Microeconomie caiet de seminar [603456]
Microeconomie – caiet de seminar
5 Universitatea de Vest din Timișoara
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor
Colectivul de Economie, Departamentul de Economie și Modelare Economică
Microeconomie. Caiet de
seminar
Editura de Mirton
– Timișoara, 2013 –
Microeconomie – caiet de seminar
6 Colectivul de coordonare:
Prof. dr. univ. Cismaș Laura
Conf. dr. univ. Sîrghi Nicoleta
Autori:
Prof. dr. univ. Cismaș Laura
Conf. dr. univ. Sîrghi Nicoleta
Conf. dr. univ. Imbrescu Ion
Conf. dr. univ. Vădăsan Ioana
Conf. dr. univ. Bărbulescu Adina
Conf. dr. Părean Mihai
Lect. dr. univ. O țil Maria
Asist.dr. u niv. Miculescu Andra
Microeconomie – caiet de seminar
7 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Microeconomie
-Caiet de seminar –
Nume student: [anonimizat]:
Grupa:
Microeconomie – caiet de seminar
8
Cuvânt înainte
Microeconomie – Caiet de seminar își propune să
orienteze studiul individual al cunoștințele or de bază referitoare
la comportamentul agenților economici în condițiile eco nomiei de
piață. În acest sens, structura sa, teoretică și aplicativă
urmărește succesiunea logică a temelor din programa analitică.
Microeconomie – caiet de seminar
9
Microeconomie – Caiet de seminar se dorește a fi un
instrument în demersul studenților de a -și îmbogăți cunoștințele
prin prin activitățile desfășurate în cadrul seminariilor , dar și
prin studiul individual , ca principală formă de asimilare a
cunoștințelor în învățământul superior.
Microeconomie – caiet de seminar
10
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI DE MODELARE ECONOMICĂ
DISCIPLINA: MICROECONOMIE
FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituția de învățământ
superior Universitatea de Vest din Timișoara
1.2 Facu ltatea / Departamentul Facultatea de Economie și de Administrare a
Afacerilor
1.3 Catedra Economie și Modelare Economică
1.4 Domeniul de studii Științe Economice
Microeconomie – caiet de seminar
11 1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii /
Calificarea Contabilitate și Inform atică de Gestiune
Economie Generală și Comunicare Economică
Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor
Economie și Afaceri Internaționale
Finanțe Bănci
Informatică Economică
Management
Marketing
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Microe conomie (S 101 TC)
2.2 Titularul activităților de curs Cismaș Laura, Sîrghi Nicoleta, Imbrescu Ion,
Vădăsan Ioana, Popovici Adina, Părean Mihai,
Oțil Maria
2.3 Titularul activităților de
seminar Cismaș Laura, Sîrghi Nicoleta, Imbrescu Ion,
Vădăsan Ioana, Popovici Adina, Părean Mihai,
Oțil Maria, Miculescu Andra
2.4 Anul de
studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul
disciplinei Obl
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe
săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul
de învățământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
Distribuția fondului de timp: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de
specialitate / pe teren 10
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat
Examinări 3
Alte activități: pregătire examinare finală 28
Microeconomie – caiet de seminar
12 3.7 Total ore studiu
individual 89
3.8 Total ore pe
semestru 145
3.9 Numărul de credite 6
4. Precondiții (acolo unde este cazul) – Nu este cazul
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului Prezență la curs: minim 50%
5.2 de des fășurare a seminarului/laboratorului Prezență la seminar: minim
75%
Susținerea testului semestrial
de verificare
6. Competențele specifice acumulate Competențe profesionale Identificarea si definirea conceptelor si teoriilor
fundamentale la nivel microe conomic
Explicarea si interpretarea conceptelor economice la nivel
microeconomic
si teoriilor economice fundamentale economice la nivel
microeconomic pentru formularea de explicatii si ipoteze
privind comportamentul agentului economic
Analizarea comparati va conceptelor si teoriilor
domeniului, pentru a aprecia calitatea, m eritele și limitele
unor procese, programe, proiecte, concepte, metode și
teorii
Elaborarea de proiecte economice cu utilizarea unor
principii și metode consacrate în domeniu
Analiza si interpretarea critica a unui proiect economic
utilizând principi i și metode consacrate în domeniu
Microeconomie – caiet de seminar
13 Competențe transversale Aplicarea principiilor, normelor și valorilor codului de
etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă
riguroasă, eficientă și responsabilă
Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă
plurispecializată și aplicarea de tehnici de relaționare și
muncă eficientă în cadrul echipei
Identificarea oportunităților de formare continuă și
valorificarea eficientă a resurselor și tehnicilor de învățare
pentru propria dezvoltare
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice
acumulate)
7.1 Obiectivul general al disc iplinei cunoașterea semnificației
noțiunilor și conceptelor
teoretice fundamentale
cunoașterea premiselor și
efectelor comportamentului
agenților ec onomici individuali
cunoașterea interdependențelor
specifice nivelului microeconomic
7.2 Obiectivele specifice interpretarea conținutului teoretic și
aplicativ al corelațiilor
microeconomice
explicarea manifestării legilor
economice la nivel microeconom ic
explicarea cauzelor fenomenelor și
proceselor economice
8. Conținuturi
8.1 Curs Metode de predare Observații
Capitolul 1. ECONOMIA ȘI
SISTEMUL ȘTIINȚELOR
ECONOMICE
Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea 2 ore
Capitolul 2. EL EMENTELE
FUNDAMENTALE ALE
CERERII Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG 2 ore
Microeconomie – caiet de seminar
14 (Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea
Lecturii și a Gândirii )
Capitolul 3. ELEMENTELE
FUNDAMENTALE ALE
OFERTEI
Expunerea, Expli cația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG 2ore
Capitolul 4. TEORIA
UTILITĂȚII Ș I
ECHILIBRUL
CONSUMATORULUI
Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG 4 ore
Capitolul 5. TEORIA
PRODUCȚIEI
Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG 4 ore
Capitolul 6. ANALIZA
ECONOMICĂ A
COSTURILOR
Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG
(Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea
Lecturii și a Gândirii )
4 ore
Capitolul 7. DECIZIA DE
OFERTA A FIRMEI CE
OPEREAZA PE O PIATA CU
CONCURENȚĂ PERFECT Ă
Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG
(Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea
Lecturii și a Gândirii ) 2 ore
Capitolul 8. F ORMAREA
PREȚULUI ȘI ECHILIBRUL
ÎN CONDIȚIILE
CONCURENȚEI
IMPERFECTE
Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG
(Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea
Lecturii și a Gândirii ) 4 ore
Capitolul 9. PIEȚELE ȘI
EFICIENȚA ECONOMICĂ.
INTRODUCERE ÎN Expunerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG 2 ore
Microeconomie – caiet de seminar
15 ECONOMIA BUNĂSTĂ RII
(Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea
Lecturii și a Gândirii )
Capitolul 10. FORMAREA ȘI
REPARTIȚIA
VENITURILOR
Expu nerea, Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG
(Sistemul Interactiv de
Notare pentru Eficientizarea
Lecturii și a Gândirii ) 2 ore
Bibliografie
– Catedra de Economie , FEAA -UVT – Microeconomie -note de curs,
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010;
– Catedra de Economie, FEAA -UVT – Microeconomie. Caiet de seminar,
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010;
* * *
Băbăiță I., Alexandrina Duță, Imbrescu I. – Microeconomie – Editura de
Vest, Timișoara, 2004;
Cismaș Laura – Econo mie. Manual universitar, Editura Mirton, Timișoara,
2001;
Cismaș Laura Mariana, Sîrghi Nicoleta , Negruț Lucia – Economie.
Concepte, relații, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate –
Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003;
Cismaș La ura Mariana – Consumul în teoria economică. O abordare
microeconomică și macroeconomică – Editura Mirton, Timișoara, 2004;
Cismaș Laura – Economie. Elemente de micro și macroeconomie, Editura
Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004;
Cismaș Laura – Microeco nomia bunăstării, Editura Mirton, Timișoara,
2004;
Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. – Economie – manual universitar – Editura
Economică București,1999;
Dobrotă N. (coordonator) – Dicționar de Economie –Ediția a doua, Editura
Economică, București,1999;
Duță Alexandrina, Cismaș Laura, Nicoleta Sîrghi – Microeconomie. Teorie
și aplicații – Editura Mirton, Timișoara, 2003;
Frois A. G. – Economie politică , Editura Humanitas, București, 1998;
Fudulu P. – Microeconomie, Editura Hroyuki, București, 1996;
Gherasim T.- Microeconomie – vol.1 și 2 , Editura Economică., București,
1994;
Microeconomie – caiet de seminar
16 Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe. – Economie politică , Editura
Economică, București, 1998;
Popescu C., Ciucur D. – Microeconomia concurențială – Editura
Economică, București, 1 997;
Samuelson P., Nordhaus W. – Economie – Editura Teora, București, 2000;
Silași Gr., Sîrghi Nicoleta -Microeconomia în fișe, ediția a II –a, Editura
Mirton, Timișoara, 2008;
Sîrghi Nicoleta – Microeconomie aprofundată. Teorie și aplicații, Editura
Mirton , Timișoara, 2008;
Stancu S., Andrei T. – Microeconomie – Editura All, București, 1997;
Stiglitz J. E., Walsh C. E., – Economie , Editura Economică, București,
2005;
*** (ASE, Catedra de Economie și Politici Economice) – Economie –
ediția a șaptea – Editur a Economică, București, 2005;
*** – Dicționar de științe economice, Editura ARC, Chișinău, 2006.
8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observații
ECONOMIA ȘI SISTEMUL
ȘTIINȚELOR ECONOMICE
Explicația,
Conversația euristică,
Problematizarea, SINELG 2 ore
ELEMENTELE
FUNDAMENTALE ALE
CERERII
Explicația,
Conversația euristică,
Exerciții, “Știu – Vreau să
știu – Am învățat”,
Problematizarea 2 ore
ELEMENTELE
FUNDAMENTALE ALE
OFERTEI
Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “Știu –
Vreau să știu – Am învățat”,
Problematizarea 2ore
TEORIA UTILITĂȚII Ș I
ECHILIBRUL
CONSUMATORULUI
Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “Știu –
Vreau să știu – Am învățat”
Problematizarea, SINELG 4 ore
TEORIA PRODUCȚIEI
Explicația, Conversația
euristică, “Știu- Vreau să
știu – Am învățat”,
Problematizarea, SINELG 4 ore
ANALIZA ECONOMICĂ A
COSTURILOR Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “Știu – 4 ore
Microeconomie – caiet de seminar
17 Vreau să știu – Am învățat”
Problematizarea, SINELG
DECIZIA DE OFERTA A
FIRMEI CE OPEREAZA PE
O PIA ȚĂ CU CONCURENȚĂ
PERFECT Ă
Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “Știu –
Vreau să știu – Am învățat”
Problematizarea, SINELG 2 ore
FORMAREA PREȚULUI ȘI
ECHILIBRUL ÎN
CONDIȚIILE
CONCURENȚEI
IMPERFECTE
Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “ Știu-
Vreau să știu – Am învățat”
Problematizarea, SINELG 4 ore
PIEȚELE ȘI EF ICIENȚA
ECONOMICĂ.
INTRODUCERE ÎN
ECONOMIA BUNĂSTĂ RII
Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “Știu –
Vreau să știu – Am învățat”
Problematizarea, SINELG 2 ore
FORMAREA ȘI
REPARTIȚIA
VENITURILOR
Explicația, Conversația
euristică, Exerciții, “Știu –
Vreau să știu – Am învățat”
Problematizarea, SINELG 2 ore
Bibliografie
– Catedra de Economie , FEAA -UVT – Microeconomie -note de curs ,
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010;
– Catedra de Economie, FEAA -UVT – Microeconomie. Caiet de seminar,
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010;
* * *
Angelescu Coralia, Stănescu Ileana – Caiet de studiu Economie Politică,
Editura Fundației ”România de Mâine”, București, 199 5;
Băbăiță I. (coord) – Microeconomie. Aplicații, Editura Mirton,
Timișoara, 2000;
Băbăiță I., Alexandrina Duță, Imbrescu I. – Microeconomie – Editura de
Vest, Timișoara, 2004;
Cismaș Laura – Economie. Manual universitar, Editura Mirton, Timișoara,
Microeconomie – caiet de seminar
18 2001;
Cismaș Laura Mariana, Sîrghi Nicoleta , Negruț Lucia – Economie.
Concepte, relații, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate –
Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003;
Cismaș Laura Mariana – Consumul în teoria economică. O abordare
microe conomică și macroeconomică – Editura Mirton, Timișoara, 2004;
Cismaș Laura – Economie. Elemente de micro și macroeconomie, Editura
Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004;
Cismaș Laura – Microeconomia bunăstării, Editura Mirton, Timișoara,
2004;
Ciucur D. , Gavrilă I., Popescu C. – Economie – manual universitar – Editura
Economică București,1999;
Dobrotă N. (coordonator) – Dicționar de Economie –Ediția a doua, Editura
Economică, București,1999.
Duță Alexandrina, Cismaș Laura, Nicoleta Sîrghi – Microeconomie. Teorie
și aplicații – Editura Mirton, Timișoara, 2003;
Frois A. G. – Economie politică , Editura Humanitas, București, 1998;
Fudulu P. – Microeconomie, Editura Hroyuki, București, 1996;
Gherasim T. – Microeconomie – vol.1 și 2 , Editura Economică., București ,
1994;
Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe. – Economie politică , Editura
Economică, București, 1998;
Popescu C., Ciucur D. – Microeconomia concurențială – Editura
Economică, București, 1997;
Samuelson P., Nordhaus W. – Economie – Editura Teora, Bucu rești, 2000;
Rogojanu Angela – Economie Politică. Teste pentru licență, Editura
Economică, București, 1997;
Silași Gr., Sîrghi Nicoleta -Microeconomie în fișe, ediția a II –a, Editura
Mirton, Timișoara, 2008;
Sîrghi Nicoleta – Microeconomie aprofundată. Te orie și aplicații, Editura
Mirton, Timișoara, 2008;
Stancu S., Andrei T. – Microeconomie – Editura All, București, 1997;
Stiglitz J. E., Walsh C. E., – Economie , Editura Economică, București,
2005;
*** (ASE, Catedra de Economie și Politici Economice) – Economie –
ediția a șaptea – Editura Economică, București, 2005;
*** – Dicționar de științe economice, Editura ARC, Chișinău, 2006.
Microeconomie – caiet de seminar
19 8. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților
comunității epistemice, asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi
din domeniul aferent programului
Conținutul disciplinei (Microeconomia fiind o disciplina fundamentală)
este realizat pe baza armonizării cu cele similare la nivel național (mai
precis, la nivelul consorțiului constituit de ce le mai importante universități
din România), precum și cu cele din alte universități prestigioase la nivel
internațional
9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților
comunității epistemice, asociațiilor profesionale și angajator i reprezentativi
din domeniul aferent programului
Tip
activitate 10.1 Criterii de
evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Prezență Listă săptămânală de
prezență 5%
10.5
Seminar /
laborator Prezență,
participare
activă Listă săptămânală de
prezență, discuții, rezolvări
aplicații 5%
Test semestrial Test semestrial 10%
10.6 Standard minim de performanță
Examen final: 80%
Activitate în timpul semestrului (curs+seminar+test) = 20%
Microeconomie – caiet de seminar
20
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI DE MODELARE ECONOMICĂ
DISCIPLINA: MICROECONOMIE
PLAN CALENDARISTIC AL ACTIVITĂȚIILOR DE SEMINAR
Semestrul I, Anul universitar 2013 /2014
Nr.
crt. MACROECONOMIE Nr.
ore Nr.ore/
nr.săptămână Săpt.
seminar
Microeconomie – caiet de seminar
21 I ECONOMIA ȘI SISTEMUL
ȘTIINȚELOR ECONOMICE 2
1.1
Apariția și formarea științei
economice. Sistemul științelor
economice 1 1/1 1
1.2. Obiectul de studiu al economiei.
Legile în economie 1/1
1.3. Metode de cercetare și tehnici de
analiză economic ă 1 2/1
1.4. Piața și comportamentul economic.
Decizii, risc și incertitudine 2/1 2
II ELEMENTELE
FUNDAMENTALE ALE
CERERII 2
2.1. Definirea cererii. Modelul cererii 1/2 3
2.2. Legea generală a cererii. Factorii
determinanți ai cererii
2.3. Funcțiile de cerere
2.4. Elasticitatea cererii
2.5. De la cererea individuală la cererea
pieței 2/2
2.6. Efectele de venit și de substituție
2.7. Surplusul consumatorulu i
III ELEMENTELE
FUNDAMENTALE ALE
OFERTEI 2 4
3.1. Definirea ofertei. Modelul ofertei 1/3
3.2. Legea generală a ofertei. Factorii
determinanți ai ofertei
3.3. Funcțiile de ofertă
3.4. Elasticitatea ofertei 2/3
3.5. Surplusul producător ului
IV TEORIA UTILITĂȚII ȘI
ECHILIBRUL
CONSUMATORULUI 4 5
4.1. Teoria utilității cardinale 1/4
4.1.1. Definirea și formele utilității.
Microeconomie – caiet de seminar
22 Funcții de utilitate. Utilitatea
marginală
4.1.2. Regula maximizării utilității totale și
optimizarea ale gerilor de consum.
Egalizarea utilităților marginale
aferente fiecărei unități monetare 2/4
4.2. Teoria utilitatii ordinale 1/5
4.2.1. Relația de preferinț ă
4.2.2. Relația de indiferență. Curbele de
indiferență. Modelul hărții curbelor
de indif erență. Rata de substituire a
bunurilor
4.2.3. Constrangerea bugetară. Linia
bugetului 2/5
4.2.4. Alegerea consumatorului. Echilibrul
consumatorului (optimul de
consum). Abordarea statică și
abordarea dinamică
V TEORIA PRODUCȚIEI 4 1/6 6
5.1. Factorii de producție. Modalități de
combinare a factorilor de producție
5.2. Productivitatea factorilor de
producție. Legea creșterii
productivității 2/6
5.3. Funcția de producție 1/7
5.4. Producția pe o perioadă scurtă de
timp. Legea productivi tății
marginale descrescânde
5.5. Producția pe o perioadă lungă de
timp. Curbele izoprodusului.
Echilibrul producătorului 2/7 7
5.6. Randamentele de scară
VI ANALIZA ECONOMICĂ A
COSTURILOR 4 8
6.1. Analiza economică a costurilor 1/8
6.1.1. Conținutul, structura și tipologia
costului
6.1.2. Relațiile dintre costurile marginale 2/8
Microeconomie – caiet de seminar
23 și medii
6.1.3. Costurile de producție pe termen
scurt. Relația cost – productivitate
6.1.4. Costurile de producție pe termen
lung 1/9
6.2. Legătura dintre volumul producției
și costuri. Pragul de rentabilitate al
firmei 2/9 9
VII DECIZIA DE OFERTĂ A
FIRMEI CE OPEREAZĂ PE O
PIAȚĂ CU CONCURENȚĂ
PERFECTĂ 2 10
7.1. Oferta și comportamentul firmei pe
o piață concurențială 1/10
7.1.1. Comportamentul firmei pe o piață
concurențială
7.1.2. Deciziile pe care le ia o firmă în
legătură cu oferta
7.2. Teoria prețului
7.3. Comportamentul ofertanților de pe
piețele cu concurență perfectă 2/10
7.3.1 Oferta pieței: suma ofertelor
individuale
7.3.2 Echilibrul pe termen scurt și
echilibrul pe termen lung
7.4. Piața factorilor de producție în
condițiile concurenței perfecte
TEST SEMESTRIAL 11
VIII FORMAREA PREȚULUI ȘI
ECHILIBRUL ÎN CONDIȚIILE
CONCURENȚEI IMPERFECTE 4 12
8.1. Formele de manifestare ale
concurenței imperfecte 1/11
8.2. Monopolul – formă extremă de
manifestare a concurenței imperfecte
8.3. Concurența monopolistică 2/11
8.4. Monopsonul
8.5. Monopolul bilateral
Microeconomie – caiet de seminar
24 8.6. Oligopolul. Teoria jocurilor 1/12
8.7. Piața factorilor de producție în
condițiile concurenței imperfecte 2/12
IX PIEȚELE ȘI EFICIENȚA
ECONOMI CĂ. INTRODUCERE
ÎN ECONOMIA BUNĂSTĂRII 2 13
9.1. Eficiența concurenței perfecte. 1/13
9.2. Eficiență și echitate pe piețele
concurențiale
9.3. Eșecurile mecanismului pieței și
distribuția arbitrară a veniturilor
9.4. Teoria bunăstării 2/13
9.5. Bunurile publice și externalitățile
X FORMAREA ȘI REPARTIȚIA
VENITURILOR 2 14
10.1. Salariul
1/14 10.1.1 Natura și principalel e forme ale
salariului
10.1.2. Mărimea și dinamica salariului
10.1.3. Formele de salarizare
10.2. Profitul
10.2.1. Conținutul, funcțiile și formele
profitului
10.2.2. Mărimea profitului. Masa și rata
profitului
10.2.3. Factorii de c are depinde profitul.
Justificarea profitului și
repartizarea lui
10.3. Dobânda 2/14
10.3.1. Conceptul de dobândă. Masa și rata
dobânzii
10.3.2. Factorii de influență asupra ratei
dobânzii
10.4. Renta
10.4.1. Natura și formele rentei
10.4.2. Prețul pământului
Microeconomie – caiet de seminar
25
Microeconomie – caiet de seminar
26
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI DE MODELARE ECONOMICĂ
DISCIPLINA: MICRO ECONOMIE
PROGRAMA ANALITIC Ă
Capitolul 1. ECONOMIA ȘI SISTEMUL ȘTIINȚELOR
Microeconomie – caiet de seminar
27 ECONOMIC E
1.1. Apariția și formarea științei economice. Sistemul științelor
economice
1.2. Obiectul de studiu al economiei. Legile în economie
1.3. Metode de cercetare și tehnici de analiză economică
1.4.Piața și comportamentul economic. Decizii, risc și incertitudine
Capitolul 2. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII
2.1. Definirea cererii. Modelul cererii
2.2. Legea generală a cererii. Factorii determinanți ai cererii
2.3. Funcț iile de cerere
2.4. Elasticitatea cererii
2.5. De la cererea individuală la cererea pieței
2.6. Efectul de venit și de substituție . Surplusul consumatorului
Capitolul 3. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE OFERTEI
3.1. Definirea ofertei. Modelul ofertei
3.2. Lege a generală a ofertei. Factorii determinanț i ai ofertei . Funcțiile
de ofertă
3.3. Elasticitatea ofertei . Surplusul producă torului
Capitolul 4. TEORIA UTILITĂȚII Ș I ECHILIBRUL
CONSUMATORULUI
4.1. Teoria utilității cardinale
4.1.1. Definirea și form ele utilității. Funcții de utilitate. Utilitatea
marginală
4.1.2. Regula maximizării utilității totale și optimizarea
alegerilor de consum. Egalizarea utilităților marginale
aferente fiecărei unități monetare
4.2. Teoria utilitatii ordinale
4.2.1. Relația de preferinț ă
4.2.2. Relația de indiferență . Curbele de indiferență . Modelu l
hărții curbelor de indiferență . Rata de substituire a
bunurilor
4.2.3. Constrangerea bugetară . Linia bugetului
4.2.4. Alegerea consumatorului. Echilibrul consumatorului
(optimul de consum). Abordarea statică și abordarea
dinamică
Microeconomie – caiet de seminar
28
Capitolul 5. TEORIA PRODUCȚIEI
5.1. Factorii de producț ie. Modalități de combinare a factorilor de
producție
5.2. Productivitatea factorilo r de producție. Legea creșterii
productivității
5.3. Funcția de producție
5.4. Producția pe o perioadă scurtă de timp. Legea productivității
marginale descrescâ nde
5.5. Producția pe o perioadă lungă de timp. Curbele izoprodusului.
Echilibrul producătorului
5.6. Randamentele de scară
Capitolul 6. ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR
6.1. Analiza economică a costurilor
6.1.1. Conținutul, structura și tipologia costului .
6.1.2 . Costurile de producție pe termen scurt. Relația cost –
productivitate
6.1.3 . Costurile de producție pe termen lung
6.2. Legătura dintre volumul producției și costuri. Pragul de
rentabilitate al firmei
Capitolul 7. DECIZIA DE OFERTĂ A FIRMEI CE OPEREAZ Ă
PE O PIAȚĂ CU CONCURENȚĂ PERFECT Ă
7.1. Oferta și comportamentul firmei pe o piață concurențială
7.1.1. Comportamentul firmei pe o piață concurențială
7.1.2. Deciziile pe care le ia o firmă în legătură cu oferta
7.2. Teoria prețului
7.3. Comportamentul ofertanților de pe piețele cu concurență perfectă .
7.3.1. Oferta pi eței: suma ofertelor individuale
7.3.2. Echilibrul pe termen scurt și echilibrul pe termen lung
7.4. Piața factorilor de producție în condițiile concurenței perfecte
Capitolul 8. FORMAREA PREȚULUI ȘI ECHILIBRUL ÎN
CONDIȚIILE CON CURENȚEI IMPERFECTE
8.1. Formele de manifestare ale concurenței imperfecte
8.2. Monopolul – formă extremă de manifestare a concurenței
imperfecte
Microeconomie – caiet de seminar
29 8.3. Concurența monopolistică
8.4. Monopsonul
8.5. Monopolul bilateral
8.6. Oligopolul. Teoria jocurilor
8.7. Piața factorilor de producție în condițiile concurenței imperfecte
Capitolul 9. PIEȚELE ȘI EFICIENȚA ECONOMI CĂ.
INTRODUCERE IN ECONOMIA BUNĂSTĂ RII
9.1. Eficiența concurenței perfecte
9.2. Eficiență și echitate pe piețele concurențiale
9.3. Eșecurile mecan ismului pieței și distribuția arbitrară a veniturilor
9.4. Teoria bună stării
9.5. Bunurile publice și externalităț ile
Capitolul 10. FORMAREA ȘI REPARTIȚIA VENITURILOR
10.1. Salariul
10.1.1. Natura și principalele forme ale salariului
10.1.2. Mărimea și dinamica salariului
10.1.3. Formele de salarizare
10.2. Profitul
10.2.1. Conținutul, funcțiile și formele profitului
10.2.2. Mărimea profitului. Masa și rata profitului
10.2.3. Factorii de care depinde profitul . Justificarea profitului
și repartizarea lui
10.3. Dobânda
10.3.1. Conceptul de dobândă. Masa și rata dobânzii
10.3.2. Factorii de influență asupra ratei dobânzii
10.4. Renta
10.4.1. Natura și formele rentei
10.4.3. Prețul păm ântului
Microeconomie – caiet de seminar
30 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI DE MODELARE ECONOMICĂ
DISCIPLINA: MICROECONOMIE
Data: …../…./….
REGULI
Pentru a conferi un caracter unitar des fășurării activităților de
seminar la disciplina de Microeconomie și aprecierii activității studenților
la seminar va avea în vedere următoarele aspecte:
1. Caietul de Seminar , care va cuprinde toate temele prevăzute pentru
dezbatere, chiar dacă studentul a lipsit la unele seminarii.
2. Participarea activă la seminar prin răspunsuri la întrebări, rezolvări de
probleme, referate.
3. Testul semestrial de verificare
4. Prezența la seminarii va fi un argument suplimentar în favoarea aprecierii
interesului pen tru studiu(nu o cuantificăm în aprecierea finală deoarece nu
este obligatorie).
….
Aprecierea finală a activității la Seminar se va face printr -o notă
rezultată ca o medie a notelor acordate pentru primele trei criterii.
Nota finală pentru activit atea la Seminar va fi comunicată public la
ultimul seminar și va fi luată în considerare la notarea de la examen , în
proporție de aproximativ . 20%.
Desfășurarea Seminariilor va avea ca suport un PLAN DE
SEMINAR care va fi adus la cunoștință stude nților cu două săptămâni
înainte de dezbaterea temei. Conținutul de bază al acestui plan va fi similar
cu cel ce este prevăzut la ID, întrucât ambele forme de învățământ au același
Plan de învățământ.
Microeconomie – caiet de seminar
31 Fiecare titular de Seminar poate să completeze tematic a propusă
ca suport obligatoriu.
Pentru fiecare temă, studentul va pregăti seminarul cu răspunsurile
la întrebări formulate în scris . Aceste răspunsuri vor putea fi prezentate,
dezbătute și eventual corectate prin intervenția studenților (ce va putea fi
notată).
În cadrul seminarului se rezolvă cel puțin o aplicație corespunzătoare
temei prin participarea studenților (care va fi notată) și se propun aplicații ce
vor fi rezolvate de studenți ca temă pentru studiul individual.
Se pot discuta cu studenți i aplicațiile rezolvate acasă pentru tema
precedentă (se pot acorda note).
Se prezintă, după caz referatul prevăzut în Planul de seminar (se
acordă o notă).
N.B.
În cadrul Seminarului organizatoric se aduce la cunoștința studenților :
– conținutul acesto r reguli
– principalele teme de curs din planul calendaristic
– bibliografia generală.
Bibliografie obligatorie
*** Departamentul de Economie și Modelare Economică, C olectivul de
Economie, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Microeconomie , Editura Mirton , Timișoara, 2013;
*
* *
Microeconomie – caiet de seminar
32 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
TEMA: ECONOMIA ȘI SISTEMUL ȘTIINȚE LOR
ECONOMICE
PLAN DE SEMINAR nr . 1
Apari ția și formarea știin ței economice. Sistemul
știin țelor economice
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Ce este Economia ca știință?
2. Care este obie ctul de studiu al Economiei ca știință?
3. Ce loc ocupă economia politică în cadrul sistemului științelor
economice?
4. Ce reprezintă economia pozitivă și economia normativă?
5. Definiți Microeconomia ca știință.
6. Care este structura modelului economic?
7. Ce reprezintă „caeteris paribus”?
Cuvinte cheie :
Știința economică
Legea economică
Economia pozitivă
Economia normativă
Principiul eficiențe i
Pricipiul optimalității
Principiul raționalității
Caeteris paribus
Microeconomie – caiet de seminar
33 8. Care sunt principale le metode utilizate în economie?
Probleme de discutat
1. Apariția și formarea științei economice
2. Legile economice și trăsăturile lor
3. Sistemul științelor economice.
Teste gril ă
1.Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine obiectul științei
economice?
a) oferă soluții problemelor concrete cu care se confruntă economiile
naționale;
b) gestionează alocarea resurselor limitate în vederea realizării unui
scop propus;
c) studiază comportamentul agenților economici în vederea obținerii de
profit;
2. Care din aprecierile de mai jos referitoare la obiectul științei economice
sunt adevărate:
a) studiază modul în care trebuie protejat mediul natural;
b) studiază modul de comportare a l oamenilor în legătură cu alocarea și
utilizarea resurselor limitate pentru satisfacerea unor nevoi nelimitate;
c) studiază politicile economice;
d) studiază soluțiile pentru efectuarea investițiilor
3. Economia normativă
a) explică funcționarea sistemulu i economic;
b) este similară cu economia pozitivă;
c) realizează un studiu științific asupra problemelor economice;
d) utilizează judecățile de valoare cu privire la realitatea economică.
Microeconomie – caiet de seminar
34
4. Procesul prin care se utilizează resurse economice (se fac “input” -uri)
pentru a crea bunuri materiale și servicii (se nasc “output” -uri) se numește:
a) economie;
b) producție;
c) repartiție;
d) analiză economică.
5. La baza desfășurării activității economice, în toate formele sale se află:
a) dorința organică a omului de a muncii;
b) interesu l de satisfacere a trebuințelor;
c) plăcerea de a face ceva pentru binele său și al semenilor;
d) obligația prevăzută de actele normative.
6. Omul este mai înt âi:
a) creator
b) producător;
c) consumator;
d) concomitent producător și consumator.
7. Originea liberalismului modern se află la:
a) mercantiliști;
b) fiziocrați;
c) școala clasică engleză;
d) școala austriacă.
8. Fondatorul liberalismului economic este:
a) Adam Smith;
b) John Maynard Keynes;
c) Jean – Baptiste Say;
d) Antoine de Montchrestien.
9. „Avuția națiunilor” îl are ca autor pe:
a) Karl Marx;
b) John Maynard Keynes;
c) Adam Smith;
d) David Ricardo.
Microeconomie – caiet de seminar
35 10. Legea imboldului spre investiții a fost formulată de:
a) Paul Samuelson;
b) Alfred Marshall;
c) David Ricardo;
d) John Maynard Keynes.
11. În ce constă inducția ca metodă de cercetare ?
a) exprimă mișca rea gândirii de la general spre particular;
b) transferarea însușirilor unui obiect asupra altui obiect supus
cercetării;
c) exprimă mișcarea gândirii de la particular spre general;
12. Inducția , ca metodă de cercetare în economie, urmărește :
a) să desco pere legi;
b) să verifice aplicabilitatea legilor într -un cadru particular;
c) să realizeze interdependența elementelor unui sistem.
13. În ce constă deducția ca metodă de cercetare?
a) exprimă mișcarea gândirii de la general spre particular;
b) exprimă m ișcarea gândirii de la particular spre general;
c) prezentarea concluziilor generale desprinse din analiza cazurilor
particulare.
14. Metoda care permite ca de la principii generale să se obțină normw de
comportament individual :
a) inducția;
b) deducția;
c) sinteza
15. Legile economice :
a) sunt întotdeauna limitate în timp și spațiu;
b) surprind în totalitate mecanismul economiei;
c) sunt întotdeauna adevărate;
16. După durata acțiunii lor, legile economice se clasifică în:
a) generale și comune;
b) stabile și instabile;
c) generale și particulare.
Microeconomie – caiet de seminar
36 17. Legile economice sunt obiective deoarece:
a) nu sunt rezultatul gândirii umane;
b) se referă la un obiect de studiu specific;
c) au fost enunțate din dorința oamenilor de a avea o viziune obiectivă
asupra economiei.
18. Afirmația “În ultimii ani în România rata șomajului a avut tendința de
scădere “ este:
a) normativă, pentru că propune o soluție;
b) normativă, pentru că descrie un fenomen din realitate;
c) pozitivă, pentru că propune un scenariu și des crie un fenomen pozitiv
pentru societate;
19.Motorul originar și determinant al oricărei activități economice este:
a) mecanismul nevoilor;
b) mecanismul organizării activității economice;
c) macanismul intereselor;
20. Afirmația “Fumatul este lucru dă unător și de aceea trebuie descurajat”
este:
a) pozitivă, pentru că încurajează un lucru pozitiv pentru societate;
b) pozitivă, pentru că exprimă o judecată de valoare;
c) normativă, pentru că explică comportamentul indivizilor.
Bibliografie
Obligat orie
1.Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Administrare a
Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2013;
Microeconomie – caiet de seminar
37 Facultativ ă
1. Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe., Pascariu Gabriela –
Economie politică, Editura Economică, Buc urești, 1998 pg. 27 – 43;
2. Samuelson P., Nordhaus W., – Economie politică, Editura Teora,
București, 2000 pg. 21 – 42;
3. *** – Economie, ediția a VII -a, Editura Economică, București, 2005,
pg. 20 – 31.
Studiu aplicativ în cadrul seminarului
Reprezent area schematică a elementelor de bază privind
cunoașterea și analiza economică
Etapele analizei economice observarea
explicarea
formularea concluziilor
Metode de analiză economică
după tipul de raționament analiză deductivă
analiză inductivă
după nivelul la care se efectuează analiză microeconomică
analiză macroeconomică
după sfera de cuprindere analiză globală
analiză parțială
în raport cu timpul analiză statică
analiză dinamică
Microeconomie – caiet de seminar
38 Cara cterul științific al demersului cercetării presupune respectarea
succesiunii
date relații modele
Structura modelului economico -matematic:
funcția obiectiv (de maximizare, de minimizare, de echilibru)
restricțiile tehnico -economice (condițiile în care trebuie să se realizeze
funcția obiectiv)
restricțiile logico -matematice
Probleme propuse spre rezolvare
I. Precizați dacă următoarele afirmații sunt adevărate sau false(A/F):
1. Obiectul Economiei îl constituie studiul comportamentului pe care îl
urmează oamenii în vederea satisfacerii nevoilor.
2. Economia este știința alegerilor eficiente.
3. Economia normativă descrie faptele și modul de funcționare al
economiei, iar cea pozitivă se fundamentează pe o serie de principii
etice și judecăți de valoare.
4. Economia se află în interdependență cu celelalte științe economice,
cu filosofia, dreptul, sociologia, axiologia, științele politice, etc.
5. Microanaliza studiază comportamentele individuale și interacțiunea
lor.
6. Economia se suprapune cu știința economică.
7. Analiza Economiei are un caracter neutru, pur.
8. Scopul Economiei este de a arăta cum poate fi mărit profitul unei
societăți comerciale.
9. Prosperitatea unui individ este cu at ât mai mare cu cât dispune de un
venit mai important.
10. Economia poate fi considerată ca fiind o știință experimentală.
Microeconomie – caiet de seminar
39 II. Completați spațiile libere
1. Obiectul de studiu al economiei este modul de alocare și utilizare a
……………….. pentru satisfacerea unor nevoi …………………………….
2. Caracteristica principal a economiei o constituie…………………….. .
3. Nevoile economice constituie…………………. întregii activități scosial –
economice.
4. Conform legii rarității exist ă o stare de ……………… între
nevoile……… resimțite de către oameni și bunurile…………………. Care
rămân ……………………. .
5. Analiza modului în care o familie își gospodărește bugetul face
obiectul………………………….. .
6. Legile economice reprezintă………………… care există în realita tea
economic, determină mișcarea, ……………….. și ……………….. acestei
mișcări în economie.
7. Legile economice au un caracter……………… .
8. Principalul interes economic al indivizilor este……………………….. .
9. Economia pozitivă reflectă ceea ce este în economie și ține d e
abordarea……………….. a acesteia.
10. Economia normativă arată cum ar trebui să se desfășoare ……………..
……………………… și ține de abordarea ………………….. a acesteia.
Microeconomie – caiet de seminar
40 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI DE MODELARE ECONOMICĂ
DISCIPLINA: MICROECONOMIE
Data: …../…./….
Tema: ECONOMIA ȘI SISTEMUL ȘTIINȚELOR
ECONOMICE
PLAN DE SEMINAR 2
Nevoile și resursele economice
Cuvinte cheie :
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Care sunt principiile economiei?
2. Definiți ș i clasificați nevoile.
3. Când devin nevoile interese și cum se definesc interesele
economice?
4. Ce sunt resursele și cum pot fi clasificate?
5. Enunțați legea rarității.
Economie
Microeconomie
Macroeconomi a
Nevoile
Rarita tea resurselor
Cost de oportunitate
Frontiera posibilităților de producți e
Risc și incertitudine
Microeconomie – caiet de seminar
41 Probleme de discutat
1. Trăsăturile nevoilor.
2. Costul de oportunitate – cost a l alegerii
3. Risc și incertitudine în economie
Teste gril ă
1. Mi croeconomia reprezintă acea ramură a științei econo mice care
studiază:
a) comportamentul individual al consumatorilor, firmelor și al
posesorilor de resurse;
b) comportamentul individual al grupurilor de consumatori și
proprietari de resurse;
c) comportamentul economic al țărilor Uniunii Europene;
2. Care dintre următoarele aspect e nu se încadrează în sfera
microeconomiei?
a)evoluția nivelului șomajului în ultimii cinci ani;
b)decizia unei companii de a -și crește numărul lucrătorilor;
c) decizia de substituire a factorilor în cadrul procesului de producție ;
3. Modi ficările de ordin calitativ ale activității economice presupun:
a) sporirea volumului producției;
b) creșterea numărului de firme;
c) creșterea eficienței economice și modificarea structurii producției;
d) nici una din variantele de mai sus.
4. Procesul prin care se utilizează resurse economice (se fac “input” -uri)
pentru a crea bunuri materiale și servicii (se nasc “output” -uri) se numește:
a) economie;
b) producție;
c) repartiție;
d) analiză economică.
Microeconomie – caiet de seminar
42
5. La baza desfășurării activității economice, în toa te formele sale se află:
a) dorința organică a omului de a muncii;
b) interesul de satisfacere a trebuințelor;
c) plăcerea de a face ceva pentru binele său și al semenilor;
d) obligația prevăzută de actele normative.
6. Plecând de la raritatea resurselor, știința eco nomică trebuie să răspundă
la următoarele întrebări:
a) ce să se producă, cum să se producă și pentru cine să se producă;
b) cât să se producă?
c) cât de diversificată este producția de bunuri economice?
7. Curba posibilităților de producție indică:
a) cantitatea maximă care se poate obține din două bunuri distinct;
b) cantitatea maximă care se poate obține dintr -un singur bun;
c) cantitatea maximă necesară indivizilor;
d) volumul producției care poate fi realizat la un moment dat în
activitatea economic l a un nivel dat al resurselor.
8. Legea rarității resurselor arată că:
a) Toate resursele sunt rare;
b) Toate resursele sunt rare;
c) Trebuințele umane cresc mai repede în raport cu resursele;
d) Resursele sunt rare deoarece au fost exploatate necorespunză ror;
9.În raport cu evoluția nevoilor umane, resursele sporesc și se diversifică:
a) mai repede;
b) mai lent;
c) în același ritm;
d) nici una dinttre variante nu este corectă.
10. Orice economie națională se află:
a) pe frontiera posibilităților de produ cție;
b) în afara frontierei posibilităților de producție;
c) în interiorul frontierei posibilităților de producție;
d) nici una dinttre variante nu este corectă .
Microeconomie – caiet de seminar
43 11. Creșterea cantității resurselor disponibile deplasează curba
posibilităților de producț ie spre dreapta, ceea ce înseamnă că:
a) crește gradul de eficiență în utilizarea resurselor;
b) se vor obține cantități suplimentare din cele două bunuri;
c) firma trebuie să se împrumute pentru a plăti resursele suplimentare;
d) firma este ineficientă de oarece nu se încadrează în resursele inițiale.
12. Care din următoarele propoziții cu privire la curba posibilităților de
producție sunt adevărate:
a) reprezintă curba ce delimitează totalitatea combinații lor de produse
pe care producătorii doresc să le producă, iar consumatorii doresc să le
cumpere;
b) reprezintă diferite combinații de utilizare a resurselor pentru
obținerea de bunuri concurente;
c) reprezintă combinații de bunuri economice finale ce pot fi obținute
într-o perioadă de timp folosind resur sele și tehnologiile disponiobile;
13. O entitate economic ă este eficientă atunci când :
a) se află în interiorul frontierei posibilităților de producție;
b) se situează pe frontiera posibilităților de producție, deoarece
utilizează la capacitate resursele limitate de care dispune;
c) se află în exteriorul posibilităților de producție;
14. În analiza economică sunt luate în considerare:
a) trebuințele de bază;
b) trebuințele superioare și cele fiziologice;
c) trebuințele ce pot fi satisfăcute prin consumul de bunuri economice;
15. Care dintre propozițiile de mai jos sunt adevărate:
a) creșterea nevoilor este devansată de creșterea resurselor;
b) nevoile și resursele se dezvoltă în același timp;
c) nevoile cresc într -un ritm superior creșterii resurselor.
Microeconomie – caiet de seminar
44
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de
Administrare a Afacerilor, Microeconomie , Editura Mirton,
Timișoara, 2013 ;
Facultativ ă
1.Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie ,
Editura Mirton, Timișoara, 2005 pg. 15 -23;
2.*** – Economie, ediția a VII -a, Editura Economică, București,
2005, pg. 12 -18;
3.*** – Tratat de economie contemporană, vol.1, Editura Politică,
București, 1986, pg. 23 -31, 78 -86.
Problem ă rezolvat ă
1. În tabelul 1 se prezintă posibilitățile de producție într -o economie în
care se obțin doar două categorii de bunuri: alimente și textile.
Tabelul 1 -Producția de bunuri
Bunuri A B C D E F
Alimente 25 22 18 13 7 0
Textile 0 1 2 3 4 5
Microeconomie – caiet de seminar
45 Se cere :
a) Să se reprez inte grafic frontiera posibilităților de producție ;
b) În situația în care în economia respectivă se obțin 15 unități de
alimente și 7 unități de textile, se cere :
b1: marcați pe grafic această combinație și explicați dacă este un
punct de penurie sau de risipă de resurse.
b2: în ce condiții aceste coordonate pot fi înscrise pe o curbă a
posibilităților de producție?
Rezolvare
a)
Textile
Fig.1 Frontiera posibilităților de producție
b1. Curba posibilit ăților de producție pune în evidență modul de utilizare a
resurselor economice rare pe termen scurt. Economia respectivă, într -un
orizont scurt de timp, nu poate realiza, în condițiile date, combinația
G(7;15), care reprezintă un punct de penurie de resurs e. Punctul H(2,7)
reflectă o producție mai mică decât cea realizată pe frontiera posibilităților
de producție, este un punct de risipă a resurselor respective datorat fie Alimente
25
22
18
13
7
0 1 2 3 4 5 A
B
C
D
E
F
G(7;15 )
H(2;7 )
Microeconomie – caiet de seminar
46 utilizării parțiale a resurselor de care se dispune, fie ca urmare a unor
procedee și tehnici ineficiente.
b2. Punctul G(7;15) poate fi atins pe termen lung, economia țării respective
producând o cantitate mai mare din ambele bunuri, fie datorită progresului
tehnic, investițiilor, fie creșterii cantităților din resursele disponibile.
Probleme propuse spre rezolvare
1. În tabelul 2 sunt prezentate posibilitățile de producție într -o economie în
care se obțin doar două categorii de bunuri, bunuri de consum și bunuri de
investiții:
Tabelul 2
Bunuri A B C D E F
Consum 25 22 18 13 7 0
Investiții 0 1 2 3 4 5
Se cere:
a) Să se reprezinte grafic frontiera (curba) posibilităților de producție;
b) Identificați pe grafic punctele G ( 3 unități de investiții; 8 unități de
consum) și H (4 unități de investiții; 20 unități de consum) și explicați ce
reprezintă acestea (penurie sau risipă de resurse).
În ce condiții punctul H poate fi înscris pe o frontieră a posibilităților de
producție?
Microeconomie – caiet de seminar
47 2. În tabelul 3 sunt prezentate posibilitățile de producție într -o economie :
Tabelul 3
Combina ția Servicii medicale Alte tipuri de bunuri
A 0 100
B 25 90
C 50 70
D 75 40
E 100 0
Se cere:
a) Trasați curba posibilităților de producție (reprezentați serviciile medicale
pe abscisă);
b) Calculați costul de oportunitate al serviciilor medicale;
c) Dacă economia produce 75 unități de servicii medicale și 30 de unități din
alte bunuri cum ați caracteriza situația?
d) Dacă economia produce 75 unități de servicii medicale și 45 de unități
din alte bunuri, caracterizați situația.
3. În două țări Români a și Austria se fabric ă biscuiți și ciocolată. În tabelul
următor se dau date referitoare la ceea ce poate să producă fiecare țară:
România Austria
Biscuiți Ciocolată Biscuiți Ciocolată
1400 0 900 0
1200 100 750 25
1000 150 600 50
800 200 450 75
600 250 300 100
400 300 150 125
0 350 0 150
Se cere:
a) Reprezentați grafic frontiera posibilităților de producție pentru fiecare
țară;
b) Care țară produce cel mai ef icient în comparație cu cealaltă țară?
c) Care țară are cel mai scăzut cost de oportunit ate?
d) Dacă între cele două țări ar avea loc comerț exterior, care țară credeț i că
ar exporta biscuiți?
Microeconomie – caiet de seminar
48 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: ….. /…./….
Tema: ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII
PLAN DE SEMINAR 3
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Definiți cererea
2. Ce exprimă legea cererii ?
3. Cum poate fi cererea în funcție de nive lul de manifestare.
4. Enumerați factorii determinanți ai cererii
5. Prin ce se caracterizează cererea solvabilă?
6. Ce este baremul cererii și cum poate fi construită grafic curba
cererii?
Cuvinte cheie :
Cererea bunurilor economice;
Legea cererii;
Cererea solvabilă;
Funcția cererii;
Baremul cererii;
Elasticitatea cererii;
Elasticitatea cererii în funcție de preț;
Elasticitatea cererii în funcție de venit ;
Elasticitatea încrucișată a cererii;
Efectul de anticipare ;
Efectul de venit ;
Efectul de snobism;
Efectul de informare incompletă ;
Microeconomie – caiet de seminar
49 7. Ce este funcția simplificată a cererii și care sunt variantele sale ?
8. Defin iți elasticitatea directă a cererii funcție de preț ?
9. Cum se determină coeficientul elasticității directe a cererii funcție de
preț și ce semnificații are mărimea sa.
10. Care este relația dintre cerere și venit și ce lege o exprimă?
11. Cum pot fi clasificate bun urile după elasticitatea cererii funcție de
venit?
12. Ce reprezintă elasticitatea încrucișată și cum pot fi clasificate
bunurile în funcție de coeficientul acesteia?
Probleme de discutat
1.- Cererea atipică și factorii determinanți
*efectul de anticipar e
*efectul de venit
*efectul de snobism
*efectul de informare incompletă
2.- Nevoia socială – cererea – cererea solvabilă
3.- Factori ce influențează elasticitatea directă a cererii
*numărul și gradul de substituire a bunurilor
*importanța bunulu i pentru consumator
*numărul posibil de utilizatori ai bunului
*durata pentru care se estimează variația cererii
Teste gril ă
1 .Cererea este influențată de diferiți factori:
a) prețul bunului;
b) venitul disponibil;
c) prețul bunurilor alternative;
d) economii;
e) preferințele consumatorilor;
f) proiecții în schimbarea viitoare a prețurilor;
Microeconomie – caiet de seminar
50 g) numărul cumpărătorilor.
2. Bunurile A și B sunt substituibile. Dacă prețul bunului B crește,
cum se va modifica cererea pentru cele două bunuri :
a) cererea pentru bunul B scad e și crește cererea pentru bunul A;
b) cererea pentru bunul A scade și crește cererea pentru bunul B;
c) cererea pentru bunul B scade iar pentru A rămâne constantă.
3. Bunurile A și B sunt complementare. Cum se modifică cererea
pentru bunurile A și B, când preț ul bunului B crește :
a) cererea scade pentru ambele bunuri;
b) cererea crește pentru ambele bunuri;
c) cererea se modifică în raport cu elasticitatea specifică a bunurilor
respective.
4. Funcția cererii unui bun în raport cu prețul său arată :
a) care sunt nevoile oamen ilor pentru acel bun;
b) care sunt cantitățile schimbate din bunul respectiv la prețul pieței;
c) care sunt cantitățile din bunul respectiv , cerute într -o perioadă
dată pentru fiecare preț, presupunând că alți factori nu
influențează cererea;
d) care sunt cantită țile cumpărate din bunul dat de fiecare dată când
se reduc impozitele;
e) cum se modifică sumele cheltuite pentru cumpărarea acelui bun.
5. Cantitatea cerută dintr -un bun tinde să scadă atunci când prețul
său crește deoarece :
a) puterea de cumpărare a consumato rilor a scăzut;
b) la un preț mai mare, ofertanții vor dori să ofere mai puțin;
c) o creștere a prețului deplasează cererea în jos;
d) o creștere a prețului deplasează curba cererii în sus;
e) puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut.
6. Curba cererii unui bu n în funcție de venit :
a) este mereu descrescătoare;
b) este mereu constantă;
c) este crescătoare, apoi descrescătoare;
d) este mereu crescătoare;
e) are o formă care depinde de oferta bunului.
Microeconomie – caiet de seminar
51
7. Cererea este:
a) cantitatea de bunuri oferită de producători, la un anumit pre ț;
b) cantitatea de bunuri care este vândută consumatorilor, la un
moment dat, în funcție de preț;
c) cantitatea de bunuri necesară indivizilor;
d) cantitatea dintr -un bun care poate fi cumpărată la un moment dat,
în funcție de preț.
8. Cererea reprezintă cantitatea cerută dintr -un bun:
a) la orice nivel al prețului;
b) la un anumit nivel al prețului;
c) depinde la momentul de timp la care este determinată;
d) care nu depinde de prețul bunului.
9. Creșterea prețului unui bun determină:
a) reducerea puterii de cumpărare a individului;
b) substituirea bunului scumpit de către un alt bun devenit relative
mai ieftin;
c) substituirea bunului devenit relative mai ieftin cu bunul scumpit;
d) diminuarea consumului bunului respectiv.
10. Grafic, datorită efectului de venit, are loc:
a) o deplasare în sus de -a lungul aceleiași curbe de indiferență;
b) o deplasare în josde -a lungul aceleiași curbe de indiferență;
c) o deplasare pe o altă curbă de indiferență.
11. Elasticitatea cererii în funcție de preț exprimă:
a) modificarea cererii pentru un bun în funcție de evoluția
prețurilor;
b) modificarea cererii pentru un bun în funcție de propriul său preț;
c) modificarea cererii pentru un bun în funcție de prețul altui bun;
d) modificarea cererii pentru un bun în funcție de costul de
producție.
12. Elastici tatea cererii în funcție de venit exprimă:
a) modificarea cererii pentru un bun în funcție de venitul
producătorului;
Microeconomie – caiet de seminar
52 b) modificarea cererii pentru un bun în funcție de venitul
consumatorilor ;
c) modificarea cererii pentru un bun în funcție anticipările legate de
evoluția inflației.
13. Dacă coeficient ul de elasticitate încrucișată a cererii în funcție de
preț este 0:
a) o variație a prețului lui Y nu are nici o influență asupra
consumului bunului X;
b) bunurile X și Y sunt complementare;
c) bunurile X și Y sunt independente;
14. Dacă coeficientul de elasticitate î ncrucișată a cererii în funcție de
preț este ˃ 1:
a) bunurile X și Y sunt complementare;
b) bunurile X și Y sunt independente;
c) bunurile X și Y sunt substituibile;
d) strâns substituibile.
15. Ca urmare a efectului de substituție, un consummator cumpără mai
mult dintr -un produs atunci când prețul acestuia scade, deoarece:
a) venitul său real a crescut;
b) venitul său real a scăzut;
c) produsul este relativ mai ieftin decât anterior;
d) o scădere a prețurilor bunurilor complementare.
Bibliografie
Obligatorie
1.Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Administrare a
Afacerilor , Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2013.
Microeconomie – caiet de seminar
53 Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 101 -133;
2. Frois G. A. – Microecon omie , 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg.
119-136;
3. Samuelson P., Nordhaus W., – Economie politică, Editura Teora,
București, 2000 pg. 63 -67;
4. *** – Economie, ediția a VII -a, Editura Economică, București, 2005,
pg. 92 -97.
Problem ă rezolvat ă
a) Cerere a unui consumator pentru un anumit bun se exprimă prin
următoarea relație: Q x = 10 – px , unde p x este prețul bunului X. Se cere:
a. Să se determine cantitatea cerută din bunul X dacă p x este un număr
întreg.
b. Să se traseze curba cererii individuale pentru bun ul X.
c. Să se precizeze pentru care nivel al cantității (Q x) cererea
înregistrează o elasticitate unitară.
Rezolvare
a. Baremul cererii(cantitățile cerute în funcție de preț) se prezintă astfel:
Px 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Qx 9 8 7 6 5 4 3 2 1
b. Curba cer erii individuale se trasează reprezentând pe axa 0x cantitatea
cerută (Q x) iar pe axa 0y prețul(px).
Microeconomie – caiet de seminar
54 c. Pentru a se preciza la care nivel al cantității cerute se înregistrează o
elasticitate unitară, se calculează coeficientul elasticității cererii funcți e de
preț pentru fiecare nivel, utilizând relația corespunzătoare.
EC/P = (-Q/Q 0):( P/P 0) = ( -Q/P):(P 0/Q0) = – (dQ/dP)*(Px/Qx)
Derivata lui Qx = 10 – Px, în raport cu Px este -1. Înlocuind în relația
coeficientului de elasticitate vom obține următoa rele valori:
Px 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Qx 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Ec/p 0,11 0,25 0,43 0,66 1 1,5 2,33 4 9
Conform datelor obținute în tabelul anterior se înregistrează elasticitate
unitară la Qx = 5.
Probleme propuse spre rezolvare
1. Prețul unui bun es te de 40 u.m., iar cererea pentru acest bun este de 200
bucăți. Care va fi cererea pieței dacă prețul crește la 50 u.m./bucată, iar
coeficientul de elasticitate al cererii pentru bunul respectiv în funcție de preț
este egal cu 2?
2. Cererea pentru un produs se poate prezenta sub forma a trei funcții: C 1 =
50-0,5p; C 2 = 60 – 0,5p; C 3 = 40 – 0,5p. Știind că, prețul unitar ia
următoarele valori 10, 20, 30, 40, 50 u.m. să se determine cantitatea cerută
corespunzătoare fiecărui nivel al prețului. Reprezentați graf ic cele trei forme
de cerere și arătați semnificația lui C 2 și C 3 față de C 1.
3. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu prețul său este egală cu -3,
iar cantitatea cerută crește cu 30% să se determină cum și cu cât se modifică
prețul.
Microeconomie – caiet de seminar
55
4. Dacă v enitul crește cu 5%, cantitatea cerută dintr -un bun crește cu 20% să
se determine elasticitatea cererii pentru acel bun și să se determine tipul
cererii și felul bunului.
5. La un venit lunar de 2.000 lei un consummator își procură 40 de unități
dintr -un bun X. Ca urmare a creșterii venitului la 3.500 lei, consumatorul își
va procura 60 de unități din bunul respectiv, prețul bunului rămânând
constant.
Se cere:
a) Reprezentați grafic curba cererii;
b) Calculați coeficientul elasticității cererii.
6.Să se determi ne din ce categorie de bunuri fac parte produsele A, B, C, D
din tabelul nr. 1, în funcție de elasticitatea cererii lor față de venitul
consumatorilor:
Bunul Perioada 0 Perioada 1
Cererea Prețul Venitul Cererea Prețul Venitul
A 100 500 1000 125 400 900
B 250 400 2500 200 500 2000
C 200 250 2500 300 200 3000
D 50 1000 1000 62,5 100 1400
Microeconomie – caiet de seminar
56 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../. …/….
Tema: ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE
OFERTEI
PLAN DE SEMINAR 4
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Definiți oferta și clasificați oferta.
2. Arătați prin ce se caracterizează oferta norm ală(tipică) și oferta
anormală(atipică).
3. Ce exprimă legea ofertei și ce factori o influențează?
4. Explic ați paradoxul King .
5. Explic ați paradoxul Rugină .
6. Explic ați paradoxul de pe piața muncii
7. Reprezentați grafic curba tipică a ofertei
Cuvinte cheie :
oferta bunur ilor economice;
oferta individuală;
oferta totală;
baremul ofertei;
oferta tipică;
oferta atipică;
legea ofertei;
funcția ofertei;
paradoxul King;
paradoxul Rugină;
paradoxul de pe piața muncii;
elasticitatea ofertei în funcție de preț;
elasticitatea ofert ei în funcție de venit;
Microeconomie – caiet de seminar
57 8. Definiți elasticitatea ofertei
Probleme de discutat
1. Funcția complexă a ofertei
2. Elasticitatea ofertei în funcție de preț
3. Elasticitatea ofertei în funcție de venit
4. Surplusul producătorului
Teste gril ă
1. Considerăm două bunuri substituibile când crește prețul unui bun,
oferta pentru celălalt bun :
a) crește;
b) scade;
c) nu se modifică.
2. .În cazul a două bunuri complementare când crește prețul unui
bun, oferta pentru celălalt bun :
a) crește;
b) scade;
c) nu se modifică.
3. Un exemplu de ofertă complementară este:
a) whisky – vodcă;
b) cafea – țigări;
c) autoturism – benzină;
d) oi – lână;
e) lemn – mobilă.
4. Cantitatea oferită poate fi influențată de modificări în :
a) preț;
b) venit;
c) tehnologie;
d) cost;
Microeconomie – caiet de seminar
58 e) prețul resurselor utilizate.
5. Când curba ofertei se deplasează spre stânga:
a) cantitatea cerută și oferită va scădea;
b) prețul de echilibru va crește:
c) numai cantitatea oferită va scădea;
d) prețul de echilibru va scădea;
e) cantitatea cerută și oferită va crește.
6. Dacă ofertanții speră la o creștere a prețului în viitor, atunci în
prezent:
a) curba ofertei pentru acel bun se va depla sa spre stânga;
b) curba ofertei pentru acel bun se va deplasa spre dreapta,
iar oferta va crește;
c) vor reduce producția pentru a o spori în viitor;
d) vor produce mai mult în prezent.
7. Din punct de vedere al ofertantului oferta poate fi clasificată
astfel:
a) ofert ă individuală și ofertă totală ;
b) ofertă fixă și ofertă flexibilă ,
c) ofertă instantanee , pe termen scurt și pe termen lung.
8. Din punct de vedere a restricției impuse de caracterul limitat al
factorilor de producție oferta poate fi clasificată astfel:
a) ofertă i ndividuală și ofertă totală ;
b) ofertă fixă și ofertă flexibilă ,
c) ofertă instantanee , pe termen scurt și pe termen lung.
9. După timpul de reacție la modificarea cereri i oferta poate fi
clasificată astfel:
a) ofertă individuală și ofertă totală ;
b) ofertă fixă și ofertă flexibilă ,
c) ofertă instantanee , pe termen scurt și pe termen lung.
10. Deplasarea spre dreapta a curbei ofertei reprezintă o deplasare:
a) în sensul creșterii;
b) în sensul scăderii;
c) constantă.
Microeconomie – caiet de seminar
59
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie , Facultat ea de Economie și de Administrare a
Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton , Timișoara, 2013;
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 239 -263;
2. Frois G. A. – Microeconomie , 3e edition, Eco nomica, Paris, 1992 pg. 74 –
85;
3. Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe., Pascariu Gabriela – Economie
politică, Editura Economică, București, 1998 pg. 174 -182;
4. Iordache St., Lazăr C., – Curs de economie politică, Editura Economică,
București, 1999 pg. 9 1-98pg. 129 -138;
5. Popescu C -tin., Ciucur D -tru, Morega D.I – Microeconomie
concurențială, Editura Economică,București,1997 pg. 253 -257;
Probleme rezolvate
1. Funcția ofertei unui producător pentru un bun X este dată de
relația: Qx = 20Px – 40. Pentr u următoarele valori ale prețului 6,5,4,3,2:
a) să se determine baremul ofertei;
b) să se reprezinte grafic curba ofertei.
Microeconomie – caiet de seminar
60 Rezolvare
a) Pentru a determina baremul ofertei înlocuim valorile pe care le ia Px în
funcția ofertei astfel:
Pentru Px = 6: Qx = 20*6 – 40 = 80;
Pentru Px = 5: Qx = 20*5 – 40 = 60;
Pentru Px = 4: Qx = 20*4 – 40 = 40;
Pentru Px = 3: Qx = 20*3 – 40 = 20;
Pentru Px = 2: Qx = 20*2 – 40 = 0;
Tab. Nr. 1. Baremul ofertei
Px 6 5 4 3 2
Qx 80 60 40 20 10
b) Curba ofertei se trasează repreze ntând pe axa 0x cantitatea oferită (Qx)
iar pe axa 0y prețul(px).
Problem ă propusă spre rezolvare
1.Dacă există 50 de producători identici pe o piață, fiecare având o funcție a
ofertei de forma: Qx = 20 Px -40.
Se cere:
a) Să se determine funcția of ertei totale ;
b) Să se calculeze baremul ofertei totale;
c) Să se reprezinte grafic funcția ofertei totale.
Microeconomie – caiet de seminar
61
Microeconomie – caiet de seminar
62 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: TEORIA UTILITĂȚII ȘI ECHILIBRUL
CONSUMATORULUI
PLAN DE SEMINAR 5
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
3. Ce sunt bunurile și cum pot fi ele clasificate?
4. Prin ce se deosebesc bunurile economice de bunurile libere?
5. Care sunt trăsăturile principale ale bunurilor publice?
6. În ce constă dubla determinare a bunurilor?
7. Cum se definește utilitatea tehnică și ce caracter are ea?
8. Definiți util itatea individuală, utilitatea totală și utilitatea marginală.
Cuvinte cheie :
Bunurile economice
Bunuri corporale
Bunuri necorporale
Teoria utilității car dinale
Teoria utilității ordinale
Program de consum
Programe de consum echivalente
Curbă de indiferență
Rată marginală de substituire
Curbă de indiferență
Rată marginală de substituire
Linia bugetară
Echilibrul consumatorulu i
Microeconomie – caiet de seminar
63 9. Ce este utilitatea economică și ce caracter are aprecierea utilității
unui bun?
10. Definiți și clasificați consumul.
11. Care sunt funcțiile consumului?
12. Care este obiectivul consumatorului rațional?
13. Ce semnificație au curbele de indiferență?
14. Cum se definește echilibrul consumatorului?
15. Care sunt restricțiile realizării echilibrului consumatorului?
16. Ce reprezintă dreapta bugetului?
17. Enunțați cea de a doua lege a lui Gossen.
18. Explicați metoda grafică de dete rminare a situației de echilibru al
consumatorului.
19. Ce reprezintă rata marginală de substituire?
Probleme de discutat
1. Teoriile măsurării utilității
2. Dubla determinare a bunurilor și dubla semnificație a utilității
3. Condițiile care conferă sens economic ut ilității
4. Interdependența dintre utilitatea totală și utilitatea marginală privite
în dinamică
5. . Consumul și consumatorul în teoria economică
Teoria clasică a consumatorului
Noua teorie a consumatorului
Noua teorie a consumului
6. Bugetul de familie: venitu ri și cheltuieli
7. Programul de consum și factorii de care depinde nivelul și structura sa
Teste gril ă
1. Conceptul de utilitate a fost preluat în știința economică din:
a) politică – fiind utilizat pentru a explica utilitatea deciziilor politice;
b) filozofie, unde a fost utilizat de Jeremy Bentham;
c) matematică, unde a fost utilizat de Daniel Bernouli;
Microeconomie – caiet de seminar
64 2. Utilitatea marginală este mereu pozitivă datorită:
a) formei curbelor de indiferență;
b) rarității resurselor;
c) raționalității consumatorului ;
d) iraționalității consumatorului.
3. În abordarea ordinală a utilității, teoreticienii neoclasici au luat ca
obiect al cercetării științifice:
a) individul real;
b) un model abstract al consumatorului rațional, perfect informat;
c) raportul dintre cere rea și oferta de bunuri pe piață;
d) bunurile și serviciile pe piață.
4. Atunci când se consumă un produs foarte rar:
a) utilitatea totală este mare;
b) utilitatea totală este mică;
c) utilitatea marginală este mare;
d) utilitatea individuală este mică;
5. Teoria clasică a utilității:
a) arată că utilitatea nu se poate măsura printr -un număr;
b) utilitatea totală se poate determina ca un produs între utilitatea
bunului și numărul de unități consumate din acel bun;
c) arată că același bun aduce utilități d iferite indivizilor;
d) face o legătură între proprietățile unui bun și trebuințele indivizilor.
6. Teoria cardinală a utilității ne arată faptul că:
a) utilitatea nu poate fi măsurată direct;
b) aprecierea utilității are un caracter individual și subiect iv;
c) fiecare bun aduce consumatorului o anumită utilitate care poate fi
măsurată printr -un număr.
7. Utilitatea marginală a unui bun perfect divizibil:
a) reprezintă variația cantității totale dintr -un anumit bun pentru o
variație infinit de mică a util ității acestuia;
b) se calculează după formula: Umg = ΔX/ΔU, unde ΔX reprezintă
variația cantității, iar ΔU reprezintă variația utilității;
c) se poate determina doar dacă avem definită funcția de utilitate;
Microeconomie – caiet de seminar
65 d) reprezintă variația nesemnificativă a utilităț ii totale pentru o variație
cu o unitate a cantității consumate din bunul respectiv.
8. Dacă utilitatea marginală a bunului Y ar fi negativă:
a) o diminuare a consumului din bunul Y ar crește satisfacția
individului;
b) o diminuare a consumului din bunul Y ar reduce satisfacția
individului;
c) o creștere a consumului din bunul Y ar crește satisfacția individului;
d) o creștere a consumului din bunul Y ar reduce insatisfacția
provocată de consumul său;
e) o diminuare a consumului din bunul Y ar reduce neplă cerea
provocată de consumul său.
9. Nivelul utilității:
a) crește dacă prețul va scădea,iar venitul nominal rămâne constant;
b) crește dacă venitul nominal va spori, iar prețul rămâne constant
c) scade dacă crește prețul iar venitul nominal rămâne constan t;
d) scade dacă venitul nominal crește mai repede decât prețul;
e) scade dacă se modifică atât prețul cât și venitul nominal.
10.Funcția de utilitate:
a) va face un clasament al bunurilor;
b) atribuie o valoare diferitelor coșuri de bunuri;
c) ne arată c u cât este mai mare utilitatea unui bun comparativ cu un
alt bun;
d) ne indică venitul consumatorului.
11. Funcția utilității are următoarele caracteristici:
a) este concavă;
b) nivelul utilității este același în fiecare punct al acesteia;
c) este continu ă;
d) se bazează pe un buget bine determinat, care nu este cheltuit
integral.
12. Utilitatea marginală depinde de:
a) intensitatea nevoii unui individ și raritatea bunului;
b) tipul de nevoie a individului la care se referă utilitatea;
Microeconomie – caiet de seminar
66 c) raritatea resurs elor în comparație cu trebuințele tot mai diverse și
mai mari;
d) capacitatea agenților economici de a face față cererii
consumatorilor.
13.Utilitatea individuală reprezintă:
a) satisfacția pe care o aduce unui individ, consumul unei singure
unități dintr -un bun;
b) satisfacția ultimei unități consumate dintr -un bun;
c) satisfacția totală pe care o aduce consumul unui bun pentru un
individ;
d) satisfacția dobândită de orice individ prin consumul unui bun
oarecare.
14. Utilitatea marginală este importantă pentru:
a) determinarea prețului unui bun pe piață;
b) explicarea teoriei valorii;
c) determinarea optimului consumatorului;
d) stabilirea costurilor totale ale unui bun.
15.Utilitatea unui bun:
a) este aceeași pentru orice consumator;
b) este aceeași indiferen t de cantitatea oferită;
c) este în funcție de consumator și de cantitatea oferită .
16. Utilitatea economică totală conferită consumatorului X de bunul A are
următoarele valori:
Doze consumate: 1 2 3 4 5 6
Utilitate totală: 10 15 19 22 21 21
Pentru consuma rea celei de -a treia doze, utilitatea marginală este:
b) 2;
c) 4;
d) 5;
e) 1.
17. Dacă raportul dintre utilitatea marginală a bunului A(U mA) și prețul
acestuia(P A) este de 0,75, iar prețul bunului B(P B) este de 400 u.m., pentru
Microeconomie – caiet de seminar
67 a obține maximum de satisfacție, utilit atea marginală a bunului B(U mB)
este:
a) 300 unități de utilitate;
b) 100 unități de utilitate;
c) 200 unități de utilitate.
18. Consumarea unei unități dintr -un bun a cărei utilitate marginală este
zero:
a) produce o satisfac ție;
b) nu produce nici o satisfacție;
c) produce insatisfacție.
19. Consumatorul rațional:
a) cheltuiește cît mai puțin;
b) își satisface cît mai multe nevoi;
c) cheltuind venitul disponibil obține maximum de satisfacție.
20.Echilibrul consumatorului rațional se definește drept:
a) cantitățile de bunur i care -i maximizează satisfacția;
b) cantitățile de bunuri care costă cel mai ieftin;
c) cantitățile de bunuri care îi maximiz ează satisfacția ținând cont de
constrângerea sa bugetară;
d) cantitățile de bunuri care îi epuizează venitul;
e) venitul care îi permite sati sfacerea preferințelor.
21.Un consumator rațional care alege între două bunuri se află în echilibru,
atunci când:
a) coșul de bunuri pe care îl alege este preferat oricărui altuia în
limitele posibilităților sale de alegere;
b) coșul de bunuri pe care îl alege îi procură suficientă satisfacție;
c) rata marginală de substituire este egală cu venitul său;
d) rata marginală de substituire între bunuri va fi egală cu inversul
raportului dintre prețurile bunurilor;
e) rata marginală de substituire va fi egală cu raportul dint re prețurile
bunurilor.
Microeconomie – caiet de seminar
68 22.Un consumator dispune de 1000 u.m. Cu acest venit el cumpără mai
multe unități dintr -un bun. Prețul bunului respectiv este de 125 u.m./buc.
Care este satisfacția totală pe care o poate resimți consumatorul dacă, pe
piață, bunul respectiv este oferit în 10 unități cu utilitățile:
10,9,8,7,6,5,4,3,2,1?
a) 8;
b) 10;
c) 52.
23. Un consumator consumă diferite doze din bunurile x și y și resimte
următoarea utilitate totală:
Cantitatea(nr.doze)
consumată UTILITATEA TOTALĂ
De pe urma bunului x De pe urma bunului y
1 100 80
2 140 130
3 160 160
4 170 170
5 170 170
Prețurile unitare sunt 20, respectiv 10u.m., iar venitul disponibil
pentru cumpărarea bunurilor x și y este de 100 u.m. Programul de achiziție
ce-i asigură acestui consumator st area de echilibru este:
a) x+2y;
b) 2x+3y;
c) 3x+4y;
d) 4x+y;
e) 4x+4y.
24. Curba de indiferență indică:
a) totalitatea combinațiilor din două bunuri care aduc aceeași utilitate
unui consumator bine determinat;
b) alegerea combinațiilor care asigură cheltuirea în întreg ime a
veniturilor disponibile ale consumatorului;
c) comportamentul rațional al unui individ atunci când consumă mai
multe bunuri;
d) totalitatea combinațiilor din diferite bunuri care aduc aceeași utilitate
pentru toți consumatorii dintr -un spațiu economi c.
Microeconomie – caiet de seminar
69 25. Ce ne indică „pragul de sațietate”?
a) nivelul maxim al utilității totale;
b) nivelul minim al utilității totale;
c) acel consum pentru care utilitatea marginală are valoarea zero;
d) dacă un consumator își mărește consumul dincolo de acel prag,
utilitatea totală va fi mai mare.
26. Panta curbei de indiferență este descrescătoare deoarece:
a) se supune legii utilității marginale descrescătoare;
b) reflectă legea randamentelor descrescătoare;
c) reflectă scăderea cantităților consumate din bunuri le respective;
d) reflectă faptul că utilitatea totală scade pe măsura descreșterii
utilității marginale.
27. Harta curbelor de indiferență:
a) cuprinde curbe care se intersectează într -o infinitate de puncte;
b) cuprinde curbe care refletă un anumit nive l de utilitate indiferent de
natura bunurilor consumate;
c) reprezintă grafic posibilele combinații ale consumului din două
bunuri, în funcție de modificarea venitului consumatorilor.
28.Dreapta bugetului reprezintă:
a) venitul consumatorilor;
b) ansamblu l punctelor care indică aceeași cheltuială în condițiile în
care în fiecare punct repartiția venitului este diferită între cele două
bunuri;
c) valoarea produselor consumate de individ.
29. Punctul de maxim al utilității poate fi obținut atunci când:
a) un individ consumă cantitatea maximă din toate bunurile pe care le
achiziționează;
b) are loc egalizarea raporturilor dintre utilitatea marginală și prețul
bunului pentru fiecare produs, care face obiectul alegerii
consumatorului respectiv;
c) fiecare unita te monetară cheltuită îi aduce consumatorului maximum
de satisfacție.
30. Bunurile Giffen sunt acele bunuri pentru care:
a) cererea scade atunci când crește venitul consumatorului;
Microeconomie – caiet de seminar
70 b) cererea crește atunci când prețurile acelor bunuri cresc;
c) nu există bunuri inferioare, decât bunuri Giffen.
31. Orice punct situat la dreapta unei curbe de indiferență:
a) este un punct preferat de un consumator ce nu poate fi atins de un
consumator decât prin creșterea venitului;
b) indică o indiferență;
c) nici una dint re variante nu este corectă.
32. Având în vedere două bunuri X și Y, punctul de optim al consumatorului
reprezintă:
a) punctul în care dreapta bugetului este tangentă la cea mai înaltă curbă
de indiferență;
b) punctul în care dreapta de buget intersectea ză curba de indiferență;
c) punctul în care raportul dintre utilitatea marginală a unui produs X și
prețul acestuia este egal cu raportul dintre utilitatea marginală a bunului
Y raportat la prețul său.
33. Trecerea de pe o curbă de indiferență pe alta, în cadrul unei familii de
curbe de indiferență, presupune:
a) ca utilitatea totală să rămână neschimbată;
b) modificarea bugetului;
c) realizarea unei substituții între bunuri.
Bibliografie
Obligatorie
Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Administrare
a Afacerilor , Microeconomie , Editura Mirton , Timișoara, 2013;
Microeconomie – caiet de seminar
71 Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie ,
Editura Mirton, Timișoara, 2005 pg. 55 -85; pg. 180 -193;
2. Cismaș Laura – Consumul în teoria econ omică, Editura Mirton,
Timișoara, 2004 pg. 50 -64, pg. 65 -93;
3. Frois G. A. – Microeconomie , 3e edition, Economica, Paris, 1992;
4. Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe., Pascariu Gabriela –
Economie politică, Editura Economică, București, 1998 pg. 63 –
69, p g. 90 -94;
Problem e rezolvat e
1. Datele din tab.1 pun în evidență relațiile dintre cantitatea
consumată din bunul X și utilitatea marginală (Umg) resimțită de un
consumator al bunului respectiv:
Tabelul.1
Qn 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Umg n 10 11 12 15 10 6 0 -1 -2
Se cere:
a. Determinați mărimea utilității totale pentru fiecare nivel al
consumului(Q n).
b. Care este nivelul cantității de bunuri consumate p entru care utilitatea
totală este maximă?
c. Să se reprezinte grafic curbele utilității totale și a celei marginale.
Rezolvare
a. Pentru determinarea utilității totale se folosește formula utilității
marginale Umg = ∆Ut /∆Q. De aici, ∆Ut = Umg * ∆Q. Se presupune că ∆Q
Microeconomie – caiet de seminar
72 = 1 și astfel, Ut n – Utn-1 = Umg n (și de aici, Ut n = Umg n + Ut n-1). În aceste
condiții, se poate construi un tabel (tab.2), plecând de la premisa că dacă nu
se consumă nici o unitate din bunul X atunci consumatorul nu va resimți
nici o ut ilitate deci Ut 1 = Umg 1.
Tabelul 2
Qn 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Umg n 10 11 12 15 10 6 0 -1 -2
Utx 10 22 37 50 60 66 66 65 63
b. Pentru a răspunde la întrebare se apelează la corelația dintre dinamica
utilității totale și a celei marginale, știut fiind că Utilitatea totală este
maximă atunci când utilitatea marginală este egală cu zero. Din datele
tabelului rezultă că această condiție se verifică pentru Q=7, verificându -se
astfel semnificația primei legi a lui Gossen.
c. Pentru reprezentarea grafică, se trasează curbele utilității tota le și a
utilității marginale, pe axa 0x marcându -se cantitatea consumată (Qx) iar pe
axa 0y marcându -se cifrele corespunzătoare pentru utilitatea totală(Ut) și
respectiv utilitatea marginală(Umg).
2. Fie funcția de utilitate a unui consumator U = x*y, unde x și y sunt
cantitățile variabile a două bunuri. Consumatorul dispune de un venit egal
cu 800 u.m. Prețul bunului X este de 8 u.m., iar cel al bunului Y de 10 u.m.
Se cere:
a. să se determine cantitățile optime din produsele X și Y,
corespunzătoare echil ibrului consumatorului.
b. care este rata marginală de substituire la nivelul de echilibru.
c. reprezentați grafic soluția problemei.
Rezolvare
a. Pentru determinarea cantităților optime din X și Y (acea combinație de
cantități din bunurile X și Y care oferă maximul de satisfacție), se ia în
considerare constrângerea bugetară, potrivit căreia întreg venitul este
cheltuit pentru a cumpăra cele două produse, adică V = x*p x + y*p y.
Înlocuind, se obține 800 = x*8 + y*10. Dacă determinăm pe y în funcție de
Microeconomie – caiet de seminar
73 x (y = 80 – x*0,8) și îl înlocuim în funcția de utilitate U, se obține o funcție
ce depinde exclusiv de x (U = x*(80 – x*0,8).
Utilizând condițiile de maximizare a unei funcții (prima derivată egală cu 0
și a doua derivată mai mică decât 0) obținem ec uația 0 = 80 – x*1,6, de
unde x = 50, și y = 40. A doua derivată este -1,6 care este evident mai mică
decât 0, ceea ce înseamnă că soluția obținută este valabilă. Aceasta
înseamnă că, în limita venitului disponibil, programul de consum alcătuit
din 50 prod use X și 40 produse Y este cel ce asigură maximum de
satisfacție, adică se realizează echilibrul consumatorului.
b. Rata marginală de substituire la nivelul echilibrului se determină pe baza
celei de -a doua legi a lui Gossen, ceea ce înseamnă că RMSx = 0, 8 (p x/py) și
RMSy = 1,25 (p y/px).
c. Pentru reprezentarea grafică, se trasează în primul rând dreapta bugetului
(prin obținerea a două puncte de intersecție cu 0x și cu 0y, dând succesiv
valoarea 0 lui x și lui y. Se marchează punctul de echilibru, cu coo rdonatele
obținute anterior și se trasează o curbă de indiferență, constituită din toate
combinațiile care aduc aceeași utilitate, care este tangentă la dreapta
bugetului, în punctul de echilibru.
Probleme propuse spre rezolvare
1. Datele din tab .1 pun în evidență relațiile dintre cantitatea
consumată din bunul X și utilitatea marginală (Umg) resimțită de un
consumator al bunului respectiv:
Tabel 1
Qn 1 2 3 4 5 6 7 8 9
UTx 10 22 37 50 60 66 66 65 63
Microeconomie – caiet de seminar
74 Se cer e:
a. Determinați mărimea utilității marginale pentru fiecare nivel al
consumului(Q n).
b. Care este nivelul cantității de bunuri consumate pentru care utilitatea
totală este maximă?
c. Să se reprezinte , pe același, grafic curbele utilității totale și a cel ei
marginale. Comentați în scris situația grafică obținută.
2. Datele din tab. 2 evidențiază relația dintre cantitatea consumată de un
consumator dintr -un bun X (Q X) și utilitatea totală (U TX) resimțită de acesta:
Tabel 2
QX 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
UTX 0 7 13 18 22 25 27 28 28 27
Determinați utilitatea marginală (U mgX) pentru fiecare situație, reprezentați
grafic curbele U Tx și U mgX indicând punctul de saturație al consumatorului .
Interpretați datele din tabel
3. Completați datele care lipsesc din tabel ul următor:
Tabel 3
Unități
consumate 0 1 2 3 4 5 6
Utilitate
marginală 160 150 80
Utilitate
totală 0 200 610 700
4. Se dă funcția de utilitate U= xy, unde x și y reprezintă cantitățile variabile
a două bunuri. Prețurile bunurilor sunt P X = 600 u.m. și P Y = 300 u.m. Să se
determine echilibrul consumatorului (inclusiv, soluția grafică), știind că
acesta dispune de un buget de 2400 u.m. Care este rata marginală de
substituție?
Microeconomie – caiet de seminar
75 5. Se dă funcția de utilitate U (x,y) = xy, unde x și y reprezintă canti tățile
variabile a două bunuri . Dacă o persoană dispunde de 100 u.m., iar prețul lui
x este 10 u.m., al lui y este de 5 u.m., cât va consum din fiecare bun astfel
încât să își maximizeze utilitatea.
6. Tabelul de mai jos descrie trei nivele de satisfacție procurate de diferite
combinații a 2 bunuri: x și y pentru un consuma tor.
Tabelul 1
Nivel de
satisfacție Combinații
U1 X 10 20 50 100 –
Y 120 60 20 10 –
U2 X 30 50 100 160 260
Y 160 100 40 20 10
U3 X 50 100 150 220 300
Y 210 110 60 40 30
Se ce re:
a. trasați curbele de indiferență;
b. calculați rata marginală de substituire pentru U1, între X = 10 și X=20,
reamintind definiția acesteia;
c. considerăm funcția de utilitate, de forma:
U = f(x,y) = xy
și constrângerea bugetară:
V = xP x + yp y
Se cere:
1) cantit atea de bunuri consumate care asigură maxim de satisfacție
consumatorului;
2) aplicați rezultatul obținut anterior considerând că: V = 400; Px=4
și Py = 10;
3) calculați rata marginală de substituire la echilibru;
4) soluția grafică a problemei.
Microeconomie – caiet de seminar
76 7. În graficul de mai jos este reprezentată o curbă de indiferență și linia
bugetului pentru un anumit consumator:
Dacă prețul bunului A este de 50 unități monetare se cere să se determine:
a) bugetul de care dispune consumatorul respectiv;
b) prețul bunului B;
c) ecuația dreptei bugetare a consumatorului respectiv.
8. Funcțiile Umgx= 6 -3x, Umgy=21 -7y exprimă utilitățile marginale a două
bunuri X și Y . Venitul disponibil al consumatorului este de 97 u.m., iar
prețurile celor două bunuri sunt Px= 3 u.m./ buc, respec tive Py=7 u.m./buc.
Determinați punctul de optim al consumatorului și rata marginală de
substituție a bunului X cu bunul Y în punctul de optim.
9. Presupunem că un consummator dispunde de un venit de 1.000 u.m. pe
care îi cheltuiește pentru achiziționarea două bunuri X și Y. În aceste
condiții se cere:
Microeconomie – caiet de seminar
77 a) să se reprezinte grafic dreapta bugetului dacă prețul lui X este de 100
u.m. și prețul lui Y este de 50 u.m. ;
b) să se arate cum se va modifica linia bugetului dacă venitul
consumatorului crește la 1.50 0 u.m., dar prețurile rămân la același nivel;
c) să se arate cum se va modifica linia bugetului dacă venitul este de 500
u.m., iar prețul lui X devine 50 u.m.
Microeconomie – caiet de seminar
78 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE A DMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: TEORIA PRODUCȚIEI
PLAN DE SEMINAR nr . 6
Combinarea factorilor de produc ție
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urma re
a studiului individual):
1. Definiți și clasificați factorii de producție.
2. Ce se înțelege prin eficiență economică și care sunt cei mai
semnificativi indicatori ai ei ?
3. Definiți productivitatea și arătați cum poate fi determinată? Cuvinte cheie :
Factori de producție
Munca
Pământul
Capitalul
Eficiență
Productivitate
Producție
Producător
Productivitate
Productivitate medie
Productivitate marginală
Legea randamentelor nonproporționale
Randamente de substituire
Randamente de scară
Microeconomie – caiet de seminar
79 4. Ce relație există între dinamica producției totale și cea a
productivității marginale?
5. Ce exprimă legea randamentelor nonproporționale?
6. Ce sunt randamentele de substituire(factoriale) și cum se
clasifică ele?
7. Ce relație exprimă eficiența maximă a combinării factorilor de
producț ie?
8. Ce reprezintă randamentele de scară?
Probleme de discutat
1. Forme de organizare a desfășurării activității economice
2. Complementaritatea și substituirea factorilor de producție
3. Funcția de producție simplificată
Teste gril ă
1. Care din resursele menționate sunt primare :
a) mediul natural în care se desfășoară activitatea;
b) mașinile și utilajele;
c) stocul de cunoștințe științifice.
2. Resursele economice se manifestă în calitate de factori de
producție în situația în care:
a) sunt nelimitate și au întrebuință ri alternative;
b) participă la procesul de producție;
c) sunt atrase și utilizate în activitatea economică.
3. Componentele capitalului tehnic se clasifică în capital fix și
circulant după:
a) modul cum participă la activitatea economică;
b) forma lor materială;
Microeconomie – caiet de seminar
80 c) durata de existență fizică;
d) modul în care se consumă;
e) modul în care se înlocuiesc.
4. Munca este:
a) activitate conștientă;
b) factor originar, activ și determinant;
c) factor regenerabil;
d) o îmbinare de efort fizic și intelectual.
5. Care din formulările de mai jos, cu privi re la pământ(natură),
sunt corecte:
a) factor de producție nelimitat;
b) factor de producție regenerabil;
c) principalul factor de producție din agricultură;
d) factor restrictiv pentru activitatea economică.
6. Care din următoarele elemente nu fac parte din capitalul f ix al
unei firme:
a) clădirile secțiilor de producție;
b) magaziile și depozitele;
c) mijloacele de transport ale firmei;
d) materiile prime.
7. Arătați care din elementele de mai jos fac parte din capitalul
circulant:
a) mașinile, utilajele, instalațiile;
b) energia, combust ibilul, apa;
c) salariile;
d) materiile prime și materialele.
8. Pe perioadă lungă, pentru o firmă:
a) factorul de muncă este fix, iar factorul capital este variabil;
b) factorii de producție sunt ficși;
c) toți factorii de pro ducție sunt variabili;
d) tehnologia se schimbă.
Microeconomie – caiet de seminar
81 9. Pe termen scurt, o întreprindere:
a) nu poate să -și modifice volumul producției;
b) își modifică volumul de capital folosit;
c) poate modifica volumul producției;
d) poate modifica volumul de muncă folosit.
10. În teoria producției, perioada scurtă este cea în care:
a) firma nu poate modifica volumul sau cantitatea factorilor de
producție folosiți;
b) firma poate modifica atât cantitatea factorului capital, cât și
volumul factorului muncă;
c) la nivelul firmei, un singur factor de producție este variabil,
iar ceilați sunt ficși ;
d) la nivelul firmei, un singur factor de producție este fix, iar
ceilați fiind variabili;
11. Izocuantele sunt:
a) crescătoare și convexe;
b) descrescătoare și convexe;
c) crescătoare și concave;
d) descrescătoare și concave;
e) concave și constante.
12. Atunci când creșterea nivelului producției se realizează prin
creșterea în aceleași proporții a cantității utilizate din factorii de
producție, vorbim despre:
a) randamente factoriale;
b) randamente de scară;
c) randamente de substituție;
d) economii de scară.
13. Când munca este singurul fac tor de producție variabil, nivelului
maxim al producvtivității medii a muncii îi corespunde:
a) nivelul maxim al producției totale;
b) un nivel al productivității marginale a muncii descrescător;
c) un nivel al productivității marginale a muncii egal cu
productivit atea medie a muncii;
d) un nivel crescător al producției totale.
Microeconomie – caiet de seminar
82 14. Când munca este singurul factor de producție variabil, nivelului maxim
al productivității marginale a muncii îi corespunde:
a) un volum al producției totale crescător;
b) un nivel al productivității medii a muncii descrescător;
c) un nivel al productivității medii a muncii descrescător;
d) un nivel al productivității medii a muncii inferior productivității
marginale a muncii;
15. Când munca este singurul factor de producție variabil, nivelului maxim
al produc ției corespunde situației în care:
a) productivitatea mediei a muncii este zero;
b) productivitatea marginală a muncii este maximă;
c) productivitatea marginală a muncii este zero
d) productivitatea mediei a muncii este maximă.
Bibliografie
Obligatorie
1. Colecti vul de Economie , Facultatea de Economie și de Administrare
a Afacerilor , Microeconomie, Editura Mirton , Timișoara, 2013;
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg.141 -179;
2. Frois G. A. – Microe conomie , 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg.
13-39;
3. Gherasim T. – Microeconomie, volumul 1, Editura Economică,
București, 1993 pg.165 -198, pg. 226 -232;
4. Iordache St., Lazăr C., – Curs de economie politică, Editura
Economică, București, 1999 pg.167 -180;
5. Samuelson P., Nordhaus W., – Economie politică, Editura Teora,
București, 2000 pg. 124 -138;
Microeconomie – caiet de seminar
83 6. *** – Economie, ediția a VII -a, Editura Economică, București,
2005, pg. 76 -80.
Probleme rezolvate
1. O firmă optează pentru o valoare a stocului de capital K = 30.
Pentru acest nivel al stocului de capital, diferite niveluri ale producției
firmei(Q) presupun utilizarea de unități de muncă(L), astfel (tab.1):
Tab.1
Q 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
L 10 16 20 22 30 42 60 90 130 180
Dacă prețul unității de capital este de 20 u.m., iar prețul unei unități de
muncă este de 2 u.m. se cere:
a. Să se determine nivelul productivității marginale și a cel ei medii pentru
diferite niveluri ale producției.
b. Să se traseze curbele productivităților și să se identifice valorile
producției pentru care se înregistrează randamente crescătoare mai puțin
decât proporționale.
c. Să se precizeze valoarea producției f irmei, funcție de prețul factorilor
atunci când se înregistrează maximul productivității medii a muncii.
Rezolvare
a. Productivitatea marginală se determină pe baza raportului dintre sporul
de producție și sporul de factor variabil utilizat (Wmg = ∆ Q/∆L), iar
productivitatea medie ca raport dintre cantitatea produsă și cantitatea de
factor variabil utilizată (Wm = Q/L).
Microeconomie – caiet de seminar
84 Q 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
L 10 16 20 22 30 42 60 90 130 180
Wmg 2,00 3,33 5,00 10,00 2,50 1,67 1,11 0,67 0,50 0,40
Wm 2,00 2,50 3,00 3,64 3,33 2,86 2,33 1,78 1,38 1,11
b. Trasarea curbelor productivității marginale și medii se face marcându -se
pe axa 0x cantitățile produse (Q) și pe 0y valorile productivității marginale
și ale celei medii, aferente fiecărui nivel al producției. Studiul graficului
evidențiază faptul că nu există situații de randamente crescătoare mai puțin
decât proporționale.
c. Productivitatea medie este maximă (3,64) atunci când cantitatea produsă
este 80 iar pentru această producție se folosesc 42 de unități de muncă (cu o
valoare de 42*2 = 84 u.m.) și 30 de unități de capital (a căror valoare este de
30*20 = 600 u.m.). Așadar, valoarea producției la prețul factorilor este 684
u.m.
Probleme propuse spre rezolvare
1.O firmă utilizează un s toc constant de capital egal cu 10 unități de
capital și folosește un număr variabil de muncitori (termen scurt). Capitalul
și munca sunt singurii factori de producție utilizați. Producția firmei
obținută în funcție de numărul de muncitori folosiți este da tă în tabelul de
mai jos:
Muncă (L) 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Producție
(Q) 0 5 20 40 70 80 85 88 85
Trasați curbele productivității fizice marginale și a productivității fizice
medii a muncii.
Microeconomie – caiet de seminar
85 2. Să se completeze tabelul de mai jos, știind că atunci când mun cesc
100 lucrători (L=100) productivitatea medie a muncii (W mL ) este egală cu
300:
L Q (producția) WmL
0 0 –
5 1000
10 2500
30 10.000
50 450
100
3. Să se completeze tabelul de mai jos, știind că atunci când muncesc
100 lucrători (L=100) prod uctivitatea medie a muncii (W mL ) este egală cu
300:
L Q (producția) WmgL
0 0 –
5 1000
10 2500
30 10.000
50 450
100
Microeconomie – caiet de seminar
86 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONO MIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: TEORIA PRODUCȚIEI
PLAN DE SEMINAR nr . 7
Echilibrul produc ătorului
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
2. Definiți producția și producătoru l.
3. Care pot fi obiectivele firmei producătoare?
4. Ce sunt izocuantele și cum pot fi ele reprezentate grafic?
5. Ce reprezintă dreapta bugetului pentru producător?
6. Explicați modul în care poate fi determinat grafic echilibrul
producătorului.
7. Definiți echilibrul producătorului
8. Ce reprezintă rata marginala de substituție tehnică?
9. Care este relația de gestiune la echilibru?
Cuvinte cheie :
Izocuante
Dreapta de izocost
Rată margin ală de substituție tehnică
Randamente de substituire(factoriale)
Optimul producătorului
Economii de scară
Dezeconomii de scară
Microeconomie – caiet de seminar
87 Probleme de discutat
1. Elementele definitorii ale comportamentului producătorului:
bugetul și prețul factorilor.
2. Echilibrul producătorului și raționamente ale comportamentului
său
3. Prezentați comparativ semnificația echilibrului consumatorului
și al producătorului.
Teste gril ă
1. Izocuanta reprezintă :
a) curba unor combinații posibile a doi factori de producție ce au
prețuri și costuri egale :
b) curba combinațiilor posibile a doi factori de producție care pot fi
folosiți pentru obținerea aceluiași volum de producție.
c) curba producției posibile de obținut cu un volum dat de factori de
producție.
2. Funcția de producție constituie punctul de pleca re al analizei
economice a producției deoarece:
a) producția este funcția principală a economiei;
b) ea reprezintă alegerile producătorului;
c) este absolut necesară pentru a ști dacă întreprinderea produce
beneficii;
d) reflectă tot ceea ce este mai important într -o întreprindere;
e) servește la reprezentarea posibilităților tehnologice, adică a
cantităților de input -uri necesare și suficiente pentru a obține o
cantitate de output -uri.
Microeconomie – caiet de seminar
88 3. Construcția hărții izocuantelor, pentru o perioadă de timp determinată,
presupun e că:
a) factorii de producție nu sunt substituibili decât în proporții fixe;
b) productivitatea marginală a factorilor de producție este
descrescătoare pentru orice nivel al producției;
c) prețurile factorilor de producție nu se modifică;
d) starea cunoștințelor tehn ologice rămâne neschimbată;
e) randamentele de scară sunt crescătoare, apoi descrescătoare.
4. Pentru a construi harta izocuantelor cu doi factori de producție este
suficient să se cunoască:
a) prețurile factorilor de producție;
b) funcția de producție;
c) preferin țele producătorului între cei doi factori de producție;
d) prețurile factorilor de producție și funcția de producție;
e) tipul randamentelor de scară.
5.Care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru atingerea punctului de
optim al producătorului?
a) pro ductivitatea marginală a factorilor să fie de producție să fie
descrescătoare;
b) raportul dintre producția obținută și prețul factorilor de producție
să fie identic;
c) raportul dintre productivitatea marginal a factorului de producție
X și prețul său să fie identic cu raportul dintre productivitatea
marginal a factorului de producție Y și prețul acestui factor.
6. Care este fenomenul care provoacă o deplasare a echilibrului
producătorului de -a lungul curbei de izoproducție:
a) creșterea productivității unui factor;
b) reducerea prețului unui produs;
c) creșterea prețului unui factor, prețul celuilalt rămânând
nemodificat;
d) creșterea prețului tuturor factorilor de producție.
7. În condiții le în care factorii de producție sunt complementari, atunci
coeficientul de elasticitate încrucișată este:
a) negativ ;
b) pozitiv;
Microeconomie – caiet de seminar
89 c) se înregistrează o elasticitate mai mare pe termen lung decât cea
pe termen scurt.
8. Dacă productivitatea medie a unui factor de producție este maximă,
atunci productivitatea marginal ă a acestui factor trebuie să fie :
a) crescătoare;
b) constantă;
c) egală cu productivitatea medie;
d) descrescătoare;
e) egală cu 1.
9. Dacă randamentele de scară sunt mereu crescătoare, funcția costului
total pe termen lung este:
a) crescătoare, apoi descrescătoare;
b) descrescătoare, apoi crescătoare;
c) crescătoare cu o rată constantă;
d) crescătoare cu o rată crescătoare;
e) crescătoare cu o rată descrescătoare
10. Pe o izocuantă:
a) fiecare punct ne indică aceeași cheltuială cu factorii de producție
achiziționați;
b) fiecare pu nct indică volumul producției care se obține cu cel mai
mic cost;
c) fiecare punct indică volumul maxim de producție;
d) fiecare punct indică același volum de producție.
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de A dministrare
a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2013;
Microeconomie – caiet de seminar
90 Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 180 -193;
2. Frois G. A. – Microeconomie , 3e edition, Economica, Paris, 1 992 pg.
40-64;
Probleme rezolvate
1. În tabelul următor se prezintă trei niveluri de producție ce pot fi
obținute de o întreprindere prin diferite combinații a doi factori de
producție: capital (K) și muncă (L).
Nivel de
producție Combinații de ca pital (K) și muncă (L)
Q1 K 300 600 900 1200 1500 –
L 270 150 150 75 60 –
Q2 K – 600 900 1200 1500 1800
L – 375 225 180 135 120
Q3 K – 600 900 1200 1500 1800
L – 600 450 300 240 210
Se cere:
a) Să se reprezinte grafic cele trei izocuante aferent e fiecărui nivel de
producție;
b) Să se determine rata marginală de substituție tehnică (RMST L/K)
pentru Q 2 între K= 600 și K= 900 și interpretați rezultatul.
Rezolvare
a) Pentru fiecare nivel de producție se trasează câte o izocuantă ( capitalul se
reprezintă pe abscisă – orizontală -, iar munca se poate trece pe ordonată –
Microeconomie – caiet de seminar
91 verticală). Toate cele trei izocuante se reprezintă în același sistem de axe.
Acestea se obțin prin combinațiile celor doi factori de producție (K, L)
prezentate în tabel pentru fiecare nivel de producție. În final, ele vor fi
descrescătoare, paralele între ele și convexe față de origine.
b) RMST L/K = | – ΔK/ ΔL | = | – (900 – 600)/ (225 – 375)| = 2. Se renunță la 2
unități din factorul de producție capital (K) pentru a spori cu o unitate
cantitatea utilizată din factorul de producție muncă (L) astfel încât să se
obțină același nivel de producție (acesta să nu se modifice).
Probleme propuse spre rezolvare
1.În tabelul următor se prezintă trei niveluri de producție ce pot f i
obținute de o întreprindere prin diferite combinații a doi factori de
producție: capital (K) și muncă (L).
Tabelul 1
Nivel de
producție Combinații de capital și muncă
Q1 K 10 20 50 100 –
L 120 60 20 10 –
Q2 K 30 50 100 160 260
L 160 100 40 20 10
Q3 K 50 100 150 220 300
L 210 110 60 40 30
Se cere:
a). Să se reprezinte grafic cele trei izocuante aferente fiecărui nivel
de producție;
b). Să se determine rata marginală de substituție tehnică (RMST L/K)
pentru Q 3 între K= 220 și K= 300 și interpr etați rezultatul.
Microeconomie – caiet de seminar
92 2. Fie funcția de producție Q=L*K, unde L și K sunt cantitățile
variabile utilizate din cei doi factori de producție, miuncă (L) și capital (K).
Producătorul dispune de un buget de 4000 unități monetare. Prețul muncii
PL=40 unități monet are,iar cel al capitalului P K= 100 unități monetare. Să se
determine:
a). cantitățile optime din cei doi factori de producție
b). rata marginală de substituție tehnică
c). soluția grafică a problemei.
3. Considerăm o funcție de producție Q = f(K,L). În t abelul de mai
jos sunt reprezentate combinări posibile între cei doi factori de producție (L,
K) și producție ce se obține:
Tabelul 2
K
L 0 10 20 30 40
0 0 0 0 0 0
5 0 20 28 32 34
10 0 28 40 48 52
15 0 32 48 60 66
20 0 34 52 66 72
Un întreprinzător dispune de 20 de unități de muncă și de 40 de
unități de capital, pe care le poate folosi pentru producerea a două bunuri A
și B.
Se cere:
a. Completați tabelul de mai jos și determinați care sunt funcțiile de
producție în situația prod ucerii celor două bunuri.
Tabelul 3
Producția bunului A Producția bunului B
L K Q L K Q
1 0 0 0 20 40 72
2 20 40 72 0 0 0
3 10 28 30
4 15 30 20
5 5 10
6 10 20
7 15 20 28
8 20 20
Microeconomie – caiet de seminar
93 4. Pe baza datelor din tabelul de mai jos se cere:
1) Trasați izocuantele (mapa izocuantelor) pentru Q=28, Q=32,
Q=48, Q=52, Q=66.
2) Determinați producția marginală în condițiile în care factorul
muncă rămâne constant (15 unități).
3) Să se calculeze rata marginală de substituire, coeficientul de
elasticita te al producției, productivitatea marginală a capitalului.
Tabelul 4
K
L 0 10 20 30 40
0 0 0 0 0 0
5 0 20 28 32 34
10
0 28 40 48 52
15 0 32 48 60 66
20 0 34 52 66 72
Microeconomie – caiet de seminar
94 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULT ATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR
PLAN DE SEMINAR 8
Costul de produc ție
Cuvinte cheie :
Cost de producție
Cost de oportunitate(cost economic)
Costuri contabile(costuri explicite)
Costuri implicite
Costuri directe
Costuri indirecte
Costuri curente
Costuri fixe
Costuri variabile
Costuri totale
Cost marginal
Cost mediu(unitar)
Cost fix mediu
Cost variabil mediu
Cost total mediu
Minimizarea costurilor
Curba costului mediu pe termen
lung(învăluitoare sau înfășurătoare)
Microeconomie – caiet de seminar
95 …Întreb ări de autoevaluare (se răspund e în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Definiți și clasificați costurile.
2. Explicați semnificația economică a termenului scurt și a
termenului lung.
3. Care sunt principalele categorii de costuri pe termen scurt?
4. Definiți costul total și componentele sa le?
5. Definiți și arătați modalitățile de determinare a costurilor medii și
a costului marginal.
6. Ce relație exprimă optimul producătorului pe termen scurt și ce
semnifică ea?
7. Ce relație exprimă optimul producătorului pe termen lung și ce
semnificație are ea?
Probleme de discutat
1. Relații dintre costuri și randamente pe termen scurt și pe termen
lung
2. Elementele definitorii ale condițiilor interne(individuale)de
producție.
3. Costuri individuale și costuri medii pe ramură.
Teste gril ă
1. Costul de produc ție care nu se modifică pe măsura modificării
volumului producției este :
a) economic;
b) explicit;
c) fix;
d) de oportunitate.
Microeconomie – caiet de seminar
96
2. Care din enunțurile de mai jos definesc costul marginal :
a) sporul de producție obținut prin creșterea cheltuielilor totale cu o
unitate;
b) sporu l de cost total determinat de creșterea producției cu o
unitate;
c) cantitatea dintr -un factor, exprimată în unități monetare, necesară
pentru a asigura creșterea producției cu o unitate.
3. În cazul economiilor de scară :
a) costul total mediu pe termen scurt desc rește;
b) costul total mediu pe termen lung descrește;
c) costul total pe termen lung descrește;
d) costul marginal excede costul mediu.
4. Care din elementele de mai jos sunt specifice :
1. costurile fixe;
2. costurile variabile;
3. costului de producție.
a) participă l a mai multe cicluri de producție, consumându -se în mod
treptat;
b) reflectă consumurile de factori de producție care rămân relativ
neschimbate indiferent de creșterea sau descreșterea producției;
c) se consumă integral în cadrul unui singur proces de producție;
d) constituie unul din termenii formulei de determinare a ratei
profitului;
e) include consumurile de factori de producție ce se modifică în
același sens – dar nu neapărat și în același ritm – cu evoluția
volumului producției.
5. Dacă randamentele de scară sunt m ereu crescătoare, funcția costului
total pe termen lung este :
a) crescătoare, apoi descrescătoare;
b) descrescătoare, apoi crescătoare;
c) crescătoare cu o rată constantă;
d) crescătoare cu o rată crescătoare;
e) crescătoare cu o rată descrescătoare.
Microeconomie – caiet de seminar
97 6. Când costul mediu este minim, atunci costul marginal trebuie să fie :
a) egal cu costul mediu;
b) egal cu 1;
c) crescător;
d) descrescător;
e) constant.
7. Când costul marginal este mai mare decât costul variabil mediu, și dacă
producția crește, atunci :
a) costul fix este descrescător;
b) costul v ariabil mediu descrește;
c) costul variabil mediu trebuie să cre ască;
d) costul mediu trebuie să descrească;
e) nici una dintre soluții nu este corectă.
11. Costul marginal are următoarea evoluție:
a) trece prin punctul de minim al costului total;
b) trece prin pu nctul de maxim al costului total;
c) trece prin punctul de minim al costului variabil mediu;
12. Pe termen scurt, dacă nivelul producției este cel la care costul total
mediu este minim atunci:
a) costul mediu este egal cu costul fix mediu;
b) costul margi nal este egal cu costul total mediu;
c) costul marginal este egal cu costul variabil mediu;
d) costul variabil mediu este egal cu costul fix.
13. Pe termen lung, costul total mediu:
a) are o tendință de scădere;
b) are o tendință de creștere;
c) rămâne co nstant;
d) este superior costului marginal.
14. Sunt costuri variabile materiale cheltuielile cu:
a) amortizarea;
b) salariile directe;
c) energia utilizată în procesul de producție, combustibilul pentru
producție, ambalajul produsului ;
Microeconomie – caiet de seminar
98 15. Costurile fi xe sunt:
a) influențate de scăderea volumului producției;
b) influențate de creșterea volumului producției;
c) influențate de mărimea cheltuielilor cu amortizarea;
d) neschimbate pe termen scurt.
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de
Administrare a Afacerilor , Microeconomie, Editura Mirton ,
Timișoara, 2013;
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 203 -234, pg. 235 -239;
2. Gherasim T. – Microeconom ie, volumul 2, Editura Economică,
București, 1993 pg. 9 -53;
3. Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe., Pascariu Gabriela –
Economie politică, Editura Economică, București, 1998 pg. 153 -173;
4. Iordache St., Lazăr C., – Curs de economie politică, Editura
Economică, București, 1999 pg. 109 -138;
5. Popescu C -tin., Ciucur D -tru, Morega D.I – Microeconomie
concurențială, Editura Economică,București,1997 pg. 212 -221;
Microeconomie – caiet de seminar
99
Probleme rezolvate
1. La o firmă costurile fixe sunt de 30 u.m. iar costurile marginale sunt date
de situația următoare:
Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cmg 42 28 30 36 45 57 82 112 147 187
Se cere:
a. Determinați costurile variabile și costurile totale pentru fiecare nivel al
producției.
b. Determinați nivelul de producție pentru care costului v ariabil mediu este
minim.
Rezolvare
a. Având în vedere datele referitoare la costul marginal corespunzător
sporului unitar al producției și costul fix, din relațiile Cmg = ∆Ct /∆Q și ∆Ct
=∆Cv (întrucât costul fix este același pentru fiecare nivel al prod ucției
obținute pe termen scurt), se obțin următoarele rezultate:
Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cmg 42 28 30 36 45 57 82 112 147 187
Cv 42 70 100 136 181 238 320 432 579 766
Cvm 42 35 33 34 36 40 46 54 64 77
Ct 72 100 130 166 211 268 350 462 609 796
Ctm 72 50 43 41,5 42 45 50 58 68 80
b. Din tabel se observă că există un minim al costului variabil mediu atunci
când Q este egal cu 3.
Microeconomie – caiet de seminar
100
Probleme propuse spre rezolvare
1. Să se completeze tabelul nr. 1
Tabelul 1 Tipologia costurilor
Volumul
producției
(Q unități)
Costuri totale
Costuri medii Cost
marginal
CMg
(u.m./buc)
Cost
fix
(CF
u.m) Cost
variabil
(CV
u.m.) Cost
total
(CT
u.m) Cost fix
mediu
CFM
(u.m./bu
c) Cost
variabil
mediu
CVM
(u.m./buc
) Cost total
mediu
CTM
(u.m./buc
)
0 100 0 100
1 100 90 190
2 100 170 270
3 100 240 340
4 100 300 400
5 100 370 470
6 100 450 550
7 100 540 640
8 100 650 750
9 100 780 880
10 100 930 1030
2. Un producător înregistrează următoarea funcție de costuri:
CT = q2 – 4q +10 .
Se cere:
a. Să se determine costul fix mediu, costul variabil mediu și costul marginal;
b. Să se determine mărimea lui q pentru care costul total mediu este minim.
Microeconomie – caiet de seminar
101 3. Fie funcția de cost total CT = 10 Q2 + 6Q + 3 , unde Q este
producția. Det erminați funcțiile următoare: cost fix (CF), cost fix mediu
(CFM), cost variabil (CV), cost variabil mediu (CVM), cost total mediu
(CTM) și cost marginal (Cmg).
Microeconomie – caiet de seminar
102 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE S I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR
PLAN DE SEMINAR 9
Legătura dintre volumul produc ției și costuri. Pragul de
rentabilitate al firmei
Cuvinte cheie :
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Ce înțelegeți prin prag de rentabilitate ?
2. Ce relație corespunde pragului de rentabilitate?
3. Ce reprezintă pragul de închidere ?
4. Ce relație corespunde pragu lui de închidere?
5. Care este curba ofertei optime?
Probleme de discutat
1. Construcția curbei ofertei, având în vedere corelațiile dintre
diferitele categorii de costuri și prețul pieței, pe termen scurt
2. Ipoteza de raționalitate la nivel de ramură.
Cuvinte cheie :
Prag de rentabilitate(punct de inflexiune sau
punctul mort)
Prag (punct) de închidere
Curba ofertei optime
Microeconomie – caiet de seminar
103
Teste gril ă
1. Curba costului mediu poate fi curbă a ofertei ?
a) pe termen scurt, pe porțiunea cuprinsă în stadiul al doilea al
producției;
b) pe termen lung, dacă prețul este egal cu costul total mediu;
c) numai dacă prețul are un nivel ce permite încasarea unui p rofit.
2. O întreprindere poate fi interesată să producă în pierdere atâta timp
cât prețul îi acoperă :
a) costul mediu;
b) costul marginal pe termen scurt;
c) costul fix mediu;
d) costul variabil mediu.
3. Un segment al curbei ofertei a unei firme, care își maximizează profitul,
este o parte :
a) a curbei costului variabil mediu;
b) a curbei costului marginal;
c) a curbei costului mediu;
d) a curbei încasărilor totale;
e) a curbei costului total pe termen lung.
4.Pragul de rentabilitate al unei firme:
a) reprezintă volumul producției de la care producătorul începe să
obțină profit;
b) reprezintă volumul producției pentru care profitul este maxim;
c) se mai numește și prag de închidere al firmei;
d) reprezintă acel volum al producției care permite doar recuperarea
costului variabil;
Microeconomie – caiet de seminar
104 5. O firmă îș i maximizează profitul la acel nivel al producției pentru care se
realizează egalitatea:
a) Venitul marginal și costul marginal;
b) Încasarea marginal și costul marginal;
c) Venitul marginal și costul totatl;
d) Încasarea marginal și costul variabil mediu.
6. Punctul în care se realizează egalita tea dintre costul marginal, costul
variabil mediu și prețul piaței se numește:
a) Prag de închidere;
b) Prag de rentabilitate;
c) Punct mort;
d) Optimul producătorului.
7. Punctul în care se realizează egalitaea dintre costul marginal, costul
total mediu și prețul piaței se numește:
a) Prag de închidere;
b) Prag de rentabilitate;
c) Punct mort;
d) Optimul producătorului.
8. Punctul în care se realizează egalitatea dintre costul marginal și cosult
total mediu se numește:
b) Prag de închidere;
c) Prag de rentabilita te;
d) Punct mort;
e) Optimul producătorului.
9. Pragul de închidere al firmei reprezintă:
a) punctul de intersecție al curbei costului marginal cu curba costului
variabil mediu;
b) limita până la care firma poate accepta reducerea prețurilor pe piață,
profitul fiind ze ro;
c) limita până la care firma poate accepta reducerea prețurilor pe piață,
dincolo de acel punct firma fiind în incapacitate de acoperire a
costurilor sale variabile;
d) punctul de intersecție al curbei costutului total mediu cu cel al curbei
costului margina l, în cel mai scăzut punct al costului total mediu.
Microeconomie – caiet de seminar
105 10. Pragul de rentabilitate se mai numește și:
a) prag de închidere;
b) punct mort;
c) punct critic.
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Administrare
a Afacerilor , Microeconomie, Editura Mirton , Timișoara, 2013;
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 239 -263;
2. Frois G. A. – Microeconomie , 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg.
74-85;
3. Ignat I., Pohoaț ă I., Clipa N., Luțac Ghe., Pascariu Gabriela –
Economie politică, Editura Economică, București, 1998 pg. 174 -182;
4. Iordache St., Lazăr C., – Curs de economie politică, Editura
Economică, București, 1999 pg. 91 -98pg. 129 -138;
5. Popescu C -tin., Ciucur D -tru, Morega D.I – Microeconomie
concurențială, Editura Economică,București,1997 pg. 253 -257;
Microeconomie – caiet de seminar
106
Probleme rezolvate
1. La o firmă costurile fixe sunt de 30 u.m. iar costurile marginale
sunt date de situația următoare:
Dacă prețul de vânzare este de 50 u.m. pe unitate de produs, se cere:
a. Determinați costurile variabile și costurile totale pentru fiecare nivel al
producției.
b. Determinați nivelul de producție pentru care costului variabil m ediu este
minim.
c. Trasați curbele necesare determinării pragului de închidere.
Rezolvare
a. Având în vedere datele referitoare la costul marginal corespunzător
sporului unitar al producției și costul fix, din relațiile Cmg = ∆Ct /∆Q și ∆Ct
=∆Cv (întru cât costul fix este același pentru fiecare nivel al producției
obținute pe termen scurt), se obțin următoarele rezultate:
Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cmg 42 28 30 36 45 57 82 112 147 187
Cv 42 70 100 136 181 238 320 432 579 766
Cvm 42 35 33 34 36 40 46 54 64 77
Ct 72 100 130 166 211 268 350 462 609 796
Ctm 72 50 43 41,5 42 45 50 58 68 80
b. Din tabel se observă că există un minim al costului variabil mediu atunci
când Q este egal cu 3.
Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cmg 42 28 30 36 45 57 82 112 147 187
Microeconomie – caiet de seminar
107 c. Identificarea grafică a pragului de închidere, impune trasarea cu rbelor
costului marginal și a costului variabil mediu, știut fiind că cele două curbe
se intersectează în punctul de minim al costului variabil mediu. Dacă prețul
pieței scade sub acest nivel, înseamnă ca firma nu își poate recupera nici
măcar cheltuielile variabile, deci nu poate relua procesul de producție și se
închide.
Probleme propuse spre rezolvare
1. Într -o fabrică costurile fixe totale(C f) sunt de 280 u.m., iar costurile
variabile totale (C vt) sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2
Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cv 100 160 195 260 360 510 714 1150 1700
Prețul de vânzare unitar este de 220 u.m./bucată.
Se cere să se determine:
a) pragul de rentabilitate inferior și superior
b) nivelul de producție ce asigură profitul maxim
c) curba ofertei
2. Pentru a ctivitatea unei firme se cunosc:
CT = 3q2 + 4q + 20
P = 44 – 2q
Se cere:
a. cantitatea sau prețul ce asigură profitul maxim;
b. profitul maxim;
c. să se verifice dacă profitul obținut în cazul costului minim este
mai mic sau mai mare decât profitul maxim.
3. Se cunosc următoarele date: CT = Q2 + 4Q + 10.000. Se cere :
a. Să se determine CTM și Cmg.
Microeconomie – caiet de seminar
108 b. Care este volumul producției (Q) pentru care CTM este minim
(optimul producătorului privind eficiența combinării factorilor de
producție)?
c. Prețul corespunzător pragului de rentabilitate.
d. Determinați CFT; CVT; CFM;CVM pentru volumul de producție
corespunzător pragului de rentabilitate.
Microeconomie – caiet de seminar
109
Microeconomie – caiet de seminar
110 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMIN ISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: DECIZIA DE OFERTĂ A FIRMEI CE
OPEREAZĂ PE O PIAȚĂ CU CONCURENȚĂ PERFECTĂ
PLAN DE SEMINAR 10
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Definiți noțiunea de piață și explicați rolul acesteia.
2. Ce este prețul? Cum se clasifică prețurile și care sunt funcțiile
acestuia?
3. Ce reprezintă concurența și care este scopul ei pentru diferiți agenți
economici?
4. Prin ce se caracterizează concurența pură și perfectă?
5. Ce este prețul și ce funcții îndeplinește el în economie?
Cuvinte cheie:
Piața;
Concurența
Prețul
Concurența pură și perfectă
Echilibrul pieței
Preț de î nchidere
Preț de intrare
Prețuri libere
Prețuri administrate
Prețuri mixte
Prețul de echilibru
Microeconomie – caiet de seminar
111 6. Ce exprimă echilibrul pieței cu concurență perfectă pe termen scurt ?
7. Când se realizează echilibrul pe termen lung al pieței cu concurență
perfectă?
8. În ce relație trebuie să fie prețul cu venitul marginal și cu costul
marginal pentru ca profitul să fie maxim?
9. Explicați decizia de ofertă a unei firme ce acționează pe termen scurt
în condițiile concurenței perfecte
10. Explicați decizia de ofertă a unei fir me ce acționează pe termen lung
în condițiile concurenței perfecte
Probleme de discutat
1. Funcțiile pieței și premisele exercitării acestora
2. Structura pieței concurențiale și comportamentul concurențial
3. Oferta pieței: suma ofertelor individuale
Teste gril ă
1. Într -o situație de echilibru pe termen lung în cadrul concurenței
perfecte este posibil ca :
a) întreprinderile să funcționeze cu minimul costurilor medii
b) costurile marginale să fie egale cu veniturile marginale
c) costurile totale să fie egale cu v eniturile totale
d) toate afirmațiile de mai sus sunt corecte.
2. Care din următoarele caracteristici sunt tipice unei piețe perfect
concurențiale?
a) fiecare întreprindere trebuie să accepte un “ preț dat”
b) există mulți cumpărători și vânzători
c) există un acces liber pe piață
d) fiecare vânzător produce același produs
e) toate variantele de mai sus sunt corecte.
Microeconomie – caiet de seminar
112 3. Concurența se desfășoară normal atunci când:
a) orice cumpărător poate să caute și să aleagă vânzătorul cu mărfuri de
calitate superioară;
b) există mulți vânzători și mulți cumpărători;
c) prețurile sunt libere, ceea ce face posibilă căutarea de către
cumpărător a vânzătorului cu prețurile cele mai mici;
d) metodele de vânzare sunt în concordanță cu reglementările în
vigoare.
4. Următoarele enunțuri reprezintă funcții ale p rețurilor :
a) maximizează plăcerea de a trăi;
b) măsoară cheltuielile efectuate și rezultatele obținute;
c) stimulează agenții economici în desfășurarea unor activități eficiente;
d) mijlocește schimburile.
5. Instituirea de prețuri – plafon conduce la :
a) creșterea cantită ților oferite;
b) penurie de bunuri;
c) surplusul de bunuri pe piață;
d) menținerea cantității tranzacționale.
6. Prețurile administrate se caracterizează prin :
a) se formează în condițiile pieței libere (concurența pură);
b) mărimea și evoluția lor se află sub influența ad ministrației publice;
c) se află sub influența preponderentă a firmelor mici și mijlocii;
d) rezultă din implicarea guvernelor în mecanismul prețurilor și din
comportamentul firmelor cu o poziție dominantă pe piață.
7. Dacă pe o piață toți agenții economici se com portă ca și “price -takers”
(primitori de preț) atunci pentru orice nivel al prețului :
a) agenții economici sunt mereu raționali;
b) nici un agent economic nu este rațional;
c) numai consumatorii nu sunt raționali;
d) cantitățile cerute sunt egale cu cele oferite;
e) cantitățile schimbate sunt egale cu cantitățile oferite și cumpărate la
prețul dat.
8. O piață în echilibru se definește astfel :
a) prețurile sunt rigide;
b) prețurile sunt flexibile;
Microeconomie – caiet de seminar
113 c) cererea și oferta funcționează perfect;
d) agenții economici participanți la schimb ati ng echilibrul individual la
prețul pieței;
e) numărul cumpărătorilor este egal cu numărul ofertanților pe această
piață.
9. Arătați fenomenul care nu este necesar pentru a defini o piață prefect
concurențială :
a) mulți cumpărători;
b) omogenitatea produselor;
c) multă p ublicitate;
d) mulți vânzători;
e) mobilitatea perfectă a tuturor agenților economici.
10. O industrie perfect concurențială este în echilibru pe termen lung atunci
când :
a) costul marginal este minim;
b) încasările medii și marginale sunt egale cu costul mediu;
c) încasări le marginale și prețul de vânzare sunt egale cu costul mediu
și costul marginal;
d) prețul este egal cu costul marginal;
e) costul mediu este egal cu încasările marginale.
Bibliografie
Obligatorie
1.Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Adm inistrare a
Afacerilor , Microeconomie, Editura Mirton , Timișoara, 2013;
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 445 -466;
Microeconomie – caiet de seminar
114 2. Samuelson P., Nordhaus W., – Economie politică, Editura Teora,
Bucu rești, 2000 pg. 335 -340, pg. 342 -351;
3. *** – Economie, ediția a VII -a, Editura Economică, București, 2005,
pg. 144 -155, pg. 162 -163;
Probleme rezolvate
1. Funcția costurilor unei firme aflate în situația unei piețe de
concurență perfectă este: CT = q2 – 5q + 16. Totodată se știe că p = 25 – q.
Se cere:
a. Ce reprezintă relația p = 25 – q ?
b. Care sunt valorile lui p și q pentru care profitul este maxim ?
c. Care este mărimea profitului atunci când costul total mediu este minim ?
Rezolvare
a. Rel ația p = 25 – q reprezintă funcția inversă a cererii (varianta Marshall a
funcției cererii).
b. Pentru ca profitul să fie maxim pe o piață de concurență perfectă este
necesar ca prețul să fie egal cu costul marginal (p = Cmg).
Se determină costul margina l ca primă derivată a funcției costului total și
rezultă Cmg = 2q – 5. Și dacă 2q – 5 = 25 – q, se obține q = 10, adică
volumul de producție care vândut la prețul pieței asigură profitul maxim. În
acest caz, venit total este de 150 u.m. și costul total de 66 u.m., deci un
profit de 84 u.m.
c. Costul total mediu este minim atunci când Ctm = Cmg, așadar q – 5 +
16/q este egal cu 2q – 5, de unde 16q = q, q2 = 16, deci q = 4. În aceste
condiții, venitul total este egal cu 84, iar costul total este 12, ceea ce
conduce la un profit egal cu 72.
Microeconomie – caiet de seminar
115
Probleme propuse spre rezolvare
1. Funcțiile cererii și ofertei totale pe o piață cu concurență și
perfectă sunt date de relațiile: Q globală (cerută) = 450 – 25p și Q globală (oferită)
= 100p – 30. Determinați preț ul și cantitatea de echilibru general al pieței,
precizând care sunt condițiile de echilibru.
2. O firmă ce acționează pe o piață cu concurență pură și perfectă are
funcția de cost total CT = Q2 + 3Q + 10. Știind că firma produce întotdeauna
pentru un niv el de echilibru pe termen scurt determinați cantitatea (Q),
venitul total (VT), costul total (CT), profitul ( ), costul variabil mediu
(CVM), costul fix mediu(CFM), costul total mediu (CTM), costul marginal
(Cmg) pentru următoarele valori ale prețului unit ar: 15 u.m., 21u.m., 17
u.m.
3. Se cunosc următoarele date:
Prețul
(u.m.) Cantitate oferită
(buc) Cantitate cerută
(buc)
10 280 520
20 300 480
30 320 440
40 340 400
50 360 360
60 380 320
70 400 280
80 420 240
90 440 200
100 460 160
Microeconomie – caiet de seminar
116 Să se det ermnine:
a) reprezentați grafic: curba cererii, curba ofertei și determinați
punctul de echilibru;
b) prețul de echilibru ;
c) excesul de cerere
d) excesul de ofertă
4.Funcția costurilor unei firme aflate în situație de concurență
perfectă este :
CT = q3 – 4q2 + 8q +10
Se cere :
a. să se determine funcția de ofertă a firmei date
b. dacă prețul este p=6 care este situația firmei ? Care va fi valoarea
producției pentru care profitul firmei este maxim?
Microeconomie – caiet de seminar
117
Microeconomie – caiet de seminar
118 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
PLAN DE SEMINAR 11
: Subiecte
1. ……………..
2. ………….. …
3.
Bibliografie:
*** Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Administrare
a Afacerilor, Microeconomie , Editura Mirton , Timișoara, 20 13.
Test de verificare
Microeconomie – caiet de seminar
119
Microeconomie – caiet de seminar
120 UNIVER SITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema : FORMAREA PREȚULUI ȘI ECHILIBRUL ÎN
CONDIȚIILE CONCURENȚEI IMPERFECTE
PLAN DE SEMINAR 12
…Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
4. Definiți concurența imperfectă și formele ei.
5. Prin ce se caracterizează piața cu concurență monopolistică?
6. Prezentați principalele tipuri de monopol.
7. Definiț i discriminarea monopolistă și prezentați formele acesteia.
8. În ce relație trebuie să fie prețul cu venitul marginal și cu costul
marginal pentru ca profitul să fie maxim?
9. Prin ce se caracterizează oligopolul? Care este caracteristica
fundamentală a structu rilor de piață de tip oligopolist ?
10. Ce strategii concurențiale aplică oligopolurile?
11. Definiți noțiunea de monopson și de oligopson ?
Cuvinte cheie :
Concurența imperfectă
Monopol
Monopol bilateral
Monopson
Concurența monopolistică
Oligopol
Oligopson
Microeconomie – caiet de seminar
121 Probleme de discutat
1.Modalități alternative de gestiune în situația de monopol.
2.Teoria jocurilor și oligopolurile.
3.Situația de monopson a firmelor productive și a firmelor de
comerț.
Teste gril ă
1. Dacă pe o piață monopolistă, prețul produsului este situat pe porțiunea
inelastică a curbei cererii, firma monopolistă poate să crească profitul :
a) mărind producția și sc ăzând prețul
b) micșorând producția și prețul
c) micșorând producția și crescând prețul
d) nu se schimbă nici prețul și nici producția deoarece deja își
maximizează profitul
e) nici o afirmație nu este corectă
2. Conduita unui monopol după regula preț egal cost marginal implică :
a) un preț mai mare decât cel de echilibru
b) o scădere a eficienței
c) o diminuare a nivelului producției
d) o creștere a profitului
e) nici o afirmație nu este corectă
3.Care din următoarele nu reprezintă caracteristicile monopolului pur :
a) vânzător unic;
b) nu există înlocuitor al mărfii;
c) bariere la intrare pe piață;
d) control asupra prețului;
e) operează asupra porțiunii inelastice a curbei cererii.
Microeconomie – caiet de seminar
122 4.Care din următoarele caracteristici nu reprezintă bariere la intrare pe
piață :
a) contingentările și licențele guverna mentale;
b) dreptul de autor și patentele de investiții;
c) controlul asupra unei resurse importante;
d) avantajele eforturilor de lobby ale guvernului ;
e) economiile de scară.
5.Venitul marginal al monopolistului este :
a) egal cu prețul produsului;
b) mai mare decât prețu l pieței;
c) mai mic decât prețul indicat de curba cererii;
d) măsurat de raportul dintre sporul de producție și sporul de venit total;
e) c și d.
6.Venitul marginal este situat la stânga curbei cererii deoarece :
a) prețul trebuie să fie mai scăzut pentru a spori vân zările și el
corespunde nu numai unităților suplimentare vândute, ci întregii
producții de monopol
b) corespunde restricțiilor producției monopoliste
c) prețul sporește, iar venitul marginal se reduce
d) corespunde restricțiilor producției monopoliste și a creșteri i
prețului, care se aplică tuturor unităților vândute.
7.Monopolistul își maximizează profitul, când :
a) venitul marginal egalează costul mediu;
b) prețul egalează venitul marginal;
c) venitul marginal egalează costul marginal;
d) prețul egalează costul marginal;
e) venitul total egalează costul total.
8.Monopolul operează pe porțiunea … a curbei cererii pieței deoarece
acolo este locul unde venitul marginal este … și venitul total este …
a) elastică, pozitiv, crescător;
b) elastică, negativ, crescător;
c) inelastică, negativ, d escrescător;
d) inelastică, pozitiv, descrescător .
Microeconomie – caiet de seminar
123 9.Curba ofertei în caz de monopol este :
a) segmentul curbei costului marginal situat deasupra curbei costului
variabil mediu;
b) curba ofertei pieț ei, deoarece monopolistul este singurul producător
al produsului și ramurii;
c) reprezentată de coordonatele preț -venit marginal începând de la
nivelul zero de producție, până la nivelul unde prețul egalează
costul marginal;
d) nici una din cele de mai sus.
10.Care din următoarele nu reprezintă caracteristica asociată concu renței
monopolistice :
a) există un număr mare de firme ce dețin părți mici din piață;
b) bunurile produse de firmele din cadrul unei ramuri nu sunt perfect
substituibile;
c) firmele nu -și fac griji în ceea ce privește reacția firmelor rival;
d) nu există nici o oportu nitate în a limita concurența.
11.Firma din cadrul concurenței monopolistice își maximizează profitul, la
nivelul de producție unde :
a) prețul egalează venitul marginal;
b) prețul egalează costul marginal;
c) costul marginal egalează venitul mediu;
d) venitul margin al egalează costul marginal.
12.Pe termen scurt, profiturile economice cauzează … ramura concurenței
monopolistice și trasarea … a curbelor cererii și venitului marginal .
a) intrare în, spre stânga
b) intrare în, spre dreapta
c) ieșirea din, spre dreapta
d) ieșirea din, spre dreapta
13.Pe termen scurt, pierderile cauzează … ramura concurenței
monopolistice și trasarea … a curbelor cere rii și venitului marginal .
a) intrarea în, spre stânga
b) intrarea în, spre dreapta
c) ieșirea din, spre stânga
d) ieșirea din, spre dreapta
Microeconomie – caiet de seminar
124 14.Într-o ramură a concurenței monopolistice, profiturile economice sau
pierderile pe termen scurt vor determina curba cererii să se traseze în
punctul în care în echilibru pe termen lung, ea :
a) intersectează curba ofertei;
b) intersectează curba costului variabil mediu;
c) este tangentă la curba costului mediu;
d) este tangentă la curba costului marginal.
15.Care din următoarele structuri de piață sunt asociate cu politica de
dezvoltare a produsului și de reclamă a acestuia :
a) concurența perfectă;
b) monopolul pur;
c) concuren ța monopolistă;
d) oligopolul;
e) c și d.
16.Care din următoarele caracteristici nu sunt asociate oligopolului?
a) câteva firme;
b) bunuri standardizate și diferențiate;
c) lipsa grijii în ceea ce privește rivalii;
d) părți mari de piață;
e) bariere la intrare.
17.Dacă fieca re oligopolist dintr -o ramură dată crede că rivalii săi nu vor
realiza scăderea prețului :
a) luptele de preț vor duce la obținerea de profituri economice pentru
toți, dar mai ales pentru cei mai mici oligopoliști;
b) nu există nici un stimulent în reducerea preț urilor și riscă chiar un
război al prețurilor;
c) se poate ajunge la un război al prețurilor rezultat din scăderea
acestora până la un nivel egal cu costul mediu;
d) apare o modificare în cererea oligopoliștilor și curbele venitului
marginal.
18.Cu scopul de a preveni intrarea pe o piață, oligopoliștii :
a) așează prețurile la un nivel foarte înalt, pentru a câștiga profituri de
monopol;
b) fixează prețurile egalându -le cu costurile marginale, pentru a
maximiza profiturile;
Microeconomie – caiet de seminar
125 c) așează prețurile pentru a reduce profiturile normale la zero;
d) fixează prețurile la un nivel egal cu costul mediu.
19.Luptele de preț crează un stimulent pentru oligopoliști în obținerea
supremației. O înțelegere formală de restricționare a producției și împărțire
a piețelor este numită :
a) monopol pur;
b) oligopol restrictiv;
c) cartel.
20.Care dintre următoarele condiții sunt necesare pentru ca un cartel să
existe :
a) bariere la intrare;
b) înțelegere (acord) în ceea ce privește nivelurile de producție totală;
c) acord în ceea ce privește partea deținută de firmă în producția totală
a ramurii;
d) abilitate în administrarea și promulgarea înțelegerii;
e) toate de mai sus.
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie , Facultatea de Economie și de Administrare
a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton , Timișoara, 2013;
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie , Editura
Mirton, Timișoara, 2005 pg. 445 -466;
2. Samuelson P., Nordhaus W., – Economie politică, Editura Teora,
București, 2000 pg. 335 -340, pg. 342 -351;
3. *** – Economie, ediția a VI I-a, Editura Economică, București, 2005,
pg. 144 -155, pg. 162 -163;
Microeconomie – caiet de seminar
126
Probleme rezolvate
1. Activitatea unui monopol este determinată de următoarele funcții:
CT = 2q2 + 3
q = 12 – p
Se cere:
a. Ce reprezintă relația q = 12 – p ?
b. Care este mărimea p, q și (unde p este prețul, q este cantitatea și este
profitul) dacă monopolul urmărește maximizarea profitului?
c. Dacă monopolul urmărește maximizarea cifrei de afaceri, care este prețul
corespunzător și valoarea maximă a cifrei de afaceri?
Rezolvare
a. Relația q = 12 – p reprezintă ecuația directă a cererii (varianta Cournot a
funcției cererii).
b. În condiții de monopol, maximizarea profitului se realizează atunci când
venitul marginal (Vmg) este egal cu costul marginal. Veni tul marginal se
calculează ca primă derivată a funcției venitului total (VT= 12q – q2), deci
Vmg=12 – 2q.Costul marginal, Cmg = 4q. Pentru Vmg=Cmg, 12 – 2q = 4q,
q = 2, p = 10 și profitul este egal cu 9.
c. Condiția pentru ca să existe un maxim al cifre i de afaceri(VT) este ca
Vmg să fie egal cu zero. În acest caz , 12 – 2q = 0, de unde q = 6 iar cifra de
afaceri maximă ar fi de 36. Se observă că pierderea înregistrată în acest caz
este de 39, cu mult mai mare decât costul fix, ceea ce înseamnă că prețul a
coborât sub pragul de închidere (deci monopolul ar fi trebuit să oprească
producția sau să înceteze oferta).
Microeconomie – caiet de seminar
127
Probleme propuse spre rezolvare
1.O piață a unui bun X se caracterizează prin următoarele două
funcții: Qx = 100 – 5px (1) și Qx = 20 + 3px (2)
a. Specificați care dintre cele două funcții reprezintă funcția ofertei și care
reprezintă funcția cererii, în condiții normale.
b. Care sunt valorile lui Qx și p x specifice echilibrului pieței.
c. Daca o autoritate publică (administrativă) va stab ili un preț maxim de 7
u.m., ce se va înregistra pe piața respectivă?
2. O piață cu situație de monopol se caracterizează prin următoarele:
Prețul (u.m.) 10 9 8 7 6 5 4
Cantitatea cerută
Q (buc) 1 2 3 4 5 6 7
Pentru fiecare situație determinați venitu l total (VT) și venitul
marginal (Vmg), reprezentați grafic venitul total, venitul marginal, cererea
și precizați relația dintre venitul total și venitul marginal.
3.Considerăm datele privind costul vânzătorului monopolist ș i cererea din
tabelul 1 :
Tabel ul 1
Cantitatea
oferită
(mii unit.) Cost total
(mii lei) Cost mediu
(lei) Cost marginal
(lei) Cantitatea
cerută
(mii unit.)
1 12 12,00 – 1
2 14 7,00 2 2
3 17 5,67 3 3
4 21 5,25 4 4
5 26 5,20 5 5
6 32 5,33 6 6
7 39 5,57 7 7
Microeconomie – caiet de seminar
128 Se cere:
a) completaț i tabelul 2;
b) determinați prețul monopolistului ce maximizează profitul și
cantitatea.
Tabelul 2.
Preț
(lei) Venit total
(mii lei ) Venit marginal
(lei) Profit, pierderi
(mii lei )
10
9
8
7
6
5
4
Microeconomie – caiet de seminar
129 UNIVERSIT ATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: PIEȚELE ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ.
INTRODUCERE ÎN ECONOMIA BUNĂSTĂRII
PLAN DE SEMINAR 13
Cuvinte cheie :
Eficacitate
Echitat e
Echitate orizontală
Echitate verticală
Bunăstare
Standard de viață
Teoria bunăstării
Teoria justiției distributive
Externalități pozitive
Externalități negative
Statul bunăstării
Teorii asupra sărăciei
Inegalitatea veniturilor
Curba Lorenz
Coeficientul G ini
Inegalitatea în avere
Egalitate
Microeconomie – caiet de seminar
130 …Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individual):
1. Ce se înțelege prin eficiența concurenței perfecte?
2. Definiți conceptu l de echitate.
3. Ce este standardul egalitarist ?
4. Definiți selectivitatea.
5. Definiți standardu l “intergenerații”.
6. Definiți termenul de eșec al piețelor.
7. Prezentați cauzele care explică eșecul piețelor libere.
8. Ce reprezintă costurile tranzacționale?
9. Prezentați tipurile fundamentale de state clasificate după funcțiile și
rolul lor în economie.
10. Prezentați principalii factori ce influențează procesul de distribuție.
11. Definiți conceptul de standard de viață.
12. Definiți conceptul de bunăstare colectivă .
13. Teoria comportamentului decizional.
14. Ce semnifică externalitățile pozitive ? dar, cele ne gative ?.
15. Care sunt cauzele inegalităților dintre oameni?
16. Ce exprimă curba Lorenz?
17. Cum se explică faptul că redistribuirea – în numele echității –se
realizează pe seama reducerii eficienței economice?
Probleme de discutat
1. Aspecte privind eșecurile m ecanismului pieței și distribuția
arbitrară a veniturilor
2. Rolul și funcțiile statului .
3. Repartiție egalitară sau eficacitate economică?
4. Inegalitatea veniturilor în Rom ânia.
Microeconomie – caiet de seminar
131
Teste gril ă
1. Echitatea orizontală presupune:
a) dacă două persoane sunt egale în toate privințele am ândouă trebuie
să plătească impozite egale;
b) dacă două persoane sunt egale în toate privințele ele vor plăti
impozite diferite;
c) dacă două persoane beneficiază de același serviciu(o parcare) ele
trebuie să plătească același impoz it.
2. Bunăstarea colectivă presupune ca:
a) membrii colectivității să dispună de un volum maxim de bunuri și
servicii;
b) membrii colectivității să dispună de un volum minim de bunuri și
servicii considerat a fi decent, normal, minimal;
c) membrii colectivității să dispună de același volum de bunuri și
servicii.
3. În grija statului bunăstării intră:
a) pensiile publice și cele private;
b) asigurările de șomaj și cele de sănătate;
c) alocațiile familiale și ajutoarele bănești acordate anumitor categorii
de populație.
4. Cele trei mari obiective ale statului bunăstării sunt:
a) securitate socială, proprietate privată și egalitatea cetățenilor;
b) libertate, dreptate socială și creștere economică;
c) securitate socială, libertate și egalitatea tuturor cetățenilor.
5. Sărăcia apare atunci c ând:
a) lipsesc resursele necesare unui trai confortabil;
Microeconomie – caiet de seminar
132 b) lipsesc resursele necesare unui mod de viață considerat a fi normal
de societate, dar și de individul respectiv;
c) societatea traversează o perioadă excepțională(război, secetă, etc.).
6. Statul se implică în economie în calitate de:
a) producător;
b) consumator;
c) coordonator și factor de decizie unic;
d) partener în operații de schimb;
e) reprezentant al agenților economici în operațiile de comerț exterior.
7. O modalitate de exprimare grafică a inegalității în distribuir ea
veniturilor este:
a) curba posibilităților de producție;
b) curba Lorenz;
c) coeficientul Gini.
8. La baza inegalităților în avere se află:
a) moștenirile;
b) inegalitatea veniturilor;
c) diferențele de abilitate.
9. Inegalitatea în venituri și în avere:
a) sunt independente;
b) sunt egale;
c) sunt interdependente.
10. Contractul social între partenerii la viața economică este un
compromis între:
a) valorile morale, etice și cele sociale, culturale;
b) valorile materiale și cele sociale;
c) inflație și șomaj.
11. Situațiile de eșec al piețelor sunt determinate de factori ce țin de:
a) drepturile de proprietate asupra bunurilor, precum și de costurile
tranzacționale;
Microeconomie – caiet de seminar
133 b) drepturile de proprietate asupra terenurilor, precum și de costurile
de exploatare;
c) toate variantele sunt corecte.
12. Print re factorii care explică eșecul piețelor libere în alocarea eficientă
a resurselor și care împiedică valorificarea maximală a posibilităților de
schimb avantoj nu se numără:
a) dificultatea individualizării drepturilor de proprietate;
b) existența unor cos turi tranzacționale semnificative și eșecul
negocierii unor acorduri mutual avantajoase de schimb;
c) reușita individualizării drepturilor de proprietate, existența unor
costuri tranzacționale semnificative și eșecul negocierii unor
acorduri mutual avantaj oase de schimb.
13. Trăsătura comună a tuturor situațiilor de eșec al piețelor nu constă în:
a) discrepanța dintre costurile sau beneficiile private;
b) costurile sau beneficiile sociale;
c) corelația utilitate -beneficiu.
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și de Administrare
a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton , Timișoara, 20 13.
Facultativ ă
1. Băbăiță I., Duță Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie ,
Editura Mirton, Timișoara, 2005 pg. 445 -466;
2. Samuelson P. , Nordhaus W., – Economie politică, Editura Teora,
București, 2000 pg. 335 -340, pg. 342 -351;
3. *** – Economie, ediția a VII -a, Editura Economică, București,
2005, pg. 144 -155, pg. 162 -163;
Microeconomie – caiet de seminar
134 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE AD MINISTRARE A AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ȘI MODELARE ECONOMICĂ
Data: …../…./….
Tema: FORMAREA ȘI REPARTIȚIA VENITURILOR
PLAN DE SEMINAR 14
Cuvinte cheie :
Salariul
Salariul nominal
Salariul real
Efect de substituire
Efect de venit
Profitul
Masa profitului
Rata profitului(comercială, economică ,
financiară, rentabilității)
Repartizarea profitului
Dobânda
Masa dob ânzii
Rata dob ânzii
Dobânda simplă
Dobânda compusă
Rata nominală a dob ânzii
Rata reală a dob ânzii
Rata de bază a dob ânzii(de referință)
Renta
Arenda
Microeconomie – caiet de seminar
135 …Întreb ări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare
a studiului individu al):
1. Ce rol are în economie salariul în calitate de cost și de venit?
2. Ce este salariul nominal? Dar cel real? Cum se explică relația
dintre cele două mărimi definite?
3. Ce reprezintă salariul minim garantat într -o economie și care
sunt elementele principale care stau la baza stabilirii mărimii
sale?
4. Ce deosebire esențială există între profit și salariu?
5. Ce reprezintă profitul pentru o firmă și cum se poate el motiva?
6. În ce constă deosebirea dintre rata economică a profitului și cea
financiară?
7. Ce semnificație are rata dob ânzii în economie?
8. Ce deosebire există între rata nominală și rata reală a dob ânzii?
9. Cum se definește renta la modul cel mai general?
10. Care sunt principalele forme ale rentei?
Probleme de discutat
1. Raportul dintre importanța pe care o acordă întreprinzătorul
salariului(văzut ca și cost) și cea pe care o acordă salariatul(în
calitate de venit).
2. Spiritul legislației față de profitul nelegitim.
3. Rolul ratei dob ânzii la creditele acordate în derularea afacerilor.
4. Semnificația rentei în Rom ânia pre zentă.
Microeconomie – caiet de seminar
136
Teste gril ă
1. Salariul este:
a) un cost;
b) un venit;
c) o componentă a cheltuielilor materiale de producție;
d) un profit;
e) plata cuvenită posesorului factorului muncă.
2. Dacă salariul real este mai mic dec ât așteptările salariatului, atunci
acesta:
a) caută să obțină un salariu nominal mai mare;
b) acceptă munca suplimentară;
c) renunță să mai muncească;
d) poate acționa pentru scăderea prețurilor;
e) nu mai plătește impozit.
3. Cum se va modifica mărimea salariului real în situația în care
salariul nominal creș te cu 10%, dacă prețurile cresc tot cu 10%?
a) nu se modifică;
b) crește cu 10%;
c) scade cu 10%.
4. Cum se modifică salariul real dacă salariul nominal scade cu 10%,
iar prețurile cresc cu 10%?
a) scade cu mai puțin de 20%;
b) scade cu 20%;
c) scade cu mai mult de 20%.
5. Salariul mediu dintr -o economie crește de la 3 .000.000 u.m. la
4.200.000 u.m., în timp ce prețurile cresc de la 1 00.000 u.m. la 150 .000
u.m. Cum va evolua salariul real?
a) scade cu 6,67%;
Microeconomie – caiet de seminar
137 b) scade cu 10%;
c) scade cu mai mult de 10%.
6. Care este indicele salariului nominal, dacă se înregistrează o
creștere a acestuia de la 5 .000.000 u.m./lună la 7 .500.000 u.m./lună?
a) 50%;
b) 66,67%;
c) 150%.
7. Care este salariul brut al unui salariat ce primește lunar 4.500.000
u.m. salariu net, dacă impozitul pe salariu reprezintă 20% d in salariul
brut?
a) 5.400.000 u.m.;
b) 5.625.000 u.m.;
c) 5.810.000 u.m.
8. Profitul îndeplinește următoarele funcții:
a) simbolizează bogăția;
b) măsoară activitățile economice;
c) stimulează creșterea inițiativei;
d) îi determină pe întreprinzători să își asume unele riscu ri;
e) cultivă spiritul de economie.
9. Profitul poate fi utilizat pentru:
a) recuperarea cheltuielilor materiale și salariale;
b) consumul personal al întreprinzătorului;
c) creșterea și diversificarea producției.
10. Care este mărimea profitului realizat de un înt reprinzător ce
încasează săptăm ânal 25 milioane u.m., în condițiile în care cheltuielile
sale sunt de 20 milioane u.m.?
a) 15 milioane u.m.;
b) 5 milioane u.m.;
c) 0,5 milioane u.m.
11. Care este rata rentabilității la o firmă care are un profit ce
reprezintă 20% din încasări?
a) 20%;
b) 25%;
Microeconomie – caiet de seminar
138 c) 15%.
12. La o firmă, rata profitului la capital este de 10%. Capitalul fix
reprezintă 40% din capitalul utilizat și se amortizează în fiecare an într -o
proporție de 10%. Salariile plătite lucrătorilor reprezintă 20% din profit.
Care es te rata anuală a profitului?
a) 10%;
b) 20%;
c) 15,15%.
13. Profitul scade atunci c ând:
a) scade renta;
b) scad salariile;
c) cresc cheltuielile materiale și salariale.
14. Supraprofitul se obține în condiții de concurență:
a) perfectă;
b) imperfectă;
c) incorectă.
15. Dobânda este:
a) un preț;
b) un cost;
c) un venit;
d) un serviciu;
e) o formă de proprietate.
16. O bancă acordă un credit de 100 milioane u.m. cu o rată anuală a
dobânzii de 5 %, cu termen de restituire de 2 ani. Dob ânda încasată va fi:
a) 12 milioane u.m.;
b) 22 milioane u.m.;
c) 10 milioane u.m.
17. O bancă acordă un credit de 100 milioane u.m. pe 3 luni pentru care
încasează o dob ândă de 20 milioane u.m.. Rata dob ânzii este:
a) 5%;
b) 10%;
c) 15%;
d) 20%.
Microeconomie – caiet de seminar
139
18. În decursul unui an, o bancă atrage de la deponenți suma de 100
milioane u.m. plătind o dob ândă de 25%. Ba nca acordă următoarele
credite: 25 milioane u.m. pe 3 luni cu dob ândă 40%; 50 milioane u.m. pe 9
luni cu dob ândă 50%; 25 milioane pe 6 luni cu dob ândă 50%. Banca are
cheltuieli de 750.000 u.m./an. Ce profit realizează ea în anul respectiv?
a) 1,75 milioane u. m.;
b) 2 milioane u.m.;
c) 2,75 milioane u.m.
Probleme propuse spre rezolvare
1. Să se completeze tabelul următor:
Indicatori T0 T1
Salariul nominal (SN) 10.000 ?
Indicele prețului (Ip) – 110%
Salariul real (SR) ? ?
Indicele salariului real (Isr) – 120%
2. Un agent economic dispune de un capital fix de 2 milioane u.m.
cu o durată de funcționare de 4 ani. Capitalul circulant consumat este de
două ori mai mare decât amortizarea anuală și de 5 ori mai mare decât
cheltuielile salariale. Știind că pr ofitul obținut la sfârșitul anului este de
510.000 u.m. Să se determine rata profitului calculată la costul total.
Microeconomie – caiet de seminar
140
Bibliografie
Obligatorie
1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie și Administrare
a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirt on, Timișaoara, 2013;
Facultativ ă
1. Cismaș Laura, Economie. Manual universitar , Editura
Universitas Timisiensis, Editura Mirton, Timișoara, 2001
2. Cismaș Laura, Economie politică , vol. I, Editura Mirton,
Timișoara, 2000
3. Ciucur Dumitru, Gavr ilă Ilie, Popescu Constantin, Economie.
Manual universita r, Editura Economică, București, 1999
4. Didier Michel, Economia. Regulile jocului , Editura Humanitas,
București, 1994
5. Dobrotă Niță(coordonator), Economie politică. Economics ,
Editura Economică, București, 1997
6. Frois Gil bert Abraham, Economia politică , Editura Humanitas,
București, 1994
7. Lipsey, R ichard G. Christal, K. Alec, Economia pozitiv ă, Editura
Economică, București, 1999
8. Samuelson Paul, Nordhaus William, Economie Politică , Editura
Teora, București, 2000
Microeconomie – caiet de seminar
141
Microeconomie – caiet de seminar
142
Bibliografie
1. Băbăiță I., Alexandrina Duță, Imbrescu I. – Microeconomie – Editura de
Vest, Timișoara, 2004;
2. Cismaș Laura – Economie politică , vol. I, Editura Mirton, Timișoara,
2000
3. Cismaș Laura – Economie. Manual un iversitar, Editura Mirton,
Timișoara, 2001;
4. Cismaș Laura Mariana, Sîrghi Nicoleta , Negruț Lucia – Economie.
Concepte, relații, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate –
Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003;
5. Cismaș Laura Mari ana- Consumul în teoria economică. O abordare
microeconomică și macroeconomică – Editura Mirton, Timișoara, 2004;
6. Cismaș Laura – Economie. Elemente de micro și macroeconomie, Editura
Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004;
7. Cismaș Laura – Microecono mia bunăstării, Editura Mirton, Timișoara,
2004;
8. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. – Economie – manual universitar –
Editura Economică București,1999;
9. Dobrotă N. (coordonator) – Dicționar de Economie –Ediția a doua,
Editura Economică, București,1999;
Microeconomie – caiet de seminar
143 10. Didier Michel – Economia. Regulile jocului , Editura Humanitas,
București, 1994;
11. Duță Alexandrina, Cismaș Laura, Nicoleta Sîrghi – Microeconomie.
Teorie și aplicații – Editura Mirton, Timișoara, 2003;
12. Frois A. G. – Economie politică , Editura Hum anitas, București, 1998;
13. Fudulu P. – Microeconomie, Editura Hroyuki, București, 1996;
14. Gherasim T. – Microeconomie – vol.1 și 2 , Editura Economică.,
București, 1994;
15. Ghișoiu Magdalena. Silaghi Monica Pop, Jude Cristina, Câlea Sorin,
Micro&Macro economie: caiet de seminar, -Ed. a 3 -a, revizuită, Editura
Risoprint, Cluj –Napoca, 2008;
16. Ignat I., Pohoață I., Clipa N., Luțac Ghe. – Economie politică , Editura
Economică, București, 1998;
17. Ignat I., Luțac G., Micro și macroeconomie: concepte fund amentale și
aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004;
18. Lipsey, R ichard G. Christal, K. Alec – Economia pozitivă , Editura
Economică, București, 1999;
19. Popescu C., Ciucur D. – Microeconomia concurențială – Editura
Economică, București, 1997;
20. S amuelson P., Nordhaus W. – Economie – Editura Teora, București,
2000;
21. Silași Gr., Sîrghi Nicoleta -Microeconomia în fișe, ediția a II –a, Editura
Mirton, Timișoara, 2008;
22. Sîrghi Nicoleta – Microeconomie aprofundată. Teorie și aplicații,
Editura Mirt on, Timișoara, 2008;
23. Stancu S., Andrei T. – Microeconomie – Editura All, București, 1997;
Microeconomie – caiet de seminar
144 Stiglitz J. E., Walsh C. E., – Economie , Editura Economică, București, 2005;
24. *** (ASE, Catedra de Economie și Politici Economice) – Economie –
ediția a șapte a – Editura Economică, București, 2005;
25. *** – Dicționar de științe economice, Editura ARC, Chișinău, 2006.
*** Catedra de Economie , FEAA -UVT – Microeconomie -note de curs,
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010;
26. *** Catedra de Economie, FEA A-UVT – Microeconomie. Caiet de
seminar, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2010;
27. *** Catedra de Economie , FEAA -UVT – Microeconomie – Editura
Mirton, Timișoara, 2013;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Microeconomie caiet de seminar [603456] (ID: 603456)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.