Migratia Medicilor Romani In Franta

Capitolul III- Studiu de caz

3.1 Migrația medicilor români în Franța

Perspective teoretice ale cercetării

Migrația forței de muncă este o componentă importantă a fenomenului globalizării, care face ca bunurile, serviciile, capitalurile financiare și forța de muncă să se miște în afara granițelor, producând atat efecte pozitive cât și negative.

În vederea realizării studiului, am luat în evidență migrația medicilor la nivel național. Pentru a desfășura corespunzător analiza cercetării am parcurs următoarele etape:

-întocmirea planului tezei;

-culegerea informațiilor statistice;

-prelucrarea și interpretarea informațiilor statistice din literatura de specialitate;

-elaborarea concluziilor.

Una dintre componentele migrației forței de muncă cu o calificare superioară o reprezintă migrația personalului medical.

Cercetarea pe care o efectuez, „Migrația medicilor în Franța” prezintă în prima parte date cu caracter general, privind migrația medicilor din România, iar în cea de-a doua parte a cercetării prezintă date despre migrația medicilor români în Franța în perioada 2005- 2014.

Migrația medicilor români către Franța a devenit un fenomen foarte cunoscut pentru francezi. În primii doi ani de la Uniunea Europeană, România a furnizat Franței peste 800 de medici bine pregătiți și vorbitori de limba franceză.

În primele două luni ale anului 2015, au plecat 600 de medici la muncă în străinătate.

Numărul medicilor români care îngrijesc bolnavii din Franța a crescut cu peste 464 la sută începând cu anul 2007, ajungând la peste 3.100 și întrecându-l pe cel al doctorilor veniți din Belgia.

Potrivit unui sondaj de opinie, persoanele intervievate despre ce ar trebui să facă medicii români în ceea ce privește destinația profesiei de medic, 37,83% au răspuns că trebuie să rămână în țară, 33, 50% au răspuns că trebuie să plece, 24,96% au răspuns că trebuie să plece, dar să revină după o anumită perioadă, iar 3,71% nu știu sau nu au dorit să răspundă.

Motivele pentru care medicii români pleacă să lucreze în Franța este criza sistemului medical din România.

Medicii români sunt atrași de sistemul francez deoarece beneficiază de condiții mult mai bune decât medicii care nu fac parte din spațiul european. În privința cetățenilor din afara Europei, cea mai mare parte își fac studiile în țările de origine, după care urmează o specializare în Franța, în timp ce medicii din spațiul european își pot stabili domiciliul în Franța fără probleme.

Migrația personalului medical reprezintă un fenomen în continuă creștere și a devenit o problemă de mare actualitate la nivel internațional datorită faptului că statele lumii se confruntă cu un deficit din ce în ce mai mare de personal în comparație cu nevoile lor obiective.

Profesorul Astărăstoae a declarat că „4% dintre medicii români au solicitat acte pentru a pleca să lucreze în străinătate” în condițiile în care aceeași pondere a fost înregistrată pe tot parcursul anului 2007, este un semnal de alarmă privind creșterea semnificativă a migrației în România.

Analiza datelor și interpretarea acestora a fost furnizată de cele mai importante instituții din România, de studiile apărute în acest domeniu la nivel național și regional, precum și a informațiilor oferite de mass-media mi-au permis o cunoaștere mai bună a fenomenului migrației medicale românești.

3.2 SCOPUL CERCETĂRII

Prima etapă a cercetării o reprezintă fixarea scopului temei de cercetare. Aceasta a fost stabilită în funcție de informațiile oferite în literatura de specialitate, dar și de preocupările teoretice ale cercetătorului.

Scopul prezentei cercetări este realizarea un studiu despre migrația medicilor din România referitor la migrația lor în alte țări, la posibillitatea dezvoltării lor atât pe plan profesional cât și social și economic, a gradul de finanțare din sistemului medical și influența în mod direct a satisfacției profesionale, prin nivelul lor de remunerare, care este considerat principalul factor al migrației românești.

Acesta are la bază două direcții principale: una economică care este cauzată de diminuarea potențialului local de forță de muncă, prin care medicii doresc să emigreze, iar cea de-a doua direcție este cea socială prin care doresc să aflu cauzele scăderii continue a populației tinere, dorința acestora de a pleca în altă țară după terminarea studiilor.

Lucrarea ilustrează problemele recrutării a personalului medical din România. Aceasta a devenit o practică uzuală pentru multe țări prospere din punct de vedere economic, în vederea ocupării posturilor vacante, dar cu efecte negative pentru țările aflate în curs de dezvoltare, care rămân cu un deficit și mai accentuat de personal.

Accelerarea recrutării din țările sărace economic destabilizează sistemele naționale de sănătate afectate din cauza dificultăților financiare și a insuficienței de personal medical. Această practică a recrutării din țările aflate în curs de dezvoltare are un dublu efect negativ în ceea ce privește salariile mari promise în statele bogate care încurajează medicii să plece, și lipsa generată de pierderea specialiștilor care accentuează ineficiența sistemelor de sănătate existente.

Gradul de finanțare a sistemului medical influențează în mod direct satisfacția profesională a medicilor, prin nivelul lor de remunerare. Datele statistice oficiale cu privire la sistemul public de sănătate din România scot în evidență gradul ridicat de polarizare a personalului medical din teritoriu.

În anul 2011, s-au efectuat cercetări în ceea ce privește numărul medicilor din zona urbană și al celor din zona rurală. În urma acestor statistici am identificat următorul grafic:

Sursa: Institutul Național de Statistică

3.3 Obiectivele cercetării

Se referă la problemele ce trebuie urmărite și soluționate în cadrul cercetării întreprinse. Aceste obiective decurg din tematica cercetării și se referă la aspecte ce urmează a fi soluționate în cercetare; am formulat în legătură cu acest scop ipoteze explicative pe parcursul întregii lucrări.

Obiectivul principal al lucrării este determinarea motivelor plecării medicilor din România.

Obiectivul 1: identificarea a cât la sută din medicii anului 2011 au migrat în mediul rural și urban.

Obiectivul 2: identificarea celor mai importante specializări din care s-a emigrat în anul 2014.

Obiectivul 3: identificarea țărilor țintă spre care s-a emigrat în perioada 2005-2014.

Obiectivul 4: identificarea principalilor factori și motivele pentru care s-a emigrat în Franța.

Obiectivul 5: identificarea măsurii în care sistemul medical din România reprezintă o problemă pentru cetățeni.

Ipoteze de lucru

Motivul principal al plecării medicilor din România îl reprezintă salarizarea nesatisfăcătoare.

Plecarea medicilor din România este cauza slabei înregistrări tehnologice și posibilitățile reduse de promovare.

Motivul plecării medicilor este dorința de a-și pune în practică bagajul de cunoștințe acumulate pe perioada studiilor.

Metode de cercetare folosite

Pentru realizarea studiului, a fost nevoie de studierea amănunțită a literaturii de specialitate din acest domeniu.

În vederea consultării articolelor din presă despre migrația medicilor români în Franța, am folosit ca metodă de cercetare analiza de discurs legat de consultarea surselor bibliografice precum studierea atentă a cărților.

O altă metodă de cercetare folosită pe parcursul elaborării studiului este interviul indirect legat de articolele din presă.

O altă metodă importantă în vederea elaborării studiului este comparația, metodă prin care am comparat cauzele și motivele migrației medicilor români din România în Franța.

Migrația forței de muncă cu studii superioare

Statisticile oficiale legate de migrația forței de muncă în afara granițelor oferă informații despre români care lucrează în diverse domenii, dintre care 5% din totalul persoanelor active din România care lucrează în străinătate este reprezentat de intelectuali.

Fluxurile forței de muncă din domeniul sănătății sunt orientate în principal spre țările dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Canada, Franța, Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Marea majoritate a acestor elite românești care lucrează în domeniul medical sunt tinerii într 20-40 de ani.

Din punct de vedere al structurii profesionale, situația emigranților cu studii superioare se prezintă astfel:

Sursa: Institutul Național de Statistică

Rezultă că doar schimbările economice majore ar putea conduce la revenirea în țară a imigranților. Un alt factor este timpul de ședere în țara de destinație, cu cât este o perioadă mai îndelungată, cu atât scade dorința de a reveni în România, indiferent de evoluția economică românească.

În ultimii ani s-a constatat lipsa de interes pe care instituțiile publice abilitate din România o manifestă cu privire la fenomenul „migrației creierelor românești”. Soarta studenților români plecați să studieze într-o universitate străină nu interesează pe nimeni: ce grade de calificare au, în ce domenii, câți se întorc sau în ce măsură sunt integrați în societatea românească. În acest sens, am identificat câteva date statistice.

Colectarea datelor

În ceea ce privește fenomenul migrației medicilor din România, numeroase publicații au discutat despre acest fenomen.

Am notat cu atitudine pozitivă articolele care tindeau spre o atitudine pozitivă față de fenomenul migrației medicilor din România, cu atitudine negativă articolele care aveau cote nefavorabile în privința migrației și cu atitudine neutră articolele care erau scrise sub formă imparțială.

Acest grafic ne indică atitudinea ziarelor, a agențiilor de presă și a posturilor de televiziune privind raportarea acestora la fenomenul migrației medicilor.

La cotidianul Adevărul, observăm că majoritatea articolelor tind spre a avea o atitudine neutră față de fenomenul migrației medicilor.

În Agerpress, atitudinea predominantă a articolelor din cadrul acestui fenomen este negativă, majoritatea articolelor având conotații negative asupra acestui fenomen.

În agenția de presă Așii români, am identificat un singur articol care are conotație negativă.

În ziarul Capital, am identificat un articol, a cărei atitudine se relatează a fi imparțială față de acest fenomen.

În Corect News am identificat un număr de 11 articole, 3 dintre ele au o atitudine pozitivă față de fenomenul migrației, iar 8 au o atitudine negativă.

Financiarul vine cu o serie de articole, unul dintre ele are atitudine pozitivă, 3 dintre articole au o atitudine negativă, iar 2 dintre ele sunt neutre.

Despre articolele din Jurnalul Național putem spune că majoritatea articolelor denotă o atitudine pozitivă, iar cu atitudine negativă și neutră am identificat 2 articole.

Agenția de presă Ziare.com a scris cele mai multe articole despre fenomenul migrației medicilor, un total de 19 articole, dintre care 3 au o atitudine pozitivă față de fenomenul migrației, 11 dintre ele reflect o atitudine negativă, iar 5 sunt neutre.

În Opinia Timișoarei am identificat un sigur articol referitor la acest subiect care are o atitudine negativă.

Agenția de presă Hotnews nu se abate de la regulă, am identificat 2 articole ce reflectă o atitudine negativă, un articol în care migrația medicilor are o atitudine pozitivă, și una neutră. În Gândul am identificat un singur articol cu conotații negative.

Potrivit agenției de presă Mediafax, am identificat 9 articole care au o atitudine negativă față de migrația medicilor români, iar alte 2 articole sunt neutre. Pressalert a scris 2 articole despre acest subiect, într-unul dintre ele se discută despre migrația unui medic roman care a atins apogeul carierei sale, iar cel de-al doilea articol are o atitudine neutră.

În ceea ce privește ziarele Ziua Veche și Timp românesc, articolele pe care le-am identificat reflectă o conotație negativă față de fenomenul migrației medicilor.

La Antena 3 avem 2 articole, dintre care unul are o atitudine negativă, iar cel de-al doilea reflectă o atitudine neutră.

Sursa:Institutul Național de Statistică

LOCALIZAREA CERCETĂRII

Cercetarea intitulată „Migrația medicilor în Franța” prezintă în prima parte cercetări cu caracter general, privind migrația medicilor din România, iar în cea de-a doua parte a cercetării am prezentat date despre migrația medicilor în Franța în perioada 2005-2014.

În anul 2014, 2.450 de medici au solicitat Consiliului Medicilor din România certificate profesionale pentru a putea pleca la muncă în străinătate.

Domeniile din care au migrat și câte locuri din fiecare specializare le voi identifica în următorul grafic.

Sursa: Colegiul Medicilor din România

Potrivit statisticilor, observăm că numărul medicilor pe anul 2014 este destul de ridicat. Medicina de familie este cea mai căutată specializare, cu 424 de medici care au migrat în anul 2014, iar cea mai puțin căutată este chirurgia plastică cu 32 medici care au migrat de pe teritoriul României în anul 2014.

În 2011, 2013 respectiv 2014, situația din domeniul medical este îngrijorătoare în România, potrivit Ministerului Sănătății, unde numărul medicilor români a scăzut dramatic în decursul a acestor trei ani.

Figura.3.5 Medicii care au migrat din spitalele din România între anii 2011-2013-2014

Sursa:Colegiul Medicilor din România

În prezent, numărul medicilor care activează în prezent în România este 13.521 de medici, în condițiile în care Ministerului Sănătății impune un necesar de 26.000 de medici în spitale.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare în spitalele din România datorită categoriilor de vârstă, din care observăm care este categoria din care fac parte tot mai puțini medici.

Figura.3.6 Medici pe categorii de vârstă în România

Sursa: Colegiul Medicilor din România

Potrivit acestor date statistice, migrația medicilor sub 30 de ani este cea mai mare, datorită fenomenului migrației. Anual, după terminarea studiilor, medicii tineri emigreză din diverse motive. Principalul motiv pentru care aleg să plece și să profeseze medicina în altă țară sunt dificultățile financiare, cauza lipsei de respect pentru profesie și lipsa oportunităților de educație și perfecționare pe care le au în România.

Din punct de vedere economic, în anul 2011, 58,46% dintre medicii din România sunt profund nemulțumiți de nivelul salarizării, iar 25,52% s-au declarat nemulțumiți, pe când 0.3% s-au declarat foarte mulțumiți.

Un alt aspect important este migrația medicilor la nivelul orașelor. Topul celor trei orașe mari din care personalul înalt calificat emigreză sunt București, Cluj și Timiș.

Tabel.3.1 Migrația medicilor-top trei orașe în anul 2014

Sursa:Colegiul Medicilor din România

Ținta acestora sunt țările dezvoltate atât pe plan economic cât și social, acestea sunt Germania, Marea Britanie și Franța.

În cea de-a doua parte a cercetării voi continua cu migrația medicilor români care au migrat în Franța.

Motivul pentru care Franța a început să primească medici originari din alte țări ale Uniunii Europene și nu numai este mâna de lucru, al cărei statut este precar, multe unități medicale ar înceta să mai funcționeze. În prezent, recrutarea din țările din afara Uniunii Europene a devenit puțin mai complicată. În consecință, Franța își îndreaptă atenția spre medicii din Uniunea Europeană care, odată ce și-au luat diploma, pot să se instaleze în orice țară doresc.

Statisticile arată că în perioada 2007-2014, un număr de 3159 de medici români au migrat în Franța, 10% au primit cetățenie franceză, iar 86% dintre ei lucrează în sistemul public de sănătate din această țară. Aproximativ 4000 de medici români, în toate specialzările, în special în cele de stat.

Statistic vorbind, cei peste 14.000 de medici care au părăsit țara din 2007 până în 2014, România are o rată a migrației medicilor de 9%, în timp ce media europeană este de 2,5 %, media medicilor la 1.000 de locuitori este de 2,4 specialiști, iar media celorlalte țări europene este de 3,4 medici la 1.000 de locuitori.

În comunele franceze, medicii români sunt foarte căutați și au mari șanse de instalare. În aproape 10% dintre cazuri, acești medici își instalează cabinete particulare cel mai adesea în localități rurale. Avantajul medicilor români plecați în Franța este faptul că sunt foarte buni cunoscători ai limbii franceze și nu se dau la o parte de la muncă. De la ianuarie 2007 până la sfârșitul anului 2009, au fost depuse 11.900 de cereri de recunoaștere a calificării de medic, asistent medical și farmacist pentru Uniunea Europeană și au fost eliberate 9.600 de certificate, potrivit Ministerului Sănătății.

“Medicii români sunt foarte buni cunoscători ai limbii franceze și nu se dau în lături de la muncă.” declara responsabila cu problemele medicale Zeneb Aitziane din spitalul Arras. Plecarea personalului medical începe să ridice problem serioase României, care se confruntă cu o lipsă acută de doctori, continuă ziarul.

Conform statisticilor existente, putem observa că în anul 2009 au plecat 1.400 de medici, iar în 2008, 1.200 susțineau organizațiile de profil, Societatea Națională de Medicina Familie și Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. Ele arătă că Franța are 261.000 medici dintre care 64.683 sunt medici de familie, iar dintre aceștia 1.353 sunt din România.

Potrivit Institutului Național de Statistică, numărul medicilor, din 2007 până în august 2010, care au plecat din țară:

Figura.3.7 Numărul medicilor care au migrat în perioada 2007-2010

Sursa:Institutul Național de Statistică

Un alt aspect important sunt domeniile spre care au migrat specialiștii români și țările țintă:

Anesteziști- Belgia, Franța și Germania

Chirurgi- Germania, Marea Britanie, Spania și Franța

Medici de familie- Marea Britanie și Franța

În ceea ce privește numărul medicilor stomatologi plecați în Franța, în anul 2014 este 510 stomatologi care au obținut diploma de a practica în domeni în afara țării.

Majoritatea doctorilor români din străinătate lucrează în spitalele publice franceze. Marea majoritate fac parte din specializările de pediatrie, medici de familie, cardiologi și ginecologi.

În privința factorului economic, în România un medic este plătit cu 300 de euro, în condițiile în care același medic este plătit în Franța cu aproximativ de zece ori mai mult. Motivul pentru care învățământul medical este foarte costisitor, iar țările foarte bogate nu își permit să scoată atâția medici încât să poată să acopere deficitul, apelează la țările în care medicii nu au oportunități, nu sunt respectați sau, nu au venituri bune, dar au un învățământ medical recunoscut.

Un bun exemplu care evidențiază factorul economic este că un medic român în Franța valorează 40.000 de euro pe an. Există comune din Franța care sunt dispuse să cheltuiască până la 40.000 de euro pentru fiecare medic român adus în regiune, motivul este faptul că nici un medic francez nu este dispus să profeseze la țară.

În ceea ce privește nivelul de salarizare al medicilor rezidenți, dar și față de condițiile în care aceștia lucrează, venitul minim al unui medic rezident este de 1200 euro în Franța și 1800 în Marea Britanie.

Din datele statistice pe care le-am identificat pentru elaborarea cercetării, rezultă că 66% dintre medicii români care au migrat în Franța, în ultimii șase ani, sunt femei, cu o medie de vârstă de 43 de ani, iar 39% sub 40 de ani. Totodată 10% au cetățenie franceză, iar 86% dintre ei lucrează în sistemul public de sănătate din această țară.

Datorită ratei ridicate de migrare a medicilor români în Franța printre care femeile reprezintă un procent ridicat am identificat un caz foarte recent, din martie 2014 despre o doctoriță româncă, care lucra ca anestezist la un spital din Châteauroux, un oraș din centru Franței .

Pe parcursul acestei cercetări mi-am propus să aflu care sunt factorii determinanți a emigrării persoanei în cauză, posibilele cauze, procesele și chiar experiențele până în momentul decesului.

În ceea ce privește cauzele migrației medicilor români, pe primul loc se află nerealizarea carierei profesionale, care ține de faptul că nu își pot planifica evoluția. Al doilea motiv pentru care medicii pleacă sunt veniturile: „ Când tai 35% din veniturile medicilor care nu sunt bugetari a fost iarăși un îndemn de a pleca. Este irațională o astfel de politică”, a afirmat președintele Consiliului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. Un al treilea motiv care îi determină pe medici să plece este, potrivit acestuia, poziția socială în România.

Subiectul principal al acestui caz este decesul doctoriței, care a generat revoltă printre colegii ei, care se plângeau din cauza faptului că erau nevoiți să muncească foarte multe ore pe săptămână.

Medicul anestezist, Simona Zăhan și-a făcut rezidențiatul la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, iar după ce a lucrat un an la un spital privat din Timișoara, a ales să părăsească România.

Factorii de influență care au determinat-o să părăsească România sunt:

Dezvoltarea economică, fiind principalul motiv pentru care a ales să emigreze

Oportunitățile educaționale și condițiile de muncă

Dorința de perfecționare profesională

Posibilele cauze pentru care a emigrat:

Dorința de a oferi un trai mai bun familiei

Dorința de afirmare pe plan professional

O remunerație decentă

În ceea ce privește cauza decesului doctoriței anestezist din Franța, părerile sunt împărțite în două categorii: prima face referire la varianta sinuciderii din cauza oboselii la locul de muncă, care este și cea mai plauzibilă variantă, cea de-a doua variantă este cea a unui accident de muncă.

Colegii româncei din spitalul Chateauroux au fost de-a dreptul revoltați de declarațiile ministrului Sănătății, care a clasificat din start că este vorba despre o sinucidere bazată pe dorul de țară, evitând astfel să asculte adevăratele probleme cu care se confrunta personalul medical din acest spital.

Actul femeii a stârnit o adevărată revoltă atât în rândul colegilor cât și la nivelul ambelor țări implicate, care a atras atenția asupra volumului mare de muncă, unde se muncea aproape 16 ore încontinu, din spital și a deficitului de personal.

Putem afirma că au fost diferite păreri în ceea ce privește specializare doctoriței, anestezia, gradul de comparare între munca unui anestezist într-un spital mic din România cu cea a unui anestezist dintr-un spital din Franța.

Guvernul român a cerut explicați spitalului din orașul francez, din cauza faptului că medicii români anesteziști sunt puțini și foarte căutați.

Rezultatele obținute în această cercetare constă în evidențierea caracteristicilor actuale ale sistemului public de sănătate din România și a implicațiilor nivelului actual de finanțare asupra stabilității sistemului prin prisma migrației medicale.

Deși salariile sunt mult mai mari în Franța decât în România, constrângerile asupra medicilor sut mult mai mari în Franța, munca în acest domeniu se poate dovedi a fi extenuantă.

Conform celor spuse mai sus, migrația personalului medical din România, este un fenomen care nu poate fi stopat, dar poate fi controlat și folosit în interes național. Acest lucru este necesar, deoarece cele mai multe țări dezvoltate economic se folosesc de problemele cu care se confruntă sistemul medical din România.

Potrivit statisticilor, statul roman cheltuiește cu un student la medicină aproape 5.000 de lei pe an, iar pentru perioada de rezidențiat a acestuia plătește aproape 21.000 de lei. Rezultă că pentru formarea unui medic pe o perioadă de șase ani statul roman cheltuiește 30.000 de lei, iar pentru specializare, 21.000, în total 11.300 de euro.

“Armele” folosite de către sistemele medicale din alte țări sunt diverse: creșterea salariilor, oportunități pentru promovarea profesională, diminuarea impozitelor pentru cercetători și intelectuali.

Ipotezele conturate în studiul “Migrația medicilor români în Franța”s-au verificat astfel:

Referitor la rezultatele legate de salarizarea nesatisfăcătoare a medicilor care au migrat din România, a reieșit faptul că toți medicii care au migrat, principalul motiv a fost legat de salarizarea nesatisfăcătoare în țara de origine.

Cercetarea pe care am efectuat-o ne conduce la concluzia că motivul principal al plecării medicilor din România îl reprezintă salarizarea nesatisfăcătoare, astfel s-a confirmat ipoteza 1.

Din analiza și corelarea rezultatelor, s-a confirmat ipoteza 1: toți medici care au migrat din România au avut ca motiv principal proasta salarizare. Potrivit cercetării am identificat că majoritatea medicilor care migrează sunt cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani.

În ceea ce privește slaba înregistrare tehnologică din România, ipoteza 2 nu s-a confirmat.

Concluzii