Mijloace Juridice de Protectie a Copiilor Ai Căror Părinti Sunt Plecati la Muncă în Străinătate

Mijloace juridice de protecție a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Capitolul 6. Raport de cercetare

1. Stabilirea temei de cercetat

Având în vedere amploarea pe care fenomenul migrației a cunoscut-o în ultimii ani, precum și faptul că, unul dintre diversele efecte negative pe care acest fenomen le are asupra țării de origine este reprezentat de copiii care rămân acasă, statul a fost nevoit să creeze mijloace prin care aceste victime inocente să fie protejate pentru a beneficia de toate oportunitățile de dezvoltare care îi revin în mod normal unui copil.

Fiind un martor involuntar al acestei realități din ce în ce mai pregnante în societatea noastră, prin intermediul acestui studiu doresc să ofer posibilitatea de a fi informați și, totodată pregătiți, părinților care, deși unii dintre ei nu au fost antrenați în acest proces al migrației, din cauza condițiilor economice actuale din România s-ar putea confrunta pe viitor cu această problematică.

2. Scopul cercetării:

Această cercetare și-a propus să evidențieze grija autorităților statului privind supravegherea copiilor rămași acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate, în vederea unei dezvoltări normale a celor care vor reprezenta viitorul țării noastre.

Astfel, scopul studiului a fost acela de a realiza o analiză asupra opiniei părinților cu privire la drepturile și obligațiile pe care legea le prevede în interesul copilului în contextul în care părinții decid să se angajeze în procesul migrației.

3. Ipotezele cercetării:

Motivația de a pleca la muncă în străinătate a părinților este dată de instabilitatea socio-economică din România;

O mare parte dintre părinții care decid să plece la muncă în străinătate nu consideră necesar să anunțe Serviciul Public de Asistență Socială de plecarea lor în străinătate, iar acestă lipsă de inițiativă poate fi percepută drept un act de abandon al copilului;

Copiii rămași acasă în urma plecării părinților în străinătate fără a fi încredințați legal unei persoane de îngrijire sunt supuși într-un grad ridicat la numeroase riscuri;

Există cazuri în care părinții nu cunosc prevederile legale care trebuie aplicate în momentul în care decid în plece în străinătate.

4. Obiectivele cercetării

În lucrarea de față am încercat să evidențiez următoarele obiective:

Identificarea motivului principal care ar putea determina părinții să plece la muncă în străinătate;

Identificarea posibilelor nemulțumiri ale părinților față de legislația cu privire la sistemul de protecție a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate;

Identificarea persoanei cel mai frecvent desemnată de către părinți să își exercite autoritatea asupra copilului pe perioada în care sunt plecați;

Evaluarea gradului de conștientizare a părinților cu privire la riscurile la care sunt supuși copiii rămași singuri acasă;

evaluarea nevoii de informare cu privire la procesul migrației prezentă în comunitate.

5. Metodologia cercetării

În cadrul acestui studiu am folosit ca tehnică de investigare chestionarul, care este o metodă cantitativă de culegere a datelor. Acesta cuprinde 7 întrebări ce generează o singură variabilă.

Populația țintă a fost reprezentată de un număr de 60 de persoane adulte, fiecare îndeplinind rolul de părinte, bărbați și femei, cu domiciliul stabil în România, în orașul Jibou din județul Sălaj.

Menționez faptul că selectarea persoanelor a fost aleatorie, iar participarea lor voluntară.

6. Interpretarea rezultatelor

În urma analizării datelor rezultate din aplicarea chestionarului cu privire la opinia părinților asupra mijloacelor de protecție a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate putem observa faptul că respondenții au fost într-un procent de 51% de sex feminin, iar restul de 49% de sex masculin, ceea ce confirmă că nu există o discrepanță foarte mare și astfel opiniile subiecților vor fi într-o egală măsură cu repartiția lor pe sexe.

Figura 1: Repartiția subiecților pe sexe

Plecarea la muncă în străinătate a unuia sau a ambilor părinți se constituie ca un fenomen social care, în timp, va avea efecte asupra familiei și a copiilor implicați în acest proces. Aceste efecte sunt pentru mediul urban, cât și pentru cel rural atât pozitive, deoarece ajută la creșterea calității vieții, cât și nefaste, avand în vedere ca se modifică structura familială, apar modificări în exercitarea rolurilor și se poate instala devianța comportamentală la copii.

Un studiu al Fundației Soros, „Efectele migrației: copii rămași acasă” a relevat faptul că, în Maramureș, procentul elevilor de gimnaziu care au părinți plecați la muncă în străinătate este de 27% din numărul total de elevi.

Lipsa banilor și neputința de a-și îndeplini toate nevoile îi determină pe foarte mulți părinți din România să plece să muncească în străinătate, părăsindu-și astfel familia în speranța unui trai mai bun. Luarea deciziei de a pleca nu este ușoară, din contră, aceasta este un aspect care prezintă o mre importanță și care presupune analizarea analizarea argumentelor pro și contra, însă, nu de puține ori, părinții sunt puși în fața unor situații care nu le oferă posibilitatea de a alege și astfel urmează calea grea a străinătății.

Din figura de mai jos putem observa faptul că, subiecții au răspuns afirmativ la întrebarea „Ați fost vreodată plecat la muncă în străinătate?” numai într-un procent de 16%, în timp ce, 84% dintre ei susțin că nu au fost antrenați în procesul de migrație. Acest rezultat este unul îmbucurător având în vedere că România, prin procesul migrației, pierde foarte mult capital uman așa cum a demonstrat și o analiză a Pew Research Center, conform căreia 3,3 milioane de persoane născute în România trăiau în alte state.

Un alt motiv potrivit căruia rezultatele obținute sunt satisfăcătoare este reprezentat de faptul că, în cazul în care există posibilitatea ca celălalt părinte să fi fost plecat în străinătate, copiii au beneficiat de sprijinul părintelui care nu a fost plecat niciodată la muncă în străinătate, chiar dacă de dorit sunt cazurile în care copiii să beneficieze de prezența ambilor părinți.

Figura 2: Ați fost plecat vreodată la muncă în străinătate?

Pe baza rezultatelor obținute, principalul motiv care i-ar putea determina pe părinții chestionați să plece la muncă în străinătate este reprezentat de lipsa unui loc de muncă într-un procent de 58%, de oportunitatea unui nou loc de muncă în proporție de 29% și de salariul prea mic, 13%.

Conform Strategiei Naționale de Ocupare a forței de Muncă, în România, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20-64 de ani a fost de numai 63, 8% în anul 2012, ceea ce confirmă faptul că există probleme grave de integrare pe piața muncii, fiind astfel favorizat procesul migrației.

Figura 3: Care este motivul care a stat/ ar putea sta la baza deciziei de a pleca în străinătate?

Figura 4: Considerați că este necesar să anunțați Serviciul Public de Asistență Socială în condițiile în care ar urma să plecați în străinătate?

Chestionar: Migrația familială

Toate răspusurile vor fi confidențiale!

Alegeți o singură variantă de răspuns pe care o considerați corectă.

1.Sex:

a) masculin

b) feminin

2. Ați fost plecat vreodată la muncă în străinătate?

a) Da

b) Nu

3. Care este motivul principal care a stat/ ar putea sta la baza deciziei dumneavoastră de a pleca la muncă în străinătate?

a) lipsa unui loc de muncă

b) salariul prea mic

c) oportunitatea unui nou loc de muncă mai bine remunerat

4. Considerați că este necesar să anunțați Serviciul Public de Asistență Socială în condițiile în care ar urma să plecați în străinătate?

a) Da

b) Nu

c) Nu știu

5. În grija cui ați lăsa/ ați lăsat copilul/copiii pe perioada în care ați fi / ați fost plecat?

a) celuilalt părinte

b) bunici

c) frați mai mari

d) rude

e) alte persoane

6. Părintele își poate încredința în mod legal copilul unei alte persoane pentru a-l îngriji în absența lui pentru o perioadă de un an, după expirarea temenului fiind nevoit să se întoarcă în țară. Cum vi se pare acest termen?

a) prea mic

b) potrivit

c) prea mare

7. După părerea dumneavoastră, acei copii care au fost abandonați de către părinții plecați în străinătate fără a le fi desemnată o persoană de îngrijire sunt mai expuși la riscuri comparativ cu ceilalți?

a) Da

b) Nu

8. Ați considera utilă o campanie de informare cu privire la formalitățile necesare pe care părinții care intenționează să plece în străinătate trebuie să le realizeze?

a) Da

b) Nu

c) Nu știu

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!