MICROCERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITĂTII [631296]

MICROCERCETARE PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITĂTII
COPIILOR DE 6 -7 ANI
PRIN ACTIVITĂTILE DE EDUCATIE ARTISTICO -PLASTICĂ
AUTOR, PROFESOR NEGOITA OANA- MONICA
GRADINITA NR. 16 FOCSANI
Obiectul cercetării : procesul de dezvoltare a capacităt ilor creative la pre scolarii
mari în activită tile de educat ie artistico -plastică.
Scopul cercetării: formarea, stimularea s i dezvoltarea capacităt ii de exprimare
plastică a pre scolarilor de 6- 7 ani, constatarea s i diagnosticarea nivelului de dezvoltare
a capacităt ilor creativ e prin arta plastică, determinarea căilor eficiente pentru evaluarea
gradului dezvoltării creativităt ii la această vârstă.
Obiectivele cercetării:
1. Aplicarea proiectului de cercetare în scopul dezvoltării si stimulării creativită tii si
expresivită tii copiilor de vârstă pre scolară mare, prin activită tile de educat ie
artistico -plastică .
2. Evident ierea contribu tiei activită tilor de educat ie plastică în stimularea
expresivită tii si creativită tii pre scolarului .
3. Constatarea si diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităt ilor creative ale
copiilor prin arta plastică, investigarea nivelului de dezvoltare a creativită tii prin:
probe de pictură, jocuri, chestionare orale etc.
4. Depistarea formelor de creativitate specifice perioadei pres colare.
5. Identificarea celor mai eficiente metode s i tehnici plastice de stimulare s i exersare
a creativită tii pre scolarului de vârstă mare.
Ipoteza
Această cercetare are drept ipoteză: dacă în cadrul activităt ilor de educat ie
artistico -plastică (comune si opt ionale) desfăs urate în gr ădini tă cu pre scolarii grupei
mari, se folosesc diverse metode, mijloace s i tehnici s i se abordează tematici variate,
într-o atmosferă relaxată, atunci se pot stimula si dezvolta capacităt ile creatoare ale
copiilor s i se poate manifesta sensibilitatea lor artistică în creat iile pe care le fac.

Metodele de cercetare
a. Metoda observa tiei
b. Metoda convorbirii
c. Metoda anlizei produselor activită tii
d. Metoda experimentului pedagogic
e. Metoda testelor
Metodele prezentate nu le- am folosit în mod izolat ci corelativ, po rnind de la
premisa că ele nu se exclud, ci se completează si se condi tionează reciproc. Metodele nu
se folosesc izolat, orice cercetare pedagogică presupunând adoptarea unui complex
metodologic pentru a putea astfel surprinde fenomenul în toată diversitat ea si
complexitatea manifestărilor sale.
Teoriile care au stat la baza cercetării
1. Stimularea poten tialului creativ al copilului pre scolar în domeniul artistico -plastic
se poate realiza printr -un model pedagogic axat în principal pe:
– Elaborare curriculară, ceea ce presupune o corespondent ă între principii,
obiective, con tinuturi, strategie didactică, evaluare
– Abordare interdisciplinară a con tinuturilor didactice
2. În grădini tă, stimularea creativită tii copilului în domeniul artistico -plastic poate fi
realizată atât în cadrul activităt ilor comune , prevăzute în Curriculumul de
educat ie pres colară, cât si în cadrul activită tilor opt ionale ;
3. Metodele didactice active, amenajarea spat iului educa tional centrat pe copil,
abordarea interdisciplinară a con tinuturilor, c onduite didactice de tip creativ –
toate contribuie la stimularea manifestărilor creative ale copilului pre scolar ;
Select ia subiec tilor
Baza experimentală a investigat iei a antrenat un lot de 16 copii de 6- 7 ani, cu
initialele: B.M., N.B., C.F., P.N., G.M., B.M., G.A., P.A., G.E., T.C., R.C., N.S., P.D.,
C.S., I.G., N.A., de sex feminin s i masculin.
Locul de desfă surare a cercetării : sala de grupă
Perioada de cercetare : 1 an

Esantioanele de subiect i : B.M., N.B., C.F., P.N., G.M., B.M., G.A., P.A., G.E.,
T.C., R.C., N.S., P.D., C.S., I.G., N.A.
Etapele cercetării
Cercetarea s -a desfăs urat în trei etape:
Etapa I – m-am axat pe documentare;am stabilit cadrul conceptual al cercetării;
am aplicat copiilor teste de evaluare ini tială
Etapa II – s-a aplicat proiectul – program, urmărind efectele acestuia în planul
stimulării poten tialului creativ al copiilor de 6 -7 ani
– S-au familiarizat copiii cu diverse metode, procedee s i tehnici de lucru
– S-au aplicat diverse probe: probe de pictură, probe orale, jocuri specific e
domeniului plastic
Etapa III – am aplicat copiilor aceleas i probe folosite în prima etapă a cercetării;
am sintetizat rezultatele experimentului.
În aprecierea rezultatelor ob tinute în urma derulării celor trei etape ale cercetării si
în cadrul aplicări i celor 4 probe ( chestionar, test, probă de pictură, joc), se vor avea în
vedere următoarele aspecte dominante:
1. Cunoas terea s i diferen tierea materialelor s i instrumentelor de lucru
2. Aplicarea corectă a regulilor de utilizare a acestora
3. Compunerea în manier ă originală si personală a spat iului plastic (aplicarea
tehnicilor de lucru)
4. Obtinerea efectelor plastice, a formelor spontane s i elaborate prin tehnici
plastice
5. Interpretarea liberă, creativă a lucrărilor plastice
În prima etapă s -a urmărit evaluarea iniț ială a copiilor pentru a afla:
1. Ce no tiuni au copiii despre:
– Materialele si instrumentele de lucru pentru desen, pictură, modelaj si regulile
de utilizare ale acestora
– Elementele limbajului plastic (culori, puncte, linii, forme din mediul
înconjurător)

– Aplicarea culorii pe suprafet e date sau libere (cu pensula, cu buretele, degetul,
palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de a tă, tesături rare, stampila, peria,
tubul)
– Combinarea culorilor sau a altor tehnici (fuzionare, presare, suprapunere,
decolorare, stropire , plierea hârtiei)
Am stabilit nivelul de cuno stinte al lotului de copii utilizând o probă orală
(chestionar).
Chestionarul a cuprins următoarele întrebări:
a. Care sunt materialele s i instrumentele de lucru pe care le putem folosi în
activită tile artistico -plastice ?
b. Care sunt culorile primare?
c. Ce culori se ob tin prin amestecul culorilor primare, două câte două?
d. Care sunt culorile calde?
e. Care sunt culorile reci?
f. Cum procedăm să deschidem o culoare ?
g. Cum închidem o culoare?
h. Ce lucrări se pot executa cu ajutorul liniilor s i punctelor?
2. Nivelul dezvoltării creativită tii
Am determinat nivelul dezvoltării creativită tii pre scolarilor mari, utilizând:
a. Testul “ Completează cum dore sti”, cu trei seturi de fis e
Fișa nr. 1 – Ce po ti desena dintr -un pătrat?
Fișa nr. 2 – Ce poti desena pornind de la un punct?
Fișa nr. 3 – ce po ti desena dintr -un triunghi?
b.Proba de pictură Pata de culoare – pete de culoare de diverse forme ob tinute
prin presare între două coli de hârtie.
c. jocuri plastice : “ Culorile”, “De- a Baba Oarba”, “Paparuda”

Rezultatele ob tinute în prima etapă a cercetării
În cadrul probei orale pe care am aplicat -o lotului de 16 copii, numai 50% (8
copii) au enumerat instrumentele de lucru, au recunosdcut culorile primare, binare, au
stiut cum se ob tin tonurile s i nuant ele, au clasificat liniile pe categorii.
75% (12 copii) au s tiut care sunt materialele s i instrumentele de lucru specifice
activită tilor artistico -plastice; 62,5% (10 copii) au recunoscut culorile primare s i binare,
culorile calde s i reci au s tiut cum se ob tin tonurile s i nuant ele fiecărei culori.
La fi sa nr.1 din cadrul testului “ Completează cum dore sti”, copiii au avut de
continuat un desen pornind de la un pătrat. 75% (12 copii) au desenat case, iar restul de
25% (8 copii) au ilustrat un cadou s au un covor, 3 copii au desenat robot i, mingi. La fis a
nr.2 “ Ce po ti desena dintr -un punct?”, 50% ( 8 copii) desenând: stelut e, fulgi de zăpadă,
fluturi, fundi te. La fi sa nr. 3 “ Ce po ti desena dintr -un triunghi?” , 62,5% (12 copii) au
desenat acoperi sul casei, restul de 25% (4 copii) tulpina unui copii.
Investigând dezvoltarea creativităt ii pre scolarilor de vârstă mare prin testul
“Completează cum dore sti” am constat că nivelul creativită tii copiilor din lotul
experimental poate fi reprezentat astfel:
Nr. De subiecți Nivelul înalt Nivelul mediu Nivelul scăzut
16 12,5%
( 2 copii) 50%
( 8 copii) 37,5%
( 6 copii)

Prin proba picturală “ Pata de culoare” am urmărit să cunosc următoarele
aspect:
– Cum utilizează subiec tii testati instrumentele de lucru
– Cum apli că culorile pe suprafa ta de lucru ( dacă armonizează culorile)
– Dacă pot interpreta formele ob tinute s i pot adăuga elemente noi, originale
Am constatat :
– Sunt copii care nu respectă acuratet ea lucrării ( folosesc culori în exces, î si
murdăresc vestimentat ia )
– Culorile folosite pentru a fi suprapuse sunt folosite în cantită ti insuficiente
pentru a obt ine efect ul plastic dorit ( nu se foloses te corect cantitativ culoarea)

– 50% ( 8 copii) au asociat forma obt inută cu aspecte din realitatea
înconjurătoare
– 31,25% ( 5 copii) au completat formele spontane obt inute cu elemente noi,
originale
În cadrul prelucrării rezultatelor am observat următoarele fenomene:
– Testul “ Completează cum dore sti” m-a ajutat, în mare măsură, la depistarea
creativită tii de care dispun cei 16 copii din lotul experimental, t inând cont de
particularită tile de vârstă si individuale. În cadrul acestei probe, copiii s i-au
pus în evident ă capacitatea lor creatoare; adăugând elemente noi la desenele
initiale, au reu sit să ob tină desene foarte suges tive, dând dovadă de un
potent ial creator uimitor, de si se află la o vârstă fragedă.
– Între unele particularită ti psihice s i creativitate există o corela tie pozitivă
(odată cu cres terea aten tiei cres te si creativitatea s i invers; odată cu scăderea
nivelului de gândire, scade s i nivelul creativită tii)
– Majoritatea copiilor au creat din petele de culoare: flori, fluturi, din nou
manifestându -se orientarea lor în lumea reală, apropiată lor, refelctându -se
spiritul creativ al copilului, favorizând premisele dezvoltării creativită tii.
Jocurile pe care le- au jucat copiii din lotul experimental, în prima etapă a
cercetării, au fost următoarele:
1. Jocul popular “ Culorile” – acest joc are drept scop cunoas terea culorilor s i
a nuan telor
2. Jocul popular “ De -a Baba- oarba” – jocul a avut drept scop să determine
unele procedee de reflectare artistico -plastică a obiectelor, apelând la diferite
mijloace: culoare, formă, compozi tie.
3. Jocul popular “ Paparuda” – acest joc are drept scop de a determina
combinarea culorilor, variet atea si frumuse tea formelor, elementelor
decorative, specifice pentru ornamentare.

Etapa a II a a cercetării
Datele observat iilor făcute mi- au demonstrat eficien ta folosirii activită tilor
plastice în depistarea s i educarea poten tialului creativ al pre scolarilor din grupa mare
pregătitoare.
Astfel, în cadrul activită tilor alese, am observat gândirea creativă a copiilor care
operează cu grafisme la modul inventiv s i original.
Data Indicatori observa tionali si constatări
înregistrate Concluzii/ aprecieri
10.12.2010 În cadrul activită tilor alese , copiii din
grupa mare pregătitoare au solicitat să
deseneze “ Cadoul de la Mos Crăciun”
În desenele lor, copiii au trasat cu
culori linii frânte, drepte, oblice, au unit linii si puncte redând forma dorită
(casă, mas ină, cutii de cadouri, figuri
geometrice etc.) Prin aceste manifestări în
cadrul activită tilor alese,
copiii au dovedit ini tiativă
creatoare, originalitate,
independent ă, fiecare desen
păstrând o notă personală.

Am exemplificat cu desenul deoarece copilul, folosind linia, punctul, forma,
culoarea, redă un obiect, un personaj, pe care le încarcă cu o anumită semnifica tie ideo –
afectivă, exprimând cel mai profund sensibilitatea acestuia.
PRIMĂVARĂ – pictură
Esantion de control Esantion experimental
La această activitate, sarcina pre scolarilor a
fost să picteze un tablou de primăvară, după ce
în activită tile anterioare au observat
caracteristicile anotimpului primăvara, în urma iesirilor în aer liber, în parc, propunându- le să
imortalizăm peisajul admir at.
De men tinut este faptul că nu am făcut nici o
pregătire specială în sala de grupă. La această activitate, sarcina pre scolarilor a
fost aceeas i: să picteze un tablou de
primăvară, după ce în activită tile anterioare
au observat caracteristicile anotimpu lui
primăvara, în urma ie sirilor în aer liber, în
parc, propunându- le să imortalizăm peisajul
admirat.
Pentru această activitate, sala de grupă a fost
pregătitiă special, afis ând plan te cu ilustra tii
din pove sti, reprezentând aspecte
semnificative pentru tema aleasă si fiind

sonorizată în surdină cu “Anotimpurile” de
Vicaldi, pentru a le stimula imagina tia si
pentru a le asigura un cadru adecvat.
Concluzii :
Prescolarii din grupa experimentala, respectiv 90% , au dovedit
a. Mai mult spirit de creativitate pe fondul stărilor emot ionale generate de muzica
linistită, plăcută auzului
b. Mai multă imagina tie, stimulată de plans ele afi sate în sala de grupă.
Am remarcat la copiii din grupa experimentală o mult ime de modalită ti prin care
fiecare si-a exprimat plastic em otiile, în func tie de fantezia, aptitudinile s i temperamentul
fiecăruia; au acoperit suprafat a de lucru cu pete de culoare – culori calde, vii, cu linii
ample s i puncte variate; au manifestat interes s i plăcere în realizarea temei propuse.
Prescolarii din grupa de control , respectiv 65%, au realizat lucrări folosind linii
ascutite, contururu col turoase, iar culorile predominante au fost reci, mohorâte, au
delimitat strict contu rurile; copiii au manifestat putină inspira tie si creativitate în
compozi tiile realizate, au manifestat lipsă de interes în realizarea lucrărilor.
Datele experimentului pedagogic relevă faptul că educarea creativităt ii la pr ecolari
este posibilă prin activită tile plastice – de pictură – dacă se folosesc cele mai eficiente
metode s i mijloace de învăt ământ, dacă se creează un mediul favorabil.
În urma verificării rezultatelor ob tinute, am constatat că experimentul natural are un
pronunt at caracter formativ s i contribuie din plin la reu sita activită tilor plastice din
grădini tă, la formarea unor reprezentări temeinice si durabile, care să constituie bazele
educării creativită tii pre scolarilor prin acest tip de activită ti.
Prin convorbirile pe care le- am avut cu pres colarii, ascultându -i cu interes sau
adresându -le întrebări, am aflat care sunt dorint ele, problemele si bucuriile lor, cum
vorbesc, cum gândesc, dacă au memorie vizuală, dacă sunt aten ti, dacă sunt atra si de
artele plastice etc. Pentru a ob tine răspunsurile dorite am avut o atitudine de deschidere si
întelegere, am evitat o intervent ie bruscă.
De exemplu, am ini tiat o convorbire cu pre scolarul G.M. pentru a afla în ce măsură î si
folose ste imagina tia pentru a reda anotimpul preferat prin desenele realizate. I -am adresat
următoarele întrebări:
– Care este anotimpul care î ti place cel mai mult ? ( Primăvara)
– Ce culoare are iarba primăvara? ( este mai verde)

– Ce se întâmplă cu pomii primăvara? (înmuguresc si fac flori )
– Ce culoare au florile pomilor primăvara? ( sunt roz dar au si put in galben în
mijloc sau sunt albe )
– Cu ce culo ri ti-ar plăcea să desenezi primăvara? ( cu galben soarele, roz
floricelele, albastru cerul fără nori, verde iarba)
Folosind această meto dă în cercetarea mea, am reus it să -i cunosc mai bine pe
prescolari, să -i înteleg, să răspund cerin telor imediate ale cu noasterii acestei vârste, prin
crearea unor situa tii si probleme vii, prin abordarea unor teme în cadrul activită tilor
plastice care să- i provoace pe copii să -si imagineze, dezvoltându- si astfel spiritul de
creativitate.
În acest sens am procedat la analiz a si cercetarea desenelor individuale realizate de
copii în cadrul activită tilor alese, ca urmare a repovestirii poves tii, sarcina lor fiind de a
desena aspecte preferate din poveste.
Prin analiza acestor lucrări am constatat că unii copii au avut o imagin atie bogată si
au fost creativi în redarea aspectelor emo tionante din poveste, folosind o paletă variată de
culori. Tot i copiii au fost tra si de poveste, fapt ce reiese din reda rea grafică a unor aspecte
esent iale într -un mod personal s i original.
Aceste l ucrări au fost expuse pentru a putea fi văzute de către to ti copiii, analizate
împreună cu ei, apoi puse în portofoliile individuale pentru a putea să -mi dau seama de
evolut ia lor. Ca urmare a analizei acestor lucrări, apreciez că tema propusă a impulsionat
imagina tia si sensibilitatea copiilor, init iativa în gândire s i creat ie, demonstrând rolul
desenului în educarea creativităt ii pre scolarilor. Aplicând această metodă am avut în
vedere faptul că produsele activită tii sunt oglinda personalită tii lui.
Tema plastică “ Să cunoas tem culorile” a prezentat interes sporit pentru pre scolarii
din baza experimentală. Antrenându- i în jocuri ca: “Spune ce ai obt inut”, “ Povestea
culorilor calde s i reci”, presentând si lucrări- model în acest sens, am stimulat
curiozitatea copiilor în exerci tiile de combinare a culorilor, de suprapunere a petelor de
culoare, de ob tinere a tonurilor s i nuant elor, culorilor complementare.
În redarea temei plastice „ Jocurile copiilor iarna” , în care s -a urmărit folosirea
culorilor primare cu pasaje de alb, negru sau gri valoric, am constatat că 25% ( 4 copii)
au folosit mai pu tin în lucrări culorile cerute, întâmpinând greută ti în redarea figurii
umane.
În cadrul temelor “ Ploaia”, “În cosmos” am urmărit să deprind copiii în modul de
folosir e a culorilor semene, calde sau reci. Subiectele propuse au fost pregătite prin
material didactic adecvat, reprezentat de plansă cu culorile calde si alta cu culorile reci,

reproduceri după opera de artă, diapozitive, lucrări ale copiilor din clasa I, în c olaborare
cu d-na învă tătoare T . G., Scoala Nr. 8 Foc sani.
Subiecte precum : Cerul înstelat”, “ Livada în floare”, “ Iarna în sat”, “Aspect de
vară” etc. au permis copiilor asocierea lumii reale cu lumea fantastică, ireală. Am
sprijinit copiii la aceste te me prin exerci tii-joc de combinare s i fuzionare a culorilor,
exerci tii de interpretare a formelor ob tinute prin fuzionare s i i-am deprins cu tehnici noi
de lucru ( tehnica mototolului de hârtie, tehnica s abloanelor, solut iei decolorante etc. )
Obtinerea uno r forme spontane prin pată umedă, interpretarea acestora – a oferit
libertate imagin tiei copilului, interpretarea lor prin asemănarea cu lumea reală stimulând
inteligen ta creatoare a copiilor. Copiii au evoluat treptat în interpretarea formelor ob tinute
(fiinte fantastice, obiecte, păsări etc.) si în stăpânirea tehnicii de lucru specifice.
Deoarece linia s i punctul – ca elemente de limbaj plastic – nu au reprezentat o noutate
pentru copii, această temă a fost abo rdată cu mult curaj, în compozit ii precum: “Cr ângul
cu flori”, “Decorarea unei rame” etc.
Realizând colaje din diverse material colorate (hârtie, textile, plante uscate etc.),
copiii au fost pus i în situa tia de a face diverse exerci tii de gândire, de a recurge la
brainstorming, pentru a îmbina aceste material pentru a ob tine un produs finit. Jucându-
se cu aceste materiale, copilul investes te imagina tia de care dispune s i constată că poate
da utilitate produselor muncii sale.
Dacă la începutul proiectului – program copiii aveau deprinderi sărace în folosirea
tehnicilor plastice, treptat s i-au îmbogă tit cunos tintele, priceperile s i deprinderile în acest
sens, au devenit mai interesat i si mai curio si pentru lucrurile noi din fiecare activitate.
Desenele copiilor nu reprezintă întotdeauna obiecte noi, nu se disting prin
originalitate. Desenele lor ilustrează specificul gândirii copiilor de vârstă pre scolară mare,
caracterul intuitiv al acesteia, dependen ta de imaginat ie a operat iilor gândirii.
Am considerat volumul de cunos tinte, priceperi, deprinderi, atmos fera creată, jocurile
folosite foarte importante pentru stimularea actului de crea tie. Interven tia mea a constat
în a găsi modalită ti de a pune copiii în situat ia de a lucra, de a gândi, de a persevera. Am
încercat să- I ajut, făcând demonstra tii privind mo dul de înmuiere a pastelor de culoare s i
întinderea culorii, în explicarea s i demonstrarea tehnicilor noi de lucru s i am insistat
permanent pe punerea copilului în situa tia de a gândi ce element ear mai putea adăuga
lucrării sale, ce culori ar mai putea fo losi ( autevaluarea) etc.
Am căutat ca temele propuse să fie generoase si familiare, să creez un am bient
stimulativ pentru faptul s tiut că limbajul sunetelor are un efect stimulator asupra muncii
de creat ie a copilului. Melodii adecvate vârstei: ”Înfloresc grădinile”, “Vine, vine

primăvara”, au sus tinut activitatea lor, determinând îmbinări originale de elemente si
culori pastelate.
O completare a activită tilor de educa tie-plastică a fost realizata prin activiatea de tip
optional “ Fantezie si culoare”. Co piii au participat în cadrul activită tii op tionale cu o
curiozitate crescândă, muncind pasiona ti pentru finalizarea muncii lor. De altfel, la
această activitate op tională au participat copii care au ob tinut în cadrul lec tiilor de
educat ie artistico -plast ică lucrări reu site. Le -am dat astfel posibilitatea să -si aprofundeze
cunostintele însu site, să -si valorifice cât mai bine poten tialul creator.
Rezultatele muncii fiecărei activită ti din cadrul opt ionalului “ Fantezie si culoare “
am încercat să le pun în eviden tă prin analiza lucrărilor, sub formă de joc: “ Pitic – critic
de artă”, prin expunerea lucrărilor reus ite la expozi tia din sala de grupă, prin expozi tii
personale ale unor copii talenta ti, prin folosirea unor lucrări pentru amenajarea spa tiului
grădinitei si prin participarea cu lucrări la diverse expozi tii si concursuri locale s i
nationale.
Etapa a III a a cercetării
Determinarea nivelului de dezvoltare a capacităt ilor creative
În urma aplicării proiectului – program, to ti copiii au înregistrat un real progres în
ceea ce prives te.
– Dezvoltarea capacităt ilor creatoare în redarea temelor plastice specifice
– Obtinerea efectelor plastice
– Realizarea unor corespondent e între elementele de limbaj plastic s i
formele/obiectele mediului înconjurător
– compunerea în mod original s i personal a spat iului plastic.
În această etapă a cercetării am aplicat aceleas i probe pe care le- am folosit în prima
etapă, cu scopul de a verifica progresul înregistrat de cei 16 copii din lotul experimental
în planul crerativită tii si de a constata dacă diversele metode, mijloace s i tehnici folosite
în activită tile de educa tie artistico -plastică au stimulat si dezvoltat capacităt ile creatoare
ale copiilor.
Aplicând proba orală (chestionarul) am surprins următoarele:
– la întrebarea Care s unt materialele si instrumentele de lucru pe care le putem
folosi în activită tile artistico -plastice? Aproximativ 75% ( 12 copii ) au
enumerat toate ustensilele s i mijloacele pe care le- au folosit pe tot parcursul
proiectului -program ;

– la întrebările de tipul Care sunt culorile primare?, Care sunt culorile calde?,
Dar reci?, Cum închidem s i deschidem o culoare?- am ob tinut o multitudine
de răspunsuri corecte, apreciind că aproximativ 87,5% (14 copii) din subiec tii
testati si-au însus it aceste no tiuni indispensabile în formarea unor priceperi s i
deprinderi de lucru.
Rezultatele ob tinute în urma aplicării testului “ Completează cum dores ti” cu
cele trei seturi de fi se (fisa nr. 1 – Ce po ti desena dintr -un pătrat?, fisa nr. 2 – Ce po ti
desena pornind de la un punct?, fisa nr. 3 – Ce po ti desena dintr -un triunghi?) au
eviden tiat un salt calitativ s i cantitativ privind nivelul de cunos tinte si deprinderi de lucru
ale copiilor.
Concluzii în urma aplicării testului :” Completează cum dore sti”
Nivelul creativită tii copiilor poate fi clasificat astfel în etapa finală:
1. nivelul înalt – copiii au în teles corect regulile, redând corect forma s i
culoarea obiectului, au păstrat acuratet ea lucrării, au folosit diferite elemente
de ornamentare.
2. nivelul mediu – copiii au în teles regulile, au redat bine forma obiectului, dar
nu au nimic specific ca să se deosebească de celelalte; au folosit diferite forme
de ornamentare.
3. nivelul scăzut – au comis unele gres eli în redarea formei obiectului, au folosit
putine elemente de ornamentare.
Rezultatele probelor în procente sunt estimate în următorul tabel:
Nr. De subiecți Nivel înalt Nivel mediu Nivel scăzut
16 25%
( 4 copii ) 62,5%
( 10 copii) 12,5%
( 2 copii)

Aplicând proba picturală “ Pata de culoare” am obt inut următorul rezultat:
– 81,25% ( 13 copii) din subiec tii testatt i respectă regulile de utilizare a
instrumentelor de lucru
– 75% ( 12 copii) aplică corect culorile pe suprafa ta de lucru sa i le armonizează
– 93,75% ( 15 copii) pot interpreta foemele obt inute si pot adăuga elemente noi,
originale.

Nivelul de dezvoltare a creativită tii copiilor a fost urmărit s i prin jocurile:
1. Jocul popular “ Culorile”
2. Jocul popular “ De -a Baba- oarba”
3. Jocul popular “ Paparuda”
Desfăs urând cu copiii aceste jocuri am sesizat următoarele :
– Toti copiii cunosc culorile, iar majoritatea nuan tele
– Foarte mul ti copii pot combina culorile, obt inând forme variate s i îmbinări
ingenioase ale elementelor decorative pentru ornamentare
– 75% ( 12 copii) pot folosi diverse combina tii de linii s i puncte în decorarea
obiectu lui dat ( costumul popular).
În concluzie:
1. Putem aprecia că la fiecare dimensiune men tionată s -au înregistrat progrese
evidente după aplicarea proiectului – program.
2. Cercetarea a validat ipoteza în întregime.
3. Dacă î n prima etapă dezvoltarea potent ialului c reator al copiilor se situa la
un nivel mediu s i scăzut, acest aspect impunând aplicarea proiectului –
program, în a treia etapă, după aplicarea proiectului – program ,rezultatele
obtinute au arătat clar că nivelul creativită tii plastice a copiilor a cresc ut,
situându- se în parametrii mediu s i înalt.