Mihailgavril971@gmail.com 314 Jefrrey Lionel Dahmer Text

EXAMENT TICEA ALEX -ANDREI REFERAT PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI II TICEA ALEX -ANDREI, STUDENT ANUL I FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI 15.06.2021 SUBIECTUL ALES PENTRU ACEST EXAMEN ESTE JEFFREY LIONEL DAHMER 2 INTRODUCERE De ce am ales un criminal notoriu pentru aceasta prezentare! Din punctul meu de vedere, la capitolul gandire si practica, criminalii sunt posibil cei mai interesanti indivizi, datorita crimelor creative si infricosatoare. Abordarea gandirii criminalilor nu este un topic recent, sau cel putin nu atat de recent, acesta incepand odata cu fondarea Departamentului de Comportament Inadecvat, din cadrul FBI, in anul 1978, cand Sir Holt McCallany si John E. Douglas pun cap la cap motivele ps ihologice ale criminalilor, marcand astfel inceputurile criminologiei moderne. In ziua de azi, motivele crimelor si gandirea acestora sunt deja cunoscute si chiar facute intr -un tabel de 6 reguli ale criminalului, inca mai exista indoieli la nivelul de per soane normale care devin din senin criminali in serie, ca de exemplu Ted Bundy, desi provenea dintr -o familie cu statut si a beneficiat din copilarie de avantaje, devenind ulterior purtatorul de cuvant al Presedintelui din Seattle, a devenit cu adevarat cu noscut pentru rapirile, crimele si “suveniruri” ( sau in limbaj de specialitate, Totemul, nr.6) . 3 Jeffrey Lionel Dahmer Jeffrey L. Dahmer sau Canibalul din Milwaukee, porecla fiind scurta si la obiect, reflecta anii de activitate al acestui individ, cunoscut pentru acte de canibalism, sadism, rapire, pedofilie si crima a 17 baieti, cu varste cuprinse intre 12 -21 de ani. Acesta a ajuns in atentia de mare risc al FBI, cand s -a facut un apel telefonic ca o persoana de culoare este amenintata cu cutitul de catre acesta, intamplare care a dus la perchezitionarea casei si gasirea cadavrelor, macelarite bucata cu bucata, capete decapitate, organe in frigider si cel mai rau, mancare facuta din astfel de organe. “FBI – 24 IUL 91” Nu este de neglijat fa ptul ca J. L. Dahmer a fost un criminal destul de ingenios si teribil de sadic, prin mascarea acestor crime, in spatele unei masti de lucrator la fabrica de ciocolata din Milwaukee. De unde a inceput drumul acesta de criminal? In primul rand din copilarie , acesta avusese o copilarie tumultoasa, abuzuri sexuale, batai, “bullying” si multe altele. Nici la capitolul scoala, Dahmer nu a stralucit, terminand 12 clase si abandonand facultatea. In al doilea rand, din relatiile esuate pana la ora aceia si ura pe c are a asimilat -o din traumele prin care a trecut, astfel la varsta de doar 18 ani a facut prima crima, un baiat de 17 ani, Steven Hicks, dupa ce Dahmer la o petrecere la fortat sa consume alcool, ca sa nu mai opuna rezistenta, motivul necunoscut. Intre ani i ‘78-’84, Dahmer reusind sa savarseasca 5 crime. Lucrurile au degenerat haotic, dupa ce Dahmer s -a angajat la fabrica de ciocolata din oras, astfel, planurile lui sadice puteau fi indeplinite cu succes. Furand din fabrica dulciuri ca sa ademeneasca copiii , planul lui a mers extraordinar pana a fost prins si dat afara, chiar de vecinul si prieteneul lui de cartier. 4 Acesta avea un baietel de ~14 ani, pe care Dahmer l -a ademenit si la ucis, dupa ce la torturat si violat, ca pe urma sa faca acte de canibalism. Astfel in 1991, acesta fiind arestat de urgenta si trimis direct, cu gradul 1 de vilenta la Columbia Correctional Institution in Portage, Wisconsin, cu sentinta mortii, prin electrocutare, 2 ani mai tarziu, in 1993. Chiar si la aproape 30 de ani de la moa rtea sa, umbra lui Dahmer inca existata, fiind un capital pentru FBI, al agresivitati si violentei, nu fizice, pe cat psihice. Cum o persoana a putut infaptuii astfel de fapte iesine din orice tipar, mult superioare chiar si orei aceleia, in Era de Aur al Criminalilor, cum spunea Sir Holt McCallany, figuri precum Charles Milles Manson, Wayney Gacy, Ted Bundy, Ed Kamper si multi alti, s -au “popularizat prin fapte desavarsit de grave, dar nici una la fel de grava ca cea a lui Dahmer. 5 1. Care abordare teoretica explica cel mai bine caracteristicile gandirii subiectului ales? Abordarea teoretica potrivita pentru caracterul ales, ar fi cea a lui Sigmund Freud,Psihanaliza, cat si Neopsihanaliza, ca raspunsuri la actiunile necontrolate, de origine sexuala ale acest uia, cat si traume accentuate din copilarie. Jeffrey Dahmer a suferit in copilarie nenumarate forme de abuzuri, fonduri care ar explica actiunile acestuia, total iesite din comun, agresivitatea de care dadea dovada, nu numai cu organele de securitate, cat si cu victimele sale, abordarea lui Freud este identica, ca cea din cartea “Cazul Dora”. Stiintele creierului actuale, precum Neuropsihologia, Psihiatria, Neuroimagistica, au aratat o relatie direcct proportionala intre traumele suferite si dezvoltari psihopatologice, punandu -se accent pe latura innascuta a criminalului sau a unei persoane psihopate. 6 A. Descrieti operatiile gandirii specifice subiectului. La categoria de “intelegere” , cat si de operatii ale gandirii, Dahmer se situa la extre mitati, acesta confirmand in multe interviuri ca era perfect constient de ce face si mai mult ca nu I se parea nimic grav; “… am facut ceea ce am considerat ca trebuie facut, nu am avut de ales…” . “https://youtu.be/iWjYsxaBjBI”. Desi pentru psihologii din cadrul FBI si psihiatrii din mai multe tari Americane, modul in care Dahmer era, sau nu, constient de ceea ce facea era in constinuare un semn de intrebare. Acesta dand dovada deseori, ca poate purta un dialog coerent ( IN COMPARATIE CU CHARLES MANSON SAU O ASEMANARE CU ED KEMPER ), putea sa -si aminteasca evenimente, si putea sa vorbeasca civilizat, astfel ajungandu -se la conceptia ca Dahmer intelegea tot, insa ceva era dereglat la el, un eveniment, posibil. 7 B. Explicati modalitatea de rezolvare a problem elor. In cazul subiectului ales, rezolvarea problemelor nu era in sinea ei o problema. Incepand cu anul 1978, cand a ccomis prima sa crima, pana in 1991, cand a fost prins, din gresela, acesta a reusit sa ucida 17 copii/adolescenti, fara nici o urma. Risc ul la care s -a supus a fost eneorm, sa ucizi 17 vicitme, sa performezi acte de canibalism si sa ingrobi ramasite in curtile vecinilor, in mijlocul noptii, putea fi prins si arestat cu mult inainte de a se fi intamplat toate aceste acte. Insa nu a fost asa, nivelul de adrenalina pe care l -a avut, sa umble cu cadavrul in mijlocul noptii si sa sape in curte, este ceva extraordinar si infricosator, in acelasi timp. Acesta si -a rezolvat “problemele” intr -un mod total degajat si simplist. 8 C. Evaluati calitatea ra tionamentelor si a judecatilor subiectului. Rationamentul folosit de catre criminali, in general, este unul foarte greu de inteles, cum ajung sa -si aleaga victimele, pana la capturare si evenimentele viitoare. Cat despre Dahmer, alegere ca victime, copiii, este un semn de intrebare, adesea gasindu – se asocieri cu traume de la parinti, mama, tata, precum Kemper sau Manson, dar in cazuri izolate, la acesta sau Gacy, copiii au fost victimile indisputabile. Poate din cauza anumitor frustrari sexuale, poat e din cauza hartuirilor din copilarie, de catre altii copii; iar calitatea rationamentului este una absurda, insa abordand situatia din punct de vedere clinic, tulburarile psihopatologice nu sunt o gluma, iar dorinta umana de ajutoarare nu functioneaza si nici judecarea din punct de vedere subiectiv nu ar trebuii folosita, ar trebuii tratata ca atare, strict din punct de vedere medical. 9 Descrieti principale forme de memorie surprinse la subiect. Din punctul in care un criminal isi alege victimele, de un de si le alege si cum planuieste sa-si atraga victimile, toate acestea se rezulta dintr -o memorie destul de buna, chiar excelenta; in general o memorie razbunatoare, tipul de “memorie explicita” , unde din ganditul continuu, din reamintire constienta ale i nformatiilor sau ale traumelor, poti deprinde astfel de comportamente, insa in cazul acestuia s -ar numara si memoriile “cognitiva si afectiva”. Precum Mielu Zlate scria in cartea “ Psihologia Mecanismeleor Cognitive ”: “oamenii nu rețin doar faptele de cunoaștere, ci și propriile lor trăiri afective (emoțiile, dispozițiile, sentimentele, pasiunile) ”. Acesta explicand astfel ca in cazul criminalilor, in special, aceasta memorie primeaza, amintirile triste, traumele, frustrarile, ura, se reactualizeaza cu cat avanseaza in varsta si se confrunta in continuare cu aceleasi prejudecati sociale. 10 Prezentati (calitatile) determinantii fiecarui proces de memorare, pastrare si reactualizare, asa cum le -ati indentificat la subiectul ales. Motivul pentru care perso anele normale sau cele cu tulburari (depinzand de tulburare), isi reactualizeaza informatiile, ca sa se bucure de acele momente placute, care I -au satifacut la un moment dat, precum o vacanta, joaca din copilarie, mometele petrecute cu familia, la polul op us, la tulburarile psihopatologice, psihopatie, schizofrenie paranoida, paranoie, reactualizarea se petrece in scopul centralizarea gandrii la acel eveniment cheie, “trigger – effect”, ca mod de sigurata, de precautie, in cazul in care s -ar mai intampla odat a; astfel explicandu -se de ce, personele cu tulburari isi amintesc mereu NUMAI ce este rau si nimic bun; pentru siguranta lor emotionala. 11 Evaluati tipurile de comunicare ale subiectului: A) Verbala; B) Nonverbala; C) Paraverbala; D)Metacomunicare. Supus interview -urilor de catre cadrele unitatii, cat si de catre psihologi, psihiatrii si jurnalisti, comunicarea era in primul rand una verbala, povestiri despre acesta si faptele sale. Dahmer nu a fost un maiestru al manipularii, sau a comunicarii nonverbale , in comparatie cu Ted Bundy sau David Berkowitz, posibil din cauza deficientei mentale, a lipsei calitatii inteligentei, astfel nu a creat probleme in determinarea mimicilor sau ale gesturilor. In interview -rile sale, se putea observa un accent pe anumite cuvinte, caracteristi ale sale, sau ale conditiei sale psihice, ca de exemplu: “…Am simtit nevoia sa fac asta… a fost ca un fel de repulsie, ceva nervos…” ( Inside the Mind of Jeffrey Dahmer: Serial Ki ller’s Chilling Jailhouse Interview). Desi criminalii in serie sunt cunoscuti pentru inteligenta in comunicare, calcularea cuvintelor si chiar prin metavorbire, ascunderea adevaratului sens, sau ale intentiei, subiectul prezent nu a dat dovada de astfel de inteligenta, discutand deschis si obiectiv la adresa intrebarilor, fata de fapte, lispa irascibilitatii fiind un semn ca acesta ar putea comunica, astfel nu s -a putut determina daca acesta mintea sau nu, desi dupa tonalitatea vocii si a miscarilor, acesta parea sa spuna adevarul, astfel nu s -a putut deduce o posibila manipulare sau forme ale persuasiunii, chiar poate un regret fata de faptele pe care le -a comis, mai mult sau mai putin voluntar. 12 13 Explicati atributele atentiei la personajul ales. Atenti a este un proces cognitiv in care energia se orienteaza si se concentreaza pe o activitate, in rezolvarea anumitor activitati sau sarcini. La acest capitol Dahmer, era un ascultator foarte bun, analizand fiecare propozitie cu atentie, punea accent pe ce er a intrebat, raspundea coerent/ la subiect, acestea dovedind ca desi poseda turburari grave de personalitate, atentia nu era inca pierduta, chiar cultivata. In interview -ul de mai sus se poate observa pozitia corpului, mimica fetei, pozitia ochilor, miscare a buzelor, semne ca acesta asculta la jurnalist ce era intrebat si ca nu isi pierdea atentia in spatiu sau in alte activitati inutile. Intr -o scurta comparatie cu Charles Manson sau William Pierce Jr. , care erau incoerenti, pareau pierduti intr -o lume, la un moment dat in discutii. ( Mass Murderer Charles Manson’s 1987 Interview In San Quentin Prison | TODAY 14 Descrieti tipul de imaginatie dominant la acest subiect. Este greu de realizat un tablou al imaginatie lui Dahmer, posibil una macabra, sadica, unde tortura era ca joaca copiilor in parc cu parintii. O astfel de imaginatie este asemanatoare cu cea pasiva, unde subiectul fuge de realitate si se inzoleaza intr -o lume de sine, departe de elemente ca re “I-ar putea face rau”. Descrieti pentru subiectul selectat modul de manifestare ale celor 20 de trebuinte fundamentale redate de H. Muray. In primul rand, “nevoia de afectiune” ar fi ccea mai importanta nevoie al subiectului ales. In ultimile decenii de studii, in domeniile psihicie, s -a demonstrat ca lipsa de afectiune sau afectiunea exagerata, sunt foctori ai psihozelor si intr -o masura mai ridicata ale tulburarile de personalitate; Astfel s -a dovedit asocierea lipsei de afectiune cu majorita tea criminalilor in serie sau ale hotilor ( si in general ale criminalitatii ). A doua nevoie de care subictul ar fi avut nevoie este “nevoia de ambietie”, lipsa de ambitionare dintr -o sursa externa, parinti, prieteni, persoana iubita, in scopul de a reali za ceva, de a se “afisa” ca o persoana a societatii, un rank social, au condus deasemenea la astfel de evenimente, ca de exemplu DAVID BERKOWITZ “SON OF SAM”, care a comis cele 6 crime numai ca sa fie popular, sa fie reamintit. 15 Descrieti emotiile, senti mentele, pasiunile subiectului si influenta acestora asupra existentei si relatiilor subiectului. Lipsa de inteligenta emotionala, traumele, lipsa unui obiectiv sau a unei pasiunii l -a determinat pe Jeffrey Dahmer sa mearga pe drumul acela, de criminal ( nici in ziua de azi determinandu -se cu adevart daca s -a nascut psihopatologic sau a dobandit). Singuratatea la care se adauga ura creaza pe langa forme usoare, in cele mai bune cazuri, la forme grave de psihoze, care s epot observa si in cazul sau. Emotiil e fiind practic inexistente, empatia si simpatia erau proportional intr -o lipsa majora spre inexistente, impiedicandu -l astfel sa poata convietui civilizat in societate, sa aiba o persoana care sa -l iubeasca si un viitor normal. “Desi se poate observa pe mimica fetei o tristete sau o remuscare, cand si -a aflat sentinta, cu moartea din anul 1993.” Descrieti stuctura, fazele actului voluntar, precum si calitatile vointei la subiectului ales. Vointa lui Dahmer era fara discutie ridicata, insa nu intr -un mod potrivit, perseverenta de care a dat dovada in repetarea acelorasi fapte, in ascunderea victimilor; promptitudinea deciziei cand a gasit momentul sa -si ademeneasca victimile, lipsa de remuscari la momentul cand a ucis si torutat sunt semne ale unei vointe ridicate, negative, neproductive pentru sine sau societate, conform standardelor umane/sociale. 16 Elaborati ca o concluzie un profil al principalelor procese si mecanisme psihice superiore ale subiectului. Ca si concluzie, desi a fost un criminal deosebi t de periculos, cu tangente teribile, s -au regasit o multitude de caracteristici cognitive pe care le poseda persoanele normale. Acestea ar putea demonstra paradoxul “ criminalului innascut sau dobandit ”; neuroimagistica a demostrat prin testele RMN si TEP ( tomografie cu emisie pozitronica), ca exista diferente destul de mari intre creierul psihopat si cel normal, prin fluctuatiile slabe de curent dintre neuroni, cat si o dereglare a glandei, fapt care afecteaza personalitatea. Perceptia era intacta, cu o a tentie desavarsita la detalii si o memorare a acestora, gandea fiecare raspuns pe care trebuia sau vroia sa -l dea; dovedind ca era o persoana coerenta, constienta, care putea sa poarte un dialog. • Aceste dovezi aratand ca o persoana innascuta cu deficiente , nu pot formula raspunsi si intrebari eligibile, nu putea sa -si stapaneasca emotiile, in special furia; in comparatie cu cei care au devenit pe baza anumitor traume sau evenimete, acestia posedand caracteristici ale comportamentului psihotic, dar si ale c elui normal, la care stapanirea de sine joaca un rol foarte important. • ( FBI-ul si alte servici impotriva criminalitatii nu au reusit nici in ziua de azi sa dea un verdict obiectiv asupra paradoxului de mai sus, posibil din cauza influetei subiective, ale “umanitatii”, cu care sunt inzestrati oameni normali ) . 17 BIBLIOGRAFIE Kevin Dutton (2012) , “Intelepciunea Psihopatilor” . Editura Globo . Federal Bureau of Investigation . Subject: Jeffrey Lionel Dahmer, File Nr. 7 HQ -21976 . Mielu Zlate . “Psihologia Mecanismelor Cognitive” . Editura Polirom . Laurentiu Mitrofan , Emil -Razvan Gatej (2019) . “Psihologie si Psihopatologie Sociala” . Editura SPER . Paul Popescu -Neveanu (Vo l. I 1976, Vol. II 1977 ) . “Tratat de Psihologie Generala”. Editura 3 TREI . Vasile Daniel , Vasiliu Octavian (2010) . “Psihopatologie Generala” . Editura Printech . Peter Collett (2011) . “Cartea Gesturilor” . Editura 3 TREI . ICD-10 . “Clasificarea tulb urarilor mentale si de comportament” “Descrieri clinice si indreptare diagnostice” . 18