Microsoft Word – Programa scolara transdisciplinara_livrabil final v8 SV 11.08.2010.doc [306076]

VASILICA ȚUȚUIANU& [anonimizat]- [anonimizat] V-VIII, de la Școala Gimnazială ,,Tudor Arghezi,, și nu numai cât și interesaților în cunoașterea universului . Acesta include un buget de timp de instruire de 35-36 de ore pe an – o [anonimizat] a [anonimizat] o săptămână matematică și o [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat]: Matematică și științele naturii și Om și societate; aceasta din urmă este privită ca reprezentând o [anonimizat]. Opțiunea pentru aceste două arii curriculare este motivată de faptul că ele acoperă cea mai mare parte a [anonimizat] (cum sunt cele de comunicare și de expresie artistică).

Modul de concepere a [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat] ș iîn cel nonformal;

dobândirea de către elevi a [anonimizat], dar și din alte sisteme referențiale care deschid lumea școlii către viața reală;

[anonimizat]-evaluării;

[anonimizat];

dezvoltarea integrată a [anonimizat];

oferirea unui mod de generare a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a timpului școlar;

dezvoltarea unor demersuri practice care facilitează participarea activă la rezolvarea sarcinilor în grup .

[anonimizat]:

Programa școlară Geoastromath cuprinde:

[anonimizat];

[anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat],[anonimizat], a [anonimizat],[anonimizat]. Programa propune o matrice de generare a conținuturilor, bazată pe principiul cauzal de organizare a cunoașterii și un număr de 35-36 lecții rezultate din trasee posibile de abordare a matricei. Domeniile de conținut pe care s-a construit matricea sunt considerate domenii integrative, care au relevanță pentru prezent, dar mai ales pentru societatea în care vor trăi elevii care se află acum în școală. Toate cele cinci domenii de conținut valorifică elemente de cunoaștere din cele două arii curriculare reprezentate (descrierea domeniilor se găsește în sugestiile metodologice).

sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta profesorii în utilizarea acestei programe școlare pentru realizarea activităților de predare- învățare-evaluare în concordanță cu specificul acestui curs; ele sunt elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competențelor,valorilor și atitudinilor prevazute de programa..

Elementele de noutate aleprogramei

Elementele de noutate ale programei sunt abordarea inter și transdisciplinară, reflectată la nivelul finalităților urmărite (competențe transversale) și a conținuturilor abordate, integrarea domeniilor de cunoaștere, generarea conținuturilor, învățarea bazată pe proiect,utilizarea noilor tehnologii (de ex.tehnologia multi-touch),noile roluri ale profesorului, relația dintre educația școlară și parcursul educațional ulterior al elevilor. Aceste elemente asigură în același timp și coerență internă a demersului și a produselor activității la clasă.Programa este construită în perspectiva asigurării unității cunoașterii, printr- un demers de dezvoltare socio-cognitivă integrat, care vizează competențe necesare pentru viața profesională, socială, culturală a elevilor.

Un alt element de noutate îl reprezintă capacitatea acestui curriculum de adaptare la interesele de predare-învățare-evaluare ale cadrului didactic.

Cele doua arii luate în considerare sunt Matematica si Științe și Om și societate. Dar, pornind de la competențele cheie de la nivel european, precum și de la condiționările impuse de sistemul de evaluare integrat acestui curriculum, acesta cuprinde și potențiale extensii spre domenii de cunoaștere care oferă dimensiunea contextuală a temelor propuse. Atât elemente din aria curriculară Limbă și comunicare, cât și din disciplina TICsunt prezențe care asigură suportul dimensiunii spațio- temporal ,cât și un accent necesar pe problematica reflectării subiective a experiențelor umane legate de temele alese.

O serie de principii au fundamentat demersul de construcție a programei și constituie în continuare elemente fundamentale pentru o abordare adecvată la clasă:

Abordarea procesului didactic și a conținuturilor astfel încât să permită și să favorizeze o învățare conceptuală aprofundată și utilă, pe tot parcursul anului școlar;

Angajarea elevilor prin problem provocatoare, semnificative, adaptate nivelului lor cognitiv(și zonei proximei dezvoltări);

Achiziția și aplicarea cunoștințelor în situații noi și complexe, pentrua favoriza transferul și generarea de noi cunoștințe;

centrare pe investigație colaborativă, învățare integrată, identificare și rezolvare de probleme.

Propunerea echipei de elaborare a programei vizează dezvoltarea unui ”laborator imaginar” sau ”laborator virtual” în cadrul cursului integrat de științe (”GEOASTROMATH’’), atât din punct de vedere științific, al domeniilor de cunoaștere implicate, cât și din punct de vedere didactic, iar elementele de mai sus sunt condițiile de care trebuie să țină seama cadrul didactic pentru a constitui un astfel de spațiu de învățare inovator.

Demersul de formare devine:

colaborativ- conținutul bogat, variat, interesant și cu multiple posibilități de valorificare favorizează abordarea în echipe de învățare, cu sarcini de lucru complementare sau în cooperare;

imersiv- permite experiențe totale de învățare și acel catharsis necesar pentru învățare durabilă,susținută de afect;

extins-realizează legături cu alte domenii ;face apel la experiențele de învățare nonformale și stimulează continuarea învățării în afara școlii;

alimentat de imaginație și investigație-învățare activă și aplicativă;

personalizat– permite și invită la explorări individuale, în funcție de interes,capacități,motivație;

accelerat (/susținut) de utilizarea TIC.

Rolurile diverse și complexe ale profesorului constituie un element de noutate al programei și, în același timp, o provocare didactică.Profesorii devin facilitatori ai învățării, îndrumători ai procesului de construcție a cunoașterii, ghidând descoperirea de noi informații sau a conexiunilor dintre acestea. Proiectează sarcini de învățare cât mai variate, care să valorifice experiențele anterioare ale elevilor, dobândite în diferite contexte (formale/ nonformale/ informale, școlare/extrașcolare).

Întrucât conținuturile propuse sunt flexibile, profesorii pot alege dintre posibilitățile de abordare a conținuturilor pe cele corespunzătoare profilului și specializării elevilor, caracteristicilor școlii, clasei, colectivului; el poate genera noi conținuturi, derivate din cele propuse, în funcție de formarea sa inițială și de disciplina/ disciplinele predate, contribuind astfel la îmbogățirea cunoașterii și la creșterea relevanței curriculum-ului în raport cu interesele elevilor.

Profesorii pot colabora cu alte cadre didactice pentru a forma echipe de predare și a crea, astfel, conexiuni multiple și posibilități de transfer între disciplinele curriculum-ului național. Având în vedere caracterul integrat al conținuturilor, profesorul poate organiza lecții cu predare integrată, fie prin organizarea unei echipe de colegi de diferite specialități care să contribuie la proiectarea și realizarea unei teme, fie prin completarea propriilor cunoștințe cu noțiuni din domeniile înrudite.

Finalități în raport cu prioritățile actuale ale sistemului educațional

Demersul de față are loc într-un moment în care sistemul românesc de învățământ este caracterizat printr-un proces dinamic de schimbare și urmărește formularea unei oferte educaționale îmbunătățite în raport cu nevoile de cunoaștere și de dezvoltare ale elevilor, cu provocările societății cunoașterii și cu cerințele de calitate și de eficiență promovate la nivel european.

Prin dezvoltarea ,implementarea și aplicarea acestui curriculum integrat,ca parte a curriculum-ului la decizia școlii, se urmărește de asemenea “descentralizarea curriculară și adaptarea curriculum-ului la nevoile specifice dezvoltării personale, la cerințele pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități”, în conformitate cu obiectivelePactului Național pentru Educație.

Modalitatea de aplicare a curriculum-ului integrat prin proiecte didactice vine în întâmpinarea dezideratului menționat în Strategia „Educație și Cercetare pentru Societatea Cunoașterii” care susține „centrarea curriculum-ului pe competențe, nu pe informații” adică pe „blocuri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care optimizează rezolvarea de probleme”. Metoda proiectelor reprezintă o modalitate de învățare și de evaluare centrată pe efortul deliberat de cercetare, pe căutarea și găsirea răspunsurilor și rezolvarea problemelor legate de tema propusă.

Idealul unei societăți a cunoașterii nu poate fi desprins de dimensiunea răspunderii sociale – curriculum-ul integrat centrat pe cele două arii explorează, cu ajutorul cunoștințelor dobândite în mediul formal si nonformal.

Obiectivele elaborării curriculum-ului integrat au fost coroborate cu nevoile concrete și cu situația existentă în școlile din România și în special cu orientările strategice privind modernizarea sistemului și a instituțiilor din educație, flexibilizarea curriculum-ului, centrarea pe competențele-cheie sau digitizarea conținuturilor curriculare.

Acest curs va crea valoare adaugată și prin contribuția directă la dezvoltarea cadrului curricular existent, prin susținerea abordării integrate și prin promovarea competențelor cheie și profesionale pentru integrarea viitoare a elevilor pe piața muncii. De asemenea, va contribui implicit la dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor directorilor și persoanelor cu atribuții în evaluare, examinare și proiectare curriculară din școlile gimnaziale, sprijinind aceste categorii de grup țintă în a parcurge drumul de la abordarea teoretică la punerea în practică a noțiunilor dobândite, într-un cadru nou, integrat.

Prin toate aceste aspecte, demersul transcurricular răspunde nevoilor generale de îmbunătațirea învățământului preuniversitar și are flexibilitatea necesară de a-și adapta oferta în funcție de nevoile particulare identificate în fiecare școala, prin crearea unor proiecte didactice inter și transdisciplinare care să reflecte specificul local.

COMPETENȚEGENERALE

Identificarea unor date specific din mediul înconjurător,utilizabile și valorificabile în contexte diferite

Rezolvarea de probleme și situații-problemă, folosind concepte și metode specifice diferitelor domenii ale cunoașterii

Utilizarea raționamentelor specifice gândirii cauzale de predicție a schimbărilor

Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în dezvoltarea de proiecte și ca sursă de învățare de-a lungul întregii vieți

Manifestarea în conduită a valorilor specifice unei societăți democratice

Manifestarea spiritului inovator, de inițiativă și antreprenorial în abordarea diferitelor aspecte ale vieții

Gestiunea propriei învățări prin cooperare cu ceilalți și prin corelarea cu învățarea anterioară și cu aplicarea în practică.

VALORI ȘI ATITUDINI

Dezvoltarea curiozității și a respectului față de orice formă de viață; respectful pentru diversitatea natural și umană

Respect pentru adevăr și rigurozitate în procesul de investigare și de cunoaștere,în general

Interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanțe în domeniul cunoașterii .

Disponibilitatea pentru învățarea permanentă, utilizând metode și tehnici investigative

Conștientizarea sensului diferitelor aspect ale vieții și implicarea în problemele de interes global.

Disponibilitatea de a verifica (testa) diferite aspect ale vieții ce se pot constitui în ipoteze de analiză .

Flexibilitate în privința formulării punctelor de vedere proprii confruntate cu date noi, argumentate.

Receptivitate și flexibilitate pentru aplicarea cunoștințelor științifice în viața cotidiană.

Aprecierea critica a raportului dintre beneficii și efecte indezirabile în aplicarea tehnologiilor.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURIASOCIATE

IV.1 Matricea generării conținuturilor

Lista de conținuturi a programei pentru disciplina opțională GEOASTROMATH este o listă deschisă, care poate fi oricând completată de către profesorii care aleg acest curs,in special matematica si geografie.

Sunt sugerate 35 teme dintr-un număr mare de teme posibile,teme generate prin combinarea unor probleme/concepte alese pentru a face conexiunea dintre teorie și practică, dintre cunoștințele de asimilat și competențele de format pe parcursul ciclului gimnazial pe de o parte, și exigențele impuse de adaptarea la un set de cerințe ale unei societăți în continuă schimbare,pe de altă parte.

Aceste combinații de problem /concept pot sugera teme abordabile atât din punct de vedere științific, cât și umanist, cu detalieri aduse dintr-o perspectivă monodisciplinară, conform specializării inițiale a profesorului care predă la clasă, sau integrată ,rezultată din colaborarea cu alte discipline. Un profesor, indiferent de specializarea sa sau de disciplinele pe care le predă, poate aborda una sau alta dintre teme din perspectiva propriului domeniu.

Pornind de la matricea generării conținuturilor, teoretic se pot genera si conținuturi care să se regăsească în disciplinele studiate în trunchiul comun . Aceasta nu înseamnă în nici un caz reluarea și repetarea lor . Profesorul va aborda acele conținuturi dintr-o perspectivă diferită,integrată,cu accent pe interdisciplinaritate / transdisciplinaritate ,aspectele practice și pe importanța socială a temelor respective. De exemplu, tema ,,Călători și călătorii prin spatiul cosmic” se corelează cu noțiunile de ,,Astronomie” ajută la construirea cunoașterii și a respectului față de mediu. Pe lângă asta, proiectele posibile pot integra noțiuni din orice domeniu științific sau umanist.

SUGESTII METODOLOGICE

Competențele vizate

Conceptul de competență trimite la ideea de a face din cunoștințele

scolare „instrumente pentru a gândi și a acționa”.

Adoptarea inter și transdisciplinarității ca principiu de

organizare a conținuturilor readuce în discuție competențele

transversal care facilitează transferul cunoștințelor și al

competențelor de la o disciplină la alta, de la un an școlar la

altul, din cadrul activității școlare în viața de zi cu zi, în

activitățile non-formale și informale.Competențele pe care le

propune programa contribuie la formarea unor personae

autonome, capabile de a formula răspunsuri la o mare

diversitate de situații și sarcini de lucru și de a

asuma roluri fundamentale,pe care o persoană este probabil

că le va îndeplini ca adult într-o societatea cunoașterii și într-o

lume a schimbărilor rapide.

Competențele generale și cele specifice au fost alese și pentru contribuția lor la valorile susținute de program : curiozitate, discernământ, respectful pentru adevăr, responsabilitate. Programa lasă la alegerea profesorului construirea unităților de învățare, având ca nucleu asocierea dintre competențele specifice și conținuturile propuse, la fel ca și operționalizarea conținuturilor propuse (ținând cont de nevoile și interesele elevilor, de resursele existente etc.).

Competențele generale și specifice au fost generate astfel:

au fost analizate și comparate competențele generale ale disciplinelor ariilor curricular ,,Matematică și științe” și ,,Om și societate”;

au fost ordonate și sistematizate în funcție de corelația cu domeniile de competențe-cheie europene;

au fost sintetizate competențele comune si aduse la o formulare unitară, simplificată,dar cuprinzătoare, rezultând competențele generale;

au fost derivate competențele specifice și corelat cu conținuturile orientative.

S-a păstrat un anumit grad de generalitate al competențelor specifice, care să permită libertatea profesorului de a extinde sau detalia conținuturile în funcție de specificul și necesitățile elevilor, precum și abordarea integrată în predare-învățare.

Valorile și atitudinile orientează dimensiunile axiologică și afectiv-atitudinală aferente formării personalității, iar realizarea lor derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului.

Corelarea dintre componentele Valori și atitudiniși Competențe specifice, poate constitui un prim pas în proiectarea unor strategii didactice relevante.

Generarea conținuturilor : matricea de conținuturi și utilizarea sa

Pentru construcția cunoștințelor se folosesc achizițiile (noțiuni, termeni, problem , capacități , valori) assimilate de către elevi până în acel moment, prin studiul diverselor discipline școlare sau prin educația nonformală (studiu individual , vizite , massmedia , Internet.).În ghidul metodologic se vor da exemple de activități de învățare pentru toate temele mari , însoțite de indicații bibliografice și de resurse,multe dintre ele online.

Fiecare unitate de învățare/lecție poate fi construită pornind de la un concept/problemă: spatiul ,timpul ,omul, resursele, supraviețuirea, hazardul, știința și tehnologia, sau din combinația bazată pe relația de cauzalitate dintre două sau mai multe dintre ele.

Cele 36 teme oferite în lista de conținuturi reprezintă o selecție care a fost făcută pornind de la probleme științifice și sociale de maximă actualitate.

O unitate de învățare/lecție poate purta un titlu raportat la un singur concept/problemă (de exemplu, Omul: Călătorie prin spatiul cosmic.) sau poate combina două concepte, de exemplu omul și resursele. În cazul acesta, tema poate să fie construită fie din punctul de vedere al impactului omului asupra resurselor (de exemplu: Omul ca un consumator de… orice resursă) sau din punct de vedere al impactului resurselor asupra omului – omul privit ca individ, populație sau specie

În celulele rezultate din combinarea conceptelor trecute la capetele liniilor și coloanelor se află sugestii de teme. Ele pot fi folosite ca atare sau modificate în funcție de resursele de predare- învățare și de nevoile specific ale elevilor. Matricea de mai jos propune o poziționare a temelor din programă în matricea de generare aconținuturilor:

Proiectarea activităților depredare-învățare

Câteva recomandări metodologice generale trebuie avute în vedere în ansamblul proiectării activităților didactice, pentru adecvarea acestora la particularitățile elevilor și pentru a accesibiliza acest curs care aduce atât cadrelor didactice, cât și elevilor, provocarea abordării transdisciplinare. Astfel, în acest context, sunt necesare:

diversificareasituațiilordeînvățare:sarcinideînvățarevariate,strategii, metode și mijloace diverse de organizare a activităților didactice, valorificarea diferitelor medii de învățare- formal, nonformal, informal, școlar/extrașcolar;

asumarea de noi roluri de către profesori și elevi: pentru a crește implicarea elevilor și eficacitatea învățării, profesorul poate organiza unele situații de învățare în care să le atribuie acestora roluri noi, asumându-și în același timp roluri de mediator, moderator sau facilitator al desfășurării activităților;

utilizarea metodelor interactive de învățare și a tehnologiei moderne: acestea au capacitatea de a stimula lucrul îngrup, învățarea prin colaborare , schimbul de informații între elevi,explorarea de posibilități și evaluarea implicațiilor etc.; aceste tipuri de sarcini și modalitățile asociate de organizare a instruirii conduc și la crearea unui climat de învățare plăcut, bazat pe respect reciproc , pe valori democratice, facilitând nu doar dezvoltarea cognitivă,ci și pe cea socio-morală;

valorificarea experienței elevilor, dobândită în contexte formale sau nonformale de educație: acest principiu este cu atât mai relevant cu cât tematica propusă nu este complet nouă pentru elevi; fiecare dintre ei a auzit, a citit, a aflat din diferite surse sau de la diferite materii de studiu anterioare despre principalele teme abordate.În acest context , experiența personală va constitui un reper important în organizarea activităților educaționale, pentru ca acestea să aibă legătură cu viața de zi-cu-zi și să fie relevante. Conținuturile propuse sunt un punct de legătură între ceea

ce elevii știu deja și ceea ce ar trebui să mai știe sau să gândească .

utilizarea metodei proiectului:toate temele din program pot fi abordate prin această metodă care stimulează implicarea elevilor și învățarea prin cooperare, lucrul individual, dar și lucrul în grup, distribuirea sarcinilor și asumarea de responsabilități, completarea activităților din clasă cu activități în afara clasei. Această metodă este foarte adecvată tematicii propuse, întrucât combină diferite alte metode sau tehnici precum documentarea sau investigația ,facilitând astfel transferul de cunoștințe și dezvoltarea competențelor transversale.

MODEL DE PROIECTAREA UNITĂȚII ELEMENTARE DE ÎNVĂȚARE

(PROIECT DE LECȚIE)

Profesor: Burlăciuc Maria

Țuțuianu Vasilica

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Tudor Arghezi” Năvodari

Disciplina: Geoastromath (CDS INTEGRAT)

Clasa: V

Unitatea de învățare: PLANETE JOVIENE

Titlul lecției: Jupiter

Tipul de lecție: consolidare de cunoștințe, formare a priceperilor și deprinderilor

Competențe specifice vizate:3.1., 3.2., 4.2.

A. Elemente de proiectare a instruirii

1. Elemente ale competențelor (reformulări minimale):

Prezentarea, cu ajutorul unor instrumente TIC(PPT), a planetei Jupiter si a informatiilor referitoare la aceasta de-a lungul timpului

Descrierea fenomenelor și proceselor observate indirect, în Univers, cu ajutorul diferitelor aplicații digitale

Clasificarea planetelor sistemului nostru solar după mărime, mod de organizare, proprietăți

Descoperirea, cu ajutorul Internetului, a ultimelor noutati legate de planeta Jupiter.

Analiza efectelor produse de planetele gigantice asupra altor corpuri cosmice de dimensiuni reduse(gravitatie).

2. Resurse ale instruirii:

a. Metode: observația, conversația euristică, brainstorming-ul, explicația, problematizarea

b. Mijloace: softuri de simulare, tutoriale, imagini, filme educaționale, fișe de lucru

c. Surse informaționale: manual, Internet ,cercetari NASA

d. Suporturi cartografice (opțional): planșe: Jupiter, Big-Bang,Sistem solar

e. Forme de organizare: activități de învățare și sarcini de lucru individuale și în grup

3. Strategia didactică: conversativă și aplicativă, bazată pe exploatarea imaginației și a tehnologiei digitale

4. Designul instruirii (succesiunea activităților de predare-învățare):

Prezentarea principalalelor momente ale formării Universului.

Perceperea dimensiunilor fizice ale planetei Jupiter.

Descrierea călătoriei sondei spațiale Juno și descoperirile realizate de aceasta în anul 2016.

Descrierea(dirijată) a unor modificări observabile (vezi video) sau imaginate în această călătorie (simulator Celestia sau Sollarium)

Clasificarea principalelor corpurilor cerești după mărime și poziționare față de Jupiter

Descoperirea unor noi tehnologii de explorare a spațiului (căutare pe Internet)

Prezentarea riscurilor în timpul unor misiuni cu echipaj uman pe Jupiter

5. Evaluare:

– Evaluare continuă pe tot parcursul lecției, pentru asigurarea permanentă a feed-back-ului: răspunsurile, opiniile, argumentele elevilor în urma activităților de explorare, analiză critică, aplicare, ofertate de resurse digitale sau de imaginația proprie

– Consolidare și evaluare: prezentarea condițiilor de realizare a unor expediții spațiale

B. Conținutul și sistemul de idei principale

1. Elemente introductive:

– Planeta Jupiter face parte din Sistemul solar, alături de alte planete, sateliți, comete, asteroizi, meteoriți și alte corpuri cerești.

– Universul cuprinde galaxii (aglomerări de miliarde de stele), precum și spațiul dintre acestea, reprezentând lumea în întregul său, tot ceea ce ne înconjoară, nemărginit în spațiu și timp

– A început explorarea Universului observabil.

– Călătoriile virtuale prin Univers pregătesc viitoarele misiuni spațiale.

2. Idei principale:

Istoria recentă a explorării spațiale alternează realizări de tipul: lansări de sateliți artificiali, orbitări ale acestei planete sau sateliți naturali cu sonde spațiale, crearea unei stații spațiale internaționale, sonde pe comete ori asteroizi.

Explorarea și curiozitatea sunt specifice omului, dar principalul obiectiv în odiseea spațială ar putea fi teraformarea pe măsură ce resursele Pământului se epuizează, populația sporește iar condițiile climatice se modifică.

Entuziasmul pentru călătoriile interstelare îi poate motiva pe viitorii exploratori.

3. Legături disciplinare:

– Geografie, clasa a IV-a

4. Relații interdisciplinare:

– Matematică și explorarea mediului, clasele I-II;

– Științe ale naturii, clasa a IV

5.Conexiuni interdisciplinare:Fizică(forță, viteză, temperatură, lumină), Matematică(corpuri geometrice, calcule),Biologie( realizarea de experimente pentru susținerea vieții).

6. Extinderi:Importanța descoperirilor realizate de sonda spațială Juno pentru oamenii de știință și pentru omenire.

7. Dimensiunea digitală (TSI – Tehnologia Societății Informaționale):Lărgirea componentelor cognitiv-formativ-aplicative ale instruirii prin exploatarea Internetului și a tehnicilor T.I.C.

C. Elemente de reglare a instruirii:

– cronometrarea momentelor principale ale lecției;

– stabilirea unui standard minimal de abilități pentru pregătirea unei observații cu un telescop și prezentarea observațiilor realizate în cadrul evaluării finale.

.

Bibliografie selectivă:

– Programa școlară pentru disciplina GEOGRAFIE Clasele a V-a – a VIII-a, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

– DULAMĂ Maria Eliza, 2000, Strategii didactice, Cluj-Napoca, Editura Clusium, ISBN 973-555-252-3, 256 p.,

– DULAMĂ Maria Eliza, 2001, Elemente din didactica geografiei, Cluj-Napoca, Editura Clusium, ISBN 973-555-326-0, 176 p.

– suportul de lucru pus la dispoziție

Webografie:

Ai ajuns la Observator!

C O N T A C T

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEM I

SEM II

CALENDAR ASTRONOMIC SEPTEMBRIE 2018-DECEMBRIE 2019

9 septembrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază are loc la ora 18:01 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

23 septembrie – Echinocțiul de toamnă. Echinocțiul de toamnă apare la 01:54 UTC. Soarele va străluci direct pe ecuator și vor exista cantități aproape egale de zi și noapte în întreaga lume. Aceasta este și prima zi de toamnă (echinocțiul de toamnă) din emisfera nordică și prima zi de primăvară (echinocțiul de vară) din emisfera sudică.

25 septembrie – Lună Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la ora 02:53 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale nativilor americani drept Luna Plăcută de Corn, deoarece porumbul este recoltat în această perioadă a anului. Această lună este, de asemenea, cunoscută sub numele de Luna de recoltare. Luna de recoltare este luna plină, care se întâmplă cel mai aproape de echinocțiul de toamnă în fiecare an.

8 octombrie – Meteoriții Draconidele. Draconizi este un duș de meteoriți minori care produce doar aproximativ 10 meteori pe oră. Este produsă de boabele de praf lăsate în urmă de cometa 21P Giacobini-Zinner, care a fost descoperită pentru prima dată în 1900. Draconidele sunt un duș neobișnuit, în care cea mai bună vizionare este seara devreme, în loc de dimineața devreme, ca majoritatea celorlalte dușuri. Dușul rulează anual în perioada 6-10 octombrie și se ridică în acest an în cea de-a 8-a noapte. Acesta va fi un an excelent pentru a observa draconizii, deoarece nu va exista lumina lunii pentru a strica spectacolul. Cea mai bună vizionare va fi seara devreme dintr-o locație întunecată, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Draco, dar pot apărea oriunde pe cer.

9 octombrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 03:47 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

21 octombrie 22 – Meteoriții Orionid. Orionidul este un duș mediu, care produce maxim 20 de meteori pe oră la vârf. Este produsă de boabele de praf lăsate în urmă de cometa Halley, care a fost cunoscută și observată încă din cele mai vechi timpuri. Dușul rulează anual între 2 octombrie și 7 noiembrie. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea de 21 octombrie și în dimineața zilei de 22 octombrie. Luna aproape plină va bloca unii dintre meteorii mai slabi în acest an, dar Orionidii tind să fie destul de luminoase așa că ar putea fi un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Orion, dar pot să apară oriunde pe cer.

23 octombrie – Uranus la opoziție. Planeta albastră-verde va fi cea mai apropiată apropiere de Pământ, iar fața sa va fi complet iluminată de Soare. Va fi mai strălucitor decât oricare altă perioadă a anului și va fi vizibil toată noaptea. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Uranus. Datorită distanței sale, va apărea doar ca un punct albastru-verde mic în toate, cu excepția celor mai puternice telescoape.

24 octombrie – Lună Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la 16:46 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane drept Full Moon Hunters, deoarece în acest moment al anului frunzele sunt în scădere . Această lună a fost, de asemenea, cunoscută sub numele de Luna de călătorie și Luna de sânge.

noiembrie 6 – Tauridele. Tauridele sunt o ploaie lungă de meteoriți care produce doar aproximativ 5-10 meteori pe oră. Este neobișnuit prin faptul că este alcătuit din două fluxuri separate. Primul este produs de boabele de praf lăsate în urmă de Asteroid 2004 TG10. Al doilea flux este produs de resturile lăsate în urmă de Cometa 2P Encke. Dușul rulează anual între 7 septembrie și 10 decembrie. Acesta atinge un maxim în acest an în noaptea de 5 noiembrie. Luna crescentă va fi setată devreme seara, lăsând cerul întunecat pentru vizionare. Cea mai bună vizionare va fi imediat după miezul nopții dintr-o locație întunecată, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Taur, dar pot să apară oriunde pe cer.

6 noiembrie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur ajunge la cea mai mare alungire estică de 23,3 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului în cerul de seară. Căutați planeta căzută în cerul vestic imediat după apusul soarelui.

7 noiembrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 16:02 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

17 noiembrie 18 – Leonidele. Leonidele sunt o ploaie medie de meteoriți.

3 ianuarie 4 – Ploaie de meteoriți Quadrantidele. Quadrantidele este o ploaie de meteoriți peste medie, cu până la 40 meteori pe oră la vârf. Se crede că este produsă de boabele de praf lăsate în urmă de o cometă dispărută, cunoscută sub numele de 2003 EH1, care a fost descoperită în 2003. Ploaia se realizeaza anual în perioada 1-5 ianuarie. Ea atinge un maxim în acest an în seara zilei de 3 și dimineața zilei de 4. Luna va fi o semilună subțire și nu ar trebui să interfereze cu ceea ce ar putea fi un spectacol bun în acest an. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Bootes, dar pot apărea oriunde pe cer.

6 ianuarie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 01:28 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

6 ianuarie – Venus la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Venus atinge cea mai mare alungire estică de 47 de grade de la Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Venus, deoarece va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului cerului dimineții. Căutați planeta strălucitoare în cerul estic înainte de răsăritul soarelui.

6 ianuarie – eclipsa solară parțială. O eclipsă parțială a soarelui apare atunci când Luna acoperă doar o parte a Soarelui, uneori asemănându-se cu o mușcătura scoasă dintr-o placintă. O eclipsă parțială a soarelui poate fi observată în siguranță numai cu un filtru solar special sau prin telescop te poți uita la reflecția soarelui. Eclipsa parțială va fi vizibilă în părțile din Asia de Est și din Oceanul Pacific de Nord. Aceasta va fi cel mai bine văzută din nord-estul Rusiei cu o acoperire de 62%.

21 ianuarie – Lună plină, Superluna. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la 05:16 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane drept Luna Plantă a Lunii, pentru că era timpul anului, când lupii flămânzi flămânzi au urlat în afara taberelor. Această lună a fost cunoscută și ca Luna Veche și Luna după Yule. Acesta este și primul dintre cele trei superevenimente pentru anul 2019. Luna va fi cea mai apropiată apropiere de Pământ și poate arăta puțin mai mare și mai strălucitoare decât de obicei.

22 ianuarie – Conjuncția dintre Venus și Jupiter. O conjuncție a lui Venus și a lui Jupiter va fi vizibilă pe 22 ianuarie. Cele două planete luminoase vor fi vizibile în jurul valorii de 2,4 grade una de cealaltă în cerul de dimineață devreme. Căutați această vedere impresionantă în est chiar înainte de răsărit.

21 ianuarie – Eclipsa lunară totală. O eclipsă lunară totală apare atunci când Luna trece complet prin umbra întunecată a pământului . În timpul acestui tip de eclipsă, Luna va deveni treptat mai întunecată și apoi va lua o culoare rugină sau sânge roșie. Eclipsa va fi vizibilă în majoritatea Americii de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific de Est, Oceanul Atlantic de Vest, Europa de Vest Extremă și Africa de Vest Extremă.(Harta NASA și informații Eclipse)

4 februarie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 21:03 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

19 februarie – Lună plină, Superluna. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la ora 15:53 ​​UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane ca Full Moon de zăpadă, deoarece cele mai grele ninsori au căzut de obicei în această perioadă a anului. Din moment ce vânătoarea este dificilă, această lună a fost, de asemenea, cunoscută de unele triburi ca Luna Plantă a Foamei, deoarece vremea aspră a făcut dificilă vânătoarea. Acesta este și cel de-al doilea dintre cele trei superevenimente pentru anul 2019. Luna va fi la cea mai apropiată distanță de Pământ și poate arăta puțin mai mare și mai strălucitoare decât de obicei.

27 februarie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire estică de 18,1 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului în cerul de seară. Căutați planeta căzută în cerul vestic imediat după apusul soarelui.

6 martie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 16:04 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

20 martie – echinocțiul lunii martie. Echinocțiul din martie apare la 21:58 UTC. Soarele va străluci direct pe ecuator și vor fi aproape egale ziua și noapte în întreaga lume. Aceasta este și prima zi de primăvară (echinocțiul de primăvară) din emisfera nordică și prima zi de toamnă (echinocțiul de toamnă) din emisfera sudică.

21 martie – Lună plină, Superluna. Luna va fi situată pe partea opusă a Terrei

5 aprilie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 08:51 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

11 aprilie – Mercur la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire occidentală de 27,7 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece acesta va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului cerului dimineții. Căutați planeta căzută în cerul estic chiar înainte de răsărit.

19 aprilie – Lună Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la 11:12 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane ca Luna Plăcintă completă, deoarece a marcat apariția rozului de mușchi roz sau sălbatic, care este una dintre primele flori de primăvară. Această lună a fost, de asemenea, cunoscută sub numele de Luna de iarnă, Luna în creștere și Luna de ou. Multe triburi de coastă l-au numit Full Moon de pește, pentru că acesta a fost momentul în care shad-ul înota în amonte pentru a da naștere puilor.

22 aprilie 23 – Lyrid ploaie de meteoriți. Lyridele sunt ploi medii, producând de obicei aproximativ 20 de meteori pe oră la vârf. Este produsă de particule de praf lăsate în urmă de cometa C / 1861 G1 Thatcher, care a fost descoperită în 1861. Ploaia are loc anual în perioada 16-25 aprilie. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea nopții de 22 și în dimineața zilei de 23. Acești meteori pot produce uneori urme de praf strălucitoare, care durează câteva secunde. Luna înfloritoare care va dispărea va bloca în acest an mulți dintre meteorii mai slabi, dar dacă sunteți răbdători, ar trebui să mai capturați câteva dintre cele mai strălucite. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Lyra, dar pot apărea oriunde pe cer.

4 mai – Lună nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 22:46 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

6 mai, 7 – Eta Aquaride ploaie de meteoriți. Eta Aquaride este o ploaie peste medie, capabilă să producă până la vârf maxim 60 de meteori pe oră. Cea mai mare parte a activității este observată în emisfera sudică. În emisfera nordică, rata poate ajunge la aproximativ 30 de meteori pe oră. Este produsă de particule de praf lăsate în urmă de cometa Halley, cunoscută și observată încă din timpuri străvechi. Ploaia de meteoriți are loc anual între 19 aprilie și 28 mai. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea de 6 mai și în dimineața zilei de 7 mai. Luna crescentă va fi observată devreme seara, lăsând cerul întunecat pentru ceea ce ar trebui să fie un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Vărsător, dar pot să apară oriunde pe cer.

18 mai – Luna Plină, Luna Albastră. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la ora 21:11 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale nativilor americani ca Luna Plantă completă deoarece acesta a fost momentul în care florile de primăvară au apărut abundent. Această lună a fost cunoscută și sub denumirea de Lună de plantare a porumbului și Luna de lapte. Deoarece acesta este al treilea din cele patru luni pline în acest sezon, este cunoscută ca o lună albastră. Acest eveniment rar de calendar se întâmplă doar o dată la câțiva ani, dând naștere termenului "odată într-o lună albastră". În mod normal, există doar trei luni pline în fiecare an al anului.

Dar din moment ce luna plină are loc la fiecare 29.53 zile, ocazional un sezon va contine 4 luni pline. Luna suplimentară completă a sezonului este cunoscută ca o lună albastră. Luna albastră apare în medie o dată la 2,7 ani.

3 iunie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la ora 10:02 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

10 iunie – Jupiter la opoziție. Planeta uriașă va fi la cea mai apropiată apropiere de Pământ, iar fața ei va fi complet iluminată de Soare. Va fi mai strălucitor decât oricare altă perioadă a anului și va fi vizibil toată noaptea. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea și a fotografia Jupiter și luna lui. Un telescop mijlociu ar trebui să vă poată arăta câteva detalii în benzile de nor a lui Jupiter. O pereche bună de binoclu ar trebui să vă permită să vedeți cele patru mari luni ale lui Jupiter, care apar ca puncte luminoase de pe ambele părți ale planetei.

17 iunie – Luna Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază are loc la 08:31 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale nativilor americani drept Luna completă a căpșunilor, deoarece aceasta a semnalat timpul de coacere.

21 iunie – iunie Solstițiul. Solstițiul din iunie apare la ora 15:54 UTC. Polul Nord al pământului va fi înclinat spre Soare, care va fi atins cea mai nordică poziție pe cer și va fi direct peste Tropicul de Cancer la 23,44 grade latitudine nordică. Aceasta este prima zi de vară (solstițiul de vară) din emisfera nordică și prima zi de iarnă (solstițiul de iarnă) din emisfera sudică.

23 iunie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire estică de 25,2 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului în cerul de seară. Căutați planeta scăzută în cerul vestic imediat după apusul soarelui.

2 iulie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază are loc la ora 19:16 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

2 iulie – Eclipsa solară totală. O eclipsă totală a soarelui are loc atunci când luna blochează complet Soarele, dezvăluind atmosfera exterioară a Soarelui cunoscută sub numele de coroană. Calea totalității va fi vizibilă numai în părți ale oceanului Pacificului de sud, centrală din Chile și centrală din Argentina. O eclipsă parțială va fi vizibilă în majoritatea părților din Oceanul Pacific de Sud și America de Vest. (Harta NASA și informații Eclipse),(Google Maps interactiv NASA)

9 iulie – Saturn la opoziție. Planeta inelată va fi la cea mai apropiată distanță față de Pământ, iar fața sa va fi complet iluminată de Soare. Va fi mai strălucitor decât oricare altă perioadă a anului și va fi vizibil toată noaptea. Acesta este cel mai bun moment pentru a vizualiza și fotografia Saturn și lunile sale. Un telescop de dimensiuni medii sau mai mari vă va permite să vedeți inelele lui Saturn și câteva din cele mai strălucitoare lumi.

16 iulie – Luna Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază are loc la 21:38 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane ca Luna Plantă Buck, deoarece cerbul de sex masculin ar începe să își dezvolte coarnele noi în acest moment al anului. Această lună a fost, de asemenea, cunoscută sub numele de Full Thunder Moon și Full Moon de fân.

16 iulie – Eclipsa parțială lunară. O eclipsa parțială lunară apare atunci când Luna trece prin umbra parțială a pământului sau penumbra și numai o parte din ea trece prin umbra întunecată sau umbra. În timpul acestui tip de eclipsă, o parte din Lună se va întuneca pe măsură ce se va deplasa prin umbra Pământului. Eclipsa va fi vizibilă în toată Europa, Africa, Asia Centrală și Oceanul Indian. (Harta NASA și informații Eclipse)

28 iulie 29 – Delta Aquaride ploaie de meteoriți. Delta Aquaride este o ploaie medie care poate produce până la maxim 20 de meteori pe oră. Este produsă de resturile lăsate în urmă de cometa Marsden și Kracht. Ploaia are loc anual între 12 iulie și 23 august. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea de 28 iulie și în dimineața zilei de 29 iulie. Creșterea lunii nu va fi o problemă prea mare în acest an. Cerul ar trebui să fie suficient de întunecat pentru ceea ce ar putea fi un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Vărsător, dar pot să apară oriunde în cer.

1 august – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 03:12 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

9 august – Mercur la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Mercur ajunge la cea mai mare alungire occidentală de 19.0 grade de la Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece acesta va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului cerului dimineții. Căutați planeta căzută în cerul estic chiar înainte de răsărit.

12 august 13 – Perseidele ploaie de meteoriți. Perseidele sunt una dintre cele mai bune ploi meteorice pe care le puteți observa, producând până la vârf maxim 60 de meteori pe oră. Este produsă de cometa Swift-Tuttle, descoperită în 1862. Perseidele sunt renumite pentru producerea unui număr mare de meteori strălucitori. Dușul rulează anual între 17 iulie și 24 august. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea de 12 august și în dimineața zilei de 13 august. Aproape luna plină va bloca majoritatea meteoricilor mai slabi în acest an, dar Perseidele sunt atât de strălucitoare și numeroase că ar putea fi un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Perseus, dar pot apărea oriunde pe cer.

15 august – Luna Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază are loc la ora 12:30 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale nativilor americani drept Luna Plurală, pentru că peștii mari de sturioni ai Marilor Lacuri .

30 august – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 10:37 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

9 septembrie – Neptun la opoziție. Planeta gigantică albastră va fi cea mai apropiată apropiere de Pământ, iar fața sa va fi complet iluminată de Soare. Va fi mai strălucitor decât oricare altă perioadă a anului și va fi vizibil toată noaptea. Acesta este cel mai bun timp pentru a vizualiza și fotografia Neptun. Datorită distanței extreme față de Pământ, va apărea doar ca un punct albastru minuscul în toate telescoapele, cu excepția celor mai puternice.

14 septembrie – Lună Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminată. Această fază apare la 04:34 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale nativilor americani drept Luna Plăcută de Corn, deoarece porumbul este recoltat în această perioadă a anului. Această lună este, de asemenea, cunoscută sub numele de Luna de recoltare. Luna de recoltare este luna plină, care se întamplă cel mai aproape de echinocțiul din septembrie în fiecare an.

23 septembrie – Echinocțiul de toamnă. Echinoctiul de toamnă din septembrie apare la 07:50 UTC. Soarele va străluci direct pe ecuator și vor exista cantități aproape egale de zi și noapte în întreaga lume. Aceasta este și prima zi de toamnă (echinocțiul de toamnă) din emisfera nordică și prima zi de primăvară (echinocțiu de vară) din emisfera sudică.

28 septembrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază are loc la ora 18:26 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

8 octombrie – Draconidele ploaie de meteoriți. Draconizii sunt meteoriți minori care produc doar aproximativ 10 meteori pe oră. Este produsă de boabele de praf lăsate în urmă de cometa 21P Giacobini-Zinner, care a fost descoperită pentru prima dată în 1900. Draconidele sunt o ploaie neobișnuită, în care cea mai bună vizionare este seara devreme, în loc de dimineața devreme, ca majoritatea celorlalte ploi. Ploaia are loc anual în perioada 6-10 octombrie și se ridică în acest an în cea de-a 8-a noapte. Primul sfert de lună va sta la scurt timp după miezul nopții, părăsind cerul întunecat pentru observare. Cea mai bună vizionare va fi seara devreme dintr-o locație întunecată, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Draco, dar pot apărea oriunde pe cer.

13 octombrie – Luna Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminată. Această fază apare la 21:09 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane drept Full Moon Hunters, deoarece în acest moment al anului frunzele sunt în cădere și ursul este gras și gata să vâneze. Această lună a fost, de asemenea, cunoscută sub numele de Luna de călătorie și Luna de sânge.

20 octombrie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur ajunge la cea mai mare alungire estică de 24,6 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului în cerul de seară. Căutați planeta căzută în cerul vestic imediat după apusul soarelui.

21 octombrie 22 – Orionidele ploaie de meteoriți. Orionidul este o ploaie medie, care produce maxim 20 de meteori pe oră la vârf. Este produsă de boabele de praf lăsate în urmă de cometa Halley, care a fost cunoscută și observată încă din cele mai vechi timpuri. Dușul are loc anual între 2 octombrie și 7 noiembrie. Acesta atinge un maxim în acest an în noaptea de 21 octombrie și în dimineața zilei de 22 octombrie. Al doilea trimestru al lunii va bloca unii dintre meteorii mai slabi în acest an, dar Orionidii tind să fie destul de luminoși așa că ar putea fi un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Orion, dar pot să apară oriunde pe cer.

27 octombrie – Uranus la opoziție. Planeta albastră-verde va fi cea mai apropiată apropiere de Pământ, iar fața sa va fi complet iluminată de Soare. Va fi mai strălucitor decât oricare altă perioadă a anului și va fi vizibil toată noaptea. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Uranus. Datorită distanței sale, va apărea doar ca un punct albastru-verde mic în toate, cu excepția celor mai puternice telescoape.

28 octombrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 03:39 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și grupurile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze

5 noiembrie 6 – Tauridele ploaie de meteoriți. Tauridele sunt o ploaie lungă de meteoriți care produce doar aproximativ 5-10 meteori pe oră. Este neobișnuit prin faptul că este alcătuit din două fluxuri separate. Primul este produs de boabele de praf lăsate în urmă de Asteroid 2004 TG10. Al doilea flux este produs de resturile lăsate în urmă de Cometa 2P Encke. Ploaia are loc anual între 7 septembrie și 10 decembrie. Acesta atinge un maxim în acest an în noaptea de 5 noiembrie. Primul sfert de lună va sta la scurt timp după miezul nopții, lăsând cerul întunecat pentru vizionare. Cea mai bună vizionare va fi imediat după miezul nopții dintr-o locație întunecată, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Taur, dar pot să apară oriunde pe cer.

11 noiembrie – tranzitul rar al Mercurului peste soare. Planeta Mercur se va deplasa direct între Pământ și Soare. Spectatorii cu telescoape și filtrele solare aprobate vor putea observa discul întunecat al planetei Mercur, care se deplasează pe fața Soarelui. Acesta este un eveniment extrem de rar care are loc doar o dată la câțiva ani. Următorul tranzit al Mercurului nu va avea loc până în 2039. Acest tranzit va fi vizibil în întreaga Americă de Sud și America Centrală și părți din America de Nord, Mexic, Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Cel mai bun loc pentru a vedea acest eveniment în ansamblu va fi Statele Unite, America Centrală și America de Sud. (Hărți și informații privind vizibilitatea pentru tranzit)

12 noiembrie – Luna Plina. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază are loc la 13:36 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane ca Full Moon Beaver, deoarece a fost timpul anului pentru a stabili capcanele castor înainte de mlaștini și râurile au înghețat. De asemenea, a fost cunoscută sub numele de Luna Frosty și Luna Hunterului.

17 noiembrie 18 – Leonidele ploaie de meteoriti. Leonidele sunt o ploaie medie de meteoriți, producând până la vârf maxim 15 meteori pe oră. Acest duș este unic prin faptul că are un vârf ciclonic la fiecare 33 de ani, unde pot fi văzute sute de meteori pe oră. Ultimul dintre acestea a avut loc în 2001. Leonidii sunt produși de boabe de praf lăsate în urmă de cometa Tempel-Tuttle, care a fost descoperită în 1865. Dușul rulează anual în perioada 6-30 noiembrie. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea de 17 și în dimineața zilei de 18. În al doilea trimestru, luna va bloca multe dintre meteorii mai slabi în acest an, dar dacă sunteți răbdători, ar trebui să puteți captura câteva dintre cele mai strălucite. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Leu, dar pot apărea oriunde pe cer.

24 noiembrie – Conjuncția dintre Venus și Jupiter. O conjuncție a lui Venus și a lui Jupiter va fi vizibilă pe 24 noiembrie. Cele două planete luminoase vor fi vizibile în cerul de seară în grade de 1,4 grade unul de celălalt. Căutați această priveliște impresionantă în cerul vestic imediat după apusul soarelui.

26 noiembrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la ora 15:06 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

28 noiembrie – Mercur la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Mercur ajunge la cea mai mare alungire occidentală de 20,1 grade față de Soare. Acesta este cel mai bun moment pentru a vedea Mercur, deoarece va fi la cel mai înalt punct deasupra orizontului de pe cerul dimineții. Căutați planeta căzută în cerul estic chiar înainte de răsărit.

12 decembrie – Lună Plină. Luna va fi situată pe partea opusă a Pământului pe măsură ce Soarele și fața lui va fi complet iluminat. Această fază apare la 05:14 UTC. Această lună plină a fost cunoscută de triburile timpurii ale națiunilor americane ca Luna Plăcită Rece, pentru că acesta este timpul anului când se răcește aerul de iarnă rece iar nopțile devin lungi și întunecate. Această lună a fost, de asemenea, cunoscută sub numele de Luna lungă a nopților și Luna înaintea Yule.

13 decembrie 14 – Geminidele ploaie de meteoriți. Geminidele sunt reginele ploilor meteorilor. Este considerat de mulți că este cea mai buna ploaie din ceruri, producând până la vârf maxim 120 de meteori multicolori pe oră. Este produsă de resturile lăsate în urmă de un asteroid cunoscut sub numele de 3200 Phaethon, care a fost descoperit în 1982. Ploaia are loc anual în perioada 7-17 decembrie. Este vârful în acest an în noaptea de 13 și dimineața zilei de 14. Din nefericire, aproape luna plină va bloca mulți dintre meteori în acest an, dar Geminidele sunt atât de luminoase și de numeroase încât ar putea fi un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi dintr-o locație întunecată după miezul nopții. Meteorii vor radia din constelația Gemeni, dar pot apărea oriunde pe cer.

22 decembrie – Solstițiul de iarnă. Solstițiul din decembrie apare la 04:19 UTC. Polul sud al pământului va fi înclinat spre Soare, care va fi ajuns la cea mai sudică poziție pe cer și va fi direct peste Tropicul Capricornului la 23,44 grade latitudine sudică. Aceasta este prima zi de iarnă (solstițiul de iarnă) din emisfera nordică și prima zi de vară (solstițiul de vară) din emisfera sudică.

21 decembrie 22 – Ursidele ploaie de meteoriți. Urșii sunt o ploaie de meteoriți minori care produc aproximativ 5-10 meteori pe oră. Este produsă de boabele de praf lăsate în urmă de cometa Tuttle, care a fost descoperită pentru prima dată în 1790. Ploaia de meteoriți are loc anual în perioada 17-25 decembrie. Ea atinge un maxim în acest an în noaptea de 21 și în dimineața zilei de 22. Creșterea lunii nu ar trebui să intervină prea mult în acest an. Cerul ar trebui să fie în continuare suficient de întunecat pentru ceea ce ar putea fi un spectacol bun. Cea mai bună vizionare va fi imediat după miezul nopții dintr-o locație întunecată, departe de luminile orașului. Meteorii vor radia din constelația Ursa Minor, dar pot apărea oriunde pe cer.

26 decembrie – Luna Nouă. Luna se va afla pe aceeași parte a Pământului ca Soarele și nu va fi vizibilă în cerul de noapte. Această fază apare la 05:15 UTC. Acesta este cel mai bun moment al lunii pentru a observa obiecte slăbite, cum ar fi galaxiile și clusterile de stele, deoarece nu există lumină lunară care să interfereze.

26 decembrie – Eclipsa solară inelară. O eclipsă solară inelară are loc atunci când Luna este prea departe de Pământ pentru a acoperi complet Soarele. Acest lucru are ca rezultat un inel de lumină în jurul Lunii întunecate. Coroana Soarelui nu este vizibilă în timpul unei eclipse inele. Calea eclipsei va începe în Arabia Saudită și se va deplasa spre est prin sudul Indiei, nordul Sri Lankului, părți din Oceanul Indian și Indonezia înainte de a se termina în Oceanul Pacific. Eclipsa parțială va fi vizibilă în majoritatea țărilor din Asia și nordul Australiei.

(Harta NASA și informații Eclipse) (NASA Interactive Google Map)

APLICAȚIE PRACTICĂ !!!!!

Realizați un caiet personal de observații astronomice .

Valorificarea pedagogică aTIC

Mijloacele didactice relevante pentru tipul de abordare propus fac apel la noiletehnologii,înspecialdetipulelearning,acesteapermițândelevilorsă lucreze în echipă, să colaboreze, să negocieze sensuri și să construiască cunoașterea. Atât cu tehnologia informaționalăcâtșientitățivirtuale,eleviivorputealucra în echipă, simultan, dezvoltând proiecte integrate, prin utilizarea platformei Edmodo.Acțiunea directă permite o experiență de tip „imersiv” și explorarea fenomenelor, proceselor, relațiilor prin testarea evenimentelor care pot surveni într-un sistem dat, modificând serii de variabile cu valoripredefinite sau introducând variabile și parametri noi, într-o dinamică de de-construcție și re-construcție care favorizează gândirea divergentă și combinarea conținuturilor într-o manieră nouă, inovatoare. Valențele noilor tehnologii de motivare a elevilor pentru învățare și de stimulare a curiozității, interesului, aplecării către cunoaștere și descoperire științifică sunt susținute și valorificate suplimentar.

O astfel de învățare participativă, aplicativă are drept rezultat retenția pe termen lung a informatiilor, dezvoltarea rapidă a capacităților si deprinderilor ,transferul cunostintelor ,

procedurilor si strategiilor de lucru utilizate.

Utilizarea tehnologiei informationale favorizează dezvoltarea capacităților de lucru în echipă. De asemenea, lucrul cu platformele e-lerning permite învățarea activă , participativă ,încurajează inițiativa și independența elevului în învățare. Cadrele didactice pot valorifica tehnologia e-learning în lecții variate, ceea ce favorizează o atitudine corectă de raportare la tehnologie ca la un mijloc de dezvoltare a competențelor necesare în ziua de azi și nu, în mod limitativ,ca la un instrument destinat doar dezvoltării abilităților de lucru cu computerul. Competențele digitale devin astfel o parte a ansamblului de competențe cerute de piața muncii , un support pentru capacități de gândire de nivel superior, pentru creativitate și inovare în diverse domenii de cunoaștere.

Sugestii pentru evaluare

Ținând cont de specificul acestui curs opțional, dar și de tendințele de dezvoltare teoretică și metodologică în domeniul evaluării rezultatelor școlare, modelul adecvat de evaluare îl reprezintă cel al "evaluării pentru învățare" sau "evaluării autentice". Acesta propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale învățării, la procesul de învățare. În contextul unui curriculum care nu își propune ca scop principal acumularea de noi informații, ci dezvoltarea de competențe și formarea de atitudini valorificând cunoștințele deja asimilate, evaluarea este gândită ca o modalitate de a sprijini si transforma procesul de predare-învățare, de a facilita dezvoltarea capacității de autoevaluare și, implicit , a competenței de a învăța să înveți . Astfel ,evaluarea elevilor va cuprinde sarcini representative în raport cu finalitățile programei și cu activitățile de învățare parcurse: nu doar rezolvări de probleme, ci și formulări de probleme, nu doar utilizare de algoritmi , ci evaluări de alternative,explorări de soluții posibile , experimente . Sarcinile de evaluare trebuie să fie contextualizate și complexe, să presupună metacogniție și să ofere elevilor posibilitatea exprimării stilului de învățare. Conform principiilor evaluării autentice, criteriile de evaluare pun accent pe esențial, pe achizițiile văzute ca "întreg", nu fragmentat. Întregul proces de evaluare va evidenția constant rolul important al autoevaluării: elevii își analizează rezultatele, le compară, își înțeleg procesul de învățare și își revizuiesc strategia delucru.

Fiind un proces foarte strâns legat de predare și învățare, aproape imposibil de disociat de acestea, evaluarea se va desfășura în același mediu/contextal activităților didactice uzuale, fapt care permite păstrarea unui climat securizat pentru elevi. Aceștia sunt evaluați în mediul obișnuit de învățare, prin sarcini de asemenea uzuale: experimente, proiecte, portofolii, acestea fiind în același timp sarcini de instruire și probe de evaluare. O astfel de abordareaevaluăriicentratenudoarperezultat,cișipeprocesuldeînvățare areavantajuldeatransmiteelevilorideeacămuncaloresteimportantă,șinu doar rezultatelefinale.

Aberația luminii = deplasare aparentă a poziției unei stele, datorată îmbinării mișcării Pământului cu caracterul finit al vitezei luminii.

Activitate solară = ansamblul unor fenomene în general de scurtă durată, produse în Soare, pete solare, erupții cromosferice, modificări în coroana solară etc. Activitatea solară se intensifică în medie o dată la 11 ani. Intensificarea influențează o serie de fenomene terestre (aurore polare, transmiterea undelor radio etc).

Aeroliți= meteoriți pietroși. Compoziția lor: oxigen, fier, siciliu și magneziu.

Albedo = intensitatea cu care reflectă lumina solară planetele și asteroizi, după natura și culoarea suprafeței lor și în raport cu alți factori.

Anomala =coada cometară excepțională, îndreptată, din motive neclarificate, spre Soare. Cozile cometare sunt îndreptate, de regulă, în direcția opusă Soarelui.

Apex= direcția mișcării Soarelui față de stelele apropiate.

Antiapex = punctul opus apexului.

Apogeu = punct al orbitei lunare sau al unui satelit artificial când acesta se află cel mai departe pe Pământ.

Asociație stelară = grupare locală a unor stele asemănătoare.

Asteroid= corp ceresc de mici dimensiuni care se rotește în jurul Soarelui. Orbitele celor mai mulți asteroizi se află în centura dintre orbitele lui Marte și Jupiter.

Astrofizică= materia care studiază cu ajutorul metodelor teoretice și experimentale ale fizicii, starea fizică și structura chimică a corpurilor cerești.

Astrologie = arta prezicerii evenimentelor prin cercetarea aștrilor. Apărută încă din perioada preistorică, astrologia–prin metodele ei empirice a contribuit în parte la dezvoltarea astronomiei. Aspectul negativ al astrologiei constă în faptul că în previziunile sale absolutizează infuența mediului cosmic, ignorând – în desfășurarea evenimentelor de pe Terra – factorii sociali,ereditari și ai mediului natural apropiat.

Astrometrie= disciplina care se ocupă cu metodele astronomice de măsurare, pentru determinarea precisă a pozițiilor aștrilor, a distanței unghiulare între ele etc.

Aurora polară = fenomen luminos observat în zonele polare ale pământului, datorate ionizării și implicit luminescenței păturilor superioare ale atmosferei, în urma devierii corpusculelor încărcate electric, provenite de la Soare.

Bolid = meteor de o strălucire excepțională.

Capul cometei = nucleul și coama cometei.

Centre de activitate = grupări de formațiuni cuprinzând pete solare, facule, protuberanțe caracteristice pentru intensificarea activității solare.

Centuri de radiații = (van Allen) centuri descoperite în jurul Pământului. Datorită astronauticii, alcătuite mai ales din protoni și electroni, particule captate de câmpul magnetic terestru.

Circuri = munți cu aspect inelar, descoperiți pe Lună, Marte. Sunt generați în principal de impactul meteoriților.

Coama cometei = porțiune a capului cometei, desfășurată în jurul nucleului cometar. Caracterizată prin extrema rarefiere a materiei.

Cometa = corp ceresc al sistemului solar cu masa foarte mică, concentrată mai ales în nucleu, alcătuit din blocuri de gheață și corpuri meteorice. Poate ajunge la un volum și o strălucire considerabilă, datorită substanțelor care se degajă din nucleu.

Constelație = grup de stele care apar apropiate pe bolta cerească. Are un caracter convențional, pentru ușurarea observațiilor. Numele lor provin de la eroi mitologici, animale sau obiecte.

Continente= Zone relativ deschise la culoare ale suprafeței lunii, cu relief agitat.

Coroana Solară = stratul cel mai exterior și cel mai vast al atmosferei solare.

Cosmogonie= disciplina care se ocupă cu problemele formării și evoluției corpurilor cerești și al tuturor formațiunilor cosmice.

Cosmologie= disciplina care studiază structura Universului în ansamblul său și legile sale. Se ocupă, între altele, de modelele Universului.

Cromosfera solară = strat al atmosferei solare intermediar între fotosfera și coroana.

Crusta de topire = crusta de culoare închisă, la suprafața unor meteoriți, produsă prin încingerea datorată frecării cu aerul.

Culminație = momentul în care un astru trece pe la meridianul punctului de observație.

Curent meteoric = aglomerare de corpuri meteorice care se rotesc în jurul soarelui pe o orbită bine determinată.

Deschidere = diametrul obiectivului sau al oglinzii care primește lumina pentru a forma imaginea, într-un telescop sau într-o luneta.

Echinox= corespunde intersecției eclipticii cu ecuatorul ceresc. Echinoxul de primăvară este punctul la care se află soarele aproximativ la 21 martie, iar echinoxul de toamnă, la 23 septembrie. La echinox ziua este egală cu noaptea.

Ecliptica= planul în care Pământul se rotește în jurul Soarelui, corespunzând cu traiectoria aparentă(pe bolta) a Soarelui.

Elipsa = Orbita ovală a unei planete în jurul soarelui, acesta ocupând unul dintre cele două focare.

Enigma kepleriană = Ipoteza lui kepler cu privire la existența unui corp ceresc între orbitele lui Marte și Jupiter. Acolo a fost descoperită în sec. XIX, centura asteroizilor.

Excentricitate = gradul de turtire al unei elipse.

Facula= formațiune a fotosferei cu aspect de fulgi, pete amorfe, cu o viață mai îndelungată decât granulele.

Faeton = numele dat unei ipotetice planete din care ar fi luat naștere, printr-un proces exploziv, asteroizii.

Faza= gradul de iluminare de către Soare a unor corpuri cerești fără lumina proprie.(“fazele Lunii”,”fazele planetei Venus” etc.)

Flocula = formațiune fotosferică cu aspectul unor norișori, cu o viață mai îndelungată decât granulele.

Fotosfera Soarelui = strat al “atmosferei” solare aflată între “globul” solar și cromosfera. De aici provine cea mai mare parte al luminii solare.

Galaxie= Sistem stelar vast, analog galaxiei noastre(Calea Lactee). Există diferite tipuri de galaxii.

Granulație = denumire dată structurii fotosferice, caracterizată prin granule, produse probabil prin convecție.

Granula = formațiune a fotosferei solare, mai luminoasă și mai fierbinte decât restul acestui strat. Este o masă de gaze existentă doar câteva minute. Sunt foarte numeroase(aprox. 2,5 mil)

Horoscop= reprezentarea poziției pe sfera cerească a unor aștrii la un anumit moment. Ele serveau ca element de bază pentru interpretarea în scopuri astrologice.

Librație = o oscilație a Lunii în toate sensurile, datorită unor multiple inegalități în mersul ei, faptului că planul orbitei de revoluție al Lunii nu se confundă cu planul de revoluție al Terrei etc. Librația face ca noi să vedem de pe Pământ nu 50% ci 59% din suprafața Lunii.

Luceafărul= denumire populară a planetei Venus.

Lumina cenușie = strălucire foarte slabă a zonei lunare neluminate de Soare, datorită în principal reflectării luminii Terrei.

Lumina zodiacală = lumina vizibilă noaptea pe cer în regiunile tropicale, în forma de con, datorită iluminării de către Soare a pulberii cosmice din planul eclipticii.

Lunetă = instrument de observație al cărui obiectiv este constituit dintr-o lentilă sau unsistem de lentile.

Magnetosfera = Zona de influență a câmpului magnetic terestru, care se extinde până la 10-20 raze pământești.

Magnitudine= mărime caracterizând strălucirea unui corp ceresc. O diferență de magnitudine de o unitate corespunde unui raport de strălucire de 2,512.

Mări(lunare)= zone întunecate și relativ plane ale suprafeței Lunii.

Meridian ceresc = cercul mareal Sferei cerești care trece prin zenit și prin pol.

Meteor= stea căzătoare = fenomen luminos produs atunci când în atmosfera terestră pătrunde un corp meteoric, care este înfierbântat până la incandescență de frecarea cu aerul.

Meteorit= fragment care rămâne dintr-un corp meteoric care cade pe Pământ.

Mișcare diurnă = mișcare aparentă și uniformă a stelelor de la Est la Vest, datorită Terrei de la Vest la Est.

Nebuloasa galactică difuză = nor de formă neregulată în caz luminescent și pulberi. Strălucirea sa se datorează unei stele apropiate.

Nebuloasa întunecată = nor de pulberi și de gaze care formează un fond întunecat pe brâul scliptor al Căii Lactee.

Nebuloasa planetară = masă gazoasă luminescentă, de forma elipsoidată sau sferică, reprezentând uneori restul unei nove.

Nova = stea explozivă, a cărei strălucire crește brusc pe boltă.

Nutație = mișcări giratorii descrise sub forma unor mici oscilații periodice.

Obiectiv = element al unei lunete sau al unui telescop care colectează lumina.

Ocular = lentilă sau combinație de lentile care mărește imaginea pe care o colectează obiectivul.

Orbita= curbă închisă parcursă de un corp ceresc care se mișcă în jurul unui alt corp ceresc.

Orizont= cerc mare al sferei cerești, perpendicular pe verticala locului.

Pasaj = trecerea unui corp ceresc mic în fața unui corp ceresc mult mai mare(trecerea lui Mercur în fața Soarelui).

Pata roșie = formațiune mobilă ovală, observată de secole în atmosfera planetei Jupiter, a cărei natură nu a fost încă clarificată.

Pata solară = zona mai întunecată vizibilă pe fotosfera Soarelui. Petele apar izolat sau în grupuri și prezintă intensificări o dată la 11 ani.

Perigeu = punct al orbitei Lunii sau al unui satelit artificial al pământului, unde acest corp ceresc, respectiv obiect, este cel mai apropiat de Pământ.

Perturbație = mică modificare în orbita unui corp ceresc care se rotește în jurul unui alt corp ceresc, produsă de influența altui sau altor corpuri cerești.

Pitica albă = stea cu un volum mic, dar o densitate foarte mare și o temperatură ridicată.

Pori= mici adâncituri în formă de ceașcă la suprafața Lunii.

Protuberanță = jet de substanță, de forme foarte diferite, care se ridică pe suprafața solară până la înălțimi considerabile. Se deosebesc protuberanțe eruptive, electromagnetice și metamorfice.

Radiant = punctul de pe bolta cerească din care par să izvorască meteorii ale unei ploi meteorice.

Radioastronomie= disciplina astronomică modernă, care studiază undele hertziene ce provin din spațiul cosmic. Instrumentul de bază este radiotelescopul.

Regmaglipt = adâncitură săpată de aer la suprafața meteoriților în cursul trecerii prin atmosfera.

Regolit = denumire dată solului lunar.

Rotație = mișcarea unui corp în jurul axei sale de rotație.

Satelit = corp ceresc, natural sau artificial, care parcurge o orbită în jurul altui corp ceresc.

Sistemul solar = sistem având soarele în centru, în jurul căreia se rotesc 9 planete, unele cu sateliți, asteroizi, comete și curenți meteorici.

Solstițiu = momentul în care soarele atinge cea mai mare declinație boreală, respectiv australă. Pentru observatorul de pe Pământ, la solstiții Soarele atinge la amiază înălțimea cea mai mare, respectiv cea mai mică deasupra orizontului(21 iunie și 21 decembrie cu mici variații).

Spectru= descompunerea luminii după culoarea sa ,după lungimea de undă cu ajutorul prismei sau altui mijloc adecvat.

Spiculi = formațiuni cu aspect de țepi care se ridică continuu din cromosfera, dând marginii ei exterioare un aspect de “perie”

Stea = masa gazoasă incandescentă de formă sferică în stare de plasmă, având dimensiuni considerabile.

Stea multiplă(dublă)= sistem alcătuit din mai multe stele , legate gravitațional între ele.

Strat inversant = pătura subțire între fotosfera și atmosfera, care absoarbe o parte din radiația fotosferei, dispersând-o în toate direcțiile.

Turtire = fenomen datorat rotației planetei în jurul propriei axe. Este cu atât mai accentuat, cu cât rotația este mai rapidă.

Troieni = grup de asteroizi captați de Jupiter, care se rotesc în jurul soarelui pe aceeași orbita ca și planeta. Au fost captați datorită gravitației planetei.

Vânt solar = curent de particule emanat de Soare și care se răspândește în spațiul interplanetar.

Vulcan = denumire data ipoteticei planete aflate mai aproape de soare decat Mercur, a cărei existențe este considerată astăzi foarte improbabilă.

Ziua siderala = timpul scurs între două culminații superioare consecutive ale punctului vernal.

Ziua solara adevarata = timpul scurs între două culminații superioare consecutive ale soarelui. Incepe la miezul zilei.

Ziua solara mijlocie = intervalul dintre două treceri consecutive ale soarelui mijlociu la meridianul locului.

Zodiac= ansamblul celor 12 constelații situate pe bolta dea lungul eclipticii.

NICOLAUS COPERNIC ………………………………………………………………………………………

TYCHO BRAHE ………………………………………………………………………………………………….

GALILEO GALILEI ……………………………………………………………………………………………..

JOHANNES KEPLER …………………………………………………………………………………………….

EDMOND HALLEY …………………………………………………………………………………………………………..

SIR ISAAC NEWTON …………………………………………………………………………………………………………

CHARLES MESSIER …………………………………………………………………………………………………………….

WILLIAM HERSCHEL ………………………………………………………………………………………………………….

MARIA MITCHELL ……………………………………………………………………………………………………………

PERCIVAL LOWELL …………………………………………………………………………………………………………….

EDWIN HUBBLE …………………………………………………………………………………………………………………

ALBERT EINSTEIN ………………………………………………………………………………………………………………

CARL SAGAN ………………………………………………………………………………………………………………

STEPHEN HAWKING …………………………………………………………………………………………………….

MICHIO KAKU ………………………………………………………………………………………………………………

WEBOGRAFIE

http://www.seasky.org/

http://www.skywatcher.ro/Educatie/glosar.htm

http://scientia.ro/blog-gabriela-costache/2663-dictionar-termeni-astronomie.html

http://astrofotografieluna.blogspot.ro/2012/07/termeni-astronomie-vocabular-astronomic.html#axzz4vH4YWjYr

http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=47875&folderId=105570&name=DLFE-4419.pdf

http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=47875&folderId=105570&name=DLFE-4419.pdf

http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=47875&folderId=105570&name=DLFE-3307.pdf