Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă [618167]

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

Specializarea: Măsurători terestre și cadastru
Cursuri cu frecvență

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific:
Prof.univ.dr.ing.Manea Raluca

Absolvent: [anonimizat]
2019

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

Specializarea: Măsurători terestre și cadastru
Cursuri cu frecvență

EXPROPRIERI PENTRU REABILITAREA
LINIEI DE CALE FERATĂ

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ, intitulat: „Exproprier i pentru
reabilitarea liniei de cale ferată ”

Prin tema se cere solu ționarea aspectelor legate de:

1. Însușirea legislației în vigoare necesară realizării lucrărilor de expropriere
2. Etapele realizării exproprierilor
3. Efectuarea evaluărilor pentru determinarea prețului terenurilor
4. Procedee tehnice de executare a lucrării

Proiectul va conține parte scrisă, elaborată în format electronic și listată pe suport de hârtie și
parte desenată,sub formă de planșe, urmând a fi finalizată pana la dat de 18.06.2019.

Absolvent: [anonimizat]:
Mihălcioiu Loredana -Mihaela Prof.Univ.Dr.Ing. Manea Raluca

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

CUPRINS
1. NOȚIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.1 Începuturile cadastrului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 8
1.2 Definiții ale cadastrului și topografiei ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
1.3 Cadastrul si Cartea funciară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.4 Legătura cadastrului cu alte discipline ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
1.5 Aspectul juridic și funcția juridică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
1.6 Planul de Amplasment și delimitarea a imobilului ………………………….. ………………………….. ……10
2. REȚELE GEODEZICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
2.1 Rețele geodezice de sprijin ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
2.2 Metode de îndesire a rețelelor geodezice ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
2.2.1 Intersecția unghiulară înainte ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
2.2.2 Intersecția înapoi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.2.3 Determinarea poziției punctelor prin măsurători de distanțe ………………………….. …………… 18
2.3 Determinarea punctelor utilizând thnologia GNSS ………………………….. ………………………….. …..20
2.3.1 Determinarea poziției ca single point ………………………….. ………………………….. ……………… 20
2.3.2 Determinarea poziției în cazul măsurătorii cu mai multe receptoare ………………………….. ..20
2.3.3 Determinarea pozițiilor receptoarelor cu măsurători în timp real ………………………….. …….20
2.4 Ridicări topografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 21
2.4.1 Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
2.4.2 Definiția si clasificarea drumuirii ………………………….. ………………………….. …………………… 22
2.4.3 Determinarea punctelor de detaliu (radiate). Metoda radierii (coordonatelor polare) ……… 24
2.4.4 Metoda coordonatelor rectangulare (terenuri cu panta mai mică de 5g) ………………………. 27
2.5 Proiecția Stereografică 1970 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….28
3. LEGISLAȚIA SI ETAPELE DE REALIZARE A LUCRĂRII ………………………….. …………………….. 30
3.1 Legislația.Exproprierea pentru cauză de utilitate publică ………………………….. ……………………… 30
3.2 Etapele realizării exproprierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……32
3.2.1 Etapa Ⅰ- lucrări premergătoare HG ………………………….. ………………………….. …………………. 32
3.2.2 Etapa Ⅱ-realizarea documentațiilor cadastrale individuale ………………………….. …………….. 34
3.2.3 Etapa Ⅲ-scoaterea din circuitul agricol sau silvic ………………………….. …………………………. 35
4. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
4.1 Prezentarea zonei de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 36
4.2 Încadrarea în zonă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
4.3 Etapele realizării lucrării sunt: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …37
4.3.1 Serviciile în vederea emiterii și publicării hotărârii de guvern pentru declanșarea procedurii
de expropriere. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..37
4.3.2 Serviciile ulterioare publicării hotărârii de guvern ………………………….. ………………………… 51
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 55
BIBLIOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 56

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

LISTA FIGURILOR
Figura 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
Fiura 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 15
Figura 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 18
Figura 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
Figura 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
Figura 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
Figura 7 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
Figura 8 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 25
Fihura 9 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
Figura 10 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
Figura 11 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 37
Figura 12 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 41
Figura 13 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 42
Figura 14 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 43
Figura 15 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 44
Figura 16 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 45

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

LISTA TABELELOR
Tabel 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 43
Tabel 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
Tabel 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 48
Tabel 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 48
Tabel 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 50

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

INTRODUCERE
Lucrarea de față iși propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în vederea
exproprierii pentru reabilitare a liniei de cale ferată.
Conținutul lucrării prezintă scopul și importanța exproprierilor, acestea realizându -se doar în
cazul în care lucrarea reprezintă o cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de
interes național, județean și local .
Scopul lucrării este de a realiza documentațiile cadastrale a imobilelor afectate de lucrarea de
utilitate publică. Imobilul expropiat trece în proprietate publică, liber de orice sarcini .
Lucrare de diplo mă conține legislația și etapele de realizare a lucării, dar și parte teoretică,
astfel încât lucrarea este structurată pe capitole și subcapitole.
În capitolul Ⅰ sunt prezentate notiunile generale, definiții ale cadastrului, topografiei și cărții
funciare precum și aspectul juridic și funcția juridică.
În capitolul Ⅱ se regăsesc metodele de îndesire a rețelelor geodezice detaliate pe fiecare
intersecție, dar și determinarea poziției punctelor prin măsurători de distanțe .
Capitolul Ⅲ conține Hotărârea de Guvern Legea 255/2010 cu privire la exproprierea pentru
cauză de utilitate publică și etapele realizării exproprierii.
Studiul de caz este prezent în capitolul Ⅳ realizat pe baza considerațiilor teoretice. Acesta
fiind structurat astfel:
I. Serviciile în vederea emiterii și publicării hotărârii de guvern pentru declanșarea
procedurii de expropriere.
II. Serviciile ulterioare publicării hotărârii de guvern.
III. Serviciile în vederea realizării documentației de avizare și aprobarea a scoa terii definitive
sau temporale din circuitul agricol/silvic a terenurilor necesare pentru realizarea lucrărilor
de utilitate pub

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

8
1. NOȚIUNI GENERALE12

1.1 Începuturile cadastrului

Cuvantul ,,catastif” cu varianta ,,catastih” are origine greacă și înseamna con dică sau
registru. În Romania term enul a aparut la începutul secolului XIX, adaptat foneticii limbii
româ ne, su b forma actuală ,,cadastru ”. Din perioada interbelic ă, prin Legea nr 93/1933, s -a
adoptat denumire a de ,,cadastru funciar ” ,Legea cadastrul ui și a publicității imobiliare nr 7/1996
definește termenii ,,cadastru general ” și ,,publicitate imobiliară ”, iar prin modificarea și
completarea acestei legi în anul 2004 s -a creat un sistem unic de cadastru, preluându -se si
activitatea de publicitate imobilia ră.
Sistemul de cadastru includea atât partea tehnică cât și cea de publicitate imobiliară. În
2004 s -au unit instituțiile deoarece cadastrul era la Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și
Cartografie iar publicitatea la Ministerul Jus tiției.

1.2 Definiții ale cadastrului și topografiei

Cadastrul general este un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și
juridica prin care se realizează identificarea, înregistrarea și reprezentarea pe planuri cadastrale a
tuturor corpurilor de propietate , indiferent de destinație și proprietar , de pe întreg teritoriul țării.
Cadastrul național este conceput ca un sistem informațional unitar al terenurilor și
construcțiilor care realizează descrierea proprietă ților imobiliare și reprezentarea lor pe planul
cadastral.
Topografia este acea știință ce se ocupă cu măsurarea și reprezentarea suprafețelor relativ
mici de teren, fără a ține seama de curbura Pământului. Prin măsurătorile topografice se stabilesc
pozițiile relative dintre diverse obiecte din teren și reprezentarea acestora pe planuri și hărți.
Topografia se ocupă cu întocmirea planurilor și hărților pe suprafețe mici. Planurile și
hărțile trebuie să reprezinte cât mai fidel obiectele de pe teren. Întocmirea planurilor și a hărților
se poate face prin trei metode : prin utilizarea aparaturii „clasice”, respectiv a teod olitelor sau a
stațiilor totale, prin utilizarea tehn ologiei GNSS și , de asemenea, un plan topografic poate rezulta
în urma prelucrării unui zbor fotogrammetric sau Li DAR. Practic se determină la teren direcții

1 CADASTRU -Gheorghe Badea -București, Editura Conspress 2013
2 TOPOGRAFIE -Manea Raluca,Editura Cartea Universit ar,Bucuresti 2007, pag. 7

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

9
orizontale, distanțe și unghiuri zenitale. Cu ajutorul acestor elemente și a punctelor geodezice cu
coordonate (poziție) cunoscută se determină poziția punctelor de detaliu cu ajutorul că rora se
alcătuiesc obiectele de pe teren.

1.3 Cadastrul si Cartea funciară

Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor și inscrierea referitoare la drepturile reale
imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care a u legatură cu
imobilele.
Cadastrul împreuna cu Cartea funciară formeză un sistem unitar de evidență a proprietăților
din România, care este fundamentul pentru:
 determinarea informaților tehnice, econimice și juridice referitoare la imobile;
 asigurarea publ icitații drepturilor reale imobiliare in baza actelor prin care s -au constituit,
transferat sau modificat aceste drepturi;
 furnizarea de date instituțiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare și pieței
imobiliare;
 contribuția la asigurarea securitații tranzacțiilor imobiliare și facilitarea creditului ipotecar .

1.4 Legătura cadastrului cu alte discipline

Pentru rezol varea anumitor etape de lucrari , cadastrul intr ă în legatură cu domeni ul
juridic. Dreptul funciar și alte ramuri juridice sunt necesare la stabili rea in mod legal a
posesorilor ș i a proprietății, la data introduce rii cadastrului.

1.5 Aspectul juridic și funcția juridică

Aspectul juridic s e îndeplinește prin funcția jurid ică a cadastrului care constă în
identificare a proprietarilor, respectiv a posesorilor imobilelor și înscrierea acestora în evidențele
cadastrale în scopul înscrierii în cartea funciară. Aspectul juridic se referă la regimul juridic al
terenurilor și construc țiilor, stabilirea drepturilor reale și imobiliare.
Funcția juridică trebuie să asigure identificarea corectă a proprietarilor de terenuri și
construcții, și î nscrierea acestora în documentele cadastrului și în cartea funciară pe baza
dreptului și a actu lui juridic pe care se întemeiază proprietatea.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

10

1.6 Planul de Amplasment și delimitarea a imobilului

Planul de amplasament ți delimitare a imobilului(PAD) este unul dintre cel mai important
document prin care este pusă în evidență în mod legal a situației existentă pe teren, la un moment
dat, cu privire la un imobil. PAD este partea componentă a documentațiilor cadastrale întocmite
la cerere, în vederea înscrierii în evidențele de cadastru și de publicitate imobiliară .
Tipuri de documentații cadastrale car e conțin acest document :
 Documentație pentru prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară
 Documentație pentru actualizarea informațiilor cadastrale ale imobilelor înscrise în
sistemul integrat de cadastru și carte funciară
 Înscriere/ radiere construcții
 Modificare limită
 Actualizare categorii de folosință/destinații
 Repoziționare
 Alte informații tehnice cu privire la imobil
 Planul de amplasament și delimitare este necesar la
 Înscriere în carte funciară a actelor și faptelor juridice p rivind terenurile și construcțiile
situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s -au definitivat documentele
cadastrului
 Limitele parcelelor care aparțin imobilului, reprezentate prin linie întreruptă
 Contururile construcțiilor permanente
 Numerele cadastrale ale parcelelor, însoțite de simbolurile categoriilor de folosință
 Numerele cadastrale ale construcțiilor permanente
 Denumirea arterelor de circulație
 Numărul poștal al imobilului, inclusiv cele ale imobilelor vecine
 Numele vecinilor

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

11

2. REȚELE GEODEZICE3

2.1 Rețele geodezice de sprijin

2.1.1 Definiție

Baza ridicării topografice și fotogrammetrice este format ă din puncte geodezice uniforme
distribuite pe su prafața terestră având o anumită densitate .
O rețea geodezică este construită dintr -o multime de puncte care acătuiesc o infrastructură,
situate pe suprafața pe car e se desfașoară o lucrare, a căr or poziț ie e cunoscută într -un sistem unitar
de referință și care ajută la determinarea poziției altor puncte.
2.1.2 Poziționarea rețelelor geodezice

Poziționarea rețelelor geodezice în raport cu o anumită suprafață de referință sau într -un
anumit sistem de referință este una dintre problemele complexe și de bază ale geodeziei.
Rezolvările diferă în funcție de tipul rețelei geodezice, de destinația sa, de mărimea suprafeței
acoperite, precum și de alți parametrii .
2.1.3 Clasificăr i

Rețelele geod ezice pot fi clasificate în trei categor i:
 rețele geodezice planimetrice -(de triangulație, de trilaterație sau combinate , GNSS ), prin
care se determina poziția punctelor geodezice in planul de proiecție
 rețele geodezice altimetrice, prin care se determină altitudinea punctelor geodezie
 rețele geodezice tridimensionale .

În funcție de elementele măsurate și de scopul f inal urmărit :
 Rețea de triangulație – aceea în care se determină coordonatele x,y în planul de proiecție
sau coordonatele B, L pe elipsoidul de referință. Pentru determinarea cotelor punctelor
rețelelor de triangulație se va aplica metoda nivelmentului trigonometric, fiind posibilă și
aplic area metodei nivelmentului geometric.
 Rețea geodezică de nivelment – constituie baza determinărilor altimetrice pentru orice
lucrare de geodezie. Rețeaua de nivelment geometric, în România, are o lungime de 6620
km, fiind formată din 6400 reperi.

3 NOTE DE CURS -Păunescu Cornel 2019

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

12
 Rețeaua gravimetrică – este constituită din puncte în care se determină accelerația
gravitațională g cu o precizie ridicată. Altitudinea acestor puncte se determină,
deasemenea cu precizie, iar coordonatele B, L sau x, y sunt determinate orientativ.
În fun cție de zona acoperită:
 Rețele locale
 Rețele globale

2.2 Metode de îndesire a rețelelor geodezice

Metoda de determinare a punctelor geodezice de ordin inferior este aceea a intersecțiilor
sau utilizarea tehnologiei GNSS . Intersecțiile sunt de trei feluri:
 Intersecția înainte
 Intersecția înapoi
 Intersecția liniară
Toate aceste trei feluri de intersecții utilizate pentru determinarea punctelor de ordinul IV și
V sunt intersecții analitice obișnuite, adaptate la trei situații diferite care se pot prezenta în teren.
Acestea au o caracteristică comună și anume aceea că vom determina un punct nou cu
ajutorul mai multor puncte vechi. Se folosesc mai multe puncte vechi, deoarece se dorește
calculul punctului nou din mai multe combinații. Erorile ce apar în calculu l coordonatelor
punctelor vechi se transmit și calculelor coordonatelor punctului nou, P, astfel încât nu vom
obține un singur punct, ci 3 puncte ce formează un triunghi de eroare al intersecției.
Cu cât aria acestui triunghi este mai mică, cu atât determi nările sunt mai bune dar niciodată
aria acestuia nu va fi zero.Dacă valorile coordonatelor punctului P sunt sensibil apropiate vom
lua o valoare medie pentru valoarea fina lă a coordonatelor punctului P.

2.2.1 Intersecția unghiulară înainte

Intersecția înainte (directă).
Principiul intersecției înainte: constă în staționarea deasupra punctelor vechi și măsurarea
către punctul nou a direcțiilor unghiulare orizontale.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

13
 Se dau: Coordonatele planimetrice ale punctelor A și B, cumpărate de la OCPI sau
determinate cu altă tehnologie: A(x A, yA), B(x B, yB).
 Se măsoară: din stația A – direcția AP și direcția AB;
din stația B – direcția BP și direcția BA.
 Se cere: determinarea poziției planimetrice a punctului P aflat la intersecți a
dreptelor AP și BP, respectiv P(x P,yP).

Figura 1 Intersecția înainte
După cum se observă din măsurători, se staționează doar punctele cu poziția cunoscută,
respectiv A și B și se calculează poziția punctului nou P(x P,yP)
Etape de calcul:
1. Calculul unghiurilor α și β;

𝛼=𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐 ț𝑖𝑎 𝐴𝐵−𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐 ț𝑖𝑎𝐴𝑃
𝛽=𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐 ț𝑖𝑎𝐵𝑃−𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐 ț𝑖𝑎𝐵𝐴

2. Calculul orientării dreptei AB cunoscând pozițiile punctelor A și B: A(x A, yA), B(x B, yB).

𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝐵=(𝑦𝐵−𝑦𝐴)
(𝑥𝐵−𝑥𝐴)

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

14
3. Orientarea dreptei BA este calculată cu formula:

𝜃𝐵𝐴=𝜃𝐴𝐵±200𝐺

4. Calcula orientările dreptelor AP și BP :

𝜃𝐴𝑃=𝜃𝐴𝐵−𝛼
𝜃𝐵𝑃=𝜃𝐵𝐴+𝛽

Având aceste două orientări calculate, se pot aplica relațiile unde avem două ecuații cu două
necunoscute. Astfel, obținem xP și yP ca valori unice .

𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝑃=(𝑦𝑃−𝑦𝐴)
(𝑥𝑃−𝑥𝐴)
𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐵𝑃=(𝑦𝑃−𝑦𝐵)
(𝑥𝑃−𝑥𝐵)

2.2.2 Intersecția înapoi

Principiul intersecției înapoi: constă în staționarea deasupra punctului nou și măsurarea către
punctele vechi a direcțiilor unghiulare orizontale.
 Se dau:Coordonatele planimetrice ale punctelor A, B și c, cumpărate de la OCPI sau
determinate cu altă tehnologie: A(x A, yA), B(x B, yB), C(x C,yC).
 Se măsoară: din stația P – direcția PA, direcția PB și direcția PC.
 Se cere: determinarea poziției planimetrice a punctului P aflat la intersecția dreptelor AP,
BP și CP, respectiv P(x P,yP).
După cum se observă din măsurători, se staționează doar punctul nou P și se vizează punctele
cu poziția cunoscută, respectiv A, B și C și se calculează poziția punctului nou P(x P,yP).

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

15

Figura 2 Intersecția înapoi

Calculele se axează pe determinarea orientării dreptelor PA, PB și PC pentru a putea determina
poziția planimetrică a punctului P.

Etape de calcul :
1. Calculul unghiurilor orizontale α și β din diferența direcțiilor unghiulare orizontale
 = direcția PB – direcția PA
 = direcția PC – direcția PB

2. Calculculul distanțelor D 1 și D 2, orientările θ BA și θ BC se calculează din coordonatele
punctelor A, B și C:
D1=√(xA−xB)2−(yA−yB)2
D2=√(xC−xB)2−(yC−yB)2

3. Se calcularea unghiurile , ,  și . Cu aceste date se determină orientările c ătre punctul
nou. Cu formulele următoare se determină apoi coordonatele punctului no u.
𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝑃=(𝑦𝑃−𝑦𝐴)
(𝑥𝑃−𝑥𝐴)
𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐵𝑃=(𝑦𝑃−𝑦𝐵)
(𝑥𝑃−𝑥𝐵)

În triunghiul PAB se poate scrie teorema sinusului:

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

16
D1
sinα=D3
sinδ=D4
sinγ=c1
 Coeficientul c 1 se poate determina deoarece raportul D 1/sin  se poate calcula cunoscând
atât D 1 cât și sin .
În triunghiul PBC se poate scrie teorema sinusului :
D2
sinβ=D5
sinε=D4
sinμ=c2
 Coeficientul c 2 se poate determina deoarece raportul D 2/sin  se poate calcula cunoscând
atât D 2 cât și sin . Din cele două relații anterioare se poate scrie:
D4=c1sinγ
D4=c2sinμ
Sau : c1sinγ=c2sinμ
 Reprezentând o ecuație pentru determinarea celor patru unghiuri necunoscute: , ,  și
.

 O altă ecuație, suma unghiurilor într -un patrulater :
α+β+γ+δ+ε+μ=400G
Sau:
γ+δ+ε+μ=400G−(α+β)

Ecuația care rezultă din diferența orientărilor :
δ+ε=θBA−θBC

Se crează un sistem între cele doua ecuații anterioare rezultând :
γ+μ=400G−(α+β)−(θBA−θBC)
Notând :
c3=400G−(α+β)−(θBA−θBC)

ecuația devine : γ+μ=c3

Ecuațiile c1 sinγ=c2 sinμ și γ+μ=c2 au două necunoscute:  și . Din γ+μ=c3
rezultă :

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

17
γ=c3−μ
Sau:
sinγ=sin(c3−μ)
Din ecuația c1sinγ=c2sinμ rezultă :
sinγ=c2
c1sinμ
Rezultând :

sin(c3−μ)=c2
c1 sinμ
sinc3cosμ−cosc3sinμ=c2
c1sinμ
sinc3cosμ=sinμ(cosc3+c2
c1)
Împărțind cu cos :
tanμ=sinc3
cosc3+c2
c1

De aici rezultă valoarea unghiului .
Din ecuația γ=c3−μ rezultă unghiul .
Unghiurile  și  rezultă din condiția ca unghiurile din t riunghiurile PBA și PBC să aibă suma de
200 G. De asemene a, trebuie să satisfacă ecuația δ+ε=θBA−θBC.
δ=200G−(α+γ)
ε=200G−(β+μ)
Având toate unghiurile calculate și orientările BC și BA se poate face transmiterea orientărilor
către punctul nou P :
θAP=θAB+γ
θBP1=θBA−δ
θBP2=θBC+ε
θCP=θCB−μ
Având orientările transmise se pot calcula coordonatele punctului nou P cu formulele :
𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝑃=(𝑦𝑃−𝑦𝐴)
(𝑥𝑃−𝑥𝐴)
𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐵𝑃=(𝑦𝑃−𝑦𝐵)
(𝑥𝑃−𝑥𝐵)
la care se adaugă formula orientării dreptei CP .

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

18

2.2.3 Determinarea poziției puncte lor prin măsurători de distanțe4

 Se dau: coordonatele planimetrice ale punctelor vechi A, B: (XA, YA) și (XB, YB);
 Se cer: coordonatele planimetrice ale punctelor noi 1 și 2: (X1, Y1) și (X2, Y2);
 Se măsoară: distanțele DA1, DA2, DB1, DB2, D12, DAB

Figura 3 Intersecția liniară

Etape de calcul :
1. Calculul distanței DAB și a orientării AB :
DAB=√(xB−xA)2−(yB−yA)2

𝑡𝑎𝑛 𝜃𝐴𝐵=(𝑦𝐵−𝑦𝐴)
(𝑥𝐵−𝑥𝐴)

2. Calculul unghiurilor α,β din triunghiul AB1 aplicând teo ema cosinusului generalizată:
𝐷𝐵12=𝐷𝐴12+𝐷𝐴𝐵2−2𝐷𝐴1𝐷𝐴𝐵𝑐𝑜𝑠𝛼

4 Topografie -Manea Raluca,Editura Cartea Universitar,Bucuresti 2007, pag 133 – 135

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

19
cosα=𝐷𝐴12+𝐷𝐴𝐵2−𝐷𝐵12
2𝐷𝐴1𝐷𝐴𝐵
𝐷𝐴12=𝐷𝐴𝐵2+𝐷𝐵12−2𝐷𝐴𝐵𝐷𝐵1𝑐𝑜𝑠𝛽

3. Calculul orientărilor:
θA1 = θAB – α
θB1 = θBA + β
4. Calculul coordonatelor punctului 1:
𝑋1=𝑋𝐴+𝐷𝐴1 cosθ A1
𝑌1=𝑌𝐴+𝐷𝐴1 sinθ A1
Sau:
𝑋1=𝑋𝐵+𝐷𝐵1 cosθ B1
𝑌1=𝑌𝐵+𝐷𝐵1 sinθ B1

5. Calculul unghiurilor γ, δ din triunghiul AB2 aplicând teorema cosinusului generalizată:
𝐷𝐵22=𝐷𝐴22+𝐷𝐴𝐵2−2𝐷𝐴2𝐷𝐴𝐵𝑐𝑜𝑠𝛾
cosγ=𝐷𝐴22+𝐷𝐴𝐵2−𝐷𝐵22
2𝐷𝐴2𝐷𝐴𝐵
𝐷𝐴22=𝐷𝐴𝐵2+𝐷𝐵22−2𝐷𝐴𝐵𝐷𝐵2𝑐𝑜𝑠𝛿
cosδ=𝐷𝐴𝐵2+𝐷𝐵22−𝐷𝐴22
2𝐷𝐴𝐵𝐷𝐵2
6. Calculul orientărilor :
𝜃𝐴2=𝜃𝐴𝐵+𝛾
𝜃𝐵1=𝜃𝐵𝐴−𝛿
7. Calculul coordonatelor punctului 2:
𝑋2=𝑋𝐴+𝐷𝐴2 cosθ A2
𝑌2=𝑌𝐴+𝐷𝐴2 sinθ A2
Sau:
𝑋2=𝑋𝐵+𝐷𝐵2 cosθ B2
𝑌2=𝑋𝐵+𝐷𝐵2 sinθ B2

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

20
8. Verificarea coordonatelor:
𝐷12𝐶𝑜𝑜𝑟𝑑=𝐷12𝑀𝑎𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖

2.3 Determinarea punctelor utilizând thnologia GNSS5

2.3.1 Determ inarea poziției ca single point

Practic, receptorul este amplasat pe un punct de determinat, o perioadă de timp. Poziția
receptorului este dată față de sateliții vizibili pe perioada staționării. Poziția este determinată în
sistem absolut de coordonate față de elipsoidul WGS84.
Poziția poate fi obținută direct la teren prin vizualizarea coordonatelor. Precizia de
determinare nu este însă foarte bună. Depinde de timpul staționării, geometria sateliților, etc.
Poziția poate fi obținută și prin prelucrarea la birou cu programe specializate furnizate de
obicei de producător. Precizia este mai bună deoarece se face o prelucrare ca re ține cont de
refracția ionosferică, de abaterile sateliților de la orbită, etc. Totuși nu este o precizie care să
poată duce la o determinare precisă a poziției punctului respectiv.

2.3.2 Determinarea poziției în cazul măsurătorii cu mai multe receptoare

În acest caz nu se determină poziții în coordonate absolute ci în coordonate relative.
Diferențele de coordonate pot fi pe latitudine, longitudine, altitudine elipsoidală sau ΔX, ΔY, ΔZ.
Fiind coordonate relative, evident avem cel puțin două receptoare între care determinăm
diferențele de coordonate. Pot fi mai multe receptoare care staționează în același timp pe mai
multe puncte.

2.3.3 Determinarea pozițiilor receptoarelor cu măsurători în timp real

Fiind determinare în timp real, poziția este obținută foarte rapid, după inițializarea
receptoarelor, adică după ce se stabilește legătura cu fiecare satelit vizibil în parte și după
stabilirea legăturii cu stația fixă sau stația permanentă a ANCPI care transmit corecțiile.

5 NOTE DE CURS -Păunescu Cornel

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

21
Asemenea tipuri de determinări nu sunt bun e pentru puncte ale rețelei geodezice sau
acolo unde este nevoie de precizii foarte mari (mișcări crustale). Sunt bune pentru realizarea
planurilor topografice, planurilor cadastrale, lucrări geologice, etc.
Dacă anumite puncte determinate prin această teh nologie nu pot fi verificate și altfel (de
pe ortofotoplan, hărți vechi, alte determinări, etc), este bine să fie determinate de două ori
deoarece uneori, aleator, poziția poate fi eronată.
2.4 Ridicări topografice6

2.4.1 Generalități

Ansamblul lucrărilor efectuat e pe teren și la birou pentru î ntocmirea planului sau a hărții
topografice se numește ridicare topografică. Dacă se urmărește numai determinarea
coordonatelor x și y, ridicarea se numește planimetrică sau de contur.
Scopul ridicărilor topografice îl constituie realizarea unui plan topografic în care să apară
planimetria și curbele de nivel. La teren se măsoară direcții orizontale, unghiuri verticale sau
zenitale și distanțe. Unghiurile orizontale (rezultate din diferența direcțiilor orizontale) sunt
proiectate pe planul orizontal și cu ajutorul lor se pot determina orientările θ. Unghiurile zenitale
servesc la reducerea distanței înclinate și la determinarea altitudinilor .

Figura 4 Ridicări topografice realizate în zone foarte frământate, unde stația totală nu este
eficientă.

6 NOTE DE CURS -Păunescu Cornel 2019

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

22
Ridicările topografice mai pot fi executate și cu ajutorul receptoarelor de tip GNSS,
măsurători în timp real.
Măsurătorile efectuate în topografie au ca scop poziționarea punctului topografic în spațiu,
în funcție de un sistem de referință legat de suprafața pământului și implicit problema
reprezentării punctului. Față de un sistem de referință spațial, poziția unui punct A este definită
pe cele trei axe: x, y , și h. Valorile x și y stabilesc poziția planimetrică A0 a punctului A în
planul orizontal xOy față de originea O și axele x și y, iar cota h precizează poziția altimetrică
sau altitudinea punctului A față de o suprafață de referință .

2.4.2 Definiția si clasif icarea drumuirii7

Drumuirea este o metodă de îndesire a rețelei geodezice în vederea determinării
coordonatelor punctelor de detaliu din teren.
Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziția reciprocă a punctelor este
determinată prin măsurarea distanțelor dintre punctele de frângere și prin măsurarea unghiurilor
în punctele de frângere ale traseului poligonal.
Drumuirile au scopul de a îndesi rețeaua de puncte cu coordonate cunoscute necesare
ridicărilor topografice. În principiu, la drumuire s e pleacă de pe un punct cu coordonate
cunoscute (din rețeaua geodezică sau determinat prin intersecții sau cu tehnologie GNSS), se
determină pe parcurs un număr de puncte noi, punctul final al drumuirii fiind tot un punct de
coordonate cunoscute. Atât la p lecare cât și la închiderea drumuirii este necesar să se vizeze cel
puțin un punct de coordonate cunoscute pentru a transmite orientarea și a calcula neînchiderile
pe orientare.

Clasificarea drumuirilor.
Drumuirile se pot c lasifica î n funcție de numărul punctelor de coordonate cunoscute
identificate pe teren, precum și de tipul de lucrare ce trebuie efectuată pe teren:
 drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute – se identifică pe teren 4
puncte de coordonate cunoscute, dispuse 2 la un capăt (A,B) și 2 la celălalt capăt al
drumuirii (C, D )

7 TOPOGRAFIE -Manea Raluca,Editura Cartea Universitar,Bucuresti 2007, pag 153

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

23

Figura 5 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și orientări8

 drumuiri în circuit închis – se identifică pe teren minim 2 puncte de coordonate cunoscute
(A, B) din care se încep și se opresc măsurătorile :

Figura 6 Drumuire în circuit închis9

8 TOPOGRAFIE -Manea Raluca,Editura Cartea Universitar,Bucuresti 2007, pag 1 61
9 TOPOGRAFIE -Manea Raluca,Editura Cartea Universitar,Bucuresti 2007, pag 1 70

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

24
 drumuire cu punct nodal – este formată din minim 3 drumuiri ce pornesc din câte 2
puncte de coordonate cunoscute (A, B, C, D, E, F) și se întâlnesc toate trei într – un punct
comun (N) numit punct nodal, cu viză spre un punct de sprijin (S) căruia nu este necesar
să-i cunoaștem coordonatele

Figura 7 Drumuire cu punct nodal
2.4.3 Determinarea punctelor de detaliu (radiate). Metoda radierii (coordonatelor
polare)

Metoda radierii se aplică la ridicarea detaliilor aflate în jurul unui punct de coordonate
cunoscute: din rețeaua geodezică, din intersecții, din drumuire, tehnologie GN SS, etc. Raza în
jurul punctului cunoscut pe care se determină puncte de detaliu este în funcție de scara planului,
dar și de aparatura utilizată.
Coordonatele punctului din care se radiază trebuie să fie sigure, la fel și punctul pe care
se orientează, deoarece pe ele se bazează radierile efectuate cu stația totală care altfel nu au decât
un control slab .
 Se dau: coordonatele punctelor de drumuire: 1, 2, 3, 4
 Se măsoară: distanțele înclinate din punctele de drumuire către punctele radiate, direcțiile
unghiulare orizontale și unghiurile verticale
 Se cere să se calculeze coordonatele X, Y, H ale punctelor radiate: 201, 202, 203, 301,
302, 303

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

25

Figura 8 Metoda coordonatelor polare
Etape de calcul :
1. Calculul distanțelor reduse la orizont:
Dij=Lij∗cosαij

Unde: Lij este distanța înclinată măsurată între punctul de drumuire și punctul radiat;
αij este unghiul vertical(unghi de pantă) măsurat între punctul de drumuire și punctul radia
De exemplu : D2−201=L2−201 cosα2−201
2. Calculul unghiului de orientare al stației 2 :
𝛼2′=𝜃2−1−𝑑𝑖𝑟 1
𝛼2−=𝜃2−3−𝑑𝑖𝑟 3
𝛼2=𝛼2′+𝛼2−
2

3. Calculul unghiului de orientare al stației 3 :
𝛼3′=𝜃3−2−𝑑𝑖𝑟 2
𝛼3−=𝜃3−4−𝑑𝑖𝑟 4
𝛼3=𝛼3′+𝛼3−
2
4. Calculul orientărilor punctelor radiate :
𝜃2−𝑖=𝛼2+𝑑𝑖𝑟𝑖
𝜃3−𝑗=𝛼3+𝑑𝑖𝑟𝑗

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

26

De exemplu:
𝜃2−201=𝛼2+𝑑𝑖𝑟201
𝜃3−301=𝛼3+𝑑𝑖𝑟301

5. Calculul creșterilor de coordonate :

De exemplu:

6. Calculul coordonatelor absolute :

De exemplu :

Concluzie: Coordonatele punctelor radiate se determină în funcție de coordonatele punctului
de stație din care a fost măsurat punctul respectiv .

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

27
2.4.4 Metoda coordonatelor rectangulare (terenuri cu panta mai mică de 5g) 10

 Se dau: coordonatele punctelor de drumuire 1, 2, 3
 Se cer: coordonatele X și Y ale punctelor radiate A și B, puncte aflate pe colțurile unei
clădiri.
 Se măsoară cu panglica distanțele D1, D2, D3. Latura AB este paralelă cu latura 23,
astfel încât vom du ce perpendiculare din punctele A și B pe latura 23 obținând punctele
A1 și B1. Distanța D1 este măsurată de la punctul 2 la punctul A1, D2 este lungimea
perpendicularei AA1, iar D3 este lungimea laturii AB.

Figura 9 Metoda coordonatelor rectangulare

Etapa de calcul
1. Calculul orientării laturii 23 :
𝜃2−3=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑌3−𝑌2
𝑋3−𝑋2
2. Calculul coordonatelor punctului A :

3. Calculul coordonatelor punctului A :

10 TOPOGRAFIE -Manea Raluca,Editura Cartea Universit ar,Bucuresti 2007, pag 200 -203

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

28

4. Calculul coordonatelor punctului B :

2.5 Proiecția Stereografică 197011

Proiecția Stereografică 1970 este o proie cție conformă, păstrând nedeformate asemănările
obiectelor, în schimb distanțele și suprafețele fiind deformate. Având și denumirea de Stereo70
Proiecția Stereografică 1970 reprezintă proiecția cartografică oficială a României .
Fiind adopt ată în anul 1973 aceasta a înlocuit vechea proiecție Gauss Kruger . Lucrările
topo-geodezice efectuate pe teritoriul României sunt executate în sistem ul de proiecție Stereo 70
cum ar fi : hărți le și planuri le cadastrale, hărțile topografic e etc.
Avantajul acestei proiecții constă în reprezentarea întregul ui teritoriu al României pe un
singur plan. După cum se știe, de formațiile liniare în această proiecție sunt negative în interiorul
cercului de deformație nulă și pozitive în exterior. S istemul de coordonate rectangulare plane are
ca origine imaginea plană a punctului central, axa Ox pe nord și axa Oy pe est. Formula d e calcul
a distanței redusă la planul de proiecție Stereografic 1970 are forma :

Aparatura utilizată la măsurători este importantă. Utilizarea stației toatale sau a
tehnologiei GPS de precizie poate duce la o reprezentare corectă a obiectelor. Utilizarea însă a
receptoarelor GPS pentru navigație poate distorsiona conturul real al obiectelor.
Elementele caracteristice ale proiecției Stereo70:

11 NOTE DE CURS – Păunescu Cornel, 2019

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

29
 Punc tul central al proiecției
 Adâncimea planului de proiecție
 Deformațiile lungimilor

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

30
3. LEGISLAȚIA SI ETAPELE DE REALIZARE A LUCRĂ RII12

3.1 Legislația. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară
realizării unor obiective de interes național, județean și local
Art. 2. – (1) În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:
a) lucrările de construcție, reabilitare și modern izare de drumuri de interes național,
județean și local, precum și toate lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii
feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare
a rețelei exis tente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a
infrastructurii de transport naval;
g) lucrările de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum
și lucrările de împădurire a terenurilor degradate.
m) lucrări de interes public local de conservare și protejare a clădirilor de patrimoniu
degradate;
o) lucrări de construire – construcții și infrastructură – reabilitare, modernizare,
reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării administrației
publice centrale;
p) lucrări de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru proiecte
de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale;
q) lucrări de interes public național, regional, inter județean, județean și local de
construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate în municipiul
București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora.
(2) Expropriator este statul român pentru obiectivele de interes național, județele pentru
obiectivele de interes județean, iar municipiile, orașele și comunele pentru obiectivele de interes
local.
(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este
reprezentat de:

12 Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea
pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și
local

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

31
a) Ministerul Trans porturilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii
Rutiere – S.A., precum și prin Compania Națională de Investiții Rutiere – S.A., pentru toate
lucrările de construcție de drumuri de interes național, prin Compania Națională de Căi Ferate
"C.F.R." – S.A., pentru lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare
publice, prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" – S.A., pentru
lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu m etroul și de modernizare a rețelei existente,
prin aeroporturile de interes național, pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare
proprii, precum și pentru lucrările derulate în perimetrul de dezvoltare a aeroporturilor privind
construcți a de drumuri, de infrastructură feroviară publică, prin administrațiile portuare și/sau de
căi navigabile, precum și instituțiile publice din domeniul de activitate al transporturilor navale,
pentru lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infr astructurii de transport naval, precum
și pentru lucrările portuare de transport feroviar și rutier;
b) Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Administrația Națională "Apele Române",
pentru lucrările din domeniul gospodăririi apelor, și prin Regia Național ă a Pădurilor – Romsilva,
pentru lucrările de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și
pentru toate lucrările de împădurire a terenurilor degradate;
d7) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pen tru lucrări de interes
public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională aferente
proiectelor integrate de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale, inclusiv pentru
infrastructura aferentă acestora;
Art. 3. – Potrivit prevederilor prezentei legi pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a
persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ, și a oricăror alte entități,
precum și cele aflate în proprietatea privată a comunel or, orașelor, municipiilor și județelor, pe
care se realizează lucrările de utilitate publică de interes național, județean și local.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

32
3.2 Etapele realizării exproprierii

3.2.1 Etapa Ⅰ- lucrări premergătoare HG

Înștiințarea printr -un anunț afișat la sediul consiliului local, respectiv al unitații
Administrative -teritoriale, a proprietarilor afectați de prevederile prez entei legi, precum și
afișarea listei imobilelor ce urmează a fi expropriate și care fac parte din coridorul de
expropriere, în vederea efectu ării măsurătorilor topografice și a obținerii actelor necesare
întocmirii dosarului cadastral (acte de proprietate, acte de identitate, cereri către
O.C.P.I./A.N.C.P.I.) .
Expropriatorul va întocmi documentațiile cadastrale conform dispozițiilor legale
aplicabile pentru toate imobilele care au făcut obiectul exproprierii traversate de coridorul de
expropriere
Prestatarul va face demersurile necesare pentru obținerea planurilor parcelare de la
Consiliile Locale. În situația în care Consiliile Locale nu au întocmit planurile parcelare pentru
zonele interesate, prestatorul va elabora planul parcelar pentru unitatea Administrativ -teritorială,
avizat de Consiliile Locale și de O.C.P.I -ul teritorial.
Delimitarea amplasamentului lucrării prin întocmirea unui pla n topo -cadastral, realizat in
sistemul național de proiecție STEREOGRAFIC 1970, vizate de către reprezentanții legali ai
unităților administrativ teritoriale(primari), avizate și recepționate decătre ANCPI/OCPI.
Întocmirea rețelelor de sprijin și a descrie rilor punctelor topografice
Efectuarea de ridicări topografice
Obținerea de informații de la birourile de carte funciară și birourile notariale
În cazul prevăzut la alin. (1), exproprierea pentru cauză de utilitate publică se face în baza
documentațiilo r de urbanism și de amenajare a teritoriului ori a documentațiilor topo -cadastrale,
inițiate de autoritățile administrației publice locale sau de către autoritățile administrației publice
centrale, după caz, și întocmite în Sistemul național de proiecție S tereografic 1970.
Marcarea pe plan a imobilelor necesare lucrării: imobilele ce urmează a fi expropriate și
care constituie coridorul de expropriere, imobile aflate în domeniul public al unităților
administrative, imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului
Transporturilo și concesiunea CN CF CFR SA intabulate și imobile din domeniul public al
statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și utilizarea CNCF CFR SA,

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

33
neintabulate și fără număr cadastra și imobile din domeniul public al statului și aflate în
administrarea divers elor entitați.
Identificarea pe teren a imobilelor necesare lucrării .
Verificarea situației juridice a imobilelor necesare a fi expropriate/transferate sau cele
pentru care se schimbă administratorul
-identificarea, după caz, a construcțiilor situate pe terenurile menționate mai sus, a
proprietarilor acestora și a altor titulari de drepturi reale cu privire la aceste construcții
-actualizarea identificării proprietarilor și a titularilor de drepturi reale asupra imobilelor
necesare a fi expropriate
Actual izarea listelor (tabelelor) proprietarilor si a altor titulari de drepturi reale , ai căror
imobile sunt afectate de coridorul de expropriere, identificați pe baza evidențelor de la ANCPI si
ale unităților administrativ teritoriale, care vor constitui anexa la raportul de evaluare, precum și
a unor liste care să cuprindă toate imobilele pe care se execută lucrarea.
După recepționarea documentațiilor cadastrale de către oficiile de cadastru și publicitate
imobiliară/Agenția Națională de Cadastru și Publicitat e Imobiliară, un expert evaluator
specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor
din România – ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare prin raportare la momentul
transferului dreptului de proprietate, do ar pentru imobilele expropriate pentru care există
modificări de orice natură față de datele prevăzute în anexa la hotărârea Guvernului/consiliului
județean/consiliului local, prevăzută la art. 5, pentru fiecare unitate administrativ -teritorială, pe
fiecar e categorie de folosință.
Raportul de evaluare se întocmește avându -se în vedere expertizele întocmite și
actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ul terioare.
Listele cu imobilele afectate de traseul lucrării, vor conține în mod obligatoriu
următoarele date județul, unitatea administrativ -teritorială, nume și prenume, proprietar/deținător
teren, date de identificare proprietar/deținător teren, tarla, parcelă, număr cadastral/număr
topo/număr carte funciară, suprafaîă totală, suprafață de expropriat, valoare despăgubireîn lei și
vor fi vizate de către reprezentanții legali ai unităților administrativ -teritoriale (primării), precum
și de prestator și de evaluator autorizat.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

34
Întocmirea unui dosar care să conțină copii ale actelor de proprietate (titlu de proprietate,
certificat de moștenitor, contract de vânzare -cumpărare, hotărâre judecătorească, contract de
donație) ale deținătorilor de imobile expropria te.

3.2.2 Etapa Ⅱ-realizarea documentațiilor cadastrale individuale

Documentațiile cadastrale pentru imobilele expropriate se întocmesc prin grija
expropriatorului, avându -se în vedere și dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare
nr. 7/1996 ,
Documentațiile vor cuprinde și date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism și
amena jare a terit oriului, precum și planuri cu amplasamentul lucrării care se recepționează în
termen de 10 zile lucrătoare de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară,
prin unitățile sale teritoriale. După recepționarea documentațiilor cadastrale, ofi ciile în a căror
rază teritorială de activitate sunt situate imobilele expropriate vor proceda din oficiu la atribuirea
numărului cadastral pentru suprafața neexpropriată și vor emite încheiere de respingere pentru
imobilele aflate în coridorul de expropri ere.
Planul cu amplasamentul tuturor imobilelor expropriate, pe fiecare unitate administrativ –
teritorială, care conține delimitarea imobilelor – teren cu sau fără construcții – expropriate va fi
însoțit de anexa cu indicarea numelor deținătorilor, precum ș i a ofertelor de despăgubire, pe
categorii de imobile, stabilite de evaluatori autorizați, se aduce la cunoștința publică prin afișarea
la sediul consiliului local respectiv, unde va rămâne afișat până la finalizarea procedurii de
expropriere, și prin afiș are pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
Intabularea dreptului de proprietate și a dreptului de administrare asupra coridorului de
expropriere în baza deciziei de expropriere și a documentației întocmite în vederea înscrierii în
cartea funciar ă pentru fiecare unitate administrativ -teritorială în parte, în conformitate cu
dispozițiile legale aplicabile. Aceste servicii se vor realiza de către Prestator, în termen de 30 de
zile lucrătoare de la transmiterea deciziei de expropriere de la Beneficia r.
Realizarea tuturor demersurilor legale pentru dezmembrarea parcelelor propuse pentru
expropiere/transfer.
Întocmirea documentației cadastrale privind terenurile necesare proiectului în 3
exemplare conform legislației în vigoare și a Protocolului încheiat între C.NCF CFR -SA. S.A și
A.N.C.P.I

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

35
Documentațiile cadastrale pentru imobilele ce constituie coridorul de expropriere se vor
realiza conform prevederilor legale în vigoare.
Prestatorul va întocmi documentația privind alipirea imobilelor aflate în domeniul public
al statului si administrarea Ministerului Transporturilor, ce sunt necesare lucrării, cu imobilele ce
constituie coridorul de expropriere și cu cele care au fost transferate din domeniul public al
unităților administrativ teritoriale în do meniul public al statului. Va preda Beneficiarului
încheierile de carte funciară, extrasele de carte funciară pentru informare, care atestă intabularea
dreptului real de proprietate al Staului și dreptului de administrare al CN CF CFR SA asupra
tuturor imo bilelor utilizate pentru lucrare.

3.2.3 Etapa Ⅲ-scoaterea din circuitul agricol sau silvic

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate pe
amplasamentul coridorului de expropriere se face prin hotărârea Guvernului privind procedura
de expropriere, cu avizul tehnic emis de Agenția Națională de Îmbunătăți ri Funciare, după caz.
Terenurile care fac parte din fondul forestier/circuitul agricol, situate pe coridorul de
expropriere, sunt considerate scoase din circuitul forestier/agricol, prin efectul prezentei legi.
Serviciile aferente etapei vor fi reașizate ontegral de catre Prestator și documentele vor fi
predate Beneficiarului în termen de 90 de zile lucrătoare de la data semnării contractului de către
ambele părți.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

36
4. STUDIU DE CAZ

Prezenta lucrarea urmărește exproprierea pentru cauză de utilitate a publică în vederea
reabilitării liniei de cale ferată Brașov -Simeria, componentă a coridoruli IV Pan -European,
pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160km/h – Municipiul Orăștie, Județul
Hunedoara .
Efectul esențial al exproprierii este acela al trecerii imobilului expropriat din proprietate
privată în proprietate publică, prin hotărâre judecătorească .

4.1 Prezentarea zonei de lucru

Din punct de vedere al comunicațiilor și al sistemului de transport, județul Hunedo ara
este străbătut de Culoarul IV Pan-European (drumul european E68 – DN7 și calea ferată) ce face
legătura între vestul României și București. La Simeria (lângă Deva – reședința județului) există
cel mai important nod de cale ferată din zonă.

Figura 10 – Tronsonul Coșlariu -Simeria
Modernizarea căii ferate de la Simeria la Coșlariu, tronson care face parte din Coridorul
feroviar patru paneuropean, se face cu scopul de a se reduce durata călătoriei cu trenul.
Tronsonul de la Simeria la Coșlariu, aflat în reabilitare, măsoară 74,43 de kilometri lungime.
Lucrările vizează, printre altele, construcția de tunele noi, poduri și podețe, dar și înlocuirea
instalațiilor.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

37
De asemenea, în proiectul de reabilitare a tro nsonului de cale ferată Simeria –Coșlariu a fost
inclusă și modernizarea stațiilor și a peroanelor.

4.2 Încadrarea în zonă

Figura 11 -Imagine din Google Earth –Încadrare în zonă

4.3 Etapele realizării lucrării sunt:

I. Serviciile în vederea emiterii și publicării hotărârii de guvern pentru declanșarea
procedurii de expropriere.
II. Serviciile ulter ioare publicării hotărârii de gu vern.
III. Serviciile în vederea realizării documentației de avizare și aprobarea a scoaterii definitive
sau temporale din circuitul agricol/silvic a terenurilor necesare pen tru realizarea lucrărilor
de utilitate publică.

4.3.1 Serviciile în vederea emiterii și publicării hotărârii de guvern pentru
declanșarea procedurii de expropriere.

Prima etapă în vederea realizării lucrării pentru expropriere :

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

38
 Obținerea avizului pentru începere a lucrărilor de la Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, recepția amplasamentului, preluarea datelor de la Oficiul de
Cadastru și Publicitate Imobiliară Deva și de la Biroul de Cadastru și Publicitate
Imobiliară Oraștie, birouri notariale și Consiliul Local;
 Identificarea pe teren a imobilelor necesare lucrării ;
 Identificarea proprietarilor, realizarea campaniei de informare și convocare a deținătorilor
cu orice titlu a imobilelor afectate de amplasamentul lucrării, colectarea și legalizarea
actelor de proprietate;
 Efectuarea de ridicări topografice , prelucrarea datelor, întocmirea planurilor digitale;
 Efectuarea evaluărilor pentru determinarea prețului terenurilor;
 Descrierea livrabilelor.

Primul pas după semnarea contractului îl constituie obținerea avizului de începere al
lucrărilor de la ANCPI -OCPI pe raza căruia se află Unitatea Teritorial Administrativă pe care se
întocmește documentația.
Am solicitat Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a vizul de conformitate
pentru începerea lucrării, conform art. 5 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică.
Pe baza avizului d e începere a lucrărilor, OCPI pune la dispoziție, contra cost, planurile
1:10000, 1:5000, ortof otoplanurile și documentațiile cadastrale realizate în zonele respective
(intabulate sau nu)
 Documentația anexată la solicitarea avizului de începe re a lucrării :
 planul de încadrare în zonă;
 precizarea limitei zonei;
 specificarea cât mai completă a datelor ce vor fi incluse în lucrare, a modului în care
acestea vor fi stocate, organizate și reprezentate, a preciziei lor, a gradului de detaliere, a
formatului în care vor fi predate;
 scopul lucrării;
 utilizatorii (bene ficiarii) lucrării ; executantul lucr ării
 specificațiile tehnice solicitate de beneficiar;
 scara corespunzătoare a produselor cartografice care se doresc a fi realizate
 suprafața pe care se execută lucrarea (în ha)

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

39

În urma depunerii do cumentației, am primit avizul pentru începere a lucrării, acesta este
prezentat in Anexa 1.

 Identificarea pe teren a imobilelor necesare lucrării
Este posibil ca nu toate imobilele dintr -o tarla să facă obiectul exproprierii. Din acest
motiv trebuie suprapus coridorul de expropriere pe planul cadastral rezultat pentru a stabili care
sunt imobilele (parcelele) de expropriat. Pe baza acestei identificări se bazează ulterior colectarea
de acte și legătura cu proprietarii.

 Datele preluate de la instituțiile publice :
 planurile cadastrale;
 planurile topografice;
 planuri vechi de carte funciară;
 caietele de punere în posesie;
 baza de date grafică (plan digital) cu intabulările sporadice; pentru imobilele înscrise în
cartea funciară afectate de expropriere, am solicitat documentația cadastrală arhivată la Biroul
de Carte Funciară și Publicitate Imobiliară;
 user utilizator și parola pentru accesarea arhivei digitale pentru titlurile de proprietate;
 limita unitații administrativ – teritorială și limita de intravi lan.

 Analiza, verificarea și evaluarea datelor preluate:
Având în vedere că lucrarea se execută în zone cu regim de Carte Funciară veche, din
timpul imperiului Austro -Ungar, a fost necesară identificarea fiecarui imobil pe aceste planuri.
O sursă de depistare a proprietarilor o constituie și planurile de Carte Funciară veche
cuplat cu colile de Carte Funciară unde sunt descriși proprietarii. Notarii care au întocmit acte în
zonele respective sunt o sursă de informații privind modificările proprietarilor.
În situ ația în care, pe colile de carte funciară, înscrierile erau întocmite înainte de anul
1970, atunci datele descrise nu au fost preluate în documentațiile cadastrale.
Cu toate acestea, in anexa 1.34 (Fișa Imobilului), la cererea oficiului, a trebuit facută
mențiunea: “imobil identificat în cartea funciară veche…”, imobilele fiind considerate noi, fluxul
de înregistrare este de primă înscriere în baza actelor juridice.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

40
 Obținerea de infor mații cu privire la identitatea titularilor de drepturi reale
asupra imobilelor ce fac obiectul exproprierii :

S-a făcut identificarea proprietarilor, realizarea campaniei de informare și convocare a
deținătorilor cu orice titlu a imobilelor afectate de amplasamentul lucrării, colectarea si
legalizarea actelor de proprietat e.
Campania de informare s -a efectuat pe o perioadă de 3 săptămâni și a constat în:
înmanarea foilor volante fiecărui cetațean, în afișe postate în zone de interes (școli, primărie,
cămin cultural, biserică), anunț în ziarul local.
S-a inființat o comisie formată din reprezentanți ai firmei executante și un membru al
departamentului de fond funciar, care a avut ca scop informarea cetațenilor și colectarea actelor
de proprietate. Aceștia au fost informați cu privire la exproprierea terenurilor, la modul în care se
operează aceasta, la drepturile și obligațiile pe care le au.
S-au colectat copii ale actelor de proprietate, care atestă dreptul de proprietate sau alte
drepturi reale, care conțin modificări ale conf igurației imobilelor.

În prima fază ident ificarea s -a fâcut utilizând datele existente la Primărie, respectiv
planuri parcelare, titluri de proprietate, registrul agricol, baza de date privind impozitarea, date
de la serviciul urbanism, etc.
Ulterior, în timp ul măsurătorilor la teren au fost convocați proprietarii cunosc uți.
Proprietarii necunoscuți au fost identificați de către vecini, Primărie, persoanele care execută
lucrări agricole, persoane în vârstă care cunosc situația terenurilor și istoricul lor în timp, etc.

În zonele foste necooperativizate nu există titluri de proprietate, astfel că sursa de
informații o constituie doar registrul de încasare a impozitelor și discuții cu fiecare proprietar în
parte la fața locului.

Planurile parcelare provizorii întocmi te de către executanți i și membrii departamentului
de fond funciar din cadrul primăriei, pe baza datelor disponibile , au reprezentat punctul de
plecare în identificarea proprietarilor.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

41
 Verificarea planului rezultat la Primărie și la teren .
Planul parcelar a fost verificat prin comparare cu schița de la teren, cu ortofotoplanul
existent, cu planurile existente la Regionala CFR și prin comparare la teren când s -au realizat
verificările măsurătorilor. Atunci când apar diferențe , acestea , vor fi semnal ate și remediate.

Figura 12 – Plan parcelar
Evidența hărții digitale este realizată computerizat și se finalizează o dată cu plotarea
planului cadastral final.
Evidența planurilor este ținută pe unități teritoriale administrative, iar în cadrul unui UAT pot
exista mai multe corpuri de proprietate despărțite de ape. Fiecare corp de proprietate primește un
număr cadastral cu care se intabulează în CFL. Și în cadrul OCPI există o evidență a planurilor
predate, în funcție de proprietar și de adresă poștală.
Verificarea corectitudinii numelui fiecărui proprietar a fost realizată prin convocarea
proprietarilor l a biroul Primăriei și în unele cazuri , la teren. Verif icarea actelor de proprietate s -a
făcut de către secretarul Primăriei care, conform L egii Notarilor Publici, are dreptul de a verifica
autenticitatea actelor de proprietate.
Cu toate că, la nivelul localității există birouri notariale, legalizarea copiilor do cumentelor
doveditoare s -a facut și de către secretarul primăriei, în cazul titlurilor de proprietate. Această
măsură a fost adoptată pentru scutirea de taxe notari ale a proprietarilor ce vor fi i ntabulați in
baza titlurilor de proprietate.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

42
 Măsurătoril e topo -cadastrale – Efectuarea de ridicări topografice, prelucrarea
datelor, întocmirea planurilor digitale

Figura 13 – Întocmirea planului de amplasament și delimitare

În această etapă, s -au realizat măsurători la teren pentru a determina cu exactitate limitelele
de proprietate, suprafețele imobilelor afectate de exproprie re.
Rețeaua geodezică de stat nu poate asigura necesarul de puncte geodezice în sistem
Stereografic 1970 pentru realizarea lucrării. Din acest motiv s -a utilizat tehnologia GNSS (GPS)
la determinarea coordonatelor. Scopul măsurătorilor GNSS (GPS) îl constituie determinarea
coordonatelor în sistem Stereografic 1970 pentru punctele rețelei geodezice de sprijin necesare
lucrării.
Rețeaua de îndesire s -a materializat prin buloane metalice/ tăruși din lemn amplasate în
apropierea imobilelor, în locuri ferite de distrugere.
Determinarea coordonatelor punctelor de stație s -a efectuat folosind receptoare GPS Leica
GR08 în sistem RTK ROMPOS, utilizând staț iile Rompos DEVA
Ridicările topografice s -au realizat cu stația totală Leica T S 06.
Ridicarea topografică a fost executată în sistem de coordonate Stereografic 1970. Încadrarea
în sistemul de proiecție stereografică a fost realizată prin determinarea GPS – RTK în sistem

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

43
ROMPOS a punctelor de stație, în sistem de coordonate ETRS89, folosind două recep toare
LEICA cu dublă frecvență.
Transcalculul din sistemul de coordonate geografice pe elipsoidul GRS80 în Stereo70 a
fost realizat cu ajutorul programului TransDat versiunea 3.03 re alizat de ANCPI .
Aparatura utilizată:

Figura 14 – Stația totală TS 06

Tabelul 1 -Date tehnice Stația totală TS 06
Măsurare de unghiuri
( Hz,V)

Măsurarea de distanțe cu
reflector
Măsurarea de distanțe fără
reflector Acuratețe: 1” (0.3 mgon) / 2” (0.6 mgon)
3” (1 mgon) /5”(1.5 mgon)
7’’(2mgon)
Acuratețe: Precizie+: 1.5 mm + 2.0 ppm
Precizia rapidă: 2.0mm+2.0ppm
Acuratețe: 2mm+2ppm
Mărimea punctului laser:
la 30m: aprox 7x10mm
la50m:aprox 8x20mm

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

44

Figura 15 – GPS Leica GS08
Caracteristici:
Modem mobil 3.5G integrat pentru conexiuni de mare viteza pe teren;
Modul radio UHF optional pentru comunicatii de date RTK;
Standard IP67 si temepratura de operare intre -30 °C si +60 °C;
Ecran tactil si tastatura cauciucata complet iluminata;
Camera cu rezolutie de 2 MP (perfect amplasata pentru preluarea de fotografii cand
este montat pe jalon sau in mana);
Precizie Rapid Static: Orizontal:5mm + 0.5 ppm(rms), Vertical:10mm +0.5
ppm(rms);
Precizie RTK: Orizontal: 10 mm + 1 ppm (rms), Vertical: 20 mm + 1 ppm (rms);
Pecizie Post Procesare Static: Orizontal: 3 mm + 0.5 ppm (rms), Vertical: 6 mm +
0.5 ppm (rms).
Tabelul 2 – Caracteristici Gps Leica GS08
La teren au fost mãsurate directii orizontale, unghiuri zenitale, distante si înãltimile
semnalelor pentru fiecare punct. În cazul mãsurãtorilor de retea s -au facut determinãri în douã
pozitii si douã serii.
Verificarea s -a facut între mãsurãtorile din pozitia 1 si 2 precum punctele de detaliu au
fost mãsurate prin metoda radierii.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

45

S-au ridicat în teren elementele geometrice ale drumurilor (elementele curbelor, vârfuri
de panta, șanțuri de protecți e, taluzuri, etc.), podețe, limite de proprietate, limite de construcții,
etc.
După calcularea coordonatelor tuturor punctelor de detaliu se alcătuiește fiecare obiect
conform schiței de teren prin unirea punctelor care îl compun. Fiecare obiect pr imește un cod
pentru categoria de folosință, destinație și număr construcție, număr poștal, denumirea obiectului
și alte observații .
În urma efectuării măsurătorilor, au fost realizate planurile parcelare pentru toate
tarlalele afectate de coridorul de expropriere. Aceste planuri parcelare î nsoțite de tabelele
parcelare, au fost depuse la Primăria Municipiului Orăștie și ulterior la Oficiul de Cadastru și
Publicitate Imobiliară Hunedoara în vederea avizării acestora .

Figura 16 – Plan parcel ar

După recepția și avizarea planurilor parcelare, a fost întocmit Planul de Amplasament și
Coridor de Expropriere.( Anexa 1 )

Planul de amplasam ent și coridorul de expropriere , au fost depuse la Primăria
Municipiului Oraștie și ulterior la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Hunedoara în
vederea avizării acestora.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

46

Parcelele care se vor expropria se vor împărți în două noi parcele, parcela de expropriat și
parcela care rămâne vechiului proprietar. Pentru parcela care se expropriază se întocmește și o
evaluare. Parcela de expropriat se va uni cu celelalte parcele de expropriat și vor constitui
coridorul de expropriere.

Editarea planului parcelar, al planului de dezmembrare/comasare

Planul parcelar rezultă în urma pr elucrării datelor și obținerea cotelor fiecărui punct
radiat. Practic, planul parcelar se întocmește pe fiecare tarla în parte, sau, dacă OCPI și
beneficiarul doresc, pe sectoare cadastrale. Sectorul cadastral este definit în lucrările de realizare
a cadas trului general. Ulterior, în etapa a II – a, coridorul de expropriere este intabulat ca un tot
unitar. Pentru acesta se întocmește o nouă documentație, deci un nou plan cadastral.

Efectuarea evaluărilor pentru determinarea prețului terenurilor;

În ur ma avizării planului , s-au întocmit două rapoarte individuale de evaluare, unul pentru
terenuri iar cel de al doilea pentru construcții și împrejmuiri.
Evaluarea imobilelor situate pe teritoriul administrativ Orăștie județul Hunedoara,
reprezintă estimarea va lorii imobilelor supuse expropr ierii.
Imobilele terenuri propuse a fi expropriate, sunt amplasate lateral față de axa liniei de cale
ferată fiind necesare pentru efectuarea unor lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare
publice, care constituie lucrări de interes public, de interes strategic și național.
Terenurile au o suprafață totală de 33075 mp
Estimarea valorii imobilului se face conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.
53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 .
Pentru o proprietate veche, pentru estimarea unui preț care reflectă aproximativ valoarea
de piață se vor scade deprecierile cumulate (deteriorar ea fizică, deprecierea funcțională sau
tehnologică, deprecierea economică sau externă). Abordarea prin cost este utilă pentru

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

47
estimarea valorii de piață a unei construcții intenționate a fi executată, a proprietăților cu scopuri
speciale și a altor prop rietăți care nu se tranzacționează în mod frecvent pe piață.
Evaluarea s -a efectuat la solicitarea Ministerului Transporturilor prin Compania
Națională de Căi Ferate CFR – SA, în calitate de expropriator pentru terenurile afectate de
lucrarea de utilitate public ă, evaluare necesară executării unor lucrări aferente infrastructurii
feroviare publice.
Evaluatorul este membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România –
ANEVAR , îndeplinește cerințele adecvate de calificare profesională ș i are experiență în ceea ce
privește estimarea valorii de piață pentru stabilirea cuantumului imobilelor propuse a fi
expropriate.

Evaluatorul a procedat la efectuarea de investigații, după cum urmează:
 analiza pieței imobiliare
 inspecția directă a proprietății imobiliare
 solicitarea și obținerea de la proprietar a informațiilor legate de proprietatea imobiliară cu
privire la caracteristicile terenurilor;
 studierea bazei economice și sociale;
 culegerea, ordonarea, analizarea și interpretarea informaț iilor obținute de pe piață;
 studierea dreptului de proprietate;
 descrierea proprietății imobiliare;
 estimarea valorii de despăgubire utilizând rapoartele de estimare globală a valorilor
proprietăților imobiliare de tip apartamente, case de locuit, construcții anexe, hale
industriale, spații comerciale și terenuri utilizate de Camerele Notarilor Publici din județ;
 analizarea rezultatelor obținute și formularea eventualelor rezerve;
 opinia evaluatorului asupra rezultatelor evaluării;
 redactarea raport ului de evaluare.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

48
Evaluarea proprietății

Tipuri teren (lei/mp)
UAT LOCALITATE INTRAVILAN /
EXTRAVILAN CC A F/P L V PD ALTE
TERENURI
Orăștie – E 0 2 1.2 2 2 2 0.3
Orăștie Orăștie
(Zona C) I 35 25 25 25 25 25 25
Tabel 3 : Valorile unitare de despăgubire pentru terenuri din județul Hunedoara

Valoarea estimată pentru construcțiile propuse a fi expropriate, în număr de 16, aflate în
proprietatea persoanelor prezentate în tabelul , situate pe teritoriul administrativ ORĂȘTIE , jud.
HUNEDOARA, cu o suprafață totală desfășurată de 5.531,00 mp este de 1.373.773,00 lei.

Valorile unitare de despăgubire, conform rapoartelor de estimare globală a valorilor
proprietăților imobiliare de tip construcții, utilizate de Camera Notarilor Publici din județul
Hunedoara, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Construcții
UAT LOCALITATE INTRAVILAN CL CA Spații industriale
(incluzând și
birouri)
ORĂȘTIE ORĂȘTIE (zona C) I 1150 lei/mp 200 lei/mp 270 lei/mp

*CL – Case de Locuință; CA – Construc ții Anexe

Tabel 4 : Valorile unitare de despăgubire pentru construc ții din județul Hunedoara

Ținându -se cont și de starea fizică actuală (uzură), anumite construcții pot fi Esimilate cu
alte tipuri de construcții dintr -o clasă inferioară de evaluare.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

49
Valorile despăgubirilor mai sus menționate sunt prezentate în tabelul următor:

Nr.crt. Denumire construcție Valoare unitar ă

Actualizată (lei/
(ml, mp sau m3)
1 Împrejmuire lemn h 1 m 99
2 Împrejmuire lemn h 1,5 m 136
3 Împrejmuire lemn h 2 m 173
4 Împrejmuire oțel profilat h 1m 235
5 Împrejmuire oțel profilat h 1,5m 544
6 Împrejmuire oțel profilat h 2m 866
7 Împrejmuire fier forjat h 1 m 284
8 Împrejmuire fier forjat h 1,5 m 656
9 Împrejmuire fier forjat h 2 m 1039
10 Împrejmuire plasă sârmă h 1 m 210
11 Împrejmuire plasă sârmă h 1,5 m 322
12 Împrejmuire plasă sârmă h 2 m 445
13 Împrejmuire sârmă ghimpată 1,5
m 64
14 Împrejmuire sârmă ghimpată 2 m 74
15 Împrejmuire beton h 1 m 124
16 Împrejmuire beton h 1,5 m 198
17 Împrejmuire beton h 2 m 272
18 Împrejmuire zidărie de piatră 1 m 371
19 Împrejmuire zidărie de piatră 1,5
m 519
20 Împrejmuire zidărie de piatră 2 m 668
21 Împrejmuire decorativă 1 m 1608
22 Împrejmuire decorativă 1,5 m 2053
23 Împrejmuire decorativă 2 m 2474
24 Împrejmuire de cărămidă 1 m 618
25 Împrejmuire de cărămidă 1,5 m 804

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

50
26 Împrejmuire de cărămidă 2 m 989
27 Fântâni cu tuburi beton 1237
28 Fântâni fără tuburi de beton 866
29 Alee asfalt 64
30 Alee pietriș 40
31 Alee dale beton 84
32 Fosă septică cu pereți și radieri
din beton armat 980

Tabel 5 :Valorile unitare de despăgubire pentru construcțiile altele decat cele precizate în
rapoartele de estimare globală :

Rapoartele de evaluare vor fi actualizate în situația în care survin modificări ale parcelelor
ca urmare a efectuării documentațiilor de cadastru și ca urmare a schimbării titularilor dreptului
de proprietate sau a altor drepturi reale.

Descrierea livrabilelor
În urma realizării etapelor menționate mai sus, am predat beneficiarului următoarele
documentații:
 Copie a avizului de conformitate pentru începerea lucrării;
 Listele proprietarilor și a altor titulari de drepturi reale, actualizate;
 Listele cu imobilele afectate de traseul lucrării, actualizate;
 Planul cu amplasamentul lucrării și coridorul de expropriere avizate și recepționate de
Oficiul de Cadstru și Publicitate Imobiliară / Agenția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară.
 Masuratorile realizate in reteaua de indesire, in format digital;
 Inventarul de coordonate ale punctelor de inflexiune bornate ;
 Rapoartele de evaluare a imobilelor supuse exproprierii;
 Dosarul care să conțină copii ale actelor de proprietate (titlu de proprietate, certificat de
moștenitor, contract de vanzare -cumparare, hotărâre judecătorească, contract donație ale
deținătorilor de imobile expropriate, precum și copii ale Buletinelor de identi tate sau
Cărților de identitate

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

51
4.3.2 Serviciile ulterioare publicării hotărârii de guvern
Cea de a doua etap ă cuprinde serviciile ulterioare public ării hot ărârii de guvern:
În această etapă se va obține intabularea dreptului de proprietate și a dreptului de
administrare asupra coridoarelor de expropriere în baza deciziei/deciziilor de expropriere și a
documentației întocmite în vederea înscrierii în Cartea Funciară pentru fiecare unitate
administrativ teritorială în parte, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Practic toate
parcelele expropriate se vor comasa și vor forma o singură parcelă, respectiv coridorul pe care se
vor efectua lucrările .
Acest coridor va fi intabulat în favoarea Statului Român, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii ca administrator.
Proprietarii expropriați se vor înscrie în Cartea Funciară cu suprafețele rămase în urma
cedării suprafeței expropriate.
Aceasta etapa cuprinde următoarele servicii:
 intabularea dreptului de proprietat e și a dreptului de administrare asupra coridorului de
expropriere (Se realizează pe baza deciziei de expropriere ).
 realizarea tuturor demersurilor legale pentru dezmembrarea parcelelor propuse pentru
expropriere / transfer;
 întocmirea (redactarea) docume ntației cadastrale privind terenurile necesare proiectului
 avizarea documentației de către un verificator autorizat;
 realizarea și depunerea documentațiilor cadastrale la A.N.C.P.I (O.C.P.I.), avizarea,
recepționarea lor și atribuirea numerelor cadastrale;
 intabularea terenurilor aflate în domeniul public al statului și alipirea acestora la
coridoarele de expropriere.
După ob ținerea pe plan a semnăturii și parafei primăriei și acordul serviciului cadastru al
regionalei, documenta ția pentru avizare, ob ținerea numerelor cadastrale și a întabulărilor pentru
culoarul expropriat se înaintează la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliar ă .
Înaintea pred ării la oficiu, documenta țiile au fost înregistrate online pe site -ul Oficiului de
Cadastru și Publicita te Imobiliar ă.
Urmărirea fluxului se face pe internet și la fa ța locului de către persoana care a sta t zilnic
la Oficiul de Cadastrul și Publicitate Imobiliar ă pentru a discuta cu inspectorii de cadastru în
vederea evitării referatelor de completare.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

52
În cazul unor neconcordan țe, lucrarea va fi refăcută și retrimisă la Oficiul de Cadastrul și
Publicitate Imobiliar ă.
 Elaborarea documenta ției în vederea efectuării exproprieri Dosarul pentru intabulare a
culoarului expropriat cuprinde urmatoarele documenta ții:
 Borderou
 Cerere de recep ție și înscriere
 Declarație
 Memoriul tehnic
 Fișa imobilului
 Plan de amplasament și delimitare a imobilului
 Calculul analitic al suprafaței
 Inventarul de coordonate
 Planul Dxf
 Fisier cpxml.
Urmatoarea etapa a fost înscrierea proprietarilor în Cartea Funciară, cu suprafețele rămase în
urma cedării suprafeței expropriate sau actualizarea suprafețelor pentru imobilelele deja
întabulate.
Pentru aceasta, s -au întocmit documentații individuale pentru fiecare proprietar afectat de
expropriere. La cererea oficiului, pentru imob ilele care nu erau i ntabulate în cartea funciară, am
întocmit documentație de primă înscriere pe întreaga suprafața, apoi am depuns documentația de
dezmembrare.

Documentația cadastrală privind dezmembrarea imob ilelor cuprinde:

 Borderou;
 Cerere de recepție și înscriere;
 Declarație;
 Actele de proprietate în copie legalizată, precum și decizia de expropriere și
Hotărârea de Guvern în baza cărora se face dezmembrarea;

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

53
 Fișa imobilului;
 Memoriul tehnic;
 Calculul analitic;
 Inventarul de coordonate;
 Planul de amplasament și delimitare;
 Planul de încadrarea în zonă;
 Planul Dxf;
 Fișierul Cpxml.

4.3.3 Serviciile în vederea realizării documentației de avizare și aprobarea a
scoaterii definitive sau temporale din circuitul ag ricol/silvic
Ca document pentru finalizarea lucrării, il constituie și avizul de scoatere definitivă din
circuitul agricol. Acesta a fost primit în urma întocmirii și predării documentației de scoatere din
circuitul agricol.

Documentația pentru obținerea aprobării de scoatere din circuitul agricol a terenurilor situate
în extravilan cuprinde:

 cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, dupa caz;
 extrasul de carte funciară pentru informare și copia actului de proprietate sau a altui act
de deținere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arendă, închiriere),
însoțit de acordul proprietarului;
 documentația cadastrală;
 certificatul de urbanism, însoțit de planul de situ atie și de planul de încadrare în zonă;
planul de situație va evindenția suprafața propusă pentru scoaterea din circuitul agricol;
 documentația pentru încadrarea terenului în clase de calitate;
 expertiza de evaluare a terenurilor efectuată de evaluatori at estați de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;
 copii ale documentelor de plată a taxelor de protecție la Fondul de ameliorare a fondului
funciar, virate în conturile Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și
Agenție i Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
 avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului
 avizul Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare;
 memoriul tehnic al lucrării, în care se descrie obiectivul de investiții.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

54

Documentația pentru obținerea aprobării de scoatere din circuitul agricol a terenurilor situate
în intravilan, cuprinde:
 cererea pentru aprobarea s coaterii din circuitul agricol
 extrasul de carte funciara pentru informare și copia actului de proprietate sau alt act de
deținere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arendă, închiriere), însoțit
de acordul proprietarului;
 documentația cadastrală;
 certificatul de urbanism, însoțit de planul de încadrare în zonă și de planul de situ ație în
care se evidențiază suprafețele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol;
 avizul Administrației Naționale a Îmbunatațirilor Funciare.
Avizul Administrației Naționale a Îmbunatățirilor Funciare se elibereaza în termen de 5 zile
lucrătoare d e la depunerea documentației complete.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

55
CONCLUZII

Prezenta lucrare intitulată: Exproprieri în vede rea reabilitării liniei de cale ferată Brașov –
Simeria, parte componentă a coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză
maximă de 160km/h, Tronsonul Coșlariu -Simeria, a fost realizată pe baza considerațiilor
teoretice.
Exproprierea se realizează doar în cazul în care lucrarea reprezintă o cauză de utilitate
publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.
În prezenta lucrare Exproprierea a genereat o serie de efecte juridice, printre care amintim
următoarele:
 Imobilul expropiat trece în proprietate publică, liber de orice sarcini;
 Se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate, respectiv uzul,
uzufructul, abitația, servitutea, superficia, precum și dreptul de concesiune și dreptul de
folosință;
 Se sting toate dre pturile personale aparținând altor persoane asupra imobilul ui expropriat,
cum ar fi spre e xemplu, cele nascu te din contractul de locațiune sau de comodat.

Avantajele lucrării de expropriere:
 Un beneficiu al lucrării de expropriere îl reprezintă întocmirea planurilor parcelare pentru
toate tarlalele afectate de coridorul de expropriere.
 Existen ța unei despăgubiri drepte și prealabile așa cum rezultă din reglementarea legală
 În urma exproprierii se naște un drept de creanță asupra despăgubirilor în favoarea
persoanelor stabilite prin hotărârea judecătorească

Dezavantajele lucrării de expropriere :
 Din punct de vedere al evaluării terenurilor, proprietarii afectați de coridorul de
expropriere s -au declarat nemulțumiți cu privire la prețul primit pe mp de teren.
 Aprobarea Ordinului 700/2014, a dus la schimbarea întregii documentații individuale.
 Ocuparea abuzivă a terenurilor de către c onstructor înaitea emiterii hotărârii de guvern și
a deciziei de expropriere.

Mihălcioiu Loredana Mihaela Proiect de diplomă

56
BIBLIOGRAFIA

 Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes
național, județean și local
 Note de curs, Cornel Păunescu, 2019
 TOPOGRAFIE -Manea Raluca, Editura Cartea Universitar, Bucuresti 2007
 https://earth.google.c om/web/
 CADASTRU -Gheorghe Badea -București, Editura Conspress 2013