Mica scolaritate [615905]

Mica scolaritate
(6-10/11 ani)

DEZVOLTAREA MORALA
Pana la 11 ani, copilul preia prin imitatie, regulile si comportamentele adultilor. Mai
apoi apare (dupa 10 ani) moralitatea obiectiva (supunerea la autoritate, pedeapsa este
inevitabila) si moralitatea su biectiva (intentiile sunt mai importante decat consecintele).
– Potrivit lui Kohlberg: stadiul conformismului conventional din dorinta de a fi apreciat,
copilul respecta regulile adultilor; ulterior va interioriza standardele si normele sociale
– J. Piaget: stadii in evolutia moralei:
1. Stadiul constrangerii
Intre 0 -4 ani: copilul nu este constient de reguli, nu este preocupat de ele;
peste 4 ani : el constientizeaza ca regulile nu se pot schimba; ele decurg dintr –
o autoritate si nu pot fi supuse indoielii = FAZA REALISMULUI MORAL
7-11 ani : regulile facute de oameni = FAZA MORALEI AUTONOME
2. Stadiul cooperarii
DEZVOLTAREA SOCIALA SI DE PERSON ALITATE
– Nevoia de afirmare de sine , cresterea sociabilitatii si depasirea egocentrismului
– Se dezvolta spiritul imitatiei
– Notiun e foarte importanta este cea de “prieten” care capata alte valente: p rieten nu este
doar partenerul de joaca, colegul de la gradinita ci persoana cu care coplul incepe sa
impartaseasca interese.
Stadii in stabilirea relatiilor de prietenie la copii:
1. Pana l a 7 ani – nediferentiere si egocentrism; relatii bazate pe apropiere fizica
si similaritate
2. 7-9 ani – diferentiere si subiectivism; relatia acum se bazeaza pe empatie si
reciprocitate
3. 9-12 ani – relatiile sunt bazate pe incredere si interese specifice
4. Dupa 12 ani – incredere, iar relatiile sunt acum stabile si mutuale
– Grupurile de prieteni sunt omogene din punct de vedere al genului; grupurile de fete
sunt mai mici, iar cele ale baietilor sunt mai mari. Intre fete relatile se bazeaza pe
destainuiri de secre te, discutii, iar intre baieti pe interese comune sportive, de joaca.
Relatiile dintre cele 2 grupuri se manifesta printr -o oarecare violenta.
– Conformism de grup – nevoia de a fi acceptat si teama de excludere

– Diversificarea rolurilor: coplul este fiu, fii ca, nepot, dar si partener de joaca, prieten,
coleg de banca, etc

MEDIUL FAMILIAL
– Un sistem dinamic interrelational axat pe 4 atitudini parentale

1. Control si autoritate – dependenta, timiditate, vulnerabilitate, complexe
2. Respingere si ostilita te – insecuritate, inferioritate, probleme de adaptare
3. Autonomie si democratie – incredere, initiativa, sociabilitate
4. Acceptanta si iubire – echilibru emotional, deschidere
Care credeti ca este cea mai potrivita? R: o combinatie intre acceptanta si iubire si
autonomie si democ ratie, cu un control flexibil
Tensiunile din familie:
– Sentimentul de vinovatie – copil ul isi autoatribuie anumite vinovatii , isi face
anumite scenarii
– Inferioritate – in raport cu alti copii
– Scaderea stimei de sine
– Pierderea reeperelor – familia este o structura stabila care daca se destrama, copilul
isi pierde reperele, stabilitatea
– “Victime din umbra” – copii invata ca violenta este o modalitate de rezolvare a
conflictelor si o perpetueaza
Acceptanta (iubire)
Control
(autoritate) Autonomie
(democratie)
Respingere (ostilitate)

Maltratarea copiilor : abuzul si neglijenta
ABUZ= actul comis:
– Fizic: batai
– Sexual
– Psihologic sau emotional
NEGLIJENTA= actul omis – pre natala
– Post natala
– Fizica
– Medicala
– Emotionala: lipsa caldurii emotionale
– Educationala: incapacitatea de a se dezvolta intr -un mediu educational sanatos
– Abandonul
Statistici:
– Aprox. 1,7 mil de parinti isi agreseaza copilul intr -un an
– Intre 460000 si 750000 isi bat copilul
– Aprox 46000 isi ataca copilul cu ar me
– 2.3 mil de cop ii folosesc arme asupra fratilor

Sindromul Munchausen by Proxi = o forma fina, subtila de abuz asupra copilului:
– Atribuire
– Inducere
– Mentinere a starii de boala
Acesta se refera la mama, care fie atribuie, fie induce anumite simptome copilului,
prin convingere sau chiar prin administrarea de medicamente si mentinerea starii
de boala prin administrare a unor medicamente sau substante care nu ii sunt
necesare si ii fac rau.
Factori de risc:
– Saracia
– Abuzul de substante narcotice
– Familii abuzive, conflictuale
– Transmiterea inter si transgenerationala (daca parintii au fost abuzati,
exsta o mai mare probabil itate ca si ei sa isi abuzeze copii)

– Patologiile parentale (depresie, anxietate, tulburarea de atasament
reactiva, psihoze)
Abuzatorii sunt femeile (mame, bunici sau bone), iar abuzatii sunt baietii
in general, copiii foarte mici sau copiii care au mai avu t frati sau surori ce
au decedat.
Consecinte:
– Dezadaptare emotionala
– Imaturitate
– Somatizari
– Confuzii
– Regresii
– Sentimente de culpabilitate care se manifesta in doua forme: externalizare
(copilul devine agresiv) si internalizarea (copilul devine anxios, depr esiv)

TULBURARI EMOTIONALE SI DE COMPORTAMENT
1. MINCIUNA SI FURTUL – frecventa crescuta la baieti
Cauze:
– Copii i nu disting realul de imaginar
– Testeaza limitele adultilor
– Exigente prea inalte ale parintilor
– Lipsa de afectiune – modalitati de a atrage atentia parintilor
– Bravada, laudarosenie
– Stima de sine scazuta, posibilitati de afirmare reduse
2. ADHD – hiperactivitatea cu deficit de atentie
Simptome : copiii sunt descrisi ca find temperamentali, greu de ingrijit datorita
plansului excesiv si iritabilitatii, gre u de linistit, extrem de activi.
Conform DSM -IV: deficitul de atentie, hiperactivitatea si impulsivitatea insa
se pot intalni si forme mixte
Predispozitii : baietii, copiii cu istoric de abuz, de neglijenta, expunere
prenatala la medicamente, greutate scazu ta la nastere sau anumite infectii .
Cauze:
– Genetica – un copil cu un parinte c u simptome de ADHD are sanse de
20% sa aiba ADHD

– Istoric familial de alcoolism si de tulburari afective
– Alimentatia
– Atitudinea parentala deficitara
– Timpul exagerat de mare pet recut la televizor sau calculator
O solutie ar fi sa ii punem sa faca sport, la clasa trebuie implicat i mereu in activitati, sa
li se dea sarcini, frecvente si de scurta durata, sa nu fie pusi in aceasi banca 2 copii cu ADHD.
3. FOBIA DE SCOALA SI ANXIETATEA DE SEPARATIE
Manifestari:
– Refuz de a merge la scoala
– Greata, dureri de stomac si de cap
– Plans
– Atacuri de panica
– Alergii
Factorii:
– Mutatul intr -o zona noua, o scoala noua, clasa noua
– Vacantele prelungite
– Aparitia unui alt copil in familie
– Climatul familia l nesigur
– Teama de esec, teama de a nu dezamagi
– Perceptiile negative ale cadrelor didactice
– Relatii conflictuale cu colegii sau profesorii
4. TICURILE = o serie de miscari bruste, repetitive si stereotipe uneori sonore ce
afecteaza comportamentul normal
DSM -IV – debut la 5 -7 ani si poate tine intreaga viata
Ticuri motori i: clipit, atinsul nasului, zvacnetul capului, bratului, miscari ale
umerilor
Ticuri sonore : tuse, stranut, scuipat, mormait, repetarea sunetelor proprii sau
ale altora, bruxism
Incidenta :
– Mai mare la baieti
– La copiii nesiguri, timizi, care traiesc intr -un mediu familial nesecurizant.

5. TIMIDITATEA
Este un gen de atitudine ambivalenta a copilului fata de alti oameni si fata de
sine care se manifesta in relatiile interpersonale.
Manifestari:
– Loco motia – lupta dintre cele doua tendinte
– Disconfort emotional – in comunicarea cu strainii
– Teama de orice manifestare in public
– Selectivitatea in cadrul contactelor sociale
Cauze:
– Atitudinea copilului fata de aprecierea adultului
– Atitudinea proprie a copilu lui fata de actiunile lui
– Neincrederea lui in atitudinea pozitiva a adultului fata de el
– Nevoia speciala de a -si proteja spatial intern