Milies Andra Final2… [629377]

Capitolul IV
4.1 Scurta prezentare a culturilor analizate si a tehnologiilor practicate

Floarea -soarelui ocupă un loc important între plantele oleifere. Fructele (achenele) de
floarea -soarelui conțin un procent de minimum 50% ulei semisicativ, ulei cu cal ități
alimentare de excepție și grad ridicat de conservabilitate, excelent pentru gătit și salate,
gustos și aromat, bogat în vitamine și având o culoare plăcută.
Uleiul de floarea -soarelui se întrebuințează în alimentația umană (prin procesul de rafinare) și
în industria alimentară (pentru obținerea margarinei, la conserve, săpun, lecitină, fosfatide
etc.). Prin industrializare, după extragerea uleiului, rămân șroturile, utilizate ca sursă de
proteină în hrana animalelor și materie primă pentru concentrate de proteine în industria
mezelurilor. Din cojile semințelor se fabrică furfurolul, folosit în industria fibrelor artificiale,
a maselor plastice etc. Măcinate, cojile se folosesc la fabricarae drojdiei furajere, circa 150 de
kg/tonă produs. Capitulele se utilizează în hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept
material combustibil sau în industria materialelor de construcții. Fiind o plantă meliferă
apreciată, floarea -soarelui asigură în perioada înfloririi 30 -130 de kilograme miere/hectar.1
Fertiliz area
În toate zonele agricole ale țării, pentru realizarea de recolte superioare cantitativ, calitativ și
economic, o importanță deosebită o prezintă starea de aprovizionare a solului cu elemente
nutritive. Optimizarea dozelor de îngrășământ are la bază ca rtarea agrochimică a solului cu
elemente nutritive, determinată cu cel mult 4 ani în urmă. Azotul este elementul determinant
pentru creșterea plantei de floarea -soarelui. La insuficienta aprovizionare cu acest element,
tulpinile sunt subțiri, frunzele sunt mici, de culoare verde -gălbuie, cele din partea inferioară
se usucă prematur. La carența pronunțată, planta se oprește din creștere și chiar piere. De
asemenea, excesul de azot este dăunător prin următoarele fenomene: frunzele sunt prea
suculente, supuse atacului de boli, aparat vegetativ prea dezvoltat, în detrimentul producției
de sămânță (Vrânceanu, 1974), sensibilitate la secetă și la cădere etc. O importanță deosebită
o prezintă starea de fertilizare cu fosfor, cerințele culturii fiind deosebit de rid icate.

1 http://www.agrimedia.ro/articole/tehnologia -de-cultura -a-florii -soarelui -cultivata -in-sistem -neirigat

Soia este o planta leguminoasa care face parte din familia Fabaceae. Ea este foarte importanta
in alimentatia omului, animalelor dar si in industrie fiind bogata in substante proteice si
uleiuri.
Precum celelalte plante leguminoase, soia este o foar te buna premergatoare a cerealelor
paioase. Plante bune premergatoare pentru soia sunt: porumbul, sfecla de zahar, inul, cartoful,
ricinul si mazarea.
Fertilizarea cu fosfor se aplica inainte de aratura pentru a fi incorporata in sol. Soia valorifica
foart e bine efecul remanent al fosforului aplicat la culturile premergatoare. In sol trebuie
asigurat un continut de fosfor de 6 mg P ₂o₅/100g sol.
Fertilizarea cu potasiu se aplica in aceleasi conditii ca fosforul pe solurile care au un continut
de potasiu sub 18mg K ₂O/100g sol asigurand 40 -60 kg K₂O/100g sol sub forma de sare
potasica.
Azotul se aplica in perioada de vegetatie cand pla nta a format 1 -2 frunze trifol iate pana la
infloritul soiei.
Lucrarea de baza a solului se realizeaza prin aratura de vara sau de toamna la adancimea de
20-25 cm in agregat cu grapa stelata. Nivelarea terenului se face, ca masura pentru
uniformitatea rasar irii, inainte de arat prin discuirea miristii.

Pregatirea patului germinativ se face pentru integrarea erbicidelor, mobilizarea si maruntirea
solului pe adancimea de semanat. Lucrarea se executa inainte de semanat folosind
combinatorul.
Epoca de semanat e ste atunci cand temperatura solului este de 7 -8⁰ C, adica in prima decada
a lunii aprilie in sudul si vestul tarii si respective ultima decada a lunii aprilie sau inceputu l
lunii mai in celelalte zone.
Semanatul se face in benzi a cate 3 randuri (40 -45 cm distanta intre randuri) la adancimea
de3-4cm, iar distanta intre bezi este de 70cm. Densitatea optima este de 400 -550 mii
boabe/ha.
Uleiul de rapiță , ca atare, sau în urma transformărilor suferite prin hidrogenare, oxidare etc.,
are multe întrebuințări în industria textilă, industria pielăriei, a vopselelor și lacurilor, în
industria poligrafică, a săpunurilor, la ungere etc. Uleiul rafinat se folosește în alimentație, în
mod direct, sau la obținerea margarinei. Cu privire la valoarea alimentară a uleiului și turtelor
de rapiță, există încă discuții ample legate de influența acizilor erucic și eicosenoic, pe care o
serie de specialiști în nutriție îi consideră a avea influențe negative, cum ar fi: micșorarea

apetitului, întârzieri în creștere, îmbolnăviri al e inimii, tiroidei, ficatului și glandelor
suprarenale. Totuși, R.O. Vles (1974) consideră că nu există probe concludente de
îmbolnăviri la om, din cauza consumului de ulei de rapiță.

Rotația
Terenul pentru rapiță trebuie să fie eliberat până la sfârșitul lunii iulie, pentru a putea fi lucrat
corespunzător. Premergătoare bune sunt: mazărea, fasolea, grâul și orzul (soiuri timpurii),
cartoful timpuriu și, pentru consumul de vară, inul și cânepa de fuior, macul, plantele
oleoterice. În zone mai umede, Gh. Bâ lteanu (1974) apreciază că pot fi luate în considerație și
leguminoasele perene, porumbul siloz în cultura principală, cartoful recoltat la început de
august. După rapiță, se seamănă grâu de toamnă și orz, iar în cultură irigată se obține și a
doua recoltă până în toamnă de porumb furajer, porumb boabe, varză, fasole pentru păstăi,
castraveți pentru murat etc.

Lucrările solului
Imediat după recoltarea plantei premergătoare, se ară la adâncimea la care nu se scot
bolovani, mergând, da că este posibil, până l a 25 cm2. Dacă situația o impune (lipsa apei sau a
mijloacelor de arăt) se poate lucra mai întâi cu discul, însoțit de grapă, executând arătura în
momentul existenței unei bune rezerve de apă. Gr. Coculescu, citat de Gh. Bîlteanu (1974),
consideră că întâr zierea arăturii cu 20 de zile poate duce la scăderi de producție de peste 760
kilograme/hectar. Arătura se menține curată de buruieni, nivelată și mărunțită până la
semănat. Ultima lucrare se execută cu combinatorul, la adâncime cât mai mică posibilă,
pentru a păstra terenul mai așezat sub nivelul patului germinativ. Adeseori este nevoie să se
apeleze la udări cu norme mici (circa 200 metri cubi apă/hectar) pentru a putea pregăti solul
pentru rapiță în condiții ideale. Sub arătură se introduc îngrășăminte c omplexe sau
îngrășăminte simple cu fosfor și potasiu, în funcție de sistemul de fertilizare.

Fertilizarea
Rapița este foarte pretențioasă la aplicarea îngrășămintelor. O recoltă de 2.500 -3.000 de
kilograme sămânță/hectar se obține prin utilizarea a 135 -180 de kilograme de azot, 80 -125 de
kilograme de fosfor, 100 -150 de kilograme de potasiu, 150 -190 de kilograme de calciu, 15 -25
de kilograme de mangan și 65 -105 kilograme de sulf, toate exprimate în substanță activă. Din

2 A. Vrânceanu, 1969

acestea, ajung în sămânță în jur de 2 /3 din cantitatea de azot și fosfor și 20 -25% din consumul
de potasiu, calciu și sulf. Cantitățile de azot s.a. care se administrează la rapița de toamnă sunt
foarte mari, deoarece nivelul de producție se estimează în jurul a 3.000 de kilograme de
sămânță la hectar. Lipsind experiențe sistematice la noii hibrizi de rapiță de toamnă,
recomandările orientative făcute de către Cr. Hera și Z. Borlan (1975), privind aplicarea
îngrășămintelor, sunt următoarele: 90 -140 de kilograme de azot, adăugând 30 -40
kilogram e/hectar la cultura irigată; 60 -80 de kilograme de fosfor s.a.; 50 -60 kilograme de
potasiu s.a. În ceea ce privește potasiul, și mai ales fosforul, este bine de luat în considerare
că fertilizarea cu 100 -120 de kilograme la hectar s.a. poate spori producți a atât la rapiță, cât și
la cultura care urmează după ea în cadrul rotației

4.2 Evolutia suprafetei cultivate, a productiei medii si totale la SC MILIES
M. S.R.L in perioada 2014 -2016
Cerealele constituie sursa inițială de alimentație atât pe plan mondial , cât și național,
precum și un element esențial în crearea prețului produselor agroalimentare având în vedere
atât piața mondială, cât și cea națională.
Cerealele boabe reprezintă cea mai importantă categorie de culturi în cadrul structurii
terenurilor ar abile, acestea ocupând area de 60 % din suprafața arabilă a țării, cele mai
cultivate cereale fiind porumbul și grâul.Este necesar ca la nivel național să se realizeze o
producție de cereale boabe care să asigure nevoile de consum ale populației și posibil itatea
realizării exportului.
Relația dintre cererea și oferta de cereale boabe este văzută ca fiind latura fundamentală a
mecanismului de funcționare a pieței cerealelor.
Din punct de vedere a structurii suprafețelor cultivate în județul Iași constatăm (t ab. 4.1):
Tabelul 4.1 -Evoluția suprafețelor cultivate cu cereale boabe în județul Iași, în perioada 201 4-
2016
Anii Suprafața
cultivată
total Cereale
pentru
boabe Grâu și
secară Orz și
orzoaică Porumb
boabe
2014 277350 141484 31894 3201 100771

2015 2650 99 135398 32294 3461 93946
2016 288498 146929 38693 4431 98445
Sursa: INS SE.RO , 2016

In tabelul 4.1, putem constata faptul că, cea mai mare pondere din punct de vedere al
suprafețelor o dețin cerealele pentru boabe, în cadrul cărora porumbul este domin ant.
În anii 2014 și 2015 se poate constata faptul că mărimea suprafețelor cultivate este
aproximativ aceeași, urmând apoi o crestere în anul 201 6 aceasta rezultând din cresterea
suprafețelor pentru cereale .
La SC MILIES M. S.R.L suprafețele de teren au fost repartizate în funcție de cererea
de consum și a analizelor privind producțiile obținute de la începutul desfășurări
activităților (tab. 4.2, fig. 4.1):

Anii Floarea
soarelui Rapita Soia Total
supraf
ață
cultiva
tă
2014 50 25 10 85
2015 70 35 15 120
2016 75 50 25 145
Media ha 65 35 16.66 350
% din
suprafața
cultivată 60 30 10 100,0
Sursa: După evidența documentelor la SC MILIES M. S.R.L
Tabel 4.2 – Evoluția suprafețelor cultivate în cadrul societății

Figura 4.1 – Evoluția suprafețe lor cultivate în cadrul societății
În cadrul acestei întreprinderi cele mai importante culturi și mai avantajoase din punct de
vedere al producției și al prețului care diferă de la un an la altul, sunt culturile de porumb și
grâu. Astfel, în anul 201 5 cele mai importante culturi au fost rapita și floarea soarelui. În
2016, datorită creșterii suprafețelor la unele culturi, rapita și floarea soarelui au rămas tot
principale pentru firmă, urmate de soia.
4.3 Structura culturilor in terenul arabil
Organizarea terenului arabil nu este o simpla lucrare de parcelare, ci solutionarea unei
probleme economico -organizatorice complexe de amplasare, stabilirea numarului si
suprafetei asolamentelor unitatilor de exploatare (sol, parcele, fasii), drumuri de exploatare,
astfel incat sa se creeze conditiile optime pentru folosirea completa a pamantului, a dotarii si
echiparii tehnice.
Organizarea teritoriului arabil respectiv a asolamentelor se realizeaza dupa ce s -au
definitivat indicatorii de profil, dimensionarea ramur ilor productiei vegetale si animale,
amplasarea categoriilor de folosinta, comasarile de teren si rectificarile de hotare, stabilirea
perimetrelor fermelor optim dimensionate, rational amplasate si delimitate.
010203040506070
Soia Floarea Soarelui Rapita2014
2015
2016

In organizarea terenului arabil asolamentul r eprezinta o masura de baza a productiei vegetale
si valoarea lui nu poate fi inlocuita prin nici o alta masura, chiar daca conditiile de sol si
cultivare sunt optime.
Organizarea terenului arabil in asolamente trebuie sa asigure cresterea capacitat ii de
productie a terenurilor, ameliorarea solurilor slab productive, prevenirea proceselor de
degradare a solului (ca urmare a eroziunii, inmlastinirii, salinizarii, compactarii, acidifierii
etc.) asigurand conditiile optime procesului de productie si ins usirii favorabile plantelor in
cultura prin eliminarea efectului negativ al diferitilor factori limitativi ai productiei si crearea
cadrului pentru utilizarea unor tehnologii de cultura si de exploatare a terenului, sisteme de
masini si tractoare, sistemul ui hidrotehnic.
In organizarea terenului arabil al exploatatiilor agricole in ansamblu importanta este
amplasarea si organizarea asolamentelor ca baza pentru alocarea factorilor de productie si
aplicarea tehnologiilor moderne recomandate de cercetar ea stiintifica la conditiile specifice si
a progresului tehnic, in cadrul unor forme optime amplasate si dimensionate.
Organizarea terenului arabil cuprinde urmatoarele aspecte principale:
Ø principalele tipuri de asolamente;
Ø numarul asolamentelo r;
Ø amplasarea masivelor de asolamente;
Ø organizarea terenului asolamentelor (asolarea);
Ø particularitati ale organizarii terenului arabil in corelare cu lucrarile de hidroamelioratii
Asolamentele de camp – se aplica la plantele cultivate in deosebi pentru cerintele de consum
ale oamenilor, pentru producerea de materie prima pentru industrie si in secundar pentru
cerintele ramurii cresterii animalelor.
Asolamentele de camp ocupa de obicei cea mai mare suprafata a terenurilor arabile dintr -o
unitate ocupand sesuri, platouri si pante admise pentru cultura plantelor anuale evitand pe cat
posibil terenurile cu puternice procese de eroziune si exces de umiditate.
Pentru asolamentele de camp se defalca terenurile cu fertilitatea cea mai buna.

Speci alizarea asolamentelor se face corespunzator zonei in care se afla situata unitatea si a
conditiilor naturale si economice specifice.
Conditionat de proportia unei culturi sau grupe de culturi se disting asolamente specializate
pentru porumb, grau, sfecla de zahar etc.
La introducerea a doua sau mai multe asolamente de camp cuprinzand diferite culturi (ex.
cerealier cu sfecla de zahar) se are in vedere ca stabilirea masivelor de asolament sa
corespunda cel mai bine din punct de vedere al conditiilor de sol , relief, umiditate s.a. cu
cerintelor si particularitatilor ecologice de baza ale fiecarui asolament.
b. Asolamentele furajere – asolamente care au ca si scop producerea furajelor in cantitatea si
sortimentul solicitat de specia de animale si tehnologia a plicata.
Asolamentele furajere pot fi de mai multe feluri:
§ asolamente furajere de ferma – au ca si scop producerea cantitatilor principale de furaje,
de tip masa verde si suculente, atat pentru consumul in timpul verii cat si pentru insilozat.
Rezulta de aici necesitatea amplasarii acestuia in imediata apropiere a fermelor de animale,
pe soluri fertile si conditii favorabile de umiditate;
§ asolamente de pasune si fanete – au ca si scop producerea fanului si a furajului verde
pentru pasunat si se amplaseaza in apropierea pasunilor naturale in scopul crearii unor
conditii optime de introducere a pasunatului rational al animalelor pe pasune si pe solele
asolamentului;
§ asolamentul furajer de protectie – se aplica pe terenurile in panta c are sunt supuse
proceselor de eroziune, scopul principal fiind de a stavili eroziunea.
La amplasarea asolamentelor furajere in general trebuie avuta in vedere situatia surselor de
apa existente si a constructiilor noi pentru alimentari cu apa prevazute in proiect.
c. Asolamentele mixte – asolamente ce cuprind plante sau grupe de plante din mai multe tipuri
de culturi.
Cazul cel mai frecvent este atunci cand intr -o unitate sau subunitate de productie se
organizeaza un singur asolament in care se incadreaza si culturile cerealiere si culturile
furajere, dandu -i acestui asolament caracter de asolament agricol -furaje care ofera posibilitati

mai largi pentru introducerea unei rotatii rationale a culturilor. In unele cazuri asolamentele
mixte pot fi si furajere a gricole, cand predomina solele furajere.3

Tabel 4.3 Favorabilitatea principalelor culturi fata de rotatie.
CULTURA
DIN
ASOLAMEN
T Floarea
soarelu
i Rapita
ulei Soia
<
15.09 > 15.09
Floarea soarelui 1
Rapita ulei 2
Soia
culturi foarte
bune
premergatoare culturi
bine
premerg
atoare culturi
medii
premerg
atoare
Culturi contraindicate

– culturi m edii premergatoare – culture contraindicate
Legenda
1. dupa 6 -7 ani; 2. dupa 2 -3 ani;

33 http://www.cre eaza.com/afaceri/agricultura/Organizarea -terenului -arabil625.php

4.4 Productia medie la h ectar si productia totala realiz ata la SC
MILIES M. S.R.L in perioada 2014 -2016

Importanța agriculturii a fost subliniată ch iar de David Ricardo, care aprecia că progresele
realizate in agricultură au un efect de antrenare a productivității in toată economia. O
agricultură de inaltă productivitate contribuie la procesul de dezvoltare economică a unei
țări pe mai multe căi.
În ceea ce privesc producțiile totale obținute la cerealele boabe în județul Iași în perioada
2013 – 2015 observăm o tendință pozitivă (tab. 4.4):
În perioada analizată, în zona studiată s -a observat că există o stabilitate a producției agricole,
proces det erminat de funcționalitatea exploatației agricole, provocată de o bună corelație
dintre cele mai importante resurse de producție: munca, pământul și capitalul de exploatare
(tab. 4.5):
Tabelul 4.4- Evoluția producției totale obținută la cerealele boabe în județul Iași în perioada
2013-2015

Principalele
culturi Forme de
proprietate Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete Ani
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Kg/ ha
Kilograme Kilograme Kilograme
Floarea soarelui Total Iasi 2010 1946 1652
Rapita Total Iasi 1934 2518 2515
Soia boabe Total Iasi 2122 2479 1641
Sursa: INS SE.RO , 2015

Tabelul 4.5 Producția media obținuta la SC MILIES M. S.R.L (kg /ha)

Principa lele
culturi Ani
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Kg/ ha
Kilograme Kilograme Kilograme
Floarea soarelui 100.500 136.220 123.900
Rapita 48.350 88.130 125.750
Soia boabe 21.220 37.185 41.025
Sursa: După evidența documentelor la SC MILIES M. S.R.L

Evoluția producțiilor medii la hectar la cereale, prezintă un indice ridicat de
stabilitate generat de condițiile pedo -climatice, soiurile și hibrizii cultivați, cât și, tehnologia
practicată.

4.5 Piata si distributia productiei la SC MILIES M. S.R.L in perioada 2014 –
2016
O componentă de bază a marketingului este piața care ilustrează totalitatea relațiilor de
vânzare – cumpărare a bunurilor și serviciilor între părțile contractante unde, pe de o p arte țin
cont de legăturile de afaceri, iar pe altă parte se orientează spre raporturi de forțe.
În cadrul pieței globale este inclusă și piața agrară unde producția agricolă este văzută prin
intermediul ofertei, iar nevoia de consum evidențiază cererea de produse agricole.
În cadrul acestei piețe se disting trei segmente4:
-Intrările – sunt reprezentate de autoconsum, ajutoarele externe, importurile și rezervele
naționale;
-Piața propriu -zisă – se confruntă cererea de consum cu oferta;

4 A.Chiran și colab., 2007

-Ieșirile – sunt det erminate de materia primă necesară industriilor prelucrătoare , rezervele
naționale, obligațiile internaționale;
Având în vedere cota de piață aceasta constituie ponderea pe care o are o firmă din totalul
vânzărilor unui produs pe o anumită piață.
Pentru a putea calcula cota de piață a firmei este necesar de a fixa piața în cadrul căreia își
desfășoară activitatea întreprinzătorul, putând fi una globală sau doar pe un segment al
acesteia.

Tabelul 4.6 Gama de produse, consumatorii și cota de piață pentru anul 2016
Gama de produse Numărul de consumatori Cota de Piață – %
Floarea soarelui 65 0,65
Rapita 25 0,25
Soia 10 0,10
Total 100 100
Sursa: Calculații proprii după evidențele din cadrul SC MILIES M S.R.L
Din tabelul 4.6 se observă că în proporție de 0, 10 % dintre proprietarii ce au terenurile în
arendă, în funcție de interesul lor precum și a întreprinderii, se poate înființa și cultura de
soia.
În ceea ce privesc concurenții, pentru SC MILIES M. S.R.L aceștia influențează foarte mult
piața, din p unct de vedere al prețurilor și al ofertei.
Conceptul de distribuție este dat de ansamblul activităților tehnico -organizatorice și
economice, proces prin care produsele trec de la producători la consumatori sau utilizatori .5
Distribuția este un f actor care influențează direct nevoile de consum, astfel încât să
asigure cumpărătorilor posibilitatea de a achiziționa produsele dorite, dintr -un loc convenabil,

5 Jugănaru Mariana, 2000 .

la o cantitate, calitate și un preț satisfăcător pentru aceștia. Tot acest traseu pe care îl parcurg
produsele până a ajunge la consumator se numește canal de distribuție.
Canalele de distribuție sunt alcătuite din grupuri de organizații, ce au un caracter
independent, care au rolul de a transporta produsele la consumatorii sau utilizatorii final i.
Aceste grupuri sunt cunoscute și sub denumirea de intermediari sau distribuitori.
Canalul de distribuție este un organism complex și se evidențiază prin adâncime,
lungime și lățime.
Adâncimea canalului de distribuție sugerează apropierea intermediarului de punctele
de consum.
Prin lungimea canalului de distribuție, se înțelege numărul de verigi intermediare pe
unde bunurile trec de la producători la consumatorii finali.
Lățimea canalului de distribuție se remarcă prin totalitatea punctelor de vânzare sau
a magazinelor prin care garantează distribuția unui bun evidențiat în cadrul fiecărei verigi
intermediare a circuitului economic.
Conținutul canalelor de distribuție pot fi influențate, atât de piața internă sau externă
asupra căreia se adresează distribu ția, cât și de natura produselor.
În interiorul pieței interne, distribuția se realizează prin mai multe tipuri de canale de
distribuție:
a. Producător – consumator – acestei categorii îi este specifică distribuția
serviciilor, vânzarea -cumpărarea se realizea ză o dată cu producerea și
consumarea lor;
b. Producător – intermediar – consumator – această situație se efectuează atunci
când între consumator și producător își face apariția un intermediar;
c. Producător – angrosist – detailist – consumator – cuprinde doua v erigi de
intermediere, iar produsul parcurge un trase lung până la consumatorul final;
În cadrul întreprinderii studiate distribuția cerealelor se efectuează fie în stare brută,
adică imediat după ce s -a realizat recoltarea, sau după o anumită perioadă de stocare în
depozit. Este dificil de a alege un canal de distribuție avantajos, deoarece produsele obținute
au o cerere curentă și satisfac nevoile imediate ale consumatorilor (spre exemplu: făina de
grâu, mălaiul etc.).

Canalele de distribuție alese de înt reprinzător sunt producător – consumator se
utilizează atunci când plătește arenda proprietarilor, precum și canalul producător – angrosist
– detailist – consumator unde intermediarii cumpără o anumită cantitate de cereale după care
o stochează pentru o an umită perioadă și ulterior o vând procesatorilor.
În ceea ce privește transportul , acesta se efectuează cu remorca proprie, iar apoi
închiriază un TIR pentru a transporta producția la destinație.
Depozitarea cerealelor se face în spații special amenajate, care să asigure condițiile de
depozitare, recepție, păstrare și livrare, astfel încât cerealele să aibă o calitate cât mai bună
pentru a se putea efectua comercializarea în vederea asigurării consumului uman,
industrializare și hrana animalelor.
4.6 Produc tia marfa pe culturi si principalii beneficiari
Valorificarea la fel ca și distribuția cerealelor se poate face atât în stare brută, cât și după o
anumită perioadă de depozitare (fig. 4.2):

Fig. 4.2 – Schema de va lorificare la SC MILIES M. S.R.L

În ceea ce privește valorificarea cerealelor, acest proces parcurge mai multe etape:
Ferma agricolă
Intermediari

Magazine
Consumatorii finali

a. Transformarea – la fermă întreprinzătorul înainte de a da spre vânzare producția, mai
desfășoară unele activități cum ar fi: selectează cerealele de diferite corpuri străine și
apoi verifică dacă se încadrează pe clasele de calitate;
b. Transportul – se efectuează cu TIR -uri închiriate și care creează condiții de păstrarea
a calității cerealelor;
c. Stocarea – se depozitează în cele două hale ca re sunt special amenajate;
d. Comercializarea – se efectuează fie direct la consumatori, fie la intermediari;

4.7 Cheltuielile totale de productie, costul unitar si cheltuielile la 1000 de lei venituri – pe
culturi – in perioada 2014 -2016

Cheltuielile de pr oducție se grupează în: cheltuieli materiale și cheltuieli salariale.
Cheltuielile materiale de producție constau din consumurile de imobilizări, de materii
prime, materiale, materiale consumabile, piese de schimb etc.
Cheltuielile salariale desemnează rem unerațiile cuvenite personalului, contribuția unității la
asigurările sociale, contribuția la fondul de șomaj, contribuția unității la asigurările sociale de
sănătate, etc.
Din punct de vedere al omogenității lor, cheltuielile de producție se grupează în cheltuieli
simple și cheltuieli complexe.
Cheltuielile simple au un conținut omogen adică sunt formate dintr -un singur element, cum
sunt: cheltuielile cu consumul de materii prime, cu amortizarea imobilizărilor, cu salariile
personalului etc.
Cheltuielile complexe sunt reprezentate de acelea care au un conținut eterogen, fiind formate
din mai multe elemente simple, ca de exemplu: cheltuielile generale ale secțiilor, cheltuielile
de administrație și conducere, etc.

Tabelul 4.9 – Cheluieli de producție la cultura de Rapita

Indicatori U.M. Valoare 2014 2015 2016
Valoarea produc ției Eur/ha 1000 25.000 35.000 50.000
Subvenție Lei/ha 706,65 17.666,25 24.732,75 35.332,5
Cheltuieli totale Lei/ha 3000 75.000 105.000 150.000
Cheltuie li cu
materiale Cheltuieli cu
materia primă Lei/ha 600 21.000 15.000 30.000
Cheltuieli cu
lucrările solului Lei/ha 950 23.750 33.250 47.500
Cheltuieli cu forța de muncă Lei/ha 400 10.000 14.000 20.000
Alte cheltuieli Arenda Lei/ha 300 7.500 10.500 15.000
Închirieri
echipamente Lei/ha 600 15.000 21.000 30.000
Cost de producție Lei/ha 3000 75.000 105.000 150.000

Tabelul 4. 10 – Cheluieli de producție la cultura de Floarea soarelui
Indicatori U.M. Valoare 2014 2015 2016
Valoarea produc ției Eur/ha 500 25.000 35.000 37.500
Subvenție Lei/ha 706,65 35.332,5 49.465.5 52.998,75
Cheltuieli totale Lei/ha 2950 147.500 206.500 221.250
Cheltuieli cu
materiale Cheltuieli cu
materia primă Lei/ha 550 27.500 38.500 41.250
Cheltuieli cu
lucrările solului Lei/ha 1200 60.000 84.000 90.000
Cheltuieli cu forța de muncă Lei/ha 400 20.000 28.000 30.000
Alte cheltuieli Arenda Lei/ha 300 15.000 21.000 22.500
Închirieri
echipamente Lei/ha 500 25.000 35.000 37.500
Cost de producție Lei/ha 2950 147.500 206.500 221.250

Tabelul 4.11 – Cheluieli de producție la cultura de Soia
Indicatori U.M. Valoare 2014 2015 2016
Valoarea produc ției Eur/ha 700 7000 10.500 17.500
Subvenție Lei/ha 706,65 7.066,5 10.599,75 17.666,25
Cheltuieli totale Lei/ha 3500 35.000 52.500 87.500
Cheltuieli cu
materiale Cheltuieli cu
materia primă Lei/ha 550 5.500 8.250 13.750
Cheltuieli cu
lucrările solului Lei/ha 1200 12.000 18.000 30.000
Cheltuieli cu forța de muncă Lei/ha 400 4000 6000 10.000
Alte cheltuieli Arenda Lei/ha 300 3000 4.500 7.500
Închirieri
echipamente Lei/ha 500 5000 7.500 12.500
Cost de producție Lei/ha 3500 35.000 52.500 87.500

4.8 Preturile de vanzare, veniturile totale si cifra de afaceri – pe culturi – in
perioada 2014 -2016

Termenul de pret reprezinta un fact or de influență pentru stabilirea volumului
vânzărilor, formarea cererii de consum, a mărimii profiturilor ne te si brute ale firmei agricole.
Prețul are o importanță deosebită asupra consumatorilor, deoarece are un efect asupra
deciziilor acestora, precum și asupra intermediarilor, fiindcă un preț adecvat îi deschide
întreprinzătorului cale spre o distribuție pe un canal mai lung și acest lucru este benefic
pentru că cantitățile vândute vor fi mai mari.
Din punct de vedere economic, prețul este singurul e lement care generează venituri,
față de celelalte elemente care reprezintă costuri.
Prețul produselor agricole este influențat de caracterul sezonier al acestora, datorat de
prezența pe piață a produselor, putând fi în abundență sau în penurie, de consumu l pentru
anumite produse de sezon și de unele produse ce pot fi substituibile în consum.

Prețurile la SC MILIES M. S.R.L , sunt stabilite în funcție de cerere și de prețul de
piață existent în acel moment. Datorită concurenților foarte puternici, întreprinz ătorului îi este
dificil să practice un alt preț.
Prețurile practicate la SC MILIES M. S.R.L din Targul Frumos au avut o evoluție oscilantă
(Tabelului 4.12)
Lista variabilelor valorii unitare Ani
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
UM: Lei / tona
Lei / tona Lei / tona Lei / tona
Rapita 1640 1300 1490
Floarea soarelui 1610 1290 1510
Soia 1840 1430 1340
Tabelul 4.12 – Prețurile practicate la SC MILIES M. S.R.L din Targul Frumos

Figura 4 .3 Prețurile practicate la SC MILIES M. S.R.L din Targul Frumos
0200400600800100012001400160018002000
SOIA FLOAREA SOARELUI RAPITA
2014
2015
2016

Veniturile reflectă avantajele economice pe parcursul procesului de desfășurare a activității
întreprinderii sub forma diminuării datoriilor sau majorării activelor ce conduc la creșterea
capitalului propriu.
La SC MILIES M S.R.L , veniturile analizate în perioada 201 4-2016 au avut o
tendință de creștere ( tab. 4. 13):

Tabelul 4.13 Evoluția veniturilor în perioada 2014 -2016 la SC MILIES M S.R.L
Indicatori 2013
Mii lei 2014
Mii lei 2015
Mii lei
Venituri financiare totale, din
care:
 venituri din dobânzi;
 alte venituri 1.200.210

600.000
600.210 1.545.620

800.000
20.000 1.729.000

1.000.000

20.000
Veniturile din exploatare, sunt:
 venituri din vânzarea
mărfurilor;
 venituri din p roducția
vândută;
 alte venituri; 2.502.000
1.000.000

1.502.000

– 1.904.000
1.500.000

404.000

– 2.900.000
2.000.000

900.000

–
Total 3.702.210 3.449.620 4.629.000
Sursa: După evidența primară a unității

Cifra de afaceri cuprinde totalitatea ve niturilor realizate din vânzarea produselor înregistrate
de firmă în decursul unui exercițiu fiscal. Acesta fiind un indicator din contul de profit și
pierdere. Este influențată de volumul mărfurilor și de prețul de vânzare.
Analiza cifrei de afaceri se re marcă prin următoarele elemente:
I. Cifra de afaceri totală – aceasta oferă o imagine de ansamblu despre poziția firmei pe
piață și nu arată nivelul de rentabilitate sau profitabilitate al întreprinderii;La
întreprinderea analizată cifra de afaceri totală est e de circa 1,556,589 Lei /an.

II. Cifra de afaceri netă – reprezintă diferența dintre cifra de afaceri totală și reducerile de
preț pe care le aplică întreprinderea la vânzare; Întreprinzătorul aplică aceste reduceri
de preț doar în momentul în care clientul ac hiziționează o cantitate mai mare de
cereale.
III. Cifra de afaceri medie – exprimă raportul dintre cifra de afaceri totală și producția
totală;
IV. Cifra de afaceri marginală – arată raportul dintre variația cifrei de afaceri și a
producției;
V. Cifra de afaceri cri tică – scoate în evidență nivelul cifrei de afaceri când
întreprinderea atinge pragul de rentabilitate;
La SC MILIES M. S.R.L s-a înregistrat următoarele cifre de afaceri în intervalul
2013 -2015 ( tab. 4. 14):
Tabelul 4.14 -Evoluția cifrei de afaceri la ce realele boabe înregistrată la SC MILIES M. S.R.L
în perioada 2013 -2015

Anii Total cifra de
afaceri (lei ) Din care:
Floarea
soarelui
(mii lei) Rapita
(mii lei) Soia
2013 1.322.190 850.000 300.000 172.190
2014 1.280.809 700.000 350.000 230.809
2015 1,556,589 750.000 500.000 306.589
Sursa: Calculații proprii după evidențele înregistrate la SC MILIES M. S.R.L
Această evoluție este datorată prețurilor care oscilează de la un an la altul pentru fiecare
cultură și a producției obținute în anii respectivi.

4.9 Venitul net, profitul brut si rata rentabilitatii pe culturi – in perioada 2014 -2016
Venitul net este venitul rezidual al unei firme , după adăugarea veniturilor totale și
câștigurilor și scăzând toate cheltuielile și pierderile pentru perioada de raportare. Profitul net

poate fi distribuit între deținătorii de acțiuni comune sub formă de dividende sa u deținute de
firmă ca o completare a rezultatului reportat .6
Noțiunea de profit reprezintă diferența dintre cifra de afaceri pe care o obține un
întreprinzător din utilizarea capitalului și a cheltuielilor totale sau este un surplus față de
costul de producție. Ca urmare, profitul este caracterizat ca un beneficiu fără de care un
întreprinzător nu se poate dezvolta.
Nr
crt Denumire
culturi Venituri totale Cheltuieli totale Profitul brut
2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015
3 Floarea
soarelui 150.00
0 300.00
0 300.000 147.5
00 206.50
0 221.250 2.50
0 93.500 78.750
4 Rapita 95.000 150.00
0 200.000 75.00
0 105.00
0 150.000 20.0
00 45.000 50.000
5 Soia 40.000 55.000 90.000 35.00
0 52.500 87.500 5.00
0 2.500 2.500

Tabelul 4.15 Evoluția profitului brut înregistrat la SC MILIES M. S .R.L 2013 -2015 ( mii lei)
Conform tabelului 4.15 se văd veniturile totale care provin din vânzarea cerealelor brute și
din valorificarea produselor procesate (făină albă, mălai, ulei, etc.) și cheltuielile totale
înregistrate de întreprindere pe parcursul unui an financiar.
Observăm faptul că, în anul 201 4 s-au obținut cele mai bune rezultate.
Sub aspectul rentabilității, observăm faptul că, în medie pe cei trei ani analizați, rata
rentabilității a fost de 28.3900 %, cu diferențieri evidente .(figura 4.4)

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Profit_net

Figura 4.4 Rata rentabilitatii la SC MILIES M. S.R.L 2013 -2015

4.10 Sistemul de distributie si strategia distributiei la SC MILIES M. S.R.L in
perioada 2014 -2016
Componenta a mixului de marketing, distributia este in sensul clasic definita ca fiind
proce sul prin care bunurile si serviciile sunt aduse de la producator la consumator.
Dinamismul economic actual a determinat necesitatea unei intelegeri mai complexe a acestei
notiuni. Astfel, distributia trebuie inteleasa ca un proces care incepe in momentul in care
produsul este pregatit a fi lansat pe piata si care uneori se incheie odata cu consumarea actului
de vanzare, alteori se prelungeste si in faza de postvanzare. Mai mult, distributie trebuie sa
reprezinte procesul prin care bunul sau serviciul in ca uza sunt pozitionate avantajos fata de
consumator, astfel incat decizia si demersul de achizitie al acestuia sa fie mult usurate.
Strategia distributiei vizeaza alegerea modalitatilor in care intreprinderea decide sa „acopere”
cu produsele sau serviciile s ale piata. Acest demers presupune alegerea numarului si marimii
canalelor de distributie, selectia intermediarilor, stabilirea politicii de pret si promovare,
optiunea pentru un nivel mai ridicat sau mai scazut de control.
29%
56% 15% RATA RENTABILITATII
2013
2014
2015

Factorii care vor influenta alege rea strategiei de distributie sunt:
a) caracteristicile produsului si/sau serviciului care influenteaza dimensiunile canalului de
distributie precum si nivelul de calitate si securitate al serviciilor de logistica.
b) consumatorii, care prin numarul si di stributia lor geografica, prin obiceiurile de achizitie,
prin puterea de cumparare si prin asteptarile pe care le au conditioneaza modalitatile de
vanzare si structura retelelor de distributie.
c) intermediarii a caror specializare, capacitate si comporta ment influenteaza includerea lor
intr-un lant de distributie sau in altul.
d) concurenta care lupta pentru acapararea canalelor profitabile de distributie sau care se
adreseaza acelorasi piete de desfacere.
e) politica intreprinderii care vizeaza decizii p rivind gradul de control dorit asupra canalului
de distributie, politica de pret, politica de promovare, etc.
f) mediul ambiant , al carui permanent dinamism isi pune amprenta asupra criteriilor de
alegere a canalelor de distributie.
Din perspectiva facto rilor amintiti se pot identifica urmatoarele strategii de distributie :
a) Distributia intensiva , care se realizeaza printr -un numar cat mai mare de intermediari.
Scopul este difuzarea cat mai rapida si cat mai extinsa a marfurilor pe piata. Principalul ris c
deriva din controlul redus asupra membrilor canalului de distributie. Aceasta strategie se
preteaza mai ales bunurilor de larg consum, standardizate si de valoare scazuta
b) Distributia exclusiva , care se realizeaza de regula pe zone, printr -un singur in termediar
specializat zonal, in scopul unei de comercializari mai eficiente si a unui control mai deplin
asupra activitatii acestuia. Avantajele unei stranse colaborari si comunicari intre producator si
intermediar fac din aceasta strategie una preferata m ai ales in cazul produselor complexe,
nestandardizate. Riscuri pot aparea daca in contractul de distributie nu sunt prevazute clauze
de reziliere in conditiile nerespectarii unui volum minim de vanzari.
c) Distributia selectiva , reprezinta o cale de mijloc intre primele doua alternative si este
preferata de intreprinderile cu o vasta experienta pe piata care stiu sa profite de avantajele

strategiilor anterioare si sa evite riscurile pe care acestea le implica. Astfel, distributia se va
realiza prin cativa i ntermediari, temeinic testati, care fie isi manifesta singuri interesul de a
colabora cu producatorul datorita renumelui acestuia, fie accepta propuneri atractive din
partea lor.
În cadrul întreprinderii studiate distribuția cerealelor se efectuează fie î n stare brută, adică
imediat după ce s -a realizat recoltarea, sau după o anumită perioadă de stocare în depozit.
Strategia de distributie a SC MILIES M. S.R.L este cea selectiva, deoarece este o cale mai
avantajoasa si mai sigura pentru firma, si in acela si timp evita si riscurile pe care le implica
distributia.

4.11 Campania promotionala, tipuri de promovare si bugetul promotional la SC MILIES
M. S.R.L, in perioada 2014 -2016
Activitatea de promovare este vitală pentru dezvoltarea unei organizații și impu nerea sa pe
piață. Succesul acesteia depinde de politica de promovare adoptată de organizație și
consecvența cu care ea este aplicată. La atingerea obiectivelor promoționale ale firmei pot
contribui toate tehnicile de promovare prezentate anterior, asambla te intr-un mix de
promovare coerent. Modul in care sunt combinate aceste tehnici și alegerea celei mai
potrivite strategii depinde de numeroși factori, atat de natură subiectivă ca t și obiectivă,
printre care menționăm: conjunctura pieței, resursele organiza ției, experiența celor care se
ocupă cu promovarea, publicul țintă, concurența.
Strategia de promovare reprezintă principala direcție in care se mobilizează pe termen lung
eforturile financiare, umane și materiale ale organizației in vederea atingerii in mod optim a
obiectivelor sale de promovare. Această strategie se concretizează in campanii de promovare
care cuprind diferite tehnici de promovare, cele mai adecvate in situația dată.
Termenul de promovare reprezintă un ansamblu de mijloace de informare a cons umatorilor,
având în vedere atât satisfacerea nevoilor de consum, cât și creșterea profitului firmei și a
vânzărilor.7

7 Chiran A. și colab., 2004

Promovarea cuprinde activități de marketing care stimuleză cererea de consum, pr in
informații convingătoare ale firmei cu piața. Aceast a este formată din mai multe tipuri de
activități:
a. publicitatea;
b. relațiile publice;
c. vânzarea prin eforturi personale;
d. activități specializate de vânzare;
e. utilizarea mărcilor ;

Philip Kotler 1999, consideră că principalele elemente ale promovării sunt:
 publicitatea;
 promovarea directă;
 promovarea vânzărilor;
 vânzarea personală;
 relațiile publice;
Publicitatea exprimă mulțimea mijloacelor aplicate de firmă pentru a inf orma publicul
despre activitatea, produsele și serviciile lor, având o influență și o putere de convingere în
ceea ce privește decizia de cumpărarea a produselor sau serviciilor.
Promovarea directă se referă la capacitatea firmei de a -și vinde produsele fără a apela
la intermediari, prin comunicarea directă cu consumatorul final.
Promovarea vânză rilor reprezintă un ansamblu de activități, orientate către
intermediari, consumatori sau vânzători, cu scopul creșterii vânzărilor pe termen scurt.
Vânzarea personală este utilizată atunci când reprezentații firmei doresc să intre în
contact direct cu con sumatorii, având ca scop vânzarea și promovarea acestora.
Relațiile publice au ca scop câștigarea încrederii consumatorilor, sprijinul și
acceptarea serviciilor oferite de înterprindere.
Factorii care influențează promovarea sunt :8

8 Constantin M., Gîndu El ena și alți, 2009

a. tipul produsului – se referă la prioritatea care i se acordă unei forme de
promovare, astfel pentru produsele de lung consum se recomandă reclama,
iar vânzarea personală este cea mai aplicată;
b. tipul de piață – pe o piață de oligopol est e necesară publicitatea pentru a
putea face față concurenței, în timp ce pe o piață de monopol este deajuns
vânzarea personală;
c. strategia utilizată – este necesară pentru a putea atrage și menține clienții;
d. ciclul de viață al produsului – în faza inițială se aplică reclamele pentru a
putea cunoaște caracteristicile produsului, în faza de creștere promovarea
vânzărilor și în faza de declin se utilizează reclamele de amintire;

SC MILIES M. S.R.L din Targul Frumos, județul Iași a acordat o atenție deosebită
activităților de promovare utilizănd atat strategia de împingere care evidențiază drumul
parcurs de produs în canalele de distribuție. Producătorul aplică promovarea prin vânzare
personală și cea comercială, pe când intermediarul în principal publicitatea cat strategia de
atragere care are în vedere contactul direct cu consumatorul final. Se utilizează publicitatea ca
metodă principală de promovare.
Utilizează ca metodă de promovare relațiile publice, datorită faptului că poate avea contact cu
clienții, bă ncile. Această metodă îi oferă posibilitatea de a influența atitudinea clienților
despre produs sau de a -și menține clienții aproape.
In ceea ce priveste bugetul alocat strategiilor de promovare a fost unul redus, in valoare de
1000 de lei pe parcursul ani lor 2014 -2016.

Capitolul II – Obiectivele si metodologia cercetarii

2.1 Obiectivele si scopul cercetarii
Din această perspectivă, lucrarea „ PRINCIPALELE ASPECTE PRIVIND
MARKETINGUL CULTURILOR TEHNICE LA SC MILIES M. S.R.L,Targul
Frumos, JUDEȚU L IAȘI ” evidențiază totalitatea aspectelor fundamentale specifice științei
marketingului, ce constituie un intrument util pentru manageri, oferind soluții pentru
probleme rezultate din relațiile cu mediul extern, îndeosebi cu piața.
Obiectivele de bază ale acestei lucrări sunt:
 elaborarea soluțiilor necesare pentru asigurarea nevoilor populației, prin utilizarea
strategiilor de marketing;
 formarea unor specialiști care să îmbine cunoștințele tehnice cu cele economice, astfel
încât să poată fi posibilă sa tisfacerea cât mai deplină a cerințelor consumatorilor, în
condiții de eficență maximă;
 identificarea metodelor, tehnicilor și procedeelor activității firmei agricole în vederea
reliefării nevoilor consumatorilor și a capacității firmei de a face față la e ventualele
schimbări ce apar în mediul extern;
Scopul acestei lucrari este de evidenția aspecte teoretico -metodologice, precum și
numeroase exemple concrete, cu referire asupra elementelor fundamentale ale marketingului
(cererea, oferta, distribuția, piața , promovarea ) la nivelul întreprinderii cercetate.
2.2 Metodologia de cercetare
Metodologia de cercetare abordata in aceasta lucrare a fost atat acea teoretica
(fundamentala): cercetare ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, formularea de idei
abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in sensul de a
aduce contributii importante , de a revolutiona un domeniu cat si cea empirica (opus cercetarii
teoretice): se bazeaza pe observarea directa a realitatii; porneș te de la concepte și modele
teoretice, verificǎ teoria dar, prin constatǎrile și concluziile sale, poate contribui la
îmbogǎțirea teoriei. Cercetarea empiricǎ poate fi: Cercetare calitativa foarte necesara si
importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment, pentru a scoate în evidențǎ
anumite car acteristici sau comportamente.

Am colectat date, care apoi s –au prelucrat . Interpretarea datelor analizate inseamna:
a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care sustin constatarile, a cauta
intelesu ri mai largi ale celor gasite; a pregati eventuala trecere de la cercetarea exploratorie,
care este una calitativǎ, la una experimentala.
Analiza SWOT
Provine de la initialele din limba engleza a cuvintelor : Strenghts – puncte tari, Wee knesses –
puncte slabe, Opportunities – oportunitati, Threats – pericole si este o metoda importanta a
managementului strategic). Din punctual de vedere al economiei rurale analiza SWOT ofera
o imagine completa a spatiului rural prin studiul concomitent al caracteristicilor sale interne
si al influentelor externe exercitate asupra lui, tinand cont atat de variabilele pozitive, cat si
de cele negative.
Puncte tari : Care sunt avantajele noastre ? Avantajele noastre sunt reprezentate de resursele
naturale ale orasului Targu Frumos si in special vorbim despre bogatiile solului . Firma are in
dotare utilaje agricole moderne care ajuta foarte mult la usurarea muncii .Ce facem bine?
Produsele noastre sunt cautate si foarte bine vandute.
Puncte slabe : Dezavan tajele noastre sunt reprezentate de calificarea fortei de munca,
structura economica , sursele de finantare.
Oportunitatile pentru SC MILIES M. S.R.L ar putea fi reprezentate de posibilitatea accesarii
de fonduri europene.
Riscurile intampinate SC MILIES M. S.R.L sunt reprezentate de concurenta de piata locala,
defectarea utilajelor, prezenta ploilor abundente sau lipsa totala a precipitatiilor.