MICROBIOLOGIC Ă A LAPTELUI COMERCIALIZAT ÎN JUDE ȚUL BISTRI ȚA-NĂSĂUD Îndrumători științifici: Prof. univ. dr. ANCA ROTAR Asist. univ. dr. CARMEN POP… [608571]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă
VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA
ALIMENTELOR

Iulia-Olimpia B ĂLDEAN

PROIECT DE DIPLOM Ă

Îndrumători științifici:
Prof. univ. dr. ANCA ROTAR
Asist. univ. dr. CARMEN POP

CLUJ‐NAPOCA
2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă
VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA
                                                                                                      
FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
DEPARTAMENTUL ȘTIINȚA ALIMENTULUI
DISCIPLINA MICROBIOLOGIE

Iulia-Olimpia B ĂLDEAN

PROIECT DE DIPLOM Ă

CERCET ĂRI PRIVIND CALITATEA
MICROBIOLOGIC Ă A LAPTELUI COMERCIALIZAT
ÎN JUDE ȚUL BISTRI ȚA-NĂSĂUD

Îndrumători științifici:
Prof. univ. dr. ANCA ROTAR
Asist. univ. dr. CARMEN POP

CLUJ‐NAPOCA
2018

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
3 

CUPRINS

REZUMAT ……………………………………………………………………………………………………….. ………….5
ABSTRACT ………………………………………………………………………………………………………. ………….6
Introducere ……………………………………………………………………………………………………. ………………7
1. Laptele și principalele microorganisme care ac ționează asupra laptelui ……………………………..8
1.1 Principalele componente ale laptelui ………………………………………………………………………..8 1.2 Consumul de lapte la nivel mondial, European și național ………………………………………… 10
1.3 Influen ța alimenta ției asupra produc ției de lapte ……………………………………………………… 12
1.4 Sursele de contaminare primar ă a laptelui ………………………………………………………………. 13
1.4.1 Contaminarea laptelui cu microorganisme din mamel ă ………………………………………. 14
1.4.2 Contaminarea laptelui cu micr oorganisme din afara mamelei ……………………………… 15
1.5 Microflora laptelui și semnifica ția unor grupe de microorganisme care contamineaz ă
laptele ……………………………………………………………………………………………………….. …………………………. 18
1.5.1 Microorganisme nepatogene …………………………………………………………………………… 18
1.5.2 Microorganisme patogene ………………………………………………………………………………. 22
1.6 Celulele somatice din lapte –indicator al calit ății …………………………………………………….. 26
2. 1 Scopul și obiectivele …………………………………………………………………………………………… 29
2.2 Prevederile regulamentului 853/2004 privind condi țiile de admisibilitate ale laptelui
materie prim ă ……………………………………………………………………………………………………………… …………. 30
2.3 Unități de procesare a laptelui materie prim ă din județul Bistrița-Năsăud …………………… 31
3. DETERMINAREA NUM ĂRULUI TOTAL DE GERMENI …………………………………………. 34
NTG/ml LA LAPTE LA 30°C ……………………………………………………………………………………….. 3 4
3.1. MATERIAL ȘI METOD Ă ………………………………………………………………………………….. 34
3.1.1 Echipamente de încercare și mijloace de m ăsurare …………………………………………….. 34
3.1.2 Protec ția personalului și a echipamentelor ………………………………………………………… 35

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
4 
 3.1.3 Protec ția mijloacelor de încercare și măsurare…………………………………………………… 36
3.1.4 Verificarea st ării de func ționare și confirmarea metrologic ă a mijloacelor de m ăsurare
și încercare ……………………………………………………………………………………………………. …………………… 36
3.1.5 Reguli de procedur ă privind modul de lucru al determin ării ……………………………….. 36
3.1.6 Exprimarea rezultatelor ………………………………………………………………………………….. 4 1
4. NUMĂRAREA CELULEOR SOMATICE DIN LAPTE. METODA FLUORO-OPTO-
ELECTRONIC Ă ……………………………………………………………………………………………………………… ……….. 42
4.1 MATERIAL ȘI METOD Ă …………………………………………………………………………………… 42
4.1.1 Reguli de procedur ă privind num ărarea celulelor somatice din lapte ……………………. 42
4.1.2 Protec ția mijloacelor de încercare și măsurare…………………………………………………… 43
4.1.3 Exprimarea rezultatelor ………………………………………………………………………………….. 4 6
5. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………………………………………………………………………. 47
5.1 Determinarea num ărului total de germeni NTG din centre de colectare și exploata ții de
animale ……………………………………………………………………………………………………….. ……………………….. 47
5.1.1 Interpretarea rezultatelor ………………………………………………………………………………… 51
5.2 Determinarea celulelor somatice din laptele din centre de colectare și ……………………….. 52
exploatații de animale ……………………………………………………………………………………………….. 52
5.2.1 Interpretarea rezultatelor ………………………………………………………………………………… 55
6. CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………… ………. 56
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………… ……………. 58

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
5 
 CERCET ĂRI PRIVIND CALITA TEA MICROBIOLOGIC Ă A LAPTELUI
COMERCIALIZAT ÎN JUDE ȚUL BISTRI ȚA-NĂSĂUD

Autor: Iulia-Olimpia B ĂLDEAN

Îndrumători științifici: Prof. univ. dr . ANCA ROTAR, Asist. univ. dr. CARMEN POP

Universitatea de Științe Agricole și Medicin ă Veterinar ă, Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor,
Calea Mǎnǎștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România
Adresa de e-mail: iuliabaldean@gmail.com

REZUMAT
Laptele este un aliment complex con ținând aproape toate substan țele nutritive necesare
organismului uman. Având în vedere numeroasele beneficii ale acestuia, consumul de lapte este unul însemnat, atât la nivel na țional cât și la nivel local. Igiena și calitatea microbiologic ă a acestuia reprezint ă
una dintre principalele griji ale consumat orilor. Microorganismele patogene influen țează negativ
integritatea laptelui și posibilitatea acestuia de a fi dat în consum.
Cercetările efectuate în cadrul acestei lucr ări au avut ca scop determinarea gradului de
contaminare a laptelui materie prim ă din centrele de colectare și exploata țiile de animale în jude țul Bistrița-
Năsăud. Cercet ările s-au f ăcut conform standardelor în vigoare, folosind medii de izolare și confirmare
caracteristice fiec ărei metode. S-a determinat num ărul total de germeni și numărul de celule somatice.
Rezultatele au fost monitorizate pe o perioad ă de trei ani (2014, 2015, 2016) fiind reprezentate statistic. În
urma acestor determin ări, s-a observat o sc ădere semnificativ ă a numărului de germeni, iar în ceea ce
privește celulele somatice, rezultatele neconforme au sc ăzut substan țial în 2016 comparativ cu 2014,
rezultând o îmbun ătățire a igienei din momentul colect ării laptelui de la animalul s ănătos și până la
introducerea acestuia în procesul de fabrica ție.
CUVINTE CHEIE:
microorganisme, monitorizare, NTG, celule somatice, lapte

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
6 
 RESEARCH ON MICROBIOLOGICAL QU ALITY OF MILK TRADED IN
BISTRIȚA-NĂSĂUD COUNTY

Author: Iulia-Olimpia B ĂLDEAN

Scientific Coordinator: Prof. univ. dr . ANCA ROTAR, Asist. univ. CARMEN POP

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Science and Food Technology,
Calea Mǎnăștur no. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania
E-mail address: iuliabaldean@gmail.com

ABSTRACT
Milk is a complex food containing almost all th e nutrients necessary for the human body. Given
its many benefits, milk consumption is significant, both nationally and locally. The microbiological quality
and the hygiene are of the main concerns of cons umers. Pathogenic microorga nisms negatively influence
the integrity of milk and its ability to be consumed.
The aim of the research conducted in this work was to determine the degree of contamination in
raw milk from different collection centers and animal holdings in Bistrita-Nasaud County. The research
was done according to the standards in force, using is olation and confirmation media characteristic for each
method. The total number of germs and the number of somatic cells was determ ined. The results were
monitored over a period of three y ears (2014, 2015, 2016) being statis tically represented.. Following these
determinations, was observed a significant decrease in th e number of germs and in terms of somatic cells,
non-conforming results decreased substantially in 2016 compared to 2014, resulting in an improvement in
hygiene from milk collection from th e healthy animal to its introduc tion into the manufacturing process.

Keywords: microorganisms, monitoring, NTG, somatic cells, milk

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
7 
 

Introducere
 
Nu se poate vorbi de calitatea vie ții fără a menționa problema aparte a calit ății
alimentației, pentru a garanta cel mai de pre ț bun al omului -s ănătatea. Este un adev ăr de
necontestat c ă alimentul este cel mai important factor de mediu care influen țează organismul și că
menținerea stării de sănătate a omului este condi ționată de “sănătatea” alimentelor apreciat ă prin
calitatea lor fizico-chimic ă și mai ales prin calitatea microbiologic ă și igienică.
Calitatea laptelui este prin defini ție o noțiune relativ ă și în evolu ție, prezint ă multiple
fațete, este rezultatul a numero și factori și are consecin țe sanitare, tehnologice și comerciale foarte
diverse.
Este facil de observat faptul c ă există o preocupare constant ă și permanent ă în a formula
norme de igien ă și calitate tot mai severe care s ă determine ob ținerea unui lapte conform din punct
de vedere microbiologic. Astfel c ă în perioada pe care o parcurge m consumatorii devin din ce în
ce mai con știenți de aspectele igienice ale vie ții și alimenta ției lor și de aceea a devenit absolut
obligatoriu ca to ți producătorii de alimente s ă respecte atât exigen țele tehnologice, cât și pe cele
de ordin igienico-sanitar.
Laptele este considerat ca f iind unul dintre cele mai complexe alimente. Consumul de
lapte accelereaz ă creșterea organismului tân ăr cu 30-40%, de asemenea m ărește vigoarea și
rezistența în perioadele criti ce pentru organism. (S ălăjeanu Aurelia și colab, 2010)
Acesta con ține într-o form ă ușor asimilabil ă, aproape toate substan țele nutritive necesare
organismului uman și animal, fiind eliminat din alimenta ție doar de persoanele cu anumite
probleme de s ănătate (intoleran ța la lactoz ă). Din punct de vedere fizi co-chimic este un sistem
dispers eterogen în care lactoza și soluțiile minerale formeaz ă soluții adevărate, substan țele
proteice se g ăsesc în stare coloidal ă, iar grăsimea se g ăsește sub form ă de emulsie . Acesta con ține
peste 100 de substan țe nutritive, din care 20 aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente minerale, 4
feluri de lactoz ă, peste 10 acizi gra și și proteine. Imediat dup ă mulgere, adic ă în laptele crud, toate
aceste componente constituie un amestec omogen.
Cercetările efectuate în cadrul prezentei lucr ări au urm ărit monitorizarea gradului de
contaminare a laptelui materie prim ă din centrele de colectare și exploata țiile de animale în jude țul
Bistrița-Năsăud pe durata a trei ani consecutivi.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
8 
 

Partea I. Studii de literatur ă
Capitolul 1
1. Laptele și principalele microorganisme care ac ționează asupra
laptelui

1.1 Principalele componente ale laptelui
 
Laptele se prezint ă cu o compozi ție complex ă și o structur ă eterogen ă, principalii
componen ți chimici din acesta fiind: apa cu un procent considerabil 87,5% și substanța uscată
totală cu un procent de 12,5%. Substan ța uscată totală se găsește sub dou ă forme -gr ăsime 3,5%
(gliceride, fosfatide, steride) și substanța uscată negrasă 9,0% fiind vorba de proteine totale 3,4%
(cazeină 2,8%, lactalbumin ă 0,5%, lactoglobulin ă 0,1%), lactoz ă 4,5% și săruri minerale 0,7%.
Cu o medie de 87,5%, apa constituie mediul în care sunt dispersate uniform toate
componentele laptelui. Din punct de vedere mi crobiologic, apa din lapte are o semnifica ție
deosebită datorită faptului c ă reprezint ă un mediu propice pentru multiplicarea tuturor
microorganismelor.
Pe de altă parte, dac ă apa are un procent stabil, gr ăsimea din lapte poate varia calitativ și
cantitativ în func ție de specie, ras ă, individul de la care provine, alimenta ție (furajarea) , faza de
lactație, anotimpul și starea de s ănătate a animalului. În mod obi șnuit, laptele de vac ă conține 2,8-
4,0 g grăsime raportat ă la o cantitate de 100 ml. Se g ăsește sub form ă de globule sferice sau
eliptice, fiecare globul ă având o structur ă stabilă -o parte central ă formată din gliceride ale acidului
oleic și o parte periferic ă formată din gliceride ale acizilor gra și. La exterior fiecare globul ă de
grăsime e protejat ă de o pelicul ă lipoproteic ă foarte fin ă constituit ă din substan țe azotate și lecitină.
Grăsimea din lapte nu reprezint ă o substan ță direct necesar ă pentru multiplicarea
microorganismelor, putând fi totu și descompus ă sau modificat ă de anumite enzime produse de
microorganismele din lapte (Ancu ța M. Rotar, Sorin Apostu, 2012).
Grăsimea lactat ă se caracterizeaz ă printr-un spectru foarte variat de acizi gra și, în
componen ța ei fiind depista ți peste 100 de acizi. Con ținutul de gr ăsime din laptele– materie prim ă
are o mare importan ță în tehnologia fabric ării produselor lactate, acea sta asigurând produselor
gustul fin, specific, aroma pl ăcută, consisten ța și structura lor.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
9 
 Cu o pondere medie în lapte 3,4%, substan țele azotate proteice, au o valoare biologic ă
ridicată având în componen ță toți aminoacizii esen țiali. Cazeina, principala protein ă din lapte,
reprezintă aproximativ 3% din totalul componentelor și 78,5% din azotul total al laptelui. Ea este
o fosfoprotein ă cu caracter eterogen și conține cantități semnificative de acizi, cum ar fi: metionina,
lizina, treonina, triptofanul s.a. Combinat ă cu fosfatul de calciu, cazeina formeaz ă fosfocazeinatul
de calciu care devine solubil în ap ă, comparativ cu cele dou ă componente luate separat care sunt
insolubile în ap ă.
Laptele con ține mai multe proteine cu însu șiri antigenice, din care o parte sunt proprii
numai laptelui, fiind sintetizate de glanda mamar ă, iar altă parte sunt comune cu cele din serul
sanguin, acestea trecând în la pte prin simpla filtrare.
Pe lângă cazeina care are o importan ță deosebită în lapte, se mai g ăsesc o serie de proteine
solubile în lactoser, chia r când pH-ul laptelui coboar ă sub 4,6 și cazeina coaguleaz ă (coaguleaz ă
la fierbere numai în mediu acid). Cu un procent de 18-21%, proteinele din lactoser se împart în 4
grupe:
 Albumine
 Imunoglobuline
 Proteoze-peptone –acestea pot reprezenta 0,7 g/l lapte
 Proteine minore (lactotransferi na, lactolina, proteinele di n membranele globulelor de
grăsime și enzimele din lapte) (Ancu ța M. Rotar, Sorin Apostu, 2012)
Substanțele azotate neproteice constituie 5% din azotul total al laptelui și sunt
reprezentate de uree, acid uric, amoniac, creatin ă și creatinin ă. Acestea au origine sanguin ă, iar în
cazul unor inflama ții ale glandei mamare se reg ăsesc într-o cantitate mare.
Astfel, laptele con ține numeroase substan țe proteice necesare multiplic ării
microorganismelor ceea ce face din acest produs un mediu de cultur ă bacterian ă foarte favorabil.
O altă component ă din lapte, lactoza, se g ăsește într-o propor ție destul de mare 2,84-
7,66% cu o medie de 4,6%. Se sintetizeaz ă în glanda mamar ă pe seama glucozei din sânge
reprezentând substratul asupra c ăruia acționează cele mai multe bacterii și levuri prezente în lapte.
Este singurul reprezentant al diglucidelor în lapte, conferind laptelui un gust dulceag. De
asemenea, are o importan ță majoră în fiziologia digest iei, ea fiind unicul glucid primit cu hrana
nou-născutului și contribuie la o asimilare mai bun ă a calciului de c ătre organism și previne
instalarea rahitismului.
Substanțele minerale (0,75% din lapte) sunt repr ezentate de fosfatul de calciu, clorurile
alcaline (cum ar fi clorura de potasiu) și diferiți carbona ți. Se găsesc în lapte sub forma unor

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
10 
 combinații, legate de proteine, în princi pal cazeina, iar o parte sunt libere și se găsesc în plasma
laptelui. Spre deosebire de ceilal ți componen ți ai laptelui, con ținutul în s ăruri minerale și raportul
dintre acestea se men țin aproape constante: varia țiile ce pot ap ărea indică de obicei un lapte
anormal.
Laptele con ține și oligoelemente, cum ar fi: litiu, stron țiu, vanadiu, crom, cobalt s.a,
acestea având un rol important în fenomenele vitale ale organismului consumatorilor.
Vitaminele, enzimele și anticorpii reprezint ă micii componen ți ai laptelui. Laptele are o
valoare nutritiv ă și biologic ă ridicată conținând majoritatea vitaminelor. Acestea sunt: A, D, E, K
(liposolubile) și B1 , B 2 , B 6 , B 12 ,H (biotina), PP, C, acidul pantet onic, acidul foli c, acidul para-
aminobenzoic, colina (hidrosolubile) (B ărzoi, Apostu, 2002).
Lactoperoxidaza (lactenina 2), fosfataza acid ă și alcalină, amilaza, esteraza, lipaza,
xanthin-oxidaza, aldehidraza sau reductaza indirecta (toate de origine mamar ă), catalaza (are
origine dubl ă- mamară și microbian ă), reductaza direct ă (de origine microbian ă). Enzimele au ca
și caracteristic ă principal ă faptul că sunt termolabile, îns ă nivelul de termolabilitate este diferit,
motiv pentru care decelerarea lor st ă la baza aprecierii nivelului termic la care a fost tratat laptele.
În acest scop se folose ște testul fosfatazei- pentru tratamen tele termice de 70-80°C, iar pentru
tratamentele cu temperatura de 80°C se folose ște testul peroxidazei.
Anticorpii care se g ăsesc în lapte (aglutinine, precipi tine, hemolizine, bacteriolizine,
opsonine, anticorpi anti toxici) sunt inactiva ți de tratamentele termice la care este supus laptele
materie prim ă, prin tratamente termice mai mari de 70°C. La o temperatur ă a tratamentelor termice
de 85-95°C aplicat ă laptelui în care se cultiv ă culturile starter și se prepar ă maielele, anticorpii
sunt distru și în mod sigur.
Compoziția chimic ă a laptelui demonstreaz ă faptul că laptele reprezint ă un mediu de
cultură complet și favorabil pentru numeroase micr oorganisme sau mediu convenabil de
supraviețuire a altor microorganisme care nu se pot multiplica în lapte, dar care îl pot polua
(M.tuberculosis, M.bovis, rickettsia, virusuri ); demonstreaz ă necesitatea trat ării termice a laptelui
înainte de prelucra re pentru a îndep ărta sau pentru a reduce num ărul de microorganisme
dăunătoare sănătății consumatorilor sau prelucr ării tehnologice a laptelui în diferite produse.

1.2 Consumul de lapte la nivel mondial, European și național
 
Atunci când se vorbe ște despre popula ție, cu siguran ță va apărea în discu ție problema
consumului, deoarece orice organism viu de pe planeta noastr ă trebuie să consume resurse pentru

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
11 
 a trăi și a se dezvolta. Pe de alt ă parte, orice organism viu necesit ă alimente specifice în func ție de
mediul său fiziologic, gene tic, stilul de via ță, starea psihologic ă sau diferite particularit ăți care îl
diferențiază de restul.
Pe plan mondial, produc ția și implicit consumul de lapte difer ă de la o țară la alta în
funcție de dezvoltarea s ectorului zootehnic și de poten țialul productiv al raselor existente.
Majoritatea țărilor dezvoltate prezint ă o produc ție de lapte considerabil ă, motiv pentru care se
impun anumite restric ții cantitative și exigențe calitative (Chindri ș, 1998).
După cum se observ ă din cele prezentate anterior, laptele este un aliment valoros, dar care
trebuie analizat din dou ă puncte de vedere: pe de o part e este relativ pe risabil datorit ă contamin ării
sale cu microorganisme înc ă de la mulgere, iar pe de alt ă parte produc ția sa este, în numeroase
regiuni ale globului, sezonier ă, deci cantitativ neuniform ă. Calitatea global ă referitoare la laptele
crud (materie prim ă) este apreciat ă din punct de vedere al calit ății bacteriologice prin determinarea
numărului total de germeni și a celulelor somatice.
A fost studiat consumul de lapte în țările dezvoltate, cât și a altor produse alimentare prin
realizarea unei analize privind rela ția dintre num ărul popula ției, consumul intern și cheltuielile
consumatorilor.
În urma acestei analize, se disting patru tipuri de țări:
 Țări cu un consum redus de lapte și brânză pe cap de locuitor și ponderi ridicate ale
cheltuielilor de consum (de exemplu, Mexic)
 Țări cu un consum ridicat de lapte și brânză pe cap de locuitor și ponderi sc ăzute ale
cheltuielilor de consum (de exemplu, Statele Unite)
 Țări cu un consum redus de lapte și brânză pe cap de locuitor și ponderi sc ăzute ale
cheltuielilor de consum (de exem plu, China, Japonia, Filipine)
 Țări cu un consum ridicat de lapte și brânză pe cap de locuitor și ponderi ridicate ale
cheltuielilor de consum (de exemplu, Indi a, Uniunea Europeana, Brazilia, Rusia)
Rezultatele diferite, la ni vel mondial, în ceea ce prive ște atât consumul de lapte cât și cel
de brânză sunt datorit ă poporului Chinei și Indiei care consum ă lapte, dar nu consum ă brânză.
Consumul de lapte din China și India poate fi explicat prin faptul c ă populația acestor țări cu
intoleranță la lactoz ă, consumă lapte cu o lactoz ă redusă sau lapte f ără lactoză, dar cu enzima
lactaza ad ăugată. Această enzimă este responsabil ă pentru ruperea moleculei de lactoz ă în glucoz ă
și galactoz ă, având aceea și funcție în intestinal uman atunci când e ad ăugată în lapte.
În anul 2011, s-a înregistrat o cre ștere a consumului de lapte cu 50% . Presupunând c ă
consumul de lapte va r ămâne constant în urm ătorii ani (2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017),

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
12 
 înseamnă că India, China, Uniunea Europeana și Statele Unite vor suplimenta consumul de lapte
cu 9,57%. Prin urmare, toate celelalte țări ale lumii, cum ar fi Brazilia, Rusia, Japonia, Mexic,
Filipine, ar trebui s ă stopeze consumul de lapte pentru a asigura consumul de lapte al primelor
patru state. În acest caz, produc ția de lapte va trebui s ă crească cu cel pu țin 9,57%.
În viitor, consumul intern de lapte va continua s ă crească, deoarece num ărul popula ției
va crește și el. Tendin ța va fi stabilit ă de țările cele mai populate, datorit ă ponderii lor mai mari în
numărul popula ției mondiale.
În prezent, la noi în țara (la nivel na țional), produc ția de lapte ce se realizeaz ă nu asigur ă
cerințele de consum la nivelul do rit, de aceea munca speciali știlor trebuie s ă se îndrepte în
următoarele direc ții: îmbun ătățirea calit ății microbiologice/igienice a laptelui, rentabilizarea
producției, toate acestea în condi ții de creștere a natalit ății, ameliorare a raselor actuale, asigurarea
bazei furajere și apărarea sănătății efectivului din ferme/exploata ții de animale (Bahcivangi, 2005).

1.3 Influen ța alimenta ției asupra produc ției de lapte
 
Producția de lapte și calitatea acestuia poate fi influen țată de anumi ți factori- specia, rasa,
linia și familia, individualitatea, vârsta vacilor, greutatea corporal ă a acestora, c ăldurile la vaci,
durata lacta ției, luna de lacta ție, starea de s ănătate și întreținere a vacilor, durata repausului mamar,
hrana, adăparea, sezonul de f ătări, mulsul vacilor, mi șcarea vacilor, respectarea programului zilnic,
clima, schimbarea mulg ătorilor, capacitatea medie de produc ție, nivelul produc ției medii realizate,
numărul vacilor din ferm ă, situația reproduc ției vacilor, volumul produc ției totale și consumul
intern de lapte (de c ătre viței).
Fiecare ras ă prezintă un anumit poten țial genetic, o anumit ă capacitate productiv ă
realizată în decursul genera țiilor, prin munca de ameliorare. Pentru exteriorizarea capacit ății
productive a raselor de vaci de lapte, trebuie organizat ă exploatarea lor ra țională.
Vacile transform ă deosebit de rentabil furajele vege tale în lapte -produs de o excep țională
valoare biologic ă și nutritivă. Producția de lapte, sub aspect cantitativ și calitativ este rezultatul
activității funcționale a întregului organism și este supus ă influenței unor factori diferi ți ce
acționează direct sau indirect asupra organismului animal. Ace ști factori ac ționează în general
concomitent astfel produc ția de lapte este corelat ă direct cu aportul de substan țe nutritive provenite
din nutrețurile consumate. (Bahcivangi, 2005)
Alimentația rațională a vacilor de lapte trebuie s ă fie format ă din nutre țuri variate care s ă
stimuleze apetitul, sinteza laptelui , iar costul producerii sau achizi ției lor să fie cât mai redus.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
13 
 Astfel, nutre țurile suculente au efect stimulator asupra produc ției de lapte iar utilizarea în hran ă a
unor nutre țuri poluate cu nitra ți, nitriți, antibiotice, pesticid e sau contaminate cu mice ți
influențează în mod negativ produc ția cantitativ ă și calitativ ă de lapte. Tipul de alimenta ție poate
influența atât cantitatea de lapte cât și indicii de calitate ai laptelui.
Pot valorifica o cantitate mare de resurse vegetale, dat fiind faptul c ă rumenul vacilor are
o capacitate de 150-230 litri.
In cazul vacilor din fermele/exploata țiile de animale din jude țul Bistrița-Năsăud, baza
rației sunt furajele de volum care asigur ă un preț scăzut de ob ținere a laptelui și care se
administreaz ă tuturor vacilor din ferm ă, folosindu-se și două sau mai multe amestecuri de
concentrate dintre care unul este constituit din concentrate energetice (porumb, orz) și al doilea
din concentrate proteice ( șroturi de soia, șroturi de floarea-soarelui, maz ăre) și premixuri vitamine-
minerale. Structura și cantitatea amestecului de concentrate se stabile ște pentru fiecare animal în
parte sau pentru un grup de animale în func ție de produc ția de lapte prev ăzută pentru a se ob ține.
Nutrețurile de volum sunt împ ărțite după natura acestora în trei categorii: suculente,
fibroase și grosiere.
Nutrețurile suculente (nutre țul verde și cel conservant) au un coeficient ridicat de
digestibilitate, stimulând prin substan țele nutritive pe care le con ține. Nutre țul verde provine din
pajiștile temporare și permanente ale locuitorilor jude țului iar consumul zilnic de nutre ț este de 8-
12kg la 100 kg mas ă corporală respectiv 50-80kg pe zi. Pe sezon (în sezonul de var ă) o vacă va
consuma circa 7-10t nutre ț verde. În ceea ce prive ște suculentele conservate, acestea se
administreaz ă în general în perioada de iarn ă. Nutrețul însilozat trebuie s ă fie de calitate superioar ă
cu un pH cuprins între 3,5-4,5. La acest nive l sunt distruse bacteriile ce determin ă fermenta ția
butirică și menține palatibilitatea, respectiv se favorizeaz ă fermenta ția anaerob ă.
Nutrețurile fibroase, în special fâ nul. În medie vacile consum ă circa 2kg de fân de calitate
medie la 100kg greutate corporal ă. Consumul mediu zilnic se încadreaz ă în intervalul de 6-
8kg/vacă, iar necesarul anual/vac ă este circa 1-1,5 tone.

1.4 Sursele de contaminare primar ă a laptelui
 
Microorganismele existente în lapte sunt importante din numeroase puncte de vedere.
Unele microorganisme pot produce arom ă și modific ări fizice dorite și de aceea se folosesc la
fabricarea diferitelor produs e lactate. Altele, pot s ă fie patogene pentru consumul uman, motiv
pentru care trebuie prevenit ă prezența lor în lapte sau dac ă acestea se g ăsesc în compozi ția laptelui

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
14 
 să fie distruse sau oprite în multiplicare prin diferite mijloace. Multe microorganisme creeaz ă
dificultăți în tehnologia de fabricare a di feritelor lactate, provocând di ferite defecte de culoare,
consistență, miros și gust laptelui materie prim ă.
Din aceste cauze, se impune cunoa șterea tuturor microorganism elor care pot contamina
laptele în vederea lu ării celor mai potrivite m ăsuri pentru re ținerea și folosirea celor utile și
îndepărtarea celor nefolositoare sau d ăunătoare.
Programele de prevenire și combatere a diferitelor afec țiuni ale glandei mamare, cum ar
fi mamita, impun aplicarea cu consecven ță a măsurilor de igien ă a mulsului, al ături de asigurarea
unor măsuri corespunz ătoare de igien ă generală în exploata țiile de animale și centre de colectare.
Aceste elemente pot s ă devină o pârghie extrem de important ă în menținerea unei rate sc ăzute a
infecțiilor mamare și a obținerii de lapte cu o calitate microbiologic ă și tehnologic ă
corespunz ătoare standardelor în vigoare.
Prezentă în toate fermele de vaci, mamita joac ă un rol extrem de important atât ca
frecvență patologic ă cât și din punctul de vedere al consecin țelor economice fiind considerat ă una
dintre cele mai costis itoare boli care afecteaz ă vacile de lapte.

1.4.1 Contaminarea laptelui cu microorganisme din mamel ă
 
Efectele îmboln ăvirii ugerului asupra calit ății laptelui sunt evidente: sc ăderea
conținutului de gr ăsime, cazein ă, lactoză și se produc schimb ări în raporturile cantitative ale
componentelor existente în laptele normal. Rezultatul final se reg ăsește în scăderea randamentului
de prelucrare și a calității produselor.
Există în mamel ă germeni banali care contamineaz ă laptele în timpul mulsului, astfel la
ieșirea din mamel ă se obține cu greu un lapte steril.
Când mulgerea se face în condi ții aseptice, microorganismele se g ăsesc în num ăr mic în
lapte, câteva zeci-sute (aproximativ 300-500/ml), rareori 1000/ml. Când num ărul de germeni din
lapte este foarte mare la mulgere, atunci se poate vorbi de infec ții ale mamelei. Exist ă animale cu
mamelă perfect sănătoasă, care totu și dau lapte la mulgere cu un num ăr mare de microorganisme:
1000 germeni/ml. Aceasta se întâmpl ă din cauza deschi derilor largi și permanente a mameloanelor,
sfincterele acestora fiind relaxate tot tim pul. Se poate aprecia starea sfincterelor și implicit cea a
mameloanelor dup ă viteza de mulgere. Cu cât viteza de mulg ere, deci jetul de lapte este mai gros,
cu atât deschiderea mamelonului este mai mare, iar laptele con ține un num ăr mai mare de germeni.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
15 
 De exemplu, primul lapte extras din mamel ă este mai poluat (mai bogat în microbi, iar în
caz de mastit ă aceștia sunt patogeni) num ărul de microorganisme sc ăzând o dat ă ce mulgerea
progreseaz ă.
Microorganismele p ătrund în mamel ă pe două căi :
 pe cale ascendent ă, prin canalul mamelonului; aceast ă cale e folosit ă de microflora
saprofită (specii din genurile Micrococcus, Corynebacterium, Streptococcus ) și în cazuri rare de
cea patogen ă (streptococi și stafilococi patogeni)
 pe cale endogen ă. În acest caz, ge rmenii ajung în mamel ă pe calea circula ției sanguine
și se localizeaz ă la nivelul acesteia dând di verse leziuni (fiind vorba de M.bovis, Brucella,
Rickettsia )(Ancuța M. Rotar, Sorin Apostu, 2012)
Încărcătura microbian ă a laptelui difer ă de la vac ă la vacă, deși toate sunt s ănătoase și
exploatate în acelea și condiții de igien ă și furajare, datorit ă constituției anatomice a mameloanelor
specifice fiec ărei vaci.

1.4.2 Contaminarea laptelui cu microorganisme din afara mamelei
 
Laptele, produsul integral ob ținut printr-un muls corect și neîntrerupt a unei femele în
lactație, bine între ținută, bine hrănită și nesurmenat ă reprezint ă principalul obiectiv al lucr ătorului
din fermă.
Prin “muls corect” se în țelege recoltarea unei cantit ăți maxime de lapte, într-un timp
minim dar în condi țiile menținerii sănătății glandei mamare a animalului produc ător de lapte.
Obiectele folosite la muls cât și organizarea mulsului sunt factori importan ți de influen ță a stării
de sănătate a glandei mamare, a cantit ății laptelui cât și a calității microbiologice a acestuia.
Începând cu momentul mulgerii (contaminare primar ă) și pe parcursul depozit ării și
prelucrării laptelui (contaminare secundar ă) gradul de contaminare cre ște, adăugându-se la aceasta
și posibilitatea înmul țirii germenilor. (Draghici și colab, 1987)
Contaminarea laptelui cu microorganisme din afara laptelui este mai mare decât aceea
din mamel ă și destul de variat ă cantitativ și calitativ. Aceast a depinde de condi țiile în care laptele
se produce, se manipuleaz ă și se prelucreaz ă. Principalele surse de cont aminare a laptelui din afara
mamelei sunt :
a. Atmosfera ad ăposturilor și spațiilor unde se mulg animalele. Aceasta con ține
numeroase microorganisme antrenate de praful degajat de paiele de a șternut, furaje, fecale,

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
16 
 vehicule. Furajele grosiere poart ă în special bacterii sporulate ( Bacillus, Clostridium ) și spori de
mucegaiuri. Fecalele poart ă enterobacterii în special, E coli .
b. Animalul produc ător de lapte. Particulele de fecale, de p ământ, de vegetale, firele de
păr, celulele epiteliale (provin de pe corpul animalului) sunt înc ărcate cu cantit ăți enorme de
microorganisme și ajung în lapte în timpul mulsului, mai ales manual. Se poate reduce aceast ă
contaminare prin men ținerea corpului animalelor în stare curat ă, legarea cozii în timpul mulsului
și spălarea mamelei înainte de muls. Aceast ă operațiune se realizeaz ă cu o solu ție antiseptic ă.
Imediat dup ă mulgere, se recomand ă ca laptele s ă fie filtrat în vase bine închise pentru ca
microorganismele purtate de obiecte care polueaz ă laptele să nu disperseze în masa acestuia.
c. Mulgătorul murdar care are îmbr ăcămintea murdar ă sau prăfuită, cu mâinile murdare
sau cu diferite inflama ții la mâini, la fa ță sau naso-faringe constituie o surs ă suplimentar ă de
contaminare a laptelui. Contaminarea provenit ă de la cei cu diferite afec țiuni este mult mai
periculoas ă pentru că adesea const ă în germeni patogeni pentru om, transmisibili prin lapte.
d. Obiectele folosite la muls, inclusiv cele folosite la mulsul mecanic. Acestea reprezint ă
sursa de contaminare cea mai important ă deoarece microorganismele cu care are loc contaminarea
sunt în faza de înmul țire logaritmic ă, deci acestea î și reiau activitatea o dat ă ajunse în lapte.
O mare parte din aceste microorganisme s unt reprezentate de bacteriile lactice și de cele
pseudolactice din genurile Escherichia și Enterobacter .
Se recomand ă spălarea atent ă și dezinfectarea obiectelor și ustensilelor de muls dup ă
fiecare folosire pentru a reduce înc ărcătura microbian ă a laptelui.
Funcționarea incorect ă din punct de vedere mecanic a instala ției de muls are efecte
traumatice asupra mamelonului care frecvent prezint ă zone ischemice sau hiperemice datorate mai
ales constric ției prelungite în special în z ona de contact dintre mamelon și manșonul de muls.
Aceste leziuni sau microtraume creeaz ă condiții perfecte pentru dezvoltarea microorganismelor.
Defecțiunile mecanice distrug sfincterul mamelonului ceea ce permite microorganismelor s ă
penetreze mult mai u șor în glanda mamar ă.
Trebuie s ă se acorde, de asemenea, o aten ție deosebit ă igienizării (exigente) instala țiilor
de muls mecanic întrucât acestea au o pondere mai ridicat ă asupra contamin ării laptelui decât
mulsul manual.
Instalațiile bine igienizate asigur ă obținerea unui lapte de o calitate microbiologic ă
excelentă deoarece acesta nu este supus contamin ării cu microorganisme de pe corpul animalului,
din atmosfer ă și de la mulg ător.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
17 
 e. Apa. Ea reprezint ă o sursă important ă de contaminare a laptelui. Trebuie s ă conțină
un număr redus de colonii bacteriene și absența coliformilor fecali. Venind în contact direct cu
recipientele și utilajele o dat ă cu limpezirea acestora, poate contamina laptele cu cantit ăți mari de
microorganisme.
Este evident c ă una dintre cele mai importante surse de contaminare o reprezint ă utilajele
și echipamentele de muls insuficient ig ienizate, cu resturi de lapte sau ap ă de clătire neeliminate.
În aceste resturi germenii g ăsesc loc de refugiu (ni șe ecologice) în care se men țin în stare
metabolic activ ă, fiind un pericol pent ru laptele materie prim ă din exploata țiile de animale.

Tabel 1.1
Multiplicarea num ărului de bacterii în lapte
Timp în ore Nr. bacterii/ml lapte Nr. bacterii/l lapte
0,5 2 20000
1 4 40000
2 16 160000
3 64 640000
4 256 2560000
5 1024 10240000
6 4096 40960000
7 16384 163840000
8 65536 655360000
9 262124 2621240000
10 1048576 10485760000
(Sursa: Sălăjeanu Aurelia și colab, 2010)

Atât num ărul de bacterii cât și multiplicarea lor, poate fi mult influen țat prin răcirea
laptelui cât mai repede dup ă muls. Imediat dup ă muls, laptele are proprietatea de a împiedica
dezvoltarea microorganismelor și chiar de a reduce num ărul acestora prin ac țiunea bactericid ă.
Durata fazei bactericide de pinde de temperatura de r ăcire a laptelui imediat dup ă muls și de
încărcătura lui cu microorganisme imediat dup ă încetarea mulsului. R ăcirea laptelui la temperaturi
sub 4°C reduce mult multiplicarea bacteriilor.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
18 
 Tabel 1.2
Influența temperaturii asupra duratei fazei bactericide
Temperatura (°C) Durata fazei bactericide
30 Pân ă la 3 ore
25 Pân ă la 6 ore
10 Pân ă la 10 ore
5 Pân ă la 36 ore
0 Pân ă la 48 ore
-10 Pân ă la 240 ore
-25 Pân ă la 720 ore
(Sursa: Sălăjeanu Aurelia și colab, 2010)

1.5 Microflora laptelui și semnifica ția unor grupe de mi croorganisme care
contamineaz ă laptele
 
1.5.1 Microorganisme nepatogene
1.5.1.1 Microorganisme care ac ționează asupra lactozei din lapte
 
Bacteriile lactice sau fermen ții lactici adev ărați se clasific ă în două grupe mari:
a. bacterii lactice homofermentative- sunt cele care în urma ac țiunii asupra lactozei
produc acid lactic aproximativ 95% și cantități mici de dioxid de carbon și acid acetic.
În funcție de temperatura optim ă de multiplicare, aceast ă grupă se împarte în alte dou ă
subgrupe- termofile și mezofile.
Bacteriile lactice fermentati ve termofile sunt reprezenta te de specii din genurile
Lactobacillus și Streptococcus care au o temperatur ă optimă de înmulțire de 37-45°C, neputând s ă
se multiplice la temperaturi de 15-20°C. Acestea au anumite însu șiri care le deosebesc de alte
bacterii: au activitate cazeolitic ă pronunțată și acidifică puternic laptele (Ancu ța M.Rotar, Sorin
Apostu, 2012).
Principalele bacterii din aceast ă subgrupă care au o importan ță semnificativ ă pentru
tehnologia laptelui și a produselor lactate sunt: L. lactis, L. bulgaricus, L.helveticus, L. acidophilus
și S. termophilus.
Bacteriile homofermentative mezofile sunt reprezentate, de asemenea, de specii din
genurile Lactobacillus și Streptococcus . La temperaturi de 20-30°C se înmul țesc optim și nu se

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
19 
 dezvoltă la temperaturi mai mari de 40°C. Principalele caracteristici ale acestora sunt: acidific ă
lent laptele și au o oarecare activitate cazeolitic ă.
Bacteriile din aceast ă subgrupă care au o importan ță deosebită pentru tehnologia laptelui
și în tehnologia de fabricar e a diferitelor lactate sunt : L.casei, L. plantarum, S. lactis, S. lactis
subspecia diacetylactis, S. cremoris.
b. bacterii lactice heterofermentative care în urma ac țiunii asupra lacto zei produc acid
lactic 50%, dioxid de carbon 20-25%, alcooli în propor ție de 20-25% (etanol, manitol) și acid
acetic. Cu o importan ță ridicată pentru tehnologia laptelui și a produselor lactate sunt speciile care
fac parte din genurile Lactobacillus, Leuconostoc și Bifidobacterium: Bifidobacterium bifidum, L.
Desidiosus (caucasicus), L. brevis, Leuc onostoc mesenteroides, Leuconostoc cremoris
(citrovorum) .
Bacteriile pseudol actice sau fermen ții lactici fal și se referă la bacteriile coliforme și unele
bacterii anaerobe sporulate cum sunt: C. butyricum (amylobacter) , C. tyrobutyricum, C.
Thermosaccharolyticum (Ancuța M.Rotar, Sorin Apostu, 2012).
Bacteriile propionice- ac estea sunt reprezentate de specii din genul Propionibacterium și
Eubacterium . Speciile din genul Propionibacterium fermenteaz ă substanțele hidrocarbonate și
descompun lacta ții, producând acid propionic volatil, acid acetic și dioxid de carbon. Cele din
genul Eubacterium fermenteaz ă substanțele hidrocarbonate și descompun lacta ții, producând acid
butiric volatil, acid acetic și dioxid de carbon (B ărzoi, Apostu, 2002).

1.5.1.2 Microorganisme care ac ționează asupra proteinelor din lapte
 
Aceste microorganisme ac ționează asupra proteinelor din lapt e pe care le hidrolizeaz ă în
peptone, polipeptide și aminoacizi. Aminoacizii sunt descompu și în amoniac, indol, scatol și
hidrogen sulfurat. În urma ac țiunii acestor bacterii pot ap ărea unele modific ări caracteristice ale
laptelui și brânzeturilor cum sunt: coagularea dul ce, peptonizarea sau proteoliza, colora țiile și
mirosurile anormale.
Microorganismele ac ționează în principal asupra cazeinei din lapte pe care o modific ă
sub acțiunea enzimelor. Ini țial, e transformat ă în paracazein ă prin intermediul unei enzime
bacteriene asem ănătoare labfermentului, iar mai a poi cu ajutorul enzimei cazeaz ă, paracazeina e
descompus ă în albumoze și peptone. Procesul de degradare se continu ă până la aminoacizi,
amoniac s.a.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
20 
 În această grupă intră specii de microorganisme din aproape toate diviziunile taxonomice:
coci Gram pozitivi, bacili Gram negativi nespor ogeni, bacilli Gram pozitivi sporogeni, aerobi sau
anaerobi ( Bacillus și Clostridium ), actinomicete, levuri, mucegaiuri.
Bacilii Gram negativi nesporogeni. În aceast ă grupă intră numeroase specii cu
semnifica ție pentru microbiologi a laptelui din genul Pseudomonas (Ps. fluorescens, Ps.
alcaligenes, Ps. syncyanea ), Proteus (Pr. vulgaricus), Serratia marcescens . Când Pseudomonas
fluorescens se găsește în lapte, laptele devine un lichid tulbure de culoare galben-verzuie,
fluorescent ă, având miros de amoniac, de pe ște sau de urin ă. Câteodat ă, laptele peptonizat are o
culoare albastru-violet care se datoreaz ă prezenței Pseudomonas syncyanea , sau o culoare roz-
roșie datorat ă Serratia marcescens . Unele specii din aceast ă grupă sunt psihotrofe și determin ă
defecte la laptele depozitat la rece.
Familia Bacillaceae . Reprezentan ții acestei familii polueaz ă laptele materie prim ă, laptele
pasteurizat dar și diferite produse lactate. Aces te bacterii fac parte din dou ă familii: Bacillus și
Clostridium . Bacteriile din aceste dou ă genuri sunt bacterii formatoare de spori, motiv pentru care
rezistă tratamentelor termice aplicate la ptelui crud. Laptele de consum ob ținut în urma unui proces
de pasteurizare eficient și ambalat ulterior în condi ții aseptice con ține exclusiv bacterii din aceste
două genuri. Num ărul lor în laptele crud are valori în jur de 1 000 bacterii/ml lapte.
Speciile din genul Bacillus care se întâlnesc în laptele materie prim ă sunt: B.subtilis,
B.firmus, B.pumilus, B.cereus V. mycoides, B. circulans, B.licheniformis, B. sphaericus,
B.coagulans, B.polymixa, B.macerans . Sporii acestora pot reprezenta o problem ă pentru
sterilizarea industrial ă a laptelui, fiind foarte rezisten ți la căldură. Anumite specii de Bacillus
produc enzime care sunt capabile s ă acționeze asupra moleculelor mari de protein ă din lapte. Ele
sunt coagulan ți puternici ai laptelui f ără a fi și acidifian ți.
Speciile din genul Clostridium ajung în lapte în timpul mulgerii odat ă cu murdăria de pe
corpul animalelor, praful atmosfer ic sau prin contactul cu mâinile operatorilor, vasele de muls sau
cu diferite ustensile neigienizate. Dup ă caracterele biochimice dominante, speciile de Clostridium
care pot polua laptele se pot divide în mai multe grupe:
a) Clostridii cu activitate zaharolitic ă puternică:
Clostridium butyricum, Clostridium paraperfringens, b) Clostridii cu activitate proteolitic ă puternică:
Clostridium hystolyticum, Clostridium sporogenes,

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
21 
 c) Clostridii cu activitate zaharolitic ă și proteolitic ă:
Clostridium perfringens, Clostridium acetobutylicum, Clostridium aurantibutyricum, Clostridium chauvei, Clostridium septicum (Ancuța M. Rotar, Sorin Apostu, 2012)
Clostridiile se g ăsesc majoritar în natur ă, în special în sol. Acestea sunt mai frecvente și
mai numeroase în laptele provenit de la animale în stabula ție, se găsesc în lapte pe tot parcursul
anului.
Unele actinomicete pot produce proteoli za cazeinei, alcalinizarea laptelui și gustul amar.
Acestea sunt: A.griseus, A.violaceus . De asemenea, unele levuri și mucegaiuri pot s ă aibă o acțiune
asupra proteinelor din lapt e: specii din genurile Torula, Saccharomyces, Mucor, Aspergillus,
Penicillium, Cladosporium, Oidium etc.

1.5.1.3 Microorganisme care ac ționează asupra lipidelor din lapte

Microorganismele lipolitice apar țin celor mai diverse grupe- Pseudomonas,
Staphylococcus, Serratia, Bacillus, Cladosporium, Penicillium, Oidium – și pot polua atât laptele
cât și produsele lactate.
Microorganismele din aceast ă clasă elaboreaz ă lipaze care determin ă hidroliza gr ăsimii
cu formare de acizi gra și și glicerină. În urma acestei hidrolize apar diferite modific ări de gust și
miros, cum ar fi: de butiric, de iute, de în țepător, de picant, de rânced. Modific ările produse de
lipaze sunt de obicei înso țite și de modific
ări proteolitice- mirosul de sulf, de amoniac, gustul amar.
Microorganismele lipolitice care polueaz ă laptele și produsele lactate sunt psihrotrofe și
se dezvolt ă bine și acționează asupra lipidelor și când produsele în care se afl ă se păstrează la
temperaturi joase.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
22 
 1.5.2 Microorganisme patogene
 
Microorganismele patogene care pot atenta la integritatea laptelui materie prim ă, putând
contamina ulterior și produsele finite se împart în dou ă categorii importante: virusuri și
bacterii/toxine bacteriene.
a) Virusuri Chiar dac ă în ultimii ani, s-au f ăcut mari progrese în ceea ce prive ște cunoașterea
virusurilor, înc ă există un grup de necunoscute privind c ăile de transmitere, dozele infec țioase și
rezistența lor la diferi ți factori din mediul extern.
În ceea ce prive ște consumul de lapte, cu excep ția encefalitei transmisibile prin antropode,
celelalte virusuri care pot infecta omul prin consumul de lapte sunt pu țin cunoscute. Pentru a
preveni apari ția unor episoade de boli virale prin consum, pare suficient ă pasteurizarea corect ă a
laptelui în aparate cu pl ăci. Însă, nu este exclus ca unele virusuri s ă aibă un punct termic de
inactivare egal sau u șor superior temperaturilor de pasteuri zare folosite curent (în cuve la o
temperatur ă de 61,5°C timp de 30 minute sau o pasteurizare rapid ă, la temperaturi înalte de 71-
72°C timp de 15 secunde).
De departe cea mai important ă din sursele de contaminare a la ptelui cu virusuri patogene
pentru om o reprezint ă contaminarea prin manipulatori umani.
Enterovirusuri. Acestea sunt transmisibile pe cale oral ă și se multiplic ă în mucoasa
tractului gastro-intestinal atât în cazul omului cât și al animalului. Unele s-au dovedit a fi patogene
pentru om, fiind vorba de virusul poliomielitei și virusul Coxsackie. Virusul poliomielitei, în urma
examenelor de laborato r, s-a demonstrat c ă este sigur inactivat de pasteuriz ările curente care sunt
aplicate corect. Pe de alt ă
parte, virusul Coxsackie pare a fi mai rezistent la temperatura
pasteurizărilor obișnuite, unele tulpini supravie țuind la tratamente de 71°C 15 secunde. Laptele
crud (materie prim ă) și cel contaminat dup ă pasteurizare au un rol extrem de important în
diseminarea acestor enterovirusuri.
Virusul febrei aftoase. Acesta este foarte contagios pentru animale, pentru om îns ă
contagiozitatea este mic ă sau absent ă. Este foarte rar la om și are, de regula, ca surs ă de infecție,
laptele materie prim ă provenit din ferme cu animale bolnave. Laptele contaminat este și mai rar,
deoarece virusul nu rezist ă la temperatura de pasteurizare di n cadrul proceselor tehnologice din
fabrică.
Virusul hepatitei infec țioase. Acest virus este transmis pe cale oral ă și poate fi eliminat
de indivizi convalescen ți sau clinic s ănătoși. Nu ii se cunoa ște termorezisten ța și hepatita

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
23 
 infecțioasă virală este considerat ă ca fiind una dintre cele mai grave maladii virale în care laptele
reprezintă un mediu de transmitere. Laptele poate fi contaminat (de cele mai multe ori) prin
manipulări de către persoane purt ătoare sau eliminatoare de virus, dar și prin apa folosit ă în cadrul
proceselor tehnologice necesare.
Virusul encefalitei trans misibile prin artropode (căpușe și alți acarieni). Omul poate fi
infectat pe cale cutanat ă sau oral ă, prin ingestia laptelui netrat at termic provenit de la capre
infectate. Virusul a fost pus în eviden ță atât în laptele de capr ă cât și în cel de vac ă sau oaie. Acesta
este excretat încontinuu în primele 2-6 zile de la infectare, iar concentra ția sa în laptele animalului
infectat este de sute de ori mai mare decât în sânge. Aceasta s-ar putea datora multiplic ării virusului
la nivelul ugerului sau filtr ării și concentr ării lui în uger. Virusul este foarte rezistent la c ăldură și
poate rămâne parțial activ în laptele materie prim ă ținut în vane la o temperatur ă de 60°C, dar la
un tratament de 20 minute la o temperatur ă de 70°C (sau în 30 minute, 62-63°C) este complet
inactivat. Deci, pasteurizarea comercial ă folosită în mod curent, executat ă corect, inactiveaz ă în
mod sigur acest virus și împiedic ă transmiterea acestuia la om.
b) Bacterii si toxi ne bacteriene
S. aureus. Cel mai mare pericol în ceea ce prive ște contaminarea laptelui și a produselor
lactate cu stafilococi o reprezint ă elaborarea de enterotoxine capabile s ă producă la om
gastroenterit ă acută. Enterotoxina stafilococic ă este termostabil ă, ceea ce înseamn ă că după
elaborarea ei în lapte este foarte greu sau chiar imposibil de a o inactiva. Toxiinfec ția cu
enterotoxina stafilococic ă apare de cele mai multe ori în urma consumului de la pte pasteurizat în
condiții bune, dar laptele a fost contaminat înainte de pasteurizare și ținut în condi ții favorabile
multiplicării stafilococilor.
Oamenii aparent s ănătoși care manipuleaz ă laptele, produsele lactate și animalele de lapte
sunt purtători. Aceștia poartă enterotoxina pe mucoasa nazal ă și pe piele și frecvența purtătorilor
este mai mare în cazul celor care prezint ă sau au prezentat furunculi sau diferite r ăni la nivelul
pielii.
O altă sursă important ă de poluare a laptelui cu st afilococi o constituie ugerul și pielea
animalelor de lapte. Leziunile mameloanelor și pielii ugerului con țin de cele mai multe ori
stafilococi cu care se contamineaz ă laptele fie direct, fie prin mâinile celor care realizeaz ă
mulgerea. În urma numeroaselor infect ări, s-a constatat c ă stafilococii cap ătă relativ repede
rezistență față de penicilin ă.
Enterotoxina stafilococic ă atinge concentra ții nocive pentru om când densitatea celulelor
vii de stafilococi este minimum 500 000-1 000 000/ml lapte. Aceast ă concentra ție poate fi atins ă

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
24 
 în aproximativ 10-12 ore la 30-37°C, iar la o temperatur ă sub 10°C multiplicarea este practic nul ă.
Prezența bacteriilor lactice și unele specii de Pseudomonas inhibă înmulțirea stafilococilor, astfel
că laptele contaminat cu stafilococi dup ă pasteurizare sau nepasteurizare corespunz ătoare este mai
periculos decât laptele materie prim ă (crud) contaminat care dup ă cum se știe, conține o bogat ă
floră acido-lactic ă și alte microorganisme concur ente pentru stafilococi.
Termorezisten ța enterotoxinei stafilicocice are o importan ță practică considerabil ă,
metodele de pasteurizare cunoscute nef iind eficace. Procesul de fierbere, dac ă are o durat ă limitată
(30 minute), nu reduce poten țialul ei toxic și abia dup ă o fierbere îndelungat ă (60 minute) se
constată o reducere a activit ății enterotoxinei. Spre deosebire de enterotoxin ă, în urma
tratamentelor termice de pasteurizare, S.aureus este omorât.
S. aureus în laptele crud . Există numeroase surse prin care laptele proven it de la vaci se
poate contamina cu stafilococi.
Streptococii. Pot fi patogene și pentru om, contractarea de c ătre animalele de lapte de
infecții localizate sau generalizate de streptoc oci din diferite grupe serologice. Astfel, Streptococii
hemolitici din grupa A (S.pyogenes) produc la om diverse afec țiuni clinice acute: angin ă, otită
medie, scarlatin ă, afecțiuni purulente, erizipel. Ace ști germeni sunt introdu și în lapte prin persoane
bolnave, convalescente, purt ători asimptomatici și în unele cazuri asemenea persoane
contamineaz ă animalele care pot contracta afec țiuni clinice ale ugerului iar mai apoi elimin ă
cantități importante de streptococi prin laptele lor.
Cazurile de îmboln ăviri la oameni prin consum de lapte se refer ă întotdeauna la consumul
de lapte crud, lapte pasteurizat necorespunz ător sau lapte contaminat dup ă pasteurizare deoarece
S.pyogenes este distrus în mod sigur prin tratarea termic ă în aparate cu pl ăci. Tratarea termic ă se
face în 7 secunde la o temperatur ă de 57°C și în 1 secunda la 60,9°C.
Shigella. S-au înregistrat numeroase cazuri de dizenterie bacil ă (shigeloza) în urma
consumului de lapte contaminat. În toate cazuri le, germenul care a cont aminat laptele provenea
din acelea și surse: mâinile manipulatorilor (oameni care prelucrau sau manipulau laptele), apa
poluată cu dejecțiuni umane sau prin mu ște. Multiplicarea acesteia se realizeaz ă la temperaturi mai
mari de 15°C, fiind mai intense în laptele pasteu rizat decât în laptele crud, din cauza lipsei florei
specifice.
E. coli enteropatogen ă. O proporție mare din probele de lapte sosite din exploata țiile de
animale la laborator sunt contaminate. Laptele materie prim ă se poate contamina datorit ă
îmbolnăvirii vacilor sau prin persoanele purt ătoare.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
25 
 Cercetarea bacteriilor coliforme în laptel e pasteurizat se face cu regularitate și s-a
constatat c ă laptele pasteurizat la care se inactiveaz ă fosfataza nu con ține bacterii coliforme.
Campylobacter jejuni. Aceasta contamineaz ă deseori laptele și produce la consumatorii
acestuia gastroenterit ă acută.
Brucella. Bruceloza este o zoonoz ă clasică, agentul etiologic este bine vehiculat în lapte
prin care se pot contamina oamenii. Omul se poate contamina cu trei specii principale: Br.
Melitensis, Br. Suis, Br. Abortus.
Mycobacterium bovis. Se transmite în principal de la animale bolnave la om prin
consumul de lapte crud, de și este posibil ă contaminarea și pe cale aerian ă. Principala surs ă de
infecție o constituie vacile de lapte bolnave. Frecven ța tuberculozei bovine la om depinde în mare
parte de efectivul de bovine infectat și de consumul de lapte crud sa u insuficient tratat termic.
Bacilii tuberculozei ajung în lapte sub diferite moduri. Ugerul infectat dar f ără leziuni
mamare reprezint ă unul dintre cele mai dese moduri de contaminare. Densitatea bacililor
tuberculozei în laptele v acilor bolnave este de 104-106/ml. Consumul de c ătre om al laptelui
contaminat determin ă apariția tuberculozei de tipul bovin.
B. tuberculozei. Poate fi g ăsit în diferite produse lactate (smântân ă, unt) preparate din
lapte crud contaminat, durata de supravie țuire fiind destul de mare. Singura solu ție de a prevenii
infectarea omului prin consumul de brânz ă fabricată din lapte contaminat este pasteurizarea
prealabilă eficientă a laptelui, deoarece bacilul este omorât întotdeauna prin tratamente termice
care inactiveaz ă fosfataza.
B. anthracis. Infectarea omului cu bacteria c ărbunoasă se face destul de rar prin consumul
de lapte . Poate să treacă din sângele efectivului bolnav în lapte în apropierea mor ții, dar nu persist ă
în laptele animalelor remise. Laptele animalelor bolnave sau suspecte se exclude din alimenta ție
pentru a se evita infectarea omul ui prin consumul acestuia. Laptel e de la efectivele infectate nu
trebuie admis în consum decât dup ă 2 săptămâni de la ultimul caz de boal ă.
L. monocytogenes. Laptele este considerat unul di ntre vehiculele serotipurilor de L.
monocytogenes de la animale la om și este în egal ă măsură patogen. Fiind o bacterie psihrotrof ă
se poate multiplica și în laptele ținut la temperaturi joase. Listeria persistă în lapte timp de 3 luni
de la dispari ția semnelor clinice de mamit ă. Astfel este nevoie de un tratament termic eficace
(temperaturi ridicate) pentru a o distruge, ea rezistând 33 de minut e la o pasteurizare de 61,7°C.
Leptospirele . Contaminarea se poate realiza cu leptospire din țesutul mamar al animalelor
infectate sau din urina acesto ra. Oamenii bolnavi sau purt ători de leptospire pot de asemenea s ă
contamineze laptele. Ajunse în lapte, dispar repede, odat ă cu creșterea acidit ății și sunt în mod

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
26 
 sigur omorâte în timpul pasteuriz ării fiind deosebit de termosensibi le. Laptele ar putea constitui
un mijloc de infectare cu leptospire a omului, în special când provine de la vaci cu mamite
leptospirice și când este consumat crud, la scurt timp dup ă mulgere (Ancu ța M. Rotar, Sorin
Apostu, 2012).

1.6 Celulele somatice din lapte –indicator al calit ății
 
Laptele ca produs alimentar a fost și va rămâne pentru toate categoriile de consumatori
un produs de baz ă, atât în forma sa natural ă, cât și ca produs prelucrat. In tegritatea acestuia este
esențialmente asigurat ă de sănătatea animalului și a glandei mamare care-l produce și de condi țiile
de producere și de valorificare.
Când se vorbe ște despre calitatea laptelui, se vorbe ște despre însu șirile lui fizico-chimice
și organoleptice, despre înc ărcătura microbian ă și, nu în ultimul rând, despre con ținutul lui în
celule somatice (Mihaela Ivancia, 2004).
În urmă cu aproape o sut ă de ani, au fost semnalate prima dat ă celulele somatice din lapte,
considerându-se atunci c ă fac parte din micii componen ți ai laptelui. Destul de târziu, s-a conturat
importanța lor pentru starea de s ănătate a mamelei și implicit a calit ății igienice a laptelui destinat
consumului uman. Ulterior, a fost pus la punct un sistem automat, de mare productivitate, cu
ajutorul c ăruia se poate acum evalua rapid num ărul de celule somatice dintr-o prob ă (Diana Sab ău,
Ovidiu Rotaru, 2006).
Principalele elemente figurate di n lapte sunt celulele epiteliale și leucocitele.
Celulele epiteliale ajung în lapte în timpul secre ției, numărul lor fiind destul de mare în
urma unui muls brutal. În urma p ătrunderii în uger a dife ritelor bacterii, num ărul de leucocite,
respective celule somatice cre ște foarte mult datorit ă infecțiilor provocate la nivelul acinilor
glandulari. Un num ăr minim de celule somatice este permanent prezent în lapte îns ă creșterea lor
peste anumite limite denot ă apariția mastitelor sau a mamitelor. In aceast ă situație se schimb ă și
compoziția laptelui, în sensul c ă atât cazeina cât și grăsimile se g ăsesc în cantit ăți mult mai reduse
față de laptele provenit de la vacile s ănătoase. Totodat ă, mastita reduce produc ția de lapte pân ă la
15%.
Numărul de celule somatice este dat de cantitat ea de celule somatice într-un ml lapte. Sub
400 000 celule somatice pe mililitru lapte exprim ă o stare bun ă de sănătate a ugerului.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
27 
 Tabel 1.3
Modificări ale compozi ției laptelui care con ține un num ăr crescut de celule somatice
Componen ții Lapte normal (%) Lapte cu NCS crescut (%)
Substanța uscata 8,9 8,8
Grăsimi 3,5 3,2
Lactoză 4,9 4,4
Proteină total 3,61 3,56
Cazeină total 2,8 2,3
Proteine din zer 0,8 1,3
Albumină serică 0,02 0,07
Sodiu 0,057 0,105
Clor 0,091 0,147
Potasiu 0,173 0,157
Calciu 0,12 0,04
(Sursa: Sabău Diana, Rotaru O, 2006 )

Chiar dac ă sunt puține schimb ări privind proteinele totale esen țiale, sunt modific ări în
tipurile de proteine prezente. Con ținutul în cazein ă scade, iar pierderea ei este ascuns ă de o creștere
a proteinelor din zer cu o valoare nutritiv ă scăzută, ca urmare a pasajului proteinelor serice
(albumine, imunoglobuline etc) în lapte.
Sodiul și clorul cresc de asemenea datorit ă pasajului din sânge în lapte. Potasiul, care în
mod normal este mineralul predominant în lapte, scade datorit ă alterării funcției celulelor
secretoare iar calciul din lapte fiind legat de cazein ă, scade ca urmare a reducerii sintezei acesteia.

Tabel 1.4
Cerințe pentru admiterea laptelui materie prim ă pentru procesare în fabricile de lapte
Numărul total de germeni (NTG) 30°C/ml <= 100 000a
Numărul de celule somatice (NCS)/ml <= 400 000b
Punctul de înghe ț (°C) <-0,520
Antibiotice /ml
-penicilina
-altele
<0,004 ug Absent
(Sursa: Sălăjeanu Aurelia și colab, 2010)
a- medie geometric ă pe perioada de 2 luni pentru cel pu țin 2 probe analizate pe lun ă
b- medie geometric ă pe perioada de 3 luni pentru cel pu țin o probă analizată pe lună

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
28 
 Guvernul României a decis prin Ordinul 1106/2003 (M.A.P.D.R) s ă introduc ă
următoarele 3 etape pân ă la îndeplinirea total ă a cerințelor de mai sus:
ETAPA I: 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2006 NTG <= 1 000 000 NCS <= 600 000 -aplicarea de programe de autocontrol la nivelul fermei -monitorizarea calit ății laptelui
ETAPA II: 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2008
NTG <= 500 000 NCS <= 400 000
-aplicarea de programe de autocontrol la nivelul fermei ETAPA III: 1 ianuarie 2009- 31 decembrie 2010 NTG <= 100 000 NCS <= 400 000 (Sălăjeanu Aurelia și colab, 2010)

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
29 
 

Partea II. Cercet ări proprii

Capitolul 2

2. 1 Scopul și obiectivele

Igiena produselor alimen tare pe care le consum ăm zilnic și calitatea microbiologic ă a
acestora reprezint ă una dintre principalele griji ale consumatorilor.
Determinarea calit ății microbiologice a laptelui ofer ă informații utile despre condi țiile de
igienă și exploatare ale animalului produc ător de lapte dar și date privind condi țiile de igien ă ale
muncitorilor/personalului din centrele de colectare.
Prin urmare, datele microbiologice ofer ă informații despre laptele materie prim ă de la
animal și până la introducerea lui în etapele de procesare și valorificare.
Astfel, se accept ă a fi consumat de c ătre marea majoritate a popula ției numai acel lapte
care se încadreaz ă în limita unui num ăr determinat de germeni și în limita unui num ăr stabilit de
celule somatice, condi ții care nu s-au impus cu u șurință. A fost nevoie de o legisla ție restrictiv ă,
fundamentat ă științific, care s ă convingă atât pe produc ători, cât și pe procesatorii de lapte, c ă
indicatorii de calitate igienic ă trebuie să treacă obligatoriu înaintea indicilo r de cantitate, când este
vorba de consum de lapte și sănătate, preferându-se în trecut un lapte care s ă satisfacă doar
dezideratul cantitativ.
Alături de al ți indicatori de calitate igienic ă care, în prezent condi ționează prelucrarea
laptelui materie prim ă la nivelul exploata țiilor de animale, num ărul total de germeni și numărul de
celule somatice este unanim acceptat. Acestea impun anumite limite, care dac ă sunt dep ășite
exclude fără drept de apel laptele din circuitul de la ferm ă la masă.
Scopul acestei lucr ări este monitorizarea calit ății laptelui, materie prim ă, pe o perioad ă
de trei ani din centrele de colectare și exploata țiile de animale în jude țul Bistrița-Năsăud.
În cadrul proiectului de diplom ă ne-am propus atingerea urm ătoarelor obiective:
1. Determinarea înc ărcăturii de germeni din laptele materie prim ă din centrele de colectare și
exploatațiile de animale în jude țul Bistrița-Năsăud
2. Eviden țierea num ărului de celule somatice din acelea și centre de colectare și exploata ții de
animale din jude ț

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
30 
 2.2 Prevederile regulame ntului 853/2004 privind condi țiile de admisibilitate
ale laptelui materie prim ă

Regulamentul 853/2004 define ște cerințele privind introducerea laptelui crud pe pia ță la
secțiunea IX, cap.I, II și III. În cadrul acestui regulament, la Capitolul I – Cerin țe de sănătate
animală care se aplic ă producției de lapte crud și de colostru se impune ca laptele crud s ă provină
de la animale: – care nu prezint ă simptome sau suspiciuni în ceea ce prive ște bolile infec țioase care pot fi
transmisibile și la om prin lapte;
– care s ă aibă o stare general ă de sănătate bună și care nu prezint ă semne de boal ă care ar putea
duce la contaminarea laptelui; – care s ă nu sufere de o infec ție a aparatului genital înso țită de scurgeri, de enterit ă cu diaree
și febră sau de o inflama ție vizibilă a ugerului;
– care nu prezint ă răni ale ugerului care ar putea altera laptele (materie prim ă) și colostrul;
– cărora nu le-au fost administrate substan țe neautorizate și care nu au f ă
cut obiectul unui
tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE; – cărora le-au fost administrate substan țe autorizate, dar a fost respectat timpul de a șteptare de
la administrare și până la mulgerea animalului;
– care provin din efective suspecte sa u care au fost identificate cu bruceloz ă, tuberculoz ă și
leucoză;
Cap.I, sec țiunea III impune anumite criterii care se aplic ă atât laptelui crud cât și colostrului.
Operatorii din sectorul alimentar pun în aplicare proceduri pentru ca laptele crud (materie prim ă)
să întruneasc ă anumite criterii:
1. pentru laptele crud de vac ă imediat dup ă recoltare:
– conținutul de germeni NTG la 30°C/ml ≤ 100.000 (*)
– conținutul de celule somatice/ml ≤ 400.000 (**)
(*)medie geometric ă variabilă constatat ă pe o perioad ă de două luni, cu cel pu țin două prelevări
pe lună
(**)medie geometric ă variabilă constatat ă pe o perioad ă de trei luni, cu cel pu țin o prelevare pe
lună, cu excep ția cazului în care autoritatea competent ă definește o altă metodologie pentru a lua
în considerare varia țiile sezoniere ale nivelurilor de produc ț
ie
2. pentru laptele crud prov enit de la alte specii:
– conținutul de germeni NTG la 30°C/ml ≤ 1.500.000 (*)

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
31 
 (*) medie geometric ă variabilă constatat ă pe o perioad ă de două luni, cu cel pu țin două prelevări
pe lună
Se va evita introducerea pe pia ță de către operatorii din sectorul alimentar a laptelui crud
al cărui conținut de reziduuri de antibiotice dep ășește nivelul autorizat. De asemenea, în cazul în
care totalul combinat de r eziduuri ale tuturor substan țelor antibiotice dep ășește o valoare maxim ă
autorizată se evită introducerea laptelui pe pia ță spre a fi consumat sau prelucrat. Aceste cerin țe
se referă la laptele crud, imediat dup ă recoltare.
În ceea ce prive ște laptele crud de la unit ățile de procesare, acesta trebuie s ă respecte
următoarele cerin țe:
– laptele de vac ă utilizat pentru preparar ea produselor lactate înaint e de prelucrare trebuie
sa aibă conținutul de germeni mai mic de 300 000/ml la temperatura de 30°C;
– laptele de vac ă prelucrat folosit pentru prepar area produselor lactate trebuie s ă aibă
conținutul de germeni mai mic de 100 000/ml la o temperatur ă de 30°C
În cazul în care laptele crud nu întrune ște cerințele stabilite în acest regulament, este
necesar ca operatorii din sectorul alimentar s ă informeze autoritatea competent ă și să se ia măsuri
pentru a remedia situa ția.

2.3 Unități de procesare a laptelui materie prim ă din jude țul Bistrița-Năsăud

În județul Bistrița-Năsăud, în prezent, î și desfășoară activitatea 10 unit ăți de procesare a
laptelui materie prim ă, acestea fiind:
1. S.C. Carmolact Prod. S.R.L.
2. S.C. Romfulda Prod. S.R.L.
3. S.C. Bendearcris S.R.L.
4. S.C. Lacto Muntean S.R.L.
5. S.C. Lech Lacto S.R.L:
6. S.C. Eliezer Prod S.R.L.
7. S.C. Sîncodrin Com S.R.L.
8. S.C. Vilactil S.R.L.
9. S.C. Petru ț SNC S.R.L.
10. S.C. Frigomilk S.R.L.
Primele 7 unit ăți de procesare a laptelui din lista de mai sus, men ționate, sunt unit ăți
autorizate pentru o gam ă diversificat ă de produse lactate, av ând beneficiari în toat ă țara. Ultimele

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
32 
 3 unități de procesare a laptelui sunt auto rizate pentru produse lactate tradi ționale, cu beneficiari
numai pe raza jude țului Bistri ța-Năsăud.
S.C. Carmolact Prod. S.R.L. – este situat ă in Transilvania, în lo calitatea Monor, în partea
de SE a jude țului Bistri ța-Năsăud, fiind cea mai mare unita te de procesare din jude ț. Datorită
eforturilor depuse pentru a îmbun ătăți, în permanen ță, procesul tehnologic a ajuns s ă dispună de
două secții, dotate cu utilaje performante, conforme cu standardele U.E. Are 52 puncte de
colectare a laptelui autorizate și 12 exploata ții de animale, având o capacitate de aproximativ
50 000 – 60 000 litri lapte pe zi, cu fluctua ții iarna – vara.
Este acreditat ă ISO 9001 și ISO 22 000/2008. Produce o gam ă variată de produse lactate:
lapte consum și lactate acide (inclusiv iaurt cu fructe), smântân ă, brânză burduf, brânz ă fermentat ă,
telemea, brânz ă vaci, brânz ă Făgăraș, cremă Monor, brânz ă topită Tihuța. Colecteaz ă laptele din
partea de SV a jude țului, precum și din localit ăți de grani ță din județul Mureș.
S.C. Romfulda Prod. S.R.L., este a doua ca m ărime din jude ț și are locația în Beclean, în
partea de V a jude țului Bistri ța-Năsăud. Își desfășoară activitatea prin cele 40 de puncte de
colectare lapte și 35 de exploata ții autorizate, având o capacitate de aproximativ 24 000 litri lapte
pe zi.
Este acreditat ă ISO 9001. Produsele sunt de foarte bun ă calitate și foarte diversificate:
lapte de consum, lactate acide, smântân ă, unt, crem ă de unt, brânz ă topită, brânză burduf, brânz ă
vacă, cașcaval, telemea.
S.C. Lacto Muntean S.R.L., se afl ă în localitatea Teaca și colecteaz ă laptele din partea de
sud a jude țului precum și din localit ățile învecinate din jude țul Mureș.
Materia prim ă este colectat ă de la fermele din jude țul Bistrița-Năsăud și Mureș, dar și de
la micii fermieri individuali. Ar e 20 puncte de colectare lapte și 7 exploata ții cu o capacitate de
procesare de aproximativ 30 000 li tri lapte pe zi. Produce o gam ă variată de produse, printre care
se numără: lapte de consum, pr oduse lactate acide, ca șcaval, telemea, diferite sortimente de brânz ă
topită (cu ciuperci, cu smântân ă), brânză burduf.
S.C. Lech Lacto S.R.L. este situat ă în localitatea Lechin ța, în zona central ă a județului
având 15 centre de colectare lapte și 4 exploata ții de animale, cu o capacitate zilnic ă de 21 000 litri
lapte/zi. De asemenea, produce o gam ă variată de produse: telemea, ca șcaval, lapte de consum,
diferite lactate acide, brânz ă burduf, brânz ă topită.
S.C. Bendearcris S.R.L. este situat ă în vecinătatea localit ății Șieu-Măgheruș, din zona
centrală a județului. Aceasta dispune de 31 puncte de colectare și de 4 exploata ții de animale cu o
capacitate zilnic ă de aproximativ 15 000-20 000 de litri lapte/zi.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
33 
 S.C. Eliezer Prod. S.R.L. este situat ă în localitatea Lunca Ilvei și dispune de 7 puncte de
colectare a laptelui materie prim ă cu o capacitate de aproximativ 12 500 litri de lapte pe zi.
S.C. Sîncodrin Com. S.R.L. este situat ă în localitatea Bude ști la grani ța cu județul Mureș.
Această unitate de procesare a laptel ui are 5 puncte de colectare și o capacitate de aproximativ
7 000 litri de lapte pe zi.
S.C. Vilactil S.R.L., S.C. Petru ț S.N.C. și S.C. Frigomilk S.R.L., intr ă în categoria de
unități cu produse tradi ționale, iar beneficiarii sunt numai pe raza jude țului Bistri ța-Năsăud.
Produc numai: telemea, ca șcaval, brânz ă de vaci, smântân ă având o capacitate între 3 000- 6 000
litri lapte pe zi.
Toate aceste unit ăți au fost supuse unor proiecte de modernizare în c onformitate cu
cerințele Uniunii Europene, atât în ceea ce prive ște punctele de colectare, mijloacele de transport
precum și unitățile de procesare și exploata țiile de animale pe care le de țin.

Fig 2.1 Topul celor 7 unit ăți de procesare a laptelui materie prim ă din jude țul Bistrița-Năsăud
(Sursa: http://bistritabusiness.ro )

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
34 
 

Capitolul 3

3. DETERMINAREA NUM ĂRULUI TOTAL DE GERMENI
NTG/ml LA LAPTE LA 30°C

Prin numărul total de germeni (NTG) dintr-un produs alimentar, în cazul nostru- laptele,
se înțelege num ărul total de bacterii aerobe m ezofile vii care la o temperatur ă de 30-35°C și pe
medii adecvate se dezvolt ă. În acest parametru nu sunt cuprinse num ărul de bacterii anaerobe și
numărul de drojdii și mucegaiuri.
NTG furnizeaz ă date importante desp re starea general ă de contaminare a produsului
(laptele) și reprezint ă, totodată, un indicator microbi ologic sanitar genera l având o importan ță
majoră în determinarea calit ății igienice.

3.1. MATERIAL ȘI METOD Ă

Prezenta procedur ă stabilește modul în care se efectueaz ă încercarea pentru stabilirea
numărului de microorganisme în produsele destinate consumului uman prin num ărarea coloniilor
obținute în mediul solid dup ă termostatare în aerobioz ă la 30șC.
 
DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
 SR ISO – 7218/2014- Reguli pentru examenele microbiologice
 SR ISO 6887-1/97: Microbiologia alimentelor și furajelor. Preg ătirea probelor,
suspensiilor ini țiale și diluțiilor zecimale pentru exam enul microbiologic. Partea I
 SR ISO 4833-1/ 2014: Directive ge nerale pentru stabilirea num ărului de organisme.
Metoda num ărării coloniilor la 30șC.

3.1.1 Echipamente de încercare și mijloace de m ăsurare
 
 Balanța electronic ă: utilizată pentru cânt ărirea probelor introduse în lucru
 Balanța electronic ă 1 utilizat ă pentru cânt ărirea mediilor de cultur ă

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
35 
  Incubator Raypa la 30șC, utilizat pentru incubarea mediilor de cultur ă
 Hota microbiologic ă, utilizată pentru efectuarea opera țiunilor de îns ămânțare
 Baie de ap ă, utilizată pentru men ținerea mediilor în stare topit ă, la o temperatur ă de 45șC
 Frigider medii de cultur ă și culturi bacteriene
 Lampa UV
 Etuvă sterilizare
 Autoclav pentru infecte
 Autoclav pentru medii de cultur ă
 Calculator cu imprimant ă

Fig 3.1 Autoclav
(Sursa: proprie)

3.1.2 Protec ția personalului și a echipamentelor
 
Protecția personalului
Este obligatorie purtarea halatului alb. Deoarece suspensiile ob ținute din probele ce urmeaz ă a fi analizate, culturile și
subculturile realizate în diferitele etape ale procesul ui analitic, cât și culturile microbiene martor
folosite sunt poten țial contaminate, manipularea acestora se va face cu aten ție maxim ă. După
utilizare pipetele se vor de pune în recipiente de sticl ă cu soluție dezinfectant ă.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
36 
 3.1.3 Protec ția mijloacelor de încercare și măsurare
 
Toată sticlăria care se folose ște în aceast ă determinare se p ăstrează sterilizat ă în
dulapuri speciale, pentru a se evita pr ăfuirea, contaminarea sau deteriorarea ambalajului în care
au fost sterilizate.
Balanța cu care se efectueaz ă cântărirea probelor se instaleaz ă pe o suprafa ță plană,
fără trepidații, în mediu lipsit de praf și schimbări bruște de temperatur ă.
Termostatele pentru incubarea mediilor îns ămânțate se urm ăresc zilnic și se
înregistreaz ă temperarura în fi șele de monitorizare aflate pe fiecare dintre ele.

3.1.4 Verificarea st ării de func ționare și confirmarea metrologic ă a
mijloacelor de m ăsurare și încercare

Balanța are perioada de va labilitate a verific ării metrologice de 1 an.
Termostatele au perioada de vala bilitate, de verificare metrologic ă de 1 an, și se face
înregistrarea temperaturii de dou ă ori pe zi în fi șele de monitorizare aflate pe fiecare aparat.
Lampa bacteriologic ă UV se verific ă pentru eficien ța sterilizării prin teste de sanita ție de
pe suprafe țele asupra c ărora a acționat.

3.1.5 Reguli de procedur ă privind modul de lucru al determin ării

PREGĂTIREA PROBELOR
Pregătirea probelor se realizeaz ă de către personalul executant de încercare sub
supravegherea responsab ilului de încercare.

MATERIALE ȘI REACTIVI
Pentru determinare sunt necesare urm ătoarele tipuri de materiale și reactivi:
– cutii Petri cu diametre diferite
– pipete gradate sterile, cu capacitate diferit ă ( 1, 2, 5, 10, 25ml) cu grada ții de 0.1 ml
– ansa bacteriologic ă
– Stative de eprubete
– Baloane Erlenmeyer de diferite volume sterile ( 100, 200, 300, 1000 ml)
– Eprubete sterile cu diametre diferite ( 16/160 mm, 10/100 mm )

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
37 
 – Cilindri grada ți sterili, cu capacit ăți diferite ( 25, 50, 100, 250ml etc. )
– Ser fiziologic
– Milk Agar Plate Count

Fig 3.2 Mediu de cultur ă PCA (mediu solid)
(Sursa: proprie)

MOD DE LUCRU
Pregătirea probelor se realizeaz ă de către personalul executant de încercare sub supravegherea
responsabilului de încercare.
Pregătirea diluțiilor de lucru și a subculturilor din toate etapele descrise în modul de lucru
al prezentei procedur i specifice se realizeaz ă de către executantul de încer care sub supravegherea
responsabilului de încercare.

Fig 3.3 Laptele materie prim ă înainte de dilu ții
(Sursa: proprie)

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
38 
 PREGĂTIREA PROBEI DE ANALIZAT ȘI A SUSPENSIEI INI ȚIALE
Se execut ă conform prevederilor pct. 3.1. și 3.2. din SR EN ISO 6887-1 /2002: pct.3.1:
se prepară suspensia ini țială prin cânt ărirea sau m ăsurarea produsului analizat și introducerea lui
într-un volum de diluant de nou ă ori mai mare- Se omogenizeaz ă și se lasă să se depună particulele
mari, dac ă există pc.3.2. se prepar ă diluțiile decimale urm ătoare: amestecând un volum de nou ă
ori mai mare de solu ție de diluare, repetând aceast ă operație pe fiecare dilu ție astfel preparat ă până
la obținerea unei game de dilu ții decimale potrivite pentru inocularea mediilor de cultur ă.

Fig 3.4 Realizarea dilu țiilor succesive
(Sursa:proprie)

Fig 3.5 Realizarea dilu ției 4
(Sursa:proprie)

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
39 
 INOCULARE ȘI INCUBARE
Se iau dou ă cutii Petri sterile. Cu o pipet ă sterilă, se trece în fiecare cutie câte 1 ml prob ă,
adică câte 1 ml lapte .
Se iau inc ă două cutii Petri sterile. Cu o alt ă pipeta steril ă, se trece câte 1 ml din dilu ția
10-1 (produs lichid) sau câte 1 ml din dilu ția 10–2 în fiecare cutie. Dac ă este necesar, procedeul este
repetat și cu diluții decimale urm ătoare.

Fig 3.6 Inoculare
(Sursa:proprie)

Fig 3.7 Realizarea cutiilor Petri cu probe din dilu țiile 3 si 4 (câte 2 cutii pentru fiecare dilu ție) și 1
cutie Petri martor cu mediu solid PCA
(Sursa:proprie)

Se toarnă circa 15 ml mediu de cultur ă, topit în prealabil și menținut la 45șC±1șC într-o
baie de ap ă, în fiecare cutie Petri. Timpul scurs între finalul prepar ării suspensiei ini țiale (sau

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
40 
 diluției 10-1 dacă produsul este lichid) și momentul în care mediul este turnat în cutiile Petri, nu
trebuie să depășească 15 min.
Inoculul este amestecat cu grij ă cu mediul și amestecul este l ăsat să se solidifice (cu
capacul întredeschis), a șezând cutiile Petri pe o suprafa ță orizontal ă, rece, punând capacul pe cutie
după solidificare și după ce suprafa ța mediului nu mai are pic ături de condens.
Se prepar ă o cutie martor, cu 15 ml medi u, pentru verificarea sterilit ății.

Fig 3.8 Turnarea agarului, omogenizarea și înglobarea inoculului în mediu prin mi șcări circulare
(Sursa: proprie)

Fig 3.9 Cutiile Petri cu capacul întredeschis în prezen ța becului de gaz pentru solidificare
(Sursa:proprie)

Cutiile sunt a șezate cu capacul în jos, în incubato r/etuva de incubare la 30șC, 72 ore.
Nu se suprapun mai mult de 6 cutii. Teancurile de cutii nu trebuie s ă se atingă sau să fie
în contact cu pere ții sau cu partea superioar ă a etuvei.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
41 
 INTERPRETARE
Se numără coloniile din fiecare cutie cu ajutorul aparatului de num ărat coloniilor.

3.1.6 Exprimarea rezultatelor

Se rețin cutiile care conțin cel mult 300 colo nii la nivelul a dou ă diluții succesive . Este necesar
ca una dintre ac este cutii s ă conțină cel puțin 15 colonii. În acest caz, num ărul, N, de microorganisme
pe mililitru se calculeaz ă cu ajutorul ecua ției următoare:
N=c
V(n 10,1 n 2)d
în care: c  suma coloniilor num ărate în toate cutiile re ținute;
n 1  numărul de cutii re ținute din prima dilu ție;
n 2  numărul de cutii re ținute din a doua dilu ție;
d  nivelul ratei dilu ției care corespunde la prima dilu ție reținută;

Rezultatele calculate se rotunjesc la dou ă cifre semnificative.
Se noteaz ă ca rezultat num ărul de microorganisme pe mili litru, exprimat printr-un num ăr
cuprins între 1,0 și 9,9 multiplicat cu 10x, unde x este puterea corespunz ătoare a lui 10. În cazul în care
cutiile con țin sub 15 colonii, se face media, m, a coloniilor pe mililitru.
Rezultatele se exprim ă sub forma de:
– număr estimat, NE de microorganisme pe mililitru
NE  m (produse lichide)
în care : d  factorul de dilu ție al diluției inițiale

Dacă cele două cutii corespunz ătoare probei de analizat (produse lichide) nu con țin nici o
colonie, rezultatul se d ă sub forma:
 <1 microorganism pe mililitru (produse lichide- laptele )
Dacă nu există decât valori superioare lui 300, se calculeaz ă un număr estimativ, pornind de
la cutiile cu un num ăr de colonii apropiat de 300 și se înmul țește cu factorul de dilu ție al plăcii în care
s-a făcut numărarea. Acest rezu ltat se exprim ă ca număr estimativ de unit ăți formatoare de
microorganisme pe mililitru.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
42 
 

Capitolul 4

4. NUMĂRAREA CELULEOR SOMATICE DIN LAPTE. METODA
FLUORO-OPTO-ELECTRONIC Ă

Determinarea num ărului de celule somatice din lapte ofera informa ții asupra st ării de
sănătate a glandei mamare la nivel de individ sau de efectiv, num ărul celulelor somatice din lapte
impunându-se cu o larg ă cunoaștere în normele C.E., ca indicator de apreciere a calita ții laptelui
(mai exact ca, indice de sanatate).
4.1 MATERIAL ȘI METOD Ă

Prezenta procedur ă stabilește modul în care se efectueaz ă încercarea pentru num ărarea
celulelor somatice din lapte.

DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
 SR EN ISO 13366-2/2007- num ărarea celulelor somatice din la pte. Partea a 3-a. Metoda
fluoro-opto-electronic ă;
 SR ISO 13366-1/2010- num ărarea celulelor somatice din la pte. Partea I-a. Metoda
microscopic ă (Metoda de referin ță)

4.1.1 Reguli de procedur ă privind num ărarea celulelor somatice din lapte

PROTEC ȚIA PERSONALULUI
Este obligatorie purtare a halatului alb de protec ție și a bonetei.
Deoarece suspensiile ob ținute din probele ce urmeaz ă a fi analizate, culturile și
subculturile realizate în diferite etape ale procesului analitic, cât și culturile microbiene martor
folosite sunt poten țial contaminate, manipularea acestora se va face cu aten ție maxim ă.
După utilizare, pipetele se vor depune în recipi ente de sticl ă cu soluție dezinfectant ă.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
43 
  4.1.2 Protec ția mijloacelor de încercare și măsurare

Toată sticlăria care se folose ște în aceast ă determinare se p ăstrează numai sterilizat ă în
dulapuri speciale. Acest lucru se realizeaz ă pentru a se evita pr ăfuirea, contaminarea sau
deteriorarea ambalajului în care a fost f ăcută sterilizarea.
Termostatele pentru incubarea mediilor îns ămânțate se urm ăresc zilnic și se înregistreaz ă
temperaturile în fi șele de monitorizare lipite pe fiecare dintre ele.
Balanțele cu care se efectueaz ă cântăririle se instaleaz ă pe suprafe țe plane, fără trepidații,
în mediu lipsit de praf și schimbări bruște de temperatur ă.
MOD DE LUCRU METODA FLUORO-OPTO-ELECTRONIC Ă
Se execut ă conform prevederilor pct.4,5,6, 7,8,9, din SR EN ISO 13366-2/2007 și
instrucțiunilor din Manualul utilizatorului Bentley Instruments.
Pentru determinare sunt necesare urm ătoarele materiale și reactivi:
– baloane Erlenmeyer sterile de diferite volume (100 cm³, 200 cm³, 300 cm³, 1000 cm³);
– pipete gradate sterile de capacit ăți diferite (1 ml, 2 ml, 5 ml, 10 ml, 25 ml) cu grada ții
de 0,1 ml;
– lame cu repere care s ă
corespund ă dimensiunilor filmului (20 x 5 mm);
– cilindrii grada ți sterili de capacit ăți diferite (25 ml, 50 ml, 100 ml, 500 ml);
– soluție de colorare- pentru Somacount, conform instruc țiunilor din cartea tehnic ă
SC Bentley Instruments;
– micropipet ă cu capacitatea de 0,01 ml, cu o toleran ță maximă de 2%;

PRINCIPIUL METODEI
Tehnologia utilizat ă este CITOMETRIA FLUXUL UI. SOMACOUNT 150 necesit ă
folosirea unui preparat chimic, bromur ă de etidiu (tablete blucount), pentru a p ăta AND-ul la
numărarea leucocitelor. Lich idul de transport- duce celulele ma rcate fluorescent printr-un flux de
celule. Datorit ă pătării, fiecare celul ă care trece prin raza de lumin ă produce o explozie scurt ă de
lumină. Aceste explozii de lumin ă devin pulsuri electrice, care sunt m ărite, filtrate electronic și
sortate pe m ărimi iar computerul num ără impulsurile electrice.
SOMACOUNT 150 poate s ă analizeze aproximativ 150, 300 sau 500 de probe într-o or ă.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
44 
 

Fig 4.1 Modelul SOMACOUNT 150
(Sursa:proprie)

Fig 4.2 modelul SOMACOUNT 150
(Sursa:proprie)

PREGĂTIREA PROBELOR PENTRU TESTARE
Pregătirea probelor pentru testare se realizeaz ă de către personalul execut ant de încercare sub
supravegherea responsabi lului de încercare.
Toate probele de lapte și probele care se folosesc la ve rificarea instrumentului trebuie s ă
fie încălzite la 37- 42°C și să nu fie men ținute la aceast ă temperatur ă mai mult de 30 minute.
Întotdeauna trebuie p ăstrate probele cu capacul pus când se înc ălzesc pentru a evita formarea unei
pelicule de suprafa ță.
PROCEDURI DE PORNIR E, ÎNCHIDERE, SP ĂLARE ȘI CURĂȚARE
Aceste proceduri sunt obligatorii și se efectueaz ă zilnic înainte de introducerea probelor în
lucru și la sfărșitul zilei de lucru.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
45 
 – Se pornește aparatul de la butonul din spate, apoi monitorul și imprimanta;
– Se apasă tasta ENTER și se așteaptă atingerea parametrilor ini țiali → apariția semaforului
verde; – Se tasteaz ă F6;
– Se efectueaz ă verificarea citiri i valorii 0 cu ap ă distilata (conform instruc țiunilor
aparatului), care urm ărește eficien ța curățirii aparatului la sfâr șitul programului din ziua
precedent ă;
– Testarea repetabilit ății- prin rularea primei pr obe de lapte de 5 ori;
– Se tasteaz ă “ENTER”, “ESCAPE” și F2 după care se introduc probele de lucru;
– Aparatul cite ște probele și se printeaz ă rezultatele la imprimant ă;
– Se pregătește soluția de spălare: 6 ml RBS + 300 ml ap ă distilată și se tasteaz ă F8;
–
Se oprește aparatul (F8) dup ă care se înlocuie ște recipientul cu solu ție de spălare cu
recipientul cu solu ție de apă distilată 100 ml;
– Se tasteaz ă F8;
– Se tasteaz ă ESCAPE și se închide aparatul și imprimanta de la butonul din spate.

PREGĂTIREA REACTIVILOR
Soluția 1:
– 1 pastilă Glucount
– 100 ml ap ă distilată
Soluția 2 :
– 1 pachet Buffer (acid citric);
– 1 l apă distilată;
– 10 ml Triton X
Soluția 3: Solu ția 1 + Solu ția 2
Pentru 1 l solu ție 3: – 10 ml S1
– 100 ml S2
– se completeaz ă până la 1 litru cu ap ă distilată
Soluția 4 :
– 20 ml RBS – la 1 l ap ă distilată
Soluția de spălare:
– 300 ml ap ă distilată + 6 ml RBS
Valabilitatea solu țiilor: Solu ția 1: 90 zile; Soluția 2: 1 an; Solu ția 3: 7 zile; Solu ția 4: 7 zile.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
46 
 CALIBRAREA APARATULUI BENTLEY SOMACOUNT 150
Pentru a asigura acurate țea determin ărilor de celule somatice se recomand ă:
– ZILNIC: verificarea citirii valorii 0 cu ap ă distilată (conform manualului de utilizare);
testarea repetabilit ății rulând o prob ă de lapte de 5 ori;
– PERIODIC: verificarea acurate ții valorilor comparativ cu metoda microscopic ă de
referință conform SR EN ISO 13366-1/99;
– VALIDAREA metodei fluoro-opto-eletronic ă comparativ cu metoda microscopic ă de
referință, conform SR EN ISO 13366-1/99;
– SEMESTRIAL: se face calibrarea aparatului cu un set de 5 standarde care acoper ă gama
de 0-800 000 celule/ml.

4.1.3 Exprimarea rezultatelor
 
Se înmulțește numărul de celule somatice num ărate cu Bentley Instruments și afișat pe
monitor, cu 1000 pentru a ob ține o valoare real ă a numărului de celule somatice/ml prob ă.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
47 
 

Capitolul 5

5. REZULTATE ȘI DISCU ȚII

5.1 Determinarea num ărului total de germeni NT G din centre de colectare și
exploatații de animale
 
Datorită faptului c ă în anii preceden ți s-a înregistrat o grij ă mărită a consumatorului fa ță
de igiena laptelui de consum în jude țul de reședință (județul Bistrița-Năsăud) și s-a semnalizat o
creștere major ă a numărului total de germeni din acesta sub ac țiunea diferi ților factori s-a încercat
ținerea sub control a contamin ării. Grija consumator ului, grija personal ă cât și grija autorit ăților
competente s-a materializat prin reprezenta rea statistic ă a datelor referitoare la calitatea
microbiologic ă a laptelui.
S-a efectuat monitorizarea laptelui materie prim ă din jude țul Bistrița-Năsăud pentru
numărul total de germeni pe o perioad ă de 3 ani începând cu anul 2014 și continuând în 2015, cât
și în 2016.
Monitorizarea acestui indicator microbiologic de igien ă s-a efectuat pe dou ă categorii
de probe:
– probe recoltate din puncte de colectare; – probe recoltate de la exploata țiile de animale;
Rezultatele analizelor efectuate în fiecare lun ă atât din centrele de colectare cât și din
exploata
țiile de animale au fost centralizate și vor fi prezentate în tabelele de mai jos:

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
48 
 
Tabel 5.1
Rezultate analize lapte materie prim ă (NTG) provenit din centre de colectare

De asemenea, rezultatele ob ținute în urma monitoriz ării laptelui materie prim ă din
centrele de colectare au fost reprezen tate grafic. A fost centralizat num ărul centrelor de colectare
care au înregistrat valori ma i mari de 100 000 ufc/ml, adic ă care au dep ășit limita maxim ă
admisă.
Luna Limite admise 2014 2015 2016
IANUARIE < 100.000 246 467 414
> 100.000 362 317 89
FEBRUARIE < 100.000 249 468 410
> 100.000 352 380 56
MARTIE < 100.000 280 534 370
> 100.000 301 406 96
APRILIE < 100.000 241 391 304
> 100.000 305 455 116
MAI < 100.000 294 478 339
> 100.000 327 573 125
IUNIE < 100.000 210 332 300
> 100.000 325 571 177
IULIE < 100.000 302 280 329
> 100.000 533 622 122
AUGUST < 100.000 274 332 316
> 100.000 471 594 104
SEPTEMBRIE < 100.000 249 327 366
> 100.000 469 425 114
OCTOMBRIE < 100.000 271 376 356
> 100.000 429 353 48
NOIEMBRIE < 100.000 261 455 275
> 100.000 390 223 54
DECEMBRIE < 100.000 371 488 275
> 100.000 399 254 58

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
49 
 

Fig 5.1 Monitorizarea NTG la laptele din centrele de colectare pe o perioad ă de 3 ani

Tabel 5.2
Rezultate analize lapte materie prim ă (NTG) provenit din exploata ții de animale
Luna Limite admise 2014 2015 2016
IANUARIE < 100.000 60 79 96
> 100.000 18 14 0
FEBRUARIE < 100.000 95 96 86
> 100.000 11 6 4
MARTIE < 100.000 115 124 93
> 100.000 66 27 3
APRILIE < 100.000 120 126 90
> 100.000 63 32 1
MAI < 100.000 125 125 64
> 100.000 35 31 0
IUNIE < 100.000 153 91 80
> 100.000 63 60 4
IULIE < 100.000 127 90 75
> 100.000 58 30 7
AUGUST < 100.000 147 87 84
> 100.000 65 26 5
SEPTEMBRIE < 100.000 134 105 56 0100200300400500600700Numărul centrelor de colectareMonitorizare NTG la laptele din centrele de colectare >100 000 ufc/ml
2014 2015 2016

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
50 
 > 100.000 63 35 0
OCTOMBRIE < 100.000 154 80 60
> 100.000 28 22 0
NOIEMBRIE < 100.000 79 92 132
> 100.000 26 34 10
DECEMBRIE < 100.000 84 117 113
> 100.000 22 31 0

Rezultatele ob ținute în urma analizelor laptelui provenit din exploata țiile de animale au fost
reprezentate grafic pent ru a se observa mai u șor fluctuațiile rezultatelor între cei trei ani.
A fost reprezentat grafic num ărul exploata țiilor de animale care au înregistrat valori peste
100 000 ufc/ml, aceasta fiind limita maxim ă admisă pentru laptele materie prim ă pentru a putea fi dat
spre procesare și consum.

Fig 5.2 Monitorizarea NTG la laptele din exploata țiile de animale pe o perioad ă de 3 ani

18
116663
3563
586563
282622
14
62732 3160
302635
223431
043104 7 500100
010203040506070Numărul exploatațiilor de animaleMonitorizarea NTG la laptele din exploata țiile de animale >100 000 ufc/ml
2014 2015 2016

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
51 
 5.1.1 Interpretarea rezultatelor
 
Din reprezentarea grafic ă (fig 5.1 și fig 5.2) a celor dou ă tabele de mai sus, unul
reprezentând rezultatele analizelor pe laptele materie prim ă provenit din centrele de colectare, iar
celălalt reprezentând rezultatele anal izelor pe laptele materie prim ă provenit din exploata țiile de
animale se pot abserva fluctua ții semnificative între cei trei ani.
Începând cu anul 2014, se observ ă evoluția pozitivă (în scădere) a num ărului centrelor de
colectare și a exploata țiilor de animale care au dep ășit limita maxim ă admisă, de 100 000 ufc/ml.
Totodată, se remarc ă variații mari între anotimpuri toamn ă-iarnă și primăvară-vară
deoarece în sezonul cald, datorit ă temperaturii ridicate, laptele es te un extraordinar mediu de
dezvoltare și multiplicare a germenilor. O dat ă cu scăderea temperaturii, scad și șansele de
contaminare a laptelui, deci num ărul centrelor de colectare/exploata ții de animale scade în sezonul
rece.
Odată cu intensificarea controalelor de c ătre autoritatea competent ă la centrele de
colectare precum și la exploata țiile de animale au fost impuse respectarea unor condi ții care să
ducă la obținerea laptelui materie prim ă cu o încărcătură cât mai mic ă de germeni printre care se
numără:
– dotarea exploata țiilor de animale cu aparate de muls pentru a evita contaminarea de la
mulgătorul murdar;
– existența tancurilor de r ăcire atât în exploata țiile de animale cât și de la exploata ții la
centrele de colectare;
– mijloacele de transport ale laptelui s ă fie prevăzute cu sisteme de r ăcire pentru a se evita
creșterea temperaturii produsului (lapte le) pe parcursul transportului;
– respectarea cu stricte țe a regulilor de igien ă începând de la muls și până la intrarea
laptelui în procesul de procesare și valorificare;
– colectarea laptel ui atât diminea ța cât și seara;
– micșorarea, pe cât posibil, a timpului scurs de la recoltare și până la intrarea în procesare
a laptelui.
Crescătorii de animale precum și unitățile de procesare, prin respectarea acestor condi ții
au reușit ca pe o perioad ă de trei ani (2014, 2015, 2016) s ă obțină rezultate din ce în ce mai bune
în ceea ce prive ște calitatea igienic ă a laptelui materie prim ă în județul Bistrița- Năsăud.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
52 
 5.2 Determinarea celulelor somatice din laptele din centre de colectare și
exploatații de animale
 
Celulele somatice reprezint ă o verigă important ă în aprecierea calit ății microbiologice în
laptele materie prim ă, fiind atât un indicator al st ării de sănătate a animalului cât și un detector precoce
a mastitei la animalul produc ător de lapte. Astfel, determinarea celulelor somatice ofer ă informații
prețioase care pot influen ța ulterior calitatea igienic ă a laptelui dat spre consum.
În județul Bistrița-Năsăud, s-a realizat monitorizarea num ărului de celule somatice din lapte
și implicit s-a monitorizat calitatea acestuia. Aceast ă monitorizare s-a ef ectuat pe o perioad ă de 3 ani
(2014, 2015, 2016) pe dou ă categorii de probe:
– probe recoltate din pun cte de colectare;
– probe recoltate de la exploata țiile de animale;
Rezultatele analizelor efectuate în fiecare lun ă atât din centrele de colectare cât și din
exploatațiile de animale au fost centralizate și vor fi prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel 5.3
Rezultate analize celule somatice din laptele materie prim ă din centre de colectare
Luna Limite admise 2014 2015 2016
IANUARIE < 400.000 208 322 214
> 400.000 37 17 16
FEBRUARIE < 400.000 387 361 216
> 400.000 101 92 4
M ARTIE < 400.000 338 484 232
> 400.000 116 186 12
APRILIE < 400.000 275 305 172
> 400.000 116 92 47
MAI < 400.000 305 397 212
> 400.000 89 107 32
IUNIE < 400.000 256 330 221
> 400.000 163 119 36
IULIE < 400.000 215 359 191
> 400.000 240 113 26
AUGUST < 400.000 387 276 214
> 400.000 144 201 10
SEPTEMBRIE < 400.000 363 296 278
> 400.000 151 91 25

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
53 
 OCTOMBRIE < 400.000 396 281 177
> 400.000 166 59 9
NOIEMBRIE < 400.000 439 291 159
> 400.000 125 14 4
DECEMBRIE < 400.000 359 351 167
> 400.000 105 22 8

Rezultatele au fost reprezen tate grafic pentru o mai bun ă interpretare a acestora. A fost eviden țiat
numărul centrelor de colectare care au înregistrat valori ale celulelor somatice peste 400 000 ufc/ml,
aceasta fiind în cazul celulelor somatice limita maxim ă admisă.

Fig 5.3 Monitorizarea NCS la laptele din centrele de colectare pe o perioad ă de 3 ani

050100150200250300Numărul centrelor de colectareMonitorizare celule somatice la laptele din centrele de colectare > 400 000 ufc/ml
2014 2015 2016

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
54 
 Tabel 5.4

Rezultate analize celule somatice din laptele materie prima din exploata ții de animale

De asemenea, aceste date au fost reprezenta te grafic, alegându-se spre a fi eviden țiate
numărul exploata țiilor de animale care au dep ășit limita maxim ă admisă de celule somatice.
Luna Limite 2014 2015 2016
IANUARIE < 400.000 41 59 55
> 400.000 18 8 0
FEBRUARIE < 400.000 63 72 54
> 400.000 10 10 0
MARTIE < 400.000 67 103 61
> 400.000 32 25 5
APRILIE < 400.000 53 59 63
> 400.000 27 18 5
MAI < 400.000 66 51 34
> 400.000 17 28 7
IUNIE < 400.000 82 72 41
> 400.000 38 33 11
IULIE < 400.000 85 48 42
> 400.000 102 13 12
AUGUST < 400.000 61 56 48
> 400.000 16 11 4
SEPTEMBRIE < 400.000 68 52 24
> 400.000 33 11 2
OCTOMBRIE < 400.000 182 62 22
> 400.000 33 11 1
NOIEMBRIE < 400.000 54 60 75
> 400.000 12 7 2
DECEMBRIE < 400.000 59 61 59
> 400.000 6 8 1

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
55 
 

Fig 5.4 Monitorizarea NCS la laptele din exploata țiile de animale pe o perioad ă de 3 ani

5.2.1 Interpretarea rezultatelor
 
Graficele f ăcute anterior bazate pe rezultatele analizelor pe laptele materie prim ă, unde
au fost monitorizate num ărul centrelor de colectare și a exploata țiilor de animale care au înregistrat
o creștere a celulelor somatice peste 400 000 ufc/ml ofer ă o imagine de ansamblu a tuturor
analizelor.
Se poate observa cu u șurință că analizele neconforme au sc ăzut substan țial în 2016
comparativ cu 2014 și 2015. Aceste rezultate promi țătoare au fost posibile datorit ă faptului c ă s-
au luat o serie de m ăsuri specifice, și anume:
– S-a realizat m onitorizarea st ării de sănătate a glandei mamare a animalelor produc ătoare
de lapte prin depistarea precoce a mamitelor. Aceasta s-a realizat prin teste rapide
„Mastitest” care indicau o posibil ă mamită;
– S-a analizat laptele de la animalele suspect e, acest lucru fiind posibil în laborator cu
ajutorul aparatului SO MACOUNT 150 care orienteaz ă diagnosticul spre o mamit ă;
– S-au tratat animalele bolnave;
Incidențe mai mari a mamitelor, dup ă cum se observ ă și din graficele de mai sus s-a
constatat începând din martie – aprilie când au loc f ătări masive și în perioada mai – august –
datorită temperaturilor ridicate. 0510152025303540Numărul exploata țiilor de animaleMonitorizare celule somatice la lapte din exploata țiile de animale > 400 000 ufc/ml
2014 2015 2016

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
56 
 

Capitolul 6

6. CONCLUZII
 
Numărul total de germeni și numărul de celule somatice reprezint ă o verigă important ă în
aprecierea calit ății microbiologice a laptelui materie prim ă și monitorizarea continu ă este o
necesitate obiectiv ă, având în vedere importan ța majoră a acestuia în alimenta ția omului. Pe
întreaga durat ă a monitoriz ării (3 ani) s-au analizat oportunit ățile de îmbun ătățire a calității igienice
și s-au desprins anumite concluzii și recomand ări:
1) Unitățile de procesare din jude țul Bistrița-Năsăud, aflate într-o mi șcare continu ă de
modernizare au nevoie de lapte conform din punct de vedere microbiologic.
2) Datorită pierderilor economi ce produse de mamite și implicit de animalele
producătoare de lapte bolnave, s-a in staurat un program de suprave ghere la nivel de exploata ții
folosind „Mastitest”, iar la nivel de la borator cu ajutorul aparatului de num ărat celulele somatice
SOMACOUNT 150. Acest progra m a redus considerabil num ărul mamitelor.
3) Prin urmărirea permanent ă a condi
țiilor de igien ă de la muls și până la unitățile de
procesare și valorificare a laptelui materie prim ă, s-a observat o sc ădere substan țială a analizelor
neconforme și implicit a fost îmbun ătățită igiena laptelui. Astfel, laptele a fost conform în
concordan ță cu regulamentele Comunit ății Europene care impun o serie de restric ții în ceea ce
privește calitatea laptelui materie prim ă.
4) Pentru ob ținerea unui lapte de calitate atât în ceea ce prive ște igiena, cât și sănătatea
glandei mamare s-au determinat periodic num ărul total de germeni NTG și numărul celulelor
somatice NCS folosindu-se metode rapide și aparate care realizeaz ă determin ările într-un timp
scurt și cu o precizie ridicat ă.
5) Luându-se anumite m ăsuri specifice, prin monitorizarea parametrilor de igien ă și prin
intensificarea controalelor de c ătre autoritatea competent ă, s-a observat în urma monitoriz ării
calității laptelui pe o perioad ă de 3 ani, o îmbun ătățire a rezultatelor ana lizelor în ceea ce prive ște
numărul total de germeni NTG și numărul de celule somatice NCS.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
57 
 6) Încărcătura microbian ă a laptelui materie prim ă a fost redus ă considerabil în momentul
introducerii în fluxul te hnologic, prin cre șterea temperaturii, realizarea unei pasteuriz ări corecte,
adică respectarea parametrilor de timp și temperatur ă.
7) S-a realizat implementar ea unui sistem HACCP care asigur ă o monitorizare continu ă
a tuturor punctelor critice de control și a punctelor de control atât în centrele de colectare cât și în
exploatațiile de animale din jude ț.
8) Variațiile mari a num ărului centrelor de colectare și a exploata țiilor de animale între
anotimpuri toamn ă-iarnă și primăvară-vară au determinat dotare a lor cu sisteme de r ăcire, aparate
de muls și impunerea anumitor condi ții specifice. În urma acestor reguli impuse intern (colectarea
laptelui diminea ța și seara, un timp cât mai redus de la muls și până la colectare) s-au ob ținut
rezultate din ce în ce bune în ceea ce prive ște calitatea microbiologic ă a laptelui materie prim ă.

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
58 
 

Bibliografie

1) Apostu Sorin, D. Bărzoi, 2002, Microbiologia produselor alimentare, Editura Risoprint Cluj-
Napoca
2) Bahcivangi Ș, 2005, Cre șterea produc ției de lapte și îmbunătățirea calității U.E. în ferme private
din județul Sibiu și sprijinirea cresc ătorilor pentru a forma asocia ții, Sibiu
3) Bențea Iacob Mihai, C.O. Coroian, 2017, Practicum în nutri ția și alimenta ția animalelor, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca
4) Chindriș V, 1998, Calit ățile igieice ale laptelui de bivoli ță și implica țiile acestora asupra
produselor lactate, Cluj-Napoca
5) Drăghici C. L. Lungeanu , V.Minciuna, V.Teusdea , A.Rigani , 1987, M ăsuri de igien ă în
creșterea intensiv ă a animalelor, M.A. Redac ția de propagand ă Agricolă, București
6) Hamann J., G.A. Mein , S.Wetzel , 1993, Teat tissue reaction to milking: effects of vacuum level
7) Ivancia Mihaela, 2004, Celule somatice Indicator de calitate a laptelui, Editura Alfa, Ia și
8) Jimborean Anamaria Mirela, D. Țibulcă, 2016, Procesarea laptelui partea a II-a, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca
9) Mihaiu M, 1995, Cercet ări privind unii indici de calitate ai laptelui ob ținut în unit ăți de produc ție
din Transilvania, Cluj-Napoca
10) Onaciu G, 2016, Cre șterea bovinelor vol II , Editura Casa C ărții de Știință, Cluj-Napoca
11) Rotar M. Ancu ța, S. Apostu , Carmen R. Pop, 2012, Microbiologia produselor alimentare Lucr ări
practice Vol III, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
12) Rotar M. Ancu ța, S. Apostu , 2012, Microbiologia produselor alimentare vol II, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca
13) Sabău Diana, Rotaru O, 2006, Celulele somatice și sănătatea laptelui, Editura Academic Press,
Cluj-Napoca
14) Sălăjeanu Aurelia, Daniela Elena Ilie, I.Vintilă, 2010, Maximizarea calit ății laptelui și a profitului
în fermele de vaci cu lapte, Editura Trinom, Arad
15) Stancu A, 2014, The relationship among population number, food domestic consumption and food
consumer expenditure for most populous countries
16) Șara A, 2007, Alimenta ția rațională a animalelor de ferm ă, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
17) Țibulcă Dorin , Mirela Anamaria Jimborean , 2015, Procesarea laptelui partea I, Editura Risoprint
Cluj-Napoca
18) Yaman H., Özer B., 2014, Encyclopedia of Food microbiology, volume II, Academic Press

Băldean Iulia-Olimpia Cercetări privind calitatea microbiologic ă a laptelui comercializat în jude țul Bistrița-Năsăud
 
59 
 ***- http://www.ansvsa.ro
***- http://www.monor.ro
***- http://www.zf.ro
***- http://ghidulalimentar.ro
***- http://bistritabusiness.ro
***- https://www.listafirme.ro/
***- http://bentleyinstruments.com
***- https://ac.els-cdn.com
***- https://www.sciencedirect.com/