Microdestinatia Turistica Clisura Dunarii

INTRODUCERE

Indiscutabil,turismul ,atât la nivel mondial,cât și național,înregistrează un trend ascendent, destinațiile turistice din întreaga lume primind conform estimărilor recente ale Organizației Mondiale a Turismului, în 2015, circa 800 de milioane de turiști internaționali (turiști care s-au cazat minim o noapte) în perioada ianuarie – decembrie 2015, cu o creștere de peste 14 milioane turiști comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind de 4%.

Ultimul Raport al Consiliului Mondial al Turismului (WTTC)estimează o creștere de 5,4% a contribuției totale a turismului la PIB în 2016, urmată de o rată medie de creștere de 3,8% pe an până în 2024, la 50,8 miliarde lei.

Turismul românesc rămâne un sector surprinzător de rezistent la toate tăvălugurile crizei economice și ale unui stat în care politicul dictează încă,din nefericire,sector care-și aduce contribuția concret și vizibil,în timp și spațiu în modelarea socială,economică a destinației turistice.

Microdestinația turistică Clisura Dunării-integrată geografico-funcțional în Regiunea Sud-Vest Oltenia,dorește ca prin turismul care a și generat-o,modelat și metamorfozat continuu, prin construirea unui avantaj competitiv pe piața turistică regională și ,de ce nu ,internațională,să genereze o revigorare a turismului ,o durabilitate în derularea actului turistic.

Evoluția consumului turistic românesc, spectaculos mai ales în ultimii zece ani se reconturează permanent sub incidența unor factori conjuncturali,al unor favorabilități zonale,Clisura Dunării intrând,de asemenea,în acest angrenaj cu efecte vizibile în creșteri și descreșteri în fluxul turistic,cu selectări motivaționale în deciziile turiștilor,etc.

Teza de doctorat cu TEMA….. își propune o diagnoză a arealului turistic atît de îndrăgit nu numai de autoarea acestei lucrări,areal care prin politici durabile,prin coordonarea principiilor turismului durabil va deveni o zonă de primă atracție turistică prin ineditul ofertei,prim mozaicul etnic,aducător de diversitate gastronomică,culturală,turistică,dorind prin competitivitate să-și asigure un loc bine meritat în micro-destinațiile turistice.

Pornind de la aceste considerente, teza de doctorat își propune să determine modul în care trebuie concepute produsele turistice specifice microregiunii clisurene pentru a respecta principiile sustenabilității.

Însăși perioada de realizare conceptuală a tezei de doctorat ”a prins” metamorfoze multiple de natură complexă:economică,naturală(canicula din vara anului 2015 care a direcționat un mare număr de turiști spre Clisură și litoralul românesc)socială,politică(succedarea a 2 Guverne,fiecare cu pachetul său de politici implementate în turism),metamorfoze care au bulversat bunele intenții aplicate deja în turismul românesc,cu consecințe pozitive manifestate în creșterea fluxului de turiști:

scăderea TVA-ului la (ian 2015)la pachetele turistice va ține mai mulți români în vacanțe în țară. Reamintim ca prin HG nr. 20/2015 legiuitorul modifica normele de aplicare cu privire la taxa pe valoarea adaugata pentru serviciile de cazare, extinzand procentul redus de TVA de 9% pentru toate serviciile de cazare,

Pentru turism, noul Cod Fiscal este ca un dar de la Dumnezeu, pentru că propune reducere de TVA la agenții și la alimentele de bază (ceea ce va ieftini mâncarea în stațiuni), și reduceri de CAS, care înseamnă că oamenii vor avea mai mulți bani. Dacă oamenii vor avea mai mulți bani în buzunar, o parte din ei se vor duce și pe turism“, este opinia conducerii ANAT.Ca efect direct, pachetele vor fi comercializate la prețuri mai scăzute, iar numărul turiștilor va crește cu circa 20%.

Legea Turismului,mult așteptată, care este acum în dezbatere publică,(pănă la aprobarea și intrarea sa în vigoare) reglementează organizarea, coordonarea și dezvoltarea turismului,domeniu de importanță strategică pentru economia națională a României precum și managementul

resurselor turistice în conformitate cu principiile competitivității, sustenabilității și dezvoltării durabile

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, norme de aplicare a legislației privind acordarea voucherelor de vacanță angajaților din sistemul privat și bugetar, completând și adaptând astfel normele de implementare cuprinse în Hotărârea Guvernului 215/2009, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În iunie 2015, a fost publicată în Monitorul Oficial legea care introduce noi modificări privind acordarea voucherelor de vacanță angajaților din sistemul public și cel privat. Voucherele de vacanță reprezită bonuri de valoare, emise de unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice și acordate persoanelor angajate prin încheierea unui contract individual de muncă.În cazul angajaților din sistemul public, se vor acorda doar vouchere, nu și bani sau prime. În cazul angajaților din sistemul privat, rămâne la latitudinea angajatorului dacă acordă prime sau vouchere de vacanță, cu ocazia plecării salariatului în concediul de odihnă, în funcție de sumele prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate. Acordarea primelor sau voucherelor de vacanță va fi stabilită de comun acord cu sindicatele și va fi menționată în mod obligatoriu în contractele colective de muncă aplicabile la nivel de unitate.Potrivit noilor reglementări, pot fi acordate vouchere de vacanță atât pe suport hârtie, cât și pe suport electronic. Salariații pot primi vouchere de vacanță, o singură dată pe an, în limita a 6 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. În acest moment, salariul minim pe economie este stabilit la 1.050 de lei lunar. Legea Voucherelor de Vacanta ar putea aduce peste 200.000 de turisti romani in plus in statiunile din Romania. In urmatorii 2 ani, efectele Legii Voucherelor de Vacanta pot crea o piață suplimentară de câteva sute de milioane de euro.Asta și fiindcă toate primele ce se acordau până anul acesta in bani pentru angajatii statului vor fi de anul viitor acordate numai sub forma de Vouchere de Vacanță.Voucherul de vacanță nu este transmisibil și este nominal. Orice depășire a valorii tichetului va fi suportată de turist, însă sumele acordate sub forma de Vouchere de Vacanță vor fi inevitabil cheltuite pe servicii turistice în România.

Și această speranță pentru a revigora turismul românesc a fost spulberată o dată cu realizarea Bugetului pe 2016,Guvern tehnocrat,care a considerat că acordarea acestora ar destabiliza bugetul…Nu știu câtă destabilizare va produce bugetului dar știu că destabilizarea se va produce,în primul rând,în turismulul românesc!

Imaginea ”DNA-aturată” a ex-ministrului turismului,această instituție devenind poate cel mai „vizitat obiectiv turistic„ din țară,au adus grave prejudicii imaginii de țară,reflectată în scăderea investițiilor atât de vitale pentru infrastructura turistică,pentru construcția autostrăzilor atât de necesare deplasării turiștilor în timpi optimi,culminînd cu scoaterea Ministerului Turismului din lista ministerelor ….Apreciez ca imperativă înființarea unui Minister al Turismului,ca un semn real al imprtanței pe care o acordă Guvernul actual acestui domeniu,singurul de fapt,aducător de profit și de imagine României…

2015,a fost anul cel mai ”împlinit”în măsuri legislative ,dintre care adaug în completarea tabloului celor anterioare:

Constituirea Consiliul Consultativ în Turism, în subordinea directă a Ministrului Economiei, Comerțului și Turismului. Consiliul Consultativ în Turism este format din: Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului, coordonator în domeniul turismului, Președintele Autorității Naționale pentru Turism, FPTR, ANAT, ANTREC, OPTBR, FIHR, HORECA, ANSTR și reprezentanți ai marilor lanțuri hoteliere.

Proiect Hotărâre de Guvern privind implementarea SIET (Sistemul informațional care ajută la obținerea de date statistice din turism).

Proiectul privind Impozitul specific în turism care a fost depus în Parlamentul României, susținut de domnul Mihai Tudose și în calitatea sa de deputat.

S-a încheiat protocolul de colaborare între Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Autoritatea Națională pentru Turism și Federația Patronatelor din Turismul Românesc privind cooperarea dintre părti pentru realizarea mai multor acțiuni în domeniul turismului.

Ordinul de aprobare privind participarea Autorității Naționale pentru Turism la târgurile internaționale de turism care se vor desfășura în 2016.

Nu rămâne decât să sperăm la o”trezire„a celor care țin frâiele turismului românesc și să producă acel surplus de acțiune imperativă ,benefice derulării turismului în țara noastră,implicit și-n zona atât de dragă mie și multor practicanți ardenți ai fenomenului turistic,de calitate,durabil.

CAPITOLUL I-CONSIDERAȚII GENERALE, IPOTEZE DE CERCETARE, ISTORICUL CERCETĂRILOR, METODE DE CERCETARE

1.1.Considerații generale asupra temei

Teza de doctorat cu tema COMPETITIVITATE, IDENTITATE ȘI DURABILITATE ÎN CONTURAREA MICROREGIUNII TURISTICE CLISURA DUNĂRII este interdisciplinară, în acest sens , am apelat la specialiști din domeniul geografiei și al științelor economice, demers ce a presupus metode și instrumente de lucru caracteristice fiecărui domeniu, având drept scop o mai bună documentare a cercetării, colaborări cu ADR Oltenia pentru efectuarea unor analize având drept obiectiv principal cunoașterea ofertei turistice la nivel regional, analiza SWOT regional și indicarea principalelor axe strategice în dezvoltarea turistică a Regiunii de Sud-vest Oltenia,inclusiv a microregiunii turistice Clisura Dunării.

Avantajul colaborării rezidă în faptul că în loc de concurență, folosindu-se de atracțiile de tip diferit, se pot face pachete de programe comune mai bogate a căror atracție (atractivitate) turistică este mult mai mare decât oferta turistică omogenă individuală. Pachetele turistice complexe și complementare sunt, în conformitate cu noua viziune a cererii turistice, cele mai des accesate, ele oferind consumatorului de turism o multitudine de opțiuni ce pot atinge și satisface exigențele sale de gust.

Existența unui brand regional ar trebui să constituie baza și valoarea adăugată pentru toate acțiunile ulterioare de promovare turistică. Acesta ar trebui să fie constituit ca un element comun al posibilelor branduri locale cum ar fi călușul, zaibărul, vinurile de Drăgășani, vinurile de Segarcea, merele de Vâlcea, prazul, chipul lui Decebal de la Mraconia,pâinea în țest, ceramica de Horezu, costumele populare, folclorul oltenesc, festivalurile tipic clisurene,sculptura tradițională și cultă.

Pentru practicarea unui turism durabil și competitiv, regiunea de dezvoltare sud-vest Oltenia,Clisura Dunării,componentă geografică a Olteniei, fiind ,conform datelor statistice,microregiunea cu cel mai mare flux de turiști, trebuie să își schimbe viziunea și strategia actuală, axată, din nefericire pe ”export de turiști” într-o strategie ce-și dorește ”import de turiști”, ceea ce ar duce la o valoare adăugată considerabilă și,astfel, la crearea unor locuri de muncă, dezvoltându-se segmentul turistic din regiune.

Deși teza se bazează pe o analiză anterioară a competitivității destinațiilor turistice internaționale și românești, este foarte important să avem o imagine foarte clară asupra percepției factorilor de decizie despre competitivitatea microregiunii turistice Clisura Dunării, ca destinație turistică. Prin urmare, în această etapă s-a evaluat competitivitatea destinației pe baza unui sondaj la nivel regional, pentru:

Identificarea avantajelor comparative și competitive ale regiunii de studiu

Inventarierea resurselor turistice existente și a factorilor economici specifici ce influențează competitivitatea

Stabilirea punctelor slabe și a domeniilor unde sunt necesare progrese pentru a permite echipei proiectului să răspundă acestor deficiențe în mod corespunzător, cu exemple de bune practici din alte state/ regiuni.

Teza de doctorat,în faza finală oferă unele aspecte inovatoare prin prisma unui model de competitivitate turistică, care va oferi noi soluții pentru un management eficient al destinației turistice. Deși există mai multe mijloace de observare și previziune a evoluției unei destinații turistice, integrarea și implementarea lor de către actorii interesați nu este întotdeauna eficientă.

Teza își propune să acopere această deficiență, prin implicarea tuturor actorilor interesati în creșterea vizibilității destinației ca urmare implicită a determinării factorilor de competivitate regională, în paralel cu solicitarea unor forme de promovare turistică agresivă, ajungându-se la soluții (un model de competitivitate,viabil și aplicabil pentru o dezvoltare turistică durabilă) și out-put-uri (baza de date privind situația reală a destinației, creșterea numărului de turiști la nivelul regiunii și a vizibilității regionale,naționale și internaționale a destinației Oltenia

Teza de doctorat reprezintă o aplicație cu caracter inovator, considerându-se ca fiind începutul unei aplicații mai complexe, aceea de revigorare a turismului Olteniei, implicit cel din microregiunea turistică Clisura Dunării ,din necesitatea de a utiliza la maxim potențialul turistic – cel din zona țintă fiind unicat și cu o reală vocație cultural – turistică – dorim creșterea vizibilității sale naționale și internaționale, împreună cu toată sinergia pe care aceste relații și probleme identificate o antrenează în mai multe etape, și în mod global și integrat la toate nivelele: cel economic în care se va încerca o reechilibrare și revigorare a fluxurilor turistice spre și în destinația Clisura Dunării; cel administrativ în care vom identifica “punți” administrative comune interjudețene; cel cultural în care, împreună cu identitățile culturale, se vor multiplica reprezentările colective de tip regional: festivaluri, congrese, târguri de turism, evenimente.

Cercetarea de față reprezintă primul pas în analiza competitivității microregiunii turistice Clisura Dunării ca destinație turistică.

Stabilirea modelului de destinație turistică competitivă, ce implică și crearea unei strategii de dezvoltare turistică, va constitui punctul de plecare pentru o cercetare mai amplă,cuprinsă în teza de doctorat, care să analizeze importanța relativă a diferitelor dimensiuni ale competitivității (de exemplu, cât de importante sunt resursele turistice naturale și antropice comparativ cu ospitalitatea comunității locale, cât de importante sunt prețurile comparativ cu calitatea serviciilor), punând accent pe preferințele turiștilor și factorii care determină decizia de a călători și a alege o anumită destinație.

Impactul practic al tezei va rezulta și din strategia de marketing a destinației Clisura Dunării,întrucât destinația nu este un singur produs turistic, ci reprezintă un complex de produse turistice pentru care rolul central îl ocupă poziționarea (Stăncioiu, Mazilu, 2006).

În marketingul turistic regional, poziționarea, ca element al strategiei competitive, implică în primul rând, în cadrul produsului (pe lângă celelalte variabile ale mixului de marketing), elementele de identitate ale acestuia.

În acest context, auditul identității constituie primul pas în elaborarea unei strategii de marketing eficientă.Ca și resursă de marketing, identitatea regională trebuie analizată și evaluată prin prisma produselor și / sau serviciilor turistice oferite. Evaluarea lor trebuie să aibă, în primul rând, în vedere elementele de atractivitate ce se constituie în motivații principale pentru turiști.

Atractivitățile turistice identitare microregiunii turistice Clisura Dunării sunt: frumusețea naturală a peisajelor (munți, lacuri, păduri etc.), istoria și personajele celebre, zonele comerciale, atracțiile culturale, recreere și divertisment, arenele sportive, evenimente și ocazii, clădiri, monumente și ansambluri sculpturale, oamenii și alte atracții.

De fapt, această analiză (care în literatura de specialitate se numește ,,auditul atractivității’’) stă la baza stabilirii obiectivului de marketing regional și a programului de acțiuni din cadrul programului de marketing pentru regiunea respectivă.

În cadrul unei entități regionale, identitatea poate fi privită atît din punct de vedere geografic,cât și ca și instrument de concretizare al unui proces complex de planificare de marketing, ca și parte a procesului de marketing strategic și respectiv ca un program de marketing ce cuprinde, ca și orice alt program de marketing, analiza situației (prin prisma principalilor indicatori specifici ai activității turistice), stabilirea obiectivului / obiectivelor, dezvoltarea strategiei, programul de acțiuni (comunicare, marketing intern etc.), implementarea sau punerea în practică, evaluarea și controlul.Întreaga teză de doctorat a urmat acel șir logic al cercetării ,derulat analiti în 6 faze (fig.1):

Fig. 1. Modelul de cercetare propus în demersul științific de identificare și analiză a modelului de competitivitate Clisura Dunării

În cercetarea mea, am plecat de la următoarele ipoteze care urmează să fie confirmate în viitorul turismului clisurean:

Prin crearea și testarea unui model de destinație competitivă, vor fi identificate punctele slabe ale regiunii din punct de vedere turistic, care trebuie remediate; existența unui brand turistic regional va avea ca rezultat creșterea vizibilității naționale și internaționale a microregiunii Clisura Dunării ca destinație turistică.

Prin elaborarea unor programe și pachete turistice regionale comune, complexe și coerente, care să valorifice resursele turistice din întreaga regiune, și nu doar punctiform, la nivelul unei destinații turistice,unui oraș sau al unei zone, va crește numărul turiștilor, durata sejurului, și implicit încasările (directe și indirecte) din turism.

Tema aleasă este generoasă, permițând abordarea spațiului Clisurii dintr-o perspectivă aflată într-un accentuat trend ascendent, cea turistică, activitate în care se pun mari speranțe atât locuitorii zonei, de edilii așezărilor Clisurii Dunării ca și de forurile celor două județe – Caraș-Severin și Mehedinți – care administrează teritoriul clisurean, dar și de administrația Parcului Natural „Porțile de Fier”, care a fost recunoscut ca rezervație UNESCO în 2015 și prin Legea nr.5/2000 și delimitat prin Hotărârea de Guvern nr.230/2003, sediul său administrativ fiind stabilit în municipiul Orșova.

De asemenea, abordând această temă, am avut în vedere și accentuarea acelor valențe, care conferă personalitate și originalitate peisajului și monumentelor naturale de rară frumusețe ale acestui defileu, unicitatea sau raritatea unor valori tradițional-istorice ale sale, dar și oferta recreativă pe care malul stâng al fluviului și văile ori înălțimile sale le oferă turiștilor.Lucrarea am structurat-o, după cuvenita introducere,care oferă informații generale legate de motivația alegerii acestei teme generoase,pentru ca apoi,pe parcursul celor n capitole

Schematic,întreaga teză pornește de la o întrebare inițială: ”În ce mod se reflectă competitivitatea unei destinații turistice în dezvoltarea durabilă a regiunii?”,pentru ca pe tot parcursul ei,având 3 obiective(O1,O2,O3)și folosindu-mă de o metodologie și numeroase metode specifice geografiei turismului,să obțin,în final un model al competitivității turistice,specific destinației turistice Clisura Dunării.(vezi fig.1)

Fig.2-Etapele conceptuale ale tezei de doctorat

S-a insistat asupra dezvoltării de noi forme de turism / produse turistice inovative în care se vor implica și turiștii, în acest mod promovând, dar conservând tradițiile și modul de viață al colectivității locale, dezvoltarea unei strategii coerente, corespunzătoare celorlalte variabile ale mixului de marketing (preț, distribuție, promovare, personal, programare și parteneriat), cu accent pe îmbunătățirea mediului de acțiune în domeniul turismului prin inducerea nevoii de specializare a celor implicați în dezvoltarea fenomenului turistic și atragerea de noi investitori. Prin promovarea patrimoniului natural și cultural, bogăția resurselor turistice naturale și antropice, elementele de unicitate, se vor crea premisele dezvoltării infrastructurii locale legate de toate tipurile de turism practicate, insistând și pe industria mică meșteșugărească, gastronomie, tradiții și cultură populară, produse de care se vor bucura comunitățile locale, precum și grupuri dezavantajate din zona Olteniei.

Existența unui brand regional specific microregiunii Clisura Dunării ar trebui să constituie baza și valoarea adăugată pentru toate acțiunile ulterioare de promovare turistică. Acesta ar trebui să fie constituit ca un element comun al posibilelor branduri locale deja existente în Oltenia,cum ar fi călușul, zaibărul, vinurile de Drăgășani, vinurile de Segarcea, merele de Vâlcea, prazul, chipul lui Decebal de la Mraconia, pâinea în țest, ceramica de Horezu, costumele populare, folclorul oltenesc, sculptura tradițională și cultă.

Eforturile de marketing în domeniul turismului trebuie îndreptate spre identificarea elementelor de atractivitate și creatoare de identitate la orice nivel (național, zonal, regional sau local) în care factorii emoționali sunt preponderenți în alegerea unei destinații și se pot constitui în motivații principale pentru formele de turism alese și preferate de turiștii din lumea întreagă. Toate acestea trebuie ordonate în cadrul unui proces de planificare de marketing, cu obiectiv bine stabilit și cu acțiuni promoționale ce evidențiază, încă o dată, specificul locului respectiv. Pentru a clădi un avantaj competitiv în concurența sa cu alte entități, administrația publică locală și industria de turism din Oltenia, trebuie să lucreze împreună pentru a alege și a se concentra pe acele priorități cu potențial ridicat de întărire a economiei locale.

Acest demers științific intenționează să stabilească împreună cu actorii cheie implicați în industria turistică locală și prin extensie regională, direcții strategice ce vor poziționa turismul în specific microregiunii Clisura Dunării în regiunea Oltenia astfel încât să genereze valoare adăugată, un plus valoric inerent unei revitalizări economice, sociale și cultural-artistice (revitalizări urbane, regenerări urbane), prin construirea unui avantaj competitiv pe piețe țintă.Oferta turistică diferită din zonele și județele regiunii contribuie în mod complementar și armonios la oferta regiunii din punct de vedere turistic. Pe viitor trebuie pus un accent mai mare pe elaborarea unor programe comune, complexe și coerente, și pe dezvoltarea atracțiilor turistice în comun, chiar de tip circuit regional,ca turiștii sosiți în zonă să poată cunoaște o sferă cât mai largă a bogatei oferte turistice din destinațiile atinse prin programe bine organizate, complementare și atent coordonate, crescând prin aceasta timpul lor de ședere(sejurul) și încasările provenite din turism,dat fiind că se preconizează de către Primăria Craiova, devenirea Craiovei,în 2021 în postura onorantă de ”capitală europeană”(dorind deja prin acest program european să fie inclusă în circuit și Clisura Dunării și atracțiile brâncușiene,fără decare,craiova ar pierde sin șanse!).

Avantajul colaborării rezidă în faptul că în loc de concurență, folosindu-se de atracțiile de tip diferit, se pot face pachete de programe commune mai bogate a căror atracție (atractivitate) turistică este mult mai mare decât oferta turistică omogenă individuală. Pachetele turistice complexe și complementare sunt, în conformitate cu noua viziune a cererii turistice, cele mai des accesate, ele oferind consumatorului de turism o multitudine de opțiuni ce pot atinge și satisface exigențele sale de gust.

1.2.Obiective și ipoteze de lucru

Pentru practicarea unui turism modern, regiunea de dezvoltare sud-vest Oltenia trebuie să își schimbe viziunea și strategia actuală, axată, din nefericire pe ”export de turiști” într-o strategie ce-și dorește ”import de turiști”, ceea ce ar duce la o valoare adăugată considerabilă și,astfel, la crearea unor locuri de muncă, dezvoltându-se segmentul turistic din regiune. Excepție de la acest nefericit aspect al exportului de turiști din Oltenia,rămâne Clisura Dunării.

Scopul general al unei strategii privind competitivitatea destinației turistice Clisura Dunării îl reprezintă creșterea standardului de viață, dezvoltarea și competitivitatea fiind considerate cei mai importanți parametri pentru progresul economic. Dezvoltarea implică creșterea locurilor de muncă din turism, a producției, investițiilor, în timp ce competitivitatea se referă la o creștere salarială, eficacitatea investițiilor, sustenabilitate, și, în principal productivitate. Acest demers are ca scop creșterea economică durabilă și îmbunătățirea standardului de viață al populației ca urmare a dezvoltării competitivității economiei regionale in contextul provocarilor mondiale (globalizarea economiei, deschiderea piețelor internaționale, schimbarile tehnologice rapide), provocari ce trebuie sa fie transformate în oportunități de către economia românească.

Teza de doctorat și-a propus următoarele obiective strategice:

1. elaborarea și testarea unui model de competitivitate a destinației turistice Clisura Dunării. Acest model va evalua atât resursele turistice existente, cât și factorii economici specifici ce influențează competitivitatea unei destinații turistice.

2. crearea unui concept de imagine și mesaj de promovare a microregiunii prin:

Crearea și promovarea brandului turistic regional: introducerea unor noi elemente de promovare, diversificarea materialelor promoționale generale și diseminarea instrumentelor promoționale prin evenimente naționale și internaționale specifice cercetării universitare.

sprijinirea cadrelor didactice, a studenților masteranzi și doctoranzi în dezvoltarea de programe de cercetare pe domeniul modelelor de competitivitate în turism;

3. o mai bună recunoaștere națională și internațională a Clisurii Dunării, în plan turistic regional ,transfrontalier și internațional:

Creșterea competitivității economice prin îmbunatățirea imaginii destinației clisurene, promovand resursele turistice

creșterea interesului pentru Clisura Dunării ca destinație turistică și dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin susținerea promovării produselor turistice regionale și a activităților de marketing specifice.

Promovarea produselor turistice inovative și a activităților de marketing specifice menite să dezvolte și să consolideze turismul intern. Scopul acestei operațiuni este de dezvoltare a conceptului de recreere turistică în interiorul regiunii, creșterea practicii și frecvenței vacanțelor petrecute în Clisură. Stimularea activității de cercetare-dezvoltare-inovare prin promovarea utilizării TIC în producția și marketingul unor pachete turistice integrate;

1.3. Metodologia de cercetare

Pentru atingerea obiectivelor, am parcurs trei etape, și anume:

adoptarea și adaptarea unui Model al competitivității destinației turistice

Acest model va sintetiza principalele componente ale competitivității subliniate în literatura de specialitate, punând accent pe particularitățile impuse de destinațiile turistice.

întocmirea și completarea unui chestionar de către părțile interesate (autoritățile locale și regionale, touroperatorii, reprezentanții IMM-urilor in turism, reprezentanți ai comunităților locale), pentru a obține date cu privire la competitivitatea Olteniei ca destinație turistică și a microregiunii Clisura Dunării(Studiului prezent i s-au aplicat 2 chestionare-vezi Anexa 1 și Anexa 2).

Plecând de la modelul teoretic al competitivității destinației turistice, am realizat un studiu de percepție pentru a determina competitivitatea microregiunii Clisura Dunării ca destinație turistică. Conform practicilor internaționale (Faulkner et al., 1999; Gomezelj and Mihalič, 2008; Enright and Newton, 2004, 2005; Crouch, 2010), persoanele intervievate vor fi specialiști din cadrul sectorului turistic, furnizori de servicii turistice (sectorul turistic, autorități, cercetători și absolvenți de studii de specialitate) întrucât prezintă mai multe avantaje și beneficii pentru studiul de față. Cunoștințele lor amănunțite despre întreg portofoliul de resurse turistice, management și competitivitate pot fi folosite pentru a evalua mai bine destinația turistică.

3. crearea unui set de indicatori pentru evaluarea competitivității turistice a microregiunii Clisura Dunării pe baza studierii bibliografiei internaționale, pentru a identifica domeniile unde sunt necesare progrese/ îmbunătățiri pentru creșterea competitivității și în general punctele slabe ale industriei turismului.

Avantajul unui astfel de model este dat de faptul că permite o monitorizare a evoluției unei destinații din punct de vedere al competitivității, fiind o radiografie fidelă a situației pentru diverse perioade de timp.

Metodologie – ce metode și tehnici vor fi utilizate, aspecte interdisciplinare

În cercetarea geografică, se recurge de regulă la mai multe metode concomitent. Orice cercetător trebuie să evite dependența prea mare de tehnicile și instrumentele folosite sau, o atenție exagerată acordată rigorii metodologice care pot inhiba imaginația ori pot oculta chestiunile fundamentale.

Dintre metodele științifice cel mai frecvent utilizate în geografia turistică voi utiliza:

Metoda observației – este specifică geografiei și ajută la formarea unei impresii cât mai aproape de adevăr asupra elementelor ce compun această zonă.

Această metodă constă în contemplarea organizată, metodică și selectivă a unui grup de fenomene, ce ajută la acumularea de elemente cantitative și calitative:

Metoda analizei constă într-o diagnoza detaliată a tuturor componentelor turismului ca activitate socio-economică ( resurse turistice, forme de turism, servicii turistice, fluxuri turistice) retrospectiv și prospectiv.

Metodele de obținere a informației statistice utilizate sunt:

datele statistice obținute de la Direcția Județeană Mehedinți,folosirea TEMPO-Online

Interviul este o tehnică de introspecție ,utilizat sub multiple forme:

-interviul liber( invidual sau de grup) utilizat într-o fază preliminară a studiului

-interviul tematic(liber sau ordonat) metoda de lucru principală la care apelează anchetele pe teren

Metoda anchetei (sondaj de opinie) – presupune alegerea unui eșantion reprezentativ, colectarea informațiilor statistice referitoare la eșantionul ales, centralizarea, prelucrarea și intrepretarea informațiilor.

Metoda istorică – oferă posibilittea completării cercetării fenomenelor și proceselor economico-geografice în desfășurarea lor temporală.

Metoda statistico-matematică – oferă posibilitatea cunoașterii fenomenelor economico-geografice prin analize cantitative de detaliu. Este evident că, în etapa actuală, geografia face uz pe scară largă de metoda statistico-matematică, pentru înregistrarea, prelucrarea și generalizarea uui volum imens de date strânse în diferite etape ale desfășurării feomenelor și proceselor economico-geografice, compararea acestora, folosirea tehnicilor moderne de calcul. 

Metoda cartografică – este metoda prin care obiectele cercetate sunt reprezentate pe o hartă sau glob geografic. Harta redă, într-o formă sintetică, o multitudine de informații economico-geografice, ușor accesibile (hărți ale agriculturii, industriei, transporturilor, turismului, schimburilor economice, etc.)

Metoda comparativă constă în compararea diverselor fapte de același gen pentru a descoperi asemănările și deosebirile între ele, relațiile dintre fapte, precum și a unor legi.

Metoda chestionarului,un instrument valoros în cercetarea pieței turistice în scopul culegerii unor informații cantitative și calitative legate de aspecte de interes ale prezentei teze(Anexa 1 și 2).

Metoda lui Butler, un model de analiză pentru prognoza situației unei destinații turistice, (1980) TALC (Tourism Area Life Cycle),utilizat pentru destinașia turistică Clisura Dunării.

1.4. Istoricul cercetărilor

Turismul, apărut în zona Clisurii Dunării încă din antichitate prin trecerile obligatorii ale celor care veneau din întregul Imperiu Roman la Băile sacre ale lui Hercules (actualele Băi Herculane) prin punctul vamal de la antica Diernă (Orșova de azi) , el fiind din nou amintit ca activitate specifică, de vizitare a unor locuri pitorești și istorice, chiar de pescuit într-un caz la care a participat împăratul Austriei16, a cunoscut o dezvoltare tot mai accentuată în ultimul sfert al veacului al XIX-lea, când obiectivele principale de vizitat erau Cazanele Dunării, împrejurimile Orșovei și insula Ada Kaleh.

O perioadă de creștere a numărului turiștilor spre cele două obiective – Cazanele și insula Ada Kaleh,strămutată în 1968 ăn insula Șimian, ca urmare a construirii Hidrocentralei de la Porțile de Fier, (ANEXA 5)– care soseau pe calea apei, căile rutiere mai cu seamă din stațiunea Băile Herculane, a fost cea interbelică.

Foto 1-Gravură Insula Ada-Kaleh în Muzeul Porțile de Fier

Cândva, pe Dunăre, la 4 km mai sus de Porțile de Fier, între Carpați și Balcani, străjuită la nord de Muntele Alion și un braț al Domogledului, iar la sud de Muntele Tekija, din marele lanț al Balcanilor, se afla Insula Ada-Kaleh.

Chiar dacă insula a avut o suprafață de aproximativ 47,5 ha, având o lungime de 1750 m și o lățime de 500 m, pentru poziția ei strategică în mijlocul apelor Dunării, ea a fost disputată pe rând, în trecut de Imperiul Otoman și Imperiul Austro-Ungar. Când aceasta nu a mai avut rol militar a atras în continuare atenția prin pitorescul ei și al comunității turco-musulmane ce o locuia. Asemuită de vizitatori unui imens coș cu flori ce plutește pe apele Dunării, Insula Ada-Kaleh mai ales în secolul al XX-lea a fost un atractiv obiectiv turistic. Totul atrăgea pe vizitator de la barcagiul cu fes roșu și ciucur negru la catacombele sau ruinele cetății ce a dat și denumirea Ada-Kaleh – Insula Cetății, femeile care încă mai purtau feregeaua, geamia-lăcașul de cult, bazarul de pe polițele căruia te îmbiau renumitele dulcețuri de trandafiri și smochine, puteai să-ți cumperi o amintire sau țigări Ada-Kaleh produse pe insulă până la melodie despre frumoasa Aișe. Exista un ambient cultural, se poate vorbi și despre un folclor ada-kalez. Mustafa Uzeir în articolul "Un paradis pierdut", publicat în revista "Răstimp" (nr. 3/2002), pe lângă date biografice, comunică statistici și obiceiuri, din care cel numit Hidrelez sau sărbătoarea deșteptării viețuitoarelor și viitorului fecioarelor era un obicei echivalent Dragobetelui la români. Sărbătoarea se organiza cu mult fast oriental în pădurea Alionului. Ghizela Sulițeanu, cercetând genurile muzicale din Ada-Kaleh pentru "Atlasul Complex Porțile de Fier", constata o evoluție față de folclorul turcesc din Dobrogea (la rându-i cu alte influențe), cel de aici modernizat prin renunțarea la unele restricții muzicale impuse de religia musulmană. Pe lângă dansul spectacular, executat de profesioniști numiți Kocekleri, aduși de la Vidin, exista și dansul amatorist, executat de localnici la zaiafeturi, acompaniați de instrumente orientale specifice: dairea (la care cântau și femeile), damburca, zeli-mașa. O colecție reprezentativă pentru ambientul și istoricul insulei se află la Muzeul Regiunii Porților de Fier, colecție ce s-a constituit din timpul strămutării populației din insulă. Cuprinde peste 1000 de piese, organizate, catalogate, o monografie a fondului Ada-Kaleh fiind realizată de Varvara Măneanu în vederea publicării acesteia. Chiar și arheologul C.S. Nicolăescu-Plopșor "visa lucid" când spunea: Se va realiza o operă arhitectonică de un gen cu totul deosebit, neabordat până în prezent în țara noastră. O serie de monumente din toată zona Porților de Fir vor fi salvate prin strămutarea lor în cadrul unui Complex Muzeal ce se va construi pe insula Șimian…Cetatea medievală din insulă era consfințită patrimonial de UNESCO. S-au primit și bani pentru strămutarea ei…

Prima etapă în care putem vorbi de un turism de masă a fost cea a anilor de după 1966, când construirea Hidrocentralei „Porțile de Fier” și apoi acest obiectiv industrial aparte, a atras numeroși turiști din țară, chiar dacă turismul dunărean a fost staționat pe criterii politice (trecerile de frontieră spre fosta Jugoslavie) iar insula Ada Kaleh a dispărut în adâncul lacului de acumulare.

A fost o activitate scăzută în ultimul deceniu al secolului XX și reluată abia începând cu anii 2000, atracția naturală fiind sporită de realizarea chipului lui Decebal tăiat în stânca de la Mraconea, de revitalizarea croazierelor pe lacul de acumulare cu plecare din Orșova, dar și de reluarea unui intens turism fluvial cu nave moderne destinate croazierei, care efectuau excursii pe diferite itinerare, toate străbătând Clisura Dunării.

Studii și cercetări despre Clisura Dunării sunt menționate din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor.Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în “Monografia ținutului Clisura” tipărită la Oravița în 1934 demonstrează argumentat continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean(urele vechilor cetăi dacice,anterior enuerate și diferite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și chiar mai mult). De menționat că monedele au fost datate pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare,mărturii de o inestimabilă valoare, prezente în spațiul muzeal european ,ci nu românesc,cum ar fi normal… 

Fig.3 Harta descoperirilor arheologice(Sursa:http://www.daciajurnal.ro/poze/58/18/1_1.jpg)

Zona Clisurii Dunării a fost obiect de studiu și pentru istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei.

”Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă”.

Din păcate,din 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale.Un mare istoric și arheolog recunoscut a fost și va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANȚ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuții la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 și chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă. Este bine cunoscut faptul că o serie întreagă de evenimente istorice sau aspecte cu caracter istoric constituie un domeniu larg de interes și atracție turistică. Este vorba de sectorul istoric al resurselor antropice reprezentat printr-o mare varietate de elemente ce alcătuiesc patrimoniul istoric al unei națiuni sau în cazul de față al unei zone.

Asupra istoriei zonei s-au scris un număr impresionant de lucrări cu caracter stiințific care au avut în vedere toate aspectele locuirii acestor zone. Conform acestor lucrări urme de locuire au fost găsite la Schela Cladovei, Gura Văii, Drobeta Turnu Severin etc și au fost datate ca aparținând tuturor perioadelor până în epoca de fier.

Una dintre cele mai importante perioade istorice a zonei, ce în prezent are implicații turistice prin ceea ce a consemnat, este epoca romană. Zona a intrat în ”atenția” romanilor în anii 33- 34 e.n., când Imperiul Roman se întindea dinspre sud până la Dunăre.

Dunărea constituia un obstacol pe care romanii și-au propus să-l înlăture reușind pe baza proiectului elaborat de arhitectul Apollodor din Damasc, să contruiască un pod peste fluviu. Astfel „Podul lui Traian” a fost construit într-un timp record, între 103-105. Tot în acestă perioadă au mai fost contruite o serie de castre dintre care cele mai importante erau Egeta și Drobeta de la capetele podului. Imediat după construirea podului, Traian trece Dunărea cu o armată numeroasă și în urma razboiului din 105-106 asediază Sarmisegetusa, înfrânge pe Decebal și cucerește Dacia. După cucerirea Daciei, Traian trece la organizarea acestei noi provincii romane, Dacia Augusti, și la dezvoltarea ei sub toate aspectele. Astfel între 107-109 se construiește drumul Drobeta – Dierna- Tibiscum (Caransebeș) ce urmărește valea Dunării și pe cea a Cernei străbătând o bună parte a zonei „Porțile de Fier”.

Istoria ulterioară a zonei este legată de rolul și evoluția câtorva puncte strategice de origine romană, și anume: Drobeta (actualul oraș Drobeta Turnu Severin), Dierna (Orșova), dar și alte fortificații romane presărate peste toată zona (Gura Văii, Cerneți, Malovăț etc).

După retragerea romană a urmat o alternanță de perioade de decădere și înflorire, dar, în ansamblu, zona nu a avut probleme majore în fața presiunilor crescânde ale popoarelor migratoare.Drobeta dispare după 560, Orșova a supraviețuit mai mult deși trecând prin substanțiale transformări. O semnificație de altă factură o capătă perioada feudală, de după secolul X, când zona era organizată sub forma unui voievodat. În acestă perioadă maghiarii au construit o fortificație lângă fosta Drobeta; este vorba despre Cetatea Severinului (denumire provenită de la Turnul lui Sever) care nu reprezenta altceva decât un punct strategic major de apărare a graniței. Cetatea a avut timp de secole un rol militar, pe când Orșova unul economic.

Urmează o perioadă zbuciumată, zona suferind numeroase schimbări, trecând de la o stăpânire la alta (otomane, austro-ungare, rusești etc)

Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar și o importanță strategică deosebită, oamenii de știință au fost atrași în mod insistent și variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur'' a arheologiei.

Descoperirile arheologice de statuete antropomorfe în localitatea Liubcova cu înălțimi de 4cm. la 8cm. sau alte statuete stilizate,vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi.

Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni și se poate demonstra cu certitudine că aceștia au fost strămoșii noștri geto-dacii.

Comunitățile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogățiilor din zonă, dar și însemnătății strategice. În localitățile riverane începând cu Baziașul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova au fost găsite urmele unor așezări dacice.

Dovada cea mai certă sunt așezarea dacică de la Berzasca și o așezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală.

Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune lângă localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda și o tradiție precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi).

Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor.

Lucrarea lui Gheorghe Popovic,Ghid Turistic-Banatul Montan(Editura Tim,Reșița),care acordăun generos spațiu Zonei Clisurii menționează : Zona turistică CLISURA DUNĂRII este „vestitorul” turismului din Banat  și cuprinde cel mai lung și mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km), de la Baziaș și până la barajul Lacului de acumulare „Porțile de Fier” (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971.”autorul împărțind teritoriul clisurean în :Zona Clisurii de Sus și zona Clisurii de jos.

Este primul loc de unde Dunărea vă va surprinde prin culoarea galben-verzuie a apelor sale,pe care numai scriitorul Jules Verne a intuit-o în romanul său postum cu titlul original “Le beau Danube jaune”, în limba română “Frumoasa Dunăre galbenă”.

Dacă la Viena, Dunărea este albastră ,în Clisura Dunării ea poartă “ unde blonde”cu irizații verzui și argintii, care te duc cu gândul la “truda”fluviului de a străpunge calcarele jurasice și cretacice ale Carpaților, la începutul perioadei cuaternare. “În acele vremuri, Carpații se legau cu munții de peste Dunăre, din Serbia, într-un șir continuu. [Birou V.,1982].Așa s-a născut Dunărea, deschizând “ chei” ale Porților de Fier întinse de la Buziaș (70 m altitudine ) la Gura Văii (45 m altitudine) și formând Clisura Dunării cu cataracte,praguri și stânci izolate,defileu șerpuitor și sălbatic care a legat Lacul Panonic aflat la vest și Lacul Getic de la est, lac ce se întindea pe actualul teritoriu al Bărăganului până în Marea Neagră.

“Cine au fost cei dintâi navigatori pe Dunăre nu se știe.Legenda clasică povestește că argonauții s-au încumetat și pe aici în căutarea lânei de aur.Romanii,ca să o poată stăpâni, au croit drum pe malul drept de-a lungul ei, în multe locuri deaspura apei, atârnat pe grinzi înfipte în peretele de stâncă.Tot ei sapa și primul canal navigabil la Porțile de Fier (pe vremea lui Traian în dreptul localității sabre Sip).Turcii au ridicat bastioane ca să aibă sprijin împotriva cetăților de pe malul stâng. În secolul al XVIII-lea, istoria se schimbă,austriecii fortifică țărmul pe malul stâng împotriva turcilor.Încă un secol și se taie drumul grandiose de pe malul stâng între Baziaș și Orșova (1834-1837).Iar la sfârșitul secolului, guvernul maghiar, cu bani nemțești și cu muncă romanească, execută regularea albiei până la Turnu-Severin.(…)Pentru ca vaporul să poată trece cu siguranța de azi, s-au explodat câteva sute de mii de metri cubi de stâncă și de pe fund și de pe margini, s-au construit în aăa baraje uriașe și s-au taiat canale kilometrice, unde apa nu avea adâncimea necesară navigației.”[Birou V.,1982].

Al doilea canal navigabil de la Porțile de Fier a fost inaugurat în 15/27 septembrie 1896 dupa ce lucrarile la canal începute in 1891 s-au terminat in 1885.

Canalul prevazut cu două diguri de piatră a avut lungimea de 2200 metri și lățime de 80 metri.Adâncimea canalului a fost calculată sa fie de minim 2 metri pentru a permite navigația și atunci când apele scădeau.

La ceremonia de inaugurare au participat împaratul Austro Ungariei, Franz Iosef, regele Carol I al României și regele Alexandru I al Serbiei.Evenimentul a fost marcat printr-o medalie jubiliară care pe o față îi prezinta și pe cei trei suverani, iar pe reversul medaliei se află scrisă data întâlnirii.

De sute de ani acest ținut bănățean plin de farmec natural, dar și de istorie i se spune “Clisura Dunării”.

Ca zonă turistică, Clisura Dunării se întinde de la Baziaș până la Orșova.Este spațiul dunărean dintre gura de vărsare a Nerei (km 1075 fluvial) și gura de vărsare a Cernei (km 955 fluvial ) pe o distanță de 120 km.

Etimologic, cuvântul „clisură” provine din cuvântul „clis”care inseamna cheie pe grecește, așa cum afirma unul dintre cei mai apropiați cercetători ai Clisurii Dunării, prof. Alexandru Moisi [Mosi A., 1934].Denumirea metaforică este una potrivită, întrucât se poate spune că, dintotdeauna, defileul Dunării a fost cheia Apusului față de Orient.Mai mult, „numirea este nimerită,întrucât atât la intrare, cât și la ieșire din strâmtoare, valea are o asemănare perfectă a unei chei grandioase.”[Moisi A.,1934].

În sens restrâns,Clisura Dunării este valea îngustă a Dunării de la Babacâi până la Tabula Traiana, împarțindu-se în două părți:Clisura de Sus, de la Babacâi până la hotarul dintre județele Caraș-Severin și Mehedinți, în apropierea cataractei Greben, și Clisura de Jos, de la Greben la Tabula Traiana.

După intervenția „omului” dornic de mărire, prin construcția barajului Porțile de Fier, natura și-a reluat în mâini stăpânirea salbatică asupra Clisurii Dunării.

„Dunărea se scurge fără întoarcere asemenea nisipului prin clepsidra timpului.Mereu alte ape trec prin fața noastră în irepetabile clipe,creând senzația stranie că timpul a devenit material,întruchipându-se în unde.”[Meila M., 1912].

Frumusețea sălbatică,fără seamân a priveliștilor clisurene este dată și de scurgerea apelor Dunării prin cele 5 chei ale Clisurii,care se închid și se deschid printr-o alternanță de îngustări și depresiuni:

Îngustarea Baziaș – Divici (8 km), urmată de o depresiune largă la Modova Veche (27 km);

Îngustarea Coronini – Alibeg (6,2 km) si depresiunea Sichevița (Gornea) – Liubcova (17 km);

Îngustarea Berzasca-Greben (18 km) și lărgirea lungă Greben – Plavisevita (25 km);

Cazanele Mici (3,6 km) cu depresiunea Ogradena – Orșova (10 km).

Cazanele Mari (4 km).

Și cunoscutul romancier de literatură Science Fiction,Jules Verne(1828-1905),aduce mărturii valoroase legate de anumite areale din Clisură în 5 din cele 65 de romane ale sale.Astfel,enigmatica Dunăre Galbenă ,este prezentă în lucrările sale,publicate postum(1908) :Frumoasa Dunăre Galbenă sau Pilotul de pe Dunăre.

Dacă la Viena, Dunărea este albastră ,în Clisura Dunării ea poartă “ unde blonde”cu irizații verzui și argintii, care te duc cu gândul la “truda”fluviului de a străpunge calcarele jurasice și cretacice ale Carpaților, la începutul perioadei cuaternare. “În acele vremuri, Carpații se legau cu munții de peste Dunăre, din Serbia, într-un șir continuu. [Birou V.,1982].Așa s-a născut Dunărea, deschizând “ chei” ale Porților de Fier întinse de la Buziaș (70 m altitudine ) la Gura Văii (45 m altitudine) și formând Clisura Dunării cu cataracte,praguri și stânci izolate,defileu șerpuitor și sălbatic care a legat Lacul Panonic aflat la vest și Lacul Getic de la est, lac ce se întindea pe actualul teritoriu al Bărăganului până în Marea Neagră”.

Zona studiată a fost și subiectul a numeroase aspecte interesante abordate de lucrări de licență ale facultăților de Geografia Turismului din țară.

Există și foarte multe Teze de doctorat,care abordează diferite elemente de analiză geografică cuprinse în spațiul Clisurii,Defileului Dunării sau Parcului Porțile de Fier,amintesc:Impactul modificării utilizării terenurilor asupra dinamicii peisajului, în Parcul Natural Porțile de Fier,Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2001, Autor : Gabriela Manea, Conducător științific : prof. univ. dr. Nicolae Popescu,Defileul Dunării(sectorul Baziaț-Eșelnița)Structurile habitatutului rural și economia rurală,Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2004,Autor :Costela Iordache,Coordonator științific :prof.univ.dr.Ion Velcea,Zona turistică Porțile de Fier – Analiză geografică, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2004. Autor : Daniela Dumbrăveanu. Conducător științific : prof. univ. dr. Valeria Velcea.Alte aspecte ,precum biodiversitatea sau starea ecosistemelor specifice spațiului analizat sunt tratate în tezele:Potențialul geoecologic al ecosistemelor acvatice din Parcul Natural Porțile de Fier, cu privire specială asupra râurilor tributare direct Dunării. Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2005. Autor : Tetelea Cristian. Conducător științific : Maria Pătroescu,Metode de analiză a distribuției areal-geografice a țestoasei lui Hermann (Testudo hermanni Gmelin, 1789) în România. Studiu de caz: Parcul Natural Porțile de Fier. Universitatea din București. Facultatea de Geografie, 2007. Autor: Laurentiu Rozylowicz. Conducător stiințific: prof.univ.dr.Maria Pătroescu,Impactul activităților antropice asupra componentelor mediului, în Culoarul Dunării între Orșova și Ostrovul Mare Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2000, Autor : Matei Elena, Conducător științific : Popescu Nicolae.Turismul durabil sau ecoturismul este supus analizei în lucrarea:Ecoturismul în Parcul Natural Porțile de Fier.Planificare și dezvoltare turistică,Universitatea din Oradea,Facultatea de Geografia Turismului,2013,Autor:Boengiu Valentina, Conducător științific: prof.univ.dr:Martin Olaru.