Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos [622616]

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

1

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
ECONOMIE AGROALIMENTARĂ

PROIECT DE DI SERTAȚIE

EFECTUL POLITICILOR AGRICOLE ASUPRA
MODULUI DE UTILIZARE A FONDULUI FUNCIAR
ÎN COMUNA BUDACU DE JOS

Absolvent: [anonimizat]:
Prof . Dr. Ionel Mugurel JITEA

CLUJ -NAPOCA
2018

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE …… 7
CAPITOLUL I POLITICI AGRICOLE COMUNE ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.1 CUM S -AU IMPLEMENTAT POLITICILE AGRICOLE? ………………………….. …………………. 7
1.2 OBIECTIVELE ȘI P REMISELE POLITICII AGRICOLE COMUNE ………………………….. …. 8
1.3 SCHEMA DE PLATĂ UNICĂ PE SUPRAFAȚĂ ………………………….. ………………………….. .. 10
1.4 SCHEMA DE PLĂȚI NAȚIONALE DIRECTE COMPLEMENTAR E ………………………….. 12
CAPITOLUL II LEGISLAȚIA MODULU I DE ÎNTOCMIRE A CADASTRULUI ȘI A
FONDULUI FUNCIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 14
2.1 CADASTRU ȘI CARTEA FUNCIARĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 14
2.2 STATISTICI REFERITOARE LA IMOBILELE ÎNSCRISE ÎN CARTEA FUNCIARĂ ….. 16
2.3 FONDUL FUNCIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
PARTEA A II -A MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
CAPITOLUL III MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE APLICATE …………………… 21
3.1 S COPUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 21
3.2 MATERIALUL CERCETAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
3.3 METODELE DE CERCETARE APLICATE ………………………….. ………………………….. ………. 25
3.4 CALENDARUL DE ACTIVITATE ………………………….. ………………………….. …………………… 26
PARTEA A III -A REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……………. 27
CAPITOLUL IV REZULTATELE ȘI DISCUȚI ILE PRIVIND EVOLUȚIA RE GISTRULUI
AGRICOL, PLĂȚILE APIA ȘI A MODULUI DE UTILIZARE A FONDULUI FUNCIAR ÎN
COMUNA BUDACU DE JOS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27
4.1 EVOLUȚIA REGISTRULUI AGRICOL ………………………….. ………………………….. ……………. 27

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

3
4.2 PLĂȚI APIA ÎN COMUNA BUDACU DE JOS ………………………….. ………………………….. ….. 34
4.3 FONDUL FUNCIAR ÎN COMUNA BUDACU DE JOS ………………………….. …………………… 35
4.4 D ESFĂȘ URAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRULU ÎN COMUNA BUDACU DE JOS
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 39
4.5 DATE DEMOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 48
RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 51
ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 53

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

4

EFECTUL POLITICILOR AGRICOLE ASUPRA MODULUI DE UTILIZARE
A FONDULUI FUNCIAR ÎN COMUNA BUDACU DE JOS

Mihaela MIHALCA, Ionel -Mugurel J ITEA

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterina ră, Str. Mănăștur, Nr.3 -5,400374 ,
Cluj-Napoca, România; mihalca.mihaela@yahoo.com ; mjitea@usamvcluj.ro .

REZUMAT
Politica Agricolă Comună s -a implementat din lipsa celor necesare traiului și a distrugerilor
provocate de cel de -al doilea război mondial, astfel a gricultura a avut un rol esenț ial în dezvo ltarea
economică de ansamblu, pentru înlăturarea sărăciei rurale și a urmărilor războiului. Politica agricolă
este construită în jurul a doi piloni: primul pilon este cel al organizațiilor comune de piață, iar al
doilea, este cel al dezvoltării rurale .
Cadastrul realizează măsura rea, identificarea și descrierea parcelelor cu privire la
înregistrarea acestora î n Cartea Funciară și reprezentarea pe planuri cadastrale.
Fondul Funciar cuprinde t erenurile de orice fel, indiferent de categoria de folo sință, public
sau privat.
Această cercetare s -a realizat prin studierea îndeaproape a Comunei Budacu de Jos, cu
privire la Fondul Funciar, evoluția registrului agricol, plățile APIA, desfășurarea lucrărilor de
cadastru, dar și datele demografice ale comun ei. Cercetarea a avut loc în comuna Budacu de Jos , iar
ca și metode de analiză abordate, au fost studiul bibliografic și observația.
Rezultatele obținute arată faptul că , populația este în deplină creștere și dezvolare .
CUVINTE CHEIE:
politici agricole , cadastru , fond funciar, plăți , registrul agricol .

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

5

EFFECT OF AGRICULTURAL POLI CIES ON THE USE OF FUNCTIONAL
FONDS IN THE COMMUNITY BUDACU DE JOS

Mihaela MIHALCA, Ionel -Mugurel JITEA

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Mana stur St., 400372, Cluj –
Napoca, Roma nia; mihalca.mihaela@yahoo.com ; mjitea@usamvcluj.ro .

ABSTRACT
The Common Agricultural Policy has been implemented because of the lack of living and
destruction caused by the Second World War, so agriculture has played a n essential role in the
overall economic development, the removal of rural poverty and the consequences of the war.
Agricultural policy is built around two pillars: the first pillar is that of the common market
organizations, and the second one is that of rural development.
The cadastre performs the measurement, identification and description of the parcels
regarding their registration in the Land Book and the representation on cadastral plans.
The Land Fo nd includes land of any kind, irrespective of the ca tegory of use, public or
private.
This research was carried out by closely studying the Lower Budau Commune with regard to
the Land Fund, the evolution of the agricultural register, the APIA payments, the development of the
cadastral works, as well as the demographic data of the commune. The research took place in the
commune of Budacu de Jos, and the methods of analysis approached were the bibliographic study,
and the observation.
The results show that the population is in full growth and development.
KEYWORDS
agricultural policies, cadastre, land fo nd, payments, agricultural register.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

6

INTRODUCERE

Politica Agricolă Comună este printre primele politici comun e adoptate de Uniunea
Europeană și reflectă una dintre trăsăturile definitorii ale PAC, și anume aceea că, Uniunea
Europeană adoptă toate deciziile .
Obiectul acestei cercetări constă în analiza c omunei Budacu de Jos, cu privire la modul de
utilizare a Fondului Funciar și prezentarea datelor referitoare la evoluția registrului agricol, a plăților
APIA, desf ășurarea lucrărilor de cadastru și alte problem e ale fondului furnciar.
Cadastrul este f actorul principal pentru dezvoltarea pieței imobiliare care constă în protejarea
posesorilor și investitorilor de bunuri imobile, prin norme și măsuri legislative. Odată cu evoluția
proprietății imobiliare, s -a impus un mecanism pentru securizarea raporturilor juridic e, având ca
obiect imobilul.
Legea Fondului funciar a pus bazele mecanismului privind restituirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor la foștii proprietari, acest mecanism poartă denumirea de
reconstituirea dreptului de proprietate .
Scopul acestei lucrări constă în scoaterea în evidență a problematicii Fondului Funciar și
importanța înscrierilor imobilelor în Cartea Funciară .
Lucrarea oferă informații cu privire la situația plăților pentru grupele de scheme de plată din
sectorul veg etal, situația imobilelor gestionate de către ANCPI prin sistemul informatic de cadastru
și carte funciară, înregistrarea imobilelor în cartea funciară prin programul „Cadastru general” și
date referitoare la aplicarea legilor fondului funciar privind reco nstituirea dreptului de proprietate și
suprafața fondului funciar după modul de folosință, pe județe și localități .
La final s -au realizat concluziile și recomandările, urmate apoi de abrevieri și bibliografie .

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

7

PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI
ABORDATE
CAPITOLUL I POLITICI AGRICOLE COMUNE

„Politica agricolă reprezintă un ansamblu de principii, mijloace și metode de acțiune prin
care se realizează obiectivele generale ale sta tului în domeniul agriculturii.” Istoricul P olitici i
Agricole Comune debutează în anul 1957, odată cu semnarea „Tratat ului de la Roma privind crearea
Comunității Economice Europen e de către aceleași șase state (Franța, Ge rmania, Italia, Belgia,
Olanda, Luxemburg) ” care, în anul 1952, înființaseră CECO – Comu nitatea Eco nomică a Cărbunelui
și Oțelului . (http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/33.pdf , ultima accesare
01.06.2018)
Politica Agricolă Comună este printre primele politici comune adoptate de Uniunea
Europeană, în vremea respectivă numită Comunitatea Economică Europeană . Termenul de “politică
comună” reflectă una dintre trăsăturile definitorii ale PAC, și anume aceea că, pentru 90% din
produsele agricole , decizia nu mai aparține statelor membre, ci Uniunii Europene.
(http://beta.ier.ro/docume nte/formare/Politica_agricola.pdf , ultima accesare 01.06.2018)
1.1 CUM S -AU IMPLEMENTAT POLITICILE AGRICOLE?

Politica Agricolă Comună s -a implementat din lipsa celor necesare traiului și a distrugerilor
provocate de cel de -al doilea război mondial și de dependența țărilor vest europene, de importul de
produse agroalimentare, în special din Statele Unite ale Americii. Agricultura a avut un rol esențial
în dezvoltarea economică de ansamblu și pentru înlăturarea sărăciei rurale și a urmărilor războiului.
„La Conferința Ag ricolă de la Stressa din Italia, în anul 1958 s-a ajuns la un consens privind
necesitatea protejării pieței interne agricole față de exterior și s -au stabilit unele măsuri de corelare a
prețurilor cu structura producției și veniturile agricu ltorilor.”
La data de 30 iunie, anul 1960, Comisia Europeană a prezentat schița cu propunerile privind
Politicile Agricole Comune. Aplicarea acestor măsuri a început în urma semnării Acordului de la
Bruxelles din anul 1962.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

8
Acordul a stabilit următoarele elemente cadru ale Politicilor agricole Comune: (Baltag,
2010)
 obiectivele – urmăreau as igurarea securității alimentare a populațiilor statelor membre,
precum și modernizarea tehnologică privind creșterea productivității agricole și a veniturilor
agricult orilor;
 mecanismele de funcționare – reprezintă procesul prin care populația își coordona activitățile
pentru a realiza obiectivele comune ;
 produsele sau grupele de produ se supuse intervenției pe piață – reglementează ansamblul
instrumentelor și mecanisme lor care privesc funcționarea eficientă a pieței produselor
agricole, consolidarea și organizarea de piață ;
 reglementările comunitare privind producția – modernizarea tehnică și tehnologică a dus la
creșterea productivității agricole, astfel a avut loc transformarea agriculturii tradiționale într –
o agricultură familială care a produs pentru piață și a devenit viabilă ;
 prețurile – s-au stabilit prin corelarea structurii producției cu veniturile agricultoril or;
 importurile și exporturile – eliminarea restric țiilor cantitative de mărfuri dintre statele
membre și a taxelor vamale.
Între anii 1958 -1970, s -au introdus mecanismele de formare a pi eței comune și de prețuri
minim garantate.
(http://dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/262/politicaUE.pdf?sequence =1&isAllowed,
ultima accesare 01.06.2018)
1.2 OBIECTIVELE ȘI PREMISELE POLITICI I AGRICOLE COMUNE

Tratatul de la Amsterdam fixează obiectivele politicii agricole comune, după cum urmează:
 Creșterea productivității agricole prin asigurarea dezvoltării raționale a producției agricole,
prin utilizarea o ptimă a factorilor de producție și în special a forței de muncă și prin
promovarea progresului tehnic ;
 Asigurarea unui nivel echitabil de trai pentru populația agricolă, prin creșterea veniturilor
individuale ale lucrătorilor agricoli ;
 Consolidarea piețelor – respectarea standardelor comunitare ajută la creșterea calității
produselor agr icole;

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

9
 Asigurarea siguranței aprovizionărilor – se poate realiza prin credite subvenționate deoarece
nivelul dobânzii este su b cel al pieței .
 Asigurarea unor prețuri accesibile pentru consumator i – se pot realiza prin s ubvenționarea
consumatorilor , astfel prețuri le de comercializare către consumator să fie sub ni velul prețului
de producător, iar diferența neîncasată de către pro ducă tor să fie acoperită de la buget .
(http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/33.pdf , ultima accesare 01.06.2018)
Politica agricolă comună are ca obiectiv principal creșterea gradului de perform anță.
Reforma Politici i agricole comune , a fo st rezultat ul unei reexaminări pe termen mediu și lung, a unei
versiuni apărute prin implementarea „Agendei 2000 .” Agenda 2000 a fost esențială în orientare a
instrumentelor politice de dezvoltare .
În anul 2003 s-a propus o modalitate nouă de distrib uire a plăților către fermieri sub forma
Schemei Plății Unice. Un alt sistem propus de către statele membre a fost denumit Schema Plății
Unice pe Suprafață . Încasarea plăților directe de către fermieri, a fost condiționată prin respectarea
unor criterii și stand arde care vizează protecția terenurilor agricole cunoscut ca „Sistemul de bune
practici agricole și de mediu .” Implementarea acestor standarde a avut în vedere asigurarea un ui
nivel minim privind întreținerea terenurilor agricole în determinarea populației de a nu renunța la
întreținerea suprafețel or ocupate de pajiști permanente și pentru reduce rea conversiei către culturile
arabile și păstrarea beneficiilor pentru mediu , în asociere cu unele tipuri de pajiști . (Rusu și colab.,
2007 )
Politica agricolă est e construită în jurul a doi piloni: primul pilon este cel al organizațiilor
comune de piață, iar al doilea, este cel al dezvoltării rurale. „Având un rol de pionierat în procesul
integraționist, putem afirma că politica agricolă comună este una din temelii le pe care s -a clădit
Uniunea Europeană de astăzi.”
(http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_agricola. pdf, ultima accesare 01.06.2018)
Pilonul 1 urmărește măsurile de piață prin care se asigură siguranța alimentelor și securitatea
alimentară a populației , realizarea raporturilor dintre cerere -ofertă, creșterea și stabilitatea
veniturilor agri cultorilor.
Pilonul 2 cuprinde măsurile privind restructurarea și modernizarea sectorului agricol și
alimentar în relație cu dezvoltarea economică în zonele r urale și gestiunea durabilă a resurselor
naturale. (Toma și colab., 2010 )

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

10
1.3 SCHEMA DE PLATĂ UNICĂ PE SUPRAFAȚĂ

Schema de plată unică pe suprafață (hectar) SAPS constă în plata unei sume uniforme pe hectar
plătibilă odată pe an decuplată total de produc ție.” Schema de plată unică pe suprafață a fost
implementată în Uniunea Europeană pentru a oferii subvenții agricultorilor.
Pentru acordarea sprijin ului privind schema de plată unică pe suprafață trebuie respectate
anumite condiții de eligibilitate precum: fermierii trebuie să mențină terenul în condiții agricole
bune și de mediu, iar suprafața parcelelor cu care se înscriu, nu po ate fi mai mică de 0,3 ha și
suprafața exploatației agricole minim acceptată, trebuie să fie de 1 ha. Valoarea plăț ii pe hectar s e
calculează prin raportul dintre plafonul național pentru plăți directe și suprafața eligibilă. Terenurile
neeligibile sunt acele terenuri care nu sunt menț inute în condiț ii agricole corespunzătoare respectiv
terenuri erodate, poluate, terenuri neproducti ve și terenuri cu alte destinații. (Giurcă și colab., 2007)
În cazul terenurilor cu categoria de folosință vii, livezi , suprafața minimă a parcelei trebuie
să fie de 0,1 ha. Pentru fermierii care exploatează trei parcele de 0,3 ha teren arabil și o parcelă de
0,1 ha, exploata ția poate fi eligibilă doar dacă parcela agricolă în suprafață de 0,1 ha are categ oria de
folosință vii sau livezi . La categoria de folosință Grădini familiale , suprafața minimă acceptată a
parcelei este de 0,3 ha chiar dacă aceasta cup rinde pomi fructiferi , culturi de hamei, vii, arbuști
fructiferi, pepiniere viticole și pomicole. Aceasta fiind singura categorie de folosință care permite
declararea mai multor culturi care aparțin unor diferite categorii de folosință .
Fermierii care p ot beneficia de plății directe sunt persoane fizice și juridice care utilizează
terenurile agricole pentru care se solicită plata și care sunt proprietarii acestora sau au încheiat
contracte de arendare, concesionare, sau sunt administratori în cadrul unor asociații de
participațiune. Persoanele care și -au arendat, concesionat sau închiriat terenurile, nu mai benficiază
de această plată. Beneficiarii plăților directe din cadrul Schemei plății unice pe suprafață trebu ie să
fie înscriși în Registrul unic de i dentificare și să depună la termen o cerere unică de plată pe
supra față. Aceștia sunt obligați să declare întreaga suprafață de teren utilizată, astfel nedeclararea ei
poate atrage sancțiuni. ( http://www.apia.org.ro , ultima accesare12.06.2018)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

11

Figura 1. 1 Situația plăților pentru grupele de scheme de plată din sectorul vegetal, în anul
2015 (sursă: www.apia.ro , ultima accesare 12.06.2018)
Conform acestui grafic, putem observa faptul că schema de plată unică pe suprafață are
valoarea de 700.000.000 euro, fiind cea mai mare valoare, ceea ce denotă faptul că în anul 2015
plata cea mai mare din sectorul vegetal se acordă pentru acestă schemă. Se poate constata , că este
cea mai accesată schemă, întrucât condițiile nu au un grad ridicat de dificultate, fermier ii trebuie să
întrețină suprafața agricolă înscrisă , iar suprafața minim impusă pe parcelă , să nu fie mai mică de 0,3
ha și întreaga exploatație mai mică de 1 ha.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

12
Tabel 1.1
Schema de plată unică pe suprafață raportă la întreg sectorul vegetal
Sursa de
finanțare Grupare
schemă Număr schem e
solicitate în
cererile depuse Număr
scheme
respinse la
plată Număr scheme
solicitate și
acceptate la
plată Valoatea
totală a
cheltuielilor
Euro
Fondul
European
de
Garantare
Agricolă
(FEGA ) SAPS 882.767 3.912 874.091 707.684.843
73 de
scheme 3.247.866 11.570 3.005.863 1.096.716.441
Total sector vegetal (74
scheme) 4.130.633 15.482 3.879.954 1.804.401.284
(Sursă: prelucrare de pe madr.ro, ultima accesare, 12.06.2018)
Sectorul vegetal cuprinde în total 74 de sche me. Schema de plată unică pe suprafață a fost
solicitată de 882.767 fermieri dintre care 3.912 cereri au fost respinse, iar valoarea totală a
cheltuielilor este de 707.684.843 euro. Se observă faptul că nivelul cheltuielilor pentru cele 73 de
scheme, rapor tat la schema de plată unică pe suprafață, este mai mare doar cu 389.031.598 euro,
ceea ce denotă faptul că se pune accet mare pe acest sprijin.
1.4 SCHEMA DE PLĂȚI NAȚIONALE DIRECTE COMPLEMENTARE

Noile state membre după aderarea la Uniunea Europeană, au posibilitatea suplimentării
plăților directe prin plăți naționale complementare numite și „ top up -uri”.
La nivelul UE, în primul an după aderare, p lățile naționale complementare nu pot depăși 55% din
valoarea plății directe, în anul doi 60%, în anul trei 6 5%, iar în anul patru se admite maxim 30%
peste nivelul plăților din respectivul an.
Aplicarea schemei de plăți naționale directe complementare se realizează conform
reglementărilor în vigoare, în funcție de unele obiective agricole naționale, iar modul de aplicare și
evaluare depinde de schema de plată unică pe suprafață, de modul de calcul și de sursele de
finanțare. Comisia Europeană împreună cu statele membre au responsabilitatea cu privire la
implementarea schemei de plăți naționale directe complementa re, de aceea metodologia de aplicare
se bazează pe un sistem comun pentru părțile implicate în administr area, pregătirea, controlul și
aprobarea acestora. (Giurcă și colab., 2007)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

13
„Plățile naționale directe complementare – P.N.D.C. sunt plățile care supli mentează, din
bugetul național , pe cele primite prin S.A.P.S.” Sursa de finanțare solicitată este asigurată din
bugetul național. Acest sprijin se acordă prin respectarea condițiilor generale ale schemei de plată
unică pe suprafață, precum și respectarea c ondițiilor specifice. Aceste condiții sunt impuse de
legislația națională și europeană. Se acordă cu respectarea condițiilor generale S.A.P. S. și a
condițiilor specifice impuse de legislația europeană și națională pentru culturile respective confo rm
„Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 125/2006, cu modificările și completările ulterioare .”
(http://www.apia.org.ro, ultima accesare12.06.2018)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

14

CAPITOLUL II LEGISLAȚIA MODULUI DE ÎNTOCMIRE A CADASTRULUI ȘI
A FONDULUI FUNCIAR

„Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea și înregistrarea imobilelor în
documentele cadastrale și reprezentarea acestora pe h ărți și planuri cadastrale. ” . (Art 2 – Legea
cadastrului și a public ității imobiliare nr. 7/1996.,)
„Terenurile de o rice fel, indiferent de destinație, de titlul pe b aza căruia sunt deținute sau de
domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României. ” (Art. 1 – Legea
fondului funciar nr.18/ 1991 .,)
2.1 CADASTRU ȘI CARTEA FUNCIARĂ

Factor principal pentru dezvoltarea pieței imobiliare constă în protejarea posesorilor și
investitorilor de bunuri imobile, prin norme și măsuri legislative. Odată cu evoluția proprietății
imobiliare, s -a impus un mecanism pentru securizarea raporturilor juridice , având ca obiect imobilul.
Acest mecanism a funcționat în anumite state, sub denumiri diferite . Latinii l -au numit „capitum
registrum ” , iar grecii antici l -au numit „katasticon”. Sensul actual al cuvântului este cadastru. A fost
atestat în forma „catasti co” în anul 1185, într -un document găsit în Veneția, iar ulterior fiind preluat
de alte state.
Publicitatea imobiliară a fost întemeiată pe sistemul de evidență, care aparține cadastru lui
general și are ca obiect principal înregistrarea sistematică în cart ea funciară , a faptelor și actelor
juridice, cu referire la imobile de pe același teritoriu administrativ . Înscrierea în cartea funciară se
realizează de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, în funcție de imobilele situate pe
raza acestora de activitate. (Boroi, 2011)
Respectarea de către stat a principiilor constituționale în materie de proprietate, se poate
realiza doar printr -o înregistrare completă și corectă în evidențele de cadastru și publicitate
imobiliară . Statul Român are obligați a de a ocroti și garanta proprietatea, fiind susținut prin
„Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară ”. Acest sistem are la bază înregistrarea tuturor
imobilelor într -o evidență reală și clară, în planul cadastral și în Cartea Funciară, activitate ținută la

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

15
zi de către o autoritate competentă de stat numită , Agenția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară. (Grigore, 2015)
„Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică,
economică și juridică, de impor tanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al țării.”
Scopul înscrierii sistematice în cartea funciară este acela de a determina informațiile tehnice,
juridice și economice, referitoare la imobile, de a asigura drepturile reale ale imob ilelor, drepturile
personale, actele și faptele juridice și oricare alte raporturi juridice. Înscrierea în cartea funciară
asigură furnizarea datelor instituțiilor publice de stat, care sunt necesare în sistemul de impozitare și
asigură securitatea tranzac țiilor imobiliare și facilitarea creditelor ipotecare. Cadastrul realizează
măsurarea, identificarea , înregistrarea și descrierea imobilelor în documente cadastrale, precum și
reprezentarea lor pe planuri cadastrale și pe hărți. (Art 1, 2 – Legea cadastru lui și a public ității
imobiliare nr. 7/1996.,)
Cartea funciară conține descrierea imobilelor și înscrierile care fac referire la drepturile reale
de proprietate, drepturile personale, la faptele, actele și la ra porturile juridice. „Titlul cărții funciare
cuprinde numărul cărții funciare, denumirea unității administrativ -teritoriale în care este situat
imobilul, precum și alte mențiuni stabilite prin legi speciale ”. Este alcătuită din titlu și cuprinde trei
părți:
 Prima parte a cărții funciare , este desemn ată prin litera „A” și conține numărul de ordine,
numărul cadastral al imobilului, adresa administrative a imobilului , suprafața măsurată ,
destinația terenului , categoria de folosință și construcțiile , dacă este cazul. Extrasul din
planul cadastral consti tuie anexă la partea I a cărții funciare;
 Partea a II -a a cărții funciare, desemnată prin litera „B”conține numele proprietarului, actul
juridic care constituie dreptul de proprietate, precum și alte drepturi: de administrare, de
concesiune și „dreptul de folosință cu titlu gratuit”.
 Partea a III -a, este desemnată prin litera „C” și cuprind e drepturile personale , faptele juridice
sau alte raporturi juridice și acțiuni cu privire la drepturile reale . (Art 7,8,9,10,11 – ORDIN
Nr. 700/ 2014 privind aprobarea Re gulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele
de cadastru și carte funciară )

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

16

2.2 STATISTICI REFERITOARE LA IMOBILELE ÎNSCRISE ÎN CARTEA FUNCIARĂ
Tabel 2.1
Situația imobilelor gestionate de către ANCPI prin sistemul informatic de cadastru ș i
carte funciară în perioada 2005 – iunie 2018
Perioada Nr. imobile provenite din procesul
de înregistrare sistematică Nr. total imobile
2005 -2015 78.272 8.141.331
2016 192.606 1.046.697
2017 386.298 1.420.425
2018 113.426 606.873
Total 770.602 11.215 .326
(sursă: prelucrare proprie de pe site -ul Agenției naționale de cadastru și carte funciară)
Conform, datelor furnizate de ANCPI, în anul 2005 -2015, s -au înregistrat în sistemul eterra
78.272 , iar în prezent sunt înregistrate 770.602 imobile . Se obse rvă o creștere se mnificativă față de
anii precedenți, datorită tehologiei avansate și a aparatelor performante de m ăsurare. Cele mai
utilizate aparate de măsurare sunt GPS -ul și Stația Totală. GPS -ul este folosit pentru imobilele din
extravilan, iar Stația totală pentru intravilan. Imobilele înscrise în Cartea Funciară, înainte de anul
2005 nu sunt introduse în sistemul eterra, iar acestea urmând să fie actualizate la cererea
proprietarilor, sau în cazul imobilelor din extravilan pentru care se întocmește do cumențație de
atribuire a numerelor cadastrale și este necesară repoziționare a pentru dispunerea acestora în tarla.
Numărul total de imobile gentionate de ANCPI în perioada 2005 -2015 a fost 8.141.331, iar în
prezent numărul acestora este de 11.215.326, se observă o creștere de 3.073.995 imobile înscrise în
Cartea Funciară. Numărul imobilelor înscrise în Cartea funciară care nu sunt introduse în sistemul
eterra este de 10.444.724, ceea ce denotă faptul că aproximativ 85% din acestea nu sunt actualizate
în sistemul de date.
Conform unui studiu de date, numărul aproximativ de imobile din România este de
40.000.000, iar numărul imobilelor înscrise în Cartea Funciară reprezintă procentual 28,04% din
numărul total de imobile. ( www.ancpi.ro , ultima accesare 14.04.2 018
Acest lucru se poate datora gradului de dificultate cu privire la înscrierea imobilelor în
Cartea Funciară, astfel beneficiarii imobilelor se axează mai mult pe dreptul de folosință înscris în

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

17
Registrele Agricole din cadrul Unităților administrativ -teritoriale, decât pe drepturile reale de
proprietate. În urma constituirii și reconstituirii dreptului de proprietate din zonele cooperativizate,
s-au emis titluri de proprietate, care atestă drepturile reale ale proprietarilor. Înt rucât aceștia au
vândut și au cump ărat terenuri cu contracte scrise de mână, acestea nu sunt acceptate pentru
înscrierea imobilului în Cartea Funciară, decât dacă se validează în instanță. Având în vedere
costurile ridicate, proprietarii care au vândut terenurile, nu prezintă intere s pentru rezolvarea actelor.
Pentru buna desfășurare a activității cadastrale, s -a introdus un program care să sprijine
populația în clarificarea și soluționarea problemelor întâmpinate la înscriere în Cartea Funciară.
Cadastrul general pentru înscrierea s istematică a imobilelor în cartea funciară, este un program la
nivel naționl prin care se alocă fonduri din venituri proprii ale ANCPI -ului și fonduri externe
nerambursabile, unităților administrativ -teritoriale, în vederea încheierii unor contracte cu per soane
fizice sau juridice, având categoria corespunzătoare pentru finalizarea acestor lucrări.
Potrivit „Agenției naționale de cadastru și carte funciară”, în perioada 2005 -2015 , numărul
cel mai mare de imobile înscrie în Cartea Funciară, prin acest progr am, îl ocupă județul Olt, cu
100905 CF-uri, urmat apoi de județul Galați , cu 67292 imobile, Teleorman 67089 , Galați 11054,
Dolj 64960 , Argeș 50553 imobile, Alba 46855, Călărași 37563, Dâmbovița 36785, Timiș 30427,
Vaslui 29240, Gorj 28880 , Arad 28667 , Bist rița-Năsăud 1084, iar cele mai puține imobile înscrise în
Cartea Funciară, în decursul acestor ani, îl ocupă județul Satu Mare , având înscrie 258 imobile.
Motivul pentru care j udețul Olt are cel mai mare număr d e imobile înscrise în Cartea Funciară, se
poate datora formei de relief , fiind format din câmpii și dealuri joase, care favorizează demersul
privind măsurătorile în teren și facilitează munca experților topografi. În ceea ce privește județul
Satu Mare , motivul pentru care sunt înscrie în Cartea Funciară doar 258 imobile, se poate datora
lipsei de interes a autorităților locale în privința accesării acestor fonduri și a posesorilor de terenuri
care au renunțat la practicarea agriculturii, fiind axați pe sect orul servicii.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

18

Figura 2.1 Înregistrarea imobilelor în cartea funciară prin prog ramul „Cadastru
general” în perioada 2005 -2015 (www.ancpi.ro , ultima accesare,14.06.2018 )
2.3 FONDUL FUNCIAR

Fondul funciar, în funcție de destinație cuprinde urmă toarele terenuri:
 terenuri cu destinație agricolă formate din terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole,
pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, răsadnițe și terenuri
neproductive care se pot amenaja;
 terenuri cu destin ație forestieră conține terenuri împădurite sau terenuri pentru producție și
administrare silvică, terenuri neproductive, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;
 terenuri sub apă care cuprind albiile mici ale cursurilor de apă;
 terenuri din intravila n, unde sunt amplasate construcțiile;
 terenuri cu destinații speciale sunt terenuri folosite pentru transporturi feroviare, rutiere,
aeriene și navale. (Art. 2 -Legea fondului funciar nr. 18/1991)
Legea Fondului funciar nr. 18/1991 a pus bazele mecanismulu i privind restituirea dreptului
de proprietate privată asupra terenurilor la foștii proprietari , cărora le -au fost expropriate terenurile
de către stat în anul 1945, când guvernul comunist a ajuns la putere. Acest mecanism este denumit

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

19
„reconstituirea drep turilor de proprietate asupra terenurilor ”. Pe lângă „reconstituire”, legea a
introdus și termenul de „constituire” a dreptului de proprietate, care presupune împărțirea terenurilor
familiilor tinere, care au fost membrii în cadrul cooperativei agricole de producție, fără pământ și
care au lucrat cel puțin trei ani în CAP. (sursă: suport de curs -capitolul 4)
Odată cu L egea Fondului funciar au fost apărut și alte legi în completarea acesteia, precum:
„Legea nr.169 din 27 octombrie 1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr.18/1991, Legea nr.1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr.18/1991 și ale Legii n r.169/1997, Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile
proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente ”.
Tabel 2.2
Aplicarea legilor Fondului funciar privind reconstituirea dreptului de proprietate
Martie
1999 Noiembrie
1999 Iunie
2000 Martie
2001 Ianuarie
2005
Suprafața totală de reconstituit
(ha) 9.361 9.367 9.419 9.426 10.194
Suprafața reconstituită (ha) 7.769 7.998 8.114 8.245 9.782
Număr total de cereri 4.688.091 4.696.280 4.716.062 4.716.498 –
Titluri de propr ietate ce trebuie
emise 4.322.626 4.329.973 4.340.507 4.341.493 4.350.553
Titluri de proprietate emise 3.237.156 3.349.273 3.413.299 3.469.944 4.298.153
Procese verbale de punere în
posesie – 36.036 29.084 15.732 –
Procent de suprafață
reconstituită (%) 83 85,4 86,1 87,5 96
Procent de titluri de proprietate
emise (%) 74,9 77,4 78,6 79,9 98,8
(Sursă:www. madr.ro, ultima accesare 14.06.2018)
Reconstituirea dreptului de proprietate din zonele cooperativizate, se realizează conform
cererilor depuse în baz a legilor fondului funciar și a declarațiilor pe propria răspundere. În anul
1999, suprafața reconstituită foștilor proprietari a fost de 7.769 ha, iar până în anul 2005 suprafața
reconstituită a crescut cu 2.013 ha, astfel suprafața totală rămasă de recon stituit a fost de 412 ha, iar
procentual reprezintă 4% din suprafața totală rămasă de reconstituit.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

20
Titlurile de proprietate emise până în anul 1999 a fost de 3.237.156 , iar numărul acestora a
crescut la 4.298.153 , care reprezintă 98,8% din totalul celor e mise. Numărul total de cereri depuse
la legea 18/1991 a fost de 4.688.091 , iar până în anul 2000, numărul cererilor a crescut la 4.716.498 .
Se poate constata faptul că, legile venite în completarea primei legi au fost benefice, întrucât
problemele privin d fondul funciar sunt complexe și necesită timp îndelungat pentru a fi rezolvate,
astfel este dificilă satisfacerea dorințelor fiecărui proprietar cu privire la punerea în posesie.
Tabel 2.3
Suprafața fondului funciar după modul de f olosință, pe județe și localități
Modul de folosință
pentru suprafața
agricolă Ani
Anul 1991 Anul 1997 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2014
Hectare
Total 23.839.071 23.839.071 23.839.071 23.839.071 23.839.071
Arabil 9.423.503 9.341.349 9.381.109 9.420.205 9.395.303
Pășuni 3.309.827 3.409.807 3.441.667 3.364.041 3.272.165
Fâneț e 1.467.857 1.490.834 1.507.190 1.514.645 1.556.246
Vii ș i pepiniere
viticole 285.835 286.314 272.252 224.082 209.417
Livezi ș i pepiniere
pomicole 311.256 265.685 254.627 218.241 196.941
Terenuri neagri cole – – – – 9.208.999
Păduri și altă
vegetație forestieră – – – – 6734 .003
Terenuri degradate si
neproductive – – – – 495.421
(sursă: Prelucrare de pe INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ )
Conform „Institutului național de statistică” suprafața tototală a fondului funciar din
România este de 23.839.071 ha. Se observă faptul că suprafața arabilă a scăzut, iar suprafața
ocupată de fânețe a crescut. De asemenea, suprafața ocupată de pășuni, v ii și pepiniere viticole,
livezi și pepiniere pomicole a scăzut co nsiderabil. Acest lucru se poate datora, renunțării practicării
agriculturii, populația axându -se pe sectorul servicii. Se observă faptul că apar date cu suprafețe de
terenuri neagricole, păduri, terenuri degradate și neproductive doar în anul 2014, se poa te datora din
lipsa unei baze de date solide, la nivel de UAT.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

21

PARTEA A II -A MATERIAL ȘI METODĂ
CAPITOLUL III MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE APLICATE

3.1 SCOPUL CERCETĂRII

Scopul acestei cercetări este de a scoate în evidență efectele aduse de p oliticile agricole
comune asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos .
Obiectivele cercetării care duc la îndeplinirea scopului final sunt :
 Selectarea informații lor și studierea îndeaproape a materialelor de specialitate ;
 Observa rea datelor prin realizarea și interpretarea graficelor și tabelelor cu privire la situația
plăților pentru grupele de scheme de plată din sectorul vegetal , situația imobilelor gestionate
de către ANCPI prin sistemul informatic de cadastru și carte funcia ră, înregistrarea
imobilelor în cartea funciară pr in programul „Cadastru general” și date referitoare la
aplicarea legilor f ondului funciar privind reconstituirea dreptului de proprietate și suprafața
fondului funciar după modul de folosință, pe județe și l ocalități ;
 Colectarea și interpretarea datelor din baza de date a primăriei Budacu de Jos.
3.2 MATERIALUL CERCETAT

Figura 3.1 Comuna Budacu de Jos (sursa:
http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html )

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

22
Materialul acestui studiu co nstă în analiz area și descrierea comunei Budacu de Jos , care face
parte din județul Bistrița -Năsăud. Conform Legii „nr. 2 din 16 februarie 1968, republicată privind
organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România ”, comuna Budacu de Jos
cuprinde c inci localițăți: Budacu de Jos, Buduș, Simionești, Monariu și Jelna.
Sediul administrativ al Comunei este în localitatea Budacu de Jos. Primarul comunei,
viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul de specialitate, care sunt funcționarii publici,
const ituie o structura cu activitate permanentă. Consiliul local este format din 13 consilieri , iar
numărul angajaților este de 16 persoane, din care: o persoană responsabilă de curățenie și un
electrician.
Primăria comunei B udacu de Jos este împărțită în 5 compartimente:
 Buget –finanțe -contabilitate 5 angajați ;
 Evidență agricolă, cadastru și fond funciar – 4 angajați
 Asistență socială – 2 angați ;
 Urbanism – 1 angajat;
 Serviciul voluntar pentru situații de urgență
Figura 3.2 Organigrama Primăriei Budacu de Jos – 2008 (www.prefecturabn.ro)
Comuna Budacu de Jos este așezată în Sud -Estul municipiului Bistrița. Se învecinează cu
comunele: Șieu, Mărișelu, Cetate, Dumitrița. Relieful este format din zone deluroase și păduri de
foioase.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

23
Suprafața totală a comunei este de 6.058 ,32 ha, din care suprafața intravilan este de 401,21
ha și extravilan 56 57.11 ha.

Figura 3.3 Așezarea geografică a comunei Budacu de jos (www. budacudejos.ro )
Localitatea Budacu de J os este a patra localitate din județ care este atesta tă documen tar, în
anul 1228 . În anul 1763, Budacu de Jos era alcătuit din 10 familii de români și 23 de familii săsești .
În anul 1850 , raportul dintre comunitatea română și cea săsească era de 3:1, deoarece în perioada
interbelică scopul era ca populația săsească s ă rămână sub 50%. Localitatea Budacu de Jos avea în
anul 1941 un număr 577 locuitori, din care 283 sași. În septembrie 1944 cei peste 280 de sași din
Budac au fost evacuați, 158 au fost returnați în 1945, refăcându -se o comun itate germană
semnificativă. În prezent, nu mai există nici un sas în comună întrucât au emigrat în Germania.
Localitatea Buduș a fost atestată do cumentar în anul 1345, fiind ce a mai „tânără” localitate
din comună. Localitatea Jelna a fost atestată în anul 1264. În anul 1941, această l ocalitate avea 590
locuitori, dintre care 367 erau germani. Localitatea Monariu a fost atestată în anul 1243, iar
localitatea Simionești în anul 1215. Satul Simionești este cea mai veche localitate a comunei și este
a doua localitate ca vechime, din județ ul Bistrița -Năsăud. Cea mai veche localitate din județ este
Șieu-Sfântu , atestată în anul 1172 . (http://budacudejos.ro , ultima accesare 15.06.2018)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

24
Tabel 3.1
Structura etnică a populației – anul 1998
Etnie Nr. Personae
Română 2.395
Romă 731
Magh iară 24
Germană 1
Alte etnii 3
Total populație 3.154
Femei 1.589 Bărbați 1.565
(sursă: prelucrare date Instituția Prefectului Bistrița -Năsăud)
Conform datelor furnizate de Instituția Prefectului , în anul 1998 numărul populației din
comuna Budacu de J os a fost de 3.154 persoane, din care 1589 femei și 1565 bărbați. Se observă
faptul că predomină populația de etnie română în număr de 2.395 persoane, urmând apoi populația
de etnie romă , în număr de 731 persoane și măghiari – 24 persoane, restul persoanel or sunt de alte
etnii.
Tabel 3.2
Suprafa ța agricolă pe categorii de folosință – 1998
Categoria de folosință Suprafața agricolă
Ha Suprafața –
proprietate publică
ha Suprafața –
proprietate privată
ha
Arabil 2.195 2.195
Pășuni 1.353 1291 62
Fânețe 757 757
Vii și pepiniere viticole 51 51
Livezi 332 332
Total 4.688 1291 3.397
(sursă: prelucrare date de pe site -ul Primăriei Budacu de Jos)
Conform datelor furnizate de primăria Budacu de Jos , în anul 1998 , suprafața totală agricolă
a fost de 4.688 ha, din care 3.397 ha, proprietate privată și 1.291 ha, proprietate publică. Suprafața
arabilă ocupă cea mai mare suprafață de teren, 2195 ha, ceea ce demonstrează faptul că populația era
axată pe cultivarea diferitelor culturi , în special cultivarea cerea lelor.
Locuitorii comunei Budacu de Jos, sunt de religie ortodoxă în proporție de 85%, urmând în
în procent de 15%, sunt de diferite religii: penticostali, adventiști, baptiști. Fiecare localitate are câte
o biserică ortodoxă. Celelalte religii au 5 lăcașu ri de cult astfel, cei de religie penticolsală dețin 3
lăcașuri de cult în localitățile:Budacu de Jos, Monariu și Buduș. Babtiștii și adventiștii au 2 locașuri
de cult în localitatea Monariu.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

25
Principala ramură a economiei din Comuna Budacu de Jos, fiind agricultura. Există cinci
ferme, sunt șapte puncte de preluare a laptelui și încă doi agenți economici care au agricultura ca și
domeniu de activitate. În urma recensământului din 2015, efectivele de animale erau următoarele:
6500 ovine și caprine, 13000 pă sări, 1473 porcine și 1766 bovine. Din categoria insectelor, în
comuna Budacu de Jos se practică apicultura. În anul 2015 erau 500 de familii de albine. Alte
domenii de activitate ale agenților economici: panificație , fiind două brutării, trei firme de
transporturi, un agent economic care se ocupă cu prelucrarea lemnului, o firmă de tipografie și o
țesătorie și magazine alimentare. ( http://budacudejos.ro, ultima accesare 16.06.2018)

3.3 METODELE DE CERCETARE APLICATE

Metodele de cercetare aplicate sunt:
 Studiul bibliografic;
 Observația;
Studiul bibliografic se realizează prin documentare, astfel se studiază bibliografic stadiul
actual al cercetărilor. Acest studiu „presupune trecerea în revistă a altor cercetări care au avut ca
obiect aceeași problematică , metodologie sau rezultate”.
Studiul bibliografic este utilizat prin documentarea din diferite materiale cu privire la
descrierea și implementarea politicilor agricole comune , a schemei de plată unică pe suprafață, a
schemei de plăți naționale directe co mplementare , precum și documentarea cu privire la legislația
modului de întocmire a ca dastrului și a fondului funciar, la nivel național .
Observația este una dintre cele mai vechi metode științifice de cercetare, fiind adecvată
studierii comportamentelor n onverba le și spațiale. Aceată metodă se desfășoară în mediul natural al
persoanelor observate, înregistrându -le astfel comportamentul obișnuit și cotidian al acestora. Cu
ajutorul acestei metode se poate descoperii „ceea ce oamenii fac în realitate , nu do ar ceea ce declară
că fac”. Observația are la bază două tipuri de clasificări: observație participativă și non -participativă
și observații deschise și ascunse. Observația participativă reprezintă aceea observație în care
„cercetătorul este integrat în medi ul supus investigației”. Cea non -participativă în care cercetătorul
„ocupă o poziție externă mediului sau fenomenului studiat”. Observațiile deschise se referă la faptul
că cercetătorul prezintă specificul activităților, precum și identitatea sa, iar la ob servațiile ascunse,
observatorul nu specifică i dentitatea și calitatea sa. ( Cucerzan, 2010)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

26
Observația s -a realizat prin colectarea datelor și realizarea tabelelor cu privire la schema de
plată unică pe suprafață rap ortă la întreg sectorul vegetal, s ituați a imobilelor gestionate de către
ANCPI prin sistemul informatic de cadastru și carte funciară în perioada 2005 – iunie 2018 ,
aplicarea legilor Fondului funciar privind reconstit uirea dreptului de proprietate și tabele privind
suprafața fondului funciar dup ă modul de folosință, pe județe și localități și grafice privind ș ituația
plăților pentru grupele de scheme de plată din sectorul vegetal, în anul 2015 și înregistrarea
imobilelor în cartea funciară prin programul „Cadastru general” în perioada 2005 -2015 .
Observația s -a materializat prin interpretarea tuturor datelor și constatarea diferitelor cauze
care au dus la aceste rezultate. Ca și tipul observației, s -a realizat observația non -participativă,
întrucât cercetarea nu s -a realizat în mediul supus investi gației, ci doar la nivel extern.
3.4 CALENDARUL DE ACTIVITATE

Documentarea, culegerea informațiilor, prelucrarea acestora, colectarea din baza de date a
Primăriei Budacu de Jos , introducerea acestor informații în Microsoft Excel și studirea îndeaproape
pentru realizarea concluziilor și recomandărilor, astfel cercetarea s -a realizat pe parcu rsul a 7
săptămâni, din data de 7 mai 2018, până în data de 23 iunie 2018 . Parcurgerea acestor activități sunt
detaliate în următorul tabel:
Tabel 3.3
Realizarea obiectu lui de cercetare
Lista activităților desfășurate Perioada desfășurării
activităților Durata de realizare a
acestora
Documentarea și Culegerea
informațiilor 7 mai – 3 iunie 4 săptămâni
Prelucrarea informațiilor, realizarea
graficelor și tabelelor în Excel și
interpretarea acestora 4 iunie -10 iunie 1 săptămână
Analiza rezultatelor, concluziile și
recomandările 11 iunie -17 iunie 1 săptămână
Analiza rezultatelor, concluziile și
recomandările 18 iunie -24 iunie 1 săptămâni
TOTAL 7 săptămâni
(Sursă proprie)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

27

PARTEA A III -A REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL IV REZULTATELE ȘI DISCUȚIILE PRIVIND EVOLUȚIA
REGISTRULUI AGRICOL, PLĂȚILE APIA , ȘI A MODULUI DE UTILIZARE A
FONDULUI FUNCIAR ÎN COMUNA BUDACU DE JOS

4.1 EVOLUȚIA REGISTRULUI AGRICOL

„Registrul agricol constituie documentul oficial de evidență primară unitară, în care se
înscriu date cu privire la gospodăriile populației și la societățile/asociațiile agricole, precum și la
orice alte persoane fizice și/sau entități juridice care au teren în proprietate/folosință și/sau animale .”
( sursă: www.madr.ro, ultima accesare 18.06.2018)
Fiecare poziție deschisă în registrul agricol conține date referitoare la gospodărie, număru l de
membrii ai familiei , terenurile aflate în proprietate, terenurile aflate în folosință și modul de deținere
a acestora (contract de arendare, de concesiune și de închiriere), categoria de folosință, număr de
tarla, număr parcelă, număr de bloc fizic, construcții, efectivele de animale, suprafața arabilă cu
principlalele c ulturi, utilaje, instalații și mijloace de transport pentru agricultură, carnete de
comercializare și atestate de producător eliberate.
Registrul agricol constituie baza de date cu privire la eliberarea adeverințelor necesare pentru
întocmirea, schimbarea sau modificarea cărții de identitate și pentru eliberarea adeverințelor
referitoare la parcelele agricole deținute. Fiecare volum al registrului agricol conține 50 de poziții.
Registrul agricol se elaborează pentru o perioadă de 5 ani și se completeză anu al. După această
perioadă, se arhiveză.
În anul 2015 , Comuna Budacu de Jos a accesat prin Fonduri Europene nerambursabile,
proiectul privind „Gestiunea în sistem informatic a registrului agricol și a altor servicii publice
destinate cetățenilor în cadrul u nor unități administrativ -teritoriale din județul Bistrița -Năsăud” .
Acest program a fost impus de către „Direcția Dezvoltare Durabilă și Relații Externe”. Registrul
agricol este mo nitorizat în permanență de către Consiliul Județean . Neutilizarea acestui si stem
informatic atrage corecții financiare, care merg pănă la returnarea întregii sume acordate. Atât
registrul pe hârtie cât și cel electronic , se rescriu după expirarea termenului de valabilitate.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

28
Deschiderea unei poziții în Registrul Agricol se face în baza actelor de proprietate și a declarației pe
propria răspundere.
Comuna Budacu de Jos deține t rei tipuri de Registre agricole:
 Tip 1 – cuprinde pozitii ale gospodări ilor populației, exploatațiilor agricole individuale,
persoanelor fizice autorizate, înt reprinderilor individuale, asociațiilor familiale cu domiciliul
în localitate;
 Tip 2 – conține pozitii ale persoanelor cu domiciliul în alte localității, care poartă denumirea
de străinași;
 Tip 3 – conține pozitii ale unităților cu personalitate juridică, cu activitate pe raza localității.

Tabel 4.1
Structura Tipurilor de Registre Agricole
Nr. crt Localități Registrul
agricol Tip 1 Registrul
agricol Tip 2 Registrul
agricol Tip 3
1 Budacu de Jos 7 3 2
2 Jelna 8 7 –
3 Buduș 5 2 –
4 Simionești 3 2 –
5 Monariu 5 1 –
Total 28 15 2
(Sursă: prelucrare proprie din baza de date a instituției )

Conform datelor furnizate de către primăria comunei Budacu de Jos , cele mai multe Registre
Agricole sunt cele de Tip 1 care conțin date referi toare la persoane le fizice cu domiciliul în
localitat e. La nivel de comună sunt 28 Registre agricol e Tip 1 , 15 registre , Tip 2 și 2 Registre Tip 3.
Localitatea Jelna are 15 registre, Budacu de Jos are 12 registre, localitatea Buduș are 7, Monariu 6,
iar Sim ionești are 5 registre.
Localitatea Jelna are 675 poziții înscrise în registrul agricol, urmată apoi de localitatea
Budacu de Jos cu 517 poziții, localitatea Buduș 290 poziții, Monariu 275, iar localitatea Simionești,
202 poziții. Localitatea Jelna are îns crise cele mai multe poziții în registrul Agricol deoarece este o
zonă favorabilă pentru construcții, iar populația tinde să se stabilească în această zonă . În decursul
unei perioade de 8 ani s -a format un cartier spre Bistrița, care tinde să se extintă de la an la an. De
asemenea, localitatea Budacu de Jos este favorizată pentru construcții, întrucât cele două localității
sunt situate la aproximativ 5 km de Bistrița.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

29

517
675290202275
Budacu de Jos Jelna Buduș Simionești Monariu
Figura 4.1 Numărul pozițiilor înscrise în Registrul Agricol p e localități (prelucrare din baza de
date a instituției)

Registrul Agr icol a evoluat semnificativ prin faptul că structura acestuia s -a modificat, încât
datele să fie prezentate într-un mod relevant, detaliate pe categorii , iar cea mai mare evoluție a fos t
implementarea registrul ui electronic. Registrul electronic ajută la buna desfășurare a activității în
timp util pentru eliberarea documentelor necesare fermierilor cu privire la suprafețele de teren
utilizate , furnizarea datelor pentru sistemul informați onat statistic, oferă date pentru recensământ și
date pentru Registrul statistic al exploatațiilor agricole .
În perioada 2001 -2005, Registrului Agricol era structurat în 10 capitole . Primul capitol face
referire la persoane fizice , întreprinderi familiale , exploatații agricole individuale, persoane fizice
autorizate , al doilea se referă la terenurile deținute în proprietate, capitolul 3 cuprinde date cu privire
la m odul de utilizare a suprafeței agricole situate pe raza localită ții, c apitolul 4 conține sup rafața
arabilă cultivată, capitolul 5 – pomi fru ctiferi, capitolul 6 s uprafețe amenajate pentru irigat , capitolul
7 animale domestice, c apitolul 8 – evoluția efectivelo r de animale în cursul anului, capitolul 9
cuprinde date referitoare la utilaje, mijloac e de transport și instalații agricole existente, îar capitolul
10 cuprinde date referitoare la construcțiile existente pe raza localității. În perioada 2005 -2010,
structura registrului a rămas aceeași.
În perioada 2010 -2014 , s-au produs unele modificări as tfel s -a introdus un nou capitol
privind aplicarea îngrășămintelor și pesticidelor, iar alte modificări au constat într-o relatare
amănunțită a capitolelor existente . Capitol 2, pe lângă suprafața terenurilor aflate în proprietate, se

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

30
referă și la identifi carea parcelelor și identificarea pădurilor . Capitolul 4 este defalcat pe suprafațe
cultivate în sere și solarii și suprafațe cultivate cu legume. Capitolul 5 este împărțit în patru
subpuncte care se referă la suprafața plantațiilor , numărul pomilor răzleț i, vii și pepiniere viticole ,
alte plantații pomicole . Celelalte capitole au rămas neschimbate .
Pentru perioada 2015 -2019 , fiecare poziție a Registrului agricol, este structurată în 16
capitole. La capitolul 4, apare o rubrică despre culturi succesive în câmp, culturi intercalate, sau
culturi modificate genetic. Capitolul 12 conține date cu privire la eliberarea atestatelor de producător
și a carne telor de comercializare . Capitolul 13 cuprinde mențiuni referitoare la cererile și sesizările
privind deschid erea procedurilor succesorale care urmează a fi înaintate notarilor publici. Capitolul
14 este o rubrică care cuprinde înregistrări privind exercitarea dreptului de preemțiune. În capitolul
15 se înscriu date cu privire la contractele d e arendare și conces iune, iar capitolul 16 este pentru
„mențiuni speciale”.
10 101116
024681012141618
2001-2005 2005-2010 2010-2014 2015-2019

Figura 4.2 Evoluția Registrului Agricol (prelucrare proprie din Registrele Agricole ale instituției )

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

31
Tabel 4.2
Suprafețele de teren înscrise în Registru l Agricol pentru anul 2012
Nr.
Crt Grupe de proprietari Terenuri
arabile
ha Fânețe
ha Vii
ha Livezi
ha Pășuni
ha Total
1 Proprietate privată a
persoanelor fizice 2176 1023 15 311 62 3587
2 Proprietate privată a
UAT Budacu de Jos 5 6 – – 1014 1025
3 Proprietate privată a
statului 6 5 – – – 11
4 Proprietate privată a
persoanelor juridice 8 – – 19 – 27
Total teren agricol 2195 1034 15 330 1076 4650
(Sursă: prelucrare proprie din baza de date a primăriei)
În anul 2012, suprafața totală agricolă a fost 4650 ha. Terenurile arabile ocupă suprafața de
2195 ha, pășunile ocupă 1076 ha, fânețele 1034 ha, livezile 330 ha, iar suprafața cea mai mică este
ocupată de vii, 15 ha. Acest lucru se poate datora faptului că, populația pune accentul mai mult pe
cultivare a cerealelor, a plantelor furajere , fapt pentru care în cea mai mare parte suprafețele sunt
ocupate cu t erenuri arabile și fânețe.
După clasificarea pe grupe de proprietari, suprafața cea mai mare aparține persoanelor fizice,
aceasta fiind de 35 87 ha, urma tă de suprafața unității administrativ -teritoriale Budacu de Jos, 1025
ha, suprafața privată a persoanelor juridice fiind de 19 ha, iar proprietatea privată a statului fiind de
11 ha.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

32
Tabel 4.3
Suprafețe Registru Agricol 2018
Nr.
crt Grupe de p roprietari Terenuri
arabile
ha Fânețe
ha Vii
ha Livezi
ha Pășuni
ha Total
ha
1 Proprietate privată a
persoanelor fizice 2176 1008 15 299,88 62 3560 ,88
2 Proprietate privată a
unităților administrativ
teritoriale 5 6 970 981
3 Proprietate privată a
statului 6 5,32 11,32
4 Proprietate privată a
Persoanelor juridice 8 16 20,82 8,33 53,15
Total teren agricol 2195 1035,32 35,82 308,21 1032 4606,35
(Sursă: prelucrare proprie din baza de date a primăriei)
În prezent, suprafața totală agr icolă este 4606 ,35 ha. În comparație cu anul 2012 aceasta a
scăzut cu 43,65 ha . Terenurile arabile ocupă aceeași suprafață de 21 95 ha, comparativ cu anul 2012.
Suprafața ocupată de pășuni a scăzut cu 44 ha, față de anul 2012 . Suprafața ocupată de fânețe e ste
1035,32 ha, aceasta a crescut cu 1,32 ha față de anul 2012. Livezile ocupă 308, 21 ha, comparativ cu
anul 2012, suprafața a scăzut cu 21,79 ha. Un lucru favorabil , se poate observa faptul că suprafața
ocupată de vii a crescut cu 20,82 ha. Acest l ucru s e datorează faptului că , s-a înfințat o cramă pentru
pentru vinificare și pentru păstrare a vinului, în localitatea Jelna, de unde și numele de „Crama
Jelna” . Planțațiile de viță -de-vie se află tot în acestă localitate, îar c onform unor hărți vechi apar
schițate plantații de viță -de-vie din anul 1766, ceea ce putem deduce faptul că este o cultură și o
istorie străveche a vinului.
Prin urmare, se constată faptul că suprafața agricolă a scăzut considerabil, în perioada 2012 –
2018. Acest lucru se poate datora dezvoltării căilor de comunicații , degradarea terenurilor, în cazul
pășunilor, dar și datorită scăderii ponderii agriculturii în Produsul Intern Brut prin lipsa forței de
muncă și îm bătrănirea populației active în agricultură . Întrucât c omuna Budacu de Jos se află la 5
km de Municipiul Bistrița, pop ulația tânără a trecut cu ușu rință la sectorul servicii .

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

33
În anul 2012, au fost înscrise în registrele agricole de Tip 1, 1189 poziții, cuprinzând
persoanele fizice, întreprinderile individuale și asociațiile familiale care au domiciliul în localitate.
În registrele agricole de Tip 2 pentru persoanele cu domiciliul în alte localității, au fost
înscrise 447 poziții, iar în registrele de Tip 3 care cuprind unitățile cu personalitate juridică , fiind
înscrise 43 poziții.

Figura 4.3 Numărul pozițiil or înscrise în Registrul Agricol în anul 2012 (sursă: prelucrare
din baza de date a primăriei)
În prezent , sunt înscrise 1959 poziții în registrul agricol, dintre care în registrele cu
persoanele înscrise din localitate , sunt 1263 poziții, mai mult cu 74 poziții față de anul 2012. Î n
registrul agricol pentru persoanele din afara localității, sunt înscrise 632 poziții, mai mult cu 185
poziții decât cele înscrise în anul 2012. Î n registrele referitoare la unitățile cu persona litate juridică,
sunt înscrise 64 poziții. În perioada 2012 -2018, se observă o creș tere a pozițiilor înscrise în registrul
agricol. Această creștere se datora construcțiilor efectuate în decursul acestor ani . Un alt aspect
favorabil este dat de migrația persoanelor din mediul urban în mediul rural , întucât fiind o distanță
mică față de M unicipiul Bistrița, populația tinde să construiască case de locuit și case de vacanță
pentru petrecerea timpului liber .

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

34

Figura 4.4 Numărul pozițiilor înscrise în Registrul Agricol 01.06.2018 (sursă: prelucrare
din baza de date a primăriei)

4.2 PLĂȚI APIA ÎN COMUNA BUDACU DE JOS

Fermierii comunei Bud acu de Jos care dețin și utilizază teren agricol, pot beneficia de Plăți
Apia dacă depun „Cerere unică de plată” la centrul local Apia din Munici piul Bistrița și adeverința
eliberată de la primărie, care conține suprafețele de teren eligibile. Suprafețele eligibile sunt acelea
care îndeplinesc cele trei condiții: utilizarea și întreținerea suprafețelor de teren declarate, suprafața
de teren să fie mai mare de 0,30 ha, iar suprafața exploatației să fie minim 1 ha.
Pentru eliberarea adeverinței, este necesară digitizarea parcelelor în programul APIA.
Digitizarea se realizează cu ajutorul proprietarilor, care răspund pentru poziționarea parcelelor.
Fiecare fermier are un „număr unic de identificare” , iar parola de acces în baza de date este CNP -ul.
Pentru buna desfășurare a activițății, în vederea eliberării adeverințelor, fermierii trebuie să
respecte programările, care se afișează în fiecare localitate, dar și la primărie. Cei care nu au mai
depus „Cerere Unică de Plată”, este necesar să se prezinte la Centru l local Apia pentru atribuirea
„Numărului Unic de Identificare”. Deținătorii de animale trebuie să prezinte adeverință de la
medicul de familie.
Fermierii care solicită plăți pentru suprafețe care depășesc 50 ha, nu este necesară adeverința
de la primărie, se depune doar cerere la Centrul local APIA .
Dacă se produc modificări cu privire la suprafața de teren declarată, beneficiarii trebuie să
prezinte acte doveditoare precum: contracte de vânzare -cumpărare, contracte de concesiune,

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

35
contracte de arendare, co ntracte de donație. Acestea sunt necesare în vederea actualizării registrului
agricol.
În comuna Budacu de Jos sunt 457 de fermieri care au solicitat adeverințe pentru accesarea
„Schemei de Plată Unică pe Suprafață”, fiind cea mai accesată schemă atât la n ivel de comună cât și
la nivel național, datorită gradului scăzut de dificultate pentru accesarea acesteia.
În perioada 1 martie – 15 mai a fost perioada în care s -au eliberat adeverințele necesare
plăților APIA. În comuna Budacu de Jos cele mai multe soli citări pentru „Schema de plată unică pe
suprafață”, au fost ale fermierilor din localitatea Buduș, datorită faptului că aceștia dețin suprafețe
mari de teren, conform titlurilor de proprietate emise, astfel au îndeplinit cu ușurință prima condiție
referito are suprafața minimă acceptată.
Budacu de Jos este a doua localitate, cu 112 adeverințe emise , urmată de localitatea Jelna cu
77 adeverințe, Monariu 75, iar localitatea Simionești, 62 adeverințe emise. Localitatea Simionești
are cele mai puține solicitări pentru schema de plată unică pe suprafață datorită faptului că este cea
mai mică localitate din Comună și cuprinde 111 gospodării.
112
77
1316275
Jelna Buduș Simionești Monariu

Figura 4.5 Adeverințe APIA eliberate (sursă: prelucrare proprie din baza de date a
primăriei)
4.3 FOND UL FUNCIAR ÎN COMUNA BUDACU DE JOS

Cumuna Budacu de Jos a fost una dintre zonele colectivizate odată cu intrarea
comunismului. Acest proces de colectivizare a constat în confiscarea terenurilor agricole și
comasarea acestora în „Cooperativa Agricolă de Producție”. Odată cu desfințarea comunismului, în

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

36
anul 1991, a fost introdusă prima lege a Fondului Funciar care constă în reconstituirea dreptului de
proprietate sau constituirea acestui drept. De aceste drepturi beneficiază membrii cooperatori cărora
li s-au confiscat terenurile agricole, iar în cazul în care posesorii sunt decedați, li se restituie
moștenitorilor terenurile aduse în CAP.
Stabilirea dreptului de proprietate s -a realizat în baza cererii de la Legea 18/1991, prin
eliberarea titlurilor d e proprietate în limita maximă de 10 ha de familie. Persoanele care au adus
terenuri în CAP, dar nu au depus cerere, nu li se restituie suprafața de teren.
În baza cererilor depuse, conform Hotărârii 54/1991 s -au întocmit anexele cu persoanele care
benefi ciază de reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Comuna Budacu de Jos are următoarele anexe:
 Anexa 2a – cuprinde membrii coop eratori care au adus peste 0,5 ha de teren în CAP și
solicită în scris restituirea acestuia;
 Anexa 2b – cuprin de familiile tinere care au lucrat în CAP, fără să aducă teren;
 Anexa 3 – conține moștenitorii cooperatorilor decedați înainte de legea fondului funciar, care
au solicitat î n scris dreptul de proprietate ;
 Anexa 7 – cu proprietari i particulari persoane fizi ce/sau dupa caz moș tenitorii acestora cu
domiciliul în România care nu s -au înscris în CAP și ale caror terenuri au fost comasate în
perimetru CAP fără compensare și care solicită î n scris restituirea acestora ;
 anexa 13 – cuprinde parohiile, schiturile car e solicita în scris terenuri agricole.
Tabel 4.4
Suprafețele de teren constituite și reconstituite în baza Legii 18/1991
Nr.
crt Localitatea Anexa 2a Anexa 2b Anexa 3 Anexa 7 Anexa 13 Total
ha
1 Budacu de Jos 114,0 8 81,82 259,75 33,64 5 494,29
2 Buduș 267,48 33,84 610,41 92,9 5 1009,63
3 Jelna 114,25 118,15 350,95 71,68 5 660,03
4 Monariu 93,21 60,28 176,28 24,99 5,5 360,26
5 Simionești 180,52 10,25 375,58 15,95 5 587,3
Total (ha) 769,54 304,34 1772,97 239,16 25,5 3111,51
(sursă: baza de date a primăriei Budacu de Jos)
Suprafața totală de tere n const ituită și reconstituită la Legea fondului funciar din anul 1991, a
fost de 3111,51 ha, dintre care cea mai mare suprafață de teren a fost reconstituită moștenito rilor
membrilor Cooperative i Agricole de Producție, care au depus cerere de reconstituire după persoana
deposedată. Se obs ervă faptul că majoritatea persoanelor care au intrat cu teren în CAP, sunt

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

37
decedați, fapt pentru care titlurile de proprietate sunt e mise pe toț i moștenitorii. Acest aspect
reprezintă un grad de dificultate în ceea ce privește vânzarea sau cumpărarea terenurilor, întrucât
este necesară dezbaterea succesiunii de către moștenitori , prin care se împart imobilele și se stabilesc
proprietari i. În cazul în care nu se dezbate succesiune, iar unul dintre moștenitori este decedat, nu
pot vinde terenul cu acte în regulă , decât cu contract de mână care în momentul de față nu mai este
valabil, iar cele încheiate în trecut se validează doar în instan ță. La fel și în cazul înscrierii în Cartea
Funciară, se trec toți moștenitorii ca și titulari.
Prin urmare, multe terenuri au mai mult i proprietari, întrucât costurile sunt ridicate iar gradul
de difcultate este mare pentru rezolvarea acestor probleme.
Cea mai mare suprafață de teren a fost reconstituită în localitatea Buduș, 913,01 ha
extravilan și 96,62 ha intravilan. Acest lucru se datorează faptului că cețățenii acestei localități sunt
cei mai vechi, numiți și „băștinași”, iar acestă localitate nu a fost populată decât o mica parte de sași .
A doua localitate cu cea mai mare suprafață de teren reconstituită este Jelna , iar suprafața constituită
este a treia, după localitatea Budacu de Jos. Acest aspect denotă faptul că au fost mai puține cereri
de cons tituire decât în localitatea Budacu de Jos. Jelna este a doua localitate privind suprafața
reconstituită deoarece această localitate este cea mai extinsă ca și limită de suprafață. Cea mai puțină
suprafață reconstituită o are localitatea Monariu. Acest luc ru se datorează faptului că această
localitate a înregistrat cele mai puține cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Localitatea Simionești este a treia localitate privind suprafața reconstituită în extravilan. De
asemenea, această localit ate nu a fost populată de sași și este cea mai veche localitate atestată din
comună. În ceea ce privește suprafața din intravilan, localita tea Ș imionești are ce mai mică suprafață
constituită și reconstituită datorită faptului că acestă localitate este cea mai mică localitate din
comună.
Suprafața de teren rămasă nereconstituită, s -a reconstituit conform celorlalte legi ale
Fondului Funciar care au venit în completarea primei legi care s -a desfășurat la fel, respective prin
depunere cereri și completare ane xe.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

38

Figura 4. 6 Constituirea și reconstituira dreptului de proprietate privată pentru suprafețele de
teren din intravilan și extravilan (sursă: prelucrare proprie baza de date a primăriei Budacu de Jos)

Eliberare titlurilor de p roprietate s -a realizat conform cererilor de puse la Legea 18/1991.
Cele mai multe cereri au fost înregistrate în localitatea Buduș, 329 cereri , dintre care s -au emis 307
titluri de proprietate, iar 27 de titluri nu s -au eliberat încă. Localitatea Jelna are înregistrate 329
cereri, au fost eliberate 305 titluri, iar 24 rămase de eliberat. Din figura prezentată, se poate oberva
faptul că localitatea Simionești are cele mai multe titluri rămase de eliberat. Acest lucru se datorează
faptului că unii proprietari i nu au fost de acord cu amplasamentul propus, dat fiind faptul că este cea
mai veche localitate, aceștia vrând să -și păstreze vechile amplasamente. De regulă, punerea în
posesie s -a făcut pe vechile amplasamente.
În ceea ce privește situația generală cu p rivire la titlurile care nu s -au eliberat , se poate datora
mai multor motive: fie din faptul că propietarii în cauză nu am semnat Procesele verbale de punere
în posesie, fie din motivul că nu au fost de acord cu amplasamentul terenurilor sau nu au fost de
acord cu suprafața validată pe anexă, astfel nu au fost de acord să semneze procesele verbale de
punere în posesie care stau la baza emiterii titlurilor de proprietate.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

39

Figura 4.7 Eliberarea titlurilor de proprietate raporta te la cererile depuse în baza legii
Fondului Funciar (sursă: prelucrare proprie din baza de date a p rimărie i)
4.4 DESFĂȘ URAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRULU ÎN COMUNA BUDACU DE JOS

Cadastru l realizează totalitatea lucrărilor tehnice referitoare la identificare, măsurare,
reprezentare pe planuri și hărți cadastrale, pentru înscrierea imobilelor în Cartea Funciară.
Imobilele înscrise în Cartea Funciară atestă dreptul real de proprietate . Extrasul de carte este
documentul de bază în vederea realizării unei construc ții, deoarece nu se eliberează certificat de
urbanism dacă imobilul nu este înscris în Cartea Funciară. Este documentul d e bază și în cazul
vânzării sau cumpărării unui teren, întrucât nu se mai emit contracte notariale de vânzare -cumpărare,
dacă imobilul nu este înscris în Cartea Funciară, la fel și în cazul unui contract de donație
Cele mai multe imobile înscrise în Cartea Funciară sunt în localitatea Jelna atat intravilan cât
și extravilan. Acest lucru se datorează faptului că multe imobile sunt vândute unor ferme care
benefici ază de Fonduri Europene, iar pentru a atestarea dreptului de proprietate a fost necesară
întabularea acestora, dar și din motivul că sunt întocmite cele mai multe planuri parcelare în
localitate. Localitatea Jelna este cea mai favor izată localitate din comună, astfel s -a format un cartier
rezidențial în dealul Jelnei în care s -au mutat atât persoane din localitate cât și din afara localității.
În prezent acest cartier este în extravilan, dar este întocmit un proiect pentru includere a în
Planul Urbanistic General care urmeză să fie aprobat în decursul acestui an, astfel toate casele
constuite sunt înscrise ca și case de vacanță. Pe de altă parte s -au construit și cabane pentru
petrecerea timpului liber.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

40

4.8 Imobilele înscrise în Ca rtea Funciară din cartierul „dealul
Jelnei” (https://eterra3.ancpi.ro , ultima accesare 20.06.2018)
La numărul mare de imobile înscrise contribuie și o Societate care are un proiect pe Fonduri
nerambursabile cu privire la înfințarea unei ferme pomi cole pe o suprafață de 25 de ha și o ferm ă de
oi, extinsă pe o suprafață de 15 ha. De asemenea, contribuie și Crama Jelna , care deține peste 20 de
ha de teren, dar și o altă Societate Comercială deține o fermă de vaci și se ocupă cu procesarea și
vânzarea produse lor lacta te. Aceasta deține aproximativ 5 0 ha de teren.

Figura 4.9 Amplasamentul fermei deținute de Centana Com SRL
(https://eterra3.ancpi.ro, ultima accesare 20.06.2018)
Cele mai puține imobile înscrise în extravila n sunt în localitatea Budacu de Jos . Acest lucru
se poate datora existenței reduse de planuri parcelare . Panurile parcelare se realizează doar în
extravilan și reprezintă prezentarea grafică a unei tarlale, respectiv reprezentarea grafică a limitelor
naturale.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

41
Pentru întocmirea unui plan p arcelar trebuie analizate titlurile de proprietate, iar verificarea
dispunerii acestora în tarla se realizează cu ajutorul măsurătorilor. Dacă suprafața măsurată este mai
mare decât suprafața din acte, surplusul de suprafață constiuie rezervă a comisiei lo cale de fond
funciar, iar dacă suprafața măsurată este mai mică decât suprafața din acte, se reduce suprafața direct
proporțional, dar numai în cazul în care suprafața este mai mică cu 5%, decât cea din acte , asfel dacă
suprafața este mai mare de 5%, comis ia locală de fond funciar este nevoită să dea teren în altă tarla
cu rezervă . Planurile parcelare existente sunt plătite de către primărie, dar se pot face planuri și la
cererea proprietarilor și să le plătească, doar că acest lucru nu se întâmplă, în comu nă sunt 5% din
planuri planuri achitate de către proprietari.
Localitatea Simionești are cele mai puține imobile înscrise în intravilan întrucât este cea mai
mică localitate a comunei Budacu de Jos. În ceea ce privește situația imobilelor din extrailan, și
această localitate are un număr mare de imobile înscrise în Cartea funciară datorită existenței unor
talale extinse pe o suprafață mare de teren care include și un număr mare de parcele.
Cele mai puține imobile din extravilan, înscrise în Cartea Funciară sunt în localitatea Budacu
de Jos. Acest lucru se datorează faptului că tarlale le în care s -au întocmit planuri le parcelare includ
puține parcele, dar și datorită numărului redus de planuri. Pe de altă parte localitatea Monariu este
cu cel mai mare număr d e imobile înscrise din extravilan, întrucât și acestă localitate are întocmite
multe planuri parcelare, în baza bărora s -au întabulat trenurile. În raport cu suprafața mare de teren
pe care o are localitatea Buduș, sunt puține imobile înscrise în cartea fu nciară, iar motivul principal
este dat de lipsa planurilor parcelare sau de interesul pe care îl acordă posesorii terenurilor cu privire
la întabularea terenurilor. Un alt motiv poate fi datorat de faptul că o mare parte din teren aparține
persoanelor însc rise în anexa 3, ceea ce înseamnă că un teren are mai multi proprietari, de aceea
datorită costurilor ridicate, nu s -a mers mai departe pentru întabulare.
Prin urmare, înscrierea imobilelor în Cartea Funciară este în plină creștere, datorită
programului de „Cadastru general” prin care se alocă fonduri de la ANCPI pentru înscrierea gratuită
în Cartea Funciară. În luna mai a acestui an calendaristic, comuna Budacu de Jos a semnat
contractul de finanțare la „Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Mu nicipiul Bistrița” . În
descurs de 60 de zile se semnează un contract cu o firmă de topografie care se angajează să
efectueze documentele tehnice care vizează acest program. Firma găsită de către primăria Budacu de
Jos se numește „TOPTEN INFO CONSULT SRL”, iar aceștia sunt dispuși să înscrie în Cartea
Funciară 1450 de imobile. Pentru buna desfășurare a activității, primăria pune la dispoziție toate

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

42
planurile cadastrale și toate hărțile cu proprietarii de teren, un alt lucru pe care trebuie să -l facă
primăria este anunțarea proprietarilor, precum adunarea documentelor deținute de aceștia.
9567 54 3661704
263336361 344
0100200300400500600700800
799 330 390 397 405
Jelna Budacu de
JosBuduș Simionești Monariu
Intravilan Extravilan

Figura 4.10 Prezentarea imobile lor înscrise în Cartea Funciară (sursă: prelucrare proprie din
baza de date a primăriei)

Cele mai multe imobile î nscrise în Cartea Funciară sunt cele din extravilan, 2008 imobile, iar
în intravilan doar 313 imobile. Acest lucru se datorază costurilor ridicate, astfel pentru înscrierea
unui imob il din intravilan costul este în jur de 800 lei , în funcție de costurile i mpuse de persoana
autorizată . Pentru imobilele din extravilan , costurile la OCPI sunt de 60 le i/parcelă, în cazul în care
este întocmit plan parcelar. Pentru întocmirea planului parcelar costul este în funcție de câte parcele
are tarlaua respectivă , astfel costul unei parcele este de aproximativ 300 lei , în funcție de persoana
autorizată . Pentru imobilele din intravilan, documentația este mai simplă decât pentru imobilele din
extravilan, astfel în intravilan documentația este întocmită pentru o singură parc elă, pe când în
extravilan documentația se realizează la nivelul întregii tarlale.
În cazul cazul înscrierii unui imobil din intravilan tr ebuie urmăriți următorii pași: se face
identificarea parcelei cu numărul topo vechi, se face măsurătoarea în teren de către expertul
topograf, se întocmește schița de punere în posesie care trebuie vizată de către primărie și se
înaintează la cadastru atat atât schița pe hartie cât și pe CD, în format dwg, însoțită de cerere de
recepție, borderou de plată și titlul de pro prietate și actele de stare civilă.
Pentru imobilele din extravilan se procedează în următorul fel: se întocmește planul parcelar
care este însoțit de tabelul parcelar care cuprinde date referitoare la toți proprietarii din tarla. Planul

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

43
parcelar este semn at de către persoana autorizată și de către întreaga comisie locală de fond funciar.
Se înaintează la cadastru în două exemplare, întrucât după vizarea de către inspectorii de la cadastru,
un exemplar trebuie adus la primărie. Documentația trebuie să conți nă cerere de recepție, borderou
de plată, declarație semnată de către primărie și persoana autorizată, referitoare la datele reale din
tarla, raport parcelar, titlurile de proprietate, memoriu tehnic care cuprinde date referitoare la
amplasament, dacă sunt imobile întabulate și probleme întampinate. După vizarea planului parcelar,
pentru înscrierea imobilelor în Cartea Funciară, proprietarii au nevoie de la primărie de copie
legalizată după planul parcelar, de certificat fiscal ș i trebuie să legalizeze și t itlul de proprietate, apoi
se completează la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară o cerere, după care se înregistrează
dosarul.
Suprafața imobilelor înscrise în Cartea Funciară, reprezintă aproximativ 40%, din numărul
imobilelor existente în comu na Budacu de Jos.

Figura 4.11 Totalitatea imobilelor înscri se în C artea funciară în Comuna Budacu de Jos din
intravilan și extravilan (sursă: prelucrare proprie din baza de date a primăriei)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

44
4.5 DATE DEMOGRAFICE
Tabel 4. 5
Structura populației pe sexe
Comuna Budacu de Jos Femei Barbati Nr. total
persoane
Monariu 278 272 550
Simionești 139 137 276
Buduș 283 273 556
Jelna 465 466 932
Budacu de Jos 454 434 887
Total 1619 1582 3201
(Sursă: prelucrare propri e din baza de date a primăriei)
Conform datelor furnizate de către primăria comunei Budacu de Jos, numărul total de
locuitori ai comunei este de 3201 persoane, dintre care 1619 sunt femei, iar 1582 bărbați. Se observă
faptul că predomină persoanele de se x feminin. Acest lucru se poate datora gradului de efort depus ,
întrucât majoritatea persoanelor de sex masculin practică munca fizică, un alt factor poate fi stresul,
întrucât pentru majoritatea familiilor, persoanele de sex masculin este capul gospodărie i, care se
ocupă de cele necesare traiului.
Cel mai mare număr de persoane îl are localitatea Jelna, având 932 persoane. Acest aspect se
datorează numărului mare de persoane care s -au mutat în cartierul rezidențial din dealul Jelnei, dar
și în localitate , întrucât este cea mai apropiată localitate de orașul Bistrița, la fel și localitatea
Budacu de Jos, este la fel de apropiată de Bistrița, 5 -6 km distanță. Comuna este foarte dezvoltată
întrucât dispune de multe utilități publice, respectiv apă, canalizar e, drumuri asfaltate. Un proiect de
dezvoltare este în desfășurare care constă în asfaltarea tuturor ulițelor satelor, precum și drumurile
agricole.
Localitatea Simionești are cei mai puțini locuitori , acest lucru este dat de faptul că este cea
mai mică l ocalitate din comună.
Referitor la numărul gospodăriilor, cele mai multe gospodării sunt în localitatea Budacu de
Jos, 320 gospodării, iar raportat la numărul locuitorilor o gospodărie este formată din 2 -3 persoane.
A doua localitate după numărul gospodăr iilor este Jelna, care are 298 de gospodării, iar raportat la
numărul de locuitori, o gospodărie este formată în medie de 3 locuitori. Localitatea Monariu este a
treia localitate după numărul gospodăriilor, având 208 gospodării, iar în raport cu numărul de
locuitori, gospodăriile sunt formate în medie din 2 -3 persoane. Localitatea Buduș este formată din
206 gospodării , iar raportat la numărul de locuitori gospodăriile sunt compuse din 2 -3 persoane.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

45
Localitatea Simionești are numărul cel mai mic de gospodăr ii, având 111 gospodării, iar în raport cu
276 de locuitori, o gospodărie este formată din 2 persoane.
Prin urmare, numărul de locuitori raportat la numărul de gospodării denotă faptul că nu
există persoane foarte sărace în această comună, dat fiind număr ul de locuințe.

Figura 4.12 Totalitatea Gospodăriilor din comuna Budacu de Jos (sursă: prelucrare proprie din
baza de date a instituției)
Conform acestor date din 2011, se observă faptul că populația predominantă este de etnie
română. Altfel spus, populația de etnie română clasează localitățile în funcție de numărul total de
locuito ri. Este întâlnită și populația de etnie romă, astfel cel mai mare număr de romi a fost
înregistrat în localitatea Budacu de Jos, unde dețin un întreg cartier , conform imaginei prezentate
mai jos .

Figura 4.13 Cartier ul de romi din localitatea Budacu de Jos (sursă: baza de date eterra)

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

46
Localitatea Jelna a avut înregistrat un număr de 73 de romi, iar în ceea ce privește celelalte
localități, numărul acestora este nesemnificativ. O altă etnie, sunt maghiarii, dar într -un număr foarte
redus, în localitatea Jelna au fost înregistrate 6 persoane de etnie maghiară, în Simionești 5 persoane,
în Monariu 3 persoane, iar în Budacu de Jos 2 persoane. În localit atea Budu ș nu au fost înregistrate
perso ane de etnie maghiară
412447693
423
214
2 0 6 3 5381
3773
2 4
0100200300400500600700800
Budacu de
JosBuduș Jelna Monariu Simionești
Români Maghiari Romi

Figura 4 .14 Structura etnică a populației pentru anul 2011 (sursă: prelucrare proprie din baza de
date a primăriei )
Tabel 4 .6
Mișcarea naturală și migratorie a popu lației
Comuna Budacu de Jos Anul 2010 Anul 2015 Anul 2016
Născuți 31 53 47
Decedați 36 45 28
Căsătorii 12 28 23
Divorțuri 3 – 3
Stabiliri cu domiciliul 44 84 60
Plecări cu domiciliul 49 65 55
(Sursă: prelucrare din baza de date a insti tuției)
Conform datelor de la primăria comunei Budacu de Jos, numărul cel mai mare de născuți s -a
înregistrat în anul 2015, fiind 53 de copii, la fel și numărul cel mai mare de persoane decedate, s -a
înregistrat tot în 2015, un aspect pozitiv este faptul că nu mărul persoanelor născute este mai mare
decât numărul persoanelor decedate.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

47
În privința divorțurilor, s -au înregistrat 6 divorțuri din 2010 și până în anul 2016, un aspect
favorabil este dat de faptul că numărul căsătoriilor este mai mare. Un alt as pect favorabil este faptul
că, numărul persoanelor care se stabilesc în comună este mai mare decât numărul persoanelor care
pleacă din comună.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

48

CONCLUZII

În urma analizei efectuate, se regăsesc concluzii le și recomandările cu pri vire la efectul
politicilor agricole asupra modului de utilizare în Comuna Budacu de Jos.
Registul Agricol al comunei Budacu de Jos a evoluat semnificativ prin faptul că structura
acestuia s -a modificat, încât datele sunt prezentate într -un mod relevant, d etaliat, pe categorii, iar cea
mai mare evoluție a fost implementarea registrului electronic care oferă o gamă variată de informații
și ajută la buna desfășurare a activității în timp util pentru eliberarea documentelor necesare
fermierilor , cu privire la suprafețele de teren utilizate, furnizarea datelo r pentru sistemul
informațional statistic, oferă date pentru recensământ și date pentru Registrul stati stic al
exploatațiilor agricole.
Numărul cel mai mare de poziții înscrise în Registrul Agricol , îl are localitatea Jelna ,
datorită procentului mare de persoane care s -au stabilit în această localitate și datorită formării
cartierului din dealul Jelnei, care se extinde de la an la an .
Conform creșterii cu privire la numărul pozițiilor înscrise în registrul Agricol față de anul
2012, cu 280 poziții mai mult , ceea ce denotă faptul că, Comuna Budacu de Jos este în continuă
dezvoltare.
Referitor la suprafața agricolă, raportată la anul 2012, a scăzut considerabil, cu 43,65 ha mai
puține față de anul 2012. Terenu rile arabile s-au pastrat la fel , dar a scăzut suprafața ocupată de
pășuni, fânețe și livezi. Acest lucru se poate datora suprapașunatului, care a dus la degradarea
pășunilor, dar și datorită axării populației pe sectorul servicii. Un aspect favorabil, este faptul că a
crescut suprafața ocupată de vii, care se datorează înfințării cramei din localitatea Jelna.
Cu privire la plățile APIA, sunt 457 de fermieri care au solicitat adeverințe pentru accesarea
„Schemei de Plată Unică pe Suprafață”, fiind cea mai a ccesată schemă atât la nivel de comună cât și
la nivel național, datorită gradului scăzut de dificultate pentru accesarea acesteia.
Suprafața totală de teren constituită și reconstituită la Legea fondului funciar, a fost de
3111,51 ha, dintre care cea mai mare suprafață de teren a fost reconstituită moștenitorilor membrilor
Cooperativei Agricole de Producție, fapt pentru care titlurile de proprietate au fost emise pe toți
moștenitorii, ceea ce reprezintă un grad de dificultate în cazul vânzării sau cumpărăr ii terenurilor,

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

49
întrucât este necesară dezbaterea succesiunii, prin care se împart imobilele și se stabilesc
proprietarii. Este un demers dificil, iar costurile sunt foarte ridicate, ceea ce reprezintă un impas în
rezolvarea și clarificarea situațiilor cu privire la terenurile avute în proprietate. Localitatea Buduș
este cea mai vizată, fapt pentru care și imobilel înscrise în Cartea Funciară sunt mai puține.
Referitor la titlurile de proprietate, situația nu s -a clarificat în totalitate, întrucât mai sunt
titluri de eliberat. În prezent, titlurile se eliberează în baza planurilor parcelare existente și a schițelor
de punere în posesie, astfel neeliberarea titlurilor de proprietate se poate datora, fie din faptul că
propietarii în cauză nu am semnat p rocesel e verbale de punere în posesie, fie din cauza
amplasamentelor terenurilor sau nu au fost de acord cu suprafața validată pe anexă .
Cu privire la imobilele înscrise în Cartea Funciară, Comuna Budacu de Jos are înscrise
aproximativ 40% din suprafa ța totală a comunei, este un aspect benefic raportat la alte comune din
județul Bistrița -Năsăud. Cele mai multe imobile fiind înscrise în localitatea Jelna, atat în intravilan
cât și în extravilan. Acest lucru se datorează Societăților Comerciale existente, fermelor ș i cartier ului
rezidențial în dealul Jelnei în care s -au mutat atât persoane din localitate cât și din afara localității.
Acest lucru denotă faptul că această localitate este printre cele mai dezvoltate localități din comună.
Prin urmare, lucrările de cadas tru sunt în plină creștere, datorită fondurilor nerambursabile care au
permis încheierea unui contract cu persoane autorizate pentru înscrierea în Cartea Funciară a 1450
imobile.
Cu privire la datele demografice, predomină persoanele de sex feminin. Acest lucru se poate
datora gradului de efort depus, întrucât majoritatea persoanelor de sex masculin practică munca
fizică, un alt factor poate fi stresul, întrucât pentru majoritatea familiilor, persoanele de sex masculin
sunt capul gospodăriei, care se o cupă de cele necesare traiului.
Refe ritor la numărul gospodăriilor, în raport cu numărul de locuitori, denotă faptul că nu
există persoane foarte sărace în această comună, dat fiind numărul de locuințe , iar în medie o
gospodărie este formată din 2 -3 membri .
Referitor la mișcarea naturală și mogratorie a populației, denotă faptul că nu mărul
persoanelor născute este mai mare decât numărul persoanelor decedate. Un alt aspect favorabil este
faptul că, numărul persoanelor care se stabilesc în comună este mai mare d ecât numărul persoanelor
care pleacă din comună.
Contribuția proprie în această cercetare a constat în studierea îndeaprope a cărților de
specialitate, precum și selectarea noțiunilor esențiale care au stat la baza constituirii părții teoretice a
acestei l ucrări. Pe lângă studiul bibliografic s -a realizat și obs ervația prin selectarea datelor de la

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

50
primăria Budacu de Jos, realizarea tabelelor și agraficelor graficelor cu privire la evoluția registrului
agricol, analiza fondului funciar, plățile APIA, desfăș urarea lucrărilor de cadastru, și datele
demografice ale comunei. Prelucrarea datelor s -a realizat în Excel prin constituirea unei baze de
date, după care s -au realizat tabelel și graficele, urmând apoi să fie interpretate.
În concluzie, comuna Budacu de J os este în continuă creștere. Acest aspect se datorează
distanței față de mediul urban care a dus la dezvoltarea comunei. P rin urmare, comuna este
dezvoltată întrucât dispune de multe utilități publice, respectiv apă, canalizare, drumuri asfaltate. Un
proiect de dezvoltare este în desfășurare care constă în asfaltarea tuturor ulițelor satelor, precum și
drumurile agricole.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

51

RECOMANDĂ RI

În urma studiului efectuat pot fi propuse diferite întrebuințări atât pentru Primăria Comunei
Budacu de Jos cât și pentru locuitorii acesteia.
Prin urmare, recomand următoarele lucruri:
 Informarea proprietarilor de teren cu privire la importanța desfășurării lucrărilor de
cadastru;
 Rezolvarea problemelor referitoare la dezbaterea succesiuni i, acte de partaj,
certificate de moștenitor , cu privire la înscrierea terenurilor în registrul agricol;
 Accesarea mai multor tipuri de plăți APIA ;
 Acordarea unei importațe ridicate cu privire la problemele de Fond Funciar cu care se
confruntă Comuna și îndr umarea proprietarilor, pentru a găsi so luția corectă;
 Parcelarea Comunei pentru emiterea tuturor titlurilor de proprie tate.

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

52

ABREVIERI

 PAC – Politici Agricole C omune ;
 SAPS – Schema de Plată Unică pe Suprafață;
 PNDC – Plăți Naționale Direct e Complementare;
 APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;
 ANCPI – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
 OCPI – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
 UAT – Unitat e Administrativ -Teritorială;
 CAP – Cooperativă Ag ricolă de Producție;
 CF – Carte Funciară ;
 CECO – Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului .

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

53

BIBLIOGRAFIE

1. Baltag G.,2010, „Politica agrară a Uniunii Europene”, Ed. CEREȘ, Chișinău;
2. Boroi G., 2011, „Studiu comparativ privind instituția publicității imobiliare”, Ed. ALL,
București;
3. Cucerza n V. M., 2010, „Introducere în sociologie”, Editura ACADEMICPRES, Cluj –
Napoca;
4. Giurcă D. și colab., 2007, „Secto rul agricol din perspectiva aderării României la Uniunea
Europeană și implicării asupra sistemului de plăți”, Ed. INSTITUTUL EUROPEAN DIN
ROMÂNI A, București;
5. Grigore M., 2015, „Contribuții la perfecționarea sistemului informațional pentru
înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare”, Ed. TEORA, București;
6. Rusu M., 2007, „Analiza evoluției și orientărilor politicii agricole comune dintr -o
perspectivă românească”, Ed. INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA, București;
7. Toma E., 2010, „Agricultura României în procesul de integrare europeană”, Ed. ARS
ACADEMICA, București;
8. Legea 18/1991 Legea Fondului Funciar, republicată cu modificările și completăr ile
ulterioare;
9. Legea 7/1996 Legea Cadastrului și a publicității imobiliare;
10. Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în
evidențele de cadastru și carte funciară ;
11. Baza de date a primăriei din comuna Budacu de Jos;
12. www.ancpi.ro;
13. http://www.apia.org.ro;

Mihaela Mihalca Efectul politicilor agricole asupra modului de utilizare a fondului funciar în comuna Budacu de Jos

54
14. http://beta.ier.ro/document e/formare/Politica_agricola.pdf;
15. http://beta.ier.ro/documente/SPOS2007_ro/Spos2007_studiu_3_ro.pdf;
16. www.budacudejos.ro;
17. http://dspace.uasm.md/bitstream/handle/123456789/262/politicaUE.p df?sequence=1&isAllo
wed
18. www.insse.ro;
19. www.madr.ro;
20. http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/33.pdf ;
21. www.prefecturabn.ro .