MINIST ERUL AGRISULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE [622606]

1
MINIST ERUL AGRISULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
AL REPUBLISII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
FASULTATEA „ESONOMIE”

Satedra „Esonomie și Relații Esonomise Internaționale”

Teza de an

Su tema: „ Aspectele fundamentale ale politici i economice pentru dezvoltarea
durabila a spatiului rural .”

A elaborat:
Student: [anonimizat],
Invatamint cu fregventa redusa,
Specialitatea Economie generala

A verificat:
Zaharco Silvia
Conf. Univ., dr.

SHIȘINĂU 2017

2
CUPRINS
Abrevier i …………. …………………………………………………………………………………….
Introducere …………………………………. ………………………………………………………..
SAPITOLUL I.
1.1.
1.2.
1.3.
SAPITOLUL II.
2.1.
2.2.
2.3.
SAPITOLUL III.
3.1.
3.2.
3.3.
SONSLUZII ȘI PROPUNERI………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………… ………………………

3
LISTA ABREVIERILOR

RM – Republisa Moldova
SER – Surse de Energie Regener abilă
FEE – Fondul pentru Efi siență Energeti să
FiT – Tarife fihe (Feed-in Tariff)
AA UE – Moldov a – Asordul de Asosiere UE -Moldov a
AEE – Agenți a pentr u Efi siență Energeti să
ANRE – Agenți a Națională pentru Reglement are Energeti să
AIE – Agenți a Intern ațională pentru Energie
AIEA – Agenți a Intern ațională pentru Energie Atomisă
BEI – Bansa Europe ană de Investiții
BERD – Bansa Europe ană pentru Re sonstru sție și Dezvolt are
SEE – Somunit atea Energeti să Europe ană
SET – Sentrală termoele strisă
SHE – Sentrală hidroele strisă
SERSM – Sentrala Elestrisă Raională de St at din Moldov a
EE – efisiența energeti să
ENTSO -E – Sistemul Europe an Sontinent al de Tr anspo rt al Energiei Ele strise
ESR – energie din surse regener abile
IES – Inspe storatul Energeti s de St at
INOG ATE – progr am de asistență pentru sisteme de tr ansport petrol si g aze în Europ a (Interst ate
Oil and G as Transport to Europe)
MoSEFF – Linia de Fin anțare pentru Efi siența Energeti să în Moldov a
PNUD – Progr amul N ațiunilor Unite pentru Dezvolt are
PaE – Parteneri atul Esti s
GES – Gaze su efe st de seră
SO2 – Dioxid de sarbon

paritatea puterii de cumpărar e (PPC )

4
Introducere

5

Situația eco nomică curentă
Moldov a este o ț ară aproape în totalitate fără ie șire la mare, cu excepț ia unui punct de
200m, fluvio/maritim direct de distribuție și transbordare în/din Repub lica Moldova la Portul
Internaț ional Liber Giurgiuleș ti, în partea extremă de sud, unde Dunărea co nstituie o parte din
graniță. Țara, situată în sud -estul Europei, între România ș i Ucraina, cu soluri negre bogate în
humus ș i climă temperată, s -a bazat foarte mult pe agricultură de -a lungul istoriei sale. Cea mai
mare parte a teritoriului este un plat ou deluros moderat , întretăiat de multe izvoare ș i râuri, o parte
din Podiș ul Moldovei care își are originea în Muntii Carpati, având o altitudine medie de 200 m și
un maximum de 250m, împărț it în stepa Bălț ilor ș i valea Prutului mijlociu. Teritoriul a fost
extensiv despădurit pent ru agricultură în secolele 19 ș i 20, și Moldova are cea mai mică suprafață
acoperită cu păduri din țările Europei, de 11,4% (0,38 milioane hectare).

Suprafaț a totală – 3,38 milioane ha
Terenuri agricole – 2,48 m ha
Teren arabil – 1,82m ha
Plantații multianuale – 0,3 m ha
Lunci și pășune – 0.36m ha

Structura producției agricole :
Exploatații agricole private -73.8%
Exploatații de stat – 26.2%
Populația – 3,56m (excl. Tra nsnistria)
Populația – 4.18m (incl. Transnistria) Nașteri:
1990 – 77.085; 2011 – 39.182
Figura 1.1. Harta administrativă a Republicii Moldova

6
Populaț ia rurală – 54% (1,92m) Populația ocupată în: Agricultură – 27% Industria de prelucrare
– 15% Ponderea agriculturii în PIB: 16,2% GDP PPC (2011): $11,93 mili arde GINI1 (2010) –
33,03 VNB PPC2 (2011) – 3400 USD per capita IDU (2011) – 0,649, locul 111 37 unități
administrativ -teritoriale de primul nivel: 1 unitate teritorială autonomă (Găgăuzia, Populația –
160.700) 1 unitate teritorială (Transnistria, Populația – 518.700); 3 municipalități – (Chișinău,
Bălți, Bender). 32 raioane 1,681 localități: 982 – localități incorporate (5 municipalități, 60 orașe,
917 comune) 699 sate fără administrație (40 – în componența orașelor, 659 – în componența
comunelor).
În 201 1, agricultura ș i industria agro -alimentară au reprezentat aproximativ 36% di n PIB,
au angajat 27.52% a forț ei de muncă ș i au asigurat aproximativ 41% din exporturi le țării. În anul
2011, pr oducț ia agricolă s -a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde euro (în prețuri curente) – o creș tere
de 4,6% faț ă de anul premergător. În 2012, populația a fost estimată la 3,56 milioane (excl.
Transnistria), societate predominant rurală, aproximativ 54% din populaț ie trăieș te în mediul rural
și circa 22% din p opulație – în capitală, în Chiș inău.

Tabel 1.1. Structura

Între anii 2000 -2011, PIB -ul Republicii Moldova a crescut în medie cu 6% pe an. În 2011,
ca urmare a aprecierii reale a monedei naț ionale, leului moldovenesc, PIB -ul pe cap de locuitor a
crescut de la 354 dolari SUA la 34003 dolari SUA. Economia Moldovei este agro industrială, dar
cu o dependenț ă mare de remitenț e. Serviciile au fost principalul motor al creș terii economice a
Republicii Moldova pe parcursul acestei perioade, ajungînd la 63,5% în anul 2011. Ponderea
agricult urii în PIB a scăzut de la 31% în 20004 la aproximativ 16,2% (PPC 2011 5 )). Totuși, atunci
Sectorul Agricol 2008 2009 2010 2011
PIB miliarde USD 5.54 5.32 5.23 6.51
PIB miliarde MDL 57.6 59.1 64.7 76.5
Cheltuieli bugetare miliarde USD 2.51 2.47 2.37 2.73
Cheltuieli bugetare miliarde MDL 26.1 27.4 29.3 32.1
Agricutura % din totalul cheltuielelor bugetare 2.9% 2.7% 3.1 % 2.6%
Agricultura % din PIB 8.8% 8.5% 12.0% 12.3%

7
când sectorul agricol este combinat cu sec torul agro -procesare, importanț a agriculturii ca sector
combinat al economiei moldovenești reprezintă aproximativ 36% din PIB.
În ultimii ani, cheltuirea remitențelor pentru consum, în special în domeniul serviciilor, a
fost motorul creș terii PI Bului în Republica Moldova, (locul patru în lume). În 2006 -2012,
remitenț ele au devenit, de asemenea, și o sursă de creș tere a investiț iilor, în principal în d omeniul
construcției de locuinț e, reprezentând în total 23% din PIB (BM 2009). Cheltuielile bugetare în
perioada anilor 1999 -2010 au fost relativ stabile, cu o medie de 19% din PIB. O caracteristică
specifică a economiei Moldovei este un sold negativ persistent înalt în evoluția exportului net.
Deficitele comerciale au devenit o problemă constantă începând cu anul 1997, cota lo r în PIB fiind
în continuă creș tere începând cu anul 2000.

Diagrama 1.1 PIB și Agricultura în ponderea PIB ului (milioane MDL)

Principalii parteneri comerciali ai Moldovei sunt UE și CSI, care împ reună reprezintă 90%
din comerț ul exterior al ț ării. În 2011, volumul schimburilor co merciale bilaterale dintre UE ș i
Republica Moldova au crescut cu 27,9%. În 2011, expo rturile Republicii Moldova în ț ările UE au
constituit 1083 milioane dolari SUA, iar importurile din UE au reprezentat 2256 milioane SUA.
Principalele produse de comerț sunt după cum urmează: Moldova este dependentă de
importuri la nivel de circa 97% din nevoile sale energetice. În 2007, costul de imp ort al energiei
s-a ridicat la circa 645 milioane dolari SUA, echivalentul a 14,6% din PIB, sau 17,5% din totalul
importurilor. Un sfert din importurile de energie electrică ale Moldovei provin de la staț ia
hidroelectrică Cuciurgan (SHE) din Transnistria. Deși Moldova este parte a Comunităț ii
Energetice UE, aproape toate gazele sale naturale sunt importate din Rusia, întrucât Gazprom este

8
principalul furnizor de gaze naturale al Republicii Moldova. Prețul aprovizionării cu gaze este de
importanț ă naț ion ală majoră, și implementarea Acordului Energetic cu UE constituie un subiect
major.

Descrierea situației actuale a sectorului economiei rurale
Ocuparea forței de muncă în agricultură Rata ș omajului a scăzut până la 6,6% în 2011 – (de la
7,4%, în 2010), datorită creării de locuri de muncă în domeniul industriei ș i agriculturii. În sectorul
agricol este ocupată mai mult de 27,52% din populaț ia aptă de muncă, sectorul generând circa
12% din PIB -ulț ării. Din forț a de muncă totală din agricultura, 25% (80 ,7 mii) sunt angajaț i
direct de către întreprinderile agricole, iar 75% (242,3 mii) sunt clasificași ca autoangajați.
Veniturile din activitatile agricole sunt de nivel scăzut. Veniturile gospodăriilor casnice din
activităț ile agricole a fost în scădere de-a lungul anilor, de la 28,4% în 2007 până la 19,1% în
2010. În acelaș i timp, în anul 2010, veniturile din remitenț e au reprezentat 22,8% din veniturile
gospodăriilor casnice. În mod încurajator, un studiu6 recent arată că mai mult de 10% din remitenț
e sunt canalizate în investiții în exploatațiile agricole, pentru achiziț ionarea de noi terenuri, clădiri
sau utilaje pentru exploataț iile agricole. Infrastructura rurală rămâne a fi într -o stare de degradare.
Drumurile, energia ș i apa pentru nevoile go spodăriilor casnice ș i de irigare au cel mai mare impact
negativ asupra venitului agricol7 . Se raportează că mai mult de 90% din sistemele de alimentare
cu apă din mediul rural necesită reparatii capitale sau reconstrucție. Guvernul, cu suportul Băncii
Mondiale, implementează un program comprehensiv de reformă la nivel naț ional care are ca scop
optimizarea reț elei de ș coliș i îmbunătăț irea eficienț ei ș i eficacității educaț iei. Pentru fiecare
oraș trebuie să fie livrate servicii8 de colectare a deș eurilor. În mediul urban colectarea deșeurilor
are o acoperire de 100%, în timp ce în zonele rurale astfel de servicii nu sunt disponibile. În plus,

9
în Republica Moldova pentru reciclarea deșeurilor sunt doar 180 hectare, în timp ce zona gropilor
de guno i este de 1800 ha9 .

Investițiile străine directe
Republica Moldova este activă în căutarea de investiț ii străine directe (ISD). În 2011, fluxurile
ISD s -au ridicat la 274 milioane euro, cu o creș tere de 44,5% față de 2010. În 2011, ISD au
reprezentat 3,91% din PIB -ulț ării. În pofida acestui fapt, sectorul agricol rămâne a fi neatrăgător
pentru ISD. Acest lucru se
datorează parțial faptului că în agricultură ș i industrie sunt necesare investiții pe termen lung și
este nevoie de stabilitate politică ș i economică, ș i de previzibilitate.

Agricultura și sectorul rural
Tradițional, agricultura a fost o componentă majoră a economiei moldoveneș ti. Impactul tranziț
iei la economia de piaț ă ș i, asociat cu aceasta, destrămarea gospodăriilor colective și d e stat au
avut impact negativ asupra sectorului agricol. Utilizarea terenurilor Republica Moldova a fost
dintotdeauna recunoscută prin terenurile sale fertileș i prin agricultură, coloana vertebrală a
economiei sale. Solurile negre (cernoziomurile) din Mol dova sunt printre cele mai fertile soluri
din lume. Terenurile arabile constituie circa 74% din suprafaț a totală a terenurilor agricole, cu
suprafața de 3384,6 mii ha, cel mai înalt procentaj din Europa.

10

Proprietatea asupra terenurilor și modalitatea de deținere a terenurilor Ca urmare a reformei
funciare, structura de utilizare a terenurilor agricole s -a schimbat. După privatizarea din anii 1990,
o mare parte din terenurile agricole o constituie parcele agricole individuale de dimensiuni mici.
Ca rezult at al privatizării terenurilor agricole, cotele obținute de un număr de circa 1 milion de
deținători de terenuri agricole aveau o suprafață medie de 1,4 ha, subdivizate în loturi separate
după tipul de teren (arabil, livada, vie). În multe cazuri, utilizarea eficientă a acestor parcele nu
este posibilă. Producerea culturilor tradiț ionale cum ar fi cerealele, floarea -soarelui sau sfecla de
zahăr depinde de sca ra producției ș i de nivelul de mecanizareș i, prin urmare, poate fi efectuată
numai în cadrul lucrărilor agricole pe câmpuri de scară mai mare. În plus, agricultorii/ț ăranii nu
dispun de experienț a, abilităț ile tehnice ș i de finanț area necesare pentr u a dezvolta cu succes o
producție de acest nivel. Din totalul terenurilor agricole, 0,66m ha (26,2%) se află sub o formă de
proprietate publică, deț inută de: institute de cercetare, colegii, păș uni comunale ș i terenuri din
fondul de rezervă. 1.84m ha ( 73,8%)10 sunt în proprietate privatăș i/sau utilizare privată. Este în
dezvoltare piața funciară ș i continuă consolidarea terenurilor agricole, deș i într -un ritm care nu
este descris în nici una dintre analizele disponibile.

11
Starea și profitabilitatea exploatațiilor agricole și gospodăriilor rurale.
În 2010, sectorul agricol este caracterizat printr -un total de 1580 întreprinderi agricole (în calitate
de persoane juridice). , În agricultură sunt angajate 27.52% din totalul forț ei de muncă de 1,27
milio ane de oameni. În 2010, profitul net (declarat) înregistrat de întreprinderile agricole menț
ionate mai sus, a fost de 82,1 milioane dolari USA11 .

Fertilitatea solului, eroziunea, nutriția și productivitatea, și biodiversitatea
Ecosistemele agricole, cern oziomul acoperă aproximativ 75% din suprafețele țării, ecosistemele
naturale – 15% din teritoriul Republicii Moldova. Acesta este bogăț ia naturală principală a ț ării.
Moldova are unul dintre cele mai mici sectoare forestiere în Europa (9,6%). Păș unile s unt
degradate din cauza lipsei unui management al pășunatului, ș i din cauza păș unatului excesiv.
Datele privind starea actuală a fertilității solului arată un conț inut scăzut de humus în sol, de 3,6%
în medie (la 13% din soluri – egal cu doar 2%), la sf ârș itul secolului trecut conținutul de humus
era de 5,5%. Conț inutul macronutrienț ilor este epuizat – fosforul ș i potasiul. Zona erodată se
extinde cu 0,86% pe an, pierderea anuală de sol fertil este de aproximativ 22 de milioane de tone,
mai mult de 3 0 de tone la hectar. Livezile, viile ș i terenurile arabile sunt cele mai erodate. In 1992 –
2012, distribuirea terenurilor nu a fost însoț ită de măsuri de conservare a solului ș i sporire a
fertilităț ii solului. Concomitent, volumul îngrăș ămintelor organ ice aplicate în agricultură a scăzut
de 30 -40 de ori (de la 6,5 t/ha la 0,2 t/ ha), a mineralelor – de 11 ori. Rotaț ia culturilor nu era
respectată, ierburile perene au scăzut de 4 -5 ori, culturile arabile au crescut pînă la 65%, producț
ia agricolă secun dară nu este utilizată ca îngrăș ământ. Ca urmare, conținutul de humus din sol a
scăzut cu 1,1t/ha – rata de mineralizare a materiei organice pe an. Către sfârș itul anilor 1990, conț
inutul de humus a scăzut până la 3.0 -3.5%. La nivelul de humus de 3,1%, este posibilă obț inerea
unor recolte de aproximativ 2.5t/ha grâu de toamnă ș i 3,4 t/ha porumb pentru boabe. Prognozele
actuale indică faptul că până în 2025, conț inutul de humus în solurile din Moldova vor ajunge la
un nivel critic de 2,5 -3,0%. Cu ace st nivel de fertilitate va fi posibilă obținerea unor recolte de
2.t/ha de grâu de toamnăș i 2,8 t / ha porumb pentru boabe.
Politica Guvernului pentru sectoarele agriculturii și dezvoltării rurale Politicile naționale Strategia
Naț ională de Dezvoltare "Moldova 2020", 7 Soluții pentru Creșterea Economică și Reducerea
Sărăciei ", aprobată în 2012, este strategia națională primordială care formulează o viziune
coerentă asupra creș terii economice sustenabile de lungă durată axată pe următoarele priorităț i
de dezvoltare: 1. Adaptarea sistemului educaț ional la cerinț ele pieț ei muncii, în scopul sporirii
productivității muncii ș i creș terii ocupării forț ei de muncă în economie. 2. Creș terea investiț
iilor publice în infrastructura rutieră naț ională ș i locală, în scopul reducerii costurilor de transportș
i pentru sporirea vitezei accesului. 3. Reducerea costurilor de finanț are, prin creș terea concurenț
ei în sectorul financiar ș i prin dezvoltarea unor instrumente de gestionare a riscurilor. 4. Îmbună tăț
irea climatului de afaceri, promovarea politicilor în domeniul concurenț ei, simplificarea cadrului
de reglementare ș i aplicarea tehnologiilor informaț ionale în serviciile publice pentru întreprinderi
și cetăț eni. 5. Reducerea consumului de energie, prin creș terea eficienț ei energetice ș i utilizarea
surselor regenerabile de energie. 6. Asigurarea sustenabilităț ii financiare a sistemului de pensii,
în scopul de a asigura un nivel corespunzător de înlocuire a salariului prin pensie. 7. Creș terea

12
calităț ii ș i eficienț ei justiț iei ș i combaterea corupț iei, în scopul de a asigura un acces echitabil
la bunurile publice pentru toț i cetăț enii. Pe baza Programului de Activitate a Guvernului,
Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare 20 11-201419, Ministerul Agriculturii ș i
Industriei Alimentare a elaborat "Prioritățile strategice pentru activitățile Ministerului Agriculturii
și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, în anii 2011 – 201520". Acesta este un document
strategic care st abileș te priorităț ile principale ale sectorului pentru o perioadă de 4 ani ș i serveș
te drept bază pentru politicile promovate de către MAIA. Priorităț ile acoperă 8 domenii care
reprezintă aspectele cele mai critice si importante pentru dezvoltarea sec torului agricol din
Moldova. Strategia Națională de Dezvoltare Regională, se referă la regiunile de Nord, Centru ș i
Sud ale ț ării, spre deosebire de regiunile mai mari – Chiș inău, Găgăuzia ș i Transnistria, unde acț
iunile prioritare nu sunt încă întrep rinse. Strategia Naț ională de Dezvoltare, de asemenea, îș i
propune să promoveze dezvoltarea aș a -numitor poli secundari de creștere – oraș ele situate în zone
rurale, cum ar fi: Ungheni, Orhei, Hînceș ti, Cahul ș i Floreș ti – ca motoare în dezvoltarea r urală.
"Relansăm Moldova" este un comunicat de guvern care prezintă viziunea Guvernului Republicii
Moldova pentru realizarea priorităților sale de reformă, bazate pe cinci piloni: integrarea
europeană, relansarea economică, supremaț ia legii, descentraliza rea administrativă ș i fiscală,ș i
reintegrarea ț ării. De asemenea, sunt incluse un cadru de dezvoltare a infrastructurii (rurale) ș i
agricultura de valoare înaltă.
Politica agricolă Potenț ialul de dezvoltare a sectorului agricol este unul dintre dome niile-cheie ale
politicii economice a Republicii Moldova. Ministerul Agriculturii ș i Industriei Alimentare a
adoptat Prioritățile strategice pentru activitățile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare
al Republicii Moldova în anii 2011 – 2015 . Scopul general este asigurarea unei creș teri
agroindustriale durabile a sectorului ș i îmbunătăț irea standardelor de viață în mediul rural, prin
creș terea competitivităț iiș i productivităț ii sectorului în domeniul general de protecț ie a mediului
și care este împărț it într -un număr de activităț i principale în care sunt propuse acț iunile: 1.
Strategia Siguranței Alimentelor pentru anii 2011 -2015 2. Dezvoltarea infrastructurii moderne de
piaț ăș isubstituirea importurilor 3. Agricultura conservativă / low -till 4. Sectorul de producere a
cărnii și a laptelui 5. Sprijin pentru dezvoltarea energiei regenerabile din materii prime agricole 6.
Reorganizarea sistemului de subvenț ionare în agricultură, pentru a sprijini implementarea
politicilor de moderniz are a sectoarelor strategice 7. Sisteme informaț ionale de bază pentru
susținerea funcț ionării lanț ului alimentar 8. Susținerea dezvoltării producț iei agricole de valoare
înaltă În limitele acestui cadru, MAIA utilizeaza fonduri de la bugetul de stat pe ntru susț inerea
agriculturii, inclusiv și sprijinul bugetar al UE. Este în proces de implementare Stimularea
Economică în Mediul Rural, Programul de Suport al Politicii Sectoriale (ESRA SPSP). Acesta este
un program de 45 milioane euro care, în anul 2013, va primi o ’realimentare’ suplimentară de 14
milioane euro de la EaPIC. Această ’realimentare’ se planifică să fie utilizată prin intermediul unui
program de tip ENPARD, dezvoltat de MAIA, și concentrat pe modernizarea întreprinderii.
Măsurile de tip ENPA RD, care ar trebui să fie ataș ate la cadrul de politici ESRA în regiuni sunt:
 Sprijinirea integrării cooperării pe orizontală ș i verticală a grupurilor de producători prin investiț
ii directe în producere, depozitare, prelucrare ș i infrastructura logi stică comună
 Suport dezvoltării producției IG și a Produselor Tradiționale în mediul rural

13
 Suport pentru dezvoltarea producț iei ecologice, marketingul și certificarea
 Suport pentru implementarea standardelor UE de calitate pentru produsele alimentar e, ș i a
standardelor de siguranț ăîn sectoarele laptelui, fructelor ș i legumelor
 Suport în crearea unui sistem de pieț e agricole în zonele rurale În general, aspectul ESRA21
privind stimularea economică axat pe dezvoltarea IMM -urilor, ține mai mult de autoritatea ș i
controlul Ministerului Economiei; agricultura și dezvoltarea rurală – de MAIA. Această divizare a
competenț elor reprezintă de asemenea și arene politice în competiț ia pentru fondurile bugetare
de sprijin. Problema competenț elor accentue ază necesitatea delimitării spațiului dezvoltării rurale
și determinării politicii respective, elaborării strategiei ș i a planului de acț iuni.

Descrierea și evaluarea intervențiilor politicilor și/sau strategiilor guvernamentale curente și celor
planif icate privind dezvoltarea agriculturii și dezvoltarea rurală
Prevederile de stat privind agricultura și dezvoltarea rurală "Integrarea Europeană: Libertate,
Democrație, Bunăstare" prevede un cadru de politici de guvernare a Republicii Moldova pentru
perioa da 2011 -2014, inclusiv obiectivele de dezvoltare a sectorului agroalimentar. Cadrul de
cheltuieli pentru 2012 pentru grupul "Agricultura, silvicultura, pescuitul si gospodărirea apelor" s –
a ridicat la 961,9 milioane lei (aproximativ 60 milioane euro). În 2 012, alocările bugetare pentru
agricultură au crescut, inversând tendinț a de scădere a surselor bugetare, cu aproximativ 14,8%,
sau cu 121 milioane lei. În 2012, valoarea exprimată ca procent din PIB, a crescut de la 1,02% la
1,05%, mai puț in decât nivel ul atins în 2008, când acestea constituiau 1,82%22 . Această creș tere
a bugetului este un semnal că guvernul pune un accent mai mare pe agricultură ș i dezvoltarea
rurală ca priorități de cea mai mare importanță. Doar drumurile, mediul înconjurător ș i en ergia au
înregistrat creșteri mai mari în pondere din totalul cheltuielilor bugetului de stat, sectoare care în
mod indirect, de asemenea, contribuie la dezvoltarea rurală. Strategiile și intervențiile planificate,
statutul și importanța lor Bazându -se pe situaț ia actuală în agricultură ș i dezvoltarea rurală, ș i
după analiza condiț iilor interne ș i externe din sector, Ministerul Agriculturii ș i Industriei
Alimentare a adoptat Prioritățile strategice pentru activitățile Ministerului Agriculturii și Indu striei
Alimentare al Republicii Moldova în anii 2011 – 2015. Strategia leagă dezvoltarea politicii agricole
cu politica mai largă de integrare europeană ș i stabileș te modificările necesare a fi făcute în
agricultura Moldovei pentru a rămâne competitivă a tât pe piaț a internă, cât ș i pe cea europeană.
Priorităț ile care urmează să fie realizate pe termen mediu, inclusiv măsurile -cheie preconizate,
sunt următoarele:

Table.
1. Competențele în domeniul dezvoltării rurale: nu există o definiție a domeniului sau
competenț elor privind dezvoltarea rurală. În conformitate cu îndrumările Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005, politica de dezvoltare rurală (2007 -2013) este axată pe trei subiecte: 
îmbunătăț irea competitivităț ii sectorului agricol ș i forestier;  îmbunăt ăț irea mediului
înconjurător ș i a spaț iului rural;  îmbunătăț irea calităț ii vieț ii în zonele rurale ș i

14
încurajarea diversificării economiei rurale. Mediul rural este un spaț iu larg care cuprinde
diverse interese. Modul de viață a unei părți foarte marei a populaț iei rurale este orientat
într-o anumită măsură pe obținerea produselor agricole. Priorităț ile strategice stabilite de
MAIA nu abordează în prezent acest spaț iu de dezvoltare rurală de 'jos în sus', sau din
perspectiva de guvernare locală . Procesul decizional este centralizat în cadrul
reglmentărilor instituț ionale care se referă la modernizarea sectorului pentru a putea profita
de oportunităț ile oferite de accesul larg la pieț ele UE, cu scopul principal de depășire a
BTCC/ SSF. Este ne cesară dezvoltarea perspectivei 'de jos în sus' din punct de vedere al
procesului decizional luat la nivel local, ș i orientarea spre problemele identificate în cadrul
analizei sectorului pentru Dezvoltarea Comunitară Rurală ș i Sporirea Mijloacelor de Tra i.
Aceasta este o 'lacună curentă ș i semnificativă în viziunea strategică. MAIA a recunoscut
această lacună în cadrul său strategic ș i este acum în proces de elaborare a unei 'strategii
de dezvoltare rurală' ș i de creare a unui Departament responsabil p entru dezvoltarea rurală.
2. Resursele bugetare disponibile sectorului de reforme și de dezvoltare a sistemelor:
Acordul de Asociere la UE, inclusiv ZLSAC, necesită reforme ș i investiț ii considerabile
în sisteme, atât în sectorul de stat cât și cel priva t, pentru a atinge nivelurile necesare de
calitate, siguranț ă ș i garanție. Procesul de obținere a statutului de ț ară terț ă pentru ca
animalele vii și produsele de origine animală din Moldova să aibă acces la pieț ele UE, a
început în 2002. Acest proces este încă în curs de desfăș urare, și aceasta nu în ultimul rând
pentru că resursele de investiț ii în sisteme ș i resursele umane disponibile sunt insuficiente.
În timp ce la nivel central există un nivel extrem de important de armonizare a legislaț iei
ș i reglementțrii, la nivelul autorităț ilor regionale, agenț iile centrale responsabile ș i
întreprinderile agricole, situaț ia este destul de diferită. Aceasta este, de obicei, o situație
de afaceri în mod predominant. Costul întreprinderii acestor refor me este extrem de
semnificativ. Momentan nu sunt fonduri suficiente pentru a realiza aceste planuri ș i a
gestiona sistemele existente în deplină măsură. Acest lucru evidenț iază 'lacuna' în ceea ce
privește disponibilitatea resurselor adecvate umane și fi nanciare, necesare pentru a atinge
obiectivele stabilite ș i rezultatele. De obicei, sunt prea multe priorităț i pentru nivelul
disponibil de resurse bugetare. Scheme ambiț ioase pentru care nu există un buget
disponibil – este necesară Prioritizarea Prior ităților, în limitele resurselor disponibile.

Aranjamentul instituț ional posibil pentru implementarea instrumentelor ENPARD în
sectorul agricol și de dezvoltare rurală este alcătuit din: 1. Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare. Misiunea Mini sterului Agriculturii ș i Industriei Alimentare este
elaborarea ș i promovarea politicii de stat în domeniul dezvoltării durabile a sectorului
agroalimentar prin creș terea competitivităț iiș i productivităț ii sectorului, dezvoltarea
rurală, precum ș i pr in siguranț a și securitatea alimentară a ț ării, în scopul creării
premiselor pentru creș terea continuă a bunăstării cetăț enilor. Fiind organul central
responsabil pentru agricultură ș i dezvoltare rurală, în vederea implementării
instrumentelor ENPARD prevăzute pentru Republica Moldova, Ministerul Agriculturii ș i
Industriei Alimentare va defini politicile relevante, priorităț ile ș i programele multianuale
care urmează să fie elaborate și implementate, inclusiv negocierile termenelor de timp și a
condi țiilor. Ministerul are nevoie de sprijinș i de consolidare a capacităț ilor, de asistenț ă

15
în continuare pentru a creș te capacitatea de definire a politicilor după cum este necesar, în
scopul de a gestiona implementarea eficientă a programelor de dezvolta re. Începând cu
2010, trei consilieri oferă sprijin MAIA 2. Ministerul Finanțelor. Ministerul Finanț elor
este organul central al administraț iei publice care elaborează ș i promovează politica
formării ș i gestionării finanț elor publice, aplicarea pârghi ilor financiare în conformitate
cu cerinț ele economiei de piaț ă. La implementarea instrumentelor ENPARD, Ministerul
Finanț elor va fi responsabil pentru aprobarea acordurilor financiare, acreditarea agenț iei
de plăț iș i cheltuielilor de audit. 3. Agenț ia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
(AIPA). Agenț ia de Plăți și Intervenț ie pentru Agricultură, instituită prin Hotărîrea
Guvernului nr.60 din 4 februarie 2010, este un organ administrativ subordonat Ministerului
Agriculturii ș i Industriei Ali mentare, responsabil de gestionarea eficientă a resurselor
financiare pentru susținerea producătorilor agricoli, de monitorizarea ș i evaluarea acestor
resurse în relația cu măsurile calitative ș i cantitative ale impactelor generate de agricultorii
susțin uți de către Stat. În trecut, subvenț iile agricole oferite erau gestionate de mai multe
instituț ii – Ministerul Agriculturii ș i Industriei Alimentare, Ministerul Finanț elor, IS
Moldresurse, ș i Agenț ia Apele Moldovei – dar nu existau criterii comune p entru
distribuirea subvenț iilor. Neregulile în distribuirea subvenț iilor, în special lipsa de
transparenț ă în acordarea subvenț iilor, au fost principalul motiv al creării AIPA. AIPA
are un oficiu central ș i nouă unități teritoriale pe întregul teritor iu al Moldovei. De la
crearea sa, pe lângă furnizarea, monitorizarea ș i controlul subvenț iilor, AIPA a colaboratș
i a participat in implementarea diferitor programe ș i proiecte implementate în agricultură
ș i dezvoltare rurală, cu participarea organizaț iilor ș i donatorilor internaționali, băncilor
comerciale, asociaț iilor de economii ș i împrumut ale cetăț enilor, etc. Proiectarea ș i
dezvoltarea AIPA sunt ghidate de principiile și procedurile de efectuare a plăților în sector,
utilizate de agenț iile similare create în UE, în special în statele membre noi. Sistemul ș i
procedurile AIPA continuă să fie dezvoltate pentru a permite integrarea 29 într -un sistem
mai larg planificat de date e -agricultură, inclusiv Registrul digitalizat al exploatațiilor
agricole. În prezent, sistemul este găzduit de SITA 'Registrul Animalelor' (Sistemul de
Identificare ș i Trasabilitate a Animalelor), în procesul reformei va deveni 'Centrul de
Informare în Agricultură'. Aceste structuri, sisteme ș i proceduri au scopul să of ere o
platformă modernă, transparentă ș i administrativă pentru gestionarea fondurilor, atât
interne cât ș i internaț ionale, în sprijinul sectorului. AIPA – informații de fond23 AIPA a
fost înființ ată în februarie 2010, ca urmare a Recomandărilor date Gu vernului Republicii
Moldova, prin intermediul Proiectului Politici Agricole (USAID 2006 ș i 2009). Scopul
principal a fost managementul Fondului de Subvenț ii în Agricultură, în suma de 560
milioane lei – aproape 50 milioane dolari, în 2008; 760 milioane e uro – în 2009; ș i 400
milioane euro – în 2010, finanț ate de la bugetul de stat și oferind anual 9.800 proiecte
investiț ionale diferitor unităț i de afaceri în agricultură ș i în prelucrarea produselor
alimentare. Începând cu 2011, AIPA și -a dezvoltat pr opriul Sistem de Administrare ș i
Control, similar cu cele din statele membre ale UE. Colaborarea cu USAID, Banca
Mondială ș i alte organizaț ii internaț ionale a permis ca în noiembrie 2010, AIPA să
elaboreze și să implementeze prima parte (cea de bază) a sistemului TI tranzacțional pentru
sistemul de subvenț ii de stat în sectorul agroalimentar: Sistemul de Management al

16
Subvențiilor AIPAon -line. În prezent, Sistemul este utilizat de către biroul central, precum
și toate birourile regionale ale AIPA. Aces t lucru permite un impact sporit al investiț iilor,
asigură răspunderea beneficiarilor, îmbunătățirea performanței și trasabilității. Începând cu
2010, principala contrapartidă la nivel de UE, Agenț ia de Plăț i ș i Dezvoltare Rurală din
România, a contrib uit în mod semnificativ la consolidarea capacităț ilor AIPA. De
asemenea, AIPA a semnat protocoale de cooperare cu agenț iile de plată din România,
Lituania, Ungaria ș i Bulgaria. În această ordine de idei, în 2013, în scopul promovării
bunelor practici în agricultură și a fondurilor agricole, precum ș i pentru a sprijini procesul
de obținere a fondurilor pentru tinerii întreprinzători din Moldova, AIPA va iniț ia proiecte
twinning, de înfrăț ire, cu agenț iile de plată din Lituania ș i Ungaria,. Din 2013,
mecanismul granturilor de finanțare al Proiectului Agricultura Competitivă din Moldova
(MAC -P) (în două componente importante) va utiliza AIPA pentru efectuarea plăț ilor,
managementului financiar ș i monitorizarea implementării grantului. Evaluarea AIPA d e
către BM, efectuată la sfârș itul anului 2011, a concluzionat că AIPA are proceduri de
operare bine stabilite și sigure.

Evaluarea agriculturii și a actorilor economiei rurale privind gestionarea, implementarea și
monitorizarea abordărilor ENPARD Un ro l important în sectoarele agriculturii ș i dezvoltării rurale
în Moldova le aparține serviciilor de extensiune ș i organizațiilor fermierilor la nivel naț ional, prin
intermediul politicilor ș i programelor create pentru a sprijini populaț ia implicată în activităț ile
agricole. În finanț area activităț ilor, toate aceste organisme se bazează pe patronajul organizaț iilor
terț eș i al donatorilor. În prezent, extensiunea la nivel naț ional ș i organizaț iile de fermieri sunt
reprezentate de:
 Agentia Nat ionala de Dezvoltare Rurala (ACSA) – este o organizaț ie non -guvernamentală cu
misiunea de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunităț ilor rurale prin înființ area ș i
dezvoltarea unei reț ele profesionale de informare, consultanț ă ș i instruire a fu rnizorilor de servicii
de formare profesională pentru producătorii agricoli ș i antreprenorii rurali. ACSA asigură accesul
populaț iei rurale la cunoș tinț e, experienț ă ș i abilităț i într -o gamă largă de domenii orientate
spre dezvoltarea economică a sa telor din Moldova. În prezent ACSA gestionează o reț ea de 35
furnizori de servicii, angajând aproximativ 425 consultanț i, dintre care 75 sunt consultanț i
regionali ș i 350 – consultanți locali. Serviciile de informare, consiliere, instruire, formare
profesională sunt disponibile pentru peste 60% din populaț ia rurală. Reț elele de consiliere sunt
stabilite prin licitaț ie publică organizată anual de către o comisie specială;  Uniunea Republicană
a Asociațiilor Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect) ca re cuprinde 17 Asociaț ii Agricole,
reunind 2238 întreprinderi mijlocii ș i 24.307 fermieri mici, împreună prelucrând circa 800.903
hectare (50% din terenurile agricole din Moldova). Obiectivul UniAgroProtect este furnizarea
informaț iei ș i consultarea me mbrilor săi; atragerea de investiț ii ș i implementarea noilor
tehnologii; promovarea imaginii membrilor în relaț ia cu investitorii potenț iali dezvoltarea de
marketing; și consolidarea eforturilor pentru a negocia preț urile produselor;  Federatia Natio nala
a Fermierilor din Moldova (FNFM) este o organizaț ie nonguvernamentală înființ ată în 1998.
Scopul FNFM este de a îmbunătăț i bunăstarea populaț iei rurale prin realizarea ș i protejarea
drepturilor civile, economice, sociale ș i culturale ale tuturor proprietarilor de terenuri ș i ale

17
persoanelor care practică afaceri și servicii agricole. În prezent, FNFM are 11 organizaț ii
regionale, 9 Centre de Informare ș i Consultanț ă, peste 700 de organizatii locale și include peste
27 000 fermieri.  Federați a Naț ional "AGROinform" este o reț ea de organizaț ii non –
guvernamentale regionale orientate spre susț inerea producătorilor agricoli privaț i din Moldova,
prin acordarea de asistenț ă informaț ională ș i servicii profesionale de consultanț ă. În prezent,
Federaț ia Naț ională AGROinform cuprinde 27 organizaț ii non -guvernamentale -membre
regionale. Serviciile de extensiune și organizaț iile fermierilor participă activ în procesul de luare
a deciziilor privind politicile agricole ș i de dezvoltare rurală, i nfluenț ând deciziile
guvernamentale sau cele ale autorităților locale, menite să sprijine drepturileș i interesele legitime
ale fermierilor, producătorilor agricoli în promovarea și dezvoltarea sectorului agricol al țării.
Evaluarea nevoilor de instruir e a actorilor/părților interesate în agricultură și economia rurală
Serviciile de extensiune agricolă reprezintă un rol important în sectorul agricol ș i de dezvoltare
rurală, prin furnizarea de consultanț ă, instruire ș i informaț ii privind bunele practi ci agricole.
Serviciile de extensiune agricolă ș i consultanț ă sunt furnizate de Agentia Nationala de Dezvoltare
Rurala (ACSA), Uniunea Republicană a Asociațiilor Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect),
Federaț ia Naț ională a Fermierilor ș i Federația Natională "AGROinform".
Recomandări privind măsurile care pot fi implementate în context bilateral
Programul Suport Bugetar Sectorial „Stimularea Economică în Zonele Rurale” (ESRA SPSP),
grant de 45 mil. EUR, este utilizat pentru suport bugetar (42 mil. EUR) ș i asistență tehnică în
domeniu (3 mil. EUR). Acordul de finanțare include o matrice de politici stabilită ș i indicatori de
efect față de care se stabilește debursarea tranșei de finanțare. Performanțele sunt analizate prin
referință ș i evaluate fa ță de indicatori de realizare, ș i anume:
 Consolidarea capacităț ilor antreprenoriale la nivel local;
 Îmbunătățirea accesului întreprinderilor la credite ș i finanț are;
 Dezvoltarea infrastructurii de susț inere a activității întreprinderilor;
 Implementarea abordării integratoare a egalității de gen în politicile naționale privind IMM;
 Îmbunătăț irea formării abilităților antreprenoriale în învățământul profesional;
 Consolidarea politicilor de dezvoltare regională.
În cadrul Programului de Integ rare și Cooperare al Parteneriatul Estic (EaPIC) Republicii
Moldova i s -au acordat fonduri de completare în sumă de 130 mil. EUR. În baza principiului ”mai
mult pentru mai mult”, programul ESRA SPSP va primi în 2013 14 mil. EUR ca fonduri de
completare din partea EaPIC. Fondurile de completare ESRA din exercițiul bugetar 2013 vor
ajunge la Trezoreria de Stat, 80% din cele 14 mil. EUR (11,2 mil. EUR) fiind alocate pe partea de
cheltuieli unei rezerve a ESRA în vederea finanțării intervențiilor pentru agricul tură ș i dezvoltare
rurală. Mai trebuie convenit un cadru de investiții pentru fondurile de completare ESRA, inclusiv
rezultatele așteptate ș i condițiile de eliberare a tranșelor, cu o concurență pentru fonduri între
MAIA (agricultură), utilizând aranjame ntul ENPARD propus, ș i MEC (dezvoltarea IMMurilor).
După negocierea ș i definitivarea unui set de măsuri, se va elabora un regulament de buget, care
va stabili utilizarea ș i aplicarea rezervei de buget a programului ESRA. Acest fond de completare

18
va fi, probabil, o ”repetiț ie generală” pentru un program ENPARD. Ministrul Agriculturii ș i
Dezvoltării Rurale a prezentat în iunie 2012, la conferința oficialilor de rang înalt privind
ENPARD, un set de domenii propuse pentru intervenție. Prezentarea s -a axat pe cele două direcții
de suport din cadrul unui program ENPARD, împreună cu consolidarea capacităților pe orizontală.
Propunerea a inclus 6 măsuri, încadrate în 4 domenii: Domeniul 1. Creșterea economică și
ameliorarea mijloacelor de trai în zonele rurale Măsura 1  Investiții în modernizarea producției
primare, procesării, logisticii ș i marketingului pentru (ferme ș i operatori din sectorul alimentar)
 Susținerea cooperării pe orizontală a producătorilor ș i a integrării pe verticală de -a lungul
lanțului valoric, prin investiții directe prin intermediul grupurilor de producători în infrastructura
comună de producție, depozitare, procesare ș i logistică Măsura 2  Susț inere pentru dezvoltarea
producției de bunuri cu indicație de proveniență ș i a speciali tăț ilor tradiționale garantate prin
identificarea înregistrării ș i producția unor produse selectate  Susț inere pentru dezvoltarea
producției, comercializării ș i certificării produselor organice Măsura 3 42  Susț inere pentru
diversificarea ocupării f orței de muncă în mediul rural prin recalificare ș i micro -credite  Susț
inere pentru dezvoltarea agro -turismului ș i a altor activități non -agricole în zonele rurale
Domeniul 2. Securitatea alimentară Măsura 4  Investiții directe în infrastructură ș i e chipamente
pentru ca producătorii primari ș i operatorii din sectorul alimentar să respecte cerințele de securitate
ș i calitate a alimentelor Domeniul 3. Dezvoltarea infrastructurii rurale Măsura 5  Susț inere
pentru crearea unui sistem de piețe ale agri cultorilor în zonele rurale, prin investiții comune ale
grupurilor de producători ș i autorităților locale.  Investiț ii în infrastructura de administrare a
apelor din mediul rural.  Investiț ii în gestionarea deșeurilor agroalimentare (inclusiv utilizar ea
subproduselor). Domeniul 4. Dezvoltarea capacităților administrației publice și societății civile
Măsura 6  Consolidarea capacităților Ministerului Agriculturii ș i Industriei Alimentare, AIPA ș
i ale altor instituții esențiale pentru planificarea, imp lementarea ș i monitorizarea politicii de
dezvoltare rurală, dezvoltării instituționale ș i instruirii personalului. (Începând cu etapa de
pregătire/proiect pilot).  Crearea unei rețele de grupuri de activități locale care fac legătura între
autoritățile locale ș i locuitori. Deficiențe identificate pentru dezvoltarea agriculturii și mediului
rural în cadrul acțiunilor viitoare Domeniile ș i măsurile indicate de MAIA sunt orientate spre
întreprinderile agricole, inclusiv cele care caută acces la piețele UE în cadrul regimurilor
comerciale preferențiale. De asemenea, este nevoie de un pachet complementar de îmbunătățire a
dezvoltării rurale ș i mijloacelor de trai pentru a susține măsurile legate de agricultură la nivel de
comunitate, în scopul obținerii acc esului la servicii ș i piețe, precum ș i de o infrastructură mai
bună. Astfel se va ajunge la un echilibru al elementelor care ar putea fi incluse în măsurile
bilaterale. 1. O componentă de ”agricultură” de sus în jos, în care măsurile ș i acțiunile se vor
concentra pe modernizarea întreprinderilor pentru a beneficia în special de pe urma ZLSAC; 2. O
componentă de ”dezvoltare rurală” de jos în sus, în care măsurile vor fi bazate pe comunitate, alese
pe baza dezvoltării locale, utilizând administrația public ă locală, societatea civilă ș i serviciile
regionalizate (extindere, instruire, asistență veterinară, activități cu valoare adăugată, comunicații).
3. O componentă de consolidare instituțională vizând dezvoltarea sistemelor, mai ales de resurse
umane ș i p revederi bugetare, în legătură cu implementarea regulamentelor ș i standardelor
armonizate/revizuite, procesele de monitorizare, evaluare ș i control la nivel comunitar, local ș i
regional.