Microsoft Sql Server

Cuprins

Introducere

Generalități

1. Softuri care utilizează SQL

2. Microsoft SQL Server

2.1 Despre

2.2 Exemple

Bibliografie

Introducere

Generalități

Limbajul structurat de interogare SQL (Structured Query Language) este limbajul standard pentru bazele de date relaționale definit de ANSI în 1986 și este adoptat ulterior ca standard internațional de către ISO (1992). Peste o sută de sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) acceptă și recunosc limbajul SQL.

Ca orice limbaj de baze de date, SQL permite:

Crearea bazei de date relaționale și structurarea relațiilor prin componenta sa de definire a datelor (DDL)

Efectuarea operaților elementare asupra bazelor de date (inserare, ștergere, modificare a datelor) și a interogărilor asupra bazelor de date, prin componenta de manipulare a datelor (DML)

Limbajul SQL conține comenzi de definire si regăsire a datelor (CREATE TABLE, SELECT TABLE, DELETE, INSERT etc.) dar nu conține instrucțiuni pentru controlul fluxului datelor (IF … THEN … ELSE, GO TO, DO etc.)

SQL este un limbaj neprocedural cu format liber deoarece precizează ce rezultate sunt necesare și nu procedura prin care se obțin acestea.

Prima implementare comercială a unui SGBD relațional bazat pe SQL a fost realizată la sfârșitul anilor '70 de către Relational Software Inc. (în prezent Oracle Corporation). Ulterior au apărut sute de produse de baze de date bazate pe SQL și dialecte ale acestuia.

SQL ca standard pentru o bază de date a fost inclus ca și componentă în arhitecturile de aplicații de baze de date dezvoltate de marile firme producătoare de soft, cum este IBM, și adoptă pentru prelucrarea informațiilor în sistemul federal al SUA.

Codul de bază pentru Microsoft SQL Server își are originile în Sybase SQL Server și a reprezentat intrarea Microsoft pe piața bazelor de date pentru întreprinderi, concurând cu Oracle, IBM și Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea și a scoate pe piață prima versiune numita SQL Server 4.2 pentru Win OS/2. Mai tarziu Microsoft a negociat pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru sistemele de operare Microsoft. Sybase și-a schimbat ulterior numele în Adaptive Server Enterprise, pentru a evita confuzia cu Microsoft SQL Server.

Primul server de baze de date bazat pe Graphical User Interface (GUI) a fost SQL Server 7.0. O variantă de SQL Server 2000 a fost prima variantă comercială pentru arhitectura Intel.

1.Softuri care utilizează SQL

1.1. phpMyAdmin

phpMyAdmin este un manager de gestiune a bazelor de date open source web-based MySQL. Are o Interfață Grafică (GUI) simplă și estetică. Este ușor de instalat. Putem creea și lucra cu baze de date, putem optimiza și verifica eventualele erori din tabelele bazelor de date, rula interogări, importa și exporta date în mai multe formate și multe altele.

1.2. Microsoft SQL Server Management Studio

Pentru administratorii de baze de date Microsoft SQL Server nu există un software mai bun decât cel oferit de Microsoft, care este se poate descărca gratuit de pe site-ul lor, și anume SQL Server Management Studio. Acesta are o interfață grafică (GUI) pe care utilizatorii sistemului de operare windows o vor găsi foarte simplă și inovatoare datorită unei trăsături numită Object Explorer care permite explorarea, selectarea și executarea de cerințe pe obiectele bazei de date.

1.3. Oracle SQL Developer

Oracle SQL Developer este un mediu de dezvoltare integrat gratuit care simplifică dezvoltarea și gestionarea bazelor de date Oracle în ambele implementari: tradiționale și Cloud. SQL Developer oferă dezvoltare end-to-end a aplicațiilor PL/SQL, un worksheet pentru rularea interogărilor si script-urilor, o consolă pentru administratorul bazei de date (DBA) care ii permite acestuia sa modifice baza de date, o interfață pentru rapoarte, o soluție completă pentru modelarea bazei de date și o platformă ce permite mutarea terței parți a bazei dumneavoaastră la Oracle.

1.4. MySQL

Software-ul MySQL oferă un server SQL (Structured Query Language) de bază de date multi-threaded, multi-user foarte rapid și robust. MySQL Server este destinat sistemelor de producție în masă care se confruntă cu misiuni critice precum și supra aglomerarea sistemului pentru implementări. MySQL este o marcă comercială a Oracle Corporation și / sau filialele sale.

Software-ul MySQL este dual licențiat. Utilizatorii pot alege să utilizeze software-ul MySQL ca un produs Open Source în conformitate cu termenii de GNU General Public License sau pot achiziționa o licență comercială standard de la Oracle.

1.5. SQLite

SQLite este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale. SQLite suportă caracteristici standard ale bazelor de date relaționale cum ar fi: sintaxe SQL, tranzacții și declarații pregătite. Acesta necesită foarte puțină memorie alocată (aprox 250 KByte), ceea ce il face perfect pentru rularea acestuia în paralel cu alte programe in execuție. SQLite suportă tipuri de date cum ar fi: TEXT (similar cu String în Java), INTEGER (similar cu Long în Java) și REAL (similar cu double în Java). În rest toate celelalte tipuri de date trebuiesc convertite în unul dintre acestea înainte să fie salvate în baza de date.

1.5.1. SQLite în Android

Structura Android SQLite

SQLite este încorporat în fiecare dispozitiv Android. Pentru a folosi o bază de date SQLite în Android nu este nevoie de o configurare sau administrare a bazei de date. Este necesar doar să fie definite declarațiile SQL pentru crearea si actualizareaa bazei de date. Ulterior, baza de date este gestionată în mod automat de către platforma Android. Accesul la o bază de date SQLite implică accesarea sistemului de fișiere. Acest lucru poate fi încet. De aceea se recomandă a nu se efectua mai multe operațiuni asupra bazei de date simultan. Dacă aplicația dumneavoastră crează o bază de date, aceasta va fi salvată implicit în directorul DATA/data/APP_NAME/databases/FILENAME.

2.1. Microsoft SQL Server. Exemple Step-by-step

Când deschideți Management Studio Express, vă va aparea o fereastră de legătură cu SQL Server ca în figura 1. În această fereastră , veți introduce datele pentru conectare la SQL Express existent în PC-ul dumneavoastră.

Un detaliu ce trebuie amintit este că puteți prin intermediul Studio Management să vă conectați la un server SQL Server care este într- un alt computer cu care se afla în legătură. Doar faceți clic în caseta „Server name” și alegeți „Browse for more” pentru mai multe opțiuni de căutare alt server . În exemplul nostru ne vom conecta la serverul local din PC.

Figura 1. Fereastra de conectare a SQL Management Studio Express

În caseta Object Explorer putem naviga prin toate parțile SQL Server în special folderul Databases, unde putem creea baze de date și obiectele pe care acestea le conțin(tabele, vederi etc.). Pentru a creea o nouă bază de date, trebuie doar să dăm click dreapta pe folderul Databases și să alegem opțiunea New Database. (vezi figura 2)

Figura2. Caseta Object Explorer

Fereastra pentru crearea bazei de date este apoi deschisă. Puteți insera numele, alege proprietarul și configura dimensiunea inițială a datelor și fișierele jurnal. În exemplul nostru, vom numi baza de date “Studenti”(vezi figura 3) iar restul le vom lăsa default. În pagina de opțiuni vom putea schimba compatibilitatea (adică cu ce versiune a SQL Server va fi compatibilă noua bază de date), dacă baza de date va fi Read-Only sau nu, restricționarea accesului etc. După ce alegem opțiunile dorite apăsăm butonul OK pentru a finaliza crearea bazei de date.

Figura 3. Fereastra New Database

Acum că baza de date este creată, vom putea vizualiza și adăuga tabele dorite, diagramele și view-urile. Pentru a vizualiza dosarele bazei noastre de date, extindem structura ei din Object Explorer. Odată deschisă ne va fi prezentată urmatoarea structură:

Database Diagrams: conține diagramele cu relații

Tables: folderul unde se regăsesc tabelele

Views: vederile create

Synonyms

Programmability: loc unde ați stabilit: proceduri stocate, funcții, reguli etc;

Service Broker

Storage

Security: în acest ultim element, setați toți parametrii de securitate, cum ar fi utilizatori, scheme, certificate, etc.

Pentru crearea unui tabel, dăm click dreapta pe “Tables” și selectăm opțiunea “New Table…”. Ca exemplu am creat tabelul “ListaStudentilor”. Coloanele CNP, Nume, Prenume, Adresa au tipul de dată nchar de diferite dimensiuni iar la Data_nasterii am setat tipul datetime după cum veți vedea in figura 4. Cheia primară pe coloana CNP poate fi setată fie din “Table designer” fie dând click dreapta pe coloana dorita si alegem “Set primary key”.

Figura 4. New Table

Notă: Pentru o mai bună exemplificare a diagramelor și view-urilor voi folosi o bază de date deja existenă (Northwind).

Crearea unei diagrame se face in felul următor: click dreapta pe „Database Diagrams”, selectăm „New Database Diagram” și adăugăm tabelele dorite. În figura 5 am arătat legătura dintre OrderDetails, Orders și Products.

Figura 5. New Database Diagram

Pentru a creea un nou view dam click dreapta pe folderul „Views” din baza de date dorită și alegem „New view…”. Se va deschide o fereastră care ne va intreba ce tabele avem nevoie. Dupa cum veți vedea în imaginea următoare, am dorit să aflu numărul de furnizori din fiecare țara, așa că am selectat tabelul Suppliers, am grupat furnizorii după țară și am folosit funcția de agregare COUNT pentru a număra.

Figura 6. New view (funcția COUNT)

Într-un alt exemplu de view, voi arăta funcția SUM, care este tot o funcție de agregare. Doresc să aflu valoarea totală pe fiecare comandă, fără discount, conform detaliilor comenzilor. Așa cum se poate observa in figura 7, am folosit tabelul OrderDetails. Am grupat comenzile dupa OrderID, iar pentru a afla valoarea totală am folosit funcția SUM (UnitPrice * Quantity).

Figura 7. View cu funcția SUM

Bibliografie

[1] Luminița Scripcariu – Limbajul SQL

[2] https://www.phpmyadmin.net

[3] https://msdn.microsoft.com

[4] http://www.oracle.com

[5] http://dev.mysql.com

[6] http://sqlite.org/docs.html

[7] http://www.vogella.com

[8]