Migratia Tinerilor din Orasul Siret

Orașul Siret este situat pe partea dreaptă a râului cu același nume, în partea de nord-est a județului Suceava, la 3 kilometrii de granița cu Ucraina. Siretul este considerat unul dintre cele mai vechi orașe din Bucovina, prima mențiune a orașului datând din anul 1339. De la primii sireteni, orașul a început să se dezvolte economic dar și cultural, fiind un punct de tranzit între popoarele din nordul Europei și cele din peninsula Balcanică. Secole la rând, Siretul a suferit schimbări demografice, românii împreună cu fiecare etnie care a trecut pragul acestui oraș cum ar fi:nemți, poloni, evrei, ucraineni au contribuit la dezvoltarea economiei, finisarea culturii și tradiției ajungând în prezent un oraș multiculultural.

De la începutul anilor ‘90 populația Siretului e într-o continuă scădere. Dacă în anul 1992 conform recensământului populația orașului era de 10,071 locuitori, aceasta a ajuns la 7,976 în 2011, marea majoritate din cei plecați sunt tineri. Prin acest proiect de cercetare mi-am propus să găsesc niște răspunsuri/explicații științifice la întrebarea ,,În ce măsură a influențat lipsa locurilor de muncă plecarea tinerilor din orașul Siret?”. Mă interesează dacă factorii economici, sociali sau de natură politică au dus la migrarea negativă a populației. Prin factori economici mă interesează dacă închiderea fabricelor comuniste după ‘90 a avut vreun efect asupra populației. Orașul Siret înainte de 1990 și puțin după a fost un important centru industrial aici existând o fabrică de lapte și o fabrică de textile (una dintre cele mai mari din România), împreună cu celelalte întreprinderi, rata șomajului din Siret a fost foarte mică. Populația tânără a orașului reprezentând 15% mă interesează care este nivelul lor de educație, și în ce măsură o diplomă îi ajută să-și găsească un job. Birocrația de cele mai multe ori reprezintă un impediment pentru populație,să fie oare acesta noțiune necunoscută tinerilor sau un anumit tip de politici aplicat de către ,,puterii” poate într-un fel să-i afecteze în găsirea unui job.

O mare parte din discipline cum ar fi: economia, sociologia, demografia, geografia sunt pline de așa zise ,,teorii” care încearcă să dea o explicație a fenomenului migrator. În următoarele paragrafe am să redau câteva din aceste ,,teorii” sau ,,determinanți ai migratiei” , acest termen este folosit mai ales de demografi.

Prima teorie ce se găsește în literatura de specialitate este așa-numita Teoria neoclasică. Această teorie are la bază ei elemente din teoria economiei clasice dezbătută de Adam Smith care spune că ,,migrația este rezultatul diferenței dintre cererea și oferta forței de muncă în diferite locuri; aceasta presupune postularea unei piețe pe care capitalul, mărfurile și forța de muncă să circule liber, făcând astfel posibilă deplasarea lucrătorilor din zonele cu salarii mai mici spre cele cu salarii mai mari” . Această teorie a pornit din cauza diferențelor salariale dintre anumite zone geografice de exemplu: un muncitor care locuiește în Vaslui și care face aceiași muncă ca altul care locuiește în Cluj-Napoca este mai slab plătit ca cel din Cluj-Napoca deoarece intervin alți factori economici sau e altă ,,birocratie” prin modul în care sunt plătiți oamenii. Astfel, muncitorii din Vaslui încep să migreze spre Cluj-Napoca însă, acest lucru va înceta când se vor schimba ,,regulile jocului“ și în Vaslui sau piața forței de muncă se va echilibra în Cluj.

Noua economie a migrațiilor este o altă teorie care spune că migrația ,, nu se centrează pe acțiunea (raționalitatea) indivizilor, ci pe cea a grupului familial (gospodăriei) căruia îi apartin. Cu alte cuvinte, prin această teorie se înțelege că indivizii nu migrează pentru beneficiul lor personal ci, pentru prosperitatea grupului din care face parte. Decizia de a migra în această teoria se poate lua individual sau în grup. Rotariu mai spune că această teorie se aplică în special statelor în curs de dezvoltate unde populația rurală domină și că, populația nu-și poate asuma riscuri când piața agricolă se schimbă sau produsele nu sunt de bună calitate.

Din punct de vedere sociologic migrația are alte doua teorii:,,a) cea cunoscută sub denumirea de teoria pull-push și b) teoria rețelelor sociale” . Teoria pull-push sau teroria factorilor de atracție și a factorilor de respingere spune că ,,individul face o balanță a forței factorilor de atracție și de repulsie atât pentru locul de origine, cât și pentru cel de destinație ”. Comform acestei teorii indivizii înainte de a lua decizia de a migra pun în balanță lucrurile pe care le pierd și care le câștigă din locul nașterii și din locul unde vor migra . Ei nu țin cont doar de factorii economici ci, și de cei sociali cum ar fi: familie, prieteni, educație etc. Factorii sociali de cele mai multe ori, sunt cei care contează într-un procent mai ridicat decât cei economici în luarea deciziei. A doua teorie cea a rețelelor se referă la faptul că ,,imigranții dintr-o țara A se grupează în anumite zone din țara de sosire B, iar cei care pleacă dintr-o zonă mai restrânsă din A sunt concentrați pe zone și mai restrânse din B” . Rotariu mai spune că această teorie da o explicație foarte bună continuării procesului de migrare; este suficient ca un individ dintr-un grup să migreze ca riscurile și costurile migrării acelui grup să scadă semnificativ iar întregul grup va beneficea de informații legate de acea zonă astfel încât regruparea acelui grup în noua locație să se facă mai ușor.

O altă teorie a migrației este cea a tranziției demografice. Această teorie a tranziției demografie, s-a dezvoltat pe baza evoluției fenomenelor de mortalitate și fertilitate în perioada modernă Teoria spune că ,,trecerea societății omenești de la un regim demografic ,,primitiv”, caracterizat de valori mari ai indicatorilor celor două fenomene, la unul ,,contemporan”, care arată un nivel calitativ diferit pentru respectivii indicatori; trecerea despre care e vorba este, comform teoriei tranziției, generată de modernizarea societatii” .

Închei acest lit.review prin a spune că politicul are un rol foarte important în flexivitatea migrației, teoriile enunțate mai sus depin foarte mult de decizile clasei politice. Statul prin actorii politici le acordă dreptul cetățenilor de a emigra cât doresc însă, acest beneficiu nu-i privește și pe imigranți unde acest drept este controlat. Este evident că politicile unui stat influențează viața cetățenilor și că fenomenul migrator este pornit sau oprit de stat.

Ipoteza 1.Lipsa locurilor de muncă a dus la migrarea excesivă a locuitorilor.

După cum am spus mai sus mă interesează dacă nu cumva lipsa locurilor de muncă a dus la migrarea excesivă a tinerilor. Închiderea fabricelor comuniste nu a oprit deschiderea de noi întreprinderi în special, de către investitorii străini. După 1999 în Siret s-a deschis o nouă fabrică de către gigantul suedez Ikea ce avea ca scop confecționarea de mobilier din panouri încleiate. Sweedwood așa cum a fost numită fabrica avea circa 600 de angajați care ocupau mai multe funcții dintre care de directori, secretari, contabili, paznici, șoferi, și lucrători ai lemnului reprezentând majoritatea. Sweedwood a rezistat pe piața locală circa 9 ani. În 2008 fabrica a dat faliment din cauza investitorilor austrieci care au venit cu două firme: 1.Egger care a deschis o fabrică de cherestea la Rădăuți (la doar 15 kilometri) 2. Holzindustrie Schweighofer care a cumpărat Sweedwood-ul din localitate, dar a și deschis la Rădăuți o altă fabrică de cherestea aceste 3 fabrici împreună având peste 1200 de angajați. În oraș s-a mai deschis o fabrică de textile care face haine pentru export având și aceasta în jur la 100 de angajați. În oraș mai există și alte mici afaceri cum ar fi: magazine, depozituri, firme de transport, pub-uri și altele împreună având circa 150 de angajați.

Nu doar firmele private produc locuri de muncă cât și institutile statului. În oraș existând 3 spitale, o secție de poliție, o unitate de pompieri, școli plus clădirile administrației locale.De asemena, Siretul fiind un punct de trecere vamal a contribuit cu un număr semnificativ de angajați în domeniul poliției de frontieră dar și un ajutor pentru cei fără servici aducând diferite produse din Ucraina.

La prima observație empirică putem spune că Siretul stă bine în cea ce privește joburile. Însă, acest lucru nu este adevărat, o mare parte din populație este plecată să lucreze în străinătate dacă s-ar întoarce toți acasă numărul șomerilor cu acte s-ar dubla. Numărul locurilor de muncă este la limită pentru cei care au decis să rămână în țară. Dacă s-ar întoarce toți cei care au plecat numărul șomerilor cu acte s-ar dubla, mulți lucrează la negru în străinătate. Un alt motiv al plecării tinerilor cred eu că este salariu minim pe economie care este foarte mic și insuficient pentru pofta lor de viață.

Ipoteza 2.Nivelul slab al educației tinerilor a dus la neocuparea forței de muncă.

Ținerii care ies de pe băncile liceului din Siret și care nu vor să urmeze o facultate dar care își doresc să intre direct pe piața muncii nu sunt angajați de către nimeni, cu toate că și cei care termina o facultate nu au multe șanse să fie angajați dar la ei există o speranță că, orașele mai mari oferă posibilități mai multe. Antreprenorii caută de obicei oameni cu experiență, oameni care știu să facă ceva. Însă, acest lucru nu este posibil deorece sistemul educațional din România investește doar 3,6% din produsul intern brut (legea prevede 6 %), iar elevi primesc doar o parte teoretică nu și practică. De obicei, cei care nu doresc să urmeze o facultate sunt cei care nu au promovat Bacalaureatul, această parte a tinerilor nu au fost ajutați de sistem să învețe o meserie deoarece, sistemul a avut grijă să desfinteze școlile de meserii. În Siret există o școală profesională de mecanică unde până nu de mult se pregăteau elevi aproape din toată țara, de aici ieșeau cei mai buni mecanici, dar și cei mai buni șoferi de mașină mică și tir. Puterea politică a avut grijă să modifice legea permisului de conducere în așa manieră încat doar cei peste 21 de ani să poate facă școală pentru categoria C, dar nu au adoptat-o pentru școlile de tipul acesta unde puteau fi introduse mai multe ore de pregatie încât să nu mai existe suspiciunea că nu au suficientă pregatie la 18 ani. Acest proces continuu nu face altceva decât să rămână posturi libere sau investitorii chiar să nu vina. Părinții tinerilor șomeri îi susțin financiar până ajung să iasă la pensie, odată cu ieșirea lor ar trebuii ca jobul lor să fie luat de altcineva, poate chiar de ei, dar nu se întâmplă asta.

Firmele din Siret, și nu doar, au început să le ofere anumite cursuri de specializare, dar nu toate, nu toate firmele își permit să facă acest lucru.

Închei prin a spune că mi-am atins fiecare element din ce mi-am propus la început. Am găsit în literatura de specialitate câteva terorii legate de fenomenul migrației: teoria neoclasică, noua economie de piață, teoriile sociologice și teoria tranziției demografice care au venit ca un posibil răspuns la întrebarea de cercetare. Prin experiența personală și prin observarea empirică a factorilor economici,sociali și de natură politică pot spune că orașul Siret are probleme cu cu investitorii, lipsa persoanelor calificate și a politicilor prost gândite.

Bibliografie

Rotariu, Traian.2009. Demografie si sociologia populatiei. Structuri si procese demografice.Polirom. pp 164-177

http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

http://www.strategiecampina.ro/upload/doc/41-Strategia%20de%20dezvoltare%20durabila%20Siret.pdf

http://strategiecampina.ro/upload/doc/35-3.%20Mediu%20-%20draft%201.pdf

http://www.schweighofer.at/ro/locatii-de-productie/siret.html

http://www.egger.com/RO_ro/despre-egger.htm

Chestionar

În ce măsură a influențat lipsa locurilor de muncă plecarea tinerilor din orașul Siret?

1.Ce vârstă aveți?

a¦..ani

2.Ce sex aveți?

a.masculin

b.feminin

3.Ce ocupație aveți?

…..

4.Care este nivelul dumneavoastră de educație?

a.studii medii

b.studii superioare

5. Considerați că studiile superioare sunt importante pentru un job bine plătit?

a.da

b.nu

6.Unde ați prefera să lucrați în România sau în străinătate?

a.România

b.strainate

7.Considerați salariul ca fiind un criteriu esențial în funcție de care ați decide să va stabiliți în occident ?

a.da

b.nu

8.Considerați că în străinătate activitatea depusă este recompensată mai bine?

a.da

b.nu

9.În ce măsură considerați că orașul Siret poate să vă ofere un job în domeniu ?

a.în foarte mare măsură

b.în mare măsură

c.în mică măsură

d.în foarte mică măsură

10.Dacă va găsiți un job ideal în Siret v-ați mai schimbă domiciliul?

a.da

b.nu

11. Considerați că sunt destui investitori în oraș?

a.da

b.nu

12.Considerați că orașul Siret oferă suficiențe locuri unde să vă petreceți timpul liber?

a.da

b.nu

13.Dacă ați fi primarul orașului ce ați schimba?

……