Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici n. 15 ianuarie 1850 ,2345678 Botoșani , Moldova [622025]

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici ; n. 15 ianuarie 1850 ,[2][3][4][5][6][7][8] Botoșani , Moldova –
d. 15 iunie 1889 ,[2] București , Regatul României ) a fost un poet, prozator și jurnalist român , soco tit
de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura
română .[9] Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice
occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai
Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și
pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să -i construiască un Pantheon de voievozi,
nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură
etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului , prin Charles
Baudelaire sau Stéphane Mallarmé . Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind
influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon , de
marile sisteme de gândire ale romantismului , de teoriile lui Arthur Schopenhauer , Immanuel Kant (de
altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure , la îndemnul
lui Titu Maiorescu , cel care îi ceruse să -și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin,
plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel .
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare ; prin
articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să -i deranjeze pe
câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți -l
pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice,
parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar
sau teatral, scria despre viața mondenă sau des pre evenimente de mai mică importanță, fiind un
veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico -literară Junimea , și a lucrat ca redactor la Timpul , ziarul
oficial al Partidului Conservator .[10] A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani ( De-aș avea ), iar
la 19 ani a plecat să studieze la Viena . Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume,
aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25
ianuarie 1902.[11] Eminescu a fost inte rnat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și
apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889 , în jurul orei 4 dimineața, poet