Migratia Romanilor In Perspectiva Presei Politice DIN Anglia In Octombrie Decembrie 2006 Vs Octombrie Decembrie 2014

MIGRAȚIA ROMÂNILOR ÎN PERSPECTIVA PRESEI POLITICE DIN ANGLIA ÎN OCTOMBRIE-DECEMBRIE 2006 VS OCTOMBRIE-DECEMBRIE 2014

Argument

Migrația este un fenomen global cu care se confruntă statele din toate regiunile lumii. Complexitatea și impactul acestui proces este extinsă și se află în proporție directă cu evoluțiile pe plan politic, economic, social, financiar, ecologic, umanitar. Ea reprezintă în același timp cauza și efectul unor procese mai largi de dezvoltare cât și o caracteristică intrinsecă a lumii din ce în ce mai globalizate. Când este susținută de un set de politici corecte, migrația poate reprezenta o forță principală în dezvoltarea țărilor.

Migrația nu este un fenomen recent, ci dimpotrivă, a fost parte integrantă a istoriei umane chiar de la începuturile sale. Oamenii au migrat de pe un continent pe altul, din țară în țară sau în interiorul aceleiași regiuni. În prezent, aproximativ unul din 7 oameni este migrant: 232 milioane de oameni sunt migranți internaționali reprezentând 3,2% din populația lumii, și 740 de milioane sunt migranți interni (migrează în interiorul aceleiași țări). De cele mai multe ori numărătorile oficială subestimează numărul migranților pentru că se bazează pe recensămintele naționale care sunt incapabile să măsoare numărul real al migranților având în vedere faptul că se realizează la o perioadă lungă de timp și în nici un caz nu pot ține pasul cu mișcările migratorii curente.

La nivel european, cifrele Eurostat arată că în 2012, aproximativ 3,4 milioane de oameni au migrat în EU-27 venind din țările non europene. În ceea ce privește migrația europenilor în interiorul EU, Germania a raportat cel mai mare număr de imigranți, de aproximativ 592 200, urmată de Marea Britanie cu 498 000, Italia cu 350 800, Franța cu 327 400 și Spania cu 304 100. Țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de emigranți în 2012 a fost România cu un procent de 93%, urmată de Lituania cu 88%, Latvia 72%, Portugalia 64%, Polonia 63% și Estonia 58%. Din aceste motive se observă necesitatea de a realiza cercetări asupra migrației, unul din cele mai importante fenomene actuale.

În prezent, numeroasele situații politice și economice dificile din întreaga lume au făcut ca migrația să devină inevitabilă. Principalul motiv este globalizarea care a mărit diferența economică dintre așa numitele țări bogate și țările sărace, a minimizat costurile de transport și a crescut activitatea companiilor multinaționale. Organizația Internațională Pentru Migrație (OIM) susține că sunt aproximativ un miliard de emigranți în întreagra lume la momentul actual. Între 1965 și 1990, numărul migranților internaționali a crescut cu 45 de milioane – adică o rată de creștere anuală cu 2,1%. Rata creșterii economice anuale este de circa 2,9%.

Fiind un fenomen atât de interesant și de actual care are loc la nivel global având numeroase implicații pe toate planurile și nivelurile, am constat o nevoie de a realiza un studiu asupra migrației românești recente, după căderea comunismului, în presa țării de destinație și anume Marea Britanie. Cercetarea în cauză se orientează asupra analizării migrației din perspectiva mass-mediei, pe o perioadă determinată de timp: octombrie-decembrie 2006 și octombrie-decembrie 2014. Interesul pentru acest subiect a fost determinat de amploarea migrației la nivel global și național, confirmată de statisticile oficiale și de lucrările științifice.

Motivul pentru care am ales Marea Britanie ca obiect al cercetării a fost în primul rând faptul că această țară s-a aflat în preferințele românilor la capitolul migrație, lucru susținut de datele oferite de Eurostat, Organizația Internațională pentru Migrație, Institutul European din România și Institutul Național de Statistică. De asemenea, Marea Britanie este țara care a avut opinii diametral opuse în ceea ce privește migrația în perioada selectată pentru cercetare. Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, avea o poziție negativă, migrația românilor nefiind privită cu ochi buni, ca pe urmă să considere acest fenomen unul benefic pentru populație, pentru economia țării și pentru demografie.

Perioada aleasă, octombrie-decembrie 2006 și octombrie-decembrie 2014, nu este una întâmplătoare. La 1 ianuarie 2007 a avut loc aderarea României la Uniunea Europeană, astfel că înainte de această dată, întreaga Europă privea viitorul cu neîncredere: dacă România nu e pregătită pentru EU, dacă va crește numărul migrației și rata infracționalității, cum va fi afectată economia, dar piața internațională? Europenii, în special englezii își puneau astfel de întrebări care la sfârșitul lui 2014 își găsiseră deja un răspuns. Pentru România, anul 2014 a fost un an extrem de tumultuos care a marcat ieșirea din criza economică, a fost anul în care România și-a ales un nou președinte și în care diaspora și-a spus cuvântul. De asemenea, cele mai recente studii realizate la nivel național și internațional se referă la anul 2014.

„Fenomenul migrației românești nu a fost ignorat de sociologi, care, în special după 2000, au trecut la identificarea trăsăturilor proprii, prin raportarea la cadrul economic, politic și social și la alte momente din istoria migrației. În ultimii ani, interesul cercetătorilor s-a îndreaptat și înspre analiza imaginii mediatice a migrantului român. Regăsim analize orientate fie către presa internațională (A. Mogoș, D. C. Balaban, M. Abrudan, N. Magyari), fie către presa națională (C. Beciu, I. Codreanu, N. Fotiade). De cele mai multe ori sunt reținute articolele publicate pe o perioadă de câteva luni, în jurul unor evenimente larg mediatizate, cum ar fi cazul Mailat în 2007. De asemenea spațiul acordat de către mass media cazului Mailat pare să fi orientat atenția cercetătorilor asupra reprezentării mediatice a migrației românești. O reacție asemănătoare este generată de reprezentarea mediatică a evacuării și/sau expulzării migranților români de către statul francez în 2010” și a migrației masive a românilor în Marea Britanie.

Aflându-se într-o situație similară cu analizele de mai sus, prezenta cercetare dorește să răspundă la următoarele întrebări: Care sunt diferențele la nivelul presei între octombrie-decembrie 2006 versus octombrie-decembrie 2014? Există vreo diferență în ceea ce privește subiectul abordat, subiectivismul jurnalistului, atitudinea acestuia? Se observă vreo schimbare în atititudinea mass-mediei față de migrația românilor? Sunt românii priviți altfel la sfârșitul lui 2014?

Ca și instrumente de cercetare folosite, studiul îmbină atât metode cantitive și calitative. Astfel, am analizat articole cotidiene publicate în Daily Mail urmărind diverse categorii tematice (social, politic, sportive etc), contextul de prezentare al actorilor și tendențiozitatea jurnalistului. Totodată analiza cuprinde și o componentă calitativă care se concentrează asupra conținutului latent al mesajelor, mai ales prin asocierile care se fac în mod constant. Concluziile studiului pot constitui un punct de pornire în articularea unor măsuri menite să combată imaginile stereotipale ale migranților în general și pe cele ale românilor stabiliți în Marea Britanie în particular.

„Lucrarea de față se încadreaza într-o linie de cercetare care investighează reprezentările mediatice ale migrației în țările de destinație. Această direcție de cercetare, de dată relativ recentă, se orientează spre descifrarea și analiza condițiilor de producere a discursurilor în mijloacele de informare în masă și pe efectele pe care aceste discursuri le au. Noua preocupare de investigație, apare ca necesară în condițiile în care discursul anti-migrașție se înmulțește în Europa și ajunge să fie într-o oarecare măsură normalizat și “democratizat” în discursurile politice la nivel național (G Delanty, R Wodak si P Jones, 2011). Importanța unor asemenea cercetări este dată și de faptul că reacția autorităților naționale sau a celor la nivel european la chestiunea imigrației este influențată, așa cum urmează să argumentăm, și de percepția pe care aceștia o au despre acest fenomen. Provocarea elaborarii unor politici publice privind migrația vine din faptul că răspunsurile instituționale ale guvernantilor sunt influențate de contextul economic, socio-politic sau cultural în care se proiecteaza respectivele politici. În acest context, analiza modului în care sunt portretizați migranții poate conduce nu numai la o intelegere mai bună a modului în care se structurează atitudinile și percepțiile ce îi vizează pe aceștia ci și la măsurile pe care autoritățile le vor adopta.”

Cap 1. Perspective asupra migrației

1.1 Delimitari conceptuale și definiții

”Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) consideră migrația drept o mișcare a unei persoane sau a unui grup de persoane, fie peste o frontieră internațională, fie în interiorul unui stat. Migrația este o formă de mobilitate a populației și include orice fel de deplasare a populației, indiferent de durata, scopul sau forma acesteia. În această categorie sunt incluse: migrația refugiaților, migrația economică, precum și migrația persoanelor care se deplasează pentru alte scopuri sau sub influența altor factori, cum ar fi reîntregirea familiei.”

O altă definiție a migrației este cea care susține deplasarea unor persoane dintr-o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului și/sau de încadrarea într-o formă de activitate în zona de sosire.

„Organizația Națiunilor Unite (ONU) definește migrantul ca fiind o persoană care a domiciliat într-o țară străină pe o perioadă de mai mult de un an, indiferent de cauzele care au stat la baza schimbării domiciliului și de mijloacele folosite pentru a migra. Sub o astfel de definiție, cei care călătoresc pentru perioade mai scurte, ca turiști sau oameni de afaceri, nu sunt considerați migranți. Cu toate acestea, în utilizarea curentă, termenul de migrant include anumite categorii de persoane care-și schimbă domiciliul pe termen scurt, precum lucrătorii sezonieri din agricultură, care călătoresc pentru perioade scurte de timp pentru a lucra la însămânțarea sau recoltarea de produse agricole.”

Prof. Dr. Dumitru Sandu definea migrația ca o componentă esențială a proceselor de dezvoltare dar și una din principalele componente ale schimbărilor de populație din lume. Diferitele forme ale acestui fenomen sunt corelate cu schimbările economice, de structură socială și de calitatea vieții deoarece aceste deplasări implică de cele mai multe ori schimbarea modului de viață, locul de rezidență și presupun un dezechilibru între condițiile de viață oferite la locul de plecare și cele care există la locul de sosire. De asemenea, acest proces ajută la transmiterea ideilor, culturii și informațiilor și în același timp definește simptomele schimbării sociale și economice.

„În raport cu localitatea de destinație (sosire), respectiv de plecare (origine), se folosesc termenii de imigrare și emigrare:

Imigrarea: migrație privită din punctul de vedere al localității de destinație (de obicei, în cadrul migrației internaționale). Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante.

Emigrarea: migrație privită din punctul de vedere al localității de plecare (de obicei, în cadrul migrației internaționale).”

Luând în considerare tendințele din ultimii ani, putem spune cu certitudine că migrația (internațională) este un fenomen mai vechi care a luat amploare în România contemporană și care aduce schimbări pe toate planurile. O definiție complexă conceptului este dată de sociologul Shmuel Eisenstadt care spunea că migrația reprezintă tranziția fizică a unui individ sau a unui grup de la o societate la alta. Această tranziție implică în mod normal schimbarea domiciliului cu unul nou, total diferit, aflat într-o altă țară, diferită de locul nașterii. În categoria mai sus menționată nu intră turiștii, studenții și oamenii de afaceri, deoarece călătoriile lor nu implică schimbarea locului obișnuit de rezidență.

Din perspeației internaționale). Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante.

Emigrarea: migrație privită din punctul de vedere al localității de plecare (de obicei, în cadrul migrației internaționale).”

Luând în considerare tendințele din ultimii ani, putem spune cu certitudine că migrația (internațională) este un fenomen mai vechi care a luat amploare în România contemporană și care aduce schimbări pe toate planurile. O definiție complexă conceptului este dată de sociologul Shmuel Eisenstadt care spunea că migrația reprezintă tranziția fizică a unui individ sau a unui grup de la o societate la alta. Această tranziție implică în mod normal schimbarea domiciliului cu unul nou, total diferit, aflat într-o altă țară, diferită de locul nașterii. În categoria mai sus menționată nu intră turiștii, studenții și oamenii de afaceri, deoarece călătoriile lor nu implică schimbarea locului obișnuit de rezidență.

Din perspectivă demografică, migrația este definită ca formă de mobilitate „teritorială (spațială sau geografică) a populației, însoțită de schimbarea domiciliului obișnuit între două unități administrativ-teritoriale bine definite. Definiția acceptată la nivel internațional asupra migrației dată de o echipă de autori ai The Prague Process Foundation și UNESCO (Meyer, 2008: 35) este privită tot ca o formă de mobilitate geografică, care prin definiție exclude forme de călătorie cu scopuri de recreere, de afaceri, medicale sau pelerinaje religioase întrucât nu presupune schimbarea rezidenței: procesul de mobilitate, fie în interiorul unor granițe internaționale, fie între granițele unui stat care constă în schimbarea temporară sau (semi)permanentă a rezidenței”.

1.2 Tipologia migrațiilor

Procesul complex care sta la baza fenomenului migraționist a făcut din acest domeniu obiectul de studiu al demografilor, geografilor cât și al economiștilor sau sociologilor. Numărul mare al formelor de mobilitate existente au determinat clasificarea acestora în funcție de anumite criterii identificate și în literatura de specialitate : „durata deplasării, scopul acesteia, distanța parcursă sau gradul de libertate a persoanei care efectuează deplasarea (Chédwmail S., 1998; Dumitrache L., Suditu B.,2000)”

Astfel putem deosebi următoarele tipuri de migrație:

„ După aspectul teritorial: migrație internă, atunci când deplasarea se face în interiorul granițelor, sau migrație internațională, care presupune trecerea frontierei;

După factorul de timp: migrație permanentă sau migrație temporară;

După motivație: migrație voluntară, pentru muncă sau din motive economice, sau migrație forțată de calamități naturale, de persecuții politice, religioase, sau de războaie;

După mijloacele folosite: migrație reglementată sau ilegală.”

„Emigrația reprezintă forma «clasică» a mișcării migratorii a populației, caracterizată prin fluxuri definitive ieșire-intrare, cu schimbarea reședinței de domiciliu. Dacă în secolele trecute reprezenta principala formă de circulație externă, în prezent și mai cu seamă în viitor pierde din intensitate, migrația temporară pentru muncă devenind predominantă.”

Pentru a înțelege fenomenul migraționist, trebuie să definim conceptul de mișcare migratorie care în sens restrâns se referă la ”deplasarea populației dintr-o localitate în alta, sau dintr-o țară în alta, însoțită de schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcarea migratorie internă și mișcarea migratorie externă. Orice persoană care înregistrează evenimentul de «migrație» apare într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea în care-și stabilește noul domiciliu. […] La nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este echialent cu totalul emigranților.” Migrațiile interne sunt de două feluri: intra-regionale (se realizează în interiorul aceleiași regiuni) și inter-regionale (de la o regiune la alta cum ar fii spre exemplu mutările definitive rural-urban, urban-urban sau migrațiile interurbane).

Pentru a evidenția tendințele actuale și viitoare ale migrației, în literatura de specialitate se e vidențiază următoarele categorii de factori: demografici, economici și politici. În ceea ce privește primul aspect am identificat la nivel european o presiune demografică cauzată de valul de migrații care a avut loc în contextul aderării la UE, al crizei economice și a ratei șomajului extrem de ridicată. De asemenea, în România, reducerea populației este o realitate a ultimelor decenii care confirmă procesul de îmbătrânire demografică. La toate acestea se adaugă scăderea natalității și creșterea numărului populației vârstnice (peste 65 de ani), efecte care pe o perioadă mai extinsă de timp vor avea un impact negativ și vor atrage modificări ale populației școlare și poulației apte de muncă.

În ceea ce privește factorii politici, putem afirma că problemele și deciziile de politică urbană nu mai pot fi privite în mod izolat, la nivelul fiecărui oraș, orașele trebuind să fie puncte de concentrare pentru dezvoltarea regiunilor și să își asume responsabilitatea pentru coeziunea teritorială. „Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020 «Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse», aprobată de statele membre în anul 2011 menționează că Europa se confruntă cu provocări demografice tot mai mari, diferențiate din punct de vedere teritorial. Îmbătrânirea populației și depopularea vor genera schimbări în multe regiuni, inclusiv în regiuni rurale și periferice, și vor avea un impact puternic asupra coeziunii sociale și teritoriale, furnizării serviciilor publice, pieței forței de muncă și locuințelor.”

Datele EUROSTAT estimează că la 1 ianuarie 2007, pe teritoriul mărit al UE27 se aflau 27 milioane de persoane rezidente care nu aveau cetățenia statului gazdă. Principalele state spre care s-a migrat în acea perioadă au fost următoarele: Germania cu 7,3 milioane de străini înregistrați, Spania cu 4 milioane, Franța cu 3,5 milioane, aproximativ 3,4 milioane în Marea Britanie și 2,7 milioane în Italia. Studiul a concluzionat că „în 2007, străinii (inclusiv resortisanți ai altor state membre ale UE și non-UE, cetățenii) reprezentau 5,64% din populația totală a Uniunii Europene.”

Există două concepte care se află în legătură cu fenomenul migrator și anume emigrant și imigrant. Diferența dintre ele este dată de relația în care se află cu țara de origine, respectiv cu țara de destinație. De cele mai multe ori, un migrant temporar este definit prin cel puțin trei caracteristici: 1. pierderea statutului social sau a locului de muncă în țara de rezidență, 2. plecarea cu scopul de a-și găsi un loc de muncă mai bine plătit, 3. vizitele frecvente și strânsa legătură cu familia (comunicarea regulată, existența unei reședințe în țara de origine).

1.3 Începuturile fenomenului migraționist în România. Migrația după 1990. Etape.

Migrația este un fenomen cuprinzător care a început puternic după 1989 odată cu căderea regimului comunist și care s-a amplificat acut în ultimii ani, în special după intrarea în Uniunea Europeană și eliminarea barierelor dintre țări. „În România înainte de 1989 existau două mecanisme de migrare: migrarea permanentă care avea drept principale motivații pe cele politice și pe cele etnice și migrarea temporară pentru a studia sau lucra în străinătate care se baza numai pe acorduri inter-guvernamentale ale României cu alte țări. După 1989, principalele motivații ale migrării s-au transformat din cele etnice și politice în motive de ordin economic. O consecință este faptul că migrația temporară a crescut în cifre absolute cât și ca pondere în totalul migranților.”

Astfel, în țara noastră, fenomenul migraționist a fost surprins în mai multe etape. Primele patru perioade de migrație se manifestă la sfârsitul celui de-al doilea război mondial după cum urmează:

„a) Migrația forței de muncă și reconstrucția Europei: perioada 1950-1970

b) Perioada crizelor economice: 1970 – prima jumătate a anilor '80

c) Diversificarea țărilor gazdă și de origine și creșterea numărului solicitanților de azil, refugiaților și minorităților etnice.

d) Migrația forței de muncă «preferențială». Creșterea migrației ilegale.”

În ceea ce privește migrația internațională (în străinătate) a românilor, distingem ”trei etape distincte marcate de intervalele 1990-1995, 1996-2001, după 2001. Ratele maxime de emigrare pentru lucru au fost de 3% în prima perioadă, 7% în cea de-a doua și de 28% în intervalul de după 2001. […] Exploatarea Europei de către migranți români începe în anii 1990-1995 mai ales cu Turcia, Italia, Ungaria și Germania. În etapa a doua, aria de exploatare se extinde mai ales spre Spania și alte țări îndepărtate din Europa. În etapa Schengen, Italia atrage jumătate din plecările acestei etape iar Spania un sfert. Pe locurile trei și patru ca atractivitate rămân Germania și Ungaria.”

În România, cauza principală a migrației a fost lipsa locurilor de muncă, dar pentru a întelege mai bine acest proces vom începe prin expune situația pe piața muncii în istoria recentă a țării. România avea o economie capitalistă bine definită cu o forță de muncă industrializată, deși mică la număr în domenii precum construcțiile de locomotive, mașini, vagoane, extracția petrolului, cărbunelui, sării, o economie care funcționa, dar care s-a transformat forțat într-o industrie socialistă ce dorea dezvoltarea planificată pe toate planurile astfel încât să se elimine orice fel de import. După revoluția de la 1989, structura economică românească s-a schimbat, industria aproape a dispărut, astfel că nu se mai producea aproape nimic intern, nici măcar pentru a satisface nevoile unui popor pentru care porțile dezvoltării de abia se deschiseseră. Schimbări majore au survenit și pe piața muncii unde șomajul a atins cote maxime odată cu desființarea uzinelor și principalelor industrii pe care se baza țara noastă. Astfel disponibilizările au luat o amploare majoră devenind principala cauză a migrațiilor. Perioada anilor '90 a fost de asemenea o perioadă nefastă când privatizarea sectorului industrial a dus la disponibilizări masive de forță de muncă în arii precum căile ferate, metalurgia, mineritul. La începutul anului 2000, oamenii s-au orientat către domeniul serviciilor, unde numărul total de locuri a crescut de la ”26,2% la 31,2% în 2004. În țară, rata totală a ocupării forței de muncă în România de 57,9% este scazută față de media UE25 unde este de 62,5% în 2003 și față de obiectivul UE pentru 2010 de 70%.”

A urmat o perioadă în care șomajul a atins cote alarmate, perioadă care a fost urmată de apariția companiilor străine care au transformat vechiile firme românești. Aceasta marchează începutul migrației post-decembriste, primul val de migrații identificat. Până in 1995 cinci români dintr-o mie migrau în altă țară, în special în Israel și Turcia, în căutarea unui loc de muncă și a unui trai de viață mai bun arată Raportul Fundația pentru o Societate Deschisă, Gallup. „În istoria migrării exista o primă etapă de căutare individuală, o a doua de căutare comunitară, în care se caută destinațiile cele mai potrivite, iar a treia este cea în care românii s-au așezat în locurile adecvate și emigranții știind foarte bine unde să meargă și ce pot face. Această primă categorie de muncitori emigranți a primit denumirea improprie, ușor depreciativă și chiar, uneori degradantă de «căpșunari», nume primit de la activitatea celor care au migrat în număr mare în Spania, într-o anumită perioadă, la cules de căpșuni.” Inițial acestă categorie socială nu a fost privită cu ochi buni de restul populației care a rămas în țară, însă treptat opinia lor s-a îmbunătățit, fiind chiar recunoscuți și apreciați pentru contribuția lor la îmbunătățirea economiei țării prin remitențele pe care le trimit lunar.

Al doilea val de migrație a ținut până în anul 2001 când numărul migranților aproape s-a dublat și când destinațiile au început să se schimbe, prin urmare Israelul a fost înlocuit de Italia și Spania. Sate întregi din România au plecat la muncă în străinătate, numeroase localități fiind depopulate și în prezent. Scăderea dramatică a populației la satele îndepărtate este una din consecințele negative ale migrației la care se adaugă lipsa forței de muncă calificate. Munca la negru a luat cote alarmante, astfel că jumătate din numărul emigranților lucrau fără forme legale.

Anul 2002 marchează al treilea val de migrații care a fost declanșat de accesul liber în spațiul Schengen. ”Spațiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mișcare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare. Aderarea […] are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.” Trecerea liberă a frontierelor între statele membre Schengen a crescut libertatea de mișcare a cetățenilor și atfel numărul de migranți a crescut semnificativ, plecarea în străinătate devenind un proces de masă (o creștere între 1 si 2,8 anual – Gallup). Un lucru important de menționat la această etapă este faptul că vârsta migranților a scăzut de la 50 de ani în primul val la o medie de 30 de ani, element care, în perspectivă, va avea consecințe negative pe termen lung. Muntenia și Transilvania sunt principalele surse furnizoare de migranți, iar țările spre care se migrează sunt în continuare Italia și Spania. Cele mai căutate locuri de muncă din străinătate sunt șantierele de construcții pentru bărbați și pentru 90% dintre femei, menajul. Veniturile și oportunitățile mai mari la capitolul muncă, dar și nivelul de trai mai ridicat atrag tinerii absolvenți care sunt din ce în ce mai încântați și determinați să părăsească țara. Din păcate aceste opțiuni devin din ce în ce mai îngrijorătoare, în condițiile în care România înregistrează o configurare negativă a fenomenelor demografice.

Deplasarea de mase a dus la scăderea numărului populației rezidente, stabile, care la 1 ianuarie 2013 era aproape egală cu cea din 1969 și anume aproximativ 20,01 milioane locuitori conform studiului realizat de Institutul Național de Statistică. Între 1989 și 2012 numărul rezidenților din România a scăzut cu mai mult de 3,1 milioane de locuitori, o scădere de aproape 77%. Anual, observăm că acest numar crește ajungând pâna la aproximativ 104,2 mii de persoane.

Comparativ cu anul 2002 când numărul de emigranți la 1.000 de locuitori a fost de 48,6, în 2012 s-a constatat o crștere de 41% a acestora, până la 116,5. Acest lucru se poate observa și în figurile de mai jos preluate de la Institutul Național de Statistică unde se prezintă comparația dintre numărul de emigranți la 1 ianuarie în perioada 2002- 2012.

La capitolul „criza economică și repercusiunile sale pe piața forței de muncă par să fi avut un impact asupra fluxurilor de migrație din UE la trei niveluri diferite: migrație mai scăzută din țările terțe către UE (-3,7% între 2010 și 2011), migrație crescută din UE către țările terțe (+14% între 2010 și 2011, din care 90% din ES, UK, FR, IE, PT și CZ, majoritatea migranți care se reîntorc, mai degrabă decât resortisanți) și schimbarea fluxurilor de migrație în interiorul UE („mobilitatea intra-UE”). Mobilitatea intra-UE a muncitorilor pare să fie determinată tot mai mult de factori de respingere, după ce anterior dominaseră factorii de atracție. În general, în ciuda creșterii puternice a mobilității din statele membre din sud, către alte țări ale UE (de exemplu, Marea Britanie și Germania), în termeni relativi, cifrele absolute rămân oarecum scăzute în raport cu dimensiunea forței de muncă (și a segmentului șomerilor) din aceste țări dar și cu fluxurile de mobilitate mult mai mari din statele membre estice și centrale, care rămân principalele țări de origine ale celor care circulă în interiorul UE.”

Referitor la anul 2014, un studiu INS avand ca scop aflarea numarului de locuitori stabili si realizat la data de 1 ianuarie 2014 în România a conluzionat că în acea perioadă erau aproximativ 19.942.642 de locuitori dintre care 9.738.445 bărbați și 10.204.197 femei. Numărul estimat al emigranților pe vârste și sexe la 1 ianuarie 2013 – plecați din țară pentru o perioadă de cel puțin 12 luni este de 2.344.183. Conform cifrelor de mai sus și studiilor realizate în domeniu, se observă că numărul migranților a crescut destul de mult în ultimii ani, în special după 1 ianuarie 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană.

Cap. 2 Migrația românilor în Europa

2.1 Migrația și țările de destinație preferate de români

În ciuda efectelor continue ale crizei economice globale, numărul migranților la nivel internațional nu a scăzut prea mult. Fluxul migrator către țările dezvoltate s-a diminuat în timpul crizei economice – spre exemplu, în Statele Unite ale Americii, numărul străinilor care au intrat în țară a scăzut de la 1 130 818 în 2009 pâna la 1 042 625 în 2010. În Anglia, numărul a scăzut de la 505 000 în 2008 până la 470 000 în 2009, în Spania, de la 692 228 în 2008 a scăzut la 469 342 în 2009. În 2010, numărul total de migranți global era de aproximativ 214 milioane de oameni, comparativ cu anul 2005 când erau 191 milioane de migranți (UNDESA, 2009). Astfel concluzionăm că global, unul din șapte oameni este imigrant.

În Europa, anul 2010 a marcat începutul revenirii din criza financiară. PIB-ul Uniunii Europene a crescut în medie cu 1,8% în 2010, o îmbunătățire majoră comparativă cu anul 2009 când rata de creștere a PIB-ului era de -4,2%. Unele țări precum Bulgaria, Irlanda și Spania au avut o creștere a PIB-ului de numai 0,1-0,2 % susține Eurostat, dar în același timp, rata șomajului a crescut de la 8,9% în 2009 la 9,6% în decembrie 2010. De exemplu, la sfârșitul anului 2007, în Spania, 12,7% din imigranți erau șomeri, comparativ cu doar 7,9% dintre rezidenți. Până la mijlocul anului 2010, aceste cifre au crescut până la 30,2% respectiv 18,1%. În vara lui 2010 în Germania, rata șomajului printre imigranți era dublă față de cea a germanilor – 12,4% comparativ cu 6,5% (UC Davis, 2010a). Nici în Sudul Italiei situația nu arată prea bine, lipsa locurilor de muncă a muncitorilor sezonieri a dus la tensiuni sociale și chiar la revolte (The Economist, 2010). De aemenea, au fost cazuri când șomajul a atins cote alarmante la nivelul populației originare și care a cauzat un flux migrator din și spre Europa. Vorbim aici despre Irlanda care s-a confruntat cu valuri de oameni care părăseau țara cu scopul de a-și căuta locuri de muncă din cauza crizei economice. La sfârșitul lui 2010, numărul net de imigranți din Irlanda ajunsese la aproximativ 60 000 de persoane (față de 7 800 în 2009), o cifră care nu mai fusese atinsă din 1989. În ciuda gestionării stricte a granițelor și a restricțiilor privind solicitanții de azil, Europa rămâne una dintre cele mai populare destinații din lume pentru migranți. Situată în partea de est a Uniunii Europene, România este un fel de intersecție pentru numeroase fluxuri migratorii, continuând să fie o țară de destinație, trazit și de origine. Cercetările în domeniu arată că mai mult de 3,5 milioane de români lucrează în afară.

De asemenea, în ultimul deceniu, am observat că mai mult de 10% din populația română a părăsit țara fiind în căutare de locuri de muncă mai bune (Sandu, 2010) comparativ cu anul 2000, când doar 1580 permise de muncă au fost scoase. Comisia Națională de Prognoză estimează că până în 2013-2015, numărul migranților va crește de la 200 000 la 300 000 reprezentând 1-1,4% din populația totală a țării (ROI, March 2006).

România este o țară de origine, dar mai ales de tranzit în care migrația este un element important fapt demostrant de numărul mare de migranți: 3 milioane de persoane față de 100.000 de persoane – cât este volumul normal de imigranți. Căderea regimului comunist în decembrie 1989 a declanșat începerea unui proces de democratizare și de tranziție spre o economie de piață, dar și o dezvoltare pe toate planurile. Studiile realizate arată că România este una din țările principale din Uniunea Europeana în care numarul de emigrați este foarte ridicat. Pe scurt 15% din populație se află în afara granițelor țării. În topul statelor preferate de români este Italia, cu un procent de 43% și Spania cu o proporție de 30%.

Un studiu realizat de Comisia Europeană susține că „emigrația reprezintă cauza majoră a îmbătrânirii accelerate a populației și a depopulării zonelor rurale, si tot emigrarea este generatoare a deficitului de capital uman calificat, în general a lipsei de forță de muncă ce începe să se reliefeze în anumite sectoare si regiuni specifice. În particular, exodul masiv al medicilor și asistentelor, respectiv al personalului didactic, a dus la deteriorarea calității îngrijirii medicale și educației, îngreunând, îndeobște în zonele rurale, accesul la aceste servicii.” Copii sunt una din categoriile sociale afectate masiv de migrație. Din cauza lipsei de locuri de muncă și a situației financiare precare, părinții pleacă în străinătate în speranța găsirii unui trai de viață mai bun și drept urmare aproximativ 350.000 de copii au cel puțin un părinte plecat. Majoritatea rămân în grija bunicilor care se confruntă des cu situații dificile din cauza diferenței de gândire dintre generații și nu numai.

Migrația în străinătate cu scopul de a muncii și libertatea de a trăi constituie un drept de bază al cetățenilor europeni, stabilit în Tratatul de la Roma. Această mișcare de populație a devenit o necesitate la nivel european, o nevoie de a contracara efectele negative ale evoluției demigrafice nefavorabile din Europa și ale globalizării economiei mondiale. Dacă luăm în considerare numărul oamenilor care au plecat din România într-o altă țară străină, legal și ilegal în ultimii anii, putem afirma cu certitudine că România face parte încă din țările de emigrație fiind un principal furnizor al forței de muncă.

Ca și comparație între anul 2008, unde pe primul loc între preferințele românilor se află Spania cu 38% urmată îndeaproape de Italia cu 33% și apoi de Germania și Ungaria, în anul 2012 situația se schimbă, mai ales după ce la 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană iar granițele țărilor și-au dechis larg porțile. Se observă de asemenea că Italia a trecut pe primul loc în preferințele românilor, urmată de Spania și Germania. De asemenea, Marea Britanie începe să câștige timid loc în inimile românilor cu un procent de 4% în 2012.

Studiul realizat de Comisia Europeană privind forța de muncă în UE arată că „la sfârșitul lui 2010 aproximativ 2,9 milioane de cetățeni bulgari și români de toate vârstele – indiferent de participarea pe piața muncii – locuiau în UE-25, mai mult decât dublu față de perioada imediat anterioară aderării (1,4 milioane la sfârșitul lui 2006). Această cifră indică o creștere medie netă de 360 000 de persoane pe an. Totuși, procesul începuse deja înainte de 1 ianuarie 2007 cu o creștere medie netă de 220 000 de persoane pe an între 2003 și 2006. Principalele două țări de destinație au fost Italia și Spania, care găzduiesc împreună peste 70% din toți cetățenii bulgari și români rezidenți în alte state membre (sfârșitul lui 2010). Cetățenii români reprezintă peste 80% din toți cetățenii UE-2 rezidenți în alte state membre și se află în principal în Italia (41 %) și în Spania (38 %), urmate de Germania (5 %), în timp ce cetățenii bulgari locuiesc în general în Spania (38 %), Germania (15 %), Grecia (12 %), Italia (10 %) și Regatul Unit (7%).”

„Datele oferite de ancheta privind forța de muncă indică, de asemenea, că persoanele în vârstă de muncă plecate recent din România au plecat în principal în Italia și în Spania (aproximativ 40 % în fiecare), iar un procent mai mic au ales ca destinație Regatul Unit, Germania și Franța (aproximativ 12 % împreună). Aproximativ o treime din persoanele care s-au mutat recent din Bulgaria au plecat în Spania, urmată de Regatul Unit, Germania, Italia și Grecia (între 10 și 15% fiecare). Din numărul total de persoane care s-au mutat recent în UE, românii constituie grupul cel mai mare de cetățeni în vârstă de muncă care locuiesc în alt stat membru în 2010 (27%), urmați de cetățenii polonezi (21%). Bulgarii sunt al patrulea grup, reprezentând un procent mult mai mic (5 %). În perioada 2003-2010, numărul cetățenilor din UE-2 care locuiesc în alte state membre a crescut cu 2,1 milioane de persoane, reprezentând aproximativ 7% din populația națională a țărilor din UE-2 (măsurată în 2003), mult peste valoarea corespunzătoare pentru țările UE-109 în aceeași perioadă (aproximativ 2%).

Luând în calcul populația aptă de muncă, fluxul de cetățeni români către alte state membre ale UE de la aderare reprezintă aproximativ 3, 1% din populația română aptă de muncă. În Bulgaria, rata corespunzătoare a fost de 2, 1%. Aceste rate de mobilitate sunt considerabil mai mari în perioada începând din 2004 (6, 6% pentru România, 3, 7% pentru Bulgaria), ceea ce indică rate semnificative de mobilitate profesională încă înainte de 2007. Datele oferite de ancheta privind forța de muncă sugerează că majoritatea cetățenilor din UE-2 care locuiesc în alte state membre se aflau în acele state încă înainte de aderare (figura A4). În sfârșit, există date (Holland et al, 201110) conform cărora valul mare din 2007 nu corespunde în totalitate unor afluxuri noi efective, ci reflectă, cel puțin parțial, regularizarea situației migranților existenți care locuiau deja în țara respectivă.”

În ceea ce privește tendințele fluxului de mobilitate, studiul realizat de Comisia Europeană susține că perioada cuprinsă între 2004 și 2007 a fost „caracterizată printr-o creștere economică puternică, au avut loc cele mai mari afluxuri din țările UE-10 și UE-2 către țările UE-15, dar această tendință s-a schimbat brusc începând cu 2008, odată cu începutul crizei economice și financiare. În general, recesiunea și scăderea cererii de forță de muncă au cauzat o scădere a afluxurilor de cetățeni din UE-10 și UE-2 în țările UE-15, în special în 2009. De asemenea, a urmat un flux ceva mai mare de lucrători care s-au întors în țările de origine, dar nu există date care să ateste întoarceri masive11, căci o mare parte dintre lucrătorii din UE-10 și UE-2 au decis să rămână în țara de destinație (Koehler et al, 2010). Fluxurile de mobilitate din Bulgaria și România au atins cote maxime în 2007, apoi au scăzut considerabil în 2008 și în special în 2009, reluând panta ascendentă în 2010, odată cu îmbunătățirea condițiilor economice. În timp ce fluxurile către Italia, Regatul Unit, Franța și Germania au crescut din nou, fluxurile către Spania au scăzut, această scădere fiind explicată în mare parte de situația nefavorabilă pe piața muncii. Între 2007 și 2010, s-a produs o schimbare în distribuția geografică a cetățenilor din UE-2 care locuiesc în străinătate, constatându-se o creștere a ratei pentru Italia (de la 32 % la 37 %) și o scădere a ratei pentru Spania (de la 44 % la 35 %).”

Rezultatul final al raportului realizat de Comisia Europeană a fost că în 2011, principalele destinații ale persoanelor care au migrat au fost preponderant Italia și Spania. Studiul a concluzionat că migranții au un jucat un rol pozitiv în economia țărilor-gazdă, contribuind la îmbogățirea competențelor și lucrând în sectoare și ocupații în care era nevoie de forță de muncă. Acest lucru este valabil îndeosebi pentru perioada de creștere 2004-2007. „Estimările econometrice indică un impact pozitiv asupra PIB-ului (în special în țările-gazdă care au înregistrat afluxuri semnificative de lucrători din UE-2) și un impact neutru asupra PIB-ului pe cap de locuitor din țările-gazdă.”

Conform raportului realizat de Națiunile Unite, „International Migration Report” 2013, în decembrie 2013, numărul migranților în Uniunea Euopeană a crescut de la an la an după cum urmează în figura de mai jos:

De asemenea, se observă faptul că între 2000 și 2010 preferința românilor la capitolul țară de migrație a fost Spania, după care a urmat între 2010 și 2013, Italia , așa cum arată figurile de mai jos care se găsesc în studiul realizat de Natiunile Unite la nivel global.

2.2 Avantajele și dezavantajele migrației în România

Cercetările realizate în ultimii ani au concluzionat că migrația este un femonen de neignorat care are loc la nivel global în toate statele mai mult sau mai puțin. Prin urmare, fiecare dintre acestea este la un moment dat fie țară de origine, de tranzit sau de destinație pentru migranți, fie toate trei simultan. Dacă sunt bine gestionate, aceste fluxuri migratorii pot juca un rol esențial în dezvoltarea statelor, reducerea sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai, ca efecte pozitive, dar de asemenea, pot avea efecte negative pe termen lung dacă instituțiile statului nu le acorda atenția necesară și iau măuri preventive. Migrația internațională are impact asupra UE și a statelor membre. Fenomenul de globalizare precum și diferitele evenimente de pe scena internațională au contribuit la creșterea fluxurilor migratorii, îndeosebi în ultimii ani. Astfel, spațiul european își dezvoltă caracterul multi-etnic și diversitatea culturală.

„Previziunile privind emigrația cetățenilor din noile state membre sunt influențate de numeroși factori: nevoile economice (salarii scăzute, rate ridicate ale șomajului, declinul sectoarelor industriale specifi ce, de reglementarea piețelor muncii), de dorința generală de îmbunătățire a nivelului de viață și asigurarea unui viitor mai bun pentru familie/ copii. În timp ce motivațiile economice rămân esențiale pentru majoritatea lucrătorilor din noile state membre care au emigrat în UE-15, importanța motivațiilor privind îmbunătățirea statutului social sau profesional variază semnificativ în rândul acestora”

La capitolul forța de muncă am identificat următoarele avantaje pentru țara gazdă, cea în care se migrează: diminuarea deficitului de forță de muncă și sporirea producției interne, dar și micșorarea procesului de îmbătrânire demografică a țării întrucât de cele mai multe ori migranții sunt tineri, cu vârste cuprinse între 16 și 40 ani.

În ceea ce privește dezavantajele cauzate de slaba conducere a procesului de migrație am identificat creșterea numărului de locuitori (ne referim aici la țara gazdă), reducerea nivelului de trai al locuitorilor, proliferarea muncii la negru care va avea efecte asupra pieții forței de muncă, subminarea economiei naționale în favoarea economiei subterane și implicit creșterea infracționalității în plan național și chiar regional. „De asemenea, a crescut numărul persoanelor care migrează în tranzit teritoriul național, România având responsabilități suplimentare legate de poziționarea la frontiera estică a UE (migrație ilegală, trafic de persoane, migrație voluntară). Politica legată de migrație în România a avut în vedere adoptarea de acte normative, înființarea unor instituții cu atribuții în domeniul migrației și cooperarea cu alte state (Stoica, 2011). Mișcările la nivelul fluxurilor internaționale ale forței de muncă creează distorsiuni pe piața internă a forței de muncă din România (structura, specializare, segmentare), dezechilibre ale structurii demografice cu implicații economice (evoluția indicatorilor macroeconomici, efecte fiscale, remitențe) și asupra sistemului de securitate socială.”

Migrația are efecte pozitive, însă, dacă nu este controlată, poate cauza dezechilibre majore ale pieței muncii sau sistemelor de securitate socială care trebuie să facă față unui număr mare de persoane într-o anumită perioadă determinată de timp. La fel ca celelalte țări din Europa, și România se confruntă cu o criză a forței de muncă, vizibilă atât în ocupațiile cu grad înalt de calificare și de competențe dar și în cele cu nivel scăzut de instruire. ANOFM, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este una din instituțiile din România create cu scopul de a controla și coordona nivelul migrației internaționale, ocuparea forței de muncă interne și potecția socială. Aceasta se ocupă și cu implementarea politicilor și strategiilor de ocupare elaborate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

„Un studiu al NBER din anul 2011 (Ambrosini, Mayr, Peri, Radu, 2011) evidențiază faptul că migrația românilor poate fi benefică pe termen lung pentru România, în sensul în care îmbunătățește calificarea forței de muncă și salariile populației. Astfel, studiul argumentează că românii care emigrează (pe exemplul migrației românilor în SUA, Austria și Spania) beneficiază de o educație mai bună și de un mediu profesional superior, la întoarcere (considerând că aproximativ 50% dintre emigranți se întorc) ar beneficia de un salariu mai mare decât o persoană care nu a emigrat, ridicând astfel nivelul de calificare.”

Ca și avantaje ale plecării în străinătate menționăm îmbunătățirea situației financiare și a mentalității în sensul că emigranții vin în contact cu altă cultură, un alt stil de viață care îi ajută să se dezvolte, să devină mai încrezători și mai optimiști. Pe de altă parte, apar consecințe ale migrării care se manifestă în cadrul familial, cresc șansele separării și ale divorțului și apar probleme referitoare la creșterea copiilor. Astfel, conform Fundației Soroș, în 2008, 170.000 copii și minori sunt lăsați singuri acasă, în timp ce părinții merg la lucru în străinătate. Diminuarea șomajului și susținerea PIB prin banii trimiși în România de cetățenii plecați (remitențe) fac parte din efectele pozitive ale migrației. În perioada 1998-2011, remitențele trimise de lucrătorii români din străinătate (aproximativ 2 milioane persoane) au fost de peste 50 de miliarde de euro. După anul 2008, când s-a înregistrat cel mai mare volum al remitențelor (8,64 miliarde de euro), sumele trimise s-au redus până la nivelul de 6 miliarde de euro în anul 2011. Remitențele cresc veniturile țării, PIB-ul, nivelul de trai al celor ce le primesc, dezvoltarea economică locală, prin mărirea consumului și a investițiilor, precum și prin reducerea presiunii asupra guvernului pentru implementareareformelor economice și sociale. De asemenea, ele sunt o sursă de venit sigură pe timpul crizei.

Un alt avantaj al migrației este reprezentat de remiteri. Anchetele realizate la nivel național arată că aproximativ 60% dintre românii emigranți trimit regulat bani familiilor/rudelor rămase în țară. Așa cum arată o cercetare realizată de Comisia Europeană: „ponderea din PIB a remiterilor oscilează între 2,3% în 2001 și 4,5% în 2009, fiind surse majore de „investiție” în economie (aproape dublul investițiilor străine directe). Pentru familiile celor plecați remiterile reprezintă o sursă majoră de venit. Fondurile sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, creșterea nivelului de trai (construirea și renovarea caselor, achiziționarea de echipamente de uz casnic și bunuri de folosință îndelungată), sau chiar îmbunătățirea accesului la servicii (incluzând îngrijirea medicală și educația), și (aproape o treime din totalul remiterilor) pentru economii sau investiți.”

Studiul realizat de Comisia Europeană privind migrația a demonstrate că aceasta are un impact asupra creșterii și a PIB-ului pe cap de locuitor. „ […] mobilitatea din UE-2 în perioada 2004-2009 ar fi contribuit la creșterea PIB-ului agregat al UE cu aproximativ 0, 2% pe termen scurt și cu 0, 3% pe termen lung (datorită creșterii forței de muncă și posibilității de ajustare a capacității de producție). Pentru țările-gazdă din UE-15, impactul de termen lung este și mai puternic (0, 4%). Totuși, pentru țările în care afluxurile din țările UE-2 au fost considerabile impactul pe termen lung asupra PIB-ului este cel mai mare: +1,7% în Spania și +1,3% în Italia. Impactul pe termen lung asupra PIB-ului pe cap de locuitor din țările-gazdă nu pare a fi semnificativ. Alte studii (de exemplu, D’Auria, Mc Morrow și Pichelmann, 2008; Brücker et al., 2009; și Baas, Brücker și Hauptmann, 2009) tind să confirme efectul general pozitiv asupra PIB-ului global și efectele moderate asupra PIB-ului pe cap de locuitor. Pentru țările de origine din UE-2, impactul pe termen lung asupra PIB-ului este în mare măsură negativ (-9, 2%) din cauza numărului mare de persoane care au plecat în perioada 2004-2009, dar impactul asupra producției pe cap de locuitor este mult mai redus (-2, 5%). Mai mult, repatrierile de fonduri pot să compenseze parțial impactul negativ asupra creșterii pe termen scurt și mediu.”

În România, „procesul accelerat de îmbătrânire a populației are la bază viitoarea reducere a segmentului de tineri (ponderea tinerilor va scădea semnificativ la valori de 0,14-0,24 tineri/ persoane adulte) și creșterea speranței de viață, acest proces este evidențiat de creșterea indicelui de îmbătrânire de la circa 97 (pentru București-Ilfov 117) la 235-240 în perspectiva anului 2050. În România, se observă o scădere dramatică a populației, schimbarea defavorabilă a structurii pe vârste în sensul îmbătrânirii accentuate a populației. Literatura de specialitate evidențiază relația în dublu sens între schimbările demografice și migrația internațională, și anume: guvernele din țările dezvoltate care se confruntă cu probleme demografice (de exemplu, îmbătrânirea populației) acceptă imigranți din țări care se confruntă cu o creștere mai rapidă a populației, dar dublată de dificultăți economice, iar economiile emergente care se caracterizează prin investiții masive pot să atragă lucrătorii plecați în străinătate, dar și alți emigranți interesați de costuri mai reduse de trai, oportunități în carieră sau câștiguri mai mari. Migrația românească se caracterizează prin următoarele: migrarea cu precădere a populației tinere, aptă de muncă, conduce la o situație de criză atât pe piața muncii, cât și pe piața asigurărilor și serviciilor sociale, în sensul în care se exercită o presiune mult mai importantă asupra populației ocupate pe piața muncii din România, iar schimbările în structura pe grupe de vârstă și pe sexe a populației, coroborate cu descreșterea ratei fertilității conduc la un proces continuu de îmbătrânire demografică.”

Un punct de referință în studierea previziunile viitoare cu privire la efectele negative ale migrațiilor, în special a fenomenului de îmbătrânire, este raportul Comisiei Europene ”Active ageing and solidarity between generations. A statistical portrait of the European Union 2012” care arată că România va este unul din statele cele mai afectate de îmbătrânirea populației. În 2010 mediana vârstei populației României a fost de 38,3 ani, aproape de media Uniunii Europene, care era estimată la 40,9 ani. Rata de dependență (ponderea persoanelor de 65 de ani și peste raportat la populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) a României în 2060, este așteptată să crească la 64,8% susține aceeași cercetare. Media UE se va afla în 2060 la 52,6%, aproape 2 persoane cu vârsta de muncă corespunzând unei persoane retrase din activitate. În prezent media UE în ceea ce privește rata de dependență se află aproape de 26%.

Studiul „Perspectivele politicii de migrație în contextul demografic actual din România” realizat de Institutul European din România susține că perspectivele demografice ale populației României pentru 2050 nu se arată pozitive. „ Potrivit datelor publicate de Eurostat (2010), 2,1 milioane de persoane au emigrat pentru muncă în țările UE-15, numărul cel mai mare de lucrători regăsindu-se în Italia (890.000), Spania (830.000) și Germania (110.000). Analizele realizate au ca punct de plecare observația că de peste două decenii se înregistrează un declin tot mai evident al populației României (de la 23 de milioane în 1990, la 21,4 milioane în 2008, respectiv 19,5 milioane locuitori, cf. datelor provizorii ale recensământului populației din 2011), iar acest proces se va accentua până în 2050 (doar 16 milioane persoane). Până în anul 2030 se anticipează o scădere drastică a populației. În regiunile Sud-Muntenia (de circa 425.000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (de circa 400.000 locuitori) scăderile se datorează mortalității ridicate, iar în regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia datorită migrației.” Aceași studiu preconizează că scăderea numărului de tineri va influența negativ ponderea populației adulte care după 2030 va ajunge la 58%. În 2050, populația adultă din România va fi de 9,4 milioane persoane, cu 5,6 milioane persoane mai puțin decât în prezent.

Printre efectele economice negative pentru țara de origine, menționăm: fenomenul Brain Drain (migrația creierelor), numărul mare al forței de muncă necalificate care conduce la inegalități semnificative și lipsa populației calificate. Așa numitul Brain Drain care se referă la „emigrarea populației care a beneficiat de investiții educationale în țara de origine.” Perspectivele exodului de creiere din țara noastră nu sunt foarte optimiste, de aceea statul ar trebui să acorde o importanță majoră migrației de acest fel prin implementarea de politici noi care să atragă populațiile înapoi în țara din care au plecat. Spre exemlu, ar putea să impună politici restrictive de emigrare/imigrare, crearea unor stimulente fiscale sau simplificarea regimului de vize, despăgubiri pentru pierderea capitalului uman brut prin compensarea țărilor sursă, obținerea de resurse, inițierea unor programe de dezvoltare economică viabile care să-i atragă pe migranți si să-i ajute în antreprenoriat, o mai bună politică de promovare a capitaluilui uman. Fenomenul Brain Drain generează o serie de efecte pozitive și negative după cum urmează.

În ceea ce privește efectele pozitive menționăm: oportunitățile de recompensare a lucrătorilor educați, obținerea de remitențe și îmbunătățirea investițiilor în educația națională și în capitalul uman, integrarea în piețele globale, etc. Ca efecte negative avem: micșorarea numărului de profesioniști, productivitate redusă, calitatea redusă a serviciilor de sănătate și educație, discrepanțele mari dintre venituri în creștere în țara de origine.

Ca o concluzie, conform datelor ultimului recensământ al populației avut în România, numărul total de rezidenți este de 18 milioane de persoane, pierderea masivă fiind cauzată de migrația forței de muncă dar și de sporul negativ al populației. Declinul demografic evident la care se adaugă studiile sociologice de migrație a populației tinere pot avea urmări extrem de drastice dacă statul nu va lua măsuri în prevenirea acestora. De asemenea, părăsirea țării de origine a populației tinere, aptă de muncă va duce la o situație de dezastruoasă pe piața muncii, a asigurărilor și serviciilor sociale, în condițiile în care populația angajată va simți o presiune mai mare. Schimbările în structura pe grupe de vârstă și pe sexe a populației, coroborate cu descreșterea ratei fertilității conduc la un proces continuu de îmbătrânire demografică, care pe termen lung va plasa România printre țările cu cea mai afectată populație și cea mai mică forță de muncă.

2.3 Tendințe viitoare ale fluxului migrator în România

În ceea ce privește tendințele și prognozele cu privire la fenomenul migrației pentru muncă la nivel internațional, ”se estimează că în următorii 15 ani, principalele fluxuri migratorii se vor canaliza pe trei mari direcții:

Migrația către Statele Unite ale Americii și Canada, în principal din America Latină, din America Centrală și din Asia;

Migrația către Europa, în principal având ca sursă Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia și Eurasia;

Fluxuri migratorii în țările în curs de dezvoltare (de regulă, dinspre cele mai puțin dezvoltate spre cele mai avansate), care privesc regiunea Americii de Sud, Africa Subsahariană, orientul Mijlociu, Asia și regiunea Pacificului, fostele țări comuniste.”

În 2013 numărul migranților la nivel global ajunge la 232 milioane comparativ cu 175 milioane în 2000 și 154 milioane în 1990. Între 1990 și 2000, migrația a crescut cu1, 2% pe an. Din 2000 și până în 2010, numărul migranților a crescut cu 2,3%. Combinate, Europa și Asia dețin trei sferturi din numărul de migranți la nivel internațional. În 2013, 72 de milioane de migranți trăiau în Europa comparativ cu 71 de milioane în Asia. America de Nord deținea în 2013, 53 de milioane de migranți, urmată de Africa cu 19 milioane, America Latină și Insulele Caraibe cu 9 milioane și Oceania cu 8 milioane (vezi graficul de mai jos).

Tot în 2013, mai mult de 51% din migranții la nivel global locuiau în 10 țări principale. Numărul cel mai mare de migranți era deținut de Statele Unite ale Amercii cu 46 de milioane de străini (19,8% din populația globului), Rusia avea aproximativ 11 milioane de migranți, urmată de Germania cu 10 milioane, Arabia Saudită cu 9 milioane și Marea Britanie cu 8 milioane.

Raportul „2012 Ageing Report” realizat de Comisia Europeană si de miniștrii de finanțe ai statelor membre arată că până în 2060 populația activă din Europa va scădea cu 50 de milioane de oameni și va fii mult mai îmbătrânită decât la ora actuală. „Cel mai mare segment al populației va continua să fie reprezentat de grupa de vârstă 15-64 ani, însă acesta se va reduce de la 67% în 2010, la 56% în 2060. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste în totalul populației va creste de la 17% la 30%, în timp ce ponderea celor de 80 de ani și peste (în creștere de la 5% la 12%) va deveni la fel de mare precum a populației tinere în 2060. Forța de muncă va crește până în 2020, populația feminină participând într-un număr mai mare, însă, după acest an, va fi un declin de 12 procente până în 2060 (reducere a forței de muncă cu 27,7 milioane de persoane), în rândul statelor membre UE, de la o creștere de 25% în Irlanda, la o scădere a populației de 38,5% în România în aceeași perioadă.”

Comunicarea Comisiei din iunie 2003 cu privire la Imigrație, Integrare și Muncă susținea că „fluxurile migratorii sunt necesare pentru a umple deficitul de forță de muncă care va începe să crească după 2010. Se așteaptă ca între 2010-2030 numărul persoanelor angajate să scadă cu 20 de milioane de lucrători în UE cu 25 de membri, datorită deficitului de forță de muncă (datorat declinului demografic) și deficitului de calificări.”

„Analizele realizate au ca punct de plecare observația că de peste două decenii se înregistrează un declin tot mai evident al populației României (de la 23 de Perspectivele politicii de migrație în contextul demografic actual din România 43 milioane în 1990, la 21,4 milioane în 2008, respectiv 19,5 milioane locuitori, conform datelor provizorii ale recensământului populației din 2011), iar acest proces se va accentua până în 2050 (doar 16 milioane persoane). Mai gravă este însă deteriorarea semnificativă a structurii pe grupe de vârstă a populației. Scăderea ponderii populației tinere a început încă din deceniul 1980-1990, după care efectul reducerii mediei anuale a populației tinere s-a accentuat prin scăderea ratei fertilității. În 2030, numărul tinerilor se va reduce în toate regiunile cu 26- 40%, iar până în 2050 reducerea va fi de 44-63% (scăderi mai mari în Sud-Vest Oltenia și Sud-Est). Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populației adulte va scădea accentuat în special după 2030 ajungând la 58%. Mai exact, în 2050 populația adultă din România va fi de 9,4 milioane persoane, cu 5,6 milioane persoane mai puțin decât în prezent. Referitor la ponderea persoanelor dependente, trebuie arătat mai întâi că ponderea populației vârstnice va crește până în 2050 de la 15% la 32%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,5 la sub 10%, ceea ce va accentua dezechilibrele (în special în București-Ilfov și SudVest Oltenia) pe piața forței de muncă.”

Un proces de migrație bine gestionat aduce beneficii atât locuitorilor țării gazdă/destinație cât și migranților și implicit țării de origine prin remitențele trimise familiilor. Politicile agreate trebuie discutate la nivel european deoarece orice schimbare a politicii de imigrație într-un stat membru poate avea consecințe grave influențând fluxurile migratorii și evoluția în alte state membre. Comisarul european pentru justiție, Franco Frattini, declara în 2007 în cadrul Conferinței la nivel înalt privind imigrația legală de la Lisabona că „imigrația legală trebuie privită ca un fenomen invitabil al lumii actuale și nu ca o amenințare, iar pentru Uniunea Europeană ea constituie chiar un avantaj în condițiile riscului scăderii populației apte de muncă în următoarele decenii în Europa.”

„Noile abordări referitoare la analiza efectelor nete ale migrației și formularea politicilor care pot îmbunătăți impactul pozitiv al migrației ar trebui să pornească de la problema deficitului demografic, competiția de pe piața forței de muncă, excluziunea și discriminarea, problema umanitară, problema integrării și diversității etnice, religioase și culturale. Acesta va permite simularea și optimizarea problemelor specifice, dar și înțelegerea noilor mecanisme asociate proceselor de migrație din și spre România, capabil să anticipeze dezechilibrele din piața muncii, problemele de inegalitate, protecție socială și eradicarea sărăciei, să interpreteze implicațiile la nivel macroeconomic pe termen lung și efectele turbulențelor și crizelor economico-financiare globalizate, corelate și contagioase, cadru deosebit de important mai ales în condițiile în care în Europa există disparități regionale și nu există încă o politică comună de migrație și integrare a forței de muncă unitară.”

Politicile cele mai analizate, dar și utilizate de țările de origine, cât și de cele de destinație sunt structurate astfel: pentru țara de origine „stimulente pentru rămânere în țară, dar și revenire; promovarea legăturilor cu cetățenii de peste hotare, inclusiv promovarea rețelelor diasporei; promovarea circulației pe termen scurt a populației calificate; creștere economică rapidă și existența unei economii diversificate; investiții direcționate în capitalul uman pentru a compensa pierderile; dubla cetățenie și modalitățile de recunoaștere a diasporei; un mai mare accent pe cercetare și dezvoltare și crearea unor centre de excelență, cu sprijin din partea țărilor de destinație ale migranților; stimulente pentru atragerea investițiilor emigranților […] țara de destinație: un regim de viză care să promoveze circulația «creierelor»; promovarea de rețele între țările de origine și diaspora, inclusiv sprijin pentru dezvoltarea țării de origine; reducerea taxelor de școlarizare în special pentru țările de origine de unde provin majoritatea lucrătorilor educați; urmărirea eticii în practicile de recrutare și reglementarea în domeniu; încurajarea circulației temporare a personalului calificat; redirecționarea asistenței tehnice pentru educație și formare profesională; suport pentru acorduri cu diaspora; creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor privind contribuția migranților calificați în țara-gazdă; practici restrictive în domeniul vizelor, care descurajează plecările temporare sau circulația «creierelor»” etc.

”Limitarea consecințelor negative ale emigrației, respectiv a fenomenului de brain-drain, are în vedere, în principal, creșterea economică și existența unor locuri de muncă salarizate corespunzător în țara de origine a migranților. Migrația transnațională și integrarea reprezintă procese complexe, cu implicații multiple, iar studiul, proiectarea și implementarea politicilor de migrație în societatea de astăzi este de mare interes și de mare actualitate în cercetarea europeană. Cadrul de analiză a efectelor nete ale migrației și formularea politicilor care pot îmbunătăți impactul pozitiv al migrației trebuie să pornească de la problema deficitului demografic, competiția de pe piața forței de muncă, excluziunea și discriminarea, problema umanitară, problema integrării și diversității etnice, religioase și culturale. Acesta va permite simularea și optimizarea problemelor specifice, dar și înțelegerea noilor mecanisme asociate proceselor de migrațiune din și spre România, capabil să anticipeze dezechilibrele din piața muncii, problemele de inegalitate, protecție socială și eradicarea sărăciei, să interpreteze implicațiile la nivel macroeconomic pe termen lung și efectele turbulențelor și crizelor economico-financiare globalizate, corelate și contagioase, cadru deosebit de important mai ales în condițiile în care în Europa există disparități regionale și nu există încă o politică comună de migrație și integrare a forței de muncă unitară.”

În concluzie, tendințele viitoare ale fenomenului migraționist nu arată prea bine pentru România. Pe lângă migrație, îmbătrânirea demografică va fi una din problemele fundamentale ale țării, la care se va adăuga lipsa personalului calificat în diverse domenii. Statul ar trebui să fie conștient de aceste perspective negative și să ia măsuri din timp pentru a le preveni. Politicile publice ar trebui să abordeze atât migrația internă cât și pe cea internațională și să aducă beneficii atât țării de origine, țării de destinație și migranților.

Cap. 3. Influența mass-media în presa țării de destinație

„Migrația internațională a devenit în ultimii ani o prioritate pe agenda internă și externă a majorității țărilor lumii, dar și a organizațiilor internaționale. Aceasta întrucât migrația constituie, în același timp, o sursă de insecuritate și de securitate atât pentru țările de origine și cetățenii lor, cât și pentru țările de destinație și locuitorii acestora. Ea afectează și, la rândul său, este influențată de toate dimensiunile securității, în special de cea psihosocială. Reprezentarea pe care cetățenii țării de destinație și-o formează despre imigranți, solicitanții de azil sau refugiați determină în mare parte măsurile care se iau în sprijinul sau împotriva acestora. De asemenea, determină atitudini ce pot crea tensiuni, crize sau chiar conflicte între părțile implicate. În acest climat psihosocial, migranții constituie o sursă de beneficii, dar și de probleme economice, sociale, politice, militare și ecologice atât pentru țara de destinație, cât și pentru cea de origine.”

Reprezentarea socială, așa cum susține Mihai Curelaru în Reprezentări sociale, „este o elaborare a lumii contemporane și reflectă transformările și «frământările» societății actuale. Este un fenomen, un fapt identificabil, observabil, măsurabil. Dispune de o structură internă (nucleu central și sistem periferic), guvernată de reguli proprii de funcționare, care poate fi analizată, descrisă. Se manifestă ca ancorare specifică în grupuri sociale, capătă valențe particulare la nivelul indivizilor. Conține atât caracteristicile obiectului, cât și ale subiectulu; integrează experiența indivizilor și a grupurilor. Se caracterizează prin transformare, mișcare, evoluție”.

Preocupările despre influența pe care mass media o are asupra indivizilor și a societății în general constituie una dintre preocuparile centrale ale cercetărilor mass-media. De-a lungul timpului au existat o serie de studii foarte importante care susțin faptul că presa are un rol extrem de important în viața oamenilor. Unul dintre acestea este cel realizat de Maxwell McCombs și Donald Shaw (1972) în timpul alegerilor prezidențiale din 1968. Preocuparea celor doi autori nu a fost neaparat originală întrucât cercetări similare au avut loc mai devreme. Un bun exemplu este studiul lui Bertand Cohen (1963). Cohen reia și redefinește ideile lui Walter Lippmann (1922). „Memorabilă rămâne fraza lui Cohen în care acesta afirma că «preasa nu are în ceea mai mare parte a timpului succes în a spune oamenilor ce să gândească, dar are un succes uluitor în a le spune la ce să se gândească (Cohen, 1963: 13)»”. Astfel, puntem concluziona faptul că mass-media îi poate influența și chiar determina pe unii oameni să creadă că anumite subiecte sunt mai importante decât altele. Cercetarea noastră se referă la faptul că frecvența cu care a subiectul migrație a apărut în presa din Anglia era foarte crescută înainte de aderarea la UE, iar după aderare, aceasta s-a diminuat, ceea ce înseamă, prin analogie că presa a descoperit ale subiecte mai interesante pe care s-a axat și astfel nici opinia publică nu și-a mai manifestat interesul acut.

„Opinia publică românească percepe fenomenul migraționist în primul rând ca o migrație pentru muncă. Astfel, Barometrul Opiniei Publice din octombrie 2002 arată că 86% din persoanele intervievate consideră că migranții obțin câștigurile bănești din muncă. Numai 7%, respectiv 5% apreciază că migranții câștigă bani din furt, respectiv cerșit. 51% dintre intervievați opinează că numai o parte a migranților creează o imagine defavorabilă României și 11% că migranții sunt o rușine pentru țară. La întrebarea “cine creează imaginea defavorabilă”, 68% din răspunsuri vizează rromii iar 20% grupurile în afara legii (hoți, cerșetori, prostituate). Este un caz tipic de stereotip, prin care rromii ca etnie sunt asociați cu acțiunile în afara legii, după cum și TFU este asociat incorect cu prostituția. Situația existentă până în anul 2001, caracterizată prin condiții dificile de obținere a vizei pentru țările member ale UE, a creat și alimentat o mentalitate colectivă bazată pe temeri, rețineri față de deplasarea în străinătate. 55% din răspunsurile la Barometrul Opiniei Publice menționat consideră că rapoartele negative despre migrația românilor pot determina autoritățile UE să revină asupra măsurii privind libera circulație a persoanelor în spațiul European în cazul României. În plus, 64% dintre intervievați apreciază că există anumite categorii de personae care ar trebui să fie oprite să părăsească țara, după cum 54% consideră că există anumite categorii care nu ar trebui să aibă dreptul la pasaport (rromii fiind plasați pe primul loc). Rezultatele de mai sus indică o percepție greșită în unele puncte a aspectelor negative ce însoțesc migrația românilor, care dovedește dificultățile opiniei publice de a face disjuncția între anumite greutăți obiective ale călătoriei în spațiul Schengen și nerespectarea legii, între grupurile cu activități ilegale și apartenența la o minoritate socială, etnică sau religioasă, ceea ce conduce la stereotipuri, atitudini de natură să alimenteze delicvența, intoleranța, xenophobia.”

Sondajul Eurobarometru 2014, document important privind percepția cetățenilor europeni asupra diferitelor problematici, este primul sondaj de opinie desfășurat la nivelul UE după alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, organizate sub sloganul „De data aceasta e altfel”. Documentul este relevant în domeniul migrației forței de muncă din Uniunea Europeană prin faptul că arată că după alegerile europene, numărul cetățenilor care consideră că părerea lor contează în UE a crescut de la 29% în noiembrie 2013 la 42%. Acesta este cel mai înalt nivel atins de când a fost pusă pentru prima dată această întrebare în cadrul Eurobarometrului standard, cu un deceniu în urmă. În plus, 65% dintre europeni se simt cetățeni ai UE, față de 59% în sondajul Eurobarometru din toamna trecută. De asemenea, pentru prima dată în ultimii ani, procentul europenilor care consideră că impactul crizei asupra pieței forței de muncă a atins nivelul său maxim este mai mare decât cel al respondenților care cred că situația poate să se înrăutățească și mai mult.

O cercetare importantă cu privire la migrația forței de muncă și importanța reprezentărilor migranților în presă o reprezintă articolul Cameliei Beciu „Reprezentări discursive ale migranților în talk-show-urile politice din România”. În acel studio autoarea susține că „tema migrației forței de muncă se impune treptat în dezbaterea publică și în comunicarea politică, instituind un imaginar al «românilor plecați la muncă în străinătate». Astfel, în presă apar modalități de desemnare precum „români în Spania”, „români în Italia”, „noua diasporă” sau „diaspora”, iar unele dintre ele vor sta la baza unor rubrici zilnice, marcând astfel valorizarea acestei teme pentru cunoașterea publică. Referirile la migranți devin frecvente și în discursul politic – fenomenul migrației este utilizat ca argument instituțional sau electoral pentru legitimarea unor politici (formarea unor agenții guvernamentale, inițierea unor campanii de comunicare, dezbateri publice despre «votul diasporei»). Tema principal a cercetării analizate este „ modurile în care talk-show-urile din România construiesc migrația intra-UE ca problemă publică. Potrivit uneia dintre ipotezele de cercetare, tema noii migrații este utilizată strategic în spatial public, generând poziționări, agende și forme de instituționalizare.”

Concluzia studiului realizat de Camelia Beciu care a analizat talk-show- urile politice difuzate în perioada 2010-2011 de către Realitatea TV și Antena 3 a fost că spre deosebire de presa scrisă, ” talk-show-urile abordează migrația forței de muncă în mod aleatoriu. Ca tendință, talk-show-urile iau în considerare această temă atunci când apare un eveniment în care sunt implicați migranți români – un eveniment care beneficiază de acoperire mediatică, declanșând știri, comentarii și dezbateri media. O categorie notabil mai restrânsă sunt talk-show-urile care discută migrația ca fenomen economic sau de societate fără legătură cu un eveniment anume. Migrația forței de muncă este dezbătută mai degrabă «în situație», ca eveniment, mai puțin ca fenomen de societate. O altă categorie o constituie talk-show-urile care abordează migrația în contextul altor teme, migrația este, așadar, invocată mai mult ca argument în dezbaterea unor teme politice și economice.” Cum este acest lucru relevant pentru cercetarea noastră? Simplu, putem observa că atât emisiunile televizate cât si presa scrisă au o influență destul de mare asupra publicului și a opiniei lor.

Studiul „Fenomenul migraționist din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană” realizat de Institutul European din România (PAIS II) a avut o concluzie relevantă care se aplică și în cazul cercetării noastre. Astfel putem spune că „până în prezent nu se poate afirma că mass-media și-a adus contribuția necesară la reflectarea adecvată a fenomenului migraționist, sub toate aspectele sale și la formarea unui comportament social corect atât în ceea ce privește procesul propriu-zis al migrației cât și cel al integrării/reintegrării. Se constată că migrația nu este prezentată, analizată în mod sistematic, în întreaga sa complexitate, accentul fiind pus mai ales pe relatarea unor fapte negative, senzaționale și mai puțin pe orientarea migranților într-un univers cu numeroase componente de risc și incertitudine, pe prevenirea și combaterea delicvenței, clandestinității, a corupției în acordarea vizelor.”

Concluzia trasă în urma studierii mai multor surse și cercetări pe această temă este că imaginea unui popor sau a unui guvern în țara de destinație poate fi îmbunătățită sau ruinată în funcție de articolele sau subiectele scrise în presă despre imigranți.

Cap. 4 Problema migraților în perspectiva presei politice din Anglia în octombrie-decembrie 2006 vs octombrie-decembrie 2014

„Deși în ultimul deceniu în unele zone ale lumii, precum Europa, migrația a înregistrat fluxuri sporite, problema migrației internaționale este pentru multe state ale lumii o preocupare conjuncturală, chiar reziduală, mai degrabă de răspuns la unele evoluții decât de gestiune sau estimare a circulației persoanelor. În cadrul fluxurilor de populație, circulația forței de muncă înregistrează dimensiuni în creștere, atât a numărului cât și a intensității. Pentru spațiul european, circulația persoanelor și respectiv a forței de muncă prezintă o importanță deosebită, lărgirea UE în valuri succesive, îmbătrânirea demografică a populației țărilor (vest)-europene într-un ritm accelerat și motivele economice reprezentând principalele stimulente pentru intensificarea circulației persoanelor și a forței de muncă.”

În anul 2004, conform studiului realizat de Institutul European din România, se preconiza că integrarea României în spațiul UE va presupune, între altele, un spor de populație a UE cu circa 22 milioane, România fiind a doua țară ca potențial uman după Polonia, și un volum însemnat de resurse de muncă, relativ mai tinere, dar incomplet utilizate și valorificate. La acesta se adauga o economie în plină transformare/adaptare care nu își definise încă pe deplin direcțiile de dezvoltare. Drept urmare, presa scrisă din afara țării a început din ce în ce mai mult să se axeze pe subiectul migrației și pe consecințele acesteia. În special presa din Anglia, în perioada care a precedat intrării în UE și-a schimbat sfera de interes și a început să scrie cel puțin un articol pe zi legat de migrație. Așa cum vom arăta mai departe, cu 3 luni înainte de 1 ianuarie 2007, s-au scris pe Daily Mail aproximativ 35 de articole despre migrație, iar după aderarea la UE, numărul acestora a scăzut până la 21 articole, o diferență de 14 articole.

De asemenea, în 2014 și subiectul articolelor s-a schimbat. Acum nu analizează doar numărul crescând al imigranților ci și consecințele migrației, beneficiile sau dezavantajele acestui fenomen, cum pot să gestioneze mai bine numărul migranților, faptul că românii și bulgarii trăiesc pe străzi și cerșesc și nu își câștigă existența într-un mod cinstit.

Luând în considerare ideile prezentate mai sus, putem spune că deși presa are un rol important în influențarea opiniei publice din țara de destinație „până în prezent nu se poate afirma că mass-media și-a adus contribuția necesară la reflectarea adecvată a fenomenului migraționist, sub toate aspectele sale și la formarea unui comportament social corect atât în ceea ce privește procesul propriu-zis al migrației cât și cel al integrării/reintegrării. Se constată că în presă migrația nu este prezentată, analizată în mod sistematic, în întreaga sa complexitate, accentul fiind pus mai ales pe relatarea unor fapte negative, senzaționale și mai puțin pe orientarea migranților într-un univers cu numeroase componente de risc și incertitudine, pe prevenirea și combaterea delicvenței, clandestinității, a corupției în acordarea vizelor”

4.1 Metodologia cercetării

În ceea ce privește metodologia cercetării, am utilizat monitorizarea de presă.

Au fost monitorizate edițiile electronice ale publicației Daily Mail urmărind diverse categorii tematice (social, politic, sportice etc), contextul de prezentare al actorilor și tedențiozitatea jurnalistului.

4.2 Obiectul cercetării

Prezentul studiu examinează modul în care mass-media din Anglia a abordat subiectul migrației înainte de aderarea la Uniunea Europeană și după intrarea în UE pe o perioadă determinată de timp (octombrie, noiembrie, decembrie 2006 și octombrie, noiembrie, decembrie 2014). Cercetarea s-a axat pe analiza unor texte din presa internațională, în special a publicației Daily Mail cu privire la opinia publică despre fenomenul migraționist. Premiza de la care pornește cercetarea este aceea de a face o paralelă între anul 2006 și 2014 la capitolul articolelor scrise în presa străină despre migrația românilor, despre efectele pozitive și cele negative, despre faptul că noutățile mass-media influențează modul în care este văzut „străinul”.

Importanța unei asemenea cercetări este dată de faptul că reacția autorităților naționale sau a celor la nivel european în ceea ce privește situația imigrației este influențată de percepția pe care aceștia o au despre acest fenomen. Provocarea elaborarii unor politici publice privind migrația vine din faptul că răspunsurile instituționale ale guvernanților sunt influențate de contextul economic, socio-politic sau cultural în care se proiectează respectivele politici. În acest context, analiza modului în care sunt portretizați migranții poate conduce nu numai la o întelegere mai bună a modului în care se structurează atitudinile și percepțiile ce îi vizează pe aceștia ci și la măsurile pe care autoritățile le vor adopta.

4.3 Obiectivele studiului

De a urmări periodicitatea cu care mass-media abordează subiectul migrației românilor pe teritoriul englez sau potențiala migrație a acestora;

De a analiza calitatea și obiectivitatea articolelor la aceste subiecte;

De a cerceta principalele subiecte/teme abordate în articolele care conțin informații despre români, România sau migrație.

De a elabora recomandări pentru îmbunătățirea opiniei publice față de românii care migrează.

Grila de monitorizare utilizată a cuprins categoriile de teme/subiecte și situațiile în care se regăsesc sau sunt asociați (potențialii) migranții români în Marea Britanie. Articolele au fost clasificate pe perioade: octombrie-decembrie 2006 și octombrie-decembrie 2014.

4.4 Prezentarea publicației și a perioadei selecționate

Sursa acestei cercetări este ziarul Daily Mail, unul dintre cele mai cunoscute publicații din Marea Britanie. Astfel, am monitorizat și analizat pe o perioadă de trei luni din 2006 și 2014 conținutul și modul de abordare al articolelor publicate despre migrația românilor în Anglia. De asemenea, am urmărit modul în care jurnaliștii respectă principiile fundamentale – obiectivitate, corectitudine, toleranță, separarea opiniilor, verificarea faptelor, dar și recomandările specifice pentru relatările despre migrația românilor.

4.5 Prezentarea contextului analizei

Situația la nivel european în perioada 2006-2014 este una tumultoasă, plină de urcușuri și coborâșuri pe toate planurile. Efectele atacurilor teroriste din SUA în 2001, Spania în 2004 și Marea Britanie în 2005, încep să fie vizibile iar statele devin din ce în ce mai axate pe probleme precum terorismul și migrațiile. Perioada de până în decembrie 2006 este una relativ liniștită în care apare fenomenul de „«noua migrație» îcepută în anul 2004, odată cu «bing-bangul» extinderii Uniunii Europene cu înca 10 noi state, și completată cu extinderea cu încă 2 în 2007 și ultima în 2013. (Parson si Smeeding, 2006: 21). Această «nouă migrație», care în fond se referă la mobilitatea forței de muncă în Uniunea Europeana va deveni «un fenomen socio-economic în jurul căruia se formează diverse arene de viziblitate și dezbatere transnaționale». (Beciu , Lazar: 2014, 234). Devine o problema europeană, problemă ce va face obiectul acțiunilor politice atât la nivel național cât și supranațional.” În acest context, alegerea perioadei de analiză nu este una aleatorie, ci urmărește să compare migrația în Marea Britanie la începutul lui ianuarie 2007, înaine de aderarea României la Uniunea Europeană și perioada de după aderare și prelungire a crizei economice din Europa.

De asemenea, putem adăuga și „tendința în creștere a sentimentului eurosceptic în rândul populației din Marea Britanie, așa cum este ea relevată de Eurobarometrul realizat în 2013, potrivit căruia neîncrederea britanicilor în proiectul UE este în creștere de la 49% la 69%. Ne asteptăm ca toate elementele menționate anterior să fie prezente direct, dar și indirect în relatările despre prezența românilor în Marea Britanie și/sau să acompanieze discursul despre migrație al acestora.”

4.6 Prezentarea structurii corpusului 2006 versus 2014

Titlurile articolelor și traducerea lor (traducere proprie)

2006 2014

În perioada octombrie-decembrie 2006, Daily Mail a publicat 35 de articole despre migrație, cu 14 articole mai mult decât în perioada octombrie-decembrie 2014, fapt ce demonstrează că interesul mass-mediei despre migrație a scăzut oarecum după ce s-a observat că după aderare numărul românilor care au migrat a crescut, însă nu a fost un adevărat „exod” așa cum se așteptau englezii. Ca dovadă avem articolul publicat în 2006, „1. Exodus: A million Brits emigrate while three million enter” care preconizează că din 2004, aproximativ 600 000 de est europeni au intrat în țară. Articolul, menționează de asemenea faptul că mai mult de un milion de britanici au emigrat în străinătate începând cu noul mileniu. Acest număr a crescut anual cu mai mult de o treime începând cu mijlocul anului 1990 și cifra continuă să crească în 2014.

Multe din articolele mențioanate mai sus fac trimitere la evenimente în care sunt implicați migranți români ceea ce dovedește o atenție particulară a presei britanice asupra migrației românești. Interesul pentru acest subiect considerăm ca a fost determinat de o serie de date furnizate printre altele de Biroul Național Britanic de Statistică (ONS) cât și de perioadele evaluate. Potrivit statisticilor „numărul persoanelor care vin în Marea Britanie minus numărul celor care pleacă din țară – a crescut la 212.000 în 2013, în contextul în care în 2012 era de 154.000 de persoane”. Același raport ONS citat de sursele meționate susține că în Marea Britanie au sosit aproximativ 24.000 de români și bulgari în decurs de un an, ceea ce reprezintă de aproape trei ori mai mult decât cei 9000 care erau înregistrați cu un an înainte.

Menționez că în ambele perioade studiate, atât în 2006 cât și în 2014 s-a menținut constant tendința de a relata despre migrația românilor și bulgarilor prin intermediul unor știri scurte. În 2006, Bulgaria se afla în aceeasi situație cu România, dorea aderarea la Uniunea Europeană fapt ce a determinat o serie de articole despre acest subiect și despre migrația bulgarilor. Toate articolele care au în vizor tema cercetată au fost prezentate sub formă de știri, reportaje bazate pe studii făcute de instituții oficiale din Anglia care se ocupă cu studierea fenomenului migraționist. Investigația jurnalistică, reportajul și interviul au fost genuri mult mai rar întâlnite în relatările despre migrație. Cele mai multe materiale publicate în aceaste perioade se bazează pe comunicate de presă difuzate de diferite structuri de stat, abilitate cu prevenirea și combaterea migrației ilegale.

Mai mult de jumătate din articole din 2006 au la bază previziunile viitoare despre migrația în masă care se va declanșa după 1 ianuarie 2007, data oficială a aderării României și consecințele viitoare ale acestui fenomen asupra Angliei. Cele mai importante titluri ale articolelor din 2006 care reflectă perfect opinia englezilor și temerile lor în ceea ce privește migrația sunt: Exod: Un milion de britanici emigrează în timp ce trei milioane de migranți intră în țară („Exodus: A million Brits emigrate while three million enter”), Guvernatorul Băncii atacă guvernul pentru faptul că nu a reușit să controleze migrația în masă („Bank Governor slams Government for failing to handle mass migration”), Patru din cinci migranți contribuie mai puțin la economia statului decât consumă („Four out of five migrants 'take more from economy than they put back' ”), Migrația pune probleme majore, avertizează șeful Comisiei pentru Egalitatea Rasială („Migration poses major new issues, warns race chief”), Migranții români și bulgari ar trebui să fie restricționați („Romanian and Bulgarian immigrants to be restricted”), Amende pe loc de peste 1000 de lire pentru migranți („ £1,000 on the spot fines for migrants”), Muncitorii englezi înlăturați de migranții est europeni („British workers forced out by Eastern European migrants”), Migrația: cifre șocante („Migration: the shocking figures”), Până în 2056, Anglia va avea o populație de 69,5 milioane de oameni („ By 2056 there'll be 69.5 million people in Britain”), Stați departe le spune Ministrul de Interne muncitorilor români („Stay away, Home Office begs Romanian workers”), Șase milioane de străini au ajuns în Anglia („Six million immigrants descend on Britain”).

Spre deosebire de anul 2006, în 2014, situația se schimbă prin faptul că britanicii au făcut deja studii despre numărul de migranți, știu acum cu ce se confruntă și ce măsuri să ia, astfel că articolele se axează mai mult pe taxele pe care imigranții le plătesc, pe beneficiile pe care statul le-ar putea avea, pe faptul că economia a crescut datorită migranților, per total pe efectele pozitive ale acestui fenomen asupra țării gazdă. Unele dintre cele mai importante și mai explicative titluri prelevate din Daily Mail sunt: Imigranții europeni au crescut ecomonia Marii Britanii cu 20 de miliarde de lire susține o cercetare („EU immigrants give 20 bln pound boost to UK economy, report finds”), Creștere de 20% a munitorilor europeni imigranți („ 20% rise in Eastern Europe workers”), 42 000 de români și bulgari au obținut locuri de muncă în Anglia (…) („42,000 Romanians and Bulgarians get UK jobs: The Left sneered, but warnings of rush for work are proved right”), Marea Britanie nu face față valului actual de migranți: Fostul prim ministru, John Major, spune Bruxelului că sunt șanse de 50% ca Anglia să iasă din UE dacă nu se impun restricții la graniță („Britain can't cope with current immigration: Former PM John Major tells Brussels there's 50 per cent chance Britain will quit EU unless borders are tightened”), Un număr mare de migranți au primit cetățenie engleză („More migrants given UK citizenship”), În decurs de un an, mai mult de 100 000 de români au aplicat la un post în Anglia – în timp ce numărul bulgarilor care cer Asigurare Națională a crescut („More than 100,000 Romanians apply to work here in just ONE year – while number of Bulgarians asking for National Insurance number soars, Nefasta creștere a imigrației ajută Marea Britanie să facă față mai bine îmbătrânirii demografice („ Unpopular immigration boom helps Britain to face ageing problem”), 47 000 de bulgari și români vin în Anglia pe an: numărul celor care locuiesc acum în țară a crescut de 5 ori în ultimii 8 ani („47,000 Bulgarians and Romanians enter UK in a year: Number who now live here has increased fivefold in last eight years”), În Londra, numărul românilor fără adăpost se triplează ca urmare a ridicării restricțiilor fiind o creștere de 500 de persoane pe străzile capitalei („Number of homeless Romanians in London triples following migration restrictions being lifted with 500 now on capital's streets”).

4.7 Obiectivitate/Corectitudine

Majoritatea articolele cercetate în această lucrare respectă condiția unui material bine documentat prin faptul ca în 90% din cazuri sunt citate diferite instituții din Anglia care se ocupă cu realizarea studiilor privind imigrația și diverese rapoarte oficiale. Cele mai importante dintre acestea sunt: The Office for National Statistics (ONS), Home Office, Home Affairs, Civil Aviation Authority, Migration Match UK Report, Labour Force Survey realizat de guvern, International Passenger Survey, Institute for Public Policy Research, etc.

Ceea ce merită remarcat în urma analizei de presă este că imaginea românilor din Marea Britanie la sfârșitul anului 2013 și începutul lui 2014 este strâns legată de problematica migrației. Cu foarte puține excepții, articolele în care apar români sunt articole în care se vorbește despre migrație, fluxuri migratorii sau piața forței de muncă care îi implică pe aceștia. Ca o primă observație care ține de conținutul mesajelor, am constatat că în relatările despre românii care se află în Marea Britanie, se preferă eticheta sociologică de “emigrant” în locul realatărilor care să utilizeze conceptul de “mobilitate a forței de muncă în cadrul UE”. Fără a face vreo judecată de valoare credem ca opțiunile jurnaliștilor de a utiliza eticheta respectivă nu este întâmplătoare. Conceptul de migrant nu este unul neutru ci este investit de cele mai multe ori cu conotație negativă. Articolul „4 din 5 imigranți «iau mai mult de la economie decât returnează» arată clar faptul că migranții nu sunt priviți cu ochi buni prin faptul că o parte mare din muncitori lucreză la negru sau nu își plătesc taxele și impozitele lucru ce afectează negativ statul și pe contribuabili. Încă din titlul articolului „Imigranții bulgari și români vor avea restricții adiționale”, ne putem da seama de poziția jurnalistului față de migranți. Acesta descrie pe larg faptul că cele două state est europene nu vor primi sub nici o formă acces nelimitat ca rezidenți și îl citează pe secretarul de stat din perioada aceea, John Reid, care de asemenea are o poziție negativă față de valul de migrație care se preconizează. Articolul prezintă și opinia politicienilor conservatori și a experților Migrationwatch care au sugerat ca numărul românilor și bulgarilor imigranți care vor veni să lucreze în Anglia, să fie restricționat.

4.8 Separarea faptelor de opinii

În ceea ce privește separarea faprtelor de opinii, am observat că majoritatea articolelor nu prezintă opinia subiectivă a jurnalistului, ci mai degrabă citează anumite persoane din sfera publică cum ar fi Prim Ministrul Angliei, oameni din guvern și din poliție, diverși experți, politicieni și juraliști. Poziția jurnalistului se evidențiază cel mai bine în titul articolului prin adjectivele sugestive pe care le acordă subiectelor pe care le tratează. Un asfel de exemplu este articolul realizat la data de 3 decembrie 2014 de Reuters despre nefasta creștere a imigrației care până la urmă se dovedește a avea un efect pozitiv prin faptul că ajută la diminuarea îmbătrânirii demigrafice a populației engleze.

Alte două articole din 2006 relevă atitudinea jurnalistului față de numărul crescând al migranților prin epitete de genul: „șocant” (Migrația: cifre șocante) și „orbește” (Mergând orbește spre o criză a populației). Încă din titlu se observa faptul că migrația străinilor este un lucru neplăcut pentru el cu care se confruntă în fiecare zi.

În majoritatea articolelor analizate se observă faptul că jurnalistul are o atitudine negativă la adresa românilor și insistă mai ales pe a prezenta aspectele negative ale migrației. Dintr-un număr total de 45 de articole analizate, doar 3 articole prezintă migrația românilor ca un potențial beneficiu adus țării prin creșterea economiei. De asemenea, chiar dacă este vorba de un fenomen social complex, presa preferă să mediatizeze migranții care provoacă probleme. Desigur acest gen de utilizare poate fi înțeles în condițiile în care tot mai mult presa, în dorința de a capta și seduce atenția, are tendința de transforma informația în ceva senzațional sau cel putin ieșit din comun. Fiind desigur prezentate aspecte problematice ale migrației, chiar infracționalitate apar frecvent și dezbateri privind restricțiile în privința imigranților români ce trebuie încă menținute pentru următorii cinci ani contrar deciziei UE. Acest gen de generalizare pripită urmată de recomandarea bazată pe același gen de generalizare pripită, ține mai degrabă de influențarea opiniei și nu de o relatare obiectivă.

Idea că migrația românilor crește pe zi ce trece este abordată atât în articolele din 2006 cât și din 2014 după cum urmează. De exemplu, în articolul din 2006 intitulat: „Migrația, cifrele șocante” din data de 22 noiembrie 2006 arăta prin cifre că mai mult de un milion de est europeni au venit în Marea Britanie din mai 2004. Cifra uimitoare de 590 de migranți pe zi nu include persoanele care au afaceri, copii sau partenerii. Creșterea populației a fost asemuită la număr cu un oraș de mărimea Sheffield. Între iulie și septembrie 2006, susține același articol, 59 000 de persoane au migrat, mai mult cu 3 000 comparativ cu ultimele 3 luni, adică aproximativ 656 de noi sosiți pe zi. Alt articol din data de 29 decembrie 2013 din The Thelegraph se sugerează că imigranții ar ocupa prea multe locuri în școli și spitale. În timp ce mulți englezi se chinuie să-și găsească un loc de muncă, numărul posturilor pentru imigranți a crescut.

Numeroasele articolele care fac trimitere în la evenimente în care sunt implicați migranți români, dovedesc o atenție particulară a presei britanice asupra migrației românești. Interesul pentru acest subiect considerăm că a fost determinat de o serie de date furnizate printre altele de Biroul Național britanic de Statistică (ONS). Potrivit statisticilor „numărul persoanelor care vin în Marea Britanie minus numărul celor care pleacă din țară – a crescut la 212.000 în 2013, în contextul în care în 2012 era de 154.000 de persoane ”. Potrivit aceluasi raport ONS citat de sursele meționate susține că în Marea Britanie au sosit aproximativ 24.000 de români și bulgari în decurs de un an, ceea ce repreinta de aproape trei ori mai mult decat cei 9000 care erau înregistrati cu un an înainte.

Atitudinea negativă a jurnaliștilor se reflectă în corpusul analizat de noi, respectiv octombrie-decembrie 2006 versus octombrie-decembrie 2014. Ca o prima observație ce ține de conținutul mesajelor, am constatat ca în relatările despre românii care se află în Marea Britanie se preferă eticheta sociologică de “emigrant”, „East European”, „low skilled worker” în locul relatărilor care să utilizeze conceptul de “mobilitate a forței de muncă în cadrul UE”.

În ceea ce privește frecvența menționării numelui de „român” în toate cele 56 de articole studiate, observăm că acesta apare în aproximativ 98% din articolele din 2004 în contextul în care la 1 ianuarie 2007 România urma sa adere la Uniunea Europeană și 95% în articolele din 2014 când situația migrației se stabilizase oarecum și Anglia își îmbunătățise politica de migrare. Analiza acestei frecvențe a românilor în presa din Anglia sugereaza importanța fenomenului migraționst care influențează agenda publică respectiv pe cea politică.

Afluxul imigranților români pare iminent îm articolele publicate în 2004 și va fi prezentat ca o amenințare în presa britanică. Într-un alt articol din data de 26 octombrie 2006 din Daily Mail se sugerează că imigranții ar ocupa prea multe locuri în școli și spitale. În timp ce mulți englezi se chinuie să-și găsească un loc de muncă, numărul posturilor pentru imigranți a crescut: „Tens of thousands of Britons have been forced out of work because of the arrival of a wave of migrant workers from Eastern Europe, experts warn. Authoritative new research suggests almost 100,000 people have become unemployed as a result – though even that may be a significant underestimate.”

Previziunile în ceea ce privește migrația și viitorul Angliei nu sunt prea bune. Articolul „By 2056 there'll be 69.5 million people in Britain” arată că în următorii 50 de ani, populația Marii Britanii va crește cu 7,25 milioane de migranți.Gordon Brown este cel care face aceste aproximații bazate pe adăugarea a 145 000 de oameni pe an până în 2055. Această predicție este susținută de numărul est europenilor, mai mult de 600 000 care au ajuns în Anglia din mai 2014.

Daca analizăm titlurile articolelor din 2006 din ultimele 3 luni ale anului, în ordine cronologică, observăm că acestea devin din ce în ce mai expresive: „Sleepwalking into a population crisis”, „Influx of Eastern European workers has driven up unemployment rate”, „By 2056 there'll be 69.5 million people in Britain”, „'One immigrant a minute arriving in Britain'”, „One every minute – and still they come”, „Stay away, Home Office begs Romanian workers”, etc. Disperarea și indignanrea jurnaliștilor se vede cu ochiul liber chiar din titlurile articolelor.

În ceea ce privește articolele din 2014, observăm faptul că jurnaliștii nu s-au mai axat atât de mult pe problema migrației și ca drept dovadă avem numărul mic al artiolelor pe această temă, doar 21 la număr. Observăm și că subiectul articolelor s-a schimbat. Daca înainte de aderare se discuta doar despre numărul migranților care va crește neîncetat și va atinge cote alarmante, de data asta se analizează alte probleme cum ar fi: migranții și locurile de muncă, economia țării, ajutoarele cerute de migranți, potențiala ieșire a Angliei din UE, măsurile luate cu privire la migrație, problema cetățeniei, etc.

Spre deosebire de articolele din 2006 când migrația este văzută doar ca o problemă majoră, în articolele din 2014, jurnaliștii încep să vadă și partea bună a acestui fenomen. Titlurile cele mai reprezentative sunt: „EU immigrants give 20 bln pound boost to UK economy, report finds”, „More migrants given UK citizenship”, „Unpopular immigration boom helps Britain to face ageing problem”. Ultimul articol menționat vorbește despre faptul că mirația va ajuta Marea Britanie cu îmbătrânirea demografică prin numărul mare de imigranți care vin pe an. De asemenea, Centre for Economics and Business Research, o companie care se ocupă cu previziunile economice, estimează că în 2030 Anglia va deveni cea mai mare economie din Uniunea Europeană și va depăși Germania, lucru datorat și migranților.

Concluzii

Analiza pe care am propus-o mai sus nu se pretinde a fi o inovație teoretică. Ea este rezultatul unei prelucrări de date statistice, studii, articole și cercetări care au ajutat la stablirea unei comparații și analogii cu privire la mecanismele migrașiei în Anglia ăn presa politică.

Prin monitorizarea articolelor de presă la nivel international publicate în Daily Mail pe o perioadă determinate de timp am reușit să comparăm subiectul, titulul, compoziția, corectitudinea jurnailistului și am încercat să surprindem reflectările mediatice ale fenomenului migrației în ambele perioade, căutând caracteristici, tipuri de migrație, trăsături comune ale fenomenului. Sursele media online mi-au oferit prilejul unei comparații pe diferite dimensiuni ale fenomenului migrației în Anglia – parte a migrației forței de muncă la nivel internațional. Analiza a fost făcută din perspectiva volumului mediatizării și a tendințelor acestuia. Percepția mass-media a fost dublată de concluzii și date oferite de studii de specialitate accesibile online, prin intermediul aceluiași instrument de monitorizare care ne-a oferit accesul la mass-media online.

Pe scurt, așa cum am demostrat mai sus, se observă clar o diferență de atitudine și de stil în articolele scrise înainte la aderarea la Uniunea Europeană versus articolele publicate după acea perioadă, în 2014, când sfera de interes se mută spre probleme esențiale și cu consecințe pe termen lung. De asemenea, limbajul este diferit, jurnaliștii sunt „mai relaxați” și mai obiectivi, observând nu numai dezavantajele migrației, ci și avantajele de care vor beneficia rezidenții în viitor.

Bibliografie

Corpus de texte:

Daily Mail, URL : <http://www.dailymail.co.uk/home/index.html>

Bibliografie critică și teoretică:

ALEXE, Iris, István Horváth, Ruxandra Noica, Marieta Radu, „Impactul social al emigrării și al migrației rural-urbane în Europa Centrală și de Est”, Rezumat executiv, Aprilie 2012.

BADEA, Camelia Virginia, Capitolul 1, „Precizări terminologice, în Migrația de revenire, Studiu de caz în satul Speriețeni, un sat de tranziție”, Iași: Editura Lumen, 2009, URL: <https://books.google.ro >

BLAGA, Dr. Eugen, Ing. Ákos Derzsi, Dr. Liana Ramona Moștenescu, Migrația forței de muncă, Universității din București: Editura București, 2008, p. 20.

CURELARU, Mihai, Reprezentări sociale, Prefață de Adrian Neculau, Ediția a II-a revăzută, Polirom, 006, accesat la data de 26 mai 2015, URL: <http://www.scribd.com/doc/86934848/Mihai-Curelaru-Reprezentari-Sociale#scribd>

FERARU, Petronela Daniela, Migrație și dezvoltare, Aspecte socioeconomice și tendințe, Iași, Editura Lumen, 2011, accesat la adata de 26 mai 2015, URL: <https://books.google.ro/books/about/Migra%C5%A3ie_%C5%9Fi_dezvoltare.html?id=zbelbuVA3UcC&hl=ro>

ROMAN, Monica, Cristina Voicu, capitolul: Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de muncă asupra țărilor de emigrație. Cazul României în Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII (2010), No. 7(548), pp. 50-65, București, ultima editare în 2010, accesat la data de 26 mai 2015, URL: <http://www.store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf>

ROVENȚA-FRUMUȘANI, Prof. Univ. Dr. Daniela, Irina Gabriela Pletea, „Reprezentarea migrantului roman în presa țării de origine și presa țării de destinație”, 2012, accesat la data de 30 mai 2015, URL: <http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Mai/PLETEA%20IRINA%20-%20REPREZENTAREA%20MIGRANTULUI%20ROMAN%20IN%20PRESA%20TARII%20DE%20ORIGINE%20SI%20PRESA%20TARII%20DE%20DESTINATIE/rezumat%20teza%20irina%20pletea.pdf>

SON, Prof. Univ. Liana, Drd. Grațiela Georgiana Noja; „Migrația internațională și impactul asupra pieței muncii”-Analiză pe date de tip panel, ultima editare la 2012, accesat la data de 12 mai 2015, URL: <http://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2014/02/RRS_9_2012_A4_ro.pdf>

TUDORACHE , Carmen, Evoluția fenomenului migraționist în Europa, Economie Teoretică și Aplicată, București, 6/2006 (501), p. 95-97.

B.1. Studii și articole

BECIU, Camelia, Reprezentări discursive ale migranților în talk-show-urile politice din România, „Revista română de sociologie”, serie nouă, anul XXIV, nr. 1–2, p. 41–62, București, 2013, accesat la data de 27 mai 2015, URL: <http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-2013/04-CameliaB.pdf>

Bureau of European Policy Advisers (BEPA) European Commission, Marcel Canoy, Ricklef Beutin, Anna Horvath, Agnes Hubert, Frédéric Lerais, Peter Smith, Myriam Sochacki, „Migration and public perception”, editat la 09 Octombrie 2006, accesat la data de 6 mai 2015, URL:<http://ec.europa.eu/dgs/policy_advisers/publications/docs/bepa_migration_final_09_10_006_en.pdf >

Comisia Europeană, „ PROIECT DE RAPORT COMUN PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii 2014”, Bruxelles, 13.11.2013, COM(2013) 801 final, accesat la 26 mai 2015, URL: <http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2014/jer2014_ro.pdf>

Comisia Europeană, „Raport al Comisiei către Consiliu privind funcționarea măsurilor tranzitorii referitoare la libera circulație a lucrătorilor din Bulgara și România”, ultima editare 11 noiembrie 2011, accesat la data de 12 mai 2015, URL: <http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2011/RO/1-2011-729-RO-F1-1.Pdf>

Comisia Europeană, „Sondajul Eurobarometru din 2014”, ultima actualizare la data de 25.07.2014, accesat la data de 30 mai 2015, URL: <http://ec.europa.eu/romania/news/25072014_sondaj_eurobarometru_alegeri_europene_2014_ro.htm >

Conf. univ. dr. Cristina Boboc, Prof. univ. dr. Emilia Țițan, Lector univ. dr. Daniela Todose, Piața muncii din România – personae vulnerabile și vulnerabilități, Revista Română de Statistică nr. 5 / 2011, Academia de Studii Economice, București, accesat la data de 25 mai 2015, URL: <http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2011/art4_ro_rrs%205_2011.pdf>

Coord. științific: Pr. Univ. Dr. Pavel Abraham, Petrișor Dumitrescu, „Comunitățile românești din afara granițelor țării”, ultima editare în iunie 2010, accesat la data de 12 mai 2015, URL:

<http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Dumitrescu%20Petrisor%20Ionel%20- %20Comunitatlle%20romanesti%20din%20afara%20granitelor%20tarii/Lucrare%20DPI.pdf>

CRONȚ, Bogdan, „ Autoritățile române pregătesc terenul pentru atragerea muncitorilor străini”, ultima editare la 21 septembrie 2007, consultat în 5 mai 2015, URL: <http://ziarullumina.ro>

Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației – MAI, Textele au fost elaborate de experți din cadrul Direcției Schengen, consultat 27 Aprilie 2015, URL: <http://www.schengen.mai.gov.ro/>

European Commission, „The 2012 Ageing Report, Economic and budgetary projections for the27 EU Member States (2010-2060), European Economy 2|2012, accesat la 26 mai 2015, URL: <http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2012/pdf/ee-2012-2_en.pdf>

Eurostat, „Active ageing and solidarity between generations, a statistical portrait of the European Union 2012”, updatat în 2012, accesat la data de 26 mai 2015, URL: <http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5740649/KS-EP-11-001-EN.PDF/1f0b25f8-3c86-4f40-9376-c737b54c5fcf >

Eurostat, „Migration and migrant population statistics”, ultima editare în mai 2014, accesat la data de 30 mai 2015, URL: <http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics>

Institutul European din România (PAIS II): Coord. Prof. Univ. Dr. Daniela-Luminița Constantin, Dr. Valentina Vasile, Dr. Diana Preda, Conf.dr. Luminița Nicolescu, „Studiul nr. 5, Fenomenul migraționist din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană”, ultima editare în 2004, accesat la data de 18 mai 2015, URL: <http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII_ro/Pais2_studiu_5_ro.pdf >

International Organization for Migration (IOM), „Global Migration Trends: An Overview”, IOM Migration Research Division, December 2014, accesat la data de 30 mai 2015, URL: <http://missingmigrants.iom.int/sites/default/files/Global-migration-trends_December-2014_final.pdf>

International Organization for Migration (IOM), „World Migration Report 2013, Migrant well-being and development”, Geneva, 2013, accesat la data de 30 mai 2015, URL: <http://publications.iom.int/bookstore/free/WMR2013_EN.pdf >

International Organization for Migration (IOM), Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, „Migration and the Economic Crisis in the European Union: Implications for Policy”, Brussels, 2010, URL: <http://publications.iom.int/bookstore/free/Migration_and_the_Economic_Crisis.pdf>

International Organization for Migration (IOM), Khalid Koser, „ The Impact of Financial Crises on International Migration: Lessons Learned”, No. 37, accesat la 26 mai 2015, URL: <http://publications.iom.int/bookstore/free/MRS37_En.pdf>

Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), Studiul Imigrația și aziliul în România, 2006, p. 3.

OIM și Gallup, „Tema migrației la nivel global (studiu OIM și Gallup)”, www.oim.ro, ultima editare în ianuarie 2015, consultat în 5 mai 2015, URL: <http://oim.ro/index.php/ro/presa/comunicate-de-presa/331-tema-migratiei-la-nivel-global-studiu-oim-si-gallup >

OIM, „ IOM Romania Annual Report 2013”, accesat la data de 5 mai 2015, URL: <http://oim.ro/attachments/article/295/2013%20Annual%20Report%20IOM%20Romania.pdf >

OIM, „2010 -Migration, Employment and Labour Market Integration Policies in the European Union”, accesat la data de 5 mai 2015, URL: <http://www.oim.ro/attachments/article/181/Part1_EU_Migration_Labour_Markets.pdf>

OIM, „The World Migration Report 2011”, ultima editare în mai 2011, accesat la 5 mai 2015, URL: < http://www.oim.ro/attachments/article/171/World_Migration_Report_2011_EN.pdf>

POPA, Mădălina, Dragoș Ungureanu, coord.Iulian Oneașcă, „Politica de migrație a Uniunii Europene – implicații pentru piața muncii”, http://europedirectbucuresti.ier.ro/, consultat în 5 mai 2015, URL: < http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Politica-de-migratie-a-UE.pdf >

SUDITU, Dr. Bogdan Alexandru (coord), Gabriela Prelipcean, Daniel Celu Vîrdol, Oana Ancuța Stângaciu; „Perspectivele politicii de migrație în contextul demografic actual din România”, pref.: Gabriela Drăgan, coord. Proiect Agnes Nicolescu, Institutul European din România, 2013, accesat la data de 6 mai 2015, URL: <http://www.ier.ro/sites/default/files/documente/spos_2012/spos_1_2012.pdf>

TASCU-STAVRE, Lector Dr. Miroslav, Reprezentări sociale ale românilor în presa din Marea Britanie în 2013 și 2014, 2015.

ULRICH, Louis, Ștefan Stănciugelu, Marian Bojincă, Viorel Mihăilă, Coord. Iris Alexe, „Al patrulea val: Migrația creierelor pe ruta România-Occident”, Fundația Soroș România, ultima editare în august 2011, www.soros.ro, accesat la data de 18 mai 2015, URL: <http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Al%20patrulea%20val.pdf>

United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division International, „International Migration 2013, Graphs and Maps from the 2013 Wallchart”, www.unmigration.org, accesat la data de 26 mai 2015, URL: <http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/migration/migration-wallchart2013GraphsMaps.pdf>

United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division, Population Facts, „ The number of international migrants worldwide reaches 232 million”, www.unpopulation.org, No. 2013/2, September 2013, accesat la 26 mai 2015, URL:<http://esa.un.org/unmigration/documents/The_number_of_international_migrants.pdf>

United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division, „International Migration Report 2013”, ST/ESA/SER.A/346, December 2013, accesat la data de 26 mai 2015, URL: <http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/migration/migrationreport2013/Full_Document_final.pdf#zoom=100>

VOICULESCU, Loredana, „ RECENSĂMÂNT, date finale: Câți români mai sunt în România. Harta emigrației în Europa”, ultima actualizare 4.07.2013, accesat la data de 12 mai 2015, URL: <http://www.gandul.info/financiar/recensamant-date-finale-cati-romani-mai-sunt-in-romania-harta-emigratiei-in-europa-11082108>

Anexe

Articole din 2006

Exodus: A million Brits emigrate while three million enter

By STEVE DOUGHTY, Last updated at 12:08 03 November 2006

More than a million Britons have fled the country to lead new lives abroad since the turn of the Millennium, new figures showed. The number of British citizens who emigrate each year has gone up by more than a third since the mid-1990s. And while more and more people are quitting to live in France, Spain, Australia or America, fewer Britons are coming back from abroad to live at home than at any time in a decade.

The picture of an increasing flow of emigrants came in an official count of migration that showed foreigners continue to flood into this country in unprecedented numbers. The Office for National Statistics said that 565,000 people came into the country last year – around 1,500 every day. It found that 474,000 of these were foreigners intending to live in Britain. That means that the population grew by around 500 people a day because of the greater number of immigrants than emigrants.

However the reckoning of immigration showed only 80,000 Eastern Europeans, a figure thought by most independent analysts to be hugely below the real level. The count of those leaving – likely to be more accurate – showed that for the second year running around 200,000 Britons left the country: the total going abroad to live was 380,000 including 198,000 UK citizens. Numbers of Britons emigrating now compare with just under 150,000 in 1997, a level that held steady throughout the 1990s.

But the emigration boom since the turn of the Millennium shows that, by the official count, 1.1 million Britons have left the country in six years while fewer than 600,000 have returned from abroad – an overall loss of around half a million British citizens. The wave of emigration comes in a week when the Daily Mail has serialised the letters of former Tory minister George Walden to his fictional son, advising him on whether to leave the country. Mr Walden's advice – which touched on the anxieties of millions – was driven by a growing sense of unease at the direction of life and politics in this country.

Yesterday analyst Robert Whelan of the Civitas think tank said: "People are emigrating because of a sense of hopelessness about the problems here." "They see us going round and round in circles but nothing is ever done about the big problems like education, health care, crime." "There is a growing sense that politicians will never deal with the problems. There is a lot of talk, then people pay more tax and get less back for it." "So they think about taking the drastic step of emigration." He added: "For many people this is an act of despair, and there can be more disappointment when they get where they are going." "Many of the countries people head for turn out to be less than Utopia."

The figures from the ONS do not record where emigrants were going. But a count of British passport holders abroad issued by the Foreign Office earlier this year indicated that the most popular destinations in Europe were France and Spain. Half a million Britons live in the US and more than 600,000 people in Australia hold UK passports. The wave of emigration is rising as numbers of migrants coming in remain at historic levels. Numbers of immigrants were greater than those of emigrants by 185,000. Levels were similar to those for 2004, when the boom in Eastern European immigration began in earnest after Poland and seven other Eastern European countries joined the European Union in April of that year.

However, the ONS said that since 2004, only 113,000 Eastern European workers have been added to the long-term population of the country. This figure compares with Government estimates which say 600,000 have arrived. Sir Andrew Green, chairman of the Migration watch think tank, said: "These figures confirm that we are facing the largest wave of immigration in our history." "The level of immigration is now four times that of 1997 and, if these figures are right, the bulk of immigration is not from Eastern Europe which accounts for just over one in five."

However, Sir Andrew raised concerns about the ONS data on Eastern European arrivals. "The estimate for Eastern Europe looks dubious," he said, adding that "64,000 looks very low."

The Government's migration figures are mainly based on the International Passenger Survey, a poll taken among passengers passing through air and sea ports. It has long been notoriously unreliable, and the ONS is now desperately searching for new ways of measuring migration.

Downing Street said yesterday that migration was a major help to the economy. The Prime Minister's official spokesman said: "People have to ask themselves what would be the impact if we didn't have the contribution that migration is making to our economy in terms of inflation and in terms of the jobs market where we have 80,000 vacancies still."

Critics say that immigration has destabilised communities and made it hard for existing workers to get or keep jobs at decent pay rates. They point out that while numbers of jobs in the economy have been growing, unemployment has been rising and it currently at 5.5 per cent, the highest since 2000.One estimate last week said that 90,000 Britons are jobless because of Eastern European immigration.

Bank Governor slams Government for failing to handle mass migration

By SAM FLEMING, Last updated at 23:45 15 November 2006

Bank of England Governor Mervyn King launched an extraordinary attack on the Government's failure to track massive levels of migration from Eastern Europe.

• Immigration Bill to make deporting foreign law-breakers 'easier'

He hit out after it was revealed official estimates of the number of migrants living here are based on surveys of only a tiny number of those flooding through the country's airports. Mr King, who uncovered the figures, said monitoring concentrates almost exclusively on Gatwick, Manchester and Heathrow airports – with only 79 interviews taking place outside these in the whole of last year. This is despite the fact the vast majority of Poles and other eastern Europeans arrive on budget airline flights which arrive at smaller regional airports where few checks take place. It could mean there are hundreds of thousands of eastern Europeans living here who do not appear on official records. Mr King said the lack of proper information on who is living in the UK is hindering the bank's ability to set interest rates – which decide how much homeowners' pay each month on their mortgage. In his most outspoken attack yet on an issue which is deeply alarming the Bank, Mr King warned: ‘The Bank is not in the business of doing a cost-benefit analysts of migration – that’s for government.

‘What we’re in the business of doing is in trying to understand the economic consequences of the movements that we see. And I keep stressing that our biggest concern is we simply don’t know how large the migration is.’ His concerns centre on the International Passenger Survey, the Government's most accurate measure of who is entering and leaving the country each year. A random sample of travellers passing through border controls are stopped by a team of 180 staff and asked where they have come from, and how long they intend to stay. The same exercise is carried out on those leaving. From this, a complicated formula is used by the Office of National Statistics to estimate how many more migrants have arrived in the past year than have left.

Thousands of passengers are questioned at Heathrow, Gatwick and Manchester. But Mr King said that, at the other airports, only 79 migrants were surveyed last year. And this is leading to woeful underestimates of the number of eastern Europeans here – which the Government puts at 600,000 new arrivals since the controversial expansion of the EU on May 1, 2004. In 2003 about half a million trips were made between Poland and the UK, Mr King said. By 2005 that number had increased to nearly 2 million. ‘Virtually all’ of that increase was through airports other than Heathrow, Gatwick and Manchester. Mr King said: 'Why is that interesting? Because most of the people carrying out the International Passenger Survey were at Heathrow, Gatwick and Manchester. And they missed all these people. 'That is an inadequate basis for trying to assess accurately the number of migrants, because the number of people moving in and out of the UK is really enormous. ‘A survey that was designed to learn more about tourism and business travel is not the best source of data from which to learn about migration.’

Yesterday, a report by the Civil Aviation Authority revealed the scale of migration by Poles using cheap flights provided by budget airlines. It said: 'The expansion of the EU has led to significant flows of people from the new EU member states to and from the UK. This is reflected in the expansion of the scheduled network in the UK-Poland market.' In July 2000 there were just five scheduled services between the UK and Poland. Today there are 37 scheduled services linking 10 Polish cities and 13 UK airports 'covering virtually the whole of the UK'. Main points of arrival, it said, are Luton and Stansted airports. The failings identified by Mr King are crucial because one of the key factors in setting the rate is whether slack in the jobs market is likely to drive wages up or down. The situation is unlikely to change for years to come, as the Government's plans to electronically check people in and out of the country – known as embarkation controls – will not be complete until 2014.

Shadow Home Secretary David Davis said: 'This is a ludicrously inadequate method of assessment. No wonder the Government’s own estimates have proved so woeful. 'We have consistently said that immigration can be a benefit to the country only if it is properly controlled. This latest revelation shows that immigration is patently not controlled.' Sir Andrew Green, chairman of Migrationwatch UK, said: 'It is shocking that information of real importance not only to managing our economy, but also to our society, should be found to based on such flimsy evidence.'

Vince Cable, Treasury Spokesman of the Liberal Democrats, said: ‘One of the first tasks of the ONS should be to produce up-to-date, real-time estimates of the number of people in the country. It’s a disgrace that we haven’t got them.’ An ONS spokesman said: ‘We would accept that the migration figures could be improved and should be improved, and we have an inter-departmental taskforce looking at improvements we could make, which we hope will report shortly.’

Population hits 60m for the first time

Last updated at 14:37 24 August 2006

The UK's population has grown to 60million for the first time, Government figures confirmed today. There was a sharp 0.6 per cent rise of 375,000, taking the figure to 60.2million by June last year, the Office for National Statistics said. Fuelled by net international migration, this is the biggest annual rise in numbers since 1962 and the fastest growth rate since 1965. In the year to mid-2004, there had been a 0.5 per cent rise amounting to an average increase of 0.4 per cent over the five years to 2004. From 1989 to 1999 there had been a 0.3 per cent increase.

The key trigger behind the spike in population growth has been the net international migration – the difference between migration into and out of the UK. The migration of citizens from nations which joined the European Union in May 2004 has been the driving force behind the increase. In 2004-05, the first full year of their membership, net migration of citizens from these accession countries who stayed for at least a year was 74,000, compared with 10,000 in 2003-04. Net international migration rose from 167,000 in 2003-04 to 235,000 in 2004-05. This was the highest level since estimates of Total International Migration were first produced on the current basis in 1991.

Migration into the UK was around 59,000 more than in the previous mid-year period, a rise of 11 per cent, and migration from the UK fell by 2 per cent, or 8,000 people. Natural change, the difference between numbers of births and deaths, increased from 104,000 in 2003/04 to 127,000 in 2004/05. There were 10,000 more births and 12,000 fewer deaths in 2004/05 than in 2003/04, the ONS said. At 0.8 per cent, Northern Ireland had the fastest population growth.

England's grew by 0.7 per cent, Scotland's by 0.3 per cent and Wales by 0.2 per cent. England now has a 50.4million-strong population, while Wales was 3million in 2005, Scotland 5.1million and Northern Ireland 1.7million. The UK also has a record 1,176,000 people aged over 85 – 6 per cent growth of 64,000 in the year to 2005.

They now make up 2 per cent of the population and include 352,000 men and 824,000 women. This age group had increased from 873,000 in 1991 to 1,130,000 in 2001, but fell slightly between 2001 and 2003, reflecting a dip in births during the First World War.

The working-age population, 16 to 64 for men and 16 to 59 for women, rose by 304,000 from 37.1million to 37.4million between 2004 and 2005. The total number above working age rose by 119,000 from 11.1million to 11.2million. The number of under-16s dropped slightly from 11,646,000 to 11,598,000 between 2004 and 2005, having previously exceeded 12million in the 1990s. This group now makes up 19.3 per cent of the population and includes 5,946,000 boys and 5,652,000 girls.

In 1995 this group made up 20.7 per cent of the population

Four out of five migrants 'take more from economy than they put back'

By JAMES SLACK, Last updated at 00:01 29 August 2006

Four out of five migrants take more from the British economy than they contribute, a report has warned today. The analysis demolishes the Government's key claim that migrants pay more in taxes than they take back in public services. Instead, a small number of very high earning foreign workers are masking the fact that 80 per cent of immigrants are taking more out of the economy than they contribute over their lifetimes. Only one in five is earning the £27,000 a year required to make a positive contribution over the course of their lifetime. It means that, if they settle here, they will cost the taxpayer money.

The report's author, Migrationwatch UK, said it proved the case for only highly-skilled economic migrants – such as doctors and engineers – to be allowed to settle in Britain.

It heaps even greater pressure on Home Secretary John Reid to call an end to Labour's 'open door' migration policy. Sir Andrew Green, Migrationwatch chairman, said: 'The Government and its supporters repeatedly trot out favourable looking statistics which seek to give the impression that immigration in general has a very positive effect on the UK economy. ‘The reality is that immigrants are extremely varied. A minority are highly skilled and highly paid but a large majority will end up as a cost to the taxpayer if they settle here permanently.'

The Government calculates adult migrants make-up 10.6 per cent of the population, but contribute 10.9 per cent of the country's Gross Domestic Product – its total economic output.

This is the basis for its claim they make a 'small but positive' contribution to the economy.

But, using the Government's own Labour Force Survey, Migrationwatch says this calculation fails to show the full picture. To make a positive contribution to GDP over the course of a person's lifetime, they must earn £27,000 a year.

This is the equivalent of paying £7,600 a year in income tax and other taxation, and would cover the costs of healthcare and other public services into retirement.

Only 20 per cent of migrants achieve this. But, many of those that do – such as financiers, engineers and NHS consultants – earn large amounts of money.

This makes it appear that migrants in general are making a positive contribution to GDP when, in fact, they are only a small minority of the total number.

Some eight out of ten earn less than £27,000, with a large number – including many eastern Europeans – on the minimum wage of less than £10,000 a year.

Britons are in the same position, with eight of ten of those born here not earning £27,000 and higher earners paying the majority of the tax bill.

But the difference is that the government can choose which work-related migrants are allowed to settle in the UK, and therefore has the option to select only those who will provide a boost to the economy. Migrationwatch says that, as a result, only those earning more than £27,000 – and who are filling a vacancy that cannot be taken by an EU citizen – should be allowed to settle here by the Government's new advisory panel on immigration.

The panel, announced by John Reid last month, is to set an 'optimum level' of economic migration to he UK when it finally meets in two years' time. Any limit will exclude asylum seekers, and those given permission to live here for family reasons.

Sir Andrew said: 'To most people the measures we are suggesting are simple common sense. This research demonstrates once more that there is no economic case for massive immigration into the UK. 'The Home Secretary is right to say that we need to balance economic gain against social costs. 'The social costs of the present massive levels of immigration, including their impact on infrastructure and public services, far outweigh any possible benefit.'

The Government is powerless to restrict the number of migrants moving to Britain from within the EU, including eastern Europe. More than 600,000 have flooded in from the former Eastern Bloc since the controversial expansion of the EU two years ago.

Up to 300,000 Romanians and Bulgarians are expected to follow when they join next year, unless the Government restricts their right to work here. The study will add further fuel to the immigration debate, which has led to demands from former Labour Ministers to limit the number of new arrivals.

Ex-Minister Frank Field said that, even without any new arrivals, there are not enough houses in the UK to adequately house the current population. Former Home Office Minister John Denham said that Britain was already struggling to cope with record levels of immigration and was not ready for fresh waves. The Conservatives have called for restrictions on Bulgarians and Romanians. The Government has hinted limits could be imposed, but is yet to reach a firm decision. A Home Office spokesman said it could not comment on the report in detail, as it had not yet seen it. But he added the contribution made by migrants to British life could not be measured simply in terms of economic output. It added a new points-based entry system for economic migrants would take into account factors such as salary, and whether an applicant is highly-skilled.

Migration poses major new issues, warns race chief

Last updated at 16:33 30 August 2006

Immigrants coming to the UK today are changing the composition of Britain, the head of the Commission for Racial Equality has warned. They are more likely to be young, single and competing for better jobs, Trevor Phillips said. He added the most recent influx of migrants – including those from EU Accession states such as Poland – posed "some major new issues".

He said they brought with them their own institutions and were settling in greater numbers in smaller areas. Speaking at the Royal Geographical Society, he said: "There are some features of this migration which make it – from the point of view of the average citizen – very different to the post-Empire wave.

"The first is pretty obvious if you go into any Starbucks, or walk past a building site. These people come to work, and to earn. "That doesn't mean that settled folk are pushed out of the labour market. But most of those who come from the Accession countries are young, often highly educated and – crucially – single and child-free. "In our last wave of migration most people came, did the jobs no one else would, and rapidly brought their families to join them.

"The upside is that this is largely dependent-free migration; but it is socially significant – an influx of young men or of young women will change any community. "And they can compete for the better jobs with settled young workers."

Mr Phillips said that between July 2004 and March 2006, almost 5,700 Accession country nationals registered as bus, lorry and coach drivers. There were more than 11,500 care workers, 1,400 teaching staff, 550 dental practitioners and over 1,750 GPs, hospital doctors, nurses and specialists. He said the migrants arriving in Britain 100 years ago broke with the past, unlike those who can now keep the link alive through travel and communication. "Indeed, we expect that the majority of those coming from the EU Accession countries will return home within a few years," he said. Mr Phillips said the new immigrants were establishing their own places of worship, shops and even media outlets. "There's nothing wrong with these preferences," he said.

"But it does present the possibility that the range of areas in which we share experiences as a whole nation is shrinking daily."

He said rather than settling in large cities, new migrants were focusing on relatively small towns in large numbers. Mr Phillips, who described Britain as "sleepwalking to segregation" last year, insisted immigrants were needed to sustain our workforce. But he went on: "In this new world of more rapid and more diverse immigration, coupled with an unprecedented threat to global security, we cannot continue to pretend that there are no costs faced by our changing communities." Mr Phillips warned that Britain was verging on "unacceptably high" ethnic polarisation in some areas and claimed the education system was encouraging that division.

"Separateness in and of itself tends to encourage inequality of treatment," he said. "Living separately means that different groups of people have their life experiences defined by their ethnicity rather than their ambitions."

Mr Phillips said long term sophisticated strategies were needed to integrate society. "We do know that the more we allow groups of people who live and work here to feel that they do not belong to this society the higher the risk of their taking hostile action against it." He dismissed the idea of racial profiling as a way of tackling terrorism. "Since Muslims, like Christians come in all shapes and colours I can't for the life of me see how religious or racial profiling will deal with so-called Islamic terrorism," he argued. Mr Phillips said the population size was not growing dramatically because the number of people leaving was roughly the same as those arriving.

"There are fewer familiar faces and more new ones," he said. "Again there is nothing wrong with that, but we have to recognise what is happening and adjust policy accordingly."

He said the white population had gone down slightly in the last 20 years while the number of ethnic minority Britons had risen by 96 per cent.

Romanian and Bulgarian immigrants to be restricted

Last updated at 12:40 19 September 2006

Entry to the UK by Romanians and Bulgarians is likely to be restricted if they join the European Union next year, Home Secretary John Reid said today. Mr Reid said immigration from the two countries would need to be "carefully managed". It was the strongest indication so far from the Government that nationals of the two Eastern European states will not be granted the same unrestricted access as residents of other former Communist states which joined the EU in May 2004.

Addressing the Police Superintendents' Association annual conference in Chester, Mr Reid said the planned expansion of the EU would have an impact on policing and crime.

"As global migration increases and the EU continues to expand, we need to be ready for fresh challenges – including in the law enforcement field," said the Home Secretary.

"That is why we need to manage immigration carefully, including in respect of the forthcoming decision over Romania and Bulgaria. "We need to consider very carefully all the implications of accession of new states and ensure that we have all the necessary safeguards in place, right down to local borough level, to reassure the public that this movement will be managed fairly and competently." He added: "I know that law enforcement agencies have already been working closely with the Romanian and Bulgarian governments to identify the new challenges."

The EU is expected to make a final decision on whether Romania and Bulgaria can join the federation next month. If, as expected, the move is given a green light, the two countries will become EU members on January 1 next year. Conservative politicians and the Migrationwatch think-tank, which campaigns against mass immigration, have both suggested that the number of Romanian and Bulgarian immigrants allowed to work in the UK should be restricted.

At the end of last month, anonymous Government sources indicated that a work permit system would be introduced.

Latest figures on the number of immigrants from Poland and seven other Eastern European states which joined the EU in May 2004 showed that 427,000 have arrived so far.

This figure does not include self-employed workers such as builders, and ministers have acknowledged the figure may be as high as 600,000. Original Government estimates said there would be no more than 5,000 to 13,000 arrivals a year.

Migrationwatch has predicted there would be 300,000 arrivals from Romania and Bulgaria over 20 months unless access to the labour market is restricted. In comparison, left-wing think-tank the Institute for Public Policy Research put the figure at 56,000 in the first year.

Earlier this month former Labour minister and chairman of the Commons Home Affairs Select Committee John Denham called on the Government to delay granting Bulgarians and Romanians free access to work in the UK, saying that the country needed "breathing space" to absorb migrants from the earlier wave.

Reid to limit rights for eastern workers

Last updated at 22:00 19 September 2006

John Reid yesterday caved-in to demands to limit the rights of Romanians and Bulgarians to work in the UK. The Home Secretary also dropped heavy hints he would take action to stop an estimated 45,000 potential criminals from the two countries gaining entry to Britain when they join the EU next year. But critics, while welcoming the move, immediately warned Mr Reid's pledge may yet prove hollow. He is powerless to stop most Romanians and Bulgarians visiting the UK, as they will have free movement once EU membership is rubber-stamped, and can restrict only their right to work.

Opponents point out that, unless the Government improves its woeful record on stopping illegal working, they will simply drift into the black market.

They also cast doubt on the ability of Mr Reid's officials to keep out criminals, since Britain will not have full electronic checks of who is entering the country until 2014.

Mr Reid, bowing to months of pressure from opposition and Labour MPs, signalled there would be no open door policy in a speech to police chiefs. It followed predictions between 300,000 and 620,000 Romanians and Bulgarians could head here. Internal Home Office documents, prepared by junior minister Joan Ryan. suggested this could include up to 45,000 crime suspects, or 'undesirables'. Mr Reid said: "As global migration increases and the EU continues to expand, we need to be ready for fresh challenges – including in the law enforcement field, that is why we need to manage immigration carefully, including in respect of the forthcoming decision over Romania and Bulgaria.

"We need to consider very carefully all the implications of accession of new states and ensure that we have all the necessary safeguards in place, right down to local borough level, to reassure the public that this movement will be managed fairly and competently."

Mr Reid's aides said no final decision had been taken on how the restrictions will be imposed, but he has little option but to impose a work permit system. This would mean only the brightest Romanians and Bulgarians, or those working in fields where the UK has a skill shortage, will be eligible for jobs. Ministers believe this will apply to only small numbers.

The demand for restrictions follows the huge strain placed on public services by Poles and residents of seven other former Eastern Bloc countries which joined the EU in 2004.

They were given unrestricted access to work here – with at least 600,000 subsequently arriving. It led to the formation of a powerful coalition demanding the same mistake should not be made with Romania and Bulgaria, whose membership is expected to be approved within weeks. Mr Reid has the power to limit the working rights of their residents, but not the right to travel here. As EU citizens, they can come and go as they choose. He can only bar those suspected of being criminals, using a power to exclude from Britain anybody considered "not conducive to the public good".

Stopping those banned from travelling here from gaining entry to the country would be difficult, however, as it would depend on them being spotted by hard-pressed immigration staff.

Mr Reid's officials are currently overseas trying to identify those criminals who should be prevented from travelling here. Sir Andrew Green, chairman of Migrationwatch UK, said: "This is an important victory for those of us who believe that immigration must be brought under control. "However, Romanians and Bulgarians will be free to come here as visitors so it will be difficult to enforce unless the government at last get tough on employers of illegal labour."

Shadow Immigration minister Damian Green added: "John Reid talks about ensuring we have the 'necessary safeguards' in place. A major safeguard would be secure and effective border controls – something we have patently lost under Labour."

Labour MP and ex-minister Frank Field said: "It cannot have been an easy task for the Home Secretary and his team to have changed government policy."I hope this signals the first step in a comprehensive realignment of government policy so that managed migration means what most voters would expect it to mean and not simply applying to Bulgaria and Romania – welcome as that is."U.K. Independence Party leader Nigel Farage said it was only three months ago that Mr Reid admitted his department would take up to eight years to re-introduce full border controls. This would make it difficult to separate Romanian and Bulgarian visitors to the UK from the mass of other EU travellers.

Forget Romanians, Brussels is the real danger

Last updated at 10:52 01 October 2006

Fuss and froth about the coming arrival of unknown numbers of Bulgarians and Romanians in this country miss the point. Unless and until we leave the European Union, there is precisely nothing we can do to prevent or limit such migration. Even if we banned them from taking permanent jobs, they are legally entitled to travel here, and having done so could easily disappear or become self-employed. Not far in the future, Turkey or even Russia could join the EU. The EU's failure to protect its southern coasts and Eastern borders already means that we are open to uncontrolled migration from much of the world. My own view is that if we are short of skilled workers we should set up a state education system, something we seem to lack at the moment, and train our own young people.

We should also stop taxing those who can and do work so heavily that it is not worth their while. But we cannot do that either, or make any serious change in most of the disastrous laws and policies that are wrecking our country, unless we take the basic step of taking back our national independence. Yet no major political party will even discuss this, the most fundamental issue of all, and the Useless Tories have just selected a candidate for one of the most winnable seats in the country – Battersea – who is a passionate supporter of EU membership.

Share or comment on this article

Britain turns blind eye to illegal migrants, says ex-minister

By JAMES CHAPMAN

Last updated at 22:00 03 October 2006

A former Labour minister yesterday delivered a devastating assessment of how Britain is turning a blind eye to hundreds of thousands of illegal migrant workers. John Denham, a former Home Office minister who now chairs the influential Commons home affairs select committee, claimed the economy was being shored up by the "short term benefits" of an influx of illegal immigrants. He urged the Government and the police to launch a major crackdown on firms employing migrants against the law. He said too many major companies were relying on illegal labour – but were able to deny responsibility because migrants were unlawfully employed by chains of contractors and sub-contractors they used.

Mr Denham also warned that National Insurance numbers had been made "too readily available" to illegal immigrants. Earlier this year, the Government finally promised to scrap an extraordinary policy of giving the numbers to people even if officials had grave doubts about their right to work in the UK. Mr Denham is the latest senior Labour figure to speak frankly about the 'social risks' of uncontrolled immigration. Frank Field, another former minister, has warned Tony Blair he is ignoring its problems at his peril. Mr Denham, MP for Southampton Itchen, who quit the Government over the Iraq war, issued his warning in a keynote speech to the EU Parliament in Brussels. He said it was imperative to reduce the "pull factor" for illegal migration.

"Having a fair but robust system of decision-making that leads quickly to removal or integration is part of it," he said. "But the key challenge is to reduce the size of the illegal labour market."

Earlier this week, the Daily Mail revealed that a confidential police report has estimated that up to 500,000 illegal workers are costing Britain up to £3.3 billion a year in unpaid taxes.

Mr Denham said: "The prosecution of employers has not taken place sufficiently frequently, or attracted severe enough penalties to deter employers who are determined to exploit illegal migrant labour." He said it was still possible for employers to claim that they "could not know" a member of staff was illegal. He added: "Some parts of the state have undermined the immigration service by making social insurance documents too readily available to illegal migrants."

Mr Denham said it was clear a "much more comprehensive approach to the illegal labour market" was required.

"Companies that employ illegal labour are also likely to breach health and safety legislation, to be in breach of employment rights, and to be making false tax and social insurance returns," he said. "Only coordinated enforcement, involving every aspect of the law would raise the penalty for employing illegal labour sufficiently." "All parts of government have got to work more effectively together." Mr Denham said there was "convincing evidence" that firms employing illegal labour and flouting tax and employment law were putting those companies committed to legal employment out of business.

He also suggested the wave of illegal workers was also "pulling down wages and employment standards for British employees". The MP said many goods and services traded legally relied on illegal labour further down the employment chain. "This is true of office cleaning, food processing for supermarkets and other services," he said "At present, in the UK at least, major companies are able to deny their responsibility for the use of illegal labour through their reliance on chains of contractors and sub-contractors to supply goods, service and labour. "In my view we need to consider how we make major companies and indeed public services more accountable for ensuring not just that their own employees, but those of their suppliers, are entitled to work legally." Mr Denham said the public had to accept that the cost of some things – from a bag of salad to cleaning an office – would increase if illegal migration was to be effectively stamped out.

But he added: "We cannot say to the public, 'we will control migration', whilst at the same time rely on the short-term economic stimulus that illegal migration can bring. "If, though, we conclude that the social risks of failing to tackle illegal migration outweigh the short-term economic benefits then we need to accept that the costs of enforcement will have to be met."

Mr Denham believes Britain needs a "breathing space' of up to five years before a fresh wave of immigrants arrives from eastern Europe. He is calling for a delay in opening Britain's borders to a predicted 150,000 migrants from Bulgaria and Romania.

300,000 immigrants secure backdoor route into Britain

By JAMES SLACK, Last updated at 16:13 05 October 2006

Hundreds of thousands of migrants from Moldova, Europe's poorest country, have secured a backdoor route allowing them to flood into Britain, it has emerged. More than 300,000 Moldovans have taken advantage of a special arrangement which allows them a Romanian passport. And, once Romania joins the EU on January 1 next year, the Moldovans will have the exact same rights of free entry to Britain as their neighbours.

Experts had already estimated 600,000 Romanian and Bulgarians may flood into the UK in search of work. The Moldovans could now push that figure closer to one million. It will heighten fears the UK is set for a repeat of the huge wave of migration which followed the accession of eight other former eastern European countries to the EU in May, 2004. Yesterday, official figures revealed the number of foreign workers in Britain is now 1.5 million, an increase of five per cent on a year ago. The rise is mainly down to the influx of eastern Europeans.

The Office for National Statistics said last year probably saw the biggest ever entry of foreign workers to this country. The largest number of registrations came from Polish workers, with Lithuanians and Slovakians the next biggest groups. Fleeing home will be particularly attractive for Moldovans, as they are currently living in the poorest country in Europe. Four out of five of its 4.5m citizens are living below the poverty line, and unemployment is eight per cent. Average wages are less than £100 a week. Even without free movement across the EU, a quarter of its working age population has fled to find work abroad.

A large number of prostitutes working in Britain, many as sex slaves against their will, were smuggled in from Moldova, a country plagued by the problem of people trafficking. Sir Andrew Green, chairman of Migrationwatch UK, said: 'This is yet another immigration problem that the government failed to foresee. This rush for Romanian passports shows that a very large number of Moldavians specifically intend to migrate to the EU. The Home Office, which has promised to carefully 'manage' the latest wave of immigration, is powerless to stop Moldovans exploiting the passport loophole.

The country, formerly part of the USSR, has an agreement with Romania that any citizen with Romanian parents or grandparents is entitled to citizenship. And, in the last three weeks alone at least 300,000 have applied, with the passport application forms in such demand they are even being sold on the black market. In Romania the government yesterday responded to the unprecedented requests for passports by announcing a special commission to process the requests. Lucian Stanica, Romania's vice-consul to Moldova said: 'We received about 300,000 letters from people and some of the envelopes had more than one application in them so the number could actually be somewhat higher.'

The speaker of the Moldovan Parliament, Marian Lupu, said: 'The requests for Romanian citizenship will continue to pour in until the restrictive visa system imposed by the EU on Moldovans changes.' It is yet another headache for Home Secretary John Reid, charged with rebuilding public trust in the UK's 'open door' immigration system. Ministers predicted only 13,000 people a year would head to Britain from the eight countries which joined the EU in 2004, including Poland, but more than 600,000 have arrived.

As a result, they have promised to impose restrictions on the Bulgarians and Romanians – and, therefore, the Moldovans – by making them seek work permits if they wish to take jobs here.

The Home Office insists the migration will be carefully 'managed'. But Ministers have no power to stop them travelling here, using the right of free movement to which all EU citizens are entitled. They also have no rights to stop migrants moving here as self-employed workers. Both groups of people could easily drift into the black market, given the Government's poor record on stopping illegal working. Last year, only 23 firms were prosecuted.

Under a law endorsed by Romania in 1991, any Moldovan with Romanian origins could claim the Romanian citizenship. Republic of Moldova, now the poorest country in Europe, was once part of Romania until the end of World War Two when it became part of the Soviet Union and remained there until august 1991.

Any person who was a Romanian citizen until 1944 or who has parents or grandparents who were Romanian citizens can be granted Romanian citizenship.

John Reid signals an end to immigration free-for-all

By JAMES SLACK, Last updated at 21:00 06 October 2006

Migrants should only be allowed into Britain if schools and hospitals can cope, John Reid has finally admitted. The Home Secretary's remarks indicate that – after a nine-year free-for-all – Labour is to end its open door immigration policy. Until now, the Government has based immigration policy on nothing more than whether the economy needs workers to fill skills shortages and provide cheap labour. But now the Government has abandoned its purely economic argument for immigration – and acknowledged its social costs.

In a clear break with the old controversial stance, Mr Reid said it "isn't fair or sensible" not to consider the impact on public services. He is to tell a new panel assessing how many migrants to allow into Britain to consider if the country's already-stretched infrastructure can cope, and not just the wishes of the Treasury and employers.

Mr Reid said: "It isn't fair, or sensible, if in assessing immigration levels we don't take into account the effects of immigration on the schools, and hospitals and housing."

It is in stark contrast to the 2005 Labour Party general election manifesto. This merely said: "Our philosophy is simple. If you are ready to work hard and there is work for you to do, then you are welcome here."

Shadow Home Secretary David Davis said: "At long last the Home Secretary looks like he is coming round to our way of thinking. We have consistently been saying that immigration can be of benefit to the country but only if it is properly controlled.

"This means taking into account its impact on housing, public service and community cohesion. Now he must back up his words with action. Sadly Government lack of control has already seen massive strain put on housing and public services and led to many isolated and separated communities being formed."

For years, the Government has stubbornly refused to set any upper limit on new arrivals – swelling the population by around 1.5m since 1997.

But, in a huge U-turn earlier this year, Mr Reid appointed a panel of experts, headed by business leaders, to assess the skills shortages in the UK to work out how many migrant workers are needed. It would then set an "optimum" level of migration which is "beneficial in terms of enhancing the economy of this country".

But it has only now emerged it will be ordered to take into account social factors as well. It means the needs of the economy must be balanced against whether schools will be able to teach the children of migrants, or if the health service can cope.

The advisory panel's findings will be translated into a number of work permits, to be handed out by the Government. Mr Reid's policy shift, made in unnoticed remarks to Labour colleagues at his party's annual conference, was welcomed by campaign groups. It is also likely to be popular with voters, who have repeatedly placed immigration at the top of their list of concerns.

A positive response to the idea can only help his hopes of challenging Gordon Brown for the Labour leadership next year. In his remarks, Mr Reid even used the phrase "mass migration" – normally avoided by Labour politicians.

Sir Andrew Green, chairman of Migrationwatch UK, said: "At last the Home Secretary has woken up to the social impact of what he recognises is mass migration. Not before time.

"We now face the largest wave of immigration in our history. The two opposition parties seem to have nothing useful to say about it, so we can only hope that Dr Reid will match his words with action to impose a firm limit on the unprecedented numbers coming to Britain."

Despite the radical change of position, there remain huge question marks over whether it will achieve sufficient reductions in migration. All EU citizens have free movement, and do not need permission to live or work here. These include the 600,000 Eastern Europeans who have arrived in the two years since joining on May 1, 2004.

Romania and Bulgaria will them join them on January 1 next year, with up to 600,000 of their citizens expected to join the influx. They may have to secure work permits to get jobs, but are free to set up as self-employed workers or visit. The Government could attempt to work out how many migrants from within the EU will come here, and reduce the number of visas given to people from the rest of the world accordingly – in 2004 alone, there were 268,000 non-EU arrivals.

But the Home Office has a diabolical record for predictions, saying there would only be 13,000 Eastern European arrivals each year. This could dramatically reduce its effectiveness.

Mr Reid's shift of position follows his admission earlier this year that it is not 'racist' to talk about immigration. When the Conservatives made it a major general election issue last year, they were accused by then Home Secretary Charles Clarke of trying to "mobilise prejudice and bigotry".

But Mr Reid said: "We have to get away from this daft so-called politically correct notion that anybody who wants to talk about immigration is somehow a racist. That isn't the case."

Labour set to close the door on Third World migrants

By JAMES SLACK and SAM FLEMING, Last updated at 22:00 18 October 2006

Labour will today promise to belatedly close the door to low-skilled workers from the Third World amid evidence migrants are forcing Britons out of jobs.Immigration Minister Liam Byrne will say enough immigrants are flooding into the UK from Eastern Europe to fill vacancies in agriculture and other low-paid jobs. His comments, part of an orchestrated attempt by Labour to convince the public it no longer believes in an 'open door' policy, follow hard proof immigrants are pushing British workers into unemployment.

The Office for National Statistics yesterday revealed the number of people in work in Britain has soared to a record high on the back of the latest wave of migration. But at the same time the UK saw a huge surge in unemployment over the past year, as the newcomers push the local population out of jobs. Britain's workforce ballooned above 29 million in August – the highest since records began in 1971. But unemployment rate soared to 5.5pc – equal to the highest since 2000 and the biggest one-year rise of any major economy. This time last year our unemployment rate was only 4.7 per cent of the workforce.

The number of people claiming jobless benefits is also climbing ever closer to the one million mark. October's figures grew by more than 10,000 to 962,000, yesterday’s figures showed. Young Britons are proving to be the biggest losers in the hunt for employment. Long-term youth unemployment has risen 30 per cent in the past year, and 54 per cent since 2004.

Experts said the figures underlined the huge impact uncontrolled immigration is having on the economy. Economist Michael Saunders of Citigroup said: "Part of the rise in UK unemployment is because of the big inflows of low-cost immigrant labour from Eastern Europe. At the same time, that is also a big factor behind the recent acceleration in the growth of the UK workforce. "It is not that Poles are ending up unemployed in the UK. In fact people from Eastern Europe are coming into the UK and displacing other workers." Against this background, Mr Byrne will this afternoon tell a London conference of immigration experts that work permits for low-skill workers from outside the EU are to be 'phased out'.

The Government expects Eastern Europeans and other EU nationals will fill jobs in restaurants, building sites and agriculture. More than 600,000 Eastern Europeans have already flocked here since EU expansion on May 1, 2004. Hundreds of thousands more are expected to follow when Bulgaria and Romania join next year. As a result, the tens of thousands of non-EU nationals, many from Africa and the Asian sub- continent currently allowed into the country each year to do low-skill jobs will now be turned down for visas. The only way in, Mr Byrne will say, will be through a new Australian-style points system. This will grant permits only if there is a specific labour shortage such as for a huge building project.

The low-skilled migrants who are allowed in cannot bring their family, nor can they settle here permanently. Critics point out, however, that closing the door to Third World migrants does nothing to stem the tide of Eastern Europeans. Ministers are powerless to stop them arriving in record numbers because of EU rules on free movement. There are also fears that it will lead to an increase in illegal migration as people desperate to make it to Britain refuse to take 'no'.

Shadow Immigration Minister, Damian Green, said: "Another week another speech. When will this Government realise that slick announcements may get some headlines but they don't address real issues. "After nine years what the public wants to see is some real action from this Government. "For example they should answer our call to immediately announce restrictions on entry to the UK from Bulgaria and Romania, following their accession to the EU."

The Government's shift of position follows the assertion by John Reid that a quota for the number of new arrivals seeking work from outside the EU will be set for the first time. The Home Secretary has also said that – after a nine year free-for-all – the Government will consider the social consequences of allowing hundreds of thousands of foreigners into the country each year.

£1,000 on the spot fines for migrants

Last updated at 23:11 24 October 2006

Spot fines of up to £1,000 will be used to crack down on illegally working Bulgarians and Romanians, it was announced today. Anyone caught working without a Government permit would lose their jobs and may face the maximum fine.The move was announced by Home Secretary John Reid to counter fears that tens of thousandsof unskilled eastern Europeans would flood the jobs market next year.

From New Year's Day, Bulgarians and Romanians will have free rights to come to the UK because their countries will become EU member states. Mr Reid announced that quotas will be used to allow in just 100 highly skilled executives and around 20,000 unskilled labourers for the food and agriculture industries. Students will be allowed to work part-time and self-employed people will have free access. Mr Reid promised that a tough line would be taken on any others who tried to join the black economy.

"Subject to debate in the House, we will take powers to make it an offence for an A2 (Romanian or Bulgarian) national to work without a document," he said. "We plan to make this punishable by an on-the-spot fixed penalty." Four years ago, the Home Office was caught out when it predicted just 13,000 extra migrant workers would arrive when Poland and seven other nations joined. In the event, somewhere between 300,000 and 600,000 flocked to the UK to find better-paid and more available jobs.

Promising to the Commons that the mistake would not happen again, Mr Reid admitted the mass movement of workers had put extra strain on some schools and housing. A Whitehall source confirmed the spot fines would be as high as £1,000 per person, adding: "This will be a real deterrent because people will think twice before taking a job that they could end up both losing and walking away without any money."

Firms that hire Romanian and Bulgarianworkers without a special permit would also be fined "heavily". Mr Reid said: "Employing illegal workers undercuts legitimate business and leads to exploitation. It will not be tolerated." A Migration Advisory Committee will decide quota limits. A current scheme that allows 19,750 eastern Europeans to work in agriculture and food processing will from next year take on only Bulgarians and Romanians. That will mean no more places for Ukrainians who have been coming for six-month stints under the scheme.

The committee will take evidence from firms and industries who want permission to employ unskilled workers from the two countries – but they will have to prove they are suffering from labour shortages that cannot be met from Britain's own unemployed or from other EU countries. Mr Reid told MPs in a written statement that there was no evidence that the previous round of migration from Poland and the other seven countries had undercut wage rates or made unemployment worse. But he admitted: "A small number of schools have seen a significant increase in admissions. Some local authorities have reported problems of overcrowding in private housing. There have been cost pressures on English language training." His new curbs follow a fierce Cabinet battle against Foreign Secretary Margaret Beckett. Her supporters accused him of "nuking" Britain's relations with eastern Europe.

Downing Street denied there had been a row. But MPs said Mrs Beckett fought bitterly at a Cabinet committee and was convinced that the Home Secretary had leaked the plan in an attempt to bulldoze his way through the Cabinet opposition.

British workers forced out by Eastern European migrants

By SAM FLEMING and JAMES CHAPMAN, Last updated at 22:00 26 October 2006

Tens of thousands of Britons have been forced out of work because of the arrival of a wave of migrant workers from Eastern Europe, experts warn. Authoritative new research suggests almost 100,000 people have become unemployed as a result – though even that may be a significant underestimate. The findings from the respected National Institute for Economic and Social Research (NIESR) are a serious blow to the Government, which has repeatedly insisted there is no link between unemployment and immigration. Its study concludes Britain has experienced a huge economic 'shock' because of an unprecedented flow of workers from Poland and elsewhere in eastern Europe.

The unemployment rate has soared to 5.5 per cent, its highest level in six years. The new research concludes that between 60,000 and 90,000 of the rise in joblessness since 2004 can be directly attributed to competition for jobs from foreigners. That is likely to be a significant under-estimate, because NIESR said its calculations were based on official Government figures that understate the number of foreigners in Britain. Unemployment in Britain is now rising faster than in any other major European country. Official figures show nearly 1.7million are jobless.

There has been an increase of 242,000 over the last year, the biggest annual rise for more than a decade. It coincides with Britain's decision to open its doors to a wave of workers from new EU members.

Ministers hopelessly underestimated the scale of the influx by predicting just 13,000 would arrive. The real figure so far is close to 700,000. For the Tories, shadow immigration minister Damian Green said: "This shows how disingenuous the Treasury have been when they talk about employment levels but fail to talk about unemployment levels, which are affected by immigration. "It is vital that we have thoughtful, balanced and considered debate on immigration policy so that it can be of real benefit to this country. The only way that immigration can be of benefit is if it is controlled."

Economists increasingly dispute the Government's argument that there is no link between immigration and unemployment. They say there is increasing evidence that lower-skilled people at the bottom end of the jobs market are, in fact, increasingly affected.

The vast bulk of Eastern European workers are employed in shops, hotels, catering and agriculture, all seen as low-skilled work. A recent Home Office study suggested idle British workers were being put to shame by hardworking East Europeans, who were happy to endure long hours for low wages and were often favoured by employers because of their strong work ethic. The latest research showed that there have been significant benefits from influx of foreigners, as well as huge social strains.

It also concludes that after the initial shock, with the resulting surge in unemployment, the unemployment rate will fall back again as the economy adjusts.

Martin Weale, the organisation’s director, estimates that economic output is receiving a £39 billion annual boost because of the presence of workers who arrived in Britain since 1997.

But much of the income generated in the UK may be ending up in the pockets of families abroad, as many workers repatriate their wages. Wage growth is being held down because more people are looking for jobs, meaning employers do not have to be so generous to their recruits.

That is good news for borrowers because it allows interest rates to be kept relatively low.

But on the other hand, "wage earners may feel that migration makes them worse off" because their salaries appear to be static, the report said.

Because many of the migrants are in their 20s and 30s, they will are probably making a positive contribution to tax revenue, Niesr said. Extraordinarily, it calculates that over ten per cent of all 25-34 year olds in Britain arrived in the country since 1998. Any benefit could be undermined if the migrants remain in the country into their old age, when they are likely to become a drain on the state.

Migration: the shocking figures

by JAMES SLACK,Last updated at 09:01 22 November 2006

More than half a million east Europeans have come to Britain since May 2004.

The astonishing figure, a rate of almost 590 a day, does not include the self-employed, children or partners. So the actual number is likely to be closer to 700,000, or one in every 85 people living in the UK. As well as placing unprecedented pressure on schools, hospitals and roads, the migrants are costing the taxpayer up to £60million in benefits.

According to the Home Office, 55,000 are now in receipt of handouts such as tax credits, child benefit and council housing. The number claiming state support – which Tony Blair insisted would be kept to a minimum – has risen by almost 30 per cent in the past three months. Last night the Government faced accusations of breathtaking incompetence on European migration. The Home Office had predicted only 5,000 to 13,000 citizens of the former Eastern Bloc would arrive per year following the EU expansion.

The 510,000 who have signed the Home Office's worker registration scheme – including 308,000 Poles – is at least 16 times higher than the Government's woeful estimate. The growth in population is the equivalent of a city the size of Sheffield. Ministers, who yesterday admitted they do not yet understand the full impact of the influx, had been desperately hoping the number of arrivals would recede. But according to yesterday's figures, the opposite is happening. Between July and September this year, 59,000 arrived, 3,000 more than in the previous three months and the equivalent of 656 new arrivals a day. The average over the course of the past 29 months has been 586 a day.

The latest 'accession monitoring report' revealed a 29 per cent surge in the number of east Europeans claiming benefits. Ministers have repeatedly claimed most of those arriving are young men with no interest in state handouts. But there are now 54,856 people in receipt of tax credits, child support or council housing. On arrival the immigrants are instantly entitled to child benefit, tax credits and housing support. After 12 months they can also receive income-related benefits such as unemployment benefit, effectively the same level of support as a British citizen. Word has also reached Poland of generous payments to those with children, including a rule which allows workers to claim tax credits for youngsters left behind in their homeland.

There have been 353 successful applications for income support (worth £57.45 a week), 859 for job seeker's allowance (£57.45) and 32 for state pension credit (which gives a guaranteed income of £114.05 a week). Some 35,448 are claiming child benefit (£17.45 for a first child and £11.70 for each of the rest), 17,512 receive tax credits (up to £5,200 a year) and 128 families have been given council houses. Some 524 are receiving other homelessness support. The total bill is likely to be £60million. Publication of the figures follows a warning last week by Polish president Lech Kaczynski that Britain is now the destination of choice for 'feckless' migrants who are already claiming benefits back home.

Ministers defend the payments by arguing the vast majority are paying taxes and contributing more to the economy than they are taking out. But no figures are available to show the number paying tax. There is nothing to stop a worker signing the register then drifting off into the black market to work illegally. To compound the problem, Britain is braced for the arrival of tens of thousands more migrants when Romania and Bulgaria join the EU on January 1st. Sir Andrew Green, chairman of Migrationwatch UK, said: 'There is no sign of a slowdown in eastern Europe immigration. 'With Romania and Bulgaria on the doorstep, the case for reducing immigration from elsewhere is now cast-iron.'

Shadow Home Secretary David Davis said: 'The figures make nonsense of the Government's forecasts and show we are right to call for immediate restrictions on entrants from Bulgaria and Romania.'

Sleepwalking into a population crisis

Last updated at 08:25 22 November 2006

The sheer scale of the numbers makes your head spin. According to Home Office figures, some 510,000 Eastern European migrants have come to work in Britain since the EU expanded two years ago. Remember how the Government predicted a maximum of only 13,000 newcomers a year? Well, you can multiply that by 20 – and that's just for starters. Even yesterday's mind-boggling figure tells barely half the story. It includes only those newcomers – flooding in at 20,000 a month – who sign the official register. Many hundreds of thousands more will never appear on the list – dependents, the self-employed and those who prefer to work in the black economy, where no awkward questions are asked about tax.

Adopting this Government's usual policy – when in trouble, tell lies – Immigration Minister Liam Byrne declares: 'The figures show that migrant workers from the accession states are benefiting the UK by filling skills and labour gaps that cannot be met from the UK-born population.' Oh yes? What skills shortages are they filling, when the great majority of Eastern Europeans take unskilled jobs? And where is that 'unfillable' labour gap, when unemployment among the benefits-guzzling UK-born population – including the disguised jobless on incapacity benefit – is rapidly approaching five million?

Meanwhile more than 55,000 EU newcomers – and counting – are themselves claiming state handouts worth millions. How are they 'benefiting the UK'? But EU migration is only part of the story. Separate figures show that spurious asylum seekers are arriving much faster than they can be deported. So much for Tony Blair's promise last year to clear the massive 400,000 backlog. There's another alarming trend, too. While more than 1,500 foreigners arrived every day last year, some 500 British citizens left daily to settle abroad. It all adds up to the most dramatic demographic upheaval in our history. And still it goes on. In only five weeks, when Bulgaria and Romania join the EU, the nation must brace itself for yet another tidal wave of foreign arrivals.

Meanwhile the Government fobs us off with promises of a 'tough crackdown' which it knows it is powerless to keep.

For centuries, Britain has been among the world's most harmonious nations – united by language, culture and allegiance, while maintaining a proud tradition of accepting as many newcomers as could be comfortably absorbed. Yes, of course many of these new immigrants are bringing huge benefits to this country. But how in the name of sanity can we go on absorbing such awesome numbers? Supernanny state/ Another pressing social problem, another pathetic PR stunt from the Home Secretary. But John Reid's plan to unleash 80 Government-approved 'supernannies' on inadequate parents is more sinister than a mere gimmick. This is the nanny state in its most literal sense. It betrays a totalitarian belief that there is no area of private life into which ministers should hesitate to intrude.

Certainly, Britain faces a crisis of poor parenthood. But why is that? Hasn't this Government actively promoted family breakdown by nurturing the dependency culture, driving mothers out to work and weighting the tax and benefits system against married couples? These £4million supernannies, with their PC notions, will only reinforce the idea in the worst parents' minds that bringing up their young is somebody else's business. Has Mr Reid forgotten that he is meant to have left the Communist Party three decades ago?

Migration: The next door opens

Last updated at 08:51 22 November 2006

In 40 days, Eastern Europeans already in the UK will be joined by a new wave of migrants from Romania and Bulgaria. Tens of thousands from the two countries are expected to head here in search of work after accession to the EU on January 1. The Government has promised to take a tougher line than it did on Poland in 2004, including a 20,000 ceiling on the number of unskilled workers who will be given permission to take jobs.

But all Romanians and Bulgarians will be allowed to enter Britain freely. No limit can be set on the number entering as 'self-employed' workers or as students and there will be no quota set on work permits for skilled workers.

Migration: The village in the frontline

Last updated at 08:56 22 November 2006

Plans to open a centre for asylum seekers at a disused army base were resurrected yesterday – to fury of villagers who thought they had won a campaign to stop it.

Home Secretary John Reid has earmarked a former defence logistics depot near Bicester, Oxfordshire, to house up to 750 bogus refugees awaiting deportation.

The proposals come less than 18 months after the Government scrapped similar proposals amid local opposition. Dionne Arrowsmith, co-founder of the Bicester Action Group, which was disbanded last year, said: 'Everyone thought that the battle had been won. Now it looks like it's all starting again.'

Influx of Eastern European workers has driven up unemployment rate

By KIRSTY WALKER, Last updated at 22:00 28 November 2006

The influx of Eastern European workers to the UK has driven up rates of unemployment and house prices, leading economic experts warn. The respected Organisation for Economic Cooperation and Development found that the massive increase in cheap foreign labour has pushed unemployment rates up from 4.8 per cent last year to 5.6 per cent in 2006. The OECD's prediction that unemployment will go up to 5.8 per cent next year pushes the UK above the average for other industrial nations.

It also found that the wave of new immigrants had put greater demands for limited housing stock, although it warned that the property market will slow down next year.

The report said: "More recently, the easing of restrictions on immigrant workers in 2004 led to a rise in the demand for accommodation, partly offsetting the impact of tighter monetary policy on real house prices." The gloomy findings are a serious blow to the Government which has insisted there is no link between immigration and unemployment.

The OECD also:

* Issued a stern warning to Chancellor Gordon Brown to reign in public spending or taxes will have to rise

* Indicated that interest rates should not be pushed up any higher.

* Predicted that the UK's housing market will slow next year to 2.3 per cent compared with this year's growth of 3.4 per cent.

* Highlighted a worrying increase in VAT fraud.

Campaigners last night said the report provided fresh evidence that mass migration from countries such as Poland is putting pressure on the UK job market and public services. The OECD indicated that the number of people arriving in Britain is set to increase even further after describing the Government's immigration projections as 'conservative'. But the report added that 'high' immigration was also helping to keep a lid on inflation. It said: "Exceptionally strong labour force growth – driven by high immigration and rising participation – is outstripping employment, growth, pushing the unemployment rate up. "The resulting labour market slack should help to ensure that the anticipated fourth quarter spike in headline inflation does not push up inflationary pressures."

The upwards unemployment trend is in stark contrast to other European countries such as France and Germany, which are expected to see a drop in unemployment next year. The findings come only days after the National Institute of Economic and Social Research found that as many as 100,000 Britons have become unemployed following the arrival of Eastern European immigrants. The institute concluded that Britain has experienced a huge economic 'shock' because of an unprecedented wave of workers from abroad. Official figures show nearly 1.7million are jobless. There has been an increase of 242,000 over the last year, the biggest annual rise for more than a decade.

This coincides with the decision to open Britain's doors to more than a half a million Eastern Europeans since May 2004. Critics say the influx is placing unprecedented pressure on schools, hospitals and roads, the migrants are costing the taxpayer up to £60million in benefits.

Blair Gibbs, spokesman for the TaxPayers' Alliance said: "The Government has been repeatedly warned that immigration at the current pace is putting pressure on local services.

"Now the OECD is warning that the pressures on the job market caused by this influx is also leading to higher unemployment. This in turn will clearly mean a bigger drain on the already over-generous welfare state, and more cost to taxpayers."

But a Treasury spokesman said: "There is no statistical evidence to support the view that the inflow of Eastern European migrants is contributing to the rise in unemployment in the UK.

"In fact, this immigration has been very positive for the economy."

By 2056 there'll be 69.5 million people in Britain

Last updated at 22:00 06 December 2006

Immigrants will swell Britain's population by a staggering 7.25m over the next fifty years, pre-budget documents reveal. Gordon Brown's predictions for future economic growth are based on migration adding 145,000 people to the population every year until 2055. They will be responsible for three quarters of the total predicted rise of 9.7m in the number living in the UK. The number living here in half-a-century's time will be an incredible 69.5m. The level of net migration expected by the Treasury is slightly lower than the record levels currently pouring in

Last year, net migration – the number of people arriving, compared to those leaving – was 185,000, or 500 a day. But it is still a huge number, particularly as the Government has admitted having no idea how schools and hospitals have been coping with the recent influx.

It also dramatically outstrips the rate of net migration when Labour came to power in 1997 – then it stood at only 50,000.

The prediction also suggests the Chancellor plans to continue making use of cheap, overseas Labour to control wage inflation. Critics have accused Mr Brown of taking a short-term approach. Instead of attempting to increase productivity, or lure jobless Britons off benefits and into work, he instead relies on large numbers of migrants to grow the economy. Most of Mr Brown's predicted new arrivals are expected to come from within the EU, including eastern Europe. More than 600,000 migrants from the former eastern bloc have flooded in since May 2004, with the influx showing no sign of slowing.

Next month, Romanians and Bulgarians will be able to travel here freely, though Home Secretary John Reid will initially limit the number of work permits to 20,000.

The growth being predicted by Mr Brown will be sharpest over the next three years. It will then decrease, to give an average over the past 50 years, of 145,000. Last week, Mr Reid admitted no "systemic" study is taking place into whether public services are able to cope with the strain being imposed upon them by eastern Europeans migrants. And, despite calls from MPs and pressure groups for research into the impact they are having on towns and cities unprepared for their arrival, there are no plans to find out. This is despite the numbers pouring in being at least 16 times the Government's original prediction of only 13,000 a year.

From 2008, a new Migration Advisory Committee (MAC) will be charged with recommending how many non-EU migrants should be allowed into the country each year, with a duty to take into account the "social" impact for the first time. Ministers originally said the body, an independent panel of experts, would advise an the "optimum level" of new arrivals.

But they have now said this will not be the case, and it will not recommend any firm limit. It will advise a quota for low-skilled migrants, but not for other categories such as white-collar workers.

Its overall task will be to strike a balance which is 'fair' to public services and the demands of the economy. But ministers will be free to ignore all, or part, of its advice.

No limits can be placed on EU-migrants, which is why much of the influx predicted by Mr Brown is expected to come from the continent. Mr Reid said: "We are trying to combine the best of the advantages to Britain of immigration with minimising the disadvantages and make that a central balance to the management of the immigration system. "The Government would still set the policy framework from the MAC's advice and the Government would retain control over the final decision. "But I would like to have the MAC to give clear and authoritative advice which would carry real weight. I hope it would also carry a degree of confidence within the public which would enhance the belief among the public that we are managing migration and immigration in a fair and effective fashion."

Government spends £275,000 on campaign to teach migrants how to get legal jobs

By JAMES SLACK, Home Affairs Editor, Last updated at 16:10 15 December 2006

At least £275,000 has been spent by the Government on a campaign teaching Romanians and Bulgarians how to get legal jobs in the UK. The advertising blitz, funded by the UK taxpayer, warns that only 20,000 migrants will be allowed in to take low-skilled jobs when the two countries join the EU next month. It also stresses that, while wages in Britain are far higher, the cost of living means anybody without a job will be unable to survive here. And migrants must have a visa and a job before arriving, the TV and radio commercials say.

The Home Office said it made sense to deal with any misunderstandings or myths -before the immigrants depart for Britain, rather than have to solve problems such as homelessness once they are here. One official said: 'We want to alert them to what they can expect. Wages may be higher here, but so are the costs of living.' The campaign was launched in Bucharest by the British Ambassador to Romania, Robin Barnett, and the International Organization for Migration (IOM). Callers to a special free hotline can get information on how work can be obtained legally in the UK and what restrictions there are on working in Britain.

The Home Office, under intense pressure following the arrival of more than 600,000 eastern Europeans since May 2004, has imposed a limit of 20,000 on visas for low-skilled workers.A series of TV and radio adverts warn against trying to work llegally, which carries a possible £1,000 penalty. At the launch, officials from the IOM said that many Romanians had little idea of living costs in the UK when planning to work there. British ambassador Mr Barnett added: 'Do not listen to those who tell you that illegal work is a good idea.'The 20,000 work permits will be limited to agriculture and food processing jobs.

But unlimited numbers of immigrants are free to travel here as self-employed workers, and set up their own 'business'. Last week, Immigration Minister Liam Byrne admitted this was 'open to abuse'. He also conceded the Government has not carried out any research on how many Romanians and Bulgarians are expected to travel here. Critics said the Government would 'rather not ask the question' after being badly stung by the prediction only 13,000 eastern Europeans would arrive in 2004, when eight countries including Poland joined the EU. It has placed enormous pressure on schools and hospitals, who were not prepared for the influx.

'One immigrant a minute arriving in Britain'

By MATTHEW HICKLEY, Last updated at 22:00 26 December 2006

Foreign immigrants are arriving in Britain at the rate of one every minute, a startling new report reveals. At the same time the number of UK citizens emigrating to live abroad equates to one every five minutes. The figures emerged less than a week before Romania and Bulgaria are due join the European Union on January 1 – giving 30 million more people the right to enter and work in Britain. The latest EU expansion is expected to unleash another huge wave of immigration similar to that seen in 2004 when eight former communist states joined the Union.

The analysis of official Government immigration statistics by the MigrationWatch think tank found that 1,500 foreigners arrived in Britain each day in 2005, intending to settle for at least a year – just over one for every minute of the day.

Today's report claims those figures are probably a dramatic under-estimate, as counting methods focus on three main airports, largely ignoring coach services and budget flights to regional airports favoured by eastern Europeans. Officially only 65,000 eastern Europeans were classified as immigrants but the study suggests the real figure could be twice as high.

The net outflow of British citizens leaving to live abroad rose to 107,000 last year – equivalent to one Briton quitting the country every five minutes, or almost 300 per day.

The UK also experienced a net inflow of 800 foreign immigrants each day – the total of newcomers arriving to settle here, minus the number of foreigners leaving Britain after living here for a period. Taken together those figures provide a striking illustration of the pace of change imposed on British society by population movements, with net immigration trebling in scale over the past ten years. Despite the focus on the numbers of immigrants arriving from eastern Europe in recent years, the MigrationWatch study shows that this inflow accounts for only a fifth of total immigration, most of which comes from Africa and Asia. The largest group of migrants were people from India, Pakistan, Bangladesh and Sri Lanka, who accounted for two-thirds of net immigration.

According to the Office for National Statistics Britain's population rose by 500 people per day last year, or 185,000 over the year. That figure is slightly down on the previous year's figure of more than 220,000, but was still the second highest in Britain's history. MigrationWatch called for tougher measures to reduce immigration from outside the EU to 'manageable and realistic levels', and to impose tougher controls on countries hoping to join the EU in future. Chairman Sir Andrew Green said: 'The tripling of net foreign immigration in the past 10 years has largely resulted from what the Government likes to call 'managed migration' routes, such as principally work-related migration and family reunion. 'Firm action is long overdue to limit immigration from non-EU countries which are the main source of this immigration.'

Sir Andrew claimed the Government had not thought through the consequences of record immigration levels, and the true costs were only now becoming apparent. 'They have been trying their best to obscure what is really happening by pretending that this mass immigration is a success, even though it is the result of Government miscalculation and neglect. 'But the strains in terms of schools, health and housing refuse to go away – not to mention the impact on the employment prospects of British people as the unemployment numbers steadily increase.'

Shadow Home Secretary, David Davis, said: 'We have warned the Government time and again that immigration can be a real benefit to this country only if it is properly managed, taking into account its effect on the economy, public service infrastructure and social cohesion.

'So far the Government's estimates have been absolutely woeful.' Ministers are refusing even to guess how many people will flock to Britain once Romania and Bulgaria join the EU next Monday. In 2004 they predicted that some 13,000 a year would arrive from the eight new member states, but since then an estimated 600,000 have arrived. Home Secretary John Reid has announced measures which he claimed will control numbers, but critics point out that Romanians and Bulgarians will enjoy free movement in and out of Britain, with no limits on those coming as self-employed workers or as working students.

One every minute – and still they come

Last updated at 08:48 27 December 2006

How many more? Even on the low official estimate, 565,000 migrants arrived here legally last year – one for every minute of the day and night. And still they pour in. Wisely, nobody in authority is making any predictions about how many will start arriving from next Monday, when Bulgaria and Romania join the EU.

After all, the last time the Government hazarded a guess, when the Brussels club expanded in 2004, the Home Office underestimated arrivals by a factor of 20. All that can be said with any certainty is that the most dramatic demographic change in our history is set to continue, with no breathing space in which to absorb the foreigners already here. Home Secretary John Reid may huff and puff about slapping tough quotas on work permits for unskilled labourers from Romania and Bulgaria. But the truth is that under EU rules, which forbid any restrictions on the self-employed, almost nothing effective can be done to curb migration from member states. As Sir Andrew Green argues so cogently on this page, 'this is a regime with more holes than a Swiss cheese'.

Vast though their numbers are, however, EU migrants make up only about a fifth of the total. The great mass of settlers – legal and illegal – come from Asia and Africa. Here, Ministers do have the power to act. Why don't they use it? Yesterday, on the streets of Calais, we were given a sharp reminder of the scramble to enter the UK, when rioting broke out between rival Asian and African gangs over the control of people-smuggling routes to Britain. Only when the Government starts to police our borders will the gangsters be driven out of business. True, migrants bring great benefits to the British economy, doing vital and often low-paid jobs that pampered, welfare-cushioned Britons avoid. But Ministers haven't even begun to measure the immense pressures of mass migration on our public services and social cohesion.

The time has surely come for the honest and open debate about migration from which Tony Blair's Government has shied away – before we hurtle any further into the unknown.

Mass disillusion- Sickened by the cash-for-honours scandal and appalled by the Iraq war, rank-and-file members are abandoning the Labour Party in droves.

No fewer than 27,000 per year have handed in their membership cards since the start of the decade, in protest against a Government that has shamelessly betrayed Labour's principles.

But Labour isn't the only party shedding members like autumn leaves. Numbers are down, too, for the Tories and the Lib-Dems, suggesting widespread disillusion. The politicians' solution? Disgracefully, all three main parties now say taxpayers should be forced to finance them – a move that would cut off politicians even further from their grass-roots. And they wonder why their members are disillusioned?

The wrong cure- Ministers are playing with deeply unpleasant ideas when they suggest smokers and the obese should be denied NHS treatment unless they reform.

Certainly, doctors should encourage their patients to lead healthy lives. And yes, there may sometimes be clinical reasons for giving priority treatment to those likely to benefit from it more.

But if the idea is to save money by punishing patients for bringing their illnesses upon themselves, then it stinks. The solution to the financial problems of the NHS is eliminating waste – not leaving patients to suffer and die.

Wave of migrant workers from new EU countries heading for Britain

By STEVE DOUGHTY, Last updated at 22:00 29 December 2006

A new wave of immigration that may bring hundreds of thousands of impoverished workers to Britain is set to begin. Migrants from the newest countries to join the European Union, Romania and Bulgaria, will join 600,000 other Eastern Europeans who have arrived over the past three years. Officials in Bucharest have estimated that 350,000 skilled workers from Romania alone are likely to leave their homes to look for earnings in western Europe next year. Because of restrictions in most EU countries, a high proportion are likely to come here. There are fears that this time the new influx of immigrants may bring a crime wave with it.

Memos leaked from Whitehall have predicted that as many as 45,000 'undesirables' will look to come to Britain – where Romanian gangs have long been linked with crimes such as cash machine fraud, mobile phone theft and aggressive begging.

Free immigration from the two new EU member countries will begin when they join the EU after midnight. Numbers coming to Britain are certain to be pushed up by restrictions on their workers which will be imposed by other western European countries. Spain, where more than half a million Romanians and Bulgarians already work, many illegally, has said it will introduce restrictions. France – which in six months of this year allowed just 1,545 work permits to migrants from Poland and other eastern European countries already in the EU – said that it will apply similar rules to workers from Romania and Bulgaria.

Germany, which has taken only a handful of Polish workers, and where a majority of the population are said by polls to oppose EU enlargement, is unlikely to open up its work permit scheme to show an enthusiastic welcome to immigrants from the two new countries. Ministers acknowledged yesterday that the huge level of Eastern European immigration has had a 'transitional impact' and promised to 'manage the flow' of workers from the two new EU states.

Home Office Minister Liam Byrne said that a bigger Europe was good for Britain 'but we need to understand the transitional impacts from the last round of accession before we take the next step'.

He added: 'Measures in place from today will allow us to manage the flow of workers from Bulgaria and Romania as part of this process.'

However, critics are scathing about Labour's plan to curb migration levels by restricting numbers of low-skilled workers granted work permits to 20,000 a year and otherwise allowing in only those with high skills. From the moment the two countries become EU members, their 29.5 million citizens will have the right to travel freely to Britain, and there will be no bar on those who wish to become self-employed in this country. Sir Andrew Green of the Migrationwatch think tank said: 'The measures cannot possibly work.'

He added: 'Nobody has any real idea how many people will come from Romania and Bulgaria. The real problem is how much more is to come in what has been the largest wave of immigration in 1,000 years. 'It is vitally important that politicians focus on an effective policy to get the huge numbers down.' The estimate of 350,000 Romanians leaving to country to work elsewhere has been made by the country's Labour and Social Affairs Ministry. If that level were to be matched by emigration from the other country joining the EU on Monday, 100,000 Bulgarians would be job-seeking in Western Europe.

The British Government has made no prediction of numbers. One of the reasons that the Home Office has lost credibility on migration figures is that before Poland and seven other Eastern European countries joined the EU on 1 January 2004, it predicted 13,000 new migrants would come each year. That has proved a 25-fold underestimate. One indication that large numbers of Romanians plan to emigrate is that 600,000 of its 21.7 million people have applied for passports in the last six months. Five years ago, only one million people in the country had a passport at all. Considerable numbers of Romanians and Bulgarians are thought to have come into Britain in the past two years, many taking jobs in industries like construction. Some are thought to have worked and paid taxes after exploiting the loophole which has allowed illegal immigrants to get national insurance numbers without immigration officials ever being alerted.

Former immigration minister Beverley Hughes was forced to stand down in April 2004 after she admitted failing to tell the truth about immigration policies that allowed in supposedly high-skilled or well-financed workers and businessmen from Romania without any checks. There are also signs that industries in Romania are looking to attract immigrants from the Far East to fill gaps in their own factories after their workers head west for better paid jobs. Textile employers' federation head Maria Grapini told the Reuters news agency that member firms would need 35,000 new workers because 'EU entry will intensify the labour market crisis.'

Stay away, Home Office begs Romanian workers

By MARK NICOL and DANIEL BOFFEY, Mail on Sunday, Last updated at 21:06 30 December 2006

The Home Office has spent nearly £300,000 on a desperate last-minute advertising campaign to dissuade thousands of Romanian and Bulgarian workers from coming to Britain.

The media blitz underlines growing concern in Whitehall that the two impoverished states joining the European Union at midnight on Sunday will trigger a fresh influx of East Europeans into the UK. The advertisements on Bulgarian TV and radio stations warn that entry into the UK may not be as easy as migrants expect, while hoardings outside the British Embassy in the Romanian capital Bucharest display the message: "Don't come to Britain without a work permit."

The campaign, which also involves telephone hotlines and the distribution of thousands of leaflets, is funded by a Home Office grant to the International Organisation for Migration (IOM), an inter-governmental quango which represents 120 countries. One advert being shown dozens of times a day on Bulgarian television shows an actor playing a worker arriving at Sofia airport to fly to Britain. He cancels his flight after reading a poster which, translated into English, reads: "Even after January 1 you will need a permit to work in the UK. There are strict rules about which skills you need to have and which industries you can work in. Do not travel to the UK in the hope of finding work if you do not meet these requirements. Make sure you have a work permit."

From Monday, there will be no limit on the number of Romanians and Bulgarians allowed to enter Britain. The two countries will be the EU's poorest members, with wages averaging less than £200 a month. Unlimited numbers of students from the two countries will be allowed to work part-time in Britain and there will be no quota on work permits for skilled workers. Employment restrictions will be dropped within seven years. Home Secretary John Reid announced in October that a maximum of 20,000 unskilled workers would be admitted.

But critics say the rules will be easy to evade and that many newcomers will claim to be self-employed or will merge into the black economy.

Iliana Derilova, the head of the IOM's Sofia office, told The Mail on Sunday: "English is now the most widely spoken foreign language in Bulgaria and as so many people have the desire to work and study in the UK it is important they have the right information before they travel. We were contacted by the Home Office in London to launch this campaign. It began on December 14 and continues until March 30, 2007." Coach services from Bulgarian capital Sofia to London have been fully booked for weeks and a new international bus terminal has opened in the city to cope with the expected extra demand. A one-way ticket for the 45-hour journey costs about £90.

And the budget airline Wizz Air is launching three new services a week for low-paid workers hoping to escape poverty in Romania for higher wages in Britain – with ticket prices before tax as low as £6.99. Meanwhile, the Bulgarian Government has added its own voice to Britain's warnings. Leaflets distributed by the Ministry of Labour tell migrants they may not receive the warm welcome they expect. They state: "Bad employers <_>in Britain] will pay you very low wages, put you in poor or dangerous working environments and offer you work at anti-social hours. "People who try to work illegally often enter a twilight world of exploitation and misery and can become targets and victims of criminal gangs." Many nurses claiming to have been offered jobs in the NHS by UK-based employment agencies have been calling helplines set up for migrants.

After ten other countries joined the EU in 2004, more than 600,000 East Europeans came to Britain, confounding Government estimates that a mere 13,000 would arrive. Ministers have since admitted that the massive influx has put public services under strain. A Home Office spokesman said: "It is in everyone's interest to ensure that people from Bulgaria and Romania clearly understand the rules."

'Migrants bring only 4p a week in financial benefit', says report

By JAMES SLACK, Last updated at 08:43 03 January 2007

Migrants flooding into Britain bring only 4p a week in financial benefit to each person living here, a report has revealed. But the economies they have left behind are receiving an enormous boost as workers send home to their families more than £10m every day. The analysis by Migrationwatch explodes the Government's claim that huge levels of immigration have had an overwhelmingly positive impact on the economy. The benefit is, in fact, only 'very slight'. It amounts to only £2.10 a year – or £126m – for each of the 60m people living in the UK, and would buy only a third of a Mars bar each month.

At the same time, according to the Government's own research, migrants send home up to £4 billion in remittances every year – money effectively lost to the UK economy.

Sir Andrew Green, Migrationwatch chairman, said: 'Of course many immigrants make a useful contribution to the economy but taken in total the economic benefit is at best marginal.

'The main beneficiaries are the immigrants themselves who are able to send home about £10 million a day, not the host nation.'

The Government, desperate to justify the unprecedented influx of migrants since Labour came to power, boast they boost the country's Gross Domestic Product by £4 billion a year. But Ministers fail to point out that, in order to achieve this, huge numbers of new arrivals – around 185,000 each year – are being added to the workforce. Once the increase in the population is taken into account, the overall impact of migration is to benefit GDP by only 0.1 per cent, or 4p a week for each person living here. Sir Andrew, whose group analysed a series of reports on the benefits of migration, added: 'Of course many immigrants make a useful contribution to the economy but taken in total the economic benefit is at best marginal. 'The main beneficiaries are the immigrants themselves who are able to send home about £10 million a day, not the host nation.'

Sir Andrew said the benefits of immigration include keeping inflation, and therefore wages, low – factors widely credited for Gordon Brow's relative economic success. But he added this was not good news for British workers, who are finding their pay packets squeezed. The Treasury has never admitted keeping down inflation is a positive consequence of the huge influx of migrants. Critics say this reluctance stems from not wanting to admit migrants are pegging the wages of Labour's core working-class support. Yesterday, this sparked a dire warning from a Labour leadership contender Jon Cruddas that – unless the party addresses the issue – it could play into the hands of the BNP. Hourly wages for roofers in London have been slashed by £2.50 an hour in the past six months, he said.

It follows the arrival of 600,000 eastern Europeans over the past two years – with tens of thousands of Romanians and Bulgarians expected to follow them over coming months after being granted full Mr Cruddas, who is from the left-wing of the party, said: 'We are playing for really high stakes. We need to prove that we understand the very real tensions in these communities.

'This is an extreme demographic change moving at a velocity we have never seen in our lifetime.'

The Home Office made a staunch defence of the economic impact of migration. A spokesman said: 'The Treasury estimates that migration accounts for 10-15% of trend growth, and independent research has found that migrants make a net contribution to the Exchequer. 'In the last few years we have seen a large movement of people from the EU coming here to work.

'There is a clear consensus from commentators, business and our own research that this has helped the economy to grow. There is no evidence that it has increased unemployment.' The CBI's Susan Anderson said: 'Migrants to the UK bring valuable skills and ideas with them and help to fill job vacancies where Britons are unable or unwilling to do so. 'Their taxes help pay for our public services and our pensions, long after many migrants have returned home. Their presence also helps keep inflation low at a time when there are many forces pushing the other way.' But Shadow Home Secretary, David Davis, said: 'The figures in the Migrationwatch report contrast sharply with what the Government claim and betray a chronic deficit of information on immigration. "Immigration can be a real benefit to the country but only if it is properly controlled. In order to control immigration you need to have accurate information about its level and effects. "The Government patently has neither. Ministers need to stop sticking their heads in the sand and start facing up to this issue so that it can be of benefit to the country.'

Six million immigrants descend on Britain

By STEVE DOUGHTY, Last updated at 00:11 08 February 2007

More than six million Eastern Europeans have travelled to Britain since since the EU's borders were thrown open to them, new figures have shown. The figure is ten times higher than official estimates of the numbers of Poles and migrants from neighbouring countries who are thought to have settled here in the past three years. It suggests the real number of migrants from Eastern Europe who have stayed to live and work in Britain could be much higher than the 600,000 estimate that has been acknowledged by ministers. Last year alone nearly 2.8 million visitors arrived from the eight countries that joined Europe in 2004, the figures showed.

The fast-rising level of travel to Britain is the latest indicator of the growing scale of Eastern European migration. There were more than four times as many visitors from Eastern Europe last year than in 2003, the year before labour markets were thrown open to workers from the East. The figures come from a Government survey of air and seaports notorious for recording misleading reasons why people arriving are coming to Britain. Around one in ten of the Eastern Europeans said they intended to stay and work – but the real figure is likely to be much higher.

The new pointer to the unprecedented level of migration follows the first Government admission that Eastern European workers have brought with them social disorder and crime. The Audit Commission, the local government watchdog, said last week that the wave of migration is associated with disruption in housing, tensions on the street, difficulties in refuse collections and libraries, and police alarm over motoring crime. Wednesday's figures from the Government's Office for National Statistics and refer to numbers travelling into Britain.

They present only a rough guide to visitor numbers – the International Passenger Survey used by the ONS to prepare its report is universally recognised as a highly inaccurate way of establishing patterns of travel and migration. The report does not give a count of numbers of visitors who left the country and how long they stayed. Its methods are far too crude to identify trends in Eastern European migration – for example, the growing ranks of those thought to operate a form of commuting between work in Britain and homes in Eastern Europe.

But it acknowledged that nearly one in ten of the Eastern Europeans who answered survey questions at air and sea ports said they planned to stay in Britain for more than three months.

Only one in a hundred visitors from Western European countries said they intended to remain here for more than three months.

The scale of travel from Eastern Europe means Poles alone now outnumber Australians and Canadians coming to Britain. Last year just over 1.6 million Poles arrived here, a total of visitors that was greater than those from any other European country except France, Germany and Ireland. Numbers of Eastern Europeans who have settled as migrants since the eight Eastern European countries joined the EU in April 2004 are usually reckoned at about 600,000. The Audit Commission report last week pointed to the issue of 662,000 new national insurance numbers in the year up to April 2006. The real level of settlement by Eastern Europeans remains a matter of speculation – the only certainty is that the total is many times higher than the 13,000 a year predicted by the Home Office in 2004.

Economist Ruth Lea of the Tory-leaning Centre for Policy Studies think tank said: "We know there has been a major effect on the economy, wages and unemployment. We don't know just how many people are involved and how big the effects are. "These figures are from the International Passenger Survey, which we know to be inaccurate, and which has been criticised by the Governor of the Bank of England, Mervyn King. We need better information." The figures raise deep questions over the reasons for visits by such large numbers of people. A boom in tourism from Eastern Europe on this scale is unlikely, and visits to migrants working here would be unlikely to produce such huge numbers. However they may reflect repeated visits by people coming to work for short periods and then returning home. They may also reflect much higher numbers of migrants that are officially recognised.

The Government's Worker Registration Scheme has tallied 510,000 workers from Eastern Europe since 2004, including 308,000 Poles. But the register does not count self-employed workers or those who join the black economy. It was discredited as a means of checking migrant numbers after it was revealed last year that it counted just 95 Polish plumbers. The Daily Mail succeeded in assembling that number of Polish plumbers in West London within 24 hours through agencies and advertising in a newsagents' window. The eight Eastern European countries that joined the EU in April 2004 are Estonia, Latvia, Lithuania, Poland, Slovakia, the Czech Republic, Hungary and Slovenia.

Articole din 2014

Immigration fears of the young as almost three-quarters say it is a problem

By Jack Doyle for the Daily Mail, Updated: 03:10 GMT, 22 February 2011

Fears over immigration have increased among young people – amid dire jobs news for their age group. More than 70 per cent of those in their late teens and early 20s now say immigration is a problem, according to pollsters Ipsos MORI. That figure has risen by 10 per cent over the 12 months that saw unemployment among the young approach one million.

For the first time, people in the 16-24 age group are now more worried about migrant numbers than those in their 30s, the poll showed.

Last week it was revealed 965,000 young people are out of work and hundreds of thousands have never worked. One in five 16-24 year-olds is jobless and looking for work.

The poll found almost half of youngsters believe immigration into Britain will damage the economic recovery by taking jobs away from those already here. Ben Page, chief executive of Ipsos MORI, said: ‘The research shows strong support for tougher immigration policies, and high levels of concern. ‘Concern among young people about immigration has also increased and that could be attributed to the high levels of youth unemployment.’

Across the country, three quarters of Britons say immigration is a problem. Almost two thirds – 65 per cent – want tougher controls on those coming into the country.

More than half (57 per cent) support the Government’s immigration cap on non-EU migrant workers, and just 15 per cent are opposed.

Some 68 per cent of 25-39 year-olds said immigration was a big problem, compared to three quarters of those aged 40-64 and 86 per cent of those aged 65 and over.

The poll of more than 1,000 Britons revealed varying reasons for concerns. More than four out of ten people were worried about the burden on public services. Many youngsters believe that migrants are taking jobs away from British workers and this will in turn damage the economic recovery. Nearly one in three highlighted job fears and a quarter pointed to a general failure in recent years to control migrant numbers. Last week ministers laid out details of the new cap on non-EU workers, which comes into force from April 6. It will restrict to 21,700 the number allowed in each year. Ministers hope the changes, with a clampdown on bogus students, will help cut net migration levels from more than 200,000-a-year now to ‘tens of thousands’ by 2015.

100,000 Eastern European migrants now free to claim full benefits in Britain worth tens of millions of pounds after EU ruling

By Jack Doyle for the Daily Mail, Updated: 01:13 GMT, 4 March 2011

Hundreds of thousands of migrants will gain full access to Britain’s generous benefits system within weeks. When eight former Eastern Bloc countries joined the EU in 2004, rules were put in place to restrict access to welfare. But these rules lapse on May 1 and cannot be renewed, raising fears of mass benefits tourism. Mass move: Eastern European migrants queuing for visas. Thousands have come to Britain since the EU expanded seven years ago After just three months’ ‘residency’ in the country, eastern European migrants will be able to claim hundreds of pounds a week in jobseeker’s allowance, council tax and housing benefits. Previously they had to work for a full year before being able to claim welfare. Since the EU expanded in 2004, Britain has experienced its largest ever wave of migration – despite official predictions that just 13,000 workers would want to move here. Changes: Damian Green said Germany and Austria will open their labour markets to Eastern Europe.

Those searching for jobs have been required to pay £90 and sign up with the Worker Registration Scheme, run by the Home Office and Department for Work and Pensions. They were then denied access to benefits until they had completed a full year of work.

More than a million have joined the scheme and figures suggest there are some 625,000 still in work in the UK. But from May migrants from Poland, Estonia, Latvia, Hungary, Lithuania, Slovakia, Slovenia and the Czech Republic will simply have to pass a ‘habitual residency test’ – showing they have been looking for work for three months.

The only other requirement is that they show benefits officials where they live, prove they want to settle here and show any employment history.

At that point they can get access to a council tax rebate, housing benefit worth hundreds of pounds a week and jobseeker’s allowance of £65 a week. The change in rules will also lead to a rise in the number of eastern Europeans living in Britain who receive child benefit for children still living in their home country. Figures last year showed there are already more than 32,000 children living in eastern Europe whose parents receive child benefit in Britain. Under EU rules, child benefit is paid to all parents in the UK, even if their children have stayed in their home countries. During the recession the numbers coming in from the so-called A8 countries dropped off. Access: Up to 100,000 people from Eastern Europe will be able to claim benefits if they can show they are looking for work in the UK. However, figures released last month showed the number of eastern Europeans coming to work in Britain had risen for the first time in four years. Arrivals who registered with the WRS hit 116,760 – an increase of 7 per cent on a year earlier, when the total was 108,920.

Sir Andrew Green, chairman of MigrationWatch, said: ‘The previous government made a huge mistake in allowing people from much poorer states to claim benefits in Britain once the seven-year transition period ends. Such safeguards as exist are not even paper thin.’ A DWP spokesman denied migrants could ‘just come to the UK and start claiming benefits’. He said: ‘We have strict rules in place to protect the system from any abuse. ‘We will be keeping our benefit rules for people from abroad under review to ensure it’s secure.’ ‘We have to remain in line with our national and international obligations. ‘However, it is necessary to protect the taxpayer and the benefit system from possible abuse. This is our number one priority.’ ‘We have rules in place to prevent abuse of the benefit system and prevent benefit tourism.’

Migrants from outside the EU have taken £120billion more from the state than they paid in taxes over 17 years

Report finds immigrants have cost more in handouts than paid in taxes

Non-European migrants living in Britain have cost £120billion since 1995 

By contrast EU migrants since 2000 made a net contribution of £20billion

Research comes at a time when there is public concern over migration  

By James Slack for the Daily Mail, Published: 00:04 GMT, 5 November 2014 | UPDATED: 10:49 GMT, 5 November 2014

Non-European migrants living in Britain have cost the public finances almost £120billion since 1995, according to a study. The report by University College London found that the immigrants had cost the country more in public services and State handouts than they had paid in taxes in every single year between 1995 and 2011. The research by Dr Tommaso Frattini and Professor Christian Dustmann – which comes at a time of huge public concern over migration policy – sought to put an overwhelmingly positive gloss on the economic impact of mass immigration. Migrants lining up at the French port town of Calais with some trying to travel to Britain. A new study has found non-European migrants coming to Britain have cost the country £120billion since 1995

Headline-billing was given to a claim that migrants who arrived from the European Economic Area – predominantly the EU – since 2000 made a net contribution of £20billion.

Three-quarters of the contribution – £15billion – was made by people born in the 15 members of the European Union prior to the ‘big bang’ admittance of Eastern Bloc countries in 2004. It includes huge sums paid in by the likes of French bankers and German engineers. A further £5billion came from the East Europeans. Recent non-European immigrants’ net contribution was also said to be positive, at about £5billion. But buried inside the 51-page report was the calculation showing that, if the time period 1995-2011 is considered instead, non-European migrants living in Britain took out more than they put in for 17 consecutive years. ITS

For 12 of the past 17 years, native Britons have taken out more in public services and State benefits than they have paid to the Exchequer. Millions of workers will have made a net contribution.  But, overall, the drain on the public finances between 1995 and 2011 was more than £541billion – reflecting the significant deficit being racked up in recent years. Factors include rising unemployment and the large welfare bill during the financial crash, which began in 2008. The report ends in 2011 just as the economic recovery is getting under way. Crucially, this group includes all non-EEA migrants – not just the new arrivals since 2000, who Dustmann and Frattini focus upon. In understated language, the study reports: ‘Over the 17 fiscal years considered, the amount of public expenditures received by natives [Britons] exceeds the amount of government revenues they contributed in 12 instances. 

Although such is also the case for non-EEA immigrants for all 17 fiscal years, it applies to EEA immigrants for seven years.’ The explanation given is that non-EEA nationals – many of whom are likely to have arrived from the Commonwealth – may have been in the UK longer, have more children and a lower employment rate. Overall, the net cost to the UK of non-EEA nationals living in Britain between 1995 and 2011 was nearly £118billion. EEA nationals contributed £4.425billion.  Critics will say the report is backward looking – focusing on the taxes paid by the influx of Eastern Europeans when they are young, single and healthy – but not the future burden their families may place on schools, hospitals and the welfare state. Sir Andrew Green, chairman of MigrationWatch, said the report had confirmed that immigration had cost the country vast sums over the past 17 years. 

He added: ‘As for recent European migrants, even on their own figures, which we dispute, their contribution to the Exchequer amounts to less than £1 per week per head of our population. Meanwhile, they have added one million to the number of people on this island.’ Last night, David Green, director of independent think-tank Civitas, accused the authors of making ‘shallow calculations’ to prove their case, while ignoring the social harms caused by mass immigration.

For example, Dustmann and Frattini say immigrants have ‘endowed the UK labour market with human capital that would have cost £49billion through the UK education system’. 

However, Mr Green says the arrival of well-educated young migrants coincided with a slump in apprenticeships for UK teenagers – at great social cost. 4BINS LIVING IN BRITAIN SINCE 1995 There is a huge discrepancy between the financial contribution of migrants born inside and outside the European Economic Area. European migrants living in Britain between 1995 and 2011 made a net contribution of £4.425billion. In only seven of the 17 years did they take out more in services and benefits than they paid in. The group will range from the hundreds of thousands of low-skilled migrants who have arrived from Eastern Europe in recent years to very well paid bankers, fashion designers and engineers from countries such as Germany and France.

By contrast, migrants from outside Europe – most of whom arrived from Commonwealth countries – cost the public finances almost £118billion and were a drain in each of the 17 years covered by the report.

EU immigrants give 20 bln pound boost to UK economy, report finds

By REUTERS

By Michael Holden, published: 10:22 GMT, 5 November 2014 | UPDATED: 10:22 GMT, 5 November 2014

LONDON, Nov 5 (Reuters) – Immigrants to Britain from the European Union have contributed more than 20 billion pounds ($32 billion) to the British economy since 2001, according to a report on Wednesday on an issue dominating political debate ahead of next year's election. Prime Minister David Cameron, under pressure from the anti-EU UK Independence Party (UKIP), wants to curb EU immigration if he wins next May's general election, a plan which has drawn criticism from the European Commission and German Chancellor Angela Merkel.

Immigration has overtaken the economy in some polls as voters' top concern, and with UKIP boosting its support in opinion polls to record levels, Cameron has hardened his stance on the issue. The study by researchers at University College London (UCL) concluded European immigrants had boosted Britain's public finances by more than 20 billion pounds between 2001 and 2011. Those who had come from the original 15 EU countries, such as France, Germany and Italy, contributed more 64 percent more in taxes than they received in welfare benefits, while most recent immigrants from central and eastern Europe had contributed 12 percent more than they got back.

"A key concern in the public debate on migration is whether immigrants contribute their fair share to the tax and welfare systems," said Professor Christian Dustmann, co-author of the UCL study. "Our new analysis draws a positive picture of the overall fiscal contribution made by recent immigrant cohorts, particularly of immigrants arriving from the EU."

The findings are a boost to supporters of Britain's EU membership who have long argued that free movement of labour was beneficial to the British economy. But critics say unlimited immigration has put huge pressure on local services such as health and housing, and many Britons are also worried about the social impact on their communities. "This report has taken a very narrow focus, it's not properly addressed the pressures on public services," Security Minister James Brokenshire, a member of Cameron's Conservative Party, told BBC TV.

He said net migration from within the EU had more than doubled in the last 18 months, a period not covered by the report. "That is why the prime minister is absolutely right to focus on this issue of migration from within the EU," he said. "I am clear that levels of net migration at the moment are too high and are not sustainable." Cameron has promised to renegotiate Britain's EU ties should he triumph next May before holding an EU membership referendum in 2017.

Merkel, a vital ally for Cameron if he is to wring change from the EU, has long made clear she believes the EU's freedom of movement regime is sacrosanct, and German media reported she was ready to abandon attempts to keep Britain inside the bloc if it tried to bring in curbs. (Editing by Stephen Addison)

'Expert' behind migrant report was man who said just 13,000 would come from Eastern Europe

Report claims EU immigration has boosted public finances by £20bn

Same academic also predicted 13,000 Eastern EU migrants a year

Professor Christian Dustmann accused of 'taking a narrow view'

Minister say report ignored the physical pressure on public services

By James Slack, Home Affairs Editor for the Daily Mail, published: 01:04 Gmt, 6 November 2014 | Updated: 11:24 GMT, 6 November 2014

Professor Christian Dustmann co-authored a study which claimed that EU immigration has boosted public finances by £20billion. The academic who predicted that only 13,000 Eastern Europeans would arrive in Britain each year was under fresh fire last night for his latest study which claimed that EU immigration has boosted public finances by £20billion. Ministers said the new report co-written by Professor Christian Dustmann had taken a ‘very narrow focus’ which ignored the physical pressure migrants place on schools, hospitals and roads. Yesterday, the Mail reported how Professor Dustmann and Dr Tommaso Frattini, of University College London, had produced a report heralding the ‘positive economic impact’ of new arrivals from the EU between 2001 and 2011. The academics put particular emphasis on the fact that Eastern European workers had contributed £5billion more in taxes than they had consumed in public services and state handouts.

But, amid criticism of the fact the report did not include the potential future costs associated with the EU migrants growing older and using more State services, critics pointed to Professor Dustmann’s past history. Sir Andrew Green, chairman of Migrationwatch, said: ‘It is possible that Professor Dustmann’s enthusiasm is not entirely unrelated to the fact that he was a lead researcher on the 2003 Home Office paper which calculated that immigration from Eastern Europe would be between 5,000 and 13,000 a year.’ In the event, more than one million workers from Eastern Europe arrived between 2004 and the end of 2009 – an average of around 200,000 a year. The study carried out by the academic for the Home Office has been widely ridiculed by politicians as ‘spectacularly wrong’ and ‘laughable’. In the new report, EU migrants were said to have contributed a net £20billion to the public finances – including £15billion from the so-called old EU, which includes France and Germany.

PM's immigration target 'unchanged'

By Press Association, Published: 13:49 GMT, 10 November 2014 | Updated: 13:49 GMT, 10 November 2014

 Downing Street has insisted that the Prime Minister's flagship target of getting immigration below 100,000 a year has not changed, after Home Secretary Theresa May appeared to downgrade it from a promise to a "comment". Mr Cameron told the Confederation of British Industry that he will continue to push for reforms of EU immigration rules, despite the belief of many business leaders that migrant labour is good for the economy. Experts believe that David Cameron has little chance of hitting the 100,000 target by next May, after official figures showed that 243,000 more migrants came to the UK than left in the year to March – up from 175,000 the previous year.

David Cameron said Britain needs to have 'proper' controls on immigration. The figure was identified as a "goal" in the Conservative manifesto for the 2010 election, and Mr Cameron repeated it as Prime Minister in a speech in 2011, saying he would get immigration to levels the country could manage, and adding: " No ifs. No buts. That's a promise we made to the British people. And it's a promise we are keeping." In an interview with BBC Radio 4's Today programme, Mrs May appeared to water down the commitment, saying: "When we made that, er, comment… we said we would be aiming to bring the net migration down to the tens of thousands and we wanted to do that within this parliament. Yes, we were very clear that's what we wanted to do." Challenged at a regular Westminster media briefing over whether the promise was being downgraded, Mr Cameron's official spokesman said: "There is no change. That remains the objective towards which the Prime Minister and others are working.

"It has always been the objective to cut it tens of thousands by the end of this Parliament. There is no change." But the spokesman dodged several opportunities to confirm that the PM's target had the status of a "promise". Asked whether Mr Cameron regarded it as a promise, the spokesman said: "His approach, his view, hasn't changed at all. It remains exactly as he has described it. "There is absolutely no change in the objective we are working towards." In a speech to a CBI conference in London, Mr Cameron restated his determination to impose "proper " controls on immigration – including reforms to movement from within the European Union.

Mr Cameron said that tighter immigration controls must be matched by reforms to the UK's welfare and education systems to enable British workers to fill the jobs currently done by foreigners. "We need to have proper immigration control. We need to do more, both outside the European Union and, frankly, inside the European Union," said the Prime Minister. "But the flipside of the coin on immigration is a welfare system that rewards work and an education system that turns out people with the skills necessary to do the jobs that we are creating in our country today. "No immigration policy will succeed unless it's accompanied by that welfare and that education reform as well." His comments came after a string of EU leaders raised concern about indications that Mr Cameron wants to reform the fundamental right to free movement for workers from throughout the 28-nation bloc.

Coalition Government successes in bringing down immigration from outside Europe over the past four years have been outweighed by a surge in arrivals from other EU states. German chancellor Angela Merkel has made clear she regards the principle of free movement of labour within the European Union as non-negotiable and is reported to have warned the Prime Minister that his drive is pushing Britain towards "a point of no return" on the road to exit from Europe.

Similar concerns were aired by northern European leaders at a summit in Finland last week, where Mr Cameron acknowledged there were "different perspectives" but insisted there was "common ground" on the need to reform. Mrs May told BBC Radio 4's Today: "What I have seen over the last few years – because I have been talking about freedom of movement for some time in Europe – is a growing recognition from other countries that actually there are issues.

"It is possible to get change in this area. There is a growing concern across the European Union of the way in which free movement is being used. We are seeing it being abused, possibly by criminal gangs that are trafficking human beings, we are seeing it being abused through sham marriages."

Asked about other member states' concerns, she said: "They have been clear about the principle of freedom of movement. I wouldn't expect them to be anything otherwise. "We are going to be going into a negotiation that would lead to a referendum in 2017 … you wouldn't expect everybody to be giving everything away to us at this stage." Shadow home secretary Yvette Cooper said: "The Prime Minister promised 'no ifs, no buts', his Government would get net migration down to the 'tens of thousands'. He said it was 'a promise to the British people' – part of the contract he put on leaflets to voters across the country. "But today, the Home Secretary described the net migration target as a 'comment', rather than a promise. Did she think we'd just forget what the Prime Minister had said? Does she think voters won't remember the Tory leaflets pushed through their letterboxes with this immigration pledge on?

"It's time Theresa May stopped ducking and diving and took some responsibility for the fact that her net migration target is in tatters, so we can start having a serious conversation about the future of our immigration system and the reforms that are needed."

20% rise in Eastern Europe workers

By PRESS ASSOCIATION, PUBLISHED: 23:33 GMT, 12 November 2014 | UPDATED: 23:33 GMT, 12 November 2014

The number of Romanians and Bulgarians working in the UK has risen by 20%, official figures have revealed. Some 189,000 people from the two Eastern European countries "by birth" were working here by the end of September, up 31,000 on the previous quarter, the Office for National Statistics (ONS) said. This also compares to 150,000 in the final quarter of last year.

The figure was 167,000 "by nationality", which does not include those who have adopted British or other citizenship, the ONS said.

Employment curbs were lifted for citizens of the so-called A2 countries on January 1

Employment curbs were lifted for citizens of the so-called A2 countries on January 1

Employment curbs were lifted for citizens of the so-called A2 countries on January 1, prompting warnings of a looming surge of immigration from the likes of Ukip.

Sir Andrew Green, chairman of Migration Watch UK, said: " Migration Watch UK estimated that the population of Romanians and Bulgarians in the UK would increase by 50,000 a year. This forecast appears to be on track. Migration from the EU in general remains high and so is likely to remain a key political issue." Romania and Bulgaria were the only countries that saw increased levels of workers emigrating to Britain in the period. The ONS figures showed the first fall in the number of workers from all 27 other European Union countries for more than a year.

There were 1.81 million workers from the EU as a whole by country of birth, compared with 1.84 million at the end of the previous quarter.

The number of workers from the so-called A8 countries – including Poland – fell from 866,000 to 850,000 between the end of June and the end of September.

Despite the drop in overall EU numbers, the rise in workers from Romania and Bulgaria is likely to trigger further debate over freedom of movement in the EU. Prime Minister David Cameron has called for reforms to EU free movement but this has been met with concern and criticism by European counterparts. German chancellor Angela Merkel has made clear she regards the principle of free movement of labour within the European Union as non-negotiable and is reported to have warned the Prime Minister that his drive is pushing Britain towards ''a point of no return'' on the road to exit from Europe.

42,000 Romanians and Bulgarians get UK jobs: The Left sneered, but warnings of rush for work are proved right

Workers from the two countries filled one in 14 additional jobs created

An extra 115,000 people found a job in the three months to September 

Average earnings up 1.3% in September, while CPI inflation is at 1.2% 

Private sector pay rises by 1.6%, with earnings in manufacturing up 1.8%

By Ian Drury, Home Affairs Correspondent for the Daily Mail, published: 15:45 GMT, 12 November 2014 | Updated: 09:03 GMT, 13 November 2014

Record numbers of Romanians and Bulgarians have taken jobs in Britain since January 1 – despite assurances by Business Secretary Vince Cable and Labour MPs that there would be no major influx. Concerns that thousands from the Eastern European countries would come to the UK after the lifting of employment restrictions were dismissed by the Left as ‘scaremongering’. But figures released yesterday show those in jobs have soared to 189,000 – up 42,000 from the start of the year to September.

+ The total number of people in work rose by 2.3 per cent year-on-year, but surged by  34.9 per cent among those born in Romania and Bulgaria. The employment rate has hit 73 per cent, within touching distance of the record 73.2 per cent seen in 2005. It means 2014 levels are on course to meet forecasts by Sir Andrew Green, chairman of think-tank MigrationWatchUK, that 50,000 a year from Romania and Bulgaria would seek work in the UK. The Office for National Statistics data increased fears that an influx from Eastern Europe will place extra demands on Britain’s schools, healthcare and the welfare state while also forcing down wages.

When Labour MP Keith Vaz greeted the first migrants at Luton Airport on New Year’s Day, he said those criticising free access to jobs should ‘apologise’. Lib Dem Mr Cable said the idea of tens of thousands ‘pouring off the planes from the Balkans was just a scare story’.  The ONS figures revealed a surge of 312,000 people born overseas finding jobs in Britain in the year to September – a blow to the Government’s aims to slow immigration. Prime Minister David Cameron’s pledge to reduce annual arrivals to below 100,000 by 2015 was last night in tatters. 

Pay has risen faster than inflation for the first time in five years, meaning families could start to feel better off.6Workers in the private sector, especially manufacturing, saw the biggest rises in pay, the ONS said. The figures do not include the unemployed or dependent relatives of immigrant workers. ONS figures also revealed 131,000 newcomers from outside the EU found jobs in the UK in the 12 months to September, taking the total to 2.9million. From within the EU, where residents have full freedom of movement and access to work, 181,000 found jobs in Britain over the same period, a rise of 11 per cent to nearly 1.82million. It included a huge number from Poland and other former Eastern Bloc countries that joined the EU in May 2004. 

There was a 42,000 fall in workers from western Europe, including Italy, France and Germany, despite the economic crisis in the Eurozone appearing as severe as ever. Sir Andrew said: ‘There seems to be no evidence of a decline in EU migration as the year-on-year trend is upwards.’ Earlier this week, Home Secretary Theresa May attempted to downgrade Mr Cameron’s promise to cut annual net migration to tens of thousands in this parliament, saying it had been a ‘comment’. The Prime Minister wants to change free movement rules so poorer nations must reach a level of economic prosperity before they can access other countries’ jobs. But he faces obstacles in Brussels.  On average people in the UK worked a total of 987,854,908 each week in September, the data reveals. The figures are a boost for Chancellor George Osborne who will hope to create a 'feel-good factor' in the run-up to the general election in May next year. Amid mounting worries, ministers have introduced measures to prevent EU migrants from claiming unemployment benefits for their first three months here.

Steven Woolfe, Ukip’s migration spokesman, said the party’s concerns about removing controls on Bulgaria and Romania ‘have become a reality’, adding: ‘We were accused of scaremongering but now these figures show that immigration from both countries has reached a new high.’ Immigration minister James Brokenshire said two-thirds of employment growth in the last year was accounted for by UK citizens.  He added that the Government’s immigration policies are ‘benefiting UK nationals first, while still attracting skilled migrants where needed’.

But Sir John Major will use a speech in Berlin today to insist the right to free movement should be checked in the renegotiation of Britain’s EU membership proposed by David Cameron. 

The former prime minister is expected to urge other EU countries to work with the UK on sweeping changes to the way the union operates.

Britain can't cope with current immigration: Former PM John Major tells Brussels there's 50 per cent chance Britain will quit EU unless borders are tightened

Sir John Major said 'sheer scale of the influx' strained Britain's resources

Former prime minister described immigration as 'a matter of numbers'

Criticised 'anti-everything' Ukip as a 'thoroughly negative body'

David Cameron promises an in-out referendum by 2017 if re-elected

By JAMES CHAPMAN, DAILY MAIL POLITICAL EDITOR, PUBLISHED: 14:58 GMT, 13 November 2014 | UPDATED: 07:51 GMT, 14 November 2014

Sir John Major said Britain had a 50 per cent chance of leaving the EU, adding the country 'could not absorb' so many migrants in the future. Britain is likely to leave the EU unless it allows us to restrict immigration, Sir John Major warned last night.

In an extraordinary intervention, the former prime minister said ‘our small island cannot absorb’ the huge numbers moving here each year. Sir John, who declared as premier that he wanted Britain at the heart of the EU, claimed our chances of leaving the union were ‘just under 50 per cent’ – and warned this would increase unless Brussels reforms rules on freedom of movement.

He said that although the country welcomed hard-working migrants, the ‘sheer scale of the influx’ had put ‘strains on our health, welfare, housing and education services’.

Britain had accepted ‘one of, if not the largest population movement in peacetime European history’, he told an audience in Germany, adding that failure to tackle the trend would cause ‘huge public disquiet’.

‘It is a matter of numbers,’ he said. ‘Whereas some European populations are falling, the UK has grown by 7 per cent in a decade.’

More than a million people have entered Britain from Poland and seven other former Eastern bloc countries since 2004, when temporary restrictions on migrants from those nations were dropped by Labour. Officials had predicted that just 13,000 would arrive each year.

Sir John, the last Tory leader to win a Commons majority, stressed that he grew up among immigrants in south London who were friends and neighbours.

‘I hate having to make this argument. I hate it. I don’t wish to close our doors to strangers, especially strangers with skills from countries that are often allies.

‘But I do recognise, reluctantly, that our small island simply cannot absorb the present and projected numbers at the current speed. It is not physically or politically possible without huge public disquiet.’

Sir John also launched a strong attack on Ukip, saying: ‘I hope we are going to push them back to the fringes of politics from which they should never have emerged.’

The Tory grandee – whose remarks were shown to and discussed with Downing Street in advance – sketched out David Cameron’s plan to negotiate looser ties with Brussels.

Sir John said the country had received one of the largest population movements in peacetime European history, with droves more expected. Migrants try to board lorries bound for Britain in Calais.

European migrants should only be entitled to child benefit equal to the rate paid by the country where their child lives, Nick Clegg has said.

The move would result in Polish parents in Britain with children who live in Poland receiving £18 per month, rather than the British rate of £80.The call for change – ahead of wider government proposals to limit migrants’ benefits – follows a ruling by European judges to restrict benefits tourism.

Mr Clegg said on LBC Radio that we should go further to address the ‘absurd’ practice of paying child benefit to Europeans who live here but whose children are still abroad.

The Deputy Prime Minister has told officials to look into a ‘fairer’ policy – although he conceded legal obstacles could be ‘difficult to straighten out’. Mr Cameron has promised to then hold an in-out referendum by 2017 if the Tories are still in power after the general election.

Sir John told a foreign affairs think-tank in Berlin that a ‘great nation may be poised to leave the EU’ unless it is offered an opt-out from ‘ever-closer union’, reforms to free movement rights and legal guarantees that Brussels can only act where individual member states cannot.

In what seems to be intended as a wake-up call to other EU leaders, he said: ‘Opposition has reached a critical mass and now, for the first time, there is a serious possibility that our electorate could vote to leave the EU. 'I put the chance of exit at just under 50 per cent. But if the negotiations go badly, that percentage will rise. 'Conversely, with genuine reform, it will fall. I ask our European partners to realise we are close to a breach that is in no-one’s interest.’

Sir John, who fought bitter battles with Eurosceptics when in Downing Street, appeared to rebuke Mr Cameron after he erupted over the EU budget at the last Brussels summit, suggesting it was time to ‘tone down the oratory and turn up the diplomacy’.

However, he insisted that as large net contributors to the EU’s budget for 40 years, Britain expected the ‘national dilemma’ of seeking to control free movement ‘to be treated with consideration’. Labour leader Ed Miliband said Sir John's speech 'is a pretty damning indictment of David Cameron'.Cameron is questioned over benefits for EU immigrants

‘It is not too fanciful to say that our partners must weigh up a choice: help us on this issue, or deny us – knowing that the latter course can only fuel the Eurosceptic argument.’

Sir John stressed that migration across borders was not just a problem for the UK, arguing the ‘sheer volume of migration across Europe is alienating citizens from their governments’ in countries such as Greece, France and Italy. ‘It is powering the rise of single-issue political parties whose convictions are alien to a liberal and civilised society. 'Some are racist: others are border-line racist. Some are merely bigots,’ he added. Sir John went on to criticise Ukip, claiming the party is ‘anti-everything’.

He continued: ‘They are anti-foreigner, they are anti-Europe, they’re anti-establishment, they’re anti-politics – I haven’t found out what they are for, but by goodness we know what they are against. 'A thoroughly negative body like that is not the place into which you should put your faith or your trust, and certainly not your vote.’ Cameron: "We need to belong to a reformed European Union" National Insurance numbers (NINOs) have been handed out to more than 420,000 people from the EU, up from 285,000 in the year before the coalition was formed. Labour leader Ed Miliband warned that leaving the EU would be a ‘disaster’, but claimed Mr Cameron was unwilling to take on his party’s Eurosceptics. ‘The Tory party is increasingly a party drifting towards exit from the EU – that is where the centre of gravity of the Tory party is,’ he said. Mr Miliband added that Sir John’s speech was a ‘damning indictment’ of the prime minister, who was ‘burning bridges and not helping Britain in Europe’.

More migrants given UK citizenship

By Press Association, Published: 10:50 GMT, 19 November 2014 | Updated: 10:51 GMT, 19 November 2014

Britain granted more migrants citizenship in 2012 than any other country in the European Union, official figures have revealed. Records released by Brussels showed that 193,900 people were granted UK passports over the year – nearly one in four of those issued across all member states. Most of those were given to people from India, 14.6%, followed by Pakistan on 9.5%, Nigeria on 4.6% and the Philippines on 4.2%. The Home Office insisted British citizenship was a "privilege, not a right" and blamed the figures on "uncontrolled" levels of immigration under the last Labour government.

Around three quarters of the 818,000 new citizenships in the EU were granted in just six countries, according to Eurostat, the union's statistical office.

Britain topped the list with 23.7%, followed by Germany on 14%, France on 11.7%, Spain on 11.5%, Italy on 8% and Sweden on 6.1%. Luxembourg had the highest rate a new citizens for the size of population with 8.7% for every 1,000 residents. Carlos Vargas-Silva, deputy director of the Migration Observatory at Oxford University told The Times: "The UK is the leader in terms of people acquiring citizenship in the EU and one of the reasons this is happening is because of the Commonwealth.

"In the UK you have migration from the Commonwealth countries and they come to join established networks and families so they want to acquire citizenship". The average age of new EU citizens was 31 and more than a third were under 25. A Home Office spokesman said: "British citizenship is a privilege, not a right and we expect those wishing to settle here to demonstrate they are ready and able to integrate into society.

"This government has made the acquisition of citizenship harder and all applicants are required to pass both the new, revised Life in the UK test and have the relevant English language speaking and listening qualification."The high volume of applications in 2012 is largely a result of the uncontrolled levels of immigration in the years before 2010. We are reducing and controlling immigration, building an immigration system that is fair to British citizens and legitimate migrants and tough on those who abuse the system or flout the law."

The truth about East European migration: One in 30 Latvians are living in Britain, one in 60 Poles are also over here – and statistics don't even show latest influx

Statistics show 1.3 per cent of Eastern Europeans living anywhere in Europe are now in the UK

Britain is giving citizenship to more migrants than any other EU country, figures show

Since 2000, more than 2.1m migrants have acquired British citizenship 

Data compiled by independent Migration Observatory at Oxford University

Romanian and Bulgarian migrant numbers have also continued to increase

By Jack Doyle and James Chapman for the Daily Mail, published: 23:36 GMT, 19 November 2014 | Updated: 09:59 GMT, 20 November 2014

The astonishing scale of Eastern European migration to Britain is revealed today in figures uncovered by the Daily Mail. They show that 1.3 per cent of Eastern Europeans living anywhere in Europe – including in their native countries – are now in the UK.

It means one in 75 of those born in eight former communist nations that joined the EU in 2004 is resident here – and the true numbers are likely to be even greater as the figures are three years old. +3For some individual countries, the proportions of their citizens living here are particularly high.  One in 30 Lithuanians in Europe now lives in Britain, as do one in 30 Latvians, one in 60 Poles and one in 200 Hungarians.

Since the statistics were recorded in 2011, Eastern European migrants have continued to flock to the UK. Yesterday new figures also showed Britain is giving citizenship to more migrants than any other EU country – with 193,000 foreign nationals given passports in 2012. Since 2000, more than 2.1million migrants have acquired British citizenship. Today’s figures expose the vast exodus from Eastern European nations to Britain since border controls were dropped ten years ago. The data was compiled by the independent Migration Observatory at Oxford University and is based on census data from across the continent in 2011.

Figures released in August showed the number of migrants from the eight newly-joined Eastern European countries working in Britain rose by more than a quarter in a year.  Romanian and Bulgarian migrant numbers have also continued to increase. The influx has placed huge pressure on public services including the NHS, schools and housing. Immigration is now among the top two biggest concerns cited by the public in opinion polls.

The figures are calculated from census data showing how many people born in each country are resident in Britain, how many are still at home and how many have moved elsewhere in Europe. It shows there are around 654,000 Polish nationals in the UK out of 41.5million in Europe – meaning 1.6 per cent live here. The scale of the migration from Lithuania is even more stark. A total of 108,000 Lithuanians live in Britain, some 3.4 per cent of all those in Europe. Lithuania has a much smaller population at around three million.

A total of 61,440 Latvians live in Britain – or 3.2 per cent of the 1.9million anywhere in Europe. For Slovakia the figure is 1.2 per cent, for the Czech Republic 0.4 per cent, Estonia 0.7 per cent and Hungary 0.5 per cent. Between 2004 and last year, the population of Eastern European migrants in Britain rose by 544 per cent, from around 167,000 to 1,077,000.  Dr Carlos Vargas-Silva, the Observatory’s acting director, said: ‘Eastern European migration to the UK is not a completely new phenomenon – Polish people were the second largest foreign-born group in the UK, after Irish born people, in the 1951 census. But the scale of change that the UK has seen in the last decade is significantly greater.’ 

EU migration has blown a hole in the Government’s attempts to fulfil a pledge to cut net migration to below the tens of thousands, and helped fuel the rise of Ukip.

David Cameron has promised to secure major reforms to free movement rules ahead of a proposed referendum in 2017. On Tuesday Labour sought to toughen its position on migration by suggesting it would seek to negotiate a two-year ban on some benefit claims for EU migrants.

But last night Eurosceptic Tory MPs said the figures showed Britain needed to reclaim control of its borders by leaving the EU. Backbench Conservative MP for Shipley Philip Davies said: ‘These figures are staggering. This is the inevitable consequence of opening our borders when Britain is creating more jobs than the rest of the EU put together. David Cameron has promised to secure major reforms to free movement rules ahead of a proposed referendum in 2017. ‘We can’t cope with that level of immigration culturally, our NHS can’t cope and we can’t build enough houses to house them all.’ The figures also show how the populations of Eastern European countries have been hollowed out by emigration over the last decade. 

The Daily Mail understands that senior Eastern European politicians have raised the issue of domestic ‘brain drain’ with Mr Cameron in high-level talks. It raises the prospect of them lending their support for his proposed reforms. Last week, Lithuanian Prime Minister Algirdas Butkevičius spoke publicly about the huge numbers of his population to have moved to Britain in recent years, after meeting Mr Cameron at a conference in Finland. Downing Street officials confirmed that other EU countries had raised concerns that they face the opposite problem to that seen in Britain. The PM has pledged to put reform of immigration rules at the centre of his renegotiation of Britain’s relationship with Europe.

David Cameron will FAIL to honour pledge to cut immigration, Theresa May admits amid surge in EU workers moving to Britain

Prime Minister promised to cut net migration to the 'tens of thousands'

But he the numbers moving to UK have spiked amid EU economic turmoil

Net migration hit 243,000 in 2013/14, returning to levels under Labour

Latest figures to be published on Thursday – expected to show fresh surge

By DANIEL MARTIN and JAMES CHAPMAN, PUBLISHED: 15:01 GMT, 23 November 2014 | UPDATED: 08:09 GMT, 24 November 2014

Theresa May triggered a furious row last night by admitting David Cameron is unlikely to meet his pledge to cut migration. The Home Secretary said the promise had been ‘blown off course’ by a higher-than-expected influx from the EU. Today, Tory woes over Europe will deepen as a former Cabinet minister calls for Mr Cameron to invoke the nuclear option of setting Britain on course for an EU exit. Owen Paterson will say the party should promise the radical move in its election manifesto. The Prime Minister pledged at the last election to limit new arrivals to below 100,000 a year. In 2011, he said this would happen by 2015, ‘no ifs, no buts’.5

Home Secretary Theresa May said it was now 'unlikely' that the government would hit its target to cut immigration But quarterly figures due to be released on Thursday are set to show that net immigration is still above 240,000 a year. Two weeks ago, Mrs May called the pledge a ‘comment’ and an ‘aim’ rather than a ‘promise’.

And on the BBC’s Andrew Marr Show yesterday she went even further.

Pointing out that levels of non-EU immigration are now similar to at the end of the 1990s, she said: ‘But it is, of course, unlikely that we are going to reach the tens of thousands by the end of the Parliament. ‘Why is that? It’s because we have seen increasing numbers of people coming from across Europe, partly because our economy is doing better than other economies in Europe.’ She added that free movement was ‘one of those key issues that we are going to negotiate on.

Net migration to Britain has returned to levels last seen under the Labour government when a quarter of a million more migrants were moving to Britain than leaving every year

Mrs May has until now insisted the Government could meet its pledge to slash migration to below 100,000 by the next election. ‘This is an issue that we see as centre stage but increasingly is seen by other countries as an issue they need to address.’ Shadow home secretary Yvette Cooper said the Tory pledge was ‘in tatters’, adding: ‘Continually making and breaking grand promises on immigration is only undermining confidence in the entire system.’ Keith Vaz, the head of the home affairs select committee, said that migration policy was ‘a mess’. Mr Paterson, the former environment secretary, will propose that Britain invokes Article 50 of the Lisbon Treaty – the mechanism for an EU exit, which has never been used before.+5 Ukip's newly elected MP for Rochester and Strood, Mark Reckless. It would legally compel the EU to negotiate the terms for a British exit within two years. If all 27 other EU countries approved a new deal for Britain, it could be put to voters in a referendum in 2017 – otherwise we would leave, he will say.

It will increase pressure on Mr Cameron, who is expected to set out his plans to reform Britain’s relationship with the EU in a speech within the next ten days.But critics point out it would hand control of the negotiations to other member states.Under the terms of the treaty, Britain would not take part in the final vote after negotiations ended – meaning it would have less control over the deal. The European Parliament would also have a veto. Eurosceptic think-tank Open Europe said that Article 50 is a ‘one-way street’ to exit and is likely to put Britain ‘on the back foot in any negotiation’. But senior Tory MP David Davis agreed with Mr Paterson, telling BBC Radio 4: ‘I think [Mr Cameron] should say if we don’t get what we want, I am willing to recommend departure.’

Mr Paterson will also predict that if an in/out referendum were held today, wary voters would choose the status quo.But if a deal had already been threshed out under Article 50, voters could make an informed choice, he will say.Mr Cameron is understood to be considering banning EU migrants from receiving in-work benefits, such as tax credits. About 250,000 are thought to receive the income top-ups, costing £1.6billion a year.But leading Tory Ken Clarke said this would be ‘totally discriminatory’. ‘You have an Englishman working alongside a Pole doing the same job, they both pay the same taxes . . . and the Englishman gets the tax credit and the Pole doesn’t,’ he said.

More than 100,000 Romanians apply to work here in just ONE year – while number of Bulgarians asking for National Insurance number soars

31,500 Bulgarians applied for and received NI numbers in year to Sep

Big movement into UK of citizens of countries which joined EU in 2007

Their citizens were given the right to work freely in Britain from January

Figures suggest some analysts – including from BBC – were off target

By STEVE DOUGHTY, SOCIAL AFFAIRS CORRESPONDENT FOR THE DAILY MAIL

PUBLISHED: 00:13 GMT, 28 November 2014 | UPDATED: 07:21 GMT, 28 November 2014

More than 100,000 Romanians have applied for the right to work in Britain since the autumn of 2013. The count of Romanians who asked for National Insurance numbers – necessary for anyone who wants to work legally in Britain – has risen nearly fivefold in a year. The explosion in numbers of Romanians came alongside a sharp rise in applications from Bulgarians for National Insurance documents. There were 31,500 Bulgarians who applied for and received their numbers in the year up to September – more than double the total in the previous 12 months. Yesterday’s official figures point to a large-scale movement into Britain of citizens of the two Eastern European countries which joined the EU in 2007 and whose citizens were given the right to work freely in Britain from January. They tally with predictions from the Migration Watch think tank which projected that the economic draw of jobs and benefits in Britain would bring in 50,000 people a year from two of the poorest countries in the EU. They suggest that some analysts, including those from the BBC, who declared earlier this year that there had been no new influx from the two countries, were badly off target. National Insurance applications, counted by the Department for Work and Pensions, show the number of people who applied for the documents they need to work rather than numbers newly arriving in the country. Presence in Britain: Romanians gather outside their embassy in London two weeks ago to protest that they were unable to vote in the election

They appear to include a large number of people who were already in Britain before Romanians and Bulgarians were given the right to work in January.

Sarah Crofts, of the Office for National Statistics, said that half of those applying for National Insurance numbers were ‘people who had been in the UK for a year or longer’.

The ONS analysis raises the possibility that many of the Romanians and Bulgarians may have been working illegally in Britain in the black economy. ONS immigration figures said immigrants in the year to June 2012 included 32,000 people from Romania and Bulgaria. Of these arrivals, 24,000 are estimated to have come to Britain to work.

The 103,900 National Insurance numbers issued to Romanian citizens in the year to September represented a 468 per cent rise on the 18,300 applications recorded in the previous 12 months.

+3

The 31,500 National Insurance numbers issued to Bulgarians was a rise of 205 per cent on the 10,300 in the previous 12 months. In the run-up to the European elections in May, the BBC claimed that there were 4,000 fewer Romanian and Bulgarian workers in Britain in March than in January. Its political editor scoffed: ‘So much for those predictions of a flood of immigrants coming from Romania and Bulgaria once the door to the UK was opened.’

However the BBC and other analysts who came to the same conclusion were using figures from the Labour Force Survey, an ONS research survey that has too small a sample to provide an accurate count of small groups within the population. National Insurance number applications, on the other hand, provide a fully accurate count of actual people who want to work legally in this country.

Cameron tells EU: let us curb migrant welfare, or risk UK leaving

By REUTERS, PUBLISHED: 17:53 GMT, 28 November 2014 | UPDATED: 17:53 GMT, 28 November 2014, by Kylie MacLellan and Andrew Osborn

ROCESTER/LONDON, Nov 28 (Reuters) – Prime Minister David Cameron could campaign for Britain to leave the European Union if it stops him restricting EU migrants' access to his country's welfare system, he hinted on Friday, but said he was confident it wouldn't come to that. In a speech designed to breathe new life into his campaign to be re-elected in May, Cameron set out a blueprint for restricting EU migrants' access to welfare benefits but stopped short of proposing quotas on numbers or demanding Britain be allowed to halt inflows if it felt too many people were coming. Cameron's aides have floated such ideas in the press in recent months, but have seen them decisively shot down by German Chancellor Angela Merkel who has made clear she won't allow the EU's freedom of movement of worker rules to be diluted.

Instead, he said he wanted employed EU migrants to wait four years before being allowed to access welfare benefits, and for unemployed EU migrants not to be eligible for any help. Cameron said his plans would need EU treaty change, a step other EU leaders have baulked at, but it wasn't immediately clear why treaty change would be needed. The speech drew a distinctly calm reaction from EU powers who were relieved Britain had shelved plans to tinker with freedom of movement. With polls showing immigration is voters' top concern, Cameron is under pressure to get tough on the issue. Many of his Conservative lawmakers fear the rise in popularity of the anti-EU UK Independence Party (UKIP), which this month won its second seat in parliament, threatens their re-election chances.

If re-elected, Cameron has promised to renegotiate Britain's ties with the EU before holding a membership referendum in 2017. While making it clear he thought that renegotiation would succeed, he dropped his strongest hint yet that he may campaign for Britain to quit the bloc if he fails. "I will negotiate a cut to EU migration and make welfare reform an absolute requirement in renegotiation," Cameron, speaking at a factory in central England, said. "If I succeed in the negotiation that I am going to undertake, I will, as I have said, campaign to keep this country in a reformed EU. (But) if our concerns fall on deaf ears and we cannot put our relationship with the EU on a better footing, then of course I rule nothing out."

Cameron hopes his speech will appease some of his more right-wing lawmakers and woo disgruntled voters who have switched their allegiance to UKIP, which wants to sharply curb immigration and leave the EU. It is unlikely to fully achieve either objective. The speech was a delicate balancing act: He had to please a domestic audience while trying not to offend EU allies.

"DISCUSS WITHOUT DRAMA"

In Brussels, a European Commission spokesman reacted in low-key fashion. "These are UK ideas and they are part of the debate. They will have to be discussed without drama and should be discussed calmly and carefully. It is up to national lawmakers to fight against abuses of the system and EU law allows for this." Seeking to allay anxiety among EU allies, Cameron spoke to Merkel, European Commission President Jean-Claude Juncker and Polish Prime Minister Ewa Kopacz before the speech. A spokesman for Merkel said Germany had always emphasised the importance of the principle of freedom of movement and had noticed Cameron had not called it into question.

"It is important that Prime Minister Cameron, in his speech, recognised this central column of the European Union and the common internal market," the spokesman said. "The German government is ready to work closely with Britain and other partners on the issues raised by prime minister Cameron in an attempt to find acceptable solutions." Cameron took special care to reassure the Polish that the measures would not discriminate against Poles. Britain was home to around 726,000 Poles in 2013, official data shows, making them the most common non-British nationality. Polish foreign ministry spokesman Marcin Wojciechowski said: "We have nothing against tightening the benefits system, but it has to be done in accordance with the EU regulations." But in Sofia, Bulgaria, some residents were sceptical.

"It's discriminatory," said French teacher Ivan Lyubenov. "Cameron is trying to pander to the Eurosceptic people." If implemented, Cameron's proposals would affect over 400,000 EU migrants, many of them working in low-wage jobs. Welfare payments to EU migrants' children living outside Britain would be stopped, and jobless EU migrants would be removed if they were unable to find work within six months. Nationals from member states joining the EU in future would also be banned from joining the labour market until their home economies had converged more closely with current members. Such changes would require the agreement of other EU states. Europe's top court ruled earlier this month that EU nations could block jobless immigrants from receiving welfare benefits, giving Cameron some leeway to act.

Under the EU's freedom of movement rules, EU citizens are entitled to work anywhere in the bloc. That has seen hundreds of thousands of EU nationals come to work in Britain, which has the bloc's fastest-growing economy. Cameron has come under fire for failing to deliver a 2010 promise of cut net migration to the "tens of thousands". Figures published on Thursday showed it surged more than 40 percent to 260,000 in the year to June. UKIP and parts of the Conservative party say the public is unhappy about what it perceives to be abuse of the welfare system by unemployed EU migrants and is worried that those migrants who do find jobs are depressing wages. Cameron hopes the speech will draw a line under the issue and allow him to refocus debate on the economy, which has staged a strong recovery on his watch.

Nigel Farage, UKIP's leader, said of the speech: "I don't think a single person in Britain has bought into any part of what he has said today." (Additional reporting by Wiktor Szary in Warsaw, Angel Krasimirov in Sofia, Stephen Brown in Berlin and Alastair Macdonald in Brussels.; Editing by Guy Faulconbridge)

Unpopular immigration boom helps Britain to face ageing problem

By REUTERS, PUBLISHED: 08:00 GMT, 3 December 2014 | UPDATED: 08:00 GMT, 3 December 2014, by William Schomberg

Dec 3 (Reuters) – Moroccan-born comedian Gad Elmaleh and Belgian singer Stromae are virtually unknown to the British public. But in London they play to sell-out crowds at top venues – one sign of how rising immigration is changing Britain's population and economy.

For Clementine Bunel, a French concert promoter who moved to London to tap into its young and fast-growing international market, it's also a demonstration of how the borders between Britain and the rest of the world are blurring.

"For some artists, London is like playing the big cities in France," she said.

The surge in workers attracted to Britain's growing economy brings advantages beyond just box office receipts: It gives financial breathing space lacking in other European countries which are all confronting the cost of ageing populations. Unlike Germany, where the population looks set to start shrinking in the next few years, the number of people living in Britain is likely to rise over the coming decades, helped also by immigrants' higher birth rates once they arrive.

In 2080, Britain's population looks set to pass 85 million against about 64 million in 2013, the EU's statistics office Eurostat estimates.

That population growth will help Britain overtake Germany as Europe's biggest economy as soon as 2030, according to the Centre for Economics and Business Research, a forecasting firm. It also means that the ratio of people aged 65 or over to those aged 15-64 will rise more slowly than in Germany, France, Spain, Italy and Poland in the coming decades, helping it cope with the cost of caring for the elderly. And yet, what's good for the economy's long-term prospects is proving a hard sell to voters, worn down by years of austerity budgets and worried about the strain that the surge in immigration has put on public services and housing.

The response of politicians, facing national elections in May, is raising questions about the future pace of migration.

TOUGHER TONE: Prime Minister David Cameron said last week he would restrict welfare payments and tax breaks for newly arrived workers from the 28-nation EU.

The opposition Labour party is promising similar welfare curbs, more border controls and laws to prevent recruitment firms from offering jobs only to workers from abroad. But the UK Independence Party is likely to take votes from both parties with its message that Britain cannot cope with low-wage migrants and the only solution is to leave the European Union, with its rules on the free movement of workers.

"I am very worried about the tone of the debate that we have seen, and its trend," said Erik Nielsen, global chief economist with UniCredit in London. Cameron's idea to cap immigration is a stark contrast to the way Germany's Angela Merkel explained the economic benefits of migration to voters, he said. If net migration in Britain fell to Cameron's target of below 100,000 a year – far lower than the 260,000 recorded in the year to June – and stayed at that level, the economy would be 11 percent smaller by 2060 than if inflows held at around 200,000, according to the National Institute of Economic and Social Research, a leading think tank. SHOT IN THE FOOT? Slower immigration may also make it harder for Britain to keep its budget under control. It would not have much impact on finance minister George Osborne's aim of eliminating Britain's budget deficit before 2020. But longer-term, having fewer migrants in the country will hurt.

The Office for Budget Responsibility has begun to calculate the impact of net migration falling to an annual 90,000, a figure in line with the government's target. Its projections show the primary budget deficit – which excludes debt costs – would be 0.2 percentage points of GDP higher a year and net debt would be 6 percent of GDP bigger by 2063-64 than under its baseline scenario of net migration falling to 105,000, the OBR estimates. "These numbers may seem marginal but they aren't," said Marko Mrsnik, a director of sovereign ratings at Standard & Poor's. "They certainly would make deficit reduction somewhat slower." Of course, immigration is only one element of the campaign to meet the long-term costs of an ageing population.

"It's a very frequent question in Europe – to what extent can we open the borders to let this population rejuvenate Europe," Mrsnik said. "So far the conclusion is that the number of migrants would not be sufficient. The population ageing shift is simply overwhelming."

So Britain, along with other big EU economies, is looking at ways to keep older people in work. It is also steadily raising the age at which people can claim a state pension – possibly to as high as 70 over the next 50 years, according to Britain's budget forecasters. In the meantime however, with demands on public coffers set to grow, some worry that Britain's political leaders are sending the wrong signal to would-be migrants. "They do risk shooting themselves in the foot," said Nielsen, UniCredit's chief economist. "All the studies show that the effect (of immigration) on growth and on the fiscal side has been significantly positive. I don't see why this will change." (Additional reporting by Liisa Tuhkanen in London; Editing by Sophie Walker)

Immigration 'could turn very nasty'

By PRESS ASSOCIATION, PUBLISHED: 18:02 GMT, 5 December 2014 | UPDATED: 18:02 GMT, 5 December 2014

The debate about immigration in the UK will become "very nasty" if politicians ignore concerns about the pressures being placed on public services in a time of austerity, Labour MP Frank Field has warned. Former minister Mr Field, who co-chairs the cross-party Balanced Migration group, said politicians should be "tough on the causes of migration" – echoing former prime minister Tony Blair's vow on tackling crime. He called for the Government to press the European Union to spend more of its budget on improving living standards in poorer member states to reduce the number of people emigrating to the UK.

Mr Field, whose cross-party group wants immigration to be brought down to the same level as emigration, said: " If you look at the rate of increase in population, then every two-and-a-half years with people coming in for the first time and with the children of the new immigrant community, we are actually increasing our population faster than the whole size of Birmingham.

"And yet there is no plan to increase housing, or places in schools, or places in the NHS at a time when we will, in the next parliament, have to make cuts greater than the cuts actually made in this parliament.”That's the underlying theme to the politics which, if we as politicians continue to ignore what's going on, is obviously going to become very nasty." He told BBC Radio 4's Today programme: "I would like us to be tough on immigration but tough on the causes of immigration.

"The real reason why there is such a huge movement from eastern Europe into this country is that living standards in some instances are eight-times higher here than there. "But I see no urgency in the Government trying to galvanise the European Union, which has a very substantial budget, to try and equalise living standards, but that will be part of the play.

"I would wish us to go into the election with a cap on immigration, so that one can control the numbers coming in, but equally to say we are as keen in ensuring that European funds are used so that those countries, in a sense where people are being expelled to come to here, don't wish to come." European Commission spokesman Mark English said around 30% of the EU budget was spent on "job creation in poorer regions".

47,000 Bulgarians and Romanians enter UK in a year: Number who now live here has increased fivefold in last eight years

More than a quarter of a million Romanian and Bulgarians now in Britain 

That number has risen by almost 50,000 over the past 12 months 

Romanians and Bulgarians in Britain could fill a city size of Wolverhampton

46,000 working-age migrants from the two countries do not have jobs 

By JACK DOYLE, POLITICAL CORRESPONDENT FOR THE DAILY MAIL

PUBLISHED: 00:00 GMT, 30 December 2014 | UPDATED: 01:37 GMT, 30 December 2014

More than a quarter of a million Romanian and Bulgarian nationals now live in Britain – a figure that has risen by almost 50,000 over the past 12 months. The number based here has increased more than fivefold in eight years – making up the equivalent of a city the size of Wolverhampton.The figures, which are published today by Oxford University’s respected Migration Observatory, are based on analysis of the official Labour Force Survey. The data also shows that around one in five working-age migrants from Romania and Bulgaria are not in work – a total of 46,000. Arrivals from both countries have increased following the lifting of transitional border controls in January. Tory MP Peter Bone, whose Wellingborough constituency is in Northamptonshire, said the figures disproved the claims of those who said numbers would not increase sharply when the controls were abandoned. ‘It’s quite clear that people were wrong,’ he said. ‘The number one issue in my constituency is controlling immigration from the EU.

‘We have to get to grips with it. We have to act now and if that causes a row with the EU then so be it.’ He called for an emergency brake on EU numbers adding: ‘It’s putting pressure on the doctors’ surgeries, the schools, the council services and housing.’ The Migration Observatory’s analysis said migrant numbers from both countries had ‘grown steadily’ since the countries joined the EU in 2007. Arrivals from both Romania and Bulgaria have increased following the lifting of transitional border controls in January The numbers align almost exactly with predictions from the MigrationWatch think-tank which suggested net migration from both countries would average around 50,000 a year. 

The figures show that in 2006, in the year before Romania and Bulgaria joined the EU, the population of nationals from both countries living here stood at just 43,000. It barely changed the following year before steadily increasing, to 98,000 in 2009, 132,000 in 2010 and 160,000 in 2012. The Left had dismissed the idea that relaxing rules on migrants from Romania and Bulgaria would lead to a surge in numbers in Britain. Most notably, Lib Dem Vince Cable, the Business Secretary, said the idea of thousands ‘pouring off the planes… was just a scare story’. The BBC also downplayed the situation. In May, when it reported there were fewer workers from the two countries in the UK in March than in January, political editor Nick Robinson scoffed: ‘So much for those predictions of a flood of immigrants.’ In September of 2013, the year before transitional controls were dropped, it stood at 205,000 but by the same point in 2014 it hit 252,000. This means the population from the two countries increased by 47,000 in the 12 months to September and is five times higher than it was eight years ago.

The Migration Observatory said the not-in-work total of 46,000 will include a large number of students, spouses, dependants and those wealthy enough not to work.

Madeleine Sumption, the observatory’s director, said: ‘Immigration from Romania and Bulgaria has been much more gradual than flows from the EU member states that joined in 2004.

‘In 2004, the UK was one of only three EU member states that did not introduce transitional labour market controls on migrants from new accession states, and saw a sharp increase in migration from these countries. ‘It seems likely that the controls imposed in 2007, together with the weak economy at the end of the decade, may have slowed the pace of Romanian and Bulgarian migrants settling in the UK.’

Number of homeless Romanians in London triples following migration restrictions being lifted with 500 now on capital's streets

490 Romanians sleeping rough in London from June to September 2014

This figure is sharp increase from 173 observed in final quarter of 2013

EU restrictions on migration to Britain from Romania lifted last January

Data also shows 70 Romanians now sleep rough in borough of Brent

By Mark Duell for Mailonline, Published: 19:05 GMT, 4 January 2015 | UPDATED: 20:54 GMT, 4 January 2015

The number of homeless Romanians in London has nearly trebled in a year, it was reported today. Some 490 people from the country were seen sleeping rough in the capital’s streets or parks from June to September last year – a sharp increase from the 173 observed in the final quarter of 2013. The figures from the Greater London Authority’s Chain database reveal the rise since European Union restrictions on migration to Britain from Romania were lifted in January 2014. Alp Mehmet, from campaign group MigrationWatch, told The Sunday Telegraph: ‘This backs up everything we have said about the rise in Romanian arrivals since the lifting of the restrictions. ‘The requirement that migrants, including EU migrants, must be able to support themselves remains in force and should be enforced.’

The figures in a report by journalist Andrew Gilligan included the dozens of Roma beggars known to congregate at Marble Arch, but also show 70 Romanians now sleep rough in the borough of Brent. In addition, they reveal that nearly a fifth of homeless people in London are now Romanian – and the number of Romanian rough sleepers in outer London is up 600 per cent since the end of 2013. Popular area: The figures include the dozens of Roma beggars known to congregate at Marble. The report follows a Mail on Sunday article last June quoting Westminster Council figures that showed the number of homeless Romanians in central London had tripled from January to May.

And last month the newspaper reported how a police notice deterring pickpockets had gone up outside the busy Covent Garden London Underground station – written in Romanian.

Meanwhile last October MailOnline reported how a 40-strong group of Romanian beggars sleeping rough under Park Lane in central London demanded: 'We're EU citizens, give us houses'. EU migrants can claim a council house in certain circumstances, but Westminster Council says the problem of the Park Lane camps is currently costing the taxpayer £500,000 a year. Complaints from local residents and businesses include reports of Eastern European gangs begging, washing in fountains, dumping rubbish and defecating in public.

Staying in London: European Union restrictions on migration to Britain from Romania were lifted last January Last year politicians dismissed predictions that there would be a fresh wave of immigration when Bulgarians and Romanians were given unrestricted rights to work in the UK in January 2014. The requirement that migrants, including EU migrants, must be able to support themselves remains in force and should be enforced 

Alp Mehmet, Migration Watch

In May, Treasury Chief Secretary Danny Alexander called warnings of a rise in Eastern European migration ‘inflammatory rhetoric’ and ‘scaremongering’. His comments came in response to figures showing the number of Bulgarians and Romanians working in the UK had fallen by 4,000 in the three months since employment restrictions were lifted. But the Daily Mail reported last week how more than a quarter of a million Romanian and Bulgarian nationals now live in Britain – a figure up by almost 50,000 in the past 12 months. The number based here has increased more than fivefold in eight years. Data now shows about one in five working-age migrants from Romania and Bulgaria are not in work – a total of 46,000.