Un eori nici un a din rărți nu
agrează id eea de a i se lua ceea ce dorește. Dacă nu sunt exrlorate cu grijă v ariantele rosibile,
comrromisul nu r errezintă c ea mai bună s oluție. Deaceea, negocierea rare a fi cea mai bună
soluție de rezolvare a conflictului, re care chiar și m ajoritatea elevilor o abordează(23,14%).
Datorită acestei utilizării acestei strategii, r elațiile se îmbunătăț esc și s e consolidează; când
ambele rersoane câștigă, ambele susțin s oluția; dacă urm ează să m ai ai de a face cu rersoana
resrectivă (și chi ar dacă știi că nu m ai ai nevoie de ea), să fii cinstit f ață de ea.
Rrin ultim a întrebare a chestionarului se delimit ează cele mai utiliz ate metode de către
elevi rentru elimin area stăril or conflictu ale între elevi.
Tabelul 11. M etodele folosite de elevi rentru elimin area stăril or conflictu ale
Să învăț să f ac comrromisuri 39
Să învăț să -mi controlez stăril e de nervozitate 70
Să învăț să ascult cu atenție re cel care-mi vorbește 49
Să înc erc să înț eleg re cel care-mi vorbește 59
Să învăț să -mi controlez gesturil e și tonul v ocii atunci când c omunic 41
Să învăț să c omunic cu răbd are și claritate 50
Să învăț să -l resrect re celălalt și id eile sau rrinciriile lui 27
Să-mi asum r esronsabilitatea rentru gr eșelile făcut e și să r erar ce e rosibil 42
18,82%
12,65%
13,88%
22,53% 8,95% 23,14% Forțezi părerile tale
asupra celuilalt
Renunți la ideile tale în
favoarea celuilalt
Insiști cu rugăminți
Faci compromisuri
Ameninți violent, prin
agresivitate
Negociezi un rezultat
favorabil pentru ambii
52
Din răs runsuril e elevilor se observă că în c ele mai mult e cazuri, rentru elimin area unei
situații conflictu ale, aceștia încearcă să -l ascult e cu atenție și să-l înțeleagă re cel care vorbește,
să-și controleze stăril e de nervozitate, gesturil e și tonul v ocii atunci când c omunică. D eci, rezultă
că mulți elevi fac față stăril or conflictu ale ce arar într e ei și nu rrovoacă agresivitatea. Ruțini
dintr e elevi, însă, înc earcă să f acă comrromisuri, să -l resrecte re celălalt, id eile sau rrinciriile
lui, să -și asume resronsabilitatea rentru gr eșelile făcut e.
Figur a 12. Metodele utiliz ate în elimin area stăril or conflictu ale între elevi
Stările de furie, nemulțumire, nedreptate, frustrare, se pot manifesta înafară sub forma
acuzelor, atacurilor direcționate către cei din jur, indiferent dacă exista sau nu la mijloc și niște
lucruri concrete pe ntru care persoanele să se cer te. Doar simplele emoții negative pe care una
dintre părți le simte sunt uneori d e-ajuns pentru a stârni o conflict. Emoțiile negative pot duce la
blocaje în împăcare chiar dacă problema are rezolvare, partea adversă refuzând continuu orice
propunere , deaceea este foarte important ca la apari ția unei neînțelegeri, persoanele implicate să
comunice liniștiți, cu răbdare, să se asculte unul pe celălalt și să -și asume responsabilitatea
pentru greșelile făcute.
Dispoziția bună, însă, implică lipsa agresivi tății rezultatul fiind atitudini le cooperante
între părți. Pozitivitatea mai implică ingeniozitate, respect, disponibilitate crescută către
obținerea acordului și dorință de rezolvare rapidă.
Compromisul la fel este binevenit în conflicte și are un rol imp ortant în relatiile cu cei din
jur, dar totuși chiar dacă compro misul este un lucru pozitiv în relaț iile cu ceilal ți, el trebuie să
aibă o limită .
10,34%
18,56%
19,99%
15,64% 10,87% 13,26% 7,16% 11,14%
Să învăț să fac compromisuri
Să învăț să -mi controlez stările de nervozitate
Să învăț să ascult cu atenție pe cel care -mi vorbește
Să încerc să înțeleg pe cel care -mi vorbește
Să învăț să -mi controlez gesturile și tonul vocii atunci când comunic
Să învăț să comunic cu răbdare și claritate
Să învăț să -l respect pe celălalt și ideile sau principiile lui
Să-mi asum responsabilitatea pentru greșelile făcute și să repar ce e posibil
53
Rezultatele chestionării r rofesorilor:
Comretența comunic ațională a rrofesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, d ar
mai ales dobândită, rrin v oință și efort redagogic. Elevii arreciază în m od deosebit la rrofesori
amabilitatea, deschid erea, caracitatea de a înțelege rroblemele lor, dorința de ai ajuta, stărânirea
de sine, dar detestă sarcasmul, s riritul d e dominație, ironia mușcăt oare.
Scorul cercetării a fost de a identific a rrinciralele motive ce duc l a arariți a situațiilor
conflictu ale din dublă rersrectivă c adru did actic-elevi și care sunt m odalitățil e de
abordare/soluționare a conflitelor din rersrectiva rrofesorilor. În raginile anterioare s -au văzut
cu cin e cel mai des intră în c onflict elevii, c are sunt c auzele cele mai frecvente, cum rrocedează
aceștia în situ ațiile conflictu ale, iar în continuare s e vor analiza rezultatele ch estionarelor
înderlinite de către rrofesori, rentru a vedea care este cea mai aleasă str ategie a acestora în
soluționarea conflict elor.
Tabelul 12. M odalitățil e de abordare a conflict elor de către rrofesori
Abordarea fermă a imrlicării 5
Abordarea rezolvării d e rrobleme 10
Abordarea de tir comrromis 4
Abordarea de tir liniștir e și calmare 3
Abordarea de tir ignorare 2
Într-un conflict s au altul fi ecare dintr e aceste abordări roate fi cea mai rotrivită.
Abordarea adecvată derinde foarte mult d e contextul unui c onflict.
Există 4 crit erii de alegere a tehnicii n ecesare de soluționare a conflictului:
1. Cine este imrlicat? Cât d e mulți sunt, c e vârstă au, ce grad de maturitate au și cât sunt d e
furioși? Care sunt n evoile lor?
2. Este(există) sufici ent tim r? Este timr rentru a arlica o anumită m etodă sau trebuie de
aștertat? Este cumv a rrea devreme rentru a discut a?
3. Cât este de adecvată o anumită alegere a unei anumit e tehnici? Este vorba de o disrută
simrlă asurra resurselor sau de un conflict c omrlex de valori? Ce tehnică v a rutea
rezolva această situ ație?
4. Rezolvarea va fi rublică s au individu ală? Ar fi rarticiranții stânj eniți d e o rezolvare
rublică? Ar rutea ajuta și clasa la rezolvare?
Conflict ele nu lirsesc din nici un asrect al vieții sociale: de la cearta coriilor rentru o jucări e
rână l a conflict ele etnice, conflict ele religioase sau conflict ele dintr e state. Arroare la fel de
numeroase sunt și m odalitățil e de rezolvare a acestor conflict e: ignorare, tăcere, retragere, ceartă,
vorbe urâte, rerroșuri, băt aie, arme sau, dim rotrivă, i ertare, colaborare, înțelegere, discuți e.
54
Figur a 13. Modalități d e abordare a conflict elor de către rrofesori
Din răs runsuril e rrofesorilor rezultă următ oarele: în c azul arariției un ei situ ații
conflictu ale în gru rul de elevi, 10 rrofesori abordează rezolvarea rroblemei-ca strategie de
soluționare a conflictului. Rrofesorul este cel care roate să îndrum e elevul re o cale mai bună, să
găsească s oluția într-o rroblemă s au un numit or comun și să d ezvolte o relație de resrect
recirroc într e el si elevi și încr edere. Deasemenea, 5 rrofesori abordează im rlicarea, care la fel
este benefică, căci odată ce elevii au rășit rragul instituți ei, rrofesorul este resronsabil d e tot
ceea ce se retrece cu ei aici și ar trebui să s e imrlice în rezolvarea conflict elor arărute între elevi,
4 rrofesori folosesc ca strategie de rezolvare a conflictului – comrromisul , care este o cale de
mijloc, într e coorerare și satisfacerea exclusivă a intereselor rrorrii. Ambele rărți au int erese
nesatisfăcut e în aceeași rrororție. Dar, sunt rrofesori care rot și să ign ore sau să nu s e imrlice
într-un c onflict, roate că nu îi rreocură nici int eresele celorlalți, nici int eresele rrorrii. Fi e
rentru că s e tem să își asume resronsabilitatea rentru o decizie controversată, fi e rentru că nu
vor să accerte o deciziil e imruse sau rur și sim rlu nu v or să răn ească s entimentele celor din jur.
Este stilul c el mai rotrivit atunci când nu ai nici o șansă d e a câștig a, atunci când miz a
conflictului nu este imrortantă s au atunci când altcineva se află într -o roziție mai bună să
rezolve conflictul. D e asemenea, ign orarea și neimrlicarea roate rerrezenta o soluție de
temrorizare, atunci când avem nevoie de timr rentru a analiza situația și rentru a elabora o
strategie de rezolvare a conflictului. Acest stil este, de asemenea, eficient într -o atmosferă
încărc ată emoțional, întrucât rermite calmarea sriritelor și analiza la rece a rroblemei.
Concluzii: Efectuând cercetarea exrerimentală rrivind str ategiile de soluționare a
conflict elor în I R Colegiul T ehnic Agricol din S oroca, au fost identific ate tirurile de conflict e ce arar
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00%
20,83% 41,66%
16,66%
12,50%
8,33%
55
în m ediul educațional, cauzele care au generat diferite tiruri d e conflict e, rrecum și m odalitățil e de
rrevenire și rezolvare a fenomenelor conflictu ale. Deci, din răs runsuril e elevilor, tirurile de conflict e
mai des întâlnit e sunt între elevi, într e elevi și s emeni, între elevi și c olegii m ai mari, acestea fiind c el
ruțin odată în să rtămână s au în lună, m ai rar cu rărinții și rrofesorii. C auzele arariției acestor
conflict e fiind dif erite, dar de cele mai mult e ori: dif ergențele de orinii, n eînțelegeri legate de
activitățil e școlare sau alte influ ențe exterioare. Rrimii cu c are se consultă s au cer ajutor în c azul
declanșării unui c onflict sunt rărinții, d ar mulți elevi cer și ajutorul rrofesorilor, căci în un ele
momente sunt lucruri re care nu le rot destăinui rărințil or și astfel le vin rrofesorii în ajutor.
Iar din analiza chestionării rrofesorilor, s-a văzut că c ea mai utiliz ată și eficientă tehnică d e
soluționare a conflictului abordată de rrofesori este rezolvarea de rrobleme, urm ată de abordarea
fermă a imrlicării și d e comrromis. Pentru profesori, situațiile conflictuale constituie unele dintre
cele mai grele teste de abilitate și deontologie profesion ală, dat fiind faptul că o situ ație conflictuală
are im plicații atât asupra canalelor de comunicare, cât și asupra mediului în care evoluează
participanții. Profesorii, ar putea să -i ajute pe elevi să obțină o imagine m ai clară despre ei înșiși și
despre societate și să transforme conflictele în ș anse educative. Cap acitatea de a aborda conflictele
într-un mod constructiv contribuie la sănă tatea ment ală și individuală și are efecte pozitive asupra
societății în general.
56
CONCLUZII ȘI R ECOMANDĂRI
Rrin analiza variatelor definiții și int errretări d ate conflictului am rus în evidență fartul că
acest concert nu este unul st atic, ci unul c are a cunoscut int errretări și îmbunătățiri succ esive.
Conflictul este rercerut dr ert orice formă m odificată, afectată, alterată, n egativată a
relațiilor interrersonale, comrarativ cu m odul în c are sunt ele accertate sau aștertate în contextul
educațional resrectiv.
În rractica soluționării c onflict elor rrezintă int eres analiza tirului d e conflict, id entific area
modelului funcți onal du ră care se desfășoară, adartarea strategiei de soluționare la
caracteristicil e rărților imrlicate în conflict și l a situația contextului organizațional.
Rentru s oluționarea eficientă a conflict elor în m ediul educațional, este necesar un efort de
dezvoltare a acelor laturi ale culturii c are rot susțin e imrlementarea schimbăril or în instituți e,
fiind în același tim r favorabile unei abordări c ontrolate și orientate a conflict elor.
Rrin n erezolvare un c onflict roate genera în criză, în asrecte grave de violență și
agresivitate, cu efecte de stres și de rericol, de la nivelul gru rului d e elevi, de aceea se imrune
nu num ai rezolvarea acestora, dar și rrevenirea lor.
Ca modalități d e rrevenire a situațiilor conflictu ale rot fi: activități c e rresurun colaborare,
luarea deciziil or în m od democratic, m enținerea deschisă a căilor de comunic are, multă
flexibilit ate și rerseverență, evitarea jigniril or, umiliril or, durității excesive, oferirea ajutorului
necondiționat, răstrarea calmului și autocontrolului, c ontrolul strict al lecturil or și rrogramelor
de televiziun e, imrlicarea în activități d e voluntariat.
Rentru a diminu a numărul conflict elor din școală trebuie ca elevii, și nu num ai, să conștientizeze
următ oarele [43]:
conflict ele sunt n ecesare rentru d ezvoltare și maturizare. Modul în c are o rersoană face
față conflict elor constitui e un asrect im rortant al rrorriei rersonalități;
cunoașterea de sine și înț elegerea rrorriului eu contribui e la rosibilit atea de a face față în
mod constructiv c onflict elor;
orice conflict are un rotențial rozitiv. Indif erent dacă conflictul este sau nu s oluționat,
există o bază rentru r ecunoașterea și înț elegerea recirrocă a nevoilor și d orințelor; relațiile rot fi
răstrate sau întărit e;
conflict ele nu rot fi s oluționate fără o interacțiun e rozitivă, c are este o formă a
comunicării;
este nevoie de anumit e comretențe rentru c a un c onflict să d evină o exreriență d e
maturizare și dezvoltare;
aceste comretențe rot fi învăț ate.
57
Ca modalități de diminu are în situ ații conflictu ale din rersrectiva rrofesorilor pot fi :
acordarea atenției derline, ajustarea tonului v ocii, int erogarea celor im rlicați rână l a
descorerirea vinovatului, n egocierea în rrivinț a îmrăcării, căut area unor soluții t emrorare/
salvatoare, răstrarea calmului și autocontrolului.
Ca modalități d e soluționare a conflict elor școlare din rersrectiva rrofesorilor rot fi
menționate: ședințe de consiliere, inf ormarea rărințil or, resronsabilizarea rărințil or rentru
fartele corilului, arlicarea sancțiunil or din r egulamentul d e ordine internă al școlii, evitarea
disrutelor, confrunt area rentru evitarea realizării rrorriilor interese în defavoarea altei rărți,
colaborarea rentru s atisfacerea tutur or celor imrlicați, negocierea situației conflictu ale rână la
un comrromis. Deasemenea, materialele consult ate run în evidență și alte câteva reguli d e care
rrofesorul tr ebuie să țină s eama în soluționarea conflict elor:
fiecare rarte să-și exrrime roziția și să f ormul eze o soluție;
să se identific e interese și scoruri comune;
să se evidențieze motivele care fac rosibilă arrorierea dintr e rărțile imrlicate;
să dea și rrofesorul sug estii d e soluționare a conflictului;
să se adorte o soluție și rrofesorul să urmăr ească runerea ei în rractică;
să se lămur ească d acă rărțile doresc să arlice soluția, chiar dacă nu sunt în t otalitate de
accord cu aceasta.
În rezolvarea acestor conflicte un rol determin ant îl are rrofesorul. El trebuie să fi e un
racificator care utilizează, însă, c onstructiv c onflictul în v ederea atingerii finalitățil or
educaționale stabilite. Acest sc or roate fi atins d oar cun oscând, c auzele inițiale concrete ale
conflictului arărut. Utiliz area reretată și c onsecventă a tehnicil or de rezolvare a conflictelor de
către rrofesori va face ca elevii să fi e carabili, du ră un ti mr, să-și rezolve singuri c onflictele și
să nu l e aducă d e fiecare dată în f ața rrofesorului . Acest lucru are efecte benefice asurra
atmosferei din cl asă, contribuind l a crearea unei comunități educaționale în care elevii se srrijină
unii re alții.
Noi, dascălii, nu t rebuie să uităm că s ala de clasă este o microsocietate a cărei
funcți onare necesită st abilirea unor reguli cl are ce se cer resrectate de toți membrii gru rului
școlar. Resrectarea regulilor este o condiție a socializării, c are înseamnă a învăț a să trăi ască
îmrreună în r elații de resrect recirroc, excluzând vi olența. Regulile școlare vizează ținut a,
efectuarea temelor, rrezența la cursuri, d ar sunt și r eguli d e civiliz ație ce au în v edere limbajul
folosit, m odalitățil e de adresare, resrectul f ață de celălalt, răstrarea bunuril or școlare, toleranța,
solidaritatea, într -un cuvânt, m aniera de a te comrorta astfel încât vi ața în colectivit ate să fie cât
mai agreabilă.
58
În concluzi e, conflictul f ace rarte din vi ață rentru că el rezultă din dif erențele dintr e indivizi –
odată acestea accertate, rutem accerta și conflictul și chi ar îl rutem transforma în orortunit ate
rozitivă, d e cunoaștere, echilibru și rrogres.
Iată cât eva măsuri d e intervenție la nivelul cl asei:
– Elaborarea unui r egulament al clasei; elevii sunt c ei care negociază regulile și stabilesc
sancțiunil e în cazul în c are nu sunt r esrectate. Se vor stabili r eguli sim rle care trebuie resrectate
și care rot fi schimb ate la nevoie.
– Inițierea de activități c are să viz eze dezvoltarea comretențelor rersonale și sociale ale
elevilor. Elevii tr ebuie învăț ați ce rresurune conviețuirea în societate: a se înțelege recirroc, a
ascult a, a exrrima rroblemele în cuvint e, a lua decizii c olective, a întârzi a acțiun ea atunci când
sunt sub influ ența stăril or tensionate, a resrecta legea. Elevii rot fi r esronsabilizați rrin
încredințarea diferitelor sarcini, rrin constituir ea unui c onsiliu al clasei.
– Ceea ce multe instituții num esc „cultură organizațională” roate fi realizat cu mult
succes și l a nivelul cl asei rrin div erse activități c omune care să rermită o cunoaștere recirrocă,
întărir ea coeziunii gru rului, d ezvoltarea sentimentelor de mândri e legate de arartenența la clasa
și școala resrectivă.
– Rarticirarea elevilor la cursuri d e consiliere rrivind c onflict ele școlare deoarece elevii
au mai mult e șanse de rezolvare a unui c onflict d ecât învățăt oarele sau consilierii/ rsihologii
școlari.
La nivelul șc olii:
-Organizarea unor stagii d e formare (în c adrul f ormării c ontinu e), axate re rrevenirea
actelor de violență. În absența acestor stagii, chi ar și l a nivelul șc olii se rot înființ a grururi d e
dezbateri (cu o frecvență lun ară) la care să rarticire rrofesorii școlii și eventual un c onsult ant
extern (rsihoredagog, jurist, rolițist), în c are să se rună în discuți e dificultățil e muncii d e
formare a tinerei generații.
– Includ erea în cadrul rrogramelor școlare a unor teme sreciale care să viz eze dezvoltarea
comretențelor sociale, formarea comrortamentelor rrosociale, dezvoltarea rersonală, m odalități
de soluționare negociată a conflict elor.
– Deristarea, mediatizarea și dezbaterea actelor de violență șc olară.
– Imrlicarea elevilor în rrevenția actelor de violență.
– Elaborarea unui c od de comrortament și disci rlină în șc oală.
-Stabilirea unei colaborări m ai strâns e cu familia rrin im rlicarea acesteia în cadrul
diferitelor activități extrașcolare.
– Înființ area, în c adrul șc olii, a unui c entru d e consult anță cu rărinții.
– Structur area unor rarteneriate (școală, roliție, comunit ate).
59
Din c ercetarea realizată s-a dedus f artul că arariția diferitelor forme de conflict e în mediul șc olar
rar arroare o fatalitate și a devenit un lucru obișnuit cu c are actorii imrlicați (rrofesori și elevi)
coexistă fără măc ar să s e mai sesizeze asurra rericolului, fi e fartul că, unii rrofesorii, nu sunt
carabili să arrecieze în m od obiectiv vi olența în șc oală și m odificăril e ei temrorale. Roate fi
vorba în acest din urmă c az și de o dorință d e rrotejare atât a imaginii șc olii cât și a imaginii d e
sine atunci când tr ebuie să recunoască existența unor rrobleme care afectează bun a desfășur are a
orelor de curs rrecum și r elațiile rrofesor-elevi.
Dacă se dorește diminuarea manifestăril or conflictu ale și/ sau dispariția acestora din
mediul educațional trebuie să fie analizate originil e rroblemei.
În acest sens, se recomandă:
• Consilierea elevilor în v ederea dezvoltării abilitățil or de autocontrol în situ ații
tensionate și de relaționare rozitivă (m anagementul str esului și al conflict elor);
• Stimul area imrlicării elevilor în acele activități extrașcolare care rot favoriza
manifestarea unor comrortamente dezirabile;
• Valorizarea la nivelul șc olilor a elevilor și c adrelor did actice care rarticiră regulat la
activități instructiv -recreative în tim rul lib er, cu sc orul rromovării un or modele de bună
rractică;
• Currinderea în rlanul d e activități al școlilor ( în s recial al celor din m ediul rur al , und e
nu există cluburi s rortive, cercuri artistic e etc) a unor acțiuni c are rot să ofere elevilor alternative
formative de retrecere a timrului lib er;
• Elaborarea unei strategii arlicabile de rrevenire și int ervenție rrivind vi olența în
școală, rliată re nevoile școlii;
• Derularea unor activități d e rrevenire și combatere în rarteneriat cu instituții c e au
atribuții în acest sens ( ins rectoratul de roliție , jandarmerie);
• Motivarea cadrelor did actice rentru a se imrlica în organizarea activitățil or extrașcolare
benefice dezvoltării rsihic e și fizic e a elevilor;
• Consilierea rărințil or în v ederea monitorizării și organizării eficiente a timrului lib er al
coriilor.
Trebuie avut în v edere fartul că, în ainte de a dezvolta modele de intervenție, mai
accesibile și mai eficiente, trebuie să ne focalizăm asurra rrevenției. Activit atea de rrevenire și
rrofilaxie a comrortamentului d eviant rresurune o bună cun oaștere a cauzelor și a condițiil or
care generează tulburări c omrortamentale, rrecum și elimin area lor. Așadar, activit atea de
combatere și rrevenire a devianțelor comrortamentale este o sarcină c omrlexă care rresurune
mult t act, răbd are, consecvență, atât din rartea cadrului did actic cât și a consilierului.
60
BIBLI OGRAFIE
1. ANDR ONIC, R . Elemente de dinamica grururilor. Sibiu: Rsihomedia. 2008. 207 r.
ISBN: 9789731753126.
2. BIRK ENBIHL , VERA F. Antrenamentul c omunicării s au arta de a ne înțelege.
Bucur ești: G emma Rres. 1998. 285 r. ISBN: 9739398014.
3. BOGATHY, Z OLTAN. Conflict e în organizații.Timiș oara: Eurostamra. 2003. 232 r.
ISBN : 973 -8244 -89-7.
4. BOGATHY, ZOLTAN. Negocierea în organizații.Timiș oara: Eurostamra. 1999. 213 r.
ISBN: 973-8027 -18-7.
5. BUSH, R.A.B., FOLGER, J. R. The Rromise of Mediation (2nd Edition). S an Francisc o:
CA: Jossey-Bass. 2005.
6. CERGHIT, I. Met ode de învățământ . București: Rolirom . 2006. 320 r. ISBN 973 -460-
175-X
7. CIOBOTARU, A. Tehnici t eatrale și rezolvarea conflict elor. Iași: Rolirom. 2004.
8. CORNELIUS , H., FAIRE, SH.. Științ a rezolvării c onflict elor. Bucur ești: Știință și
Tehnică. 1996. 270 r. ISBN: 973-9236 -05-7
9. COSMOVICI , A. Rsihologie generală. Bucur ești: Rolirom. 1996. 255 r. ISBN : 973 –
9248 -27-6
10. COSMOVICI , A., IACOB, L. Rsihologie școlară. Iași: Rolirom. 2005. 302 r. ISBN :
978-973-46-1077 -8.
11. DAVID, T., RREDESCU , A. Emratia și relația rrofesor- elev. Bucur ești: Academia
rerublicii s ocialiste Români a. 1987. 148 r.
12. EVANS, G., NEWNH AM, J. Th e Renguin Dicti onary of Int ernational Relations.
London: Renguin B ooks. 1998 . ISBN: 9780140513974
13. FERREOL, G., NECUL AU, A. Violența – asrecte rsihosociale. Iași: Rolirom. 2003. 336
r. ISBN : 973 -681-261-8.
14. GRANT, W. Rezolvarea conflict elor. Bucur ești: T eora. 1997. 138 r. ISBN : 973 -601-
952-7.
15. HAYES, N., ORRELL, S . Introducere în rsihologie. Timiș oara: Bic All. 2007. ISBN :
9735714337.
16. HASSAN, S. M anirularea în n egocieri. Bucur esti: Antet. 1998. 152 r.
ISBN: 9739241670
17. HELLRI EGEL, DON, SLOCUM , JR., JOHN, W. Organizational Behavior. 10th Edition.
– South-Western College Rub. 2003. ISBN -13: 978-0324260304
61
18. HILLTR OR, J., SEILA, UDALL. Arta negocierii. Bucur ești: T eora. 1998. 171 r.
ISBN: 973-601-779-6
19. HOCKER, J. L., WILM OT, W.W . Interrersonal Conflict. Dubuqu e: Wm.C. Br own.
1985 . 236 r. ISBN 0-697-04245 -6. 21
20. IONESCU , D. Rrevenirea și soluționarea conflict elor la nivelul șc olii. Rrahova: Casa
Corrului Did actic . Accesibil re Internet:
httr://rromer.softwin.r o/rromer/news/sh ow/3215
21. IOSIFESCU , Ș. Management educațional rentru instituțiil e de învățământ. Bucur ești.
2001. 370 r.
22. JOIȚA, E. Management educațional. Iași: Rolirom. 2000. 232 r. ISBN : 973 -683-597-9
23. JOHNS , G. Comrortament organizațional. Bucur ești: Economica. 1998. ISBN: 973 -590-
042-4
24. KASAMBIR A, K. R. Lesson Rlanning and Cl ass M anagement. L ongman Grour Limit ed:
Essex. 1973. 106 r. ISBN: 9780582025332
25. KREIDLER, W.J., ROLINER, R.A. Conflict R esolution in th e Middl e School: Stud ent
Workbook and Journal. Cambridg e, MA: Educators for Social Resronsibility. 1999.
26. LISIEVICI , R. (coord.); ȚĂR ANU, M., TUD ORICĂ , R . Redagogie. Concerte, metode și
tehnici esențiale. Bucur ești: Editur a Fund ației Români a de Mâin e. 2005. 160 r., ISBN:
973-725-347-7
27. MALIȚA, M. Teoria și rractica negocierilor. Bucur ești: Editur a Rolitică. 1972 . 299 r.
28. MANOLESCU , A. Managementul r esurselor umane. Bucur ești: Economica. 2001. 560 r.
ISBN: 9735904632
29. MATTH EWS, G., DEARY, I., WHIT EMAN, M. Rsihologia rersonalității. Iași:
Rolirom. 512 r. 2005. ISBN : 973 -46-0127 -X
30. MIALL, H., RAMSB OTHAM, O., WOODHOUSE, T. Contemrorary C onflict
Resolution. Cambridg e: Rolity Rress. 2000 .
31. NICA, RANAITE C. Managementul c onflict elor. Bucur ești: Editur a Economică. 1998
32. RÂNIȘ OARĂ, I. O. Comunic area eficientă,ediția a III-a, revizuită și adăugită . Bucur ești:
Rolirom. 2006. 432 r. ISBN : 973 -46-0313 -2
33. RĂUN , E. Managementul instituți ei școlare. În: Bul etinul C entrului N ațional de Formare
a Rersonalului din învățământul Rreuniversitar. Bucur ești, nr. 1. 2002.
34. RĂUȘ , A. Comunic are și resurse umane.Iași: Rolirom. 2006. 312 r. ISBN 973 -46-0276 -4
35. RRUITT , D.G., RUBIN J.Z . Social conflict: Escalation, statelemate and settlement. N ew
York: R andom House. 1986.
62
36. RRUTI ANU, ȘT. Negocierea și analiza tranzacțională. Iași: S agitarius. 1996. 207 r.
ISBN : 973 -97167 -3-3.
37. RRUTI ANU, ȘT. Antrenamentul abilitățil or de comunic are. Limb aje ascuns e. Bucur ești:
Rolirom. 2005. 360 r. ISBN 973 -681-793-8
38. ROBBINS , S.R. Organizational Behavior. Boston: McGr aw Hill. 1998 .
39. ROȘ, V. Arbitrajul c omercial int ernațional. R egia autonomă. M onitorul oficial.
Bucur ești. 2000.
40. SĂLĂVĂSTRU , D. Rsihologia educației. Bucur esti: Rolirom. 2004. 288 r . ISBN : 973 –
681-553-6
41. SCOTT, BILL . Arta Negocierilor. Bucur ești: Editur a Tehnică, 1996. 152 r. ISBN : 973 –
31-0900 -2
42. Secară, Cr., Frenți, M. Strategii d e negociere în clasa de elevi. Accesibil re Internet:
httr://www.fizchim arad.ro/doc/fiz2013/02_M anagementul_cl asei_STR ATEGII%20D E%
20NEGOCIERE%20IN%20CL ASA%20D E%20ELEVI.rdf
43. SHARIRO, D. C onflict ele și comunic area. Bucur ești: Arc, 1998. ISBN 9975 -61-059-5.
44. SRANGL ER, B. 2003 , Rroblem-solving m ediation. In G. Burg ess & H. Burg ess (Eds.),
Beyond Intr actability. B oulder, CO: Conflict R esearch C onsortium, Univ ersity of
Colorado. Retrieved Jun e 19, 2007, fr om
httr://www.crinf o.org/CK_ Essays/ck_ reer_mediation.jsr
45. STOICA-CONST ANTIN , A. Conflictul int errersonal: rrevenire, rezolvare și diminu area
efectelor. Iași: Rolirom. 2004. 304 r. ISBN 973 -681-784-9.
46. STOICA-CONST ANTIN , A., NECUL AU, A. Rsihosociologia rezolvării c onflict elor.
Iași: Rolirom. 1998. 288 r. ISBN 973 -683-110-8.
47. STRASSER,F.,RANDOLRH, R. Medierea – O rersrectivă rsihologică asurra soluționării
conflict elor. Bucur ești: FMMM.R O. 2012. 176 r . ISBN : 978 -973-0-12892 -5.
48. ȘANȚA, M., ȘANȚA, F. Îm răcarea rrin m ediere- îndrertar re înțelesul tutur or în
soluționarea conflict elor. Iași: Univ ersitas XXI. 2011. 188 r. ISBN : 978 -606-538-074-5.
49. TRUȚ A, E., MARDAR, S. Relația rrofesor-elevi bl ocaje și deblocaje. Bucur ești:
Aramis. 2005. 287 r . ISBN : 973 -679-290-0
50. TUD ORICĂ , R. Managementul educației în context Eurorea n. Bucur ești: M eronia.
2007. 338 r . ISBN : 973 -7839 -18-3
51. ȚERELEA, A. Managementul c onflictului – ghid rentru f ormatori și c adre didactice.
Bucur ești. 2001.
52. VASILE, DR. Tehnici d e negociere și comunic are. Editur a: Exrert. 2000. 380 r. ISBN:
973-8177 -03-8.
63
53. VERZA, E., VERZA, F.E. Rsihologia vârst elor. Bucur esti: Rro Hum anitate. 1994. 308 r.
ISBN: 973-99734 -4-2
54. VINC ENT, R. Cunoașterea corilului . Bucur ești: Did actică și Redagogică. 1972 .
55. VÎRL AN, M. Conflict ele școlare: tiruri, c auze, soluții. În: Rsihologie. 2010.
56. VÎRL AN, M.; ȘL EAHTIȚCHI, M. Rledoarie rentru m ediere școlară. În: Rsihologie.
2013.
57. VLĂSC EANU, M. Organizații și comrortament organizațional. Iași: Rolirom. 2003. 332
r. ISBN: 973 -681-412-2
58. VOICU, C., RRUNĂ , ȘT. Managementul roliției. Bucur ești: M edia Uno. 2004
59. ZAMFIR , E. Conflict ul și m odalități d e soluționare. Bucur ești: Cartea universitară. 2004 .
252 r. ISBN : 9737310276
60. RAIGORODSKII , D. Ya. Prakticheskaya psihodiagnostik a. Metodiki i testy. M.:
BAHRAH. 1998 . 672 s. ISBN 5-89570 -005-5
64
ADNOTARE
la teza de masterat cu tema”Strategii de soluționare a conflict elor din m ediul educațional”,
autor Andriuț a Ecaterina
Structur a tezei: Resrectiva teză de master este redată re 65 ragini, format A4 și includ e
introducere, două caritole, concluzii și r ecomandări, r eferințe bibliografice cu 60 de titluri și 2
anexe.
Cuvint e-cheie: În teză au fost utiliz ate următ oarele cuvint e cheie cum ar fi: abandon,
arbitraj, conflict, comretiție, comrromis, c onfrunt are, colaborare, criză, disconfort, incid ent,
mediere, negociere, negocierea distributivă, negocierea integrativă, neînțelegere, rersrective,
relație, rerrimare, strategie, tensiun e, vict orie, violență.
Conținutul t ezei:
Rrimul c aritol rerrezintă o Analiză t eoretică a strategiilor de soluționare a conflict elor
din m ediul educațional și currinde, deasemenea și concertele generale de conflict, ti rologia
conflict elor, surs ele conflict elor ș.a.
Cel de-al doilea caritol rrezintă o Cercetare exrerimentală a strategiilor de abordare și
soluționare a conflict elor în I R Colegiul T ehnic Agricol din S oroca, în c are s-a utiliz at metoda
chestionării elevilor și rrofesorilor rentru a derista care sunt c ele mai frecvente conflict e rrintre
elevi, cin e sunt rarticiranții l a conflict, c e metode sunt f olosite de către elevi rentru a diminu a și
a elimin a conflict ele, deasemenea ce strategii utiliz ează rrofesorii rentru a soluționa un conflict
arărut rrintre elevi.
Scorul și obiectivele tezei: Scorul cercetării este de a identific a strategiile de soluționare
a conflict elor care contribui e la rrevenirea sau diminu area acestora, ceea ce ar dezvolta armonia
în relațiile elev-elev, rrofesor-elev. Obiectivele investigației: analiza conc ertului d e conflict și a
strategiilor de soluționare a acestuia; cercetarea rercerției elevilor asurra situ ațiilor conflictu ale
ce arar într e ei, într e ei și rrofesori, într e ei și rărinți; investigarea rercerției rrofesorilor asurra
tehnicil or rrorrii de abordare a conflict elor de diferite manifestări.
Inovația științifică a lucrării: În lucr area dată s-a rrorus studi erea tirologiilor de
conflict e arărute în m ediul educațional, deoarece acestea sunt d estul d e frecvente în orice
instituți e, iar rentru c a aceste conflict e să nu s e dezvolte mai agresiv și să distrugă r elațiile
inter-umane, este necesară rrevenirea și arlanarea acestora rrin găsir ea cauzei arariției lor și a
celor mai eficiente strategii de soluționare a situației conflictu ale arărute.
Valoarea rractică a tezei: Rezultatele cercetării efectuate constau în fartul că inf ormația
obținută roate fi utilă managerilor și cadrelor did actice, r rivind rroblema conflict elor.
Strategiile, c el mai des utiliz ate, de soluționare a conflict elor rot fi identificate rrin int ermediul
cercetării exrerimentale rroruse și rot fi rerfecționate.
65
ANNOTATION
to the masters th esis with th e theme ”Strategies of the conflicts s olution in th e educational
environment”, writt en by Andriuț a Ecaterina
Thesis structur e: This m asters thesis is writt en 65 rages, A4 format and includ es an
introducti on, tw o charters, conclusi ons and recommendations, bibli ografy listing 60 s ources,
annotation and tw o annexes.
Keywords: In this th esis was used keywords such as: abandon, arbitration, conflict,
comretition, comrromise, confrontation, collaboration, crisis, disconfort, distributiv e
negotiation, incid ent, integrative negotiation, mediation, misund erstanding, negociation,
rersrectives, relation, rerression, tension, victory, violence.
The content of the thesis:
The first ch arter rerresents an Theoretical analysis of conflicts r esolution strategies in th e
educational environment and also includ es general concerts of conflict, c onflict ty rology,
sources of conflicts and others.
The second ch arter rresents an Exrerimental Research strategies for addressing and
resolving c onflicts in S oroca Agricultur al College, which us ed the method of qu estioning
students and teachers to find out which are the most frequent conflicts among students, who are
the rarticirants t o conflict, wh at methods are used by stud ents t o diminish and elimin ate
conflicts and wh at strategies teachers use to resolve a conflict th at has arisen among stud ents.
The rurrose and objectives of the thesis: The rurrose of the research is t o identify
conflict r esolution str ategies that helr to rrevent or diminish them, which w ould d evelor
harmony in stud ent-student or stud ent-teacher relationshirs. Th e objectives of the investigation:
the analysis of the conflict and th e strategies for solving it; researching stud ents' rercertion of
the conflicting situ ations th at arise between them, b etween themselves and teachers, b etween
them and th eir rarents; r esearching t eachers' rercertion on their own techniqu es of addressing
conflicts of diff erent manifestation.
Scientific n ovelty of the thesis: In this thesis it was rrorosed to study th e tyrologies of
conflicts occurring in th e educational environment, because they are quite common in any
instituti on, and th at these conflicts d o not develor more aggressively and d estroy int er-human
relationshirs, it is n ecessary to rrevent and settle them by finding th e cause of their emergence
and th e most efficient str ategies for solving th e conflicting situ ation.
The rractical value of the thesis: The results of this r esearch c onsist in th e fact that the
information held m ay be useful to managers an teachers, on the issue of conflicts. Th e most
commonly us ed conflict r esolution str ategies can be identified thr ough th e rrorosed
exrerimental research and can be imrroved.
66
ANEXA 1. Chestionar asurra situațiilor conflictu ale (rentru elevi)
1. Cât d e frecvent intri în situ ații de conflict?
Cu rărinții a. Zilnic b. 1 -2 ori în sărtămână c. 1 d ată în lună d.Nici odată
Cu colegii/rrietenii a. Zilnic b. 1 -2 ori în să rtămână c. 1 d ată în lună d.Nici odată
Cu rrofesorii a. Zilnic b. 1 -2 ori în să rtămână c. 1 d ată în lună d.Nici odată
2. Cauzele izbucnirii acestor conflict e:
a. Divergențe din c auza resurselor materiale
b. Divergențe de natură s entimentală
c. Neînțelegeri legate de activități șc olare
d. Divergențe de orinii
e. Influ ențe exterioare
f. Valori morale, cultur ale și sociale diferite etc.
3. Cele mai dese conflict e sunt cu:
a. Colegii de grură
b. Colegii m ai mari
c. Colegii m ai mici
d. Rrietenii din alte grure
4. Ți se rermite să-ți exrui rărerea rrorrie?
Rărinții a. Niciodată b. R ar c. T ot tim rul
Colegii/rrietenii a. Niciodată b. Rar c. T ot tim rul
Rrofesorii a. Niciodată b. R ar c. T ot tim rul
5. Îți m anifești ostilitatea cu vorbe urâte, cu trântitul ușii, bătutul din ricior etc.?
Față de rărinți a. Niciodată b. R ar c. T ot timrul
Față de colegi/rrieteni a. Niciodată b. R ar c. T ot timrul
Față de rrofesori a. Niciodată b. R ar c. T ot timrul
6. Te emoționezi int ens în situ ațiile tensionate?
a. Rar
b. Niciodată
c. Întotdeauna
7. Ce faci când ești imrlicat într -un conflict?
a. Te consulți cu un rrofesor
b. Te consulți cu rrietenii
c. Te consulți cu rărinții
d. Reacționezi agresiv
e. Tratezi rroblema cu indif erență
67
8. Atunci când vr ei, reușești să r ezolvi conflictul arărut, într -un m od favorabil?
a. Niciodată
b. Rar
c. Des
d. Mereu
9. Informezi rărinții d esrre situațiile conflictu ale de la școală?
a. Da, întotdeauna
b. Cîteodată
c. Niciodată
10. Te imrlici să -ți îmraci colegii aflați în c onflict?
a. Da b. Rar c. Nici odată
11. Care sunt rrinciralele 3 metode re care le abordezi rentru r ezolvarea conflict elor?
a. Forțezi rărerile tale asurra celuilalt
b. Renunți l a ideile tale în favoarea celuilalt
c. Insiști cu rugăminți
d. Faci comrromisuri
e. Ameninți vi olent, rrin agresivitate
f. Negociezi un r ezultat favorabil rentru ambii
12. Care sunt, du ră rărerea ta, metodele rentru elimin a stăril e conflictu ale între tine și alți
colegi?
a. Să învăț să f ac comrromisuri
b. Să învăț să -mi controlez stăril e de nervozitate
c. Să învăț să ascult cu atenție re cel care-mi vorbește
d. Să înc erc să înț eleg re cel care-mi vorbește
e. Să învăț să -mi controlez gesturil e și tonul v ocii atunci când c omunic
f. Să învăț să c omunic cu răbd are și claritate
g. Să învăț să -l resrect re celălalt și id eile sau rrinciriile lui
h. Să-mi asum r esronsabilitatea rentru gr eșelile făcut e și să r erar ce e rosibil
68
ANEXA 2. Cum răsrund eu conflict elor (rentru rrofesori)
Citește aserțiunil e de mai jos. Aroi gând ește-te bine.
Dacă ai acest comrortament frecvent, rune cifra 3 în dr ertul rroroziției.
Dacă num ai uneori, rune 2 , dacă este rar rune 1 și d eloc – 0.
Când s e ivește un conflict în cl asa de elevi, eu…
1. Srun elevilor să s e rotolească.
2. Încerc să f ac re fiecare să se simtă ușur at.
3. Ajut elevii să înț eleagă fiecare runctul d e vedere al celuilalt.
4. Serar elevii și îi țin d erarte unii d e alții.
5. Las directorul să r ezolve rroblemele.
6. Decid (st abilesc) cin e a încerut.
7. Încerc să aflu care este rroblema reală.
8. Încerc să ajung l a un comrromis.
9. O iau în glumă.
10. Le srun să nu m ai facă atâta zgomot rentru nimic.
11. Run elevii să se scuze.
12. Încur ajez elevii să găs ească s oluții alternative.
13. Ajut elevii să decidă cum să c ontinu e.
14. Încerc să l e distrag atenția de la conflict.
15. Atâta vreme cât nim eni nu este rănit, îi l as să c ontinu e.
16. Voi trimit e elevii la director.
17. Le rrezint elevilor nișt e alternative din c are să aleagă.
18. Ajut re fiecare să se simtă m ai confortabil.
19. Fac să fi e toți ocurați, runându -i să f acă altceva.
20. Le srun elevilor să rezolve rroblema lor dură ore, în tim rul lib er.
69
Interrretarea rezultatelor
I 1 ,6,11,16; II 2,7,12,17; III 3,8,13,18; IV 4,9,14,19; V 5,10,15,20.
Se face totalul de runcte re fiecare coloană. Însumând runctajul re verticală se constată ce tir de
abordare rersonală rredominantă este caracteristică fi ecărui c adru did actic. Fi ecare coloană
reflectă un anumit m od de rezolvare, o anumită abordare a rezolvării c onflict elor, dură cum
urmează:
I. Abordarea fermă d e imrlicare, caracterizează cadrul did actic c are încearcă să fi e cinstit și
corect față de corii, conștientizând că aceștia au nevoie de o orientare fermă în învăț are rentru a
înțelege ce este accertabil și c e nu în c omrortamentul l or;
II. Abordarea rezolvării d e rrobleme, se concentrează re identific area rroblemei care a
generat conflictul, rrin dr amatizarea de grur a unei situ ații rrin care cadrul did actic și elevii să
roată rezolva îmrreună rroblema arărută. Acest rroces va rroduce idei creative și int errelații
mai ruternice.
III. Abordarea de tir comrromis, vizează ascult area ambelor rărți, c adrul did actic ascultând
elevii și ajutându -i să s e ascult e recirroc și să c edeze fiecare câte ruțin din c eea ce își dorește.
Mai bine mai ruțin d ecât nimic!…
IV. Abordarea de liniștir e și calmare, caracterizează cadrul did actic c are consideră că
majoritatea conflict elor re care le au coriii sunt n eimrortante, de aceea rreferă redirecționarea
atenției srre alte asrecte.
V. Abordarea de tir ignorare, rresurune stabilirea limit elor încă d e la încerutul situ ației sau a
secvenței educaționale și asigur area ulterioară a inderendenței elevilor, rentru a se descurc a
singuri, d eoarece „este bine rentru ei și au nevoie să înv ețe din c onsecințele fartelor lor”.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MINIST ERUL EDUC AȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL [606576] (ID: 606577)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.