Migratia Efect Negativ al Dezindustrializarii

În prezenta lucrare mi-am propus să analizez unul dintre efectele negative pe care dezindustrializarea le-a lăsat în urmă, mai exact, migrația populației.În vederea îndeplinirii cu succes a tot ceea ce mi-am propus m-am gândit că ar fi necesar să încep această lucrare prin definirea termenilor cheie, “dezindustrializarea”, respectiv, ,,migrația”.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, procesul de dezindustrializare reprezintă “o scădere a ponderii industriei în economia unei țări, sau la nivelul unei localități, prin desființarea unor industrii existente”, iar migrația reprezintă, din punct de vedere sociologic, “ schimbarea tendinței mobilității teritoriale de la o migrație preponderenta de la sat la oraș, înainte de 1989, la o migrație de la oraș la sat, sau de la oraș la oraș, în prezent.”

Făcându-se o paralelă între modul de dezvoltare al economiei și modul de dezvoltare al omului, se poate observa că există o legătură între cele două prin faptul că, atât una cât și cealaltă, se dezvoltă în același ritm, ajungând la un moment dat, la cel mai înalt stadiu al dezvoltării.

Pe lângă efectele asupra producției industriale apar și alte efecte negative care influențează într-o mai mare sau mai mică măsură viața cetățenilor, respectiv a muncitorilor industriali.Migrația populației reprezintă unul dintre principalele fenomene produse de întregul proces al restructurării industriei.

Vasile M. considera în lucrarea “Fenomenul migrației și criza familială” că “atunci când presiunea populației asupra resurselor naturale și sociale ajunge la o anumită limita, migrația apare ca o necesitate”

Înainte de 1989 oamenii au venit la oraș pentru un loc de muncă, vizând “crearea unor cartiere de blocuri care să elimine vechea formă de locuire de mahala și să servească drept cartier-dormitor industriei adiacente.[…]Dispariția industriei nu a fost acompaniata de programe de reabilitare urbană, dimpotrivă, căminele muncitorești au fost abandonate pentru o vreme, unii locuitori menționând chiar că au fost propuse spre demolare.Retragerea unei părți a muncitorilor a fost însoțită de ocupări ilegale ale apartamentelor, de obicei de către migrant rurali și de către tinere familii lipsite de locuințe.”

În urma efectuării unui studiu de către ziarul “Adevărul” s-a demonstrat că disperarea oamenilor, care este provocată de lipsa serviciului și accentuarea diferențelor între clasele sociale, a dus la apariția migrației populației.În ultimii ani, în marile orașe ale României, populația rămasă fără loc de muncă s-a orientat spre alte zone ale țării, unde realizarea unui venit a fost posibilă.

Odată cu trecerea anului 1989, principalele industrii care au fost implicate în acest proces al dezindustrializării, au fost industriile grele, unde munceau în special bărbații. Din cauza faptului că aceștia au rămas fără loc de muncă, o mare parte dintre ei s-au retras în zona rurală unde principală activitate, s-a dovedit a fi agricultură.

Conform unui studiu al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, s-a înregistrat un procent mai ridicat de bărbați care și-au schimbat domiciliul din mediul urban în mediul rural.Acest fenomen a fost determinat de transformările sociale din timpul dezindustrializării.

Persoanele care și-au pierdut locul de muncă în perioada anilor ‘90 , reprezintă cea mai numeroasă categorie a celor care au fost disponibilizați datorită dezindustrializării.Un astfel de fenomen al pierderii locului de muncă s-a înregistrat și ca efect al crizei economice.Așadar, “două cauze principale ale pierderii locurilor de muncă, în ordine cronologică, țin de (1) fenomenul de dezindustrializare din perioada tranziției, manifestat prin disponibilizări colective din fostele întreprinderi de stat și (2) de impactul crizei economice”

Majoritatea persoanelor care au fost afectate de fenomenul dezindustrializării, prin pierderea locului de muncă, au găsit un rapid răspuns la acest proces economic și anume, pensionarea.Cei care nu s-au putut pensiona din cauze obiective și nici nu au putut obține un alt loc de muncă, sunt în prezent persoane casnice, retrase în mare parte în mediul rural, sau pensionați medical.Peste 50% din categoria persoanelor care s-au îndreptat către sat, au vârstă cuprinsă între 49 și 62 de ani, au întemeiat o familie și au cel puțin doi copii.Înainte de 1990,majoritatea oamenilor au fost ori muncitori calificați, ori agricultori cu calificare.

“Pe parcursul unui deceniu, dezindustrializarea a avut ca efect diminuarea sectorului secundar cu 2,9 milioane de locuri de muncă, înjumătățind numărul angajaților în industrie.Deși structurile industrial nu erau tipice satelor românești ( ce au avut și au în continuare funcții proeminent agricole ), procesul de dezindustrializare a avut consecințe negative majore pentru gospodăriile rurale.

Acest aspect se explică prin faptul că în timpul comunismului gospodăriile rurale erau susținute de doi piloni: unul sau mai mulți membri ai familiei făceau regulat naveta către unul din centrele industriale apropiate, în timp ce alți membri ai familiei practicau diferite forme ale agriculturii de subzistență.Aceasta participare dublă a locuitorilor de la sat, atât în cadrul agriculturii domestice, cât și în cadrul industriei, a funcționat timp de decenii ca strategie persistentă de generare a resurselor.”

Forma de organizare socială care a existat până la momentul producerii fenomenului de dezindustrializare, s-a dezintegrat, contribuind la apariția unei noi tendințe de migrație a forței de muncă.Primii care au fost concediați au fost navetiștii rurali, care au fost și ultimii angajați, dintre toți muncitorii industriali.

În concluzie, migrația reprezintă unul dintre multele efecte sociale pe care, cum am spus și în începutul lucrării, dezindustrializarea le-a lăsat în urmă.Manifestându-se în special în momentele în care, din cauza mai multor factori, sistemul politic și economic este înlocuit, dezindustrializarea are efecte semnificative asupra aspectelor sociale.În această lucrare am încercat să urmăresc modul în care fenomenul restructurării industriale a avut impact asupra efectului de migrație a populației.

BIBLIOGRAFIE

Academia Romana, Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Univers Enciclopedic Gold, 2009, p.106

Adevărul, art. Migrația forței de muncă, București, octombrie 2007

Anghel Gabriel Remus, Istvan Horvath, Sociologia migrației.Teorii și studii de caz românești, Polirom, 2009

Berescu Cătălin, Ghetoul și zona de locuire defavorizantă (ZLD) Aleea Livezilor

Dorel Abraham; Ionela Sufaru, Proprietari atașați de casă și neduși în lume, Capitol din cercetarea sociologică realizată de CURS exclusive pentru Jurnalul Național

Istvan Horvath, Aspecte ale culturii migrației în România, Polirom, 2009

Mărginean Ioan, Condițiile de viață din mediul rural, Centrul de informare și documentare economică, București, 2005, p.17-19

Tereza Bulai, Fenomenul migrației și criza familială, Lumen, 2006, Iași, p.21

Zamfir Cătălin; Filipescu Iancu, Sociologie Industrială, Polirom, Iași, 2006