. Mihaela Bleoancă, Fragmente Ceramice Gáva Şi De Import Descoperite În Periegheze Efectuate La Teleac [615431]

CAIETELE C.I.V.A.
3 │(2014) 2016

Reproducerea integral ă sau parțială a textului revistei, prin orice mijloace, f ără acordul
autorilor și al editurii, este interzis ă.

Colegiul științific:

Dr. Florin GOGÂLTAN (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca)
Dr. Ioan Alexandru ALDEA (Alba Iulia) Dr. Cătălin RIȘCUȚA (Muzeul Civiliza ției Dacice și Romane – Deva)
Dr. Iosif Vasile FERENCZ (Muzeul Civiliza ției Dacice și Romane – Deva)
Dr. Călin ANGHEL (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)

Colegiul de redac ție:

Dr. Cristian Ioan POPA – directorul revistei
Florin CIULAVU – secretar de redac ție
Gligor Adrian BORZA – membru Mihaela BLEOANC Ă – membru
Mihaela SAVU – membru Ioan OPREA – membru

Traducerea și revizuirea textelor și rezumatelor în limba englez ă:
Mihaela SAVU și Gligor Adrian BORZA

Concepție copertă: Călin A. ȘUTEU
Desen: Ștefan ANDREI

Cluj-Napoca

ISSN 2359 – 7429
ISSN-L 2359 – 7429

Asociația Cercul de Istorie Veche și Arheologie, Alba Iulia
E-mail: [anonimizat] Web: http://www.aciva.ro/

ASOCIAȚIA CERCUL DE ISTORIE VECHE ȘI
ARHEOLOGIE

CAIETELE C.I.V.A.
3

Alba Iulia
2016

5 CUPRINS

STUDII Ș I ARTICOLE

Ioan Alexandru B ĂRBAT, Materii prime de origine vulcanic ă prezente în a șezările
Starčevo-Criș de pe teritoriul României: andezitele ………………………………………………………………. 9
Row Materials of Volcanic Origin in the Star čevo-Criș Settlements from
Romania: The Andesites …………………………………………………………………………………………. 2 4
Mihaela BLEOANC Ă, Rolul reginei Hat șepsut în dezvoltarea vie ții culturale a Egiptului
antic. O analiz ă bibliografic ă ………………………………………………………………………………………… 37
Queen Hat șepsut Role in the Cultural Life of Ancient Egipt. A Literature
Review ………………………………………………………………………………………………………… ………….. 56

Teodora-Daniela MO Ț, Intelectuali originari din ț inuturile pontice în Egiptul lagid …………… 67
Intellectuals from the Black Sea Region in the Ptolemaic Egypt …………………………….. 72
Florin CIULAVU, Siglele monet ăriilor transilv ănene în secolele XVII-XVIII. O analiz ă
critică ……………………………………………………………………………………………………………… ………… 75
Marks of the Transylvanian Mints in the 17
th – 18th Centuries. A Critical
Analyses ………………………………………………………………………………………………………. ……….. 113

MISCELLANEA

Mihaela BLEOANC Ă, Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze
efectuate la Teleac (jud. Alba) ……………………………………………………………………………………… 121
Pottery Fragments Found in the Field Rese arch Made at Teleac (Alba County) …… 128
Gligor MIRCEA, Urme de locuire din prima epoc ă a fierului în Mun ții Țelnei …………………. 137
Traces of Inhabitance in the Țelnei Mountains Dated to the Early Iron Age ……….. 143

Marius Gheorghe BARBU, Oana TUTIL Ă BĂRBAT, Un capitel corintic de la
Uroi, jud. Hunedoara ………………………………………………………………………………………………… 153
A Corinthian Capital from Uroi, Hunedoara County ……………………………………………. 157
Gligor Adrian BORZA, Monede bătute de monet ăria Alba Iulia în perioada 1763-
1861 ……………………………………………………………………………………………………………… ………. 163
Coins Striked in the Alba Iulia Mint Betwen 1763-1861 ……………………………………….. 166

6

RECENZII ȘI PREZENT ĂRI DE CARTE

Raluca-Maria Teodorescu, Necropolele tumulare pe teritoriul României în eneoliticul
final și epoca bronzului , Bibliotheca Brukenthal, LIV, Sibiu, 2011, 282 p. (Mihaela
BLEOANCĂ ) ……………………………………………………………………………………………………….. 173
Gabriel B ălan, Cristinel Fântâneanu, Dan Anghel, Necropola din epoca bronzului de
la Sebeș. Catalog de expozi ție, Cluj-Napoca, Editura Me ga, 2014, 100 p. (Mihaela
BLEOANCĂ ) ……………………………………………………………………………………………………….. 177
Philippa Jane Walton, Rethinking Roman Britain: Coinage and Archaeology , with a
preface by Richard Reece, Collection Moneta 137; Wetteren, Moneta, 2012, 274
p. (Evan SCHERER) …………………………………………………………………………………………….. 18 0
Călin Timoc, Contribuții la istoria prelucr ării osului și cornului în Dacia roman ă,
București, Editura Pro Universitaria, Colec ția Cursuri Universitare, 2012, 124 p.
(Sergiu-Gabriel ENACHE) …………………………………………………………………………………… 183

Sergiu Mustea ță, Moneda bizantin ă în regiunea carpato-nistrean ă în secolele VI-
X/Bizantyne Coinage in the Carpathian-Nistrian Regions During thr 6th-10th Centuries ,
Chișinău, Editura ARC, 2014, 300 p. (Gligor Adrian BORZA) …………………………….. 186
Tomás Kleisner, Jan Boublík, Mince a medaile císa ře Františka Št ěpána Lotrinského.
Sbírka Národního muzea v Praze / Coins and Medals of the Emperor Francis Stephen of Lorraine. Collection of the National Muzeum, Prague, Národní muzeum / National
museum, Praha/Prague, 2011, 205 p. (Florin CIULAVU) ……………………………………. 188
Ana-Maria Gruia, The Gift of Vice. Pipes and the Habit of Smoking in Early Modern
Transylvania, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 123 p. (Gligor Adrian BORZA) ….. 191

LISTA ABREVIERILOR ……………………………………………………………………………………… 193 LISTA AUTORILOR ……………………………………………………………………………………………. 197

Caietele C.I.V.A. , 3, (2014) 2016, p. 121-135.

FRAGMENTE CERAMICE GÁVA ȘI DE IMPORT
DESCOPERITE ÎN PERIEGHEZE EFECTUATE LA TELEAC
(JUD. ALBA)

Mihaela BLEOANC Ă

De-a lungul timpului, studen ții de la specializarea Arheologie din
cadrul Universit ății „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia au efectuat
periegheze în diverse puncte de inter es arheologic, între care se num ără și
așezarea fortificat ă de la Teleac, dar și în zone necunoscute pentru
arheologi, identificând uneori situri noi și descoperind importante materiale și obiecte „speciale”.
Între acestea, am identificat câteva fragmente ceramice mai
deosebite, colectate în timpul cercet ărilor de suprafa ță
1 efectuate în
punctul arheologic Hârburi , de unde s-au strâns destul de multe
fragmente ceramice care apar țin culturii Gáva. Între fragmentele
descoperite se afl ă un fragment dintr-un vas care dateaz ă din perioada
HaA1, astfel de piese fiind rar întâlnite la Teleac, și altul de import,
atribuit culturii Gornea – Kalaka ča. Cele două fragmente ceramice vor
ajuta la completarea repertoriilor cu descoperiri hallstattiene timpurii și
cu descoperiri de import, acestea din urm ă fiind și ele cunoscute în
număr foarte mic din acest important sit arheologic.
Amplasarea fortifica ției de la Teleac
Punctul arheologic din care au fost colectate materialele se afl ă
situat pe raza localit ății Teleac
2 (pl. I/1), comuna Ciugud, din jud. Alba,
fiind amplasat pe malul stâng al râului Mure ș, la 4 km est de municipiul
Alba Iulia3, ocupând o suprafa ță de cca. 30 ha4, fiind una dintre cele mai
                                                             
 Doctorand ă, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române,
București; e-mail: mihaela. bleoanca@yahoo.com.
1 Mulțumim Lect. Univ. Dr. Cristian Ioan P opa pentru amabilitatea de a ne oferi
materialele pentru publicare și pentru sugestiile ofer ite pe parcursul redact ării prezentei
note arheologice.
2 Vasiliev 1983, p. 35,
3 Berciu, Popa 1964, p. 71; Maz ăre 1998, p. 79.
4 Vasiliev, Aldea 1984, p. 49; Vasiliev et alii 1991, p. 19-20; Vasiliev et alii 1991, p. 23.

Mihaela Bleoanc ă
122 importante așez ări fortificate hallstattiene de pe teritoriul României5.
Așezarea este situat ă între Valea H ăpriei și pârâul Gru șețului, având
forma unei potcoave cu capetele înspre Mureș, fiind m ărginită pe trei
laturi de culmile Coasta Popii, Coasta Lobonț ului și Grușeț6.
Din primele cercet ări efectuate la Teleac, au fost identificate dou ă
valuri de p ământ care dispuneau de câte un șanț de apărare amplasat în
fața lor7, iar prin să păturile efectuate între anii 1978-1987 s-a ajuns la
concluzia c ă primul val este contemporan cu nivelul I de locuire, iar cel
de-al doilea cu nivelurile II și III8. Primul val are o lungime de 220 m,
înconjurând Jidovarul, având func ția de refugiu9, iar cel de-al doilea are o
lungime de 683 m, fiind denumit val-parapet10, fiind prev ăzut cu o poart ă
de acces, iar la S-E cu un bastion11.
În arealul a șezării fortificate se află șase puncte care prezint ă
interes pentru aceast ă notă arheologic ă, ele fiind datate din epoca
bronzului pân ă în Hallstatt. Astfel, putem s ă le enumer ă după cum
urmează : Fața Grușețului situat ă în zona de N și NE, Hârburi în zona
centrală, Jidovarul în colț ul de SE al fortifica ției, Dâmbul Popii și
Dâmbul Lobon țului pe latura de S, la ie șirea din sat12.

Scurt istoric al cercet ărilor
Așezarea fortificat ă de la Teleac a fost semnalat ă în anul 1953, în
urma unor periegheze realizate de c ătre I. Mitrofan13. După câțiva ani, în
1959-1960, sub coordonarea lui K. Horedt, au debutat cercet ările
arheologice sistematice. Rezultatele lor au fost publicate în anul 1964 de
către I Berciu și Al. Popa14. Notabil este faptul c ă au fost descoperite trei
niveluri de locuire.
Cercetările au continuat și în anii urm ători, fiind realizate de c ătre
V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean15 și, mai târziu, doar de H.
                                                             
5 Moga, Ciugudean 1995, p. 189.
6 Berciu, Popa 1964, p. 71; Moga, Ciugudean 1995, p. 189.
7 Mazăre 1998, p. 80.
8 Vasiliev 1983, p. 51; Maz ăre 1998, p. 80.
9 Vasiliev et alii 1991, p. 24-25; a se vedea și Mazăre 1998, p. 80.
10 Vasiliev, Aldea 1984, p. 50-51; Vasiliev et alii 1991, p. 24-25.
11 Vasiliev et alii 1991, p. 24, 27; a se vedea și Mază re 1998, p. 80.
12 Horedt et alii, 1962, p. 353; Moga, Ciugudean 1995, p. 189-190.
13 Mitrofan 1967, p. 431-437; a se vedea și Vasiliev 1984, p. 50, Vasiliev et alii 1991, p.
15; Moga, Ciugudean 1995, p. 189; Maz ăre 1998, p. 80.
14 Horedt et alii 1962, p. 353-358; Berciu , Popa 1964, p. 72-73; Va siliev, Aldea 1984, p.
50; Vasiliev et alii 1991, p. 15.
15 Vasiliev et alii 1983, p. 155-158; Vasiliev et alii 1991, p. 77.

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
123 Ciugudean16. În mare parte, rezultatele lor au fost introduse în circuitul
științific, în general de c ătre autorii s ăpăturilor, dar și de c ătre alți
arheologi interesa ți de subiect17.

Hallstatt A, Gáva și Gornea – Kalaka ča
În urma cercet ărilor arheologice realizate pe teritoriul fortifica ției
de la Teleac ( pl. I/2 ), au fost identificate dou ă faze de construc ție și trei
niveluri de locuire, dup ă cum urmeaz ă: nivel I – HaB1-HaB2, nivel II –
HaB2-HaB3 și nivel III – Ha C-Ha D18.
Materiale atribuite culturii Gáva au fost descoperite în bazinul
mijlociu al Tisei, Gali ției, Transilvaniei, Bucovinei și Banatului, fiind
împă rțită în două faze19. Prima faz ă a fost datat ă în HaA1, pe baza
obiectelor descoperite la Nagykálló – Te lekdomb, iar cea de-a doua faz ă a
fost datat ă în HaA2-B1 pe baza tiparelor fragmentare descoperite în
așezările de la Prügy ș i Potozló20. A. László a repertoriat toate localit ățile
cu materiale ceramice apar ținând culturii Gáva21.
În Transilvania, fazele culturii Gá va au primit denumiri locale
(Mediaș – Reci; Reci II – Cernatu)22. În centrul și sudul Transilvaniei, faza
timpurie a fost identificat ă în următoarele situri: Alba Iulia – Recea
(Monolit)23, Chinari24, Sâncră ieni25, Augustin26, Porumbenii Mari27 și
Ghidfalău28. În sud-estul Transilvaniei a șezarea de la Reci a fost atribuit ă
culturii Gáva și a fost datat ă în etapa HaA2, iar în centrul Transilvaniei
                                                             
16 Ciugudean 1980, p. 61-65; Ciugudean 1994a , p. 59-73; Ciugudean 1994b, p. 25-41;
Moga, Ciugudean 1995, p. 189-191; Ciugude an 1997, p. 158; Ciug udean 2009a, p. 313-
336; Ciugudean 2011, p. 69-103
17 Pentru mai mul ți cercetători care sunt interesa ți de așezarea hallstattian ă de la Teleac,
a se vedea și Vasiliev et alii 1991, p. 15-17; Maz ăre 1998, p. 9-18.
18 Ciugudean 2009a, p. 313.
19 Bălan 2013, p. 265.
20 Ciugudean 2011, p. 69; a se vedea și Kemenczei 1982, p. 73- 95; Kemenczei 1984, p.
73; Ciugudean 2009a, p. 314.
21 László 1973, p. 583-584. Acest repertoriu a fost realizat la nivelul anilor 1973.
22 Ciugudean 2011, p. 69; a se vedea și Székely 1965, p. 83; Zaharia 1965, p. 83.
23 Lascu 2006, p. 12-20; Ciugudean 2009a, p. 317-318; Ciugudean 2010, p. 168-169;
Lascu 2010, p. 17-19; Ciugudean 2011, p. 71- 73; Ciugudean 2012, p. 233, fig. 4-5.
24 Rezi-Nagy 2009, pl. 19/100, 103; Ciugud ean 2011, p. 71-73; Ciugudean 2012, p. 232.
25 Vulpe 1955, p. 559-561; Preda 1959, p. 834-836; Ciugudean 2011, p. 71-73.
26 Ursuțiu 2006, pl. 20/8-9, 24/21; Ciugudean 2011, p. 71-73; Ciugudean 2012, p. 232.
27 Nagy, Körösföi 2010, p. 133-155, pl. 3/2; Ciugudean 2011, p. 71; Ciugudean 2012, p.
232.
28 Székely 1994, p. 174, pl. 4/1; Ciugudean 2011, p. 71-73, pl. I/2-3; Ciugudean 2012, p.
232.

Mihaela Bleoanc ă
124 descoperirile de tip Media ș sunt considerate tipice pentru perioada
Hallstatt B29. În Podișul Transilvaniei cele mai timpurii manifest ări Gáva
sunt reprezentate prin nivelul I de la Teleac. În anul 2009, H. Ciugudean
a propus o separare a nivelului Teleac I în dou ă subfaze, dup ă cum
urmează : prima subfaz ă Teleac I este contemporan ă cu finalul a șezării
HaA1 de la Alba Iulia, iar cea de-a doua faz ă, Teleac Ib, este
contemporan ă cu HaB1-B230. Acesta este precedat de dou ă grupuri
culturale care acoper ă perioada HaA1: grupul Uioara de Jos31 și grupul
cultural Cugir – Band32.
Perioada HaA este cunoscut ă mai mult în regiunile de nord și vest
și mai puțin în Podi șul Transilvaniei și pe cursul mijlociu al Mure șului33.
În situl de la Alba Iulia – Monolit34, perioada HaA a fost identificat ă în
locuirea hallstattian ă, unde au fost descoperite diferite vase prev ăzute cu
decoruri care apar țin culturii Gáva . În articolul lui H. Ciugudean din
1994, perioadei HaA îi este atribuit complexul Sântana – L ăpuș – Pecica35
din nord și nord-vestul țării36. Această perioadă a fost identificat ă și în
siturile de la Teleac, Aiud – Microraion III37, Alba Iulia – Ampoi III38,
Band (jud. Mure ș)39, Cugir (jud. Alba)40, Uioara de Jos (fost ă Ciunga sau
Ocna Mure ș) – Grui41 unde au fost descoperite fragmente ceramice care
aparțin HaA1.
Grupul Gornea – Kalaka ča a luat na ștere în Banat42. În Transilvania
îi sunt atribuite materialele descoperite în siturile de la Teleac43, Tărtăria44
                                                             
29 Ciugudean 1994a, p. 60; Ciugudean 2011, p. 75.
30 Ciugudean 2009a, p. 318.
31 Ciugudean 1994a, p. 72; Ciugudean 1997, p. 165; Popa, Totoianu 2010, p. 242.
32 Ciugudean 1994a, p. 72; Ciugudean, Al dea 2005, p. 111; Ciugu dean 2010, p. 167;
Popa, Totoianu 2010, p. 243; Ciugudean 2011, p. 74; pentru alte informa ții privind
încadrarea ceramicii în grupul cultural Cugir-Band, a se vedea și Popa 2011, p. 227, 260,
264-265, 666.
33 Ciugudean 1994, p. 59.
34 Lascu 2006, p. 12-20; Ciugudean 2009b, p. 67-68.
35 Rusu 1963, p. 188-189; Zaharia 1965, p. 103; Horedt 1967, p. 145-152; Ciugudean
1994a, p. 59.
36 Ciugudean 1994a, p. 59.
37 Ibidem , p. 60.
38 Ibidem , p. 61.
39 Ibidem , p. 62.
40 Ibidem , p. 62.
41 Ibidem , p. 70-71.
42 Gumă 1993, p. 191.
43 Gumă 1993, p. 191; Vasiliev et alii 1991, p. 240, fig. 44; Ciugudean 2007b, p. 158;
Sava 2011, p. 148.

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
125 și Hunedoara45. În nivelul II al sitului de la Teleac au fost descoperite mai
multe fragmente ceramice care apar țin acestui grup46. Printre fragmentele
ceramice pe care le-am analizat în acest articol, se reg ăsește și un
fragment care apar ține grupului Gornea – Kalaka ča, având ca decor un
triunghi hașurat simplu (pl. II/1), care este foarte rar întâlnit în situl de la
Teleac47.
Discuții
Așezarea hallstattiană fortificată de la Teleac
48, a prezentat interes
pentru lumea arheologic ă, fiind realizate s ăpături, sondaje și periegheze,
în timpul c ărora au fost identificate materiale ceramice care apar țin
culturii Gáva și materiale de import, care au fost atribuite fazei Ha A și
grupului cultural Gornea – Kalaka ča.
Aducând în discu ție catalogul descoperilor pe care l-am realizat,
considerăm că este necesar s ă detaliem categoriile de ceramic ă pe care le-
am identificat. Astfel, acestea fac parte din categoriile de ceramic ă
grosieră, fină și semifin ă.
Din categoria ceramicii grosiere49 au fost identificate recipiente de
mari dimensiuni cu pere ții groși. Acest tip de ceramic ă a fost realizat
dintr-o past ă care are în compozi ție multe pietricele de dimensiuni mari,
având un aspect mat și aspru.
Din categoria ceramicii fine50 fac parte fragmente de vase de tip
castron și strachin ă. Acest tip de ceramic ă este fră mântată dintr-o past ă
fină care con ține nisip amestecat cu cuar ț pisat mă runt, suprafa ța fiind
fină și bine lustruit ă.
Categoria ceramicii semifine se caracterizeaz ă printr-o past ă cu
granulația relativ fin ă, dar este posibil ă identificarea unor granule mai
mari, vizibile cu ochiul liber51. Acest tip este se reg ăsește și în catalogul
descoperirilor pe care l-am realizat mai jos.
                                                                                                                                             
44 Ciugudean 2007b, p. 160.
45 Ursuțiu 2002.
46 Vasiliev et alii 1991, p. 233, fig. 37/7, p. 240, fig. 44/13, 16-18; Gum ă 1993, p. 191;
Ursuțiu 2002, p. 74, pl. 175/1; Ciugudean 2 009a, p. 319, pl. IV/1, V/4; Ciugudean
2009b, p. 69, taf. IV/1 ; Ciugudean 2011, p. 77; Sava 2011, p. 148.
47 Ciugudean 1997b, p. 158.
48 Vasiliev 1983, p. 48, 52.
49 Ionescu, Ghergari 2006, p. 452.
50 Ibidem , p. 452.
51 Ibidem , p. 452.

Mihaela Bleoanc ă
126 Decorurile care sunt reprezentate pe aceste vase sunt canelurile
orizontale, oblice și paralele, linii incizate oblice și orizontale, dar și
butoni. Acestea sunt prezente pe buzele de vase, gât, corp și pe carene.
Tipurile de ardere care au fost folosite pentru realizarea vaselor
prezentate în catalogul nostru, sunt oxidantă și reducătoare. Printre
tipurile de vase pe care le-a m analizat au fost identificate și câteva
fragmente care prezint ă pete de culoare închis ă numite „flecuri” sau
„lovituri de foc”52. Culorile vaselor ob ținute în urma arderii variază de la
un vas la altul, în func ție de tipul de ardere. Astf el, pe vasele pe care le-
am prezentat, întâlnim culorile c ărămiziu, negru și brun, având miez
cenușiu sau mixt.
Revenind la perioada Ha A de la Teleac, trebuie men ționat faptul
că este reprezentat ă și între materialele studiate de noi, descoperite în
periegheze, printr-un fragment al că rui decor este realizat din conbina ții
de caneluri fine orizontale, plasate pe gâtul vasului, sub care, în aceea și
manieră, au fost realizate ghirlande, pân ă la nivelul urm ărului. Acest
decor a fost remarcat de H. Ciug udean ca fiind rar întâlnit în a șezarea de
la Teleac53, indicând faptul c ă se poate vorbi de o locuire mai timpurie în
această așezare.
Între fragmentele ceramice de tip Gáva descoperite în periegheze
și prezentate în aceast ă notă, se regăsesc forme precum strachina ( pl.
II/5), castronul calotiform ( pl. II/3 ), vasul-borcan ( pl. II/4 ), două
fragmente de carene pentru care nu se poate stabili forma vasului ( pl.
III/5-6 ) și alte câteva fragmente de vase prev ăzute cu caneluri verticale
și orizontale late, pentru care, de asemenea, nu se poate stabili forma
vaselor ( pl. III/1-4 ).
Fragmentul ceramic apar ținând grupului cultural Gornea-Kalaka ča,
din prezentarea noastr ă, are ca decor pe gât un șir de linii oblice incizate
și un triunghi format din linii oblice incizate, cu o latur ă deschisă . Din
punct de vedere cronologic, acest grup cultural a evoluat în Banat
ulterior așezărilor de tip Gáva, încadrându-se în Ha B2-B354. Fragmente
ceramice din acest tip au mai fost descoperite la Teleac. Amintim aici
fragmente dintr-o strachin ă cu decor incizat, descoperit ă în nivelul II al
așezării55, și un fragment de can ă56. Conform lui H. Ciugudean, importuri
                                                             
52 Anghel 2000, p. 173.
53 Ciugudean 2009a, p. 317.
54 Gumă 1993, p. 191.
55 Vasiliev et alii 1991, p. 95; Ciugudean 2009a, p. 324, pl. IV/1.
56 Vasiliev et alii 1991, p. 95; Ciugudean 2009a, p. 325, p. V/4.

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
127 din acest grup cultural au fost descoperite în num ăr destul de mare în
nivelul de locuire Teleac II57.

Concluzii
După analiza efectuată pe ceramic ă, a m r e m a r c a t f a p t u l c ă
majoritatea fragmentelor descoperite apar țin culturii Gáva, un fragment
de vas apar ține perioadei HaA, iar un alt fragment poate fi atribuit
grupului cultural Gornea – Kalaka ča. În așezarea fortificată de la Teleac,
ultimele dou ă fragmente amintite sunt destul de rar întâlnite, ceea ce ne-a
determinat s ă le introducem în literatura de specialitate.

Catalogul descoperirilor

1. Fragment din gâtul unui vas cu corpul posibil sferic, cu past ă fină, având
cuarț și nisip cu bobul mic folosit ca degresant. Culoarea la exterior și interior
este gri-negricios iar miezul cenu șiu. Arderea este reduc ătoare, suprafa ța la
interior și exterior fiind aspr ă și mată. Decor: pe exterior, pe gât prezint ă un ș ir
de linii oblice incizate și un triunghi format din linii oblice incizate cu o latur ă
deschisă . Dimensiuni:H: 4,56 cm, l: 3,80 cm, G buză: 1,72 cm, G perete 1,72 cm ( pl.
II/1).
2. Fragment dintr-un vas bitronconic cu buz ă ușor evazată și gât cilindric, pasta
fiind fină, având pietricele, cuar ț și cioburi pisate ș i nisip cu bobul m ărunt
folosit ca degresant. Culoarea la exterior este c ărămizie, iar la interior că rămiziu
cu pete de culoare închisă (flecuri) și miezul c ărămiziu-cenu șiu. Arderea este
oxidantă, prezentând flecuri, iar suprafa ța și interorul sunt mate și aspre. Decor:
sub buză și pe gât, s-au executat mai multe caneluri fine orizontale, sub care, în
aceeași manieră, au fost realizate ghirlande, pân ă la nivelul um ărului.
Dimensiuni: H: 7,12 cm, l: 4,97 cm, G buză: 0,50 cm, G perete: 0,60 cm ( pl. II/2).
3. Fragment din buza unui calotiform, pasta fiind semifin ă, având pietricele și
nisip cu bobul m ărunt folosite ca degresant. Culoarea la exterior este brun ă și la
interior neagr ă. Arderea este reducă toare, suprafa ța și interorul fiind fine și
foarte bine lustruite. Dimensiuni: H: 4,49 cm, l: 4,36 cm, G buză: 0,70 cm, G perete:
0,54 cm ( pl. II/3 ).
4. Fragment din buza evazat ă a unui vas de tip borcan, lucrat din past ă grosieră,
având cuar ț pisat și nisip cu bobul mare folosit ca degresant. Culoarea la
exterior și interior este c ărămizie, având miezul cenu șiu. Arderea este oxidantă ,
suprafața și interiorul fiind mate și aspre. Decor: sub buz ă un buton.
Dimensiuni: H: 7,35 cm, l: 0,70 cm, G buză: 1,64 cm, G perete: 1,23 cm ( pl. II/4).
5. Fragment din buza unei strachini tronconice, buz ă teșită, pasta fiind grosier ă,
având cuar ț pisat și nisip cu bobul mare folosit ca degresant. Culoarea la
                                                             
57 Ciugudean 2011, p. 77.

Mihaela Bleoanc ă
128 exterior și la interior este brun ă cu pete de culoare închis ă (flecuri) având miezul
negru. Arderea este reduc ătoare, iar suprafa ța și interiorul sunt fine și foarte
bine lustruite. Decor: pe interior prezint ă caneluri orizontale late. Dimensiuni:
H: 7,40 cm, l: 5,13 cm, G buză: 0,90 cm, G perete: 1,29 cm ( pl. II/5).
6. Fragment din peretele unui vas, pasta fiind semifin ă, având pietricele, cuar ț
pisat și nisip cu bobul m ărunt folosit ca degresant. Culoarea la exterior este
neagră, iar la interior c ărămizie. Arderea este reduc ătoare, suprafa ța fiind mat ă și
aspră la interior și exterior. Decor: pe exterior prezint ă caneluri late verticale.
Dimensiuni: H: 7,81 cm, l: 5,55 cm, G maximă: 1,90 cm, G minimă: 1,70 cm ( pl.
III/1).
7. Fragment din peretele un ui vas cu pasta grosier ă, având ceramic ă pisată, cuarț
și nisip cu bobul mare folosit ca degresant. Culoarea la exterior este neagr ă, iar
la interior c ărămiziu. Arderea este reduc ătoare, suprafa ța fiind mat ă și aspră la
interior și exterior. Pe interiorul vasului sunt depuneri. Decor: pe exterior
prezintă caneluri dispuse în ghirland ă. Dimensiuni: H: 10,37 cm, l: 9,14 cm, G:
1,17 cm ( pl. III/2 ).
8. Fragment din buza evazat ă a unui vas, pasta fin ă, având pietricele și nisip cu
bobul mărunt folosit ca degresant. Culoarea la exterior și interior este brună cu
pete de culoare închisă (flecuri) având miezul cenu șiu. Arderea este oxidant ă, iar
pe interior prezint ă flecuri de foc secundare, suprafa ța și interiorul fiind fine și
bine lustruite. Atât pe interior cât ș i pe exterior prezintă depuneri de calcar.
Dimensiuni: H: 8,40 cm, l: 7,50 cm, G buză: 0,93 cm, G perete: 1,16 cm ( pl. III/3 ).
9. Fragment din peretele unui vas, cu past ă grosieră, având pietricele și nisip cu
bobul mare folosit ca degresant. Culoarea la exterior este neagră , iar la interior
cărăm i z i e , c u u r m e d e a r d e r e s e c u n d a r ă (flecuri). Arderea este reduc ătoare.
Suprafața este fin ă, interiorul fiind foarte bine lustruit. Decor: pe exterior
prezintă caneluri verticale. Dimensiuni: H: 11,43 cm, l: 7,97 cm, G maximă: 1,50
cm, G minimă 1,21 cm ( pl. III/4).
10. Fragment din carena unui vas de form ă bitronconică , pasta fiind grosier ă,
având cuar ț și nisip cu bobul mare folosit ca degresant. Culoarea la exterior este
neagră, iar la interior c ărămizie. Arderea este reduc ătoare, suprafa ța fiind fin ă și
foarte bine lustruit ă iar interiorul aspru și mat. Decor: pe exterior prezint ă
caneluri verticale și paralele. Dimensiuni: H: 5,17 cm, l: 4,4 cm, G carenă: 2,70 cm,
Gmaximă: 1,44 cm, G minimă 1,32 cm ( pl. III/5 ).
11. Fragment din carena unui vas, pasta fiind grosieră , având cuar ț și nisip cu
bobul mare folosit ca degresant. Culoarea la exterior este gri-cenu șiu, iar la
interior este c ărămizie, cu miez cenuș iu-cărămiziu. Arderea este oxidant ă,
suprafața fiind fin ă și foarte bine lustruit ă, cu interiorul aspru și mat. Decor: pe
exterior prezint ă caneluri oblice dispuse în „turban”. Dimensiuni: H: 7,94 cm, l:
0,50 cm, G maximă: 1,13 cm, G minimă 0,60 cm ( pl. III/6 ).

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
129 Pottery Fragments Found in the Field Research Made at Teleac (Alba
County)

(Abstract)

In this article the author presents some ceramic fragments that were discovered
in the fortified settlement from Teleac, during some field research made in 2011-2013. Among these are some fragment s of pottery belonging to Gáva
culture, a fragment of pot which is a cultural import Gornea – Kalaka ča (pl.
II/1) and a fragment of pot from HaA
2 (pl. II/2). The last two pieces of
vessels are rarely encountered in Teleac, only a few pieces are known a Ha A and Gornea – Kalaka ča.
The types of the vessels are represented by bowls, tureen and large
vessels, part of coarse, fine and semi-fine pottery. The types of firing which have been identified are oxidizing and reducing. One of the important aspects that were presented in this article, brought up the place where the pottery
fragments where identified on.

Explanation of Figures

Plate I. 1. Satellite images with locality Teleac; 2. Satellite image of
the fortification from Teleac.
Plate II. Pottery descovered at Teleac: 1. typ Gornea – Kalaka ča; 2.
of period HaA; 3-5. typ Gáva.
Plate III. Fragments of poterry vassels with decorated walls of Gáva
culture.

Abrevieri bibliografice

Anghel 2000 – D. Anghel, Influența condițiilor de ardere asupra ceramicii ,
în BCȘS, 6, 2000, p. 171-173.
Berciu, Popa 1964 – Al. Popa, I. Berciu, Așezarea hallstattian ă de la
Drâmbar – Teleac , în Apulum , V, 1964, p. 71-93.
Ciugudean 1980 – H. Ciugudean, Pumnalul hallstattian de la Teleac , în
Apulum, XVIII, 1980, p. 61-65.
Ciugudean 1994 a – H. Ciugudean, Perioada Hallstat A în centrul
Transilvaniei , în Apulum , XXXI, 1994, p. 59-73.
Ciugudean 1994 b – H. Ciugudean, The Hallstatt A Period in Central
Transylvania , în H. Ciugudean, N. Boroffka (eds.), The
Early Hallstatt Period (1200-700 B.C.) in South-Eastern Europe , BMA I, Alba Iulia, Editura Altip, p. 25-41.

Mihaela Bleoanc ă
130 Ciugudean 1997 – H. Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului și prima
epocă a fierului în Transilvania , BMA VII, Alba Iulia,
1997.
Ciugudean 2009a – H. Ciugudean, Câteva considera ții privind cronologia
așezării fortificate de la Teleac , în Apulum , XLVI, 2009, p.
313-336.
Ciugudean 2009b – H. Ciugudean, Bemerkungen zur chronologie der
befestigten siedlung von Teleac , în AnB , s.n., VII, 2009, p.
65-85.
Ciugudean 2010 – H. Ciugudean, The Late Bronz Age in Transylvania , L.
Marta (Hrsg.), în Amurgul mileniului II a. Chr. în
Câmpia Tisei și Transilvania , StComSM , 26/1, 2010, p.
157-202.
Ciugudean 2011 – H. Ciugudean, Periodizarea culturii Gáva în
Transilvania în lumina noilor cercet ări, în Apulum ,
XLVIII, 2011, p. 69-103.
Ciugudean 2012 – H. Ciugudean, The Chronology of the Gáva Culture in
Transylvania , în Peregrinationes Archaeologicae in Asia et
Europa Joanni Chochorowski Dedicate , Kraków, 2012, p.
230-243.
Ciugudean, Aldea 2005 – H. Ciugudean, I. Al. Aldea, Der erste depotfunde von
Cugir, Kr. Alba und seine Beziehungen zu den spätbronzezeitlicken Kulturphänomenen Siebenbürgens , în T.
Soroceanu (Hrsg.), Descoperiri de bronzuri din România ,
Bistrița, 2005, p. 95-132.
Gumă 1993 – M. Gum ă, Civilizația primei epoci a fierului în sud-vestul
României , București, 1993.
Horedt et alii 1962 – K. Horedt, I. Berciu, Al. Popa, Săpăturile de la Teleac ,
în MCA , VIII, 1962, p. 353-358.
Horedt 1967 – K. Horedt , Problemele ceramicii din perioada bronzului
evoluat în Transilvania, în StComSibiu , 13, 1967, p. 137-
156.
Ionescu, Ghergari 2006 – C. Ionescu, L. Ghergari, Mic glosar de termeni geologici
utilizați în studiul ceramicii arheologice , în CA, XIII, 2006,
p. 451-460.
Kemenczei 1982 – T. Kemenczei, Die Siedlungsfunde der Gáva-Kultur aus
Nagykálló , în FArch , 33, 1982, p. 73-95.
Kemenczei 1984 – T. Kemenczei, Die Spätbronzezeit Nordostungarns ,
Budapesta, 1984.
Lascu 2006 – I. Lascu, Locuirea din prima vârst ă a fierului. Alba Iulia
Dealul Furcilor-Monolit. Catalogul expoziț iei, Muzeul
Național al Unirii Alba Iulia, 2006, p. 12-20.

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
131 Lascu 2010 – I. Lascu, Contribuții la cunoașterea primei epoci a fierului
în spațiul intracarcaptic al României. Descoperirile de la
„Alba Iulia-Monolit” (rezumatul tezei de doctorat) ,
Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2010.
László 1973 – A. László, Considerații asupra ceramicii de tip Gáva din
Hallstattul timpuriu, în SCIV , 24, 1973, 4, p. 575-611.
Mazăre 1998 – P. Maz ăre, Particularit ăți ale așezării fortificate
hallstattiene de la Teleac (jud. Alba) , în BCȘS, 4, 1998, p.
79-90.
Mitrofan 1967 – I. Mitrofan, Așezarea hallstattian ă de la Teleac , în
ActaMN , IV, 1967, p. 431-438.
Moga, Ciugudean 1995 – V. Moga, H. Ciugudean (ed.), Repertoriul arheologic al
județului Alba , BMA II, Alba Iulia, 1995.
Nagy, Körösföi 2010 – J. G. Nagy, Zs. Körösföi, Early Iron Age Storage Pit
at Porumbenii Mari Várfele (Harghita County) , în L.
Marta (Hrsg.), Amurgul mileniului II a. Chr. în Câmpia
Tisei și Transilvania , StComSM , 26/1, Satu Mare, 2010,
p. 133-152.
Popa, Totoianu 2010 – C. I. Popa, R. Totoianu, Noi opinii privitoare la evolu ția
culturală a Bronzului târziu în zona central ă și sud-vest
transilvăneană, î n C . I . P o p a , R . T o t o i a n u , Aspecte ale
epocii bronzului în Transilvania (între vechile și noile
cercetări), Sebeș , 2010, p. 171-293.
Popa 2011 – C. I. Popa, Valea Cugirului din preistorie pân ă în zorii
epocii moderne. Monumenta Archaeologica et Historica , Cluj-
Napoca, Ed. Mega, 2011.
Preda 1959 – C. Preda, S ăpătu rile arheologice de la Sâncră ieni, în
MCA , VI, 1959, p. 825-868.
Rezi, Nagy 2009 – B. Rezi, J. G. Nagy, Rescue excavations at Chinari
„Mociar” (Mure ș county) , în Marisia , 29, 2009, p. 87-
129.
Rusu 1963 – M. Rusu, Die Verbreitung der Bronzehorte in
Transilvanien vom Ende der Bronzezeit in die mittlere
Hallstattzeit , în Dacia , n.s., VII, 1963, p. 177-210.
Sava 2011 – V. Sava, Archeologische befunde in dem Sighi ștel tal (Kreis
Bihor) , în ActaTS , X, 2011, p. 141-157.
Székely 1966 – Z. Székely, Așezări din prima vârst ă a fierului, în sud-
estul Transilvaniei, Braș ov, 1966.
Székely 1994 – Z. Székely, Le début de l’âge du fer dans le sud-est de la
Transylvanie, în ActaMN , 34/1, 1994, p. 173-178.
Ursuțiu 2002 – A. Ursuț iu, Epoca mijlocie a primei vârste a fierului în
Transilvania (Cercet ările de la Bernadea, com. Bahnea, jud.
Mureș), Cluj-Napoca, 2002.

Mihaela Bleoanc ă
132 Ursuțiu 2006 – A. Ursuț iu, Descoperiri aparț inând primei vârste a
fierului , în F. Costea, A. B ălos, L. Savu, R. Ardevan,
A. Ursuți u , I . S o n e r i u , G . E l S u s i , B . C i u t ă, D.
Ștefan, M. M. Du șescu (ed.), Augustin-Tipia
Ormenișului jud. Bra șov. Monografia arheologică , I, Brașov,
2006, p. 155-160.
Vasiliev 1983 – V. Vasiliev, Probleme ale c ronologiei hallstattului în
Transilvania, în ActaMN , XX, p. 33-57.
Vasiliev, Aldea 1984 – V. Vasiliev, I. Al. Aldea, Note despre aș ezarea fortificat ă
din prima epoc ă a fierului de la Teleac (jud. Alba) , în
ActaMN , XXI, 1984, p. 49- 62.
Vasiliev et alii 1983 – V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Cercetări în
așezarea fortificat ă de la Teleac (jud. Alba) , în MCA , 15,
1983, p. 155-158.
Vasiliev et alii 1991 – V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizația
dacică timpurie în ar ia intracarpatic ă a României. Contribu ții
arheologice: a șezarea fortificat ă de la Teleac , Cluj-Napoca,
1991.
Vulpe 1955 – R. Vulpe, Săpăturile de salvare de la Sâncr ăieni 1954 , în
SCIV , VI, 1955, p. 559-561.
Zaharia 1965 – E. Zaharia, Remarques sur le Hallstatt ancien de
Transilvanie. Fouilles et trouvailles de Media ș 1958 , î n
Dacia , m.s., IX, 1965, p. 83-104.

Cuvinte-cheie: Hallstatt, a șezare fortificat ă, cultura Gáva, perioada HaA,
grupul cultural Gornea – Kalaka ča.
Keywords: Hallstatt, fortified settlem ent, Gáva culture, HaA period,
cultural group Gornea – Kalaka ča.

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
133

Pl. I. 1. Imagine satelitar ă cu localitatea Teleac; 2. Imagine satelitar ă cu
fortificația de la Teleac

Mihaela Bleoanc ă
134

Pl. II. Fragmente de buze de vase: 1. Gornea – Kalaka ča; 2 HaA 1; 3. Fragment
castron; 4. Fragment buză evazată; fig. 5. Fragment strachin ă.

Fragmente ceramice Gáva și de import descoperite în periegheze efectuate la Teleac
135

Pl. III. Fragmente ceramice din pere ții unor vase cu decor Gáva.

193

ABREVIERI

ActaArchHung – Acta Archaeologica Academiae Scientarum Hungaricae,
Budapest.
ActaMN – Acta Musei Napocensis. Muzeul Na țional de Istorie a
Transilvaniei, Cluj-Napoca.
ActaMP – Acta Musei Porolissensis, Muzeul Jude țean de Istorie și
Artă Zalău, Zalău.
ActaS – Acta Siculica, Muzeul Na țional Secuiesc, Sfântu
Gheorghe.
ActaTS – Acta Terrae Septemcastrensis, Institutul Pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European, Sibiu.
AÉ – Archaeologiai Értesit ő. A Magyar Tud. Akadémia,
Archaeologiai Bizottságának Közlönye, Budapest.
AES – Ancient Egypt and Sudan. The British Museum.
AHAASH – Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum
Hungaricae, Budapest.
AIIC – Anuarul Institutului de Is torie din Cluj, Cluj-Napoca.
ALMB – Archaeology in the Lower Mureș Basin, Arad.
AM – Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie, Ia și.
AnB – Analele Banatului, S.N., Arheologie – Istorie. Muzeul
Banatului. Timi șoara.
APL – Analecta Praehistorica Leidensia, Leiden University,
Leiden.
Apulum – Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Na țional al Unirii,
Alba Iulia.
ASAE – Annales du Service des Antiquités de ĽEgypte. Service
des Antiqiutés de L ΄Égypte, Cairo.
ASPF – Atti Soc. Protost. Friuli-Ve nezia Giulia, Atti Della Società
Per La Preistoria E Protos toria Friuli-Venezia Giulia,
Trieste.
BAI – Bibliotheca Archaeologica Iassiensis, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Ia și, Iași.
BAM – Brukenthal. Acta Musei, Muzeul Na țional Brukenthal,
Sibiu.
Banatica – Banatica, Muzeul Banatului Montan Re șița.
BAR – British Archaeological Reports, Oxford.
BB
– Bibliotheca Brukenthal, Muzeul Na țional Brukenthal,
Sibiu.

Abrevieri
194 BCIVA – Buletinul Cercului de Istorie Veche și Arheologie
„Vladimir Dumitrescu”, Sibiu.
BCȘS – Buletinul Cercurilor Științifice Studen țești. Universitatea
„1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alba Iulia.
BIAA – British Institute at Ankara, London
BiblTrac – Bibliotheca Thracologica. Institutul de Arheologie „Vasile
Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucure ști.
BIP – Biblioteca Istro-Pontica, Institutul de Cercetă ri Eco-
Muzeale „Gavril ă Simion” Tulcea, Tulcea.
BMA – Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeul Na țional al Unirii
Alba Iulia.
BMN – Bibliotheca Musei Napocensis, Muzeul Na țional de Istorie
a Transilvaniei, Cluj-Napoca.
BR – Bridgewater Review, Bridgewater State University.
Britannia – Britannia A Journal of Romano-British and Kindred
Studies, The Society for Promotion of Roman Societies.
BSF – Biblical Studies Foundation, USA.
BSNR – Buletinul Societ ății Numismatice Române, Societatea
Numismatic ă Română, București.
BUA Bibliotheca Universitatis Apulensis, Alba Iulia.
CA – Cercetări Arheologice. Muzeul Na țional de Istorie a
României, Bucure ști.
Caiete Banatica – Caiete Banatica, Re șița.
Caietele C.I.V.A. – Caietele C.I.V.A. Asocia ția „Cercul de Istorie Veche și
Arheologie”, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba
Iulia.
Carpica – Carpica, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din
Bacău, Bacău.
CCDJ – Cultur ă și Civilizație la Dunărea de Jos, Muzeului Dun ării
de Jos Călărași, Călărași.
CerArh (CA)
– Cercetări Arheologice. Biblioteca Muzeologic ă. Muzeul
Național de Istorie al României, Bucure ști.
ColRom – Colec ționarul Român, Asocia ția Numismatic ă Română.
Corviniana – Corviniana. Acta Musei Corv inensis, Muzeul Castelul
Corvinilor, Hunedoara.
CPF – Cahiers des Portes de Fer, Cahiers des Portes de Fer,
Belgrade.
Dacia – Dacia. Rechercheet découvertes archéologiques en
Roumanie. Bucure ști, I, (1942) – XII (1948). Nouvelle série:
Revue d'archéologie et d'histoire ancienne. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucure ști.
DP – Documenta Praehistorica, University of Ljubljana,
Ljubljana.

Abrevieri
195 EE – Enciclopedia of Egyptology, Los Angeles.
EplnNap – Ephemeris Napocensis. Institutul de Arheologie și Istoria
Artei, Cluj-Napoca.
FArch – Folia Archaeologica. A Magyar Nemzety Múzeum
Évkönyve, Budapesta.
Geol Carpath – Geologica Carpathica, Carpathian-Balkan Geological
Association, Bratislava.
Geol Maced – Geologica Macedonica, The "Goce Del ev" University,
Faculty of Natural and T echnical Sciences, Štip.
GlasnikSAD – Glasnik Srpskog Arheološkog Društva, Beograd.
IntArch – Internationale Archäologie, Internationale Archäologie,
Rahden/Westf.
JAA – Journal of Anthropological Archaeology.
JBSM – Jahrbuch des Burzenländer Sächsischen Museums. Verlag
des Burzenländer sächsischen Museums,
Kommissionverlag: Buchlandlung Wilh. Hiemesch. Druck
von Joh. Götts Sohn, Kronstadt / Bra șov.
JEA – The Journal of Egyptian Archaeology, Egypt Exploration
Society, Londra.
JEES – The Journal of the Egyptian Study Society, The Egypt
Study Society, Denver, Colorado, USA.
JFA – Journal of Field Archaeolog y, Boston University, Boston.
JMFA – Journal of the Museum of Fine Art, Boston.
Marisia – Marisia. Studii și Materiale, Muzeul Județ ean Mureș, Târgu
Mureș.
Marmatia – Marmatia, Muzeul Jude țean de Istorie și Arheologie Baia
Mare, Baia Mare.
MCA – Materiale și Cercetări Arheologice, Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucure ști.
Miner Petrol – Mineral and Petrology, Vienna.
MN – Munții Noștri, Bucure ști.
MonArch – Monumenta Archaeologica, Los Angeles.
NumÉp – Numismatique et Épigraphie.
NZ – Numismatische Zeitschrif t, herausgegeben von der
Numismatischen Gesellschaft in Wien, Wien.
Paléorient – Revue pluridisciplinaire de préhistoire et protohistoire de
l’Asie du Sud-Ouest et de l’Asie Central, Paris.
PZ – Prehistorische Zeitschrift, Deutsche Gesellschaft fauer
Anthropologie, Ethnologie und Urgeschichte , Institut für Prähistorische Archäologie, Berlin.
RB – Revista Bistriței, Complexul Muzeal Bistri ța-Năsăud,
Bistrița.

Abrevieri
196 RM – Revista Muzeelor, Centrul de Preg ătire Profesional ă în
Cultură, București.
Sargetia – Sargetia. Acta Musei Devensis, Serie Nou ă, Muzeul
Civilizației Dacice și Romane, Deva.
SMPM – Schweiz Mineral Petrogr Mitt, Schweizerische
Mineralogische und Petrographische Mitteilungen, Zürich.
SCIV(A) – Studii și Cercetări de Istorie Veche ( și Arheologie),
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucure ști.
SCN – Studii și Cercetări de Numismatic ă, Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucure ști.
SGEM – SGEM. International Multidisciplinary Scientific
GeoConference. Conference Proceedings, Sofia – Albena.
Slovak Geol. Mag. – Slovak Geological Magazine, Bratislava.
Studii Clasice – Studii Clasice. Centrul de Studii Clasice, Cluj-Napoca.
StComSibiu – Studii și Comunic ări. Arheologie-Istorie, Muzeul
Brukenthal, Sibiu.
StudComSM – Studii și Comunic ări Satu-Mare, Satu-Mare.
TAPhA – Transactions of the American Philological Association,
The Johns Hopkins University Press, Baltimore, Maryland, USA.
TS – Terra Sebus. Acta Musei Sa besiensis, Muzeul Municipal
„Ioan Raica”, Sebe ș.
UEE – UCLA Encyclopedia of Egyptology , Los Angeles.
UPA – Interpretationsraum Bronze zeit: Bernhard Hänsel von
seinen Schülern gewidmet, In stitut für Prähistorische
Archäologie der Freien Universität Berlin, Bonn.
Ziridava – Ziridava. Complexul Muzeal Arad, Arad.