Migrația populației în contextul integrării României în Uniunea Europeană (Rezumat) Conducător de lucrare Prof. Univ. Dr. Pavel Abraham Doctorand… [602494]

1
Universitatea București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

TEZĂ DE DOCTORAT

Migrația populației în contextul integrării
României în Uniunea Europeană
(Rezumat)

Conducător de lucrare

Prof. Univ. Dr. Pavel Abraham

Doctorand: [anonimizat]

2013

2

Cuprins

Lista figurilor, tabelelor și a graficelor / 5

Introducere / 7

I. Definiții și delimitări de natură conceptuală / 11
I.1. Migrația / 12
I.1.1 Considerații introductive cu privire la migrație / 13
I.1.2. Perspectiva juridic ă / 15
I.1.3. Perspectiva sociologic ă / 17
I.1.4. Scurt istoric al migrației ca fenomen social / 20
I.1.5. Perspectiva politic ă / 22
I.1.6. Migrația – fenomen global / 25
I.2.Teorii și modele explicative ale migrației internaționale / 28
I.2.1.Economia neoclasică:Teoria macro / 29
I.2.2.Economia neoclasică:Teoria micro / 30
I.2.3.Noua economie a migrației / 30
I.2.4.Piața forței de muncă segmentată / 31
I.2.5.Teoria structuralist -istorică. Sistemele Mondiale / 33
I.2.6.Abordări din perspectiva rețelei de migranți / 35
I.2.7.Teoria cauzalității cumulative / 36
I.2.8.Abordare sistemică / 36
I.3. Integrare a migranților / 37
I.3.1. Perspectiva juridic ă / 40
I.3.2. Perspectiva sociologic ă / 42
I.3.3. Perspectiva politi că / 47
I.4.Uniunea Europeană / 48
I.4.1. Scurt istoric al Uniunii Europene / 52
I.4.1.1. Primii pași spre integrare (1945 -1958) / 53
I.4.1.2. Comunitatea Economică Europeană (1958 -1986) / 55
I.4.1.3. Integrare economică și socială (1978 -1992) / 56
I.4.1.4 . De la Comunitate la Uniune (1992 -) / 58
I.4.2. Structura organizațională / 60
I.4.2.1. Parlamentul European / 62
I.4.2.2. Comisia Europeană
I.4.2.3. Consiliul de Miniștrii (Consiliul Uniunii Europene) / 64
I.4.2.4. Consiliul European / 66
I.4.2.5. Curtea Europeană de Justiție / 67
I.4.2.6. Structura organizațională . Concluzii. / 69
I.4.3. Structura juridică / 70
I.4.4. Structura sociologică / 72
I.4.5. Perspectiva politică / 74
II. Fluxuri ale migrației în istoria României / 78
II.1. Perioada antică / 78

3
II.1.2. Migrații timpurii în Transilvania / 80
II.1.3. Migrația t ransilvăneninlor la inceputul secolului al XX -lea / 82
II.1.4 Migrația spre America / 85
II.1.5. Migrația la sfârșitul celui de -al doilea război mondial / 86
II.1.6. Migrația de la sat la oraș / 88
II.1.7. Migrația externă în timpul comunismului / 91
II.1.8. Migrația în perioada post -decembristă / 93
II.1.9. Tendințe actuale / 95
III. Globalizarea și migrația internațională la nivelul Uniunii Europene / 98
III.1. Influența fenomenului de globalizare asupra migrației / 100
III.2. Considerații cu privire la problemele actuale ale migrației / 101
III.2.1 Condiții și factori favorizanți ai emigrării / 103
III.2.2. Efecte le emigrării din perspectiva țărilor de origine a emigranților / 104
III.3. Migrația transfrontalieră / 107
III.4. Diversitatea și complexitatea migrației contemporane / 109
III.5. Stratificarea fluxurilor migratori i / 113
III.6. Globalizarea si regionalizarea migrației / 114
III.7. Perspectivă socio -economic ă / 117
IV. Met odologia cercetării. Raport de cercetare / 120
IV.1. Cadrul teoretic al cercetării. Teorii și modele ale migrației / 120
IV.2. Fixarea temei și a obiectivelor cercetării / 126
IV.3. Analiza conceptelor și elaborarea ipotezelor cercetării / 130
IV.4. Metode și tehnici de cercetare / 133
IV.4.1. Organizarea și selectarea participanților la focus grup / 139
IV.5. Analiza, interpretarea, corelarea și explicarea datelor și informațiilor – raport de
cercetare / 140
IV.5.1. Țări de destinație pentru emigranții români / 160
IV.5.2. Principalele cauze ale emigrării / 161
IV.5.3. Decizia cu privire la emigrare / 162
IV.5.4. Principalele efecte ale emigrării / 162
IV.5.5. Efecte pozitive și efecte negative ale emigrării / 163
IV.5.6. Reprezentarea socială a emigrantului român / 164
IV.5.7. Probleme de adaptare ale emigranților români / 165
IV.5.8. Impactul emigrării românilor asupra comunităților și țărilor de
destinație / 166
IV.6. Validarea/invalidarea ipotezelor cercetării. Analiză tematică / 166
IV.6.1. Cauze de natură economico -financiare / 168
IV.6.2. Oportunități ale emigrării / 169
IV.6.3. Analiza stărilor emoționale / 170
IV.6.4. Efectele migrației asupra familiei / 171
IV.6.5. Impactul social al emigrării asupra comunităților / 173
IV.6.6. M igrația pentru muncă / 173
IV.6.7. Migrația ca nevoi e de schimbare / 175
IV.6.8. Profilul emigrantului roman / 175
IV.6.9. Modalități de adoptare a deciziilor privind emigrarea / 176
IV.6.10. O posibilă cauză a emigrării: lipsa de comunicare / 177
IV.6.11. Unele aspecte de natură legislativă și politică / 178
IV.6.12. Concluzii / 178
V. Legislația comunitară cu privire la migrația din interiorul Uniunii Europene –
Evoluție / 181

4
V.1. Delimitări geografice și politice ale Europei / 181
V.2. Identitatea națională și cetățenia / 186
V.3. Conceptul de cetățenie / 187
V.4. Cetățenia română / 188
V.5. Cetățenia europeană / 190
V.6. Cetățenie națională și cetățenie europeană / 194
V.7. Schimbări la regimul juridic al migrației / 202
V.8. Legislația Uniunii Eur opene în domeniul migrației -evoluție / 205
V.8.1. Primele tratate e uropene. Fondarea Uniunii Europe ne / 205
V.8.2. Primele prevederi – 1957, Tratatului de Instituire a Comunității
Economice Europene / 205
V.8.3. Între 1957 și 1992 – acte ale instituțiilor Comunității Europene / 208
V.8.4. 1992, Tratatul privind Uniunea Europeană / 209
V.8.5. Tratatul de la Nisa – 2001 / 215
V.8.6. Tratatul de la Amsterdam / 217
V.8.7. Tratatul de la Lisabona / 222
V.9. Adaptarea legislației române la cea europeană / 224
V.10. Libera circulație și lărgirea Uniunii Europene / 229
V.11. Perspective pe termen mediu / 230
VI. Stadiul actual și tendințe ale migrației din România către țările membre ale Uniunii
Europeane / 233
VI.1. Evaluări și tendințe actuale / 233
VI.2. Statutul imigrantului – Diasporele / 238
Evaluări, propune ri și concluzii finale / 245
Anexe / 250
Bibliografie / 258

5

Introducere
Fenomen mai mult decât complex și exprimând deopotrivă dorința de libertate și de
cunoaștere a omului, dar și nevoia asigurării unui viitor mai bun pentru sine și familia sa,
migrația se prezintă sub multiple și variate forme, cu implicații majore în viața socială a
cetății.
Migrația înainte de a fi un fenomen economic sau social este un fenomen și o realitate
istorică. Acest lucru ne apare ca evident dacă analizăm diversele perioade istorice sub
aspectul mișcărilor mai ample sau mai reduse pe diverse arealuri geografice ale popoarelor
și/sau populațiilor. Tocmai din această perspectivă istorică rema rcăm faptul că, deși originile
migrației se pierd în protoistoria omenirii, perioada ultimelor zeci de ani se distinge printr -o
globalizare accelerată și diversificarea etnică a fenomenului. Tot în ultima perioadă
constatăm că politicile în materie de migr ație promovate de state sunt influențate de soldul
migratoriu (diferența dintre numărul de imigrări și emigrări), precum și de o serie de interese
naționale tradiționale sau conjuncturale.
Analiza studiilor și cercetărilor pe tema migrației a pus în valoar e ideea existenței
unei diversități de abordări teoretice din perspective, discipline științifice și unghiuri diferite.
Dintre toate aceste modele și paradigme explicative, studiul nostru s -a aplecat, în special, pe
tipologia abordărilor critice, și anume: modelele micro și macroeconomice, modelele
microsociale, completate cu o serie de teorii integratoare sau teorii ale dependenței în scopul
declarat de înțelege mai bine și a putea oferii explicații obiective și convingătoare despre un
fenomen, așa cum afi rmam, de maximă fluiditate și complexitate. În fond, fiecare dintre
formele migrației prezintă caracteristici și logici proprii de manifestare, dezvoltare și evoluție
și, în consecință, necesită abordări particularizate și instrumente teoretice de cercetar e
specifice.
În acest sens, migrația pentru muncă, ca una din principalele forme de manifestare ale
migrației moderne, ne -a permis identificarea a o serie de cauze și efecte ale fenomenului
migraționist, dar și o analiză nuanțată asupra motivațiilor emigră rii și a evaluării
consecințelor sale atât la nivel microsocial (familie -comunitate), cât și la nivel macrosocial

6
(național -regional -internațional). Astfel, deși motivația unei decizii de emigrare este
întotdeauna o motivație strict individuală și personal izată de la caz la caz, actul (fenomenul)
emigrării în sine se integrează într -un registru mai general, al concentrării și stratificării
capitalului uman indus de „epoca globalizării”.
Schimbând registrul abordării și trecând la analiza situației efective la nivelul nostru
de interes, am constat, pe parcursul capitolului al treilea, faptul că țările europene și în special
Uniunea Europeană reprezintă un adevărat pol de atracție pentru oameni aflați în căutarea
bunăstării materiale și libertății spirituale.
Prezentarea și evaluarea a o serie de analize statistice ale studiilor și cercetărilor pe
care le -am selectat în lucrarea noastră ne -au permis identificarea cauzelor de creștere a
numărului de persoane migrate în căutarea unui loc de muncă în prefacerile ș i modificările
structurale majore de natură economică, demografică, politică și socială atât în țările de
origine, cât și în cele de destinație care au avut loc la nivel european, în special, în ultimile
trei decenii. Amintim numai transformările politice și economice din estul și sud -estul
Europei, extinderea granițelor Uniunii Europene, reevaluarea relațiilor economice și
diplomatice dintre est și vest, sud și nord la nivel european, modificarea condițiilor politice,
socio -culturale și economice din state le emitente, creșterea oportunitățile de mișcare liberă în
interiorul UE, restricționarea unor categorii de migranții cu alimentarea unor efecte neluate în
calcul de proliferare a rețelelor de contrabandiști și a celor de tratic de persoane etc. Toate
acestea, dublate de o continuă polemică și controverse la nivelul dezbaterilor politice publice
cu privire la fenomenul migrației au generat și generează efecte insuficient studiate
subsumate fenomenului migraționist și care modifică permanent datele și evoluț ia acestuia.
În România, în plan economic, politic și social, pe fundalul scăderii continue a capacității
instituționale de a prezerva dreptul la muncă și de a asigura securitatea socială și împlinirea
vocațională a cetățenilor săi, a crescut și crește nem ulțumirea capitalului numan din ce în ce
mai dispus să -și caute realizarea profesională și socială în alte state. Politicile sociale de la
nivelul Uniunii Europene sunt și ele guvernate pe de o parte de interesul fiecărui stat de a
asigura ocupare, bunăsta re și servicii sociale de calitate propriilor cetățeni, iar, pe de altă
parte de a răspunde imperativelor democratice prin respectarea principiilor egalității de șanse,
nesicriminării și egalității. Astfel, logica discursului politic este de multe ori cont razisă și
pusă între paranteze de raționamentele de natură economică și socială.
Aceste divergențe și presiuni sunt prezente în cel puțin patru sectoare ale politicilor
europene: sectorul sau domeniul migrației forței de muncă, sectorul sau domeniul politi cilor
de control a fenomenului migraționist, sectorul su domeniul sistemelor de azil și protecție și

7
sectorul sau domeniul politicilor de integrare pe piața muncii. Toate aceste lucruri reclamă o
mai largă muncă de cooperare la nivelul Uniunii Europene pen tru monitorizarea și realizarea
unui management eficient de control a fenomenului de migrație. Caracterului din ce în ce mai
integrat al Uniunii Europene trebuie să -i corespundă un mecanism de cooperare și de
împărțire a sarcinilor mai echilibrat, mai core ct și mai performant în ceea ce privește atât
migrația legală, cât și cea ilegală.
„În fine, dezvoltarea de abordări globale, transnaționale, întărește capacitatea unei
sociologii a migrațiilor de a spori complexitatea obiectelor sale și de a da răspuns l a mizele
științifice ale mondializării.”1
În ceea ce ne privește, având ca obiectiv general acela de a identifica natura cauzelor
și a efectelor emigrării cetățenilor români în țările membre ale Uniunii Europene, din
perspectiva percepției acestui fenome n chiar de către români , ne-am aplecat, în special,
asupra modului în care opinia publică receptează și înțelege fenomenul migrației
internaționale în contextul inegrării României în Uniunuea Europeană și în contextul mai larg
al globalizării.
În linii mari, cercetrea întreprinsă de noi se poate încadra în tipologia unei cercetări
descriptive. Astfel, intenția noastră a fost aceea de a surprinde caracteristicile și evoluția
comportamentului migrator al emigrantului român din perspectiva opiniei românilor. Ca
majoritatea cercetărilor de natură descriptivă și cercetarea noastră a utilizat o abordare
nomotetică, fiind deosebit de utilă, în intenția noastră de a identifica tipologia emigrantului,
precum și opiniile cu privire la efectele socio -econom ice ale emigrării. Pentru reducerea
riscului de a reține informații incorecte am folosit ca metode și tehnici de cercetare obsrvația,
analiza documentară și ancheta sociologică pe bază de interviu, focus -grup.
De asemenea, tot pentru a reduce limitele anc hetei sociologice pe bază de interviu, am
folosit o serie de studii documentare, astfel încât întrebările din cadrul Ghidului de interviu să
fie cât mai centrate pe subiect. Cercetarea noastră se subsumează ideii de cercetare calitativă,
în sensul că am av ut în vedere cercetarea unor situații reale și nu experimentale sau de
laborator. Pentru validitatea datelor și informațiilor obținute am folosit metoda triangulației
metodologice, în sensul că am folosit o serie de metode și tehnici diferite pentru stabil irea
concluziilor (observație, analiza documentară, focus -grup).

1 Dicționar al gândirii sociologice , coordonat de Borlandi, Massimo;(2009). Boudon, Raymond;
Cherkaoui,Mohamed; Valade, Bernard , Iași, Editura Polirom, p.503.

8
În vederea realizării unor modele explicative am apelat la datele și informațiile
documentare, care, prin natura și complexitatea lor, au dat mai mult sens și coerență
investigației noastre .
I. Definiții și delimitări de natură conceptuală
Pentru o fundamentare cât mai obiectivă și corectă a cercetării pe care dorim să o
întreprindem, considerăm necesară o di scuție preliminară asupra principaleor concepte și
noțiuni cu care vom opera pe parc ursul lucrării. Astfel, conceptele de migrație, integrare,
forță de muncă, flux migratoriu, capital uman, perspectivă juridică și sociologică și, evident,
politici sociale, azil și trafic de persoane își vor găsi explicația și extensiunile noționale în
cuprinsul acestui prim capitol, dar și parcursul lucrării în ansamblu.
Migrația populației este o temă destul de nouă în sociologie, fiind abordată mai
consistent de prin anii `90. Desigur că au existat studii în domeniu și mai înainte, cam de pe
la începu tul secolului al XX -lea, dar sistematizarea temelor, înființarea de direcții de studiu în
cadrul universităților și alcătuirea de teze de doctorat pe această temă apar abia în ultima
decadă a secolului trecut. Interesul pentru domeniu este în creștere, gen erat și de
complexitatea problemelor generate de globalizarea migrației.
În definiția folosită de Organizația Internațională pentru Migrație (IOM), migrația
apare ca fiind: „Mișcarea persoanelor sau a grupurilor de persoane fie peste o frontieră, fie în
interiorul unui stat. Este o mișcare de populații cuprinzând orice fel de mișcare de oameni,
indiferent de lungimea, compoziția sau cauza ei; include mișcarea de refugiați, persoane
dislocate, migranți economici și persoane care se mută din alte cauze, incl uzând reunificarea
familiei.”2
Integrarea, fie a unor imigranți în țara lor de adopție, fie, așa cum ne vom referi în
acest caz specific, a unei țări în Uniunea Europeană, este un proces complex, destul de puțin
studiat, fiind împrumutat din alte zone ale sociologiei, mai ales din cea educațională. În ceea
ce privește integrarea migranților, până să se recurgă la această noțiune cu tot ce presupune
ea, mult timp s -a folosit și aplicat noțiunea de asimilare fapt ce a condus la o serie de

2http://www.iom.int/jahia/ Jahia/about -migration/key -migration -terms/lang/en#Migration ,vizitat 20.09.2012.

9
contradicții de nat ură explicativă și de reacții din partea atât a migranților, cât și a unor
instituții academice sau reprezentanților societății civile.
Integrarea desemnează, într -o definiție cuprinzătoare: „procesele – control formal sau
informal, socializare și rituri publice – prin care indivizii și instituțiile sunt făcuți să se
comporte într -o manieră convergentă. Această noțiune de integrare privește astfel atât
raporturile dintre comportamentele individuale, cât și coerența de acțiune a structurilor
sociale însăși. ”3
Cât privește Uniunea Europeană, aceasta se definește pe sine ca fiind, conform
Tratatutului cu privire la Uniunea Europeană, chiar în articolul A:

Prin prezentul tratat, Înaltele Părți Contractante instituie între ele o Uniune
Europeană, denumită în continuare „Uniune”.
Prezentul tratat marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din
ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile să fie luate cât
mai aproape posibil de cetățeni .
Uniunea se întemeiază pe Comunitățile Eur opene, completate de politicile și
formele de cooperare instituite de prezentul tratat. Aceasta are misiunea de a
organiza, într -un mod coerent și solidar, relațiile dintre statele membre și
dintre popoarele acestora.

Din câte se poate observa definirea Uniunii Europene este una care face referire la un
parcurs și lasă loc unor reveniri și completări.Sintagmele „o nouă etapă”, „procesul de creare
a unei uniuni”, „din ce în ce mai strânse”, „Uniunea se întemeiază pe Comunitățile
Europene”, etc, subliniază toate acest caracter de lucru aflat în mișcare în căutarea formei
definitive, de neschimbat.
I.1. Migrația
În acest capitol vom încerca o scurtă definire a migrației, o reliefare a aspectelor
juridice, sociologice și politice și o caracterizare a ei ca fenomen global.
Originea abordărilor sociologice a migrațiilor își regăsește începuturile în cadrul
sociologiei științifice din Statele Unite la începutul secolului al XX -lea, generată de imigrarea
masivă din epocă. Odată cu extinderea masivă a migrațiilo r pentru muncă dinspre Europa de
Sud și dinspre fostele colonii spre Europa de Nord bogată face ca să se dezvolte și în Europa
interesul pentru studii pe această temă, dar până spre anii 70, cercetarea râmâne la nivel

3 Dicționar al gândirii sociologice ,coordonat de Borlandi,Massimo;(2009). Boudon, Raymond; Cherkaoui,
Mohamed; Valade, Bernard,Iași: Editura Polirom, p.389.

10
empiric, mărginindu -se mai ales la stu dii de caz. Abia spre anii 1990 se poate vorbi de o
structurare a cercetării domeniului.
Dincolo de definiția simplă, comună, cum că migrația este o mișcare în masă de
populații, din punct de vedere sociologic și juridic, ea înseamnă un complex de transfo rmări
sociale și politice generate de schimbările cauzate de mișcările de populație fie în interiorul
frontierelor unei țări, fie, mai ales, dinspre o țară spre alta, sau dinspre o regiune spre alta.
Aceste mișcări de populații atrag după ele transformări economice, evident,dar nu mai puțin,
transformări sociale, politice și culturale
În cadrul noțiunii de migrație intră și o categorie aparte de migranți și anume exilații,
cei forțați să -și părăsească țara din cauze politice sau religioase. Pentru aceștia stabilirea într –
o altă țară este întotdeauna provizorie, cel puțin din perspectivă emoțională. Iată ce
menționează Ion Calafeteanu într -o lucrare dedicată exilului românesc: „Dacă expatriatul își
asumă pierderea patriei ca pe o opțiune lucidă, calculată, p entru exilat,depărtarea de patrie
este resimțită ca o absență impusă de viață, nedorită. De aceea el nu se poate împăca deloc cu
pierderea patriei sale și refuză exilul ca o opțiune de viață, chiar dacă acceptă pentru o
perioadă. Ideea de a se întoarce în patrie este permanent prezentă în gândurile și faptele
exilatului”4.
Dintr -o perspectivă globalizantă, migrația este percepută astfel: „O anumită formă de
globalizare este mai ubicuă decât oricare alta – migrația oamenilor. Conform celei mai simple
definiț ii, migrația se referă la deplasarea oamenilor și la relocalizarea lor geografică,
permanentă sau temporară.”5
De asemenea privită din perspectiva unui istoric controversat, Samuel P Huntington, a
cărui carte – Ciocnirea civilizațiilor, a stârnit multe controverse, migrația este definită lapidar
însă foarte sugestiv: „Dacă demografia este destin, mișcările de populație sunt motorul
istoriei.”6
Dincolo de aceste definiții științifice care încearcă să prindă în cuvinte cât mai puține
esența fenomenului, migrația are și o încărcătură emoțională extrem de puternică. Așa cum se
exprima unul dintre emigranții români din Australia: „Emigrarea este, conform multor
statistici, una dintre cele mai dureroase forme de traume emoționale, aproape la f el de gravă

4 Calafeteanu, Ion ,(2000). Politică și exil, 1946 -1950, din istoria exilului românesc , București: Editura
Enciclopedică, p.24.
5Held,David,(2004).Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale, politică,
economie, cultură , Iași: Polirom, p. 326.
6Huntington, Samuel P.,(1 997). Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale , București: Antet, p. 290.

11
ca pierderea unei persoane apropiate.”7 În aceste context c onsiderăm că este necesar a
prezenta conținutul a trei noțiuni: migrație, a emigra și a imigra.
Migrația reprezintă deplasarea unei populații dintr -o regiune in alta, pentru a se stabil i
acolo definitiv sau pentru o perioadă semnificativă de timp. Ea reprezintă, deci, deplasare și
stabilire.Presupune de asemenea reacția populației din țara de destinație și legislația înseși a
respectivei țări cu privire la migrație.Înseamnă însă și adapt are a migranților și integrarea lor
în societatea în care au ales să își desfășoare activitatea pentru un timp sau pentru totdeauna.
A emigra semnifică acțiunea de părăsire a propriei țări pentru a te stabili în altă țară,
preponderent definitiv, dar și pe ntru perioade extinse de timp. Presupune o decizie uneori
dureroasă,întotdeauna traumatizantă de rupere de tot ceea ce înseamnă reperele esențiale a le
existenței: locul nașterii, limba maternă, familia, prietenii, mediul cultural în care ai crescut.
Presu pune,de asemenea, curajul de apleca,încrederea în forțele proprii și,mai ales,capacitate
de adaptare într -un mediu cu totul nou.Aș îndrăzni să spun că presupune spirit de aventură.
A imigra reprezintă activitatea prin care intri într -o țară, alta decât a t a, pentru a te
stabili acolo definitiv sau pentru o perioadă semnificativă de timp. În acest sens nu trebuie
confundat termenul de „ străin ” cu „ imigrant ” cum uneori o fac administrațiile care îi
contabilizează pe deținătorii de permise de ședere ca emigran ți. Un student aflat la studii in
altă țară, diplomații sau turiștii nu sunt imigranți, deși în legătură cu studenții,mai ales cei de
lungă durată, se poate vorbi despre emigrare temporară.
Migrația populației este un fenomen complex având conotații multip le și interferând cu arii
diverse de studiu. Există aspecte juridice, sociologice, psihologice, economice și, fără
îndoială, politice, culturale etc. Toate acestea merită studiate și luate în considerare. Dar mai
întâi vom îcerca o definire a conceptului d e migrație din perspectivă sociologică.
Dicționarul de sociologie Oxford oferă următoarea încercare de a defini migrația:
„Migrația implică mișcarea mai mult sau mai puțin permanentă a indivizilor sau a grupurilor
dincolo de granițele simbolice sau politi ce spre noi comunități și arii rezidențiale.”8
Această teorie a noii economii a migrației a pus sub semnul întrebării concluziile teoriei
neoclasice a migrației. Punctul esențial al acestei teorii este că decizia privind migrația nu
este luată de individ în mod izolat ci, că ea este luată de un grup de persoane aflate într -o
anumită relație, de obicei familia lărgită, dar și cu comunitățile locale. Aceasta fiindcă
oamenii vor să diminueze riscurile individuale ale unei astfel de decizii și să -și sporească

7Vintilă,Bogdan Ana,(2004). Chemarea destinului, File din jurnalului exilului românesc din Sidney, Australia,
și din istoria Bisericii lui , Buc urești: Editura Ziua , p. 9.
8 Dicționar de sociologie Oxford ,Editat de Marshall,Gordon,(2003).București: Univers Enciclopedic,
p.598.

12
șansele de câștig. Este vorba de un fel de plani ficare familială ariscurilor în care diferite
persoane aparținând aceluiași grup/familie lucrează periodic în diferite zone pentru a spori
șansele de câștig ale grupului.
Această teorie a migrației face referiri la colectivități agrare, ferme sau la asigu rări de
tip futeres sau vânzări în avans, la un preț satbilit a viitoarei recolte. Prin asimilare se
consideră că multe familii fac astfel de calcule mizând pe o viitoare valoare a câștigurilor
realizate prin muncă de către acei membri ai familei care emig rează. Aceasta se consideră a fi
un fel de diminuare a riscurilor prin împărțirea lor pe mai multe piețe ale muncii.de asemenea
astfel de calcule se fac și în situații când un membru al familiei își pierde fie slujba fie
capacitatea de muncă.
Un alt aspec t care este luat în considerare în cadrul acestei teorii este asigurarea unui
venit pentru perioada când persoana nu va mai putea lucra, adică un fel de asigurare tip
șomaj/pensie. De asemenea se ia în calcul nevoia de a acumula capital pentru investiții
casnice sau de producție familială.
O altă latură a nevoilor universale ale omului este cea de adăpost,de a avea o
locuință.În țările dezvoltate această necesitate se poate rezolva prin intermediul unui credit
imobiliar pe termen lung. Dar, remarcă autori i: „Spre deosebire de țările cele mai dezvoltate,
prin contrast, sitemul de credite este puțin utilizat sau inexistent,cerând familiilor să strângă
întregul cost al locuinței în cash înainte de a putea cumpăra locuința.”9 Ca urmare, spun ei,
migrația inter națională pentru scopul agonisirii banilor necesari achiziționarii sau construirii
unei locuințe devine atractivă ca alternativă.
Problemele de motivație și inflație structurală inerente unei ierarhii ocupaționale
moderne, împreună cu dualismul intrinsec economiilor de piață crează o cerere permanentă
de muncitori capabili să lucreze în condiții neplăcute, cu venituri mici, cu grad mare de
instabilitate și cu șanse minime de avansare în ierarhie. Acest tip de forță de muncă s -a cam
epuizat în țările dezvol tate economic unde sursa de forță de muncă din sectorul rural s -a
împuținat astfel că singura sursă rezonabilă devine migrația internațională.
În încercarea de a sistematiza totuși această abordare pot fi adunate elementele
constitutive sub genericul teori ei sistemelor mondiale . Esența acestei teorii a sistemelor
mondiale susține că penetrarea relațiilor economiei capitaliste în societăți non capitaliste sau
pre-capitaliste crează o populației dispusă la mobilitate care este gata să migreze.urmărind

9 Massey,Douglas S.,(2009).Joaquin Arango,Graeme Hugo,Ali Kouaouci,Adela Pellegrino,J Edward
Taylor, World in Motion -Understanding International Migration at the End of the Millennium, Oxford:Clarendon
Press,p.25.

13
profitul și bogăția deținătorii de firme capitaliste din țările bogate, pătrund în țările sărace de
la periferia economiei mondiale în căutarea de pământ, resurse minerale, muncă și piețe de
desfacere.
Nu în ultimul rând, procesul economiei globalizate cre ază legături culturale între țările
capitasliste dezvoltate și conexiunile lor periferice. În plus aceste legături culturale sunt
întreținute și întărite de massmedia globalizată ceea ce generează iarăși potențial migraționist.
În concluzie, teoria sistem elor mondiale afirmă că migrația internațională urmează
organizarea politică și economică într -o piață globală în expansiune.
Un concept interesant în cadrul teoriilor privitoare la migrație este cel al capitalului
social. Acesta este strâns legat de rețe aua de migranți, aici intrând familiile și comunitățile
locale de unde provin viitorii migranți. Una dintre caracteristicile principale ale acestui tip de
capital este convertibilitatea sa. Massey și ceilalți definesc rețelele de migranți ca fiind:
„…set uri de legături interpersonale care leagă migranți, foști migranți,și non -migranți din arii
de origine și destinație prin legături de rudenie,prietenie și împărtășirea unei comunități de
origine.”10
Încă din anii 20 sociologii încep să recunoască importanț a rețelelor în promovarea
mișcărilor internaționale. Ideeaa de bază este că includerea în rețele sociale în baza rudeniei
sau prieteniei a noilor migranți le procură acestora informații, asistență și alte diverse resurse
care le facilitează atât emigrarea cât și inserția în noul mediu. Aceste rețele își arată valoarea
mult mai mult după ce individula a luat decizia și a amigrat.
Este evident că pentru primii migranți într -o anumită arie costurile sociale și nu numai
sunt foarte mari. Însă pentru valurile u rmătoare ceste costuri scad semnificativ tocmai prin
contribuția acelor primi migranți. Din cauza naturii legăturilor de rudenie și de prietenie
fiecare nou migrant crează un grup de oameni cu legături sociale în locul de destinație. În
felul acesta noul m igrant, datorită includerii sale într -o astfel de rețea de rudenie sau prieteni
beneficiază de acces mai ușor la piața locală a muncii și de asistență la locul de destinație.
Astfel rețelele de migranți disipă riscurile sau le coboară la niveluri acceptab ile și
maximizează șansele de reușită. De obicei, adată cu dezvoltarea rețelelor de migranți încep să
apară instituții private și organizații de voluntari care ajută la îndeplinirea nevoilor celor
doritori să migreze și mijlocesc și un fel de selecție în n umărul celor doritori să emigreze.
Aspectul negativ care derivă de aici este că se formează o piață la negru a imigrării.

10 Massey,Douglas S.,(2009).Joaquin Arango,Graeme Hugo,Ali Kouaouci,Adela Pellegrino,J Edward
Taylor, World in Motion -Understanding International Migration at the End of the Millennium, Oxford:Clarendon
Press,p.42.

14
Vorbind despre aspectul sociologic al integrării, ne referim preponderant la stat și la
rolul său în acest proces de integrare. Confor m ultimelor abordări ale sociologiei statului:
„Statul nu se definește doar ca un ansamblu de organizații prin intermediul cărora agenții
publici se dovedesc mai mult sau mai puțin capabili să formuleze și să aplice platforme
politice, ci și prin modul în care va influența cultura politică, va încuraja formarea anumitor
grupuri, va permite sau nu acțiunea colectivă, în același timp cu facilitarea apariției unor
probleme publice.”11
Desigur,dacă vorbim despre stat și integrarea sa în acest organism complex ca re este
Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm că ne situăm în cadrul sociologiei politice, mai ales
cum este ea definită în Dicționarul de sociologie Oxford , coordonat de Gordon Marshall: „În
timp ce știința politică se ocupă în principal cu aparatul guve rnamental, mecanismele
administrative și publice și sfera politică formală a alegerilor, opiniei publice, grupurilor de
presiune sau comportamentului politic, analiza sociologică a fenomenelor politice este
interesată mai mult de relațiile reciproce dintre politică, structuri sociale, ideologii și
cultură.”12
Conceptul de flux migrator este utilizat în sociologie cu sensul de migrații care apar și
se dirijează în mod spontan dinspre o țară sau o zonă mai largă de origine a migranților către
o țară, o regiun e, sau, cum este cazul Uniunii Europene, o formațiune de tip statal. Fluxurile
migratorii sunt fluide deoarece intervin permanent elemente care pot determina
redirecționarea lor, accentuarea sau stoparea lor. Elemente politice, cum ar fi războaie, sau
revoluții; elemente economice, cum ar fi crizele economice regionale sau naționale; elemente
de origine socială, cum ar fi modificarea nivelului educațional general al populației etc. pot
genera apariția unor fluxuri migratorii semnificative.
Paternul istoric de migrație pentru majoritatea țărilor europene cuprinde patru aspecte.
 Mai întâi, migrațiile au început lent după ce de -al doilea război mondial, apoi s -au
intensificat temporar din cauza deplasărilor variabile ale numeroaselor populații
strămutate, deplasări generate chiar de război.
 În al doilea rând, în anii 50 a existat o creștere treptată a ratei migrației, care s -a
accelerat în anii 60 și atins punctul maxim în anii 70.
 În al treilea rând, migrația a continuat după mijlocul anilor 70, chiar dacă la un nivel
oarecum mai scăzut.

11 Dicționar de sociologie Larousse ,Editatde Boudon,Raymond,(1996).Besnard,Philippe,Cherkaoui,
Mohamed,Lecuyer,Bernard -Pierre,București: Editura Univers Enciclopedic,p.274.
12Dicționar de sociologie Oxford ,Editat de Marshall,Gordon,(2003).București: Editura Univers
Enciclopedic,p.571.

15
 În al patrulea rând, în anii 80 rata migrației a început să crească din nou, de la caz la
caz. Aceasta s -a intensificat la începutul anilor 90, pe măsură ce boom – ul economic
din Europa Occidentală, turbule nța post 1989 din Europa Centrală și de Est și din
fosta Iugoslavie și crearea Pieței Unice Europene au propulsat nivelurile imigrației.
Globalizarea, adică: „fenomenul de deschidere a economiilor și frontierelor este un
rezultat al intensificării schimbu rilor comerciale șli a circulației capitalurilor, al difuzării
informațiilor, cunoașterii și tehnicii, precum și a procesului de de reglementare. Acest proces,
care a avut o evoluție accelerată în ultimii ani, se derulează atât pe criterii geografice, cât și
sectoriale”13, a indus o altă dinamică procesului de migrație a populației.
Pe de o parte s -a produs o migrație explozivă a forței de muncă din și către cele mai
neașteptate centre și regiuni iar, pe de altă parte, a urmat o migrare foarte rapidă a
capit alurilor și relocării unităților de producție.
Considerăm că, cel puțin în viitorul imediat, migrația populației din România către
țări ale Uniunii Europene va mai fi încă mult timp o realitate. Însă, caracterul acestui
fenomen social se va modifica, devenind tot mai complex. Vom avea nu doar fenomene de
emigrație ci și de imigrație. România va deveni din ce în ce mai atractivă ca piață a muncii
pentru mulți dintre cei dinafara Uniunii Europene și chiar pentru cei cu un anumit nivel de
expertiză din interiorul Uniunii. Dacă este să ne gândim numai la pr esiunea pe care românii
din Republica Moldova și din nordul Ucrainei o pun în încercarea lor, legitimă de altfel, de a
avea și ei acces la piața muncii din Uniunea Europeană prin intermediul României, vom
constata că, intrând în Uniunea Europeană, România s-a transformat într -o țară de destinație
pentru mulți migranți.
Într-una dintre puținele lucrări dedicate migrației actuale, Dezvoltarea socială
coordonată de academicianul Cătălin Zamfir și Laura Stoica, Marica Constantinescu notează
în studiul Efecte ale migrației internaționale asupra dezvoltării sociale. Cazul Romaniei, din
perspectiva efectelor diferitelor tipuri de migrație, care se dezvoltă în noile condiții ale
extinderii Uniunii Europene:
Într-un eseu de o frumusețe deosebită, intitulat Lauda exilului , binecunoscutul filozof
al culturii de origine poloneză, Leszek Kolakowski, el însuși un emigrant sau, mai degrabă un
exilat în Occident (Statele Unite și Anglia), filozofează pe tema exilului într -o manieră
personală. Pornind de la figura „i ntelectualului în exil”, atât de răspândită în cultura Europei,
filozoful parcurge drumul umanității înapoi spre originele edenice și spre primul exil, acela

13Bărbulescu,Iordan Gheorghe,(2009).Daniela Râpan, Dicționar explicativ trilingv al Uniunii
Europene ,Iași:Editura Polirom,p.371 -372.

16
din Paradis, pentru a se întoarce spre ideea fundamentală a concepției iudeo -creștină despre
lume și viață, aceea a unui exil permanent, generat de apartenența la o patrie cerească.
Într-o cercetare a lui Philippe Dewite intitulată Noile frontiere ale imigrării apărută
într-un volum colectiv de studii despre mondializare, volum coordonat de Serge Corde llier,
autorul se referă la diversitatea fluxurilor migratatoare într -o descriere cuprinzătoare dar și
sintetică: „Transferurile de competență se îndreaptă din Sud către Nord,cuprinzând între
altele „exodul creierelor”, dar și din Nord către Sud, cu firme multinaționale care își trimit
cadrele de conducere și tehnicienii în străinătate în funcție de propria lor dezvoltare și de
mutări de intreprinderi. Din Nord, muncitorii care nu au o calificare specială se îndreaptă tot
către Nord, ca britanicii și portug hezii din Uniunea Europeană care au emigrat legal în
Germania și care lucrează „la negru” pe imensul șantier berlinez de după 1989. Din Sud,
bărbați și femei fug spre un Sud mai puțin sărac, ca burkinezii care pleacă în Coasta de Fildeș
sau bolivienii în A rgentina, sau chiar spre Est, ca vietnamezii și srilankezii în Europa de Est
și în Rusia.”14
Din studiile si documentele cercetate, precum si din analiza principalelor date privind
migratia am identificat o serie de aspecte generale care privesc acest fenom en in anasamblul
sau. Astfel, am constatat ca, in special dupa al doilea razboi mondial, a avut loc un proces
amplu de regionalizare si globalizare a migrației, care a avut drept cauză generală aspectul
economic, adică fluxurile de migrație s -au concentrat dinspre țările sărace din punct de
vedere economic către țările mai dezvoltate și care ofereau locuri și condiții de muncă
superioare.
În prezent, migrația regională și cea globală aau implicații majore asupra autonomiei
și suveranitțăii statelor. Ne ref erim aici, in primul rand la migratia ilegală, de natură
economica sau politica, care reliefeaza incapacitatea statelor de a -și proteja și supreveghea
eficient granițele. „În al doilea rând, nici statele care și -au extins supravegherea asupra
frontierelor nu au fost capabile să oprească în totalitate fluxul de imigranți ilegali. În al treilea
rând, creșterea numărului de încercări internaționale de a controla și coordona politicile
naționale în privința migrațiilor demonstrează o recunoaștere a naturii în s chimbare a
autonomiei și suveranității statale și necesitatea de a spori cooperarea transfrontalieră în acest
domeniu. În al patrulea rând, în sfera politicilor economice și culturale, migrația a transformat
mediul politic intern în cadrul căruia operează statele capitaliste avansate: puterea colectivă și

14Dewitte,Philippe,(2003). Noile frontiere ale imigrării în Mondializarea dincolo de mituri ,volum coordonat de
Serge Cordellier,București:Editura Trei,p.141.

17
modelul de alianțe între actorii politici s -au schimbat, iar migrația a redefinit interesele
politice, economice și de altă natură, precum și perceperea acestora”15.
Prezentul fenomenului migrationist se poate exprima cel mai bine in faptul ca dreptul
international are, din ce in ce mai mult, implicatii directe asupra legislatiilor interne ale
statelor, iar, in acelasi timp, o serie de organizatii internationale suprav egheaza,
monitorizeaza, analizeaza si intervin direct, atunci cand este cazul, in procesele de migrare.
De aceea, dezvoltarea infrastructurilor specifie la nivel national si international, precum si
normele si reglementarile normative de natura juridica vo r afecta, în sensul adaptă rii și
remodelarii acesteia, chi ar fenomenul globalizării migraț iei.
Fenomenul migratiei are o serie de efecte care se manifesta nu numai la nivel individual
sau comunitar, ci si la nivel național, regional și global. Dacă e să ne referim la efectele pe
termen scurt și mediu, atunci am putea emite, ca o opinie generală, faptul ca migrația din
Romania va afecta (influența) piața muncii atat din perspectiva volumului forței de muncă,
cât și din perspectiva gradului de ocupare și de s alarizare a acesteia. Totodată, forța de muncă
va suporta o serie de modificări în sensul realocării ei la nivel regional și sectorial.
Și regiunile de emigrare vor cunoaște transformări datorate transferului de capital
pentru familiile rămase in țară ale celor emigrați, dar si la nivelul implicatiilor de natura
socială ca urmare a alterării structurilor familiale. „Un aspect mai putin analizat de teoria
economică romanească il constituie remiterile sau transferurile de bani efectuate între țările
de desti nație și România, unul dintre efectele cele mai vizibile si cuantificabile ale migratiei
si, mai ales, potentialul acestor remiteri de a stimula dezvoltarea economica. În cele din urmă,
modificarea disponibilității forței de muncă în România poate induce m odificări în structura
producției și să altereze termenii schimbului. Datele disponibile arată că migrația are
deopotriva efecte pozitive și negative atât în ceea ce privește mentalitățile, cât și în plan
social”16.
Mai multe studii realizate au evidentiat , încă de la începutul anului 2000, o serie de
aspecte negative ale fenomenului migraționist, apreciind ca „in cadrul efectelor pozitive
dezvoltarea economica locala, stimularea spiritului antreprenorial si toleranta crescuta in
zonele cu indice ridicat de migratie si asociaza fenomenului migrationist efecte negative

15 Pert Steliana, Vasile Valentina, Pavelescu Marius, Vasile Liviu (2004), Circulatia fortei de munca, scenarii,
posibile evolutii, Probleme economice, Institutul National de cercetari economice, Academia Romana, vol. 102 –
103, p.56.
16 Pert Steliana, Vasile Valentina, Pavelescu Marius, Vasile Liviu (2004), Circulatia fortei de munca, scenarii,
posibile evolutii, Probleme economice , Institutul National de cercetari economice, Academia Romana, vol. 102 –
103, p.56.

18
precum dependenta comunitatilor de veniturile provenite din migratie, copii abandonati, trafic
de persoane”17.
Cu o populație de peste cincisprezece milioane cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani
și cu o rată de participare la învățământul obligatoriu de aproximativ 65%, România se
prezintă cu un potențial de forță de muncă, atat sub aspectul cantității, cât și sub cel al calității
acesteia, competitiv si apreciat pe piețele muncii externe. D in punctul devedere al intereselor
starategice, Romania este interesata, in primul rand, sa -si valorifice potentialul si calitatea
fortei de munca pe piata interna si, abia in plan secundar, pepietele externe. Problema majora
care se ridica aici o reprezin ta insa ofertele de locuri de munca de pe piata interna in continua
scadere, precum si salariile foarte scazute pe care angajatorii interni le pot oferi.
Astfel, desi capitalul uman din România este apreciat, la nivel global, ca fiind unul
competitiv, in special in ramurile științei si tehnologiei de vârf, iar nivelul de dezvoltare
economică precum si resursele financiare interne nu pot opri fluxul migrationist al expertilor
către țări putenic dezvoltate din Uniunea Europeană sau din lume.
Este adevarat c a, teoretic, valoarea capitalului uman poate suplini lipsa capitalului
financiar, dar acest lucru este valabil numai in cazul aplicarii unor strategii nationale,
coerente, unitare si eficiente in domeniul protejarii investitilor pe care România le face in
pregatirea fortei de munca.
“Ca tendinta actuala se observa o oscilatie anuala mai redusa si o stabilizare relativa a
contingentului de forta de munca care se deplaseaza pe baza acordurilor guvernamentale, a
acordurilor la nivel de ministere, a contractelo r de plasament de forta de munca prin agentii
specializate si a contractelor directe intre persoane sau firme din Romania cu persoane sau
firme din strainatate”18.
Daca ar fi sa evaluam, foarte pe scurt, efectele pozitive si cele negative ale emigrarii,
acestea ar putea fi urmatoarele: un prim efect economic ar fi acela ca emigrantul merge si
ramane acolo unde are conditii mai bune de viata si de munca. Deci, calitatea economica a
vietii emigrantului ar fi in crestere. Tot la capitolul efecte economice pozitive este trecut si
faptul ca valuta si bunurile pe care emigrantii le trimit in tara de provenieinta contribuie la
bunastarea familiilor acestora, dar pe termen lung acest lucr u induce o serie de efecte
negative, cum ar fi: sustinerea artificiala a valutei nationale, scaderea exporturilor si, in

17 Global Commission on International Migration, 2005 "Migration in an interconnected world: New
directions", www.gcim.org
18 Pert Steliana, Vasile Valentina, Pavelescu Marius, Vasile Liviu (2004), Circulatia fortei de munca, scenarii,
posibile evolutii, Probleme economice, Institutul National de cercetari economice, Academia Romana, vol. 102 –
103, p.112

19
ultima instanta, chiar lipsa de hotarare a guvernantilor de a introduce reforme structurale
profunde.
Din punctul nostru de vedere, ca de altfel al mojoritatii celor interesati de acest
fenomen al e migrarii, un alt aspect negativ ar fi exodul creierelor în sensul că din țară
emigrează, î n primul rand, persoanele foarte calificate. Rom ânia pierde astfel de doua ori: o
data atunci can d cheltuie cu pregatirea și scolariza rea acestora si, in al doilea râ nd, pentru
faptul ca nu poate beneficia de pregatir ea superioara a acstora, fapt c e ar conduce la o crestere
a competitivitatii si eficientei anumitor domenii economice.
În acest context cultur al, politic, social și economic, obiectivul general al studiul
nostru este acela de a identifica natura cauzelor și a efectelor emigrării cetățenilor români
în țările membre ale Uniunii Europene, din perspectiva percepției acestui fenomen chiar
de către r omâni.
Ca obiective secundare , care derivă din obiectivul general, cercetarea noastră propune:
 Identificarea cauzelor emigrării pe palierele economic, politic și social așa cum
sunt percepute de români;
 Identificarea principalelor efecte ale emigrării românilor atât la nivel microsocial
(individ, familie, cercul de prieteni), cât și la nivel macrosocial (comunitate,
societate) din perspectiva percepției acestora de români;
 Analiza diferențelor de opinii dintre românii care au avut experiențe în ceea ce
privește fenomenul emigrării (experiențe directe sau indirecte) și cei care nu au
avut astfel de experiențe.
Ipotezele cercetării:
(I) Dacă principala cauză a emigrării românilor este una de natură economică,
atunci opinia generală ar trebui să conducă la idee a că dezvoltarea și creșterea
economică a României ar implica, în mod direct, o scădere a numărului de
emigranți;
(II) Dacă impactul pe termen scurt al emigrării asupra comunităților locale este unul
pozitiv, atunci opinia generală ar trebui să fie favorabilă e migrării;
(III) Dacă cele mai multe efecte pe termen lung ale emigrării sunt negative, atunci
politicile sociale și economice ale statului român ar trebui să prevină și să
preîntâmpine o creștere a fenomenului emigrării;
(IV) Dacă opiniile cu privire la fenomenul em igrării ale subiecților cu experiențe
directe sau indirecte sunt major divergente față de cei care nu au avut astfel de

20
experiențe, atunci înseamnă că nu există o informare obiectivă și corectă a
populației cu privire la acest fenomen.
Pentru realizarea un ei imagini de ansamblu cât mai corecte și operaționale asupra
fenomenului emigrării am elaborat și o serie de întrebări cu caracter ajutător exploratoriu în
fundamentarea și interpretarea informațiilor și datelor studiului nostru. Aceste întrebări,
subsuma te obiectivului cercetării, le -am structurat și formulat astfel:
1. Care sunt principalele efecte ale emigrației românilor asupra relațiilor lor de cuplu și
asupra familiilor extinse?
2. Care este imaginea emigrantului român atât în țară, cât și în străinătate?
3. Ce impact psihosocial au experiențele emigrării ilegale asupra victimelor traficului de
persoane?

În linii mari, cercetrea întreprinsă de noi se poate încadra în tipologia unei cercetări
descriptive. Astfel, intenția noastră a fost aceea de a surprinde caracteristicile și evoluția
comportamentului migrator al emigrantului român din perspectiva opiniei românilor. Ca
majoritatea cercetărilor de natură descriptivă și cercetarea noastră a utilizat o aborda re
nomotetică , fiind deosebit de utilă, în intenția noastră de a identifica tipologia emigrantului,
precum și opiniile cu privire la efectele socio -economice ale emigrării. Pentru reducerea
riscului de a reține informații incorecte am folosit ca metode și tehnici de cercetare obsrvația,
analiza documentară și ancheta sociologică pe bază de interviu, focus -grup .
De asemenea, tot pentru a reduce limitele anchetei sociologice pe bază de interviu, am
folosit o serie de studii documentare, astfel încât întrebăr ile din cadrul Ghidului de interviu să
fie cât mai centrate pe subiect. Cercetarea noastră se subsumează ideii de cercetare calitativă ,
în sensul că am avut în vedere cercetarea unor situații reale și nu experimentale sau de
laborator. Tot caracteristic ac estei metode este faptul că are în vedere cercetări integratoare de
natură holistică, iar participarea cercetătorului este una activă, folosindu -se de o serie de
raționamente intuitive și apelând la empatie (în sens de neutralitate, obiectivitate a
cercetă torului, concomitent cu percepția trăirilor participanților la cercetare). Pe tot parcursul
cercetării am utilizat analiza de tip contextual , adică am avut în vedere cadrul socio -istoric al
cercetării, precum și încadrarea temporală a investigației.
Pentr u validitatea datelor și informațiilor obținute am folosit metoda triangulației
metodologice , în sensul că am folosit o serie de metode și tehnici diferite pentru stabilirea
concluziilor (observație, analiza documentară, focus -grup)

21
Metoda aleasă de noi, m etoda focus grupului este o metodă calitativă și ea presupune
ca tehnică interviul cu un grup de lucru și un moderator. Între metoda focus grup, care este, în
ultimă instanță, tot un interviu și alte tipuri de interviuri (tehnica grupului nominal, tehnica
Delphi, tehnica brainstorming etc.) există mai multe deosebiri.
Focus grupul ne -a permis obținerea unor informații de profunzime și care țin de
infrastructura opiniilor și atitudinilor celor intervievați. Totodată, această metodă ne poate
oferii informații despre modalitățile în care se formează și se materializează (exprimă) aceste
atitudini și opinii.
Ca toate metodele calitative, metoda focus grupului implică din partea cercetătorului
deținerea unor competențe de analiză, informații aprofundate din dom eniul supus cercetării,
dar și o serie de abilități de comunicare. Literatura de specialitate stabilește și câteva limite
ale acestei metode, limite de care am ținut cont în cercetarea noastră. Astfel, „în ceea ce
privește conținutul, acesta poate fi influ ențat de efectele de grup; răspunsurile date sunt
răspunsuri ale acelei structuri grupale”19.
Discuțiile din cadrul focus grupurilor au fost organizate în jurul următoarelor
teme:
• Locații preferate pentru emigrare;
• Cauze subiective și obiective ale emigrării;
• Efectele emigrării asupra relațiilor sociale ale emigranților;
• Efectele emigrării asupra comunităților sociale;
• Avantaje / dezavantaje ale emigrării;
• Reprezentarea socială a emigrantului român;
• Schimbările suferite de emigranți
• Impac tul emigranților asupra comunității și societății de destinație
În organizarea și structurarea participanților la cele patru focus -grupuri pentru
obținerea opinii din perspective diferite, am procedat în felul următor:
Focus grup 1: tineri care au trecut printr -o experiență directă a emigrării sau cel puțin
a unuia dintre membrii familiei;
Focus grup 2: tineri care nu au avut o experiență directă sau indirectă în ceea ce
privește emigrarea;
Focus grup 3: Adulți care au avut și/sau au o experiență personală de emigrare;

19 Idem,

22
Focus grup 4: Adulți care nu au avut experiențe personale de emigrare pânâ în
prezent;
Înregistrările discuțiilor din cadrul focus grupurilor au fost transcrise și apoi analizate în
ansamblu, pentru toți participanții și apoi am efectuat o an aliză comparativă, pe grupuri în
funcție de ipotezele de lucru avansate.

Concluziile cercetării
Cercetarea calitativă prezentată și -a propus să exploreze opiniile cu privire la cauzele
și efectele emigrării Românilor și sa identifice diferențele de perc epție, evaluare și înțelegere
a acestui fenomen de către români în funcție de nivelul de experiență în acest domeniu.
Rezultatele de cercetare au evidențiat o serie de cauze ale emigrării, așa cum sunt ele
identificate de către subiecți, dintre care lipsa resurselor financiare, sărăcia se detașează ca
fiind cea mai importantă ( cauze economice ). Aceasta reprezintă cea mai frecventă temă a
discuțiilor din cadrul celor patru focus grupuri organizate și întrunește consensul tuturor
participanților. Dorința de a trăi și a -și crește copiii într -o societate civilizată, dezamăgirea
față de condițiile sociale și politice din România reprezintă alte cauze, care se exprimă în
motive subiective ale emigrării ( cauze socio -politice ).
În ceea ce privește efectele negative ale emigrării, impactul cel mai puternic este
resimțit la nivelul familiei , în special în situația emigrării temporare a unui sau ambilor
părinți. Efectele acestei situații sunt resimțite dureros de subiecții care au trecut printr -o
experiență de emigrare personală sau în familie și sunt analizate obiectiv de către participanții
care nu au trăit asemenea experiențe. Dintre efectele la nivel de comunitate socială sau de
societate în ansamblu sunt identificate cele economice, referitoare la schimbarea echili brului
forței de muncă și la transferurile de resurse financiare. Efectele politice, culturale sau
religioase sunt menționate într -o mai mică măsură.
O analiză comparativă a discuțiilor din cele patru grupe de participanți la focus
grupurile organizate a identificat o serie de diferențe, care pot conduce la conturarea unui
profil tematic specific pentru fiecare tip de subiecți ai cercetării. Astfel, pentru tinerii care au
avut experiențe de emigrare în familie temele principale sunt cele ale despărțirii și destrămării
familiei. Acestea acționează ca o grilă de lectură și interpretare pentru toate comunicările cu
privire la fenomenul. Soluțiile propuse de către această categorie de subiecți se referă,
inevitabil, la reunirea familiei, de preferat în spațiul de destinație. Tema reîntoarcerii nu este

23
semnificativă, în timp ce temele referitoare la emoții și trăiri subiective abundă în cadrul
discursului.
Tinerii care nu au trecut printr -o experiență de emigrare focalizează discuțiile pe o cu
totul altă categor ie tematică. Oportunitățile pe care le prezintă emigrarea sunt cele mai
întâlnite teme în discursul acestora, cu accent pe domeniul educației și pe șansele în ceea ce
privește dezvoltarea personală. Atitudinea acestei categorii de subiecți este una pozitiv ă, de
expectativă și explorare.
Adulții cu experiență în domeniul emigrării sunt cei care exploatează la maximum tema
nevoilor financiare, a determinărilor obiective și subiective în ceea ce privește decizia de
emigrare. Discursul lor este axat pe tema mu ncii și a discriminării în legătură cu aceasta și se
bazează într -o mai mare măsură pe exemple din experiența personală, fără a generaliza.
Grupul adulților fără experiențe de emigrare a furnizat un material de analiză amorf, cu
mai multe tendințe spre gen eralizare. Nu există o temă dominantă a discursului ci, mai
degrabă, o atitudine dominantă de resemnare, de acceptare a situației personale, alături de o
critică incisivă a situației sociale și politice din România, care devine o cauză obiectivă a
emigrări i. Considerăm că cercetare și -a atins obiectivele stabilite în parametri optimi,
obiectivi și respectând toate elementele unei cercetări științifice.
În eforturile de cercetare ulterioare, o analiză separată a diferitelor tipuri sau forme de
emigrare (în funcție de durată și de scop) ar putea furniza o perspectivă mai amplă asupra
fenomenului. Totodată, considerăm necesară și utilă realizarea unor studii longitudinale și la
nivel macro pentru elaborarea unei strategii naționale cu privire la fenomenul migr ației,
precum și a unor politici sociale și culturale adecvate pentru folosirea eficientă a forței de
muncă proprii și a specialiștilor din diverse zone de activitate pe care România îi pierde
anual.
Nu se poate încă prevede care va fi direcția fenomenului de migrație în ce privește
România, dar se pot face paralele cu țările intrate în 2004 în Uniune. A existat o temere a
vechilor țări ale UE că odată cu intrarea masivă pe piața muncii a celor din noi le țări admise
în Uniune, va crește șomajul în țările cu vechi state în UE. Teama de instalatorul polonez a
creat multe reacții și a generat destule măsuri protecționiste.
S-a dovedit însă că aceste temeri au fost nejustificate iar acele țări care au desc his
piața muncii pentru toți cetățenii Uniunii Europene, fie ei vechi sau noi, n -au avut decât de
câștigat. Forța de muncă din noile țări ale Uniunii s -a orientat către acele țări cu o legislație
prietenoasă, ceea ce a contribuit atât la satisfacerea nevoi lor lor cât și a țărilor de destinație în
cauză.

24

Evaluări, prop uneri și concluzii finale
Analiza și cercetarea întreprinsă cu privire la situația actuală și evoluția fenomenului privind
migrația din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a pus în evidență o serie de aspect
cu character general pe care le vom prezenta în continuare:
1. Fenomenul migraționist este un element de maxima importanță pentru societățile modern,
un adevărat factor de emancipare a tendințelor de globalizare a piețelor, p recum și un
instrument efficient de reglare a dezechilibrelor care pot apărea la un moment dat la nivel
local sau regional;
2. În ideea în care se dorește ca fenomenul de migrație externă să poată deveni un elemnt de
stimulare a creșterii economice naționale se impune cu necesitate elaborarea unor strategii
și politici adecvate și obiective, politici care să găsească punctul de echilibru între modul
de implementare și folosire eficientă a forței de muncă pe piața internă, interesele
particulare, individuale al e posesorilor forței de muncă și imperativele și interesele
actuale ale Uniunii Europene;
3. La nivelul celor mai multor state membre ale Uniunii Europene sunt stabilite politici în
domeniu, care sunt obiectivate și sub aspect legislative cu politicile și leg islația europeană
în domeniu. În ceea ce privește România, aceste politici au avut și au un caracter mai mult
reactiv, incoerent și în multe cazuri greu compatibilă cu cele de la nivel european;
4. Practica și experiența europeană și internațională cu privire la monitorizarea și
administrarea fenomenului migraționist au pus și pun în evidenâă o interrelaționare și
interconectare a cel puțin două dimensiuni: dimensiunea legislativ -instituțională și
dimensiunea cultural -socială. Astfel, toți actorii sociali impl icați în elaborarea și
adoptarea legilor, în reconfigurarea instituțională națională, precum și în elaborarea și
implementarea strategiilor sectoriale care privesc fenomenul de migrație, trebuie să
intervină mai activ în identificarea răspunsurilor și solu țiilor la această problematică;
5. România trebuie să identifice și să implementeze o serie de măsuri cu privire la modul de
integrare a românilor emigranți în țările de destinație, concomitent identificarea măsurilor
de reintegrare socioprofesională a celor care revin în țară după experiențe ale emigrării;
6. Analiza o piniei publice cu privire la fenomenul de migrație a pus în evidență faptul ca
aceasta percepe migrația ca o migrație pentru muncă (banii sunt câștigați prin muncă și
doar o mica patre prin cerși t sau furturi). Rezultatele cercetării au mai pus în evidență
faptul că există în continuare o perceptivă deformată asupra aspectelor negative ale
emigrării, lucru ce demonstrează dificultățile opiniei publice în a înțelege un fenomen atât
de complex. Am întânit, în continuare, o serie atitudini intolerante, stereotipuri cu privire
la apartenența emigranților la o anume etnie sau categorie socială, fapt ce alimentează

25
manifestările xenophobe și delincvente. Acest fapt ar putea fi evitat printr -o mai corect ă și
promptă informare de către autoritățile române, dar și printr -o implicare mai mare a mass –
mediei și reprezentanților societății civile;
7. Cercetarea noastră consideră necesar (alături de punctul de vedere al altor studii în
domeniu – în special cele al e IOM) introducerea ca obiect de studiu în curricula
universitară a unor specializări arondate fenomenului migraționist, în special în științele
economice, sociologie, drept și științele educției. Susținem, deopotrivă, și ideea înființării
a unui centru na țional de studiere a migrației, astfel încât să putem pregăti specialiști cu o
bună expertiză în domeniul politicilor publice, politicilor sociale sau mangemntul
migrației;
8. Subliniem, totodată, că pentru a evita riscul marginalizării în noua construcție e uropeană
avem nevoie de politici economice, educaționale și sociale de calitate, precum și de
“conservarea valorilor culturale și etice ale națiunii, de preluarea critică a celor
occidentale și de adaptarea lor la condițiile specific naționale. Condițiile pentru o
asemenea combinație sunt deja puse în operă prin Strategia Europeană a Ocupării, Planul
Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă, Joint Assessment Paper și alte
documente ale UE”20 (Perț, 2003).
În spiritul și în continuarea acestor concluzii, afirmăm că studiul nostru se consituie
într-o încercare de a identifica și coagula o serie de informații teoretice utile cu un demers
investigativ aplicat, conștienți fiind de faptul că tematizarea fenomenul ui migraționist este
extrem de dificilă în condițiile unei consistente fluidități și imprevizibilități ale acestuia.
Chiar dacă tema migrației populației este prezentă frecvent în spațiul public
cercetările aplicate și coerente în domeniu, cel puțin în Ro mânia, sunt abia la început. O serie
de particularități ale fenomenului, în special sub raportul relației cu dinamica forței de muncă
sau a nivelului PIB al României, s -au bucurat de o atenție din ce în ce mai mare prin
realizarea unor cercetări si analize statistice din perspectivă economică sau juridică.
Abordarea fenomenului migraționist din perspectivă sociologică sau a psihologiei sociale
lipsesc din câmpul investigativ actual. Remarcăm totuși interesul crescând pentru această
temă, precum și frecvența sporită a cercetărilor cu legătură directă sau indirectă în acest
domeniu.
Cercetarea noastră s -a plasat pe două paliere investigative: un palier care viza
identificarea cauzelor și efectelor emigrării așa cum sunt ele percepute în opinia publică
româneas că și, celălalt palier, care a încercat să surprindă evoluția legislației europene în

20 Perț, S., Vasil e, V. (2003), Relația Export – Capitalul Uman. Conținut. Impact , proiect de cercetare CERES 2

26
materie de migrație în paralel cu eforturile de adpatare și reconfigurare a spațiului juridic
românesc privitor la acest fenomen.
Rezultatele de cercetare au evidențiat o serie de cauze ale emigrării , așa cum sunt ele
identificate de către repondenți, dintre care lipsa resurselor financiare, sărăcia se detașează ca
fiind cele mai importante. Aceasta reprezintă cea mai frecventă temă a discuțiilor din cadrul
celor patru foc us grupuri organizate și întrunește consensul tuturor participanților. Dorința de
a trăi și a -și crește copiii într -o societate civilizată, dezamăgirea față de condițiile sociale și
politice din România reprezintă alte cauze, care se exprimă motivele subie ctive ale emigrării.
În ceea ce privește efectele negative ale emigrării , impactul cel mai puternic este
resimțit la nivelul familiei, în special în situația emigrării temporare unuia sau a ambilor
părinți. Efectele acestei situații sunt resimțite dureros de subiecții care au trecut printr -o
experiență de emigrare personală sau în familie și sunt analizate obiectiv de către participanții
care nu au trăit asemenea experiențe. Dintre efectele la nivel de comunitate socială sau de
societate în ansamblu sunt i dentificate cele economice, referitoare la schimbarea echilibrului
forței de muncă și la transferurile de resurse financiare. Efectele politice, culturale sau
religioase sunt menționate într -o măsură mai mică.
O analiză comparativă a rezultatelor aplicării celor patru focus -grupuri, grupate pe
participanți a condus la identificarea a o serie de diferențe, care pot conduce la conturarea
unui profil tematic specific pentru fiecare tip de repondenți ai cercetării. Astfel, pentru tinerii
care au avut experiențe de emigrare în familie temele principale sunt cele ale despărțirii și
destrămării familiei. Acestea acționează ca un adevărat filtru interpretativ pentru toate
discuțiile care au vizat fenomenul emigrării. Sol uțiile propuse de către această categorie de
subiecți se referă, inevitabil, la reunirea familiei, de preferat în spațiul de destinație.
Tinerii care nu au trecut printr -o experiență de emigrare focalizează discuțiile pe o cu
totul altă categorie tematică . Oportunitățile pe care le prezintă emigrarea sunt cele mai
întâlnite teme în discursul acestora, cu accent pe domeniul educației și pe șansele în ceea ce
privește dezvoltarea personală. Atitudinea acestei categorii de subiecți este una pozitivă, de
expec tativă și explorare.
Adulții cu experiență în domeniul emigrării sunt cei care exploatează la maximum tema
nevoilor financiare, a determinărilor obiective și subiective în ceea ce privește decizia de
emigrare. Discursul lor este axat pe tema muncii și a d iscriminării în legătură cu aceasta și se
bazează într -o mai mare măsură pe exemple din experiența personală, fără a generaliza.
Grupul adulților fără experiențe de emigrare a furnizat un material de analiză amorf, cu
multe streotipii și tendințe exagerate spre generalizare. Nu există o temă dominantă a

27
discursului ci, mai degrabă, o atitudine dominantă de resemnare, de acceptare a situației
personale, alături de o critică incisivă a situației sociale și politice din România, care devine o
cauză obiectivă a emigrării.
Din această perspectivă, considerăm că demersul nostru investigativ și -a atins scopul și
obiectivle pe care și le -a propus. Menționăm că ar fi de maxim interes, pentru cercetările
ulterioare, o analiză distinctă a diferitelor tipuri sau forme d e emigrare (în funcție de durată și
de scop), analiză care ar putea propune o viziune mai amplă și obiectivă asupra migrației.
Cel de -al doilea palier al cercetării, în urma unor analize obiective și comparative a pus
în discuție noțiunile de cetățenie naț ională și europeană, modul de constituire a lor, dar și
implicațiile de natură politică, economică și socială ale materializării lor în practica și în
legislația europeană.
Cercetarea și -a îndeplinit scopul, acela de a oferi un set de informații inițiale r eferitoare
la evoluția legislației europene în domeniul migrației. Cu siguranță, se impune pentru viitor
reluarea și aprofundarea acestui tip de studii, realizând și o eventuală decelare a cauzelor
politice care au condus la modificările sezizate în prezen tul studiu.
În final, mai dorim să precizăm că dacă luăm în calcul pe de o parte necesarul de forță
de muncă la nivel național (atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității acesteia),
potențial uman de care România are nevoie în intenția sa de face față exigențelor UE și de a
ajunge la nivelul celorlalte state europene și, pe de altă partre, analiza evoluțiilor demografice
pentru următorii 30 -50 de ani, atunci imaginea generală a pieței de muncă interne se prezintă
cu un grad maxim de risc at ât din perspectiva structurii profesionale, cât și din perspectivă
numeric -cantitativă a forței de muncă. Acest lucru trebuie avut în vedere de decidenții politici
din România pentru a identifica și aplica acele reforme economice, sociale, educaționale și
culturale de care țara noastră are nevoie cât mai curând și cât mai operativ cu putință.

28