Mgovernment O Imagine Pentru Viitorul Administratiilor Publice
CUPRINS
INDICE TABELE
INDICE FIGURI
REZUMAT
Nu mai este un secret pentru nimeni că prin intermediul tehnologiei sunt depășite „bariere”, de tipul spațiu și timp, schimbându-se astfel viețile oamenilor cât și modalitățile de lucru atât în cadrul companiilor cât și în cadrul Administraților Publice.
Prin intermediul tehnologiei de "ultimă generație", și prin aceasta se înțelege: telefoane inteligente (smartphone), PDA (Personal Digital Assistant) sau alte mecanisme mobile conectate la Internet, utilizatorii pot avea acces la informații și pot transmite, la rândul lor, informații într-un timp foarte scurt de oriune și oricând. Prin urmare, într-un context ca cel de mai sus, s-a "născut" conceptul de m-government (mobile government), "derivat" inițial din cel de e-government. Conform Băncii Mondiale, m-guvernarea (m-government) este parte din fenomenul mai larg, privind dezvoltarea mobilă (m-development) sau transformarea prin revoluția mobilă, sistemele informatice de tip m-government având capacitatea de a conecta zone geografie care anterior nu erau conectate, la informații și servicii puse la dispoziție de către Instițutile Statului.
Problema apare în momentul în care ne întrebăm ce metodologii și tehnologii informatice am putea utiliza la implementarea sistemelor de tip m-government, mai ales că "istoria" acestui tip de sistem informatic are la bază cel mult, ultimii 5 ani (2010-2015) iar informațile puse la dispoziție de literatura de specialitate sunt mai degrabă în plin proces de "sedimentare", simțindu-se nevoia unei lucrări de cercetare specializate pe studiul și analiza metodologiilor și tehnologiilor dedicate dispozitivelor mobile utilizate în contextul m-government. În acest sens, în cadrul acestei lucrări de cercetare, am pornit de la explicarea conceptului de m-government, pe larg (în primul capitol) pentru o înțelegere clară a acestuia, urmând ca începând cu capitolul II al lucrării să studiez și să analizez câteva tipuri de metodologii de proiectare a sistemelor informatice adaptate dispozitivelor mobile, capitolul închieindu-se cu o propunere personală de metodologie informatică particularizată conceptului de m-government.
În capitolul III al lucrării, am studiat din categoria bazelor de date evoluate, bazele de date mobile, contribuția mea personală constând în: comparația principalelor "produse" (SQL Anywhere, Oracle 10g Lite, IBM DB2 Everyplace, MS SQL Server CE), pe criterii de performanță, privind utilizarea tehnologiei bazelor de date mobile și prezentarea concluzilor, cât și în realizarea de propuneri privind utilizarea bazelor de date mobile în contextul m-government.
Cel de al IV lea capitol al lucrării, a fost dedicat studiului tehnologiilor informatice pentru dezvoltarea sistemelor specifice dispozitivelor mobile. În prima parte a capitolului am prezentat și comparat platformele de programare "clasice": Microsoft .NET Compact Framework și Java Micro Edition iar în cea de a doua parte, am studiat tehnologia Mobile Business Intelligence și depozitele de date pentru dispozitivele mobile. Elementele de noutate, din cadrul acestui capitol, au fost reprezentate, pe de o parte, de concluzile obținute în urma comparării celor două platforme de programare (Microsoft .NET Compact Framework și Java Micro Edition), iar pe de altă parte, de propunerea de implementare a tehnologiei Business Intelligence în contextul m-government, totul particularizat "domeniului" pensilor private și de stat. În finalul capitolului am realizat, de asemenea, o prezentare și analiză comparată între tipurile de sisteme informatice care ar putea fi implementate în urma etapei de alegere a tehnologiei cu ajutorul căreia se va dezvolta viitorul sistem informatic destinat utilizării de pe dispozitive mobile (sistem informatic de tip nativ, web-based sau hibrid).
În ceea ce privește capitolul V al lucrării, am avut în vedere, ca și în capitolul IV, tot studierea tehnologiilor informatice pentru dispozitivele mobile, însă prin prisma "direcțiilor de cercetare pentru viitor" privind aplicarea tehnologiei Mobile Cloud Computing domeniului m-government.
Capitolul VI al acestei lucrări, a fost dedicat aspectelor practice, privind "domeniul" m-government, prin analza și compararea unor aplicații de tip m-government aflate în uz, în prezent în lume dar și prin prezentarea unei propuneri de arhitectură caracteristică unui sistem informatic de tip m-government, întreaga lucrare finalizându-se cu partea de concluzii și bibliografie.
Menționez că în cadrul acestei lucrări, capitolele I-V, au fost structurate astfel: în prima parte a fiecărui capitol (I-V), am prezentat stadiul cercetării în domeniu după cum urmează:
"domeniul" m-government – capitolul I,
metodologii privind proiectarea aplicaților informatice pentru dispozitivele mobile – capitolul II,
tehnologii informatice utilizate la dezvoltarea aplicaților accesate de pe dispozitive mobile – capitolele III, IV si V),
urmând ca în cea de a doua parte a fiecărui capitol să prezint pe de o parte analize personale (caracteristici comentate, comparații, etc.) ale metodologiilor și tehnologiilor informatice analizate anterior (în prima parte a capitolului) iar pe de altă parte, să prezint propuneri personale de utilizare în contextul m-government, ale respectivelor metodologii și tehnologii informatice aflate în discuție.
ABSTRACT
Cuvinte-cheie: m-government, sistem informatic, dispozitiv mobil, Administrație Publică
Key words: m-government, information system, mobile device, Public Administration
INTRODUCERE
Evoluția tehnologică din ultimii ani, a dus la schimbarea modului de lucru și de comunicare. În “era” globalizării, modalitatea de percepere a timpului și distanțelor s-a schimbat foate mult față de “trecut”. “Astăzi” lucrăm în echipe virtuale, chiar dacă fizic nu ne-am întâlnit niciodată colegii, urmăm cursuri (de exemplu, cursuri de limbi străine, de informatică etc.), discursuri și participam la întâlniri care se țin în orice parte a Globului, chiar din comfortul propiului birou sau propriei locuințe. “Astazi” putem beneficia de o consultație medicală, psihologică sau juridică online, înainte de a pașii în cabinetul specialistului sau în anumite condiții, evitând cu totul întâlnirea fizică cu acesta. Tot în “era” Internetului și servicilor digitale, putem transfera bani oriunde în lume, care ajung aproape instant direct convertiți în moneda țării destinatarului sau efectuăm plăți cu bani pe care fizic nu i-am văzut niciodată (plata cu cardul, online etc.).
Un context ca cel “creionat” mai sus, a făcut posibilă extinderea sau uneori migrarea definitivă a companiilor din țara de origine către alte țări și/sau continente, unele fiind interesate doar de piața de desfacere, altele de forța de muncă bine calificată dar mai ieftină decât în țara unde au fost create. Pe scurt, în toate zonele activităților economice (și nu numai), s-au simțit implicațile și consecințele progresului tehnologic din ultimii aproximativ 30 de ani.
Cu toate acestea, evoluția tehnologică și-a continuat cursul, culminând în prezent cu utilizarea din ce în ce mai mult a telefoanelor mobile, tabletelor etc., cunoscute sub denumirea de dispozitive mobile. Dacă “ieri” aveam nevoie de un calculator pentru a trimite un e-mail de exemplu, "astăzi" putem realiza chiar cu mult mai mult decât atât, utilizând propriul telefon. Un un mare avantaj al folosirii dispozitivelor mobile performate, este faptul că utilizatorul se poate bucura de o mare libertate, activitățile pe care acestea le desfășoară, indiferent de natura lor, personală sau profesională, caracterizându-se prin următoarele două cuvinte: “oriunde, oricând”.
La aceste “schimbări”, companiile s-au adaptat fără foarte mare greutate, evident influențate fiind totuși de faptul că automatizând activitățile angajaților și punându-le acestora la dispoziție tehnologie performantă, pe termen mediu și lung, profitul companiilor a crestcut, chiar dacă investițile inițiale “în tehnologie” au fost mari. O consecință a acestui “comportament” al companiilor/ organizaților este faptul că “tehnologia informației și comunicațiilor [..] a fost în timp, factorul cheie în dezvoltarea economică” (Firoiu și Croitoru 2015). Evident, “reversul medaliei”, în acest context al evoluției tehnologiei, nu a întârziat să apară: deși companiile au “rulat” an de an sume din ce în ce mai mari de bani, acest lucru însemnând pentru stat surse importante de venit din taxe și impozite, odată cu automatizarea proceselor, o serie de locuri de muncă au fost desfințate ducând la disponibilizări.
Că a fost o reușită adaptarea companiilor la “era” noilor tehnologii informatice, nu există nici un dubiu, însă situația este diferită în privința Administraților Publice. În tot acest context prezentat mai sus, Administrațile Publice, a trebuit să "țină pasul cu tehnologia" sau cu evoluția tehnologică. În acest sens, o primă etapă a reprezentat-o implementarea sistemelor informatice de tip e-government. Acestea reprezintă sisteme informatice, accesate de pe calculatoare obișnuite, PC-uri (Personal Computer) de tip “desktop”, specializate pe fluxul de procese caracteristice Administraților Publice, înglobând pe de o parte, automatizarea fluxului de activități interne specifice Administraților Publice, iar pe de altă parte, automatizarea interacțiunilor dintre cetățeni și Administrațile Publice. "Succesul" acestor sisteme informatice, în cele mai multe țări ale lumii și de cele mai multe ori, a fost pus sub semnul întrebării, deoarece au fost investite sume foarte mari de bani atât în partea de cercetare, cât și în partea de dezvoltare a lor, fără a fi utilizate de către cetățeni la adevăratul lor potențial. Cauzele acestor "probleme", au fost, de asemenea, subiectul cercetărilor, sistemele informatice de tip e-government fiind într-o continuă evoluție pentru noi îmbunătățiri. Cu toate acestea, "vremea" sistemelor informatice de tip e-government se apropie de "apus", deoarece locul lor, în viitor va fi luat de sistemele informatice de tip m-government.
Datorită progresului tehnologic, în viitorul nu foarte îndepărtat, guvernele vor fi “puse în fața <<provocării>> de a pune la dispoziția cetățeanului, a unui set de servicii extins având în vedere utilizarea <<la scară largă>> a dispozitivelor mobile”(Oghuma et al. 2012), totul pe fondul faptului că “tehnologiile și servicile de tip wireless permit <<o mai bună aliniere>> a guvernelor la nevoile utilizatorilor lor, cetățenii și companiile” (Palka et al. 2013).
Mai exact, noțiunea de m-government se referă la sisteme informatice dezvoltate special pentru a fi utilizate cu ajutorul dispozitivelor mobile (telefoane inteligente, tablete, etc.) conectate la Internet (wireless), și care automatizează activități ale Adminstraților Publice, desfășurate până în prezent fie prin contact direct dintre cetățean și angajații Administraților Publice, fie prin intermediul sistemelor informatice de tip e-government (în limita în care sistemele informatice de tip e-government au fost dezvoltate până în prezent). Servicile din "sfera" m-government pot include următoatele "arii" (Georgescu 2010a): sănătate, educație, locuri de muncă, poliție, taxe, servicii care țin de sfera juridică, etc.
În prezent, atât în Europa cât și în lume, conceptul de m-government reprezintă în cea mai mare parte, comunicare prin SMS: informări trimise cetățenilor, de către Administrațile Publice, în caz de pericole, calamități, expirare documente etc.. Pe de altă parte, țări cu o putere financiară și economică crescută precum Dubai și Emiratele Arabe, abia începând cu anul 2013, au demarat proiecte pentru implementarea sistemelor informatice de tip m-government (bazate pe conexiunea la Internet).
Conform Strategiei Europa 2020, calitatea Administrației Publice este un motor important al competitivității, iar în ceea ce privește strategia de creștere a Uniunii Europene pentru acest deceniu se subliniază importanța pentru acest deceniu se subliniază importanța unei Administrații Publice eficiente și transparente, modernizarea acesteia fiind o problemă-cheie pentru restabilirea competitivității într-o serie de state membre.
Care sunt caracteristicile sistemelor informatice de tip m-government ? Ce tip de metodologii și tehnologii pot fi utilizate în dezvoltarea și implementarea sistemelor m-government performante astfel încât, acestea să "răspundă" așteptărilor "clientului final", cetățeanul/ companiile ? Dar dincolo de prezent (metodologiile și tehnologiile informatice specifice dispozitivelor mobile – tema principală a acestei lucrări), cum ar putea "arăta" viitorul ? Tehnologia cloud computing, ar putea fi un "răspuns" viabil pentru viitorul Administraților Publice ? Ar putea reprezenta tehnologia cloud computing în contextul m-government, o direcție de cercetare pentru viitor ? Acestea sunt doar câteva întrebări la care voi raspunde în următoarele capitole ale acestei lucrări, pornind gradat din primul capitol, cu prezintarea nevoii trecerii și regândirii conceptului de e-government către m-government, atât din punct de vedere statistic cât și din punct de vedere tehnic, urmând ca în celelalte părți ale lucrării să studiez, în contextul m-government, pe rând, metodologii și tehnologii informatice pentru dezvoltarea aplicaților destinate dispozitivelor mobile, finalizând prezenta lucrare cu abodarea practică a conceptelor analizate anterior. Menționez de asemenea, faptul că în redactarea fiecărui capitol al acestei lucrari am ținut cont de obiectivele prestabilite și menționate în capitolul I, pe de o parte, iar pe de altă parte, atât în cadrul fiecărui capitol cât și la finalul acestora, am precizat care sunt modalitățile, din punctul meu de vedere, de utilizare a metodologiilor și tehnologiilor analizate, în contextul m-government, dar și care sunt contribuțile mele personale.
Lista bibliografică care a stat la baza documentării cuprinde lucrări de referință în domeniu, atât naționale, cât și internaționale. Au fost studiate, de asemenea, articole indexate în baze de date internaționale, dar și lucrări cotate ISI Thomson.
CAPITOLUL 1. M-GOVERNMENT – ASPECTE FUNDAMENTALE
Pornind de la conceptul de e-government și sistemele informatice de acest tip, îmi propun, ca în acest prim capitol al prezentei lucrări să prezint, atât prin intermediul statisticilor cât și prin intermediul exemplelor de implementări deja realizate în diverse țări, importanța demarării peste tot în lume, a implementărilor sistemelor informatice de tip m-government, conturând noțiunea de "m-government" atât la nivelul cunoșterii din prezent cât și la nivelul potențial "din viitor".
În urma prezentării stadiului cunoașterii, "domeniului" m-government, în cea de a doua parte a capitolului, voi prezenta obiectivele, scopul, natura și metodologia de cercetare aplicate în următoarele capitole ale lucrării, în are voi studia metodologii și tehnologii informatice care ar putea fi utilizate în dezvoltarea și implementarea sistemelor informatice de tip m-government.
1.1. M-government aspecte fundamentale și stadiul curent al cunoașterii
Încă din perioada anilor ’90, odată cu apariția și dezvoltarea Internetului cât și a noilor tehnologii informatice, Instituțile Statului au "luat în calcul" posibilitatea de a "muta" o parte din activitățile desfășurate, din mediul fizic în cel online, prin dezvoltarea de sisteme informatice, care să permită interacțiunea, pe de o parte, dintre cetățeni și instituții iar pe de altă parte, dintre persoanele fizice și institutii. Aceste servicii poartă denumirea de e-government.
În lucrarea (Almarabeh și AbuAli 2010), e-government (sau guvernarea electronică) este definit ca “utilizarea tehnologiei informației și comunicării pentru a oferi cetățenilor și persoanelor fizice (businesses) oportunitatea de a interacționa și de a conduce afacerile, cu Instituțile Statului utilizând, diferite medii electronice precum: telefoane inteligente, fax, tablete, chioșcuri (self-service kiosks), e-mail / Internet și EDI (Electronic Data Interchange)”.
Principalele funcții ale unui sistem informatic de tip e-government sunt (Lițan 2013):
informarea cetățenilor asupra structurilor și servicilor de care sunt răspunzătoare Administrațiile locale și centrale;
modalitate de dialog rapidă și eficientă între cetățeni și Administrațiile locale și centrale.
Conform Comisiei Europene (Comisia Europeană 2013), in anul 2012, servicile de tip e-government preferate (cel mai des utilizate) de către locuitorii Continentului European, au fost (28.000 de utilizatori de Internet din 32 de țări):
declararea impozitului pe venit (73% dintre utilizatori și-au declart impozitele online);
mutarea sau schimbarea adresei (57%) ;
înscrierea în învătământul superior și/sau solicitarea unei burse de studiu (56%).
În prezent, în lume, nivelul de automatizare al activităților instituților publice privind interacțiunea cu cetățenii (sistemele de tip e-government) se află în creștere, conform studiului efectuat in luna mai 2014, de catre The Institute of E-Government din carul Waseda University, Tokyo, în parteneriat cu the International Academy of CIO (IAC), (sursa: Institute of E-Government and IAC, (Waseda 2014)). Conform studiului menționat anterior, 20 de țări (din 61 care au participat la sondaj), au un scor privind automatizarea activităților instituților publice, foarte mare, peste 70 puncte. Scorurile au fost determinate prin analize, discuții și întâlniri ale echipei de cercetare cu reprezentanții fiecărui stat participant la sondaj și alte instituții implicate: the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Operation and Development (OECD), Asia Pacific Economic Cooperation (APEC), the International Telecommunications UnionInternational (ITU), the World Bank (WB), United Nations și NGO/NPOs.
Cu toate acestea, fie că ne dorim sau nu, tehnologia este într-o continuă evoluție. Nu mai este demult surprinzător pentru nimeni că ne putem conecta la Internet de pe dispozitive mobile (telefoane mobile performante, tablete etc.) de oriunde și oricând, că putem urmării programe TV fără să avem neaparată nevoie de un televizor în preajmă sau că putem urmării imagini în timp real din locuri mai mult sau mai puțin îndepărtate. “Telefoanele mobile din ziua de astăzi sunt mult mai puternice decât calculatoarele pe care le-a avut Apollo 11 pe Lună, cu capacitatea de a trimite date la și de aproape oriunde”, (Zakas 2013). Într-o propoziție scurtă aș putea sintetiza toată această evoluție astfel: "localul s-a mutat pe mobil" (prin "local" se înțelege: televizor, calculator de tip desktop etc., iar prin "mobil" se înțelege: laptop, telefon mobil performant, tabletă etc.).
Chiar datele statistice furnizate de către Eurostat (biroul oficial de statistică la Uniunii Europene), stau "mărturie" pentru afirmațile de mai sus. Conform Eurostat, în decursul a 4 ani (2007-2010, perioadă pentru care Eurostat a pus informațile la dispoziție) procentul de conexiuni la Internet cu ajutorul dispozitivelor mobile s-a dublat sau chiar triplat pentru unele țări (Danemarca, Germania, Spania, Franța, Croația, Luxemburg, Olanda etc.).
Pe de altă parte, același interes față de tehnologia performantă mobilă, se poate observa (tot la locuitorii Continentului European conform Eurostat, pe anul 2012) raportându-ne la tipul de dispozitive mobile utilizate pentru conexiunea la Internet. Astfel, conform Eurostat, interesul în utilizarea tehnologiei mobile performante s-a manifestat foarte intens în anul 2012, în special în nordul continentului European (Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Irlanda etc.), unde procentele au atins valori mai mari de 30% ajungându-se până la 65% în Norvegia. De asemenea, nici restul țărilor nu au procentaje privind utilizarea dispozitivelor mobile, cu foarte mult sub media Uniunii Europene (25%).
Din păcate însă, aceste noi tipuri de dispozitive (laptop, tabletă, telefoane mobile performante etc.) de cele mai multe ori sunt incompatibile cu sistemele informatice (în special de tip web) existente, în sensul că:
fie nu pot fi accesate în totalitate sau deloc de pe un dispozitiv mobil;
fie un astfel de sistem informatic (de tip web) este foarte dificil de consultat de pe un dispozitiv modern (mobil), principala problemă fiind încărcarea foarte lentă a unei pagini web.
Prin urmare, ne aflam in fața unei situații “inevitabile”: regândirea sistemelor informatice de tip e-government prin adaptarea lor la noile dispozitive și tehnologii informatice dar și schimbarea actualului concept de m-government.
“Tehnologia wireless și tehnologia avansată pentru dispozitivele mobile au creeat canale noi pentru livrarea servicilor guvernamentale și implicarea cetățenilor. Această dezvoltare, în analogie cu noțiunea “guvernare electronică” (“e-government”) a fost caracterizată ca “guvernare mobilă” (“m-government”).”( Stiakakis și Georgiadis 2012)
Consultând literatura de specialitate, putem observa că, sunt două mari direcții privind modul în care este referită noțiunea de m-government: pe de o parte, în anumite lucrări, noțiunea de m-government este tratată ca fiind o subcategorie a celei de e-government: “aplicațile de tip m-government sunt subcategorii ale celor de tip e-government și cuprind orice tranzacție realizată cu ajutorul tehologiilor mobile, precum laptop-uri, telefoane sau PDA-uri (Personal Digital Assistants)” (Al-Hadidi și Rezgui 2010), iar pe de altă parte, aceași noțiune (m-government) este privită ca o continuare/ prelungire a celei de e-government: “domeniul m-government este o continuare a celui de e-government. Rolul sistemelor de tip m-government este acela de a distribui servicii și informații cetățenilor și companiilor prin intermediul Internetului (wireless)” (Alsenaidy și Tauseef 2012).
Personal, consider că cea de a doua direcție este mult mai aproape de “realitatea zilelor noastre”. Sistemele informatice de tip m-government au ca principal scop facilitarea interacțiunii dintre cetățeni sau companii și Instituțile Statului, la fel ca și sistemele de tip e-government, însă modalitatea de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare și accesare sau utilizare a acestora, este total diferită, metodologiile și tehnologiile utilizate fiind specifice dispozitivelor mobile. “Implementarea sistemelor informatice de tip m-government este mult mai complexă decât implementarea celor de e-government și pentru a le implementa Instituțile Statelor trebuie să identifice tehnologiile mobile și aplicațile relevante astfel încât implementarea realizată să fie și eficientă.” (Alrazooqi și de Silva 2010)
Sistemele informatice de tip m-government, în esență, au la bază aceași “actori” ca și sistemele de tip e-government: Administrațile Publice (locale, centrale)-G, persoanele fizice (cetățenii)-C și persoanele juridice (companiile)-B și realizează același tip de interacțiune între aceștia:
mG2G: m-Government to Government sau m-Guvern – Guvern;
mG2E: m-Government to Employee sau m-Guvern – Angajați guvernamentali;
mG2C: m-Government to Citizens sau m-Guvern – Cetățeni;
mG2B: m-Government to Business sau m-Guvern – Companii.
O clasificare simplă a sistemelor de tip m-government, este împărțirea lor în (Mtingwi și Van Belle 2013):
sisteme informatice de tip back-office: aceste sisteme sunt realizate pentru interacțiunile de tipul mG2E, mG2G și prin implementarea lor se urmărește eficientizarea activității instituților publice;
sisteme informatice de tip front-office: aceste sisteme sunt realizate pentru interacțiunile de tipul mG2C, mG2B și prin implementarea lor se urmărește asigurarea disponibilității informaților și servicilor puse la dispoziție de către instituțile publice, cetățenilor și companiilor, cu ajutorul tehnologiei mobile/ wireless.
O exemplificare clară privind interacțiunea dintre “actorii” care utilizează sistemele informatice de tip m-Government și clasificarea acestor sisteme, se poate observa în figura 1.1, de mai jos.
Figura 1.1 – Interacțiune “actori” sisteme informatice de tip m-government;
Sursă: (Mengistu et al. 2009)
La nivelul României, noțiunea de m-government nu a fost implementată până în prezent, nici măcar la nivel de transmitere de informații prin intermediul SMS-urilor din partea Administraților Publice către cetățeni în caz de calamități naturale, exprirare documente etc. Cu toate acestea, la nivelul României, există câteva aplicații care ar putea fi integrate la categoria m-government, însă provin din medii unde predomină capitalul privat. Aceste aplicații sunt dedicate dispozitivelor mobile pentru:
consultarea și plata facturilor telefonice, cablu, Internet etc. (de exemplu aplicațile: Contul meu Orange, MyVodafone etc.);
consultarea și plata facturilor la energia electrică (de exemplu aplicația My Enel).
În lume, în schimb, au existat și există în continuare o serie de demersuri privind implementarea sistemelor informatice de tip m-government, demersuri care au depășit inclusiv “bariera”comunicării prin SMS:
Republica Croația: în septembrie 2014, compania IBM a anunțat că, "guvernul Republicii Croația, va implementa un sistem informatic de tip m-government, denumit “e-Građani” (e-Citizens) care va beneficia de infrastructura IT, IBM. Prin intermediul acestui sistem, direct de pe dispozitivele mobile, cetățenii vor putea avea acces la servicii precum: pașapoarte, înregistrarea la vot, plata taxelor etc., principalul scop al implementării acestui sistem informatic fiind optimizarea timpului și reducerea costurilor.” (Rubsamen et al. 2014)
Emiratele Arabe Unite: conform site-ului <<The UAE Government Official Portal>>, Emiratele Arabe Unite au dezvoltat aplicații dedicate tipului de telefon și sistemului de operare instalat pe acesta (aplicații dedicate dispozitivelor mobile cu sistem de operare Android, Windows) dar și aplicații dedicate telefoanelor de tip Blackberry. Mai jos voi enumera și prezenta pe scurt câteva din aplicatile de tip m-government implementate în Emiratele Arabe Unite:
MoH – sistem dedicat comunicării cu Ministerul Sănătății;
Abu Dhabi Health Services Company (SEHA) – sistem dedicat identificării cât mai rapide a servicilor medicale și spitalelor apropiate;
General Authority of Islamic Affairs and Endowments – sistem dedicat comunicării cu autoritățile și identificării servicilor cu caracter religios;
Abu Dhabi CityGuard – acest sistem permite raportarea de incidente și înregistrarea plângerilor direct către guvern însă ulterior vor fi distribuite spre rezolvare automat către instituțile abilitate;
Dubai Electricity & Water Authority (DEWA) – acest sistem permite efectuarea plăților facturilor la apă și curentul electric dar și afișarea informaților despre instituțile care administrează aceste servicii;
Definitely Dubai – este dedicat în special turiștilor, deoarece afișează informații privind locațile turistice cele mai importante din zonă, hoteluri, magazine, restaurante etc.
Republica Moldova: conform site-ului egov.md, site care aparține de Guvernul Republicii Moldova, Cancelaria de Stat, Centrul de Guvernare Electronică, s-au implementat soluții informatice dedicate Administraților Publice care pot fi accesate prin intermediul dispozitivelor mobile, și care au obținut recunoaștere internațională prin intermediul premilor obținute, iar una din aceste soluții este Semnătura mobilă, lansată în septembrie 2012. “Semnătura mobilă este un serviciu inovator, care permite accesarea serviciilor electronice cu ajutorul telefonul mobil. Semnătura mobilă funcționează ca un buletin de identitate în mediul virtual, permite autentificarea în spațiul virtual pentru probarea identității cu ajutorul telefonului mobil. Cu Semnătura mobilă cetățenii pot semna acte la distanță, rapoarte, declarații către instituții sau cereri online, cu ajutorul telefonului mobil. La fel, pot accesa servicii electronice atât publice, cât și private într-o manieră mai simplă și mai comodă. Cetățenii nu vor mai depinde astfel de orarele limitate ale instituțiilor, vor putea accesa serviciile electronice de oriunde și oricând.”(CGE 2015)
Trebuie menționat faptul că există și alte țări care au demarat sau au în plan proiecte pentru implementarea sistemelor informatice de tip m-government (India, Singapore etc.), iar la acestea se adaugă țările care încă utilizează doar alertele prin SMS (pentru informarea cetățenilor privind calamitățile naturale, expirare documente etc.).
La nivel mondial, așa cum era și de așteptat, deoarece “domeniul” m-government este încă la început, procentele țărilor care pun la dispozitie cetățenilor servicii de tip m-government, pe sectoare de activitate, a fost cuprins în anul 2014 între 7.3% (Sector: Mediu) și 24.9% (Alte sectoare de activitate), așa cum se poate observa și în figura 1.2 de mai jos:
Figura 1.2 – Procentele țărilor care au pus/ pun la dispoziție servicii de tip m-government – perioada 2012-2014;
Sursă: (UNDESA 2014)
În ciuda procentelor scăzute (privind implementarea la nivel mondial pe sectoare de activitate a sistemelor informatice de tip m-government) care se pot observa în figura 1.2 de mai sus, “unele țări au recunoscut în mod clar potențialul enorm al sistemelor informatice de tip m-government. În Statele Unite ale Americii, Administrația Obama a cerut tuturor agențiilor federale, să implementeze cel puțin, două aplicații ca parte a planului privind informatizarea activităților guvernamentale, plan care are ca obiectiv, dezvoltarea «platformei secolului 21 pentru a servi mai bine poporul american»“ (UNDESA 2014).
1.2. Sistemele informatice de tip m-government, "premisa soluților instant"
Prin urmare, iată-ne față în față cu "inevitabilul", mai exact, față în față cu momentul în care tehnologia schimbă principala "dimensiune" de lucru: spațiul. Așa cum arătam în statisticile citate mai sus, cetățenii "Europei de astăzi" sunt din ce în ce mai deschiși în a utiliza noile tehnologii informatice, avantajul principal fiind acela de a putea fi informați și de a putea realiza activitățile inclusiv cele care țin de profesie, oricunde și oricând, depășind bariere precum spațiu și timp. Același "impact" al noilor tehnologii, au început să-l resimtă, iar în viitorul apropiat îl vor resimții din ce în ce mai puternic, și Instituțile Statului și companiile private, însă nu putem "merge mai departe" (m-government) fără să "învățăm din trecut" (e-government). De aceea, este inevitabil să nu ne întrebăm, ce am putea învăța, totuși, din “experiența” e-government încât să dezvoltăm sisteme informatice de tip m-government performante dar și care să fie utilizate cu succes de către cetățeni ? “Experiența” e-government ne poate învăța că sistemul informatic dezvoltat, trebuie proiectat încă de la început, astfel încât să se țină cont de următoarele elemente:
sistemul informatic care urmează să fie dezvoltat, va fi accesat, utilizat de o “plajă” foarte diferită de persoane ca și vârstă, profesie, nivel de cunoștiințe în utilizarea calculatorului, dispozitivului mobil etc.;
calculatoarele sau dispozitivele mobile folosite de utilizatorii care accesează sistemul informatic au capacități diferite de procesare a informației;
timpul alocat consultării, utilizării sistemului informatic de către cetățean poate fi afectat de tipul de conexiune la Internet, factori personali (de exemplu: răbdare, etc.).
În consecință, dacă ținem cont de cele câteva constrângeri enumerate mai sus, sistemul informatic dezvoltat ar trebui să fie cât mai simplu, “prietenos” cu utilizatorul, cu pagini care să se poată încărca pe dispozitivul utilizatorului într-un timp foarte scurt chiar și dacă acesta dispune de un tip de conexiune la Internet (wireless) mai puțin performant.
Sigur că trecutul "ne învață" cum să "construim" un viitor mai bun, așa cum am arătat mai sus, dar nu este suficient. Pentru a avea succes implementarea sistemelor de tip m-government, este necesară (pe lângă "experiența trecutului") și desfășurarea unei lucrări/ activități de cercetare, cu scop, obiective, metodologii și tehnologii de cercetare bine definite. Prin urmare, în continuare, voi prezenta, principalele "atribute" pe care s-a bazat cercetarea realizată și prezentată în capitolele acestei lucrări:
a) Scopul și obiectivele prezentei lucrări de cercetare
Obiectivul general al lucrării (cercetarii mele) este studierea sistemelor informatice de tip de m-government (sisteme informatice destinate dispozitivelor mobile conectate la Internet: telefoane mobile performante, tablete etc.), ca soluții de comunicare eficientă și rapidă dintre cetățean și Administrațile Publice și identificarea soluților teoretice și practice, tehnologice și metodologice, pentru realizarea cu succes a acestor sisteme.
Obiectivele cercetării specifice urmărite sunt următoarele:
Conturarea noțiunilor legate de m-government, ce înseamna conceptul de m-Government în prezent, într-o societate a vitezei și globalizării (obiectiv atins în prima parte a acestui capitol);
Identificarea principalelor metodologii și tehnologii informatice ce stau la baza realizării unui sistem informatic de tip m-government;
Identificarea criterilor de analiză a performanțelor obținute în urma implementării unui sistem informatic de tip m-government în România și în lume, cu scopul de a identifica un sistem informatic care să corespundă nevoilor reale ale cetățenilor.
Scopul acestei lucrari, este să identific caracteristicile care stau la baza unui sistem informatic de tip m-government de succes prin:
identificarea metodologiilor prin care se pot modela caracteristicile și particularitățile specifice unui sistem de m-government, din mai multe metodologii analizate;
identificarea pe fiecare nivel al arhitecturii sistemului a componentelor și tehnologiilor implicate, din mai multe tehnologii analizate;
identificarea unei soluții de organizare a datelor;
abordarea practică a conceptelor și soluților identificate anterior, prin intermediul propunerilor și contribuților personale;
identificarea criterilor de analiză a performanțelor obținute în urma implementării unui sistem informatic de tip m-government în România.
b) Natura cercetării și metodologia/ tehnologia utilizată în prezenta lucrare de cercetare
Pornind de la obiectivele menționate mai sus și pe care mi le-am propus cu privire la realizarea acestei lucrări, am avut în vedere următoarele metode de cercetare (metodologia de cercetare utilizată fiind documentarea):
utilizarea publicaților actuale
Sunt de părere că nu putem realiza o cercetare în adevăratul sens al cuvântului dacă nu studiem atât literatura “clasică” de specialitate, cât și noile tendințe în domeniu, acest lucru presupune: participarea la conferințe pe tema m-government sau teme apropiate dar și lecturarea articolelor pe aceași temă din revistele cu profil informatic.
analiza sistemelor de e-government și m-government aflate în prezent în exploatare (în limita accesului la ele)
Pentru înțelegerea propriu-zisă a termenului de guvernare electronică (și în special de m-guvernare) este utilă studierea câtorva din aplicațiile practice care fac parte din spectrul larg de servicii guvernamentale și evidențierea posibilităților de extindere, a potențialului oferit de acest domeniu, precum și limitele acestuia.
Natura cercetării aplicate în cadrul acestei lucrări este de tip metodologic, cercetarea incluzând următoarele etape:
enunțarea problemei (ce metodologii și tehnologii informatice am putea utiliza pentru a dezvolta sisteme de tip m-government performante), în funcție de care am stabilit scopul și obiectivele lucrării (enunțate anterior);
căutarea sau cercetarea propriu-zisă (stabilirea aspectelor fundamentale privind conceptul de m-government și analiza metodologiilor și tehnologiilor informatice existente);
realizarea de propuneri și "previziuni" privind modul în care metodologiile și tehnologiile informatice analizate pot fi utilizate pentru a realiza un sistem informatic de tip m-government performant;
prezentarea rezultatelor cercetării atât în cadrul prezentei lucrări cât și în cadrul lucrărilor științifice publicate sub egida proiectului “Rute de excelență academică în cercetarea doctorală și post-doctorală – READ” cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contract nr. POSDRU/159/1.5/S/137926.
1.3. M-government, un "orizont" cu "maxim" de eficiență
Deoarece în primele două părți ale acestui capitol am prezentat, pe de o parte, conceptul de m-government cât și modalități de implementare actuale în diverse țări ale acestui tip de sisteme informatice, iar pe de altă parte, am explicat scopul cât și natura cercetării realizate și prezentate, în următoarele capitole ale acestei lucrări, consider că este necesar ca în această ultimă parte a capitolului să prezint, spre o înțelegere clară, a tuturor tipurilor de servicii care pot fi oferite cetățenilor, printr-o implementare corectă și susținută a sistemor informatice de tip m-government:
servicii publice online incluzând tranzacții (de exemplu plata impozitelor);
suport tehnic pentru implementarea portalurilor guvernamentale care asigură centralizarea tuturor serviciilor de interes public;
consultarea la distanță (servicii de votare on-line);
sisteme de licitații și intermedieri on-line (e-procurement);
sisteme de consultanță la distanță;
aplicații care furnizează în timp real date statistice;
forumuri pe diferite teme (dezbateri publice);
servicii care asigură o mai mare deschidere pentru guvern (de exemplu publicarea legilor pe Internet), etc.
Prin urmare, prin analiza realizată în următoarele capitole ale acestei lucrări asupra metodologiilor și tehnologiilor informatice destinate dispozitivelor mobile, cât și prin propunerile prezentate, îmi propun determinarea acelor caracteristici metodologice și tehnologice care să ajute la o implementare și utilizare cu succes a tipurilor de sisteme informatice din categoria m-government neidentificate de mine ca fiind implementate în prezent la nivelul vreunui stat, dar amintite mai sus.
1.4. Concluzii
În acest capitol, am prezentat atât principalele noțiuni ale conceptului de m-government, evidențiind stadiul cunoașterii în domeniu dar și "explicând" prin intermediul statisticilor, de ce "următorul pas" în "era" tehnologiei sau a globalizării este inevitabil pentru Administrațile Statului: implementarea sistemelor infomatice de tip m-government (consultarea informației sau reclamarea/ rezolvarea unei probleme de "oriunde" și "oricând", utilizând un dispozitiv mobil, în locul prezenței fizice la ghișeul Administrației Publice).
Deoarece noțiunile prezentate în prima parte a capitolului, au nevoie de "susținere" metodologică și tehnică (privind implementarea în practică a sistemelor informatice de tip m-government), în cea de a doua parte a lucrării, am prezentat obiectivele, scopul, natura și metodologia cercetării realizate și prezentate în următoarele capitole ale acestei lucrări.
CAPITOLUL 2. STUDIUL ȘI CERCETAREA UNOR METODOLOGII DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE ADAPTATE DISPOZITIVELOR MOBILE
Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid iar conexiunea la Internet se poate realiza aproape din orice locație (propria locuință, stație de metrou, parc etc.) și de pe orice dispozitiv mobil (laptop, telefon mobil performant, tabletă etc.), Instituțile Statului se află în fața unei situații fără precedent: regândirea actualului concept de m-government prin readaptarea (inclusiv din punct de vedere metodologic) celui de e-government, totul raportat la nevoile cetățeanului.
Deoarece conceptul de m-government “regândit” și readaptat societății de “astăzi”, presupune dezvoltarea de sisteme informatice (de tip web) prin intermediul cărora cetățenii să interacționeze cu Instituțile Statului, create special pentru a fi accesate de pe dispozitivele mobile (laptop, telefon mobil performant, tabletă), imi propun, să prezint și să analizez, în acest capitol, câteva metodologii de proiectare a sistemelor informatice adaptate dispozitivelor mobile.
Menționez că secțiuni din paragrafele 2.1 și 2.2 ale acestui capitol, au fost prezentate și tratate în lucrarea “Instituțile Statului, în pas cu tehnologia: de la e-government la m-government – concepte și metodologii de implementare”, autor Lițan Daniela, lucrare prezentată la conferința națională „Cercetare de excelență – cunoaștere științifică – progres social”, din cadrul proiectului “Rute de excelență academică în cercetarea doctorală și post-doctorală – READ”, care s-a desfășurat în perioada 30-31 octombrie 2014 la Academia Română, București, România.
2.1. Metodologii pentru analiza și proiectarea sistemelor informatice destinate dispozitivelor mobile
Dacă în capitolul anterior al acestei lucrări am arătat prin intermediul statisticilor, că cetățenii pe de o parte, sunt receptivi la noile tehnologii informatice, iar pe de altă parte, am arătat cum treptat sistemele informatice de tip e-government au început să fie înlocuite de cele de tip m-government, statele lumii investind sume de bani din ce în ce mai mari în astfel de proiecte, în acest capitol, voi prezenta câteva metodologii informatice necesare în analiza și proiectarea sistemelor informatice destinate dispozitivelor mobile, aceste metodologii, putând fi aplicate, cu succes, în analiza și proiectarea unui sistem de tip m-government.
Pentru realizarea cu succes a unui sistem informatic, echipa care se ocupă de proiect va avea în vedere o serie de etape: analiza, proiectarea, dezvoltarea, testarea și implementarea. Așa cum, pentru etapele de dezvoltare, testare și implementare există tehnologii informatice specifice, pentru etapele de analiză și proiectare există metodologii.
Cum "domeniul" dezvoltării și implementării sistemelor informatice de tip m-government, nu are o "istorie" foarte mare, încă există întrebări privind alegerea metodologiei de analiză și proiectare adecvate. Evident, că adesea "tentația" este aceea de a alege o metodologie utilizată cu succes în cazul sistemelor informatice "clasice", însă cazul sistemelor dezvoltate special pentru dispozitivele mobile este mult mai complex. Complexitatea este dată de cel puțin, următorii factori :
este foarte greu de prevăzut încă de la început pe ce tip de dispozitiv mobil se va accesa/ instala aplicația;
dacă în cazul aplicaților « clasice » utilizatorul final, de cele mai multe ori, interacționează cu echipa de analiză și/ sau dezvoltare și i se cunosc așteptările, în cazul aplicaților mobile (în special, cele de tip m-government) utilizatorul final este cetățeanul, iar așteptările pot fi diferite de la o persoană la alta, la fel și modul de înțelegere privind utilizarea aplicației.
Așa cum deja am afirmat mai sus, și anume faptul că dezvoltarea sistemelor informatice pentru dispozitivele mobile, a luat amploare abia în ultimii anii, încă nu a fost dezvoltată o metodologie specifică acestui tip de aplicații. Cu toate acestea, metodologiile cel mai des utilizate și care pot «răspunde» în mare parte cerințelor unei astfel de dezvoltări (sisteme informatice pentru dispozitive mobile), sunt metodologiile Agile.
Metodologiile Agile fac parte din categoria metodologiilor «orientate spre oameni». „Agile este un grup de metodologii de dezvoltare a produselor software bazat pe dezvoltarea iterativă și incrementală, în care cerințele și soluțiile evoluează pe baza colaborării între auto-organizare și echipe multi-funcționale.”[www1]
Din categoria metodologiilor Agile, care pot fi aplicate pentru dezvoltarea aplicaților mobile, fac parte: Mobile-D, MASAM (Mobile Application Software), Hybrid Methodology Design Process, Scrum, SLeSS (Scrum Lean Six Sigma).
a) Metodologia Mobile-D
Despre metodologia Mobile-D, s-a vorbit pentru prima dată în anul 2004, în lucrarea (Abrahamsson et al. 2004). Această metodologie are la bază practici Agile “orientate” spre dezvoltarea aplicaților mobile, inspirată fiind din metodologiile Extreme Programming, Crystal Methodologies și Rational Unified Process (RUP) (Corral et al. 2013a). Metodologia Mobile-D este structurată în 5 etape secvențiale: Explore, Initialize, Productionize, Stabilize, System Test și Fix (a se vedea Figura 2.1), fiecare etapă implicând un sprint/ iterație începând de la identificarea clientului până la teste și livrare.
Figura 2.1 – Etapele metodologiei Mobile-D;
Sursă : (Abrahamsson et al. 2004)
Această metodologie, Mobile-D, a fost testată cu succes până în prezent doar din punct de vedere empiric, în dezvoltarea proiectelor. Conform autorilor lucrării (Flora și Chande 2013), este recomandat ca metodologia Mobile-D să fie utilizată de către echipe mici, formate din cel mult 10 programatori, fără sa fie situați la distanță (același birou, departament etc.) și care lucrează în scurte cicluri de dezvoltare.
b) Metodologia MASAM (Mobile Application Software)
Metodologia MASAM a fost prezentată pentru prima dată în lucrarea (Jeong et al. 2008), și are la bază metodologiile Extreme Programming, Agile Unified Process, RUP și The Software and Systems Process Engineering Meta-model.
Această metodologie se aseamană în mare parte cu metodologia Mobile-D, bazându-se pe trei elemente principale: roluri, sarcini și produsul final, având patru faze: Preparation (preparare), Embodiment (realizare), Development (dezvoltare) și Commercialization (comercializare) (Khalid et al. 2014). O prezentare sugestivă a celor patru faze specifice metodologiei MASAM, se poate vedea în figura 2.2 de mai jos. De asemenea, trebuie menționat, așa cum se poate vedea și în figura 2.2, de mai jos, că aceasta metodologie, introduce noțiuni din domeniul managementul de proiect dar și utilizarea sistemului Eclipse.
Figura 2.2 – Etapele metodologiei MASAM (Mobile Application Software);
Sursă: (Corral 2014)
Metodologia MASAM este recomandată de către autori să fie utilizată în special, în companiile de dimensiuni mici și care sunt orientate spre dezvoltarea aplicaților software destinate dispozitivelor mobile, cu toate acestea, autorii nu au prezentat/ exemplificat pe un studiu de caz implementarea acestei metodologii în “lumea reală”, (Flora și Chande 2013).
c) Metodologia Hybrid (Hybrid Methodology Design Process)
Despre această metodologie, s-a vorbit pentru prima dată în lucrarea (Rahimian și Ramsin 2008) și este un mixt între metodologiile Agile, Adaptive Software Development și New Product Development.
Conform autorilor (Khalid et al. 2014), metodologia Hybrid este bazată pe mai multe practici precum: agilitate (atenție sporită), analiza ședințelor/ întâlnirilor, reutilizarea dezvoltărilor existente, analiza și arhitectura pieței căreia i se adresează produsul final, etc.
Această metodologie urmează patru iterații (Khalid et al. 2014) (așa cum se poate observa și în figura 2.3 de mai jos):
Etapa/ iterația de dezvoltare începe cu fazele SDLC (Software Development Life Cycle) – etapă preluată din practicile Agile. Fazele SDLC sunt: analiză, proiectare, dezvoltare, testare, implementare și după finalizarea proiectului urmează etapa de mentenanță.
În a doua etapă/ iterație se realizează analiza de piață și sunt integrate activități ale metodologiei New Product Development.
În a treia etapă/ iterație se urmărește realizarea dezvoltării a produsului informatic adaptată la ideile noi care ar putea aparea pe parcurs.
Pentru a reduce nivelul de risc privind eșecul proiectului, în a patra etapă, se țin cont în dezvoltarea proiectului de prototipuri.
Figura 2.3 – Prezentarea detaliată a etapelor metodologiei Hybrid (Hybrid Methodology Design Process);
Sursă : (Corral 2014)
De asemenea, nici pentru această metodologie, ca și în cazul metodologiei MASAM, autorii nu au prezentat un studiu de caz privind aplicarea ei în «lumea reală«.
d) Metodologia Scrum
Dintre toate metodologiile prezentate până acum în cadrul acestui capitol, metodologia Scrum este cea mai utilizată și cunoscută până în prezent.
Scrum este o metodologie iterativă și încrementală pentru dezvoltarea software acolo unde cerințele se schimbă rapid. La sfârșitul fiecărei iterații, echipa va realiza un produs software “cu un set parțial de funcționalități dar care se poate livra la client”(Lițan 2013).
Așa cum se poate observa și în figura 2.4 de mai jos, etapele unei iterații din cadrul acestei metodologii sunt:
Product backlog: lista cu cerințele produsului software prioritizate de client prin “Sprint Backlog”;
Sprint backlog: stabilirea listei cu cerințele care se vor implementa într-o iterație/ sprint;
Daily meeting: realizarea unei ședințe zilnice între membrii echipei (6-8 persoane) în cadrul căreia se discută despre ceea ce s-a realizat, ceea ce urmează să se realizeze și despre eventualele obstacole care pot apărea în realizarea proiectului (Lițan 2013);
La începutul fiecărui sprint, se face o ședință de planificare a acestuia și se discută despre sarcinile neefectuate sau efectuate necorespunzător în sprintul anterior pentru a le putea integra în noul sprint. De asemenea, tot acum se stabilesc și activitățile care vor trebui făcute în sprintul următor și în ce ordine (Lițan 2013);
Livrarea unui produs funcțional către client.
Figura 2.4 – Reprezentarea unei iterații din metodologia Scrum;
Sursă : (Corral 2014)
În ceea ce privește, utilizarea acestei metodologii în «lumea reală«, conform (Corral 2014), pentru exemplificare, autorii au definit un model de implementare pentru a fi utilizat în cadrul unui grup format din studenți și conduși de un Scrum-Master, care trebuie să dezvoltate o aplicație pentru dispozitive mobile, pentru un client real (un lanț de restaurante din Senegal). Prin intermediul aplicației, a cărei dezvoltare ar trebui să dureze două săptămâni (timp în care se vor desfășura iterații), se permite chelnerilor să poată administra comenzi și facturi într-un mod eficient.
e) Metodologia SLeSS (Scrum Lean Six Sigma)
Pentru prima dată această metodologie a fost prezentată în anul 2011 în lucrarea (Ferraz V. da Cunha et al. 2011) și integrează metodologia Scrum cu metodologia Lean Six Sigma (LSS). Integrarea celor două metodologii în SLeSS a fost realizata astfel, (Khalid et al. 2014), (Flora et al. 2014):
metodologia Scrum este utilizată pentru dezvoltarea produselor informatice și managementul de proiect ;
Lean Six Sigma (LSS) reduce defectele și elimină erorile, furnizând un produs final de o calitate ridicată.
Această metodologie asigură o îmbunătățire continuă a procesului, ajutând la “modelarea” cerințelor de dezvoltare și implementare de-a lungul desfășurării întregului proiect.
Metodologia SLeSS are la bază dezvoltarea incrementală, astfel: mai întâi este implementată partea Scrum și după ce aceasta este fixată, partea LSS este implementată ca un « cadru«/ mediu de calitate.
Evoluția metodologiilor prezentate mai sus, din practicile Agile, sunt foarte clar reprezentate în imaginea de mai jos:
Figura 2.5 – Evoluția metodologiilor care pot fi aplicate pentru dezvoltarea aplicaților mobile, din practicile Agile;
Sursă : (Corral et al. 2013b)
Din figura 2.5 de mai sus se poate observa că:
metodologia Mobile-D are în special influențe din practicile Agile;
metodologia MASAM are la bază metodologia Mobile-D;
metodologia Scrum are la bază metodologia Mobile-D cât și influențe directe din practicile Agile;
metodologia Hybrid are la bază metodologia Mobile-D dar și influențe directe din practicile Agile și non-Agile;
metodologia SLeSS are la bază metodologia Mobile-D dar și influențe directe din practicile Agile și non-Agile.
2.2. Metodologii informatice aplicate în m-government
Revenind la sistemele informatice de tip m-government, subiectul acestei lucrări, voi raspunde în cele ce urmează, la întrebarea: pentru dezvoltarea și implementarea acestor sisteme informatice, care este cea mai potrivită metodologie ?
Dat fiind faptul că sistemele informatice de tip m-gouvernment sunt abia la «începutul istoriei lor de viață«, așa cum am arătat prin intermediul statisticilor în prima parte a acestei lucrări, consider că nici una din cele cinci tipuri de metodologii Agile prezentate anterior, nu sunt perfect compatibile cu « domeniul » m-government, principalul motiv fiind acela că: nu există o « experință« clară și testată în urma căreia să putem afirma că o anumită metodologie este « cea mai bună de urmat«. Consider, mai degrabă, că pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic de tip m-government, cel puțin acum la început (când nu există suficiente precedente) trebuie avuți în vedere, o serie de factori care se regăsesc, fie într-o metdologie, fie în alta din cele prezentate mai sus, astfel :
Analiza din punct de vedere statistic privind posibilitățile și disponibilitatea de a se conecta la Internet prin wriless a cetățenilor din zona geografică căreia îi va fi dedicat sistemul informatic (inclusiv viteza rețelei);
Analiza tipurilor de dispozitive mobile performante utilizate de către cetățenii din zona geografică căreia îi va fi dedicat sistemul informatic ;
Analiza așteptărilor (prin sondaj) cetățenilor cu privire la sistemul informatic de tip m-government care urmează să fie dezvoltat ;
Analiza (prin sondaj) privind disponibilitatea cetățenilor de a oferi feedback după utilizarea sistemului de tip m-government.
Prin urmare, în cele ce urmează voi propune o metodologie privind analiza și proiectarea sistemelor informatice de tip m-government, ținând cont de factorii prezentați mai sus, și care va conține cele mai importante elemente ale metodologiilor prezentate în prima parte a acestui capitol. Consider că o metodologie care să poată fi utilizată cu succes, în analiza și proiectarea sistemelor informatice de tip m-goverment, trebuie să conțină următoarele etape:
realizarea listei cu cerințele prioritizate ale produsului software (etapă din metodologia Scrum);
stabilirea listei cu cerințele care se vor implementa într-o iterație/ sprint (etapă din metodologia Scrum);
implementarea fazelor SDLC (Software Development Life Cycle) – etapă din metodologia Hybrid:
analiza sistemului informatic;
proiectarea sistemului informatic,
dezvoltarea sistemului informatic,
testarea sistemului informatic,
implementarea sistemului informatic.
realizarea analizei de piață (etapă din metodologia Hybrid);
reducerea defectelor și eliminarea erorilor (în urma implementării sistemului), furnizând un produs final de o calitate ridicată (etapa parțială din metodologia SLeSS – Scrum Lean Six Sigma);
stabilizarea produsului (sistemului informatic dezvoltat) – etapa parțială din metodologia Mobile-D.
Ținând cont de faptul că sistemele informatice de tip m-government, au în primul rând particularitatea de a fi destinate unor categorii variate de persoane și utilizate de acestea (nivel diferit de studii, profesii diferite, vârste diferite etc.), urmarea unor etape specifice, complexe și bine definite în analiza și proiectarea sistemului informatic viitor, precum cele descrise de mine mai sus, este esențială în obținerea succesului privind produsul final. Prin urmare, în continuare, voi explica fiecare etapă definită de mine mai sus, în contextul m-government:
1) realizarea listei cu cerințele prioritizate ale produsului software: este cunoscut faptul că atunci când se dorește implementarea unui sistem informatic, lista de cerințe este complexă, însă în contextul m-government este esențial, ca cel puțin la începutul proiectului sau la implementarea primului modul al sistemului, să se definească o listă cu cerințele critice/ cele mai importante a fi implementate, încât după obținerea "feedback-ului"/ gradulului de mulțumire al cetățenilor privind implementarea realizată, să se poată continua și cu implementarea cerințelor rămase. Astfel, cunoscând părerea utilizatorilor finali, corecțile ulterioare privind implementarea deja realizată nu necesită foarte mult timp, iar următoarele dezvoltări ale sistemului vor urma același curs indicat de utilizatorii finali (cetățenii, persoanele juridice).
2) stabilirea listei cu cerințele care se vor implementa într-o iterație/ sprint: din lista cu cerințele prioritizate de la punctul 1), se vor selecta cerințele care se vor implementa în prima fază (iterație/ sprint).
3) implementarea fazelor SDLC (Software Development Life Cycle): în acestă etapă se vor realiza următoarele activități: analiza cerințelor selectate la punctul 2) ale viitorului sistem informatic, proiectarea, dezvoltarea, testarea și implementarea acestuia.
4) realizarea analizei de piață: în urma realizării activităților prezentate la punctul 3), sistemul informatic (modulele sistemului informatic dezvoltate) va fi dat în folosință cetățenilor, persoanelor juridice. Totuși pentru realizarea următoarelor dezvoltări/ implementări, este necesară opinia utilizatorilor finali asupra a ceea ce deja s-a dezvoltat și consier necesar ca în acest sens să se realizeze o analiză detaliată privind gradul în care utilizatorii percep produsul care li s-a pus la dipoziție.
5) reducerea defectelor și eliminarea erorilor (în urma implementării sistemului), furnizând un produs final de o calitate ridicată: în urma analizei realizate la punctul 4), sistemul informatic dezvoltat/ modulele sistemului informatic, vor fi "rafinate" ținând cont, pe de o parte de "așteptările" utilizatirlor finali, iar pe de altă parte, se va realiza reducerea defectelor și rezolvarea posibilelor erori de dezvoltare.
6) stabilizarea produsului (sistemului informatic dezvoltat): în urma etapei 5) prezentate mai sus, se va obține un sistem informatic conform așteptărilor cetățenior, fără defecte sau erori, urmând a se realiza pe viitor doar procese de mentenanță asupra acestuia.
În urma realizării celor șase etape metodologice prezentate mai sus, echipa de implementare, va reîncepe aceleași procese (1-6), însă cu alte cerințe alese spre a fi implementate (alt modul al sistemului informatic, alt sistem informatic).
2.3. Concluzii și contribuții personale
Aceast capitol poate ajuta companiile din industria IT (Information Technology) specializate în dezvoltarea sistemelor informatice dedicate dispozitivelor mobile care vor dezvolta sisteme de tip m-government, să evalueze și să aleagă cu atenție metodologia care va fi urmată în dezvoltarea și implementarea proiectului.
De asemenea, demn de menționat este și faptul că, prin intermediul acestui capitol, s-au “deschis”, de asemenea, viitoare direcții de cercetare, privind conceperea unei noi metdologii informatice specifică dezvoltării și implementării dispozitivelor mobile dedicate “domeniului” m-governemnt, trasându-se totodată principalii factori de care ar trebui să se țină cont în definirea metodologiei.
În concluzie, consider că pentru a obține un sistem informatic de succes, este necesar să combinăm etapele din metodologiile prezentate mai sus (ținând cont de factorii prezentați anterior), obținând în final o metodologie « specifică » dezvoltării și implementării sistelemor de tip m-government, asemeni celei create și prezentate de mine anterior.
CAPITOLUL 3. STUDIUL ȘI CERCETAREA UNOR SISTEME DE BAZE DE DATE EVOLUATE ADAPTATE DISPOZITIVELOR MOBILE
Datorită evoluției foarte rapide a tehnologiei, din ultimile decenii, modalitatea de desfășurare a activităților atât din cadrul companiilor cât și din cadrul Institutilor Statului, din prezent, este greu de comparat, de exemplu cu perioada anilor ’60, ’70 sau ’80. “Astăzi” spre deosebire de “atunci”, noile tehnologii informatice au dus la simplificarea cu mult a activității angajatului pe de o parte, iar pe de altă parte, la simplificarea interacțiunii dintre cetățean și stat sau dintre client și companiile prestatoare de servicii și/ sau produse.
Pentru că tehnologia a evoluat atât de mult în ultimii ani, în prezent accesul la informație, se poate realiza “oriunde, oricând, oricum”, singura condiție fiind deținerea unui dispozitiv cu conexiune la Internet (PC desktop, laptop, tabletă, telefon mobil performant etc.). Pornind de la această idee, îmi propun ca în aceast capitol să prezint și să analizez sistemele de baze de date mobile (evident, specifice dispozitivelor mobile), care integrate adecvat pot contribui la dezvoltarea unor sisteme informatice de tip m-government perfomante.
Menționez că secțiuni din paragrafele 3.1, 3.2 și 3.3 ale acestui capitol, au fost prezentate și tratate în lucrarea “Modernizarea activităților desfășurate în Instituțile Statului prin dezvoltarea și implementarea sistemelor informatice de tip m-government”, autor Lițan Daniela, lucrare prezentată la conferința națională „Cunoașterea socială – între ficțiune euristică și coroborare factuală.”, din cadrul proiectului “Rute de excelență academică în cercetarea doctorală și post-doctorală – READ”, care s-a desfășurat în perioada 23-24 aprilie 2015 la Academia Română, București, România.
3.1. Bazele de date mobile – fundamente și caracteristici
Bazele de date sunt componente esențiale ale sistemelor informatice, atât “clasice” cât și mobile. În lipsa lor, sistemul informatic nu ar avea o funcționalitate utilă pentru clientul final. De exemplu, imaginați-vă că citiți un ziar online: clientul de Internet (browser-ul) accesează site-ul ziarului pe care îl citiți iar site-ul ziarului a piedut conexiunea cu baza sa de date. În acest caz, utilizatorul final, ar vedea pe ecran, fie un șablon în care ar fi trebuit afișate articolele (daca site-ul era conectat corect la baza de date) fie doar un mesaj că este întreruptă conexiunea cu baza de date. Prin urmare, este probabil ușor de înțeles de ce a aparut nevoia de a conecta la aplicațile dezvoltate, în funcție de tipul aplicației, baze de date specializate (mobile, multimedia, spațiale, etc.).
Utilizarea din prezent cu success, la scară largă a dispozitivelor mobile, se datorează inclusiv “capacității bazelor de date de a furniza acces la informații utilizatorilor aflați în diverse zone geografice, chiar și <<în fața>> tranzacțiilor concurențiale.” (Tolia et al. 2007)
Cu toare acestea, odată cu beneficiile utilizării unui dispozitiv mobil, apar și constrângerile:
„Resurse limitate: Puterea procesorului, memoria, și capacitatea de stocare a dispozitivelor mobile este în continuă creștere, cu toate acestea, ele sunt încă cu mult în urma sistemelor non-mobile precum serverele din mediul online/ Internet.
Energie limitată: Dispozitivele mobile au o cantitate limitată de energie. Operațiunile intense ale procesorului, discul, și conectivitatea de rețea au toate un cost de energie care trebuie să fie reduse la minimum într-un sistem de baze de date mobil.
Deconectarea: Dispozitivele mobile pot intra și ieși din conectivitatea rețelei și pot avea o lățime de bandă variabilă în diferite locații geografice.
Lățime de bandă asimetrică: Lățimea de bandă fără fir (wireless) în direcția <<downstream>> (aval – de la server la client) este adesea mult mai mare decât lățimea de bandă în direcția <<upstream>> (amonte – de la client la server).” (Oliver și Cheriton 2007)
„O bază de date mobilă poate fi conectată la un dispozitiv mobil printr-un mediu de comunicație. Clientul și serverul au conexiuni fără fir (wireless connections). O memorie tip cache este menținută pentru a deține date uzuale (frecvente) și tranzacții, astfel încât acestea nu se pierd din cauza unor defecțiuni de conectare.”(Lițan 2013) „Aplicația clientului poate lucra cu o bază de date mobilă în mod asincron, și trebuie să se conecteze la baza centrală de date doar atunci când este necesar pentru a se sincroniza.”(Drosatos et al. 2007) „Astfel că, spre deosebire de aplicațiile care utilizează baze de date “clasice” unde conexiunea cu serverul (unde se află baza de date) este absolut necesară pentru o bună funcționare a sistemului, în cazul bazelor de date mobile, o conexiune permanentă cu serverul bazei de date nu este absolut necesară. Acesta este cel mai important avantaj al utilizării aplicaților conectate la baze de date mobile.”(Lițan 2013) “Bazele de date mobile au beneficiat de modernizarea rapidă: a sistemelor de poziționare globală (global positioning systems, GPS) și de sistemele de informații geografice (geographic information system, GIS), precum și de dispozitivul mobil însuși.”(Xuan et al. 2010)
Arhitectura unui sistem care utilizează baze de date mobile este formată din „trei parți principale (așa cum se poate vedea și în figura 3.1):
unități fixe (Fixed Host): efectuează tranzacția și funcțiile de gestionare ale datelor cu ajutorul serverelor de baze de date;
unități mobile (Mobile Units): sunt calculatoare portabile care se deplasează în jurul unei regiuni geografice care include rețeaua celulară (sau “celule”), și care utilizează aceste unități pentru a comunica cu stațiile de la bază;
stații de bază (Base Stations): sunt două căi radio (instalații în locații fixe), care trec de unitățile mobile înspre și de la hosturile fixe. Acestea sunt de obicei dispozitive de putere mica (low-power) precum telefoanele mobile, telefoane portabile, sau routere wireless.”(Mohanty 2008)
Figura 3.1 – Arhitectura unui sistem de baze de date mobile;
Sursă: (Mohanty 2008)
În ceea ce privește procesarea cererilor (query) în cazul bazelor de date mobile, "algoritmii dezvoltați trebuie să aibă capacitatea să administreze frecventele <<dispariții>> și <<apariții>> din rețea ale dispozitivelor mobile" (Mishra și Singh 2013). Conform acelorași autori, (Mishra și Singh 2013), cererile de regăsire (queries) în tehnologia bazelor de date mobile, se împart în cinci categorii:
a) Non Location Related Query (cereri de regăsire independente de localizarea geografică a clientului care inițiază cererea): acest tip de cerere se caracterizează prin faptul că în parametrii utilizați în interogare nu se află elemente care să facă referire la locația geografică a clientului. De exemplu: afișarea listei cu toate adresele fizice ale Primăriilor din Nodul României.
b) Location Dependent Query (cereri de regăsire dependente de localizarea geografică a clientului care inițiază cererea): acest tip de cerere se caracterizează prin faptul că în parametrii utilizați în interogare se află elemente care să facă referire la locația geografică a clientului. De exemplu: găsirea celei mai apropiate secții de Poliție față de zona geografică unde se află clientul care inițiază cererea.
c) Location Aware Query (cereri de regăsire asociate cu o zona geografică): acest tip de cerere se caracterizează prin faptul că în parametrii utilizați în interogare se află elemente care fac referire la o anumită locație geografică. De exemplu: care este programul cu publicul din cadrul Primăriei Municipiului București.
d) Continuous Query (cereri de interogare continue): acest tip de cerere se caracterizează prin faptul că interogarile emise de dispozitivele mobile sunt ele însele în mișcare. De exemplu: identificarea chioșcurilor de informare pentru turiști aflate la 1 km de poziția mașinii clientului care realizează interogarea.
e) Ad Hoc Query (cereri de interogare ad hoc): acest tip de cerere se caracterizează prin faptul că menționează în mod explicit informațiile solicitate în declarația de interogare, și nu implică nici o informație referitoare la context. De exemplu: cetățenii care doresc să-și consulte informațile personale (nume, prenume, adresă, valoare impozite etc.) din contul personal pus la dispoziție de o aplicație de tip m-govrnment.
Mecanismul/ sistemul de procesare al cererilor/ interogărilor realizate de pe dispozitivele mobile, așa cum se poate observa și în figura 3.2 de mai jos, este împărțit în trei componente, (Manickasankari et al. 2014): sistemul client (mobil), reteaua wireless și sistemul server. Componenta sistemul client (mobil) stabilește comunicarea apoi prin intermediul rețelei wireless trimite către server interogarea (clientului). Modalitatea de lucru a rețelei wireless este: <<primul venit, primul servit>> (the first come first served – FCFS). Serverul, în urma procesării cererii, returnează sistemului client, rezultatul.
Bineînțeles, că cererea/ interogarea nu este realizată în mod direct de utilizator, pentru el această parte tehnică fiind "transparentă", utilizatorul doar selectează/ introduce în interfața aplicației informațile pe care le caută și are nevoie să fie regăsite. Funcția principală de procesare a interogării este aceea de a proiecta, analiza și converti informația primită de la client, în operații de manipulare a datelor.
Figura 3.2 – Mecanismul/ sistemul de procesare al cererilor/ interogărilor realizate de pe dispozitivele mobile;
Sursă: (Manickasankari et al. 2014)
3.2. Sistemele de gestiune a bazelor de date mobile – între comercial și util
În următoarea parte a capitolului, mă voi opri asupra câteorva produse “clasice”, disponibile pe piață în prezent, privind utilizarea tehnologiei bazelor de date mobile:
SQL Anywhere:
SQL Anywhere, în trecut a fost cunoscut sub denumirea de Sybase SQL Anywhere;
domină domeniul cu aproximativ 68% din piața bazelor de date mobile (Lițan 2013);
este un sistem de gestiune al bazelor de date relaționale (Relational Database Management System (RDBMS)) produs de către compania SAP.
sistemele de operare pe care funcționează această tehnologie sunt: Windows și Unix, și pe variantele “particulare”: IBM AIX, Windows Mobile. [www10].
Oracle Database Lite 10g:
extinde tehnologia ”grid computing” în „mediul mobil”, punând la dispoziția utilizatorului o bază de date completă, integrată, cu un grad de securitate ridicat pentru a permite dezvoltarea, implementarea și mentenanța sistemelor informatice care pot fi utilizate pe o gamă largă de dispozitive mobile (Lițan 2013);
este o soluție completă și integrată pentru dezvoltarea și implementarea rapidă a aplicaților destinate dispozitivelor mobile (aplicații cu un impact ridicat și importanță critică). Sistemele de operare pe care funcționează această tehnologie sunt: Windows 32 bit, Windows Mobile/ CE, Linux, Symbian OS.[www11]
IBM DB2 Everyplace:
este o bază de date relațională care realizează sincronizarea serverelui extinzând aplicațiile <<clasice>> la nivelul dispozitivelor mobile (Lițan 2013);
DB2 Everyplace este o soluție care facilitează utilizarea bazelor de date mobile pentru o varietate de dispozitive mobile și dispozitive integrate;
sistemele de operare pe care funcționează această tehnologie sunt: PalmOS, PocketPC, Windows 32-bit, QNX Neutrino, Symbian, EPOC, Linux. (Mielke 2003)
IBM a retras de pe piață produsul IBM DB2 Everyplace și a anunțat că începând cu data de 30 aprilie 2013 nu va mai acorda nici support pe acest produs.
Microsoft SQL Server Compact (SQL CE):
"este un produs care permite administrarea bazelor de date relaționale compacte, creat de către compania Microsoft și care funcționează pe dispozitive mobile dar și pe calculatoare de tip desktop;
în trecut, acest produs a fost cunoscut sub denumirea de SQL Server pentru Windows CE și SQL Server Mobile Edition". [www12]
conform producătorului, sistemul de operare împreună cu care funcționează această tehnologie este Windows (și “derivatele”).
În tabelul de mai jos, se poate observa o scurtă comparație între produsele “clasice” privind utilizarea tehnologiei bazelor de date mobile:
Tabel 3.1 – Scurtă comparație între câteva produse “clasice” privind utilizarea tehnologiei bazelor de date mobile;
Surse: (Birari și Phatak 2013), [www8], (Dicken 2010), [www9], [www3]
Concluzile pe care le-am putea trage analizând informațile de mai sus, sunt: în ciuda faptului că cele patru tehnologii analizate mai sus par identice cu mici diferențe, alegerea în a utiliza o tehnologie sau alta, împreună cu o aplicație pentru dispozitive mobile, ar trebui să aibe în vedere în primul rând, factori precum:
costul tehnologiei: se știe că, de exemplu, tehnologiile de tip Oracle au un cost mai ridicat decat de exemplu, cele de tip Microsoft, însă în cazul tehnologiilor analizate în tabelul 3.1, un cost mai scăzut se poate “traduce” de exemplu, printr-o performanță mai scazută: cerințele memoriei de execuție în cazul tehnologiei MS SQL Server CE (2 MBytes) sunt mai mari decât în cazul Oracle 10g Lite (970 KBytes);
suportul din punct de vedere tehnic oferit de compania producătore: sigur că performanța pusă la dispoziție de către produsul IBM DB2 Everyplace, prin intermediul faptului că la nivelul memoriei de execuție are nevoie doar de 350 Kbytes (cea mai importantă performanță atinsă din toate cele patru tehnologii prezentate în tabelul 3.1), este “compensată” de faptul că începând cu luna aprilie 2013, compania producătore nu mai asigură pentru acest produs suport tehnic.
tipurile de interfețe API (Application Programming Interfaces) suportate: în acest context, interfețele API sunt de fapt, modalități de conexiune a unei aplicații existente la o bază de date. Probabil este ușor de înțeles, că cu cât o tehnologie permite utilizarea mai multor interfețe de tip API, cu atât se va putea oferi acces mai multor aplicații la baza de date respectivă. În cazul nostru – tabelul 3.1 de mai sus, se poate observa că tehnologia care acceptă conexiuni prin intermediul celor mai multe tipuri de interfețe API este SQL Anywhere.
sistemul de operare: privind acest factor, analizând informațile prezentate mai sus, se poate ușor observa că tehnologiile de mai sus, funcționează pe majoritatea sistemelor de operare existente în prezent, cu excepția MS SQL Server CE care este dedicată exclusiv sistemelor de operare de tip Windows.
Prin urmare, alegerea unei tehnologii sau alteia, dincolo de performanță, depinde de echilibrul găsit între factorii descriși mai sus și “ținta” pe care trebuie să o atingă aplicația dezvoltată care va utiliza/ accesa baze de date mobile.
3.3. Bazele de date mobile …în m-government
Pentru sporirea performaței și eficienței, sistemele informatice de tip e-government și m-government, necesită (pe diferite module) conexiuni la bazele de date „speciale” (spațiale, mobile, multimedia).
Cum în prezent, cel puțin la nivelul continentului European, sistemele informatice de tip m-government sunt doar în stadiul de proiect sau doar în stadiul de informări prin SMS (dinspre Instituțile Statului spre cetățeni), iar cele de tip e-government, în ciuda sumelor mari de bani investite, nu au atins „maturitatea” necesară privind numărul de utilizatori (accesari), îmi propun ca în continuare, să prezint câteva propuneri de sisteme informatice de tip m-government, unde publicul țintă este reprezentat în mare parte, de populația tânără, „deschisă” mai mult decat populația „matură”, spre utilizarea dispozitivelor mobile.
În cazul aplicaților destinate dispozitivelor mobile, este de preferat să se utilizeze baze de date mobile. Datorită acestora, așa cum am spus anterior, performanța accesului la date, este una crescută. Având în vedere că „publicul” țintă, al aplicaților de tip m-government, este unul tânăr, mereu în lipsă de timp și rabdare, conexiunea aplicaților de tip m-government la baze de date mobile, care pot permite stocarea de informații chiar și pe propriul dispozitiv mobil, atunci când se întrerupe conexiunea, este un atu în plus și un avantaj în a încuraja utilizarea acestor aplicații. Spun aceste lucruri, deorece conform statisticilor, o persoană nu este dispusă să aștepte, mai mult de cel mult un minut, de exemplu, încărcarea unei pagini de Internet.
Prima propunere de implementare a unui sistem informatic de tip m-government care să fie conectat la o bază de date de tip mobil este aceea de a se dezvolta un sistem informatic de tip ticketing (sistem informatic pe bază de tichete). Acest lucru ar presupune ca sistemul informatic accesat de pe un dispozitiv mobil să aibă două module:
primul modul conectat la o bază de date mobilă și care doar afișează informații publicate de către Administrația Publică, de interes pentru cetățeni (informații privind școlile, poliția, spitalele apropiate etc.), toate aceste informații, fiind particularizate pentru fiecare cetățean în parte, în funcție de zona în care locuiește, după introducerea numelui de utilizator și a parolei în aplicație;
al doilea modul al aplicației, trebuie să permită o interacțiune directă între Administrația Publică și cetățean. Acest modul trebuie conectat de asemenea, la o bază de date mobilă, și trebuie să permită cetățeanului să deschidă un tichet, în funcție de categoria selectată, care să ajungă la funcționarii Administrației Publice, în locul prezentării fizice a cetățeanului la ghișeu, în vederea rezolvării unei probleme. Cetățeanul prin intermediul aplicației, va putea urmării stadiul rezolvării tichetului pe care l-a deschis, în orice moment.
O a doua propunere, o reprezintă, dezvoltarea unei aplicații de tip m-government, conectată la baze de date mobile prin intermediul căreia cetățenii, își pot exprima atât votul din punct de vedere politic fără a merge fizic la centrele de vot, după introducerea numelui de utilizator și a parolei în aplicație sau își pot exprima votul cu privire la, de exemplu, decizile Primăriei, privind anumite modificări din orașul respectiv. Opțiunea, de vot în cel de al doilea caz, trebuie să fie disponibilă, pentru cetățean doar în funcție de localitatea de reședință a acestuia.
Probabil că este ușor de înțeles faptul că propunerile realizate mai sus, într-un viitor nu tocmai îndepărtat vor fi implementate, însă pentru a putea utiliza bazele de date mobile, tipurile de sisteme informatice ar trebui să fie, fie de tip nativ, fie de tip hibrid (combinație de caracteristici între sistemele informatice pentru dispozitivele mobile de tip web-based și nativ). O analiză și comparație între tipurile de sisteme informatice (web-based, nativ, hibid) care pot fi implementate spre a fi utilizate de pe dispozitivele mobile, am prezentat în ultima parte a următorului capitol al acestei lucrări.
3.4. Concluzii și contribuții personale
Prin intermediul acestui capitol, se poate deduce importanța alegerii cu atenție a tehnologiilor informatice (în special, în privința bazelor de date), la începutul demarării unui proiect care urmărește dezvoltarea unei aplicații pentru dispozitivele mobile, cu atât mai mult cu cât, alegrea respectivă trebuie să atingă un echilibru între o serie de factori esențiali (cost, sistem de operare, interfață API etc.) încât să poată să răspundă “așteptărilor” publicului “țintă”. În lipsa atingerii “așteptărilor” publicului “țintă”, proiectul demarat se poate finaliza cu un eșec.
În același timp, prin intermediul acestui capitol, prin prezentarea principalelor caracteristici ale bazelor de date mobile, a devenit mai ușor de înteles faptul că este absolut necesară conectarea aplicaților mobile la baze de date mobile (și nu “clasice”), astfel accesul la informație devenind disponibil oriunde și oricand.
De asemenea, în finalul aceastui capitol, am prezentat importanța conectării aplicaților de tip m-government, corelată cu publicul “țintă”, și totodată am exemplificat cum ar putea fi utilizate bazele de date mobile în contextul m-government.
CAPITOLUL 4. STUDIUL ȘI CERCETAREA UNOR TEHNOLOGII INFORMATICE NOI PENTRU DEZVOLTAREA SISTEMELOR INFORMATICE DESTINATE DISPOZITIVELOR MOBILE
În ultimii ani, domeniul telecomunicațiilor dar și cel al “tehnologiei informației”, au « atins limite » greu de imaginat în urmă cu două decenii. Așa cum era și de așteptat, «noile limite» (dispozitive mobile foarte performante, acces la Intenet pe dispozitive mobile de mare viteză, sisteme informatice destinate dipozitivelor mobile performante etc.) atrag și impun totodată schimbări de procese și adaptări la noile tehnologii în foarte multe domenii de activitate. Acesta este și cazul domeniului e-gvernment (și aici am în vedere în special, sistemele informatice destinate comunicării dintre Administrațile Publice și cetățeni), care pe masură ce tehnologia evoluează iar populatația respectiv cetățenii «adoptă» noile dispozitive mobile, este înlocuit cu « urmașul» său, m-governemt. În acest context, îmi propun că în acest capitol, să prezint și să analizez câteva tipuri de tehnologii informatice destinate dezvoltării sistemelor pentru dispozitivele mobile, ușor adaptabile și la domeniul m-government (platformele de programare Microsoft .NET Compact Framework și Java Micro Edition, tehnologia Business Intelligence și depozitele mobile de date). Finalul capitolului se încheie cu o analiză a tipurilor de sisteme informatice care pot fi dezvoltate și utilizate prin intermediul dispozitivelor mobile.
Menționez că secțiuni din paragrafele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4 și 4.5 ale acestui capitol, au fost prezentate și tratate în lucrările:
1)"Presentation and analysis of some information technology for mobile application development in the context of web-m-government", autor Lițan Daniela, lucrare prezentată la conferința internațională “Post-Crisis Developments in Economics”, din cadrul Academiei de Studii Economice, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, conferință care s-a desfășurat în perioada 21-22 noiembrie 2014, București, România;
2)"Possible financial scenarious through m-government information systems", autor Lițan Daniela, lucrare acceptată spre publicare în jurnalul "Journal of Advanced Research in Law and Economics", volumul VI, nr. 1(12), iulie 2015, ISSN: 2068-696X;
3)"M-Government, a technical, social and economic challenge", autor Lițan Daniela, lucrare acceptată spre publicare în jurnalul "Cogito Journal", volumul VII, nr. 3/ septembrie 2015, ISSN: 2068-6706.
4.1. Prezentarea platformelor de programare "clasice": Microsoft .NET Compact Framework și Java Micro Edition
Dacă în ceea ce privește «domeniul» metodologiilor destinate analizei și proiectării sistemelor informatice mobile, literatuta de specialitate ne pune la dispoziție, cel mult, «un mic ajutor» prin intermediul metodologiilor de tip Agile, în privința tehnologiilor informatice pentru dezvoltarea aplicaților mobile, situația este total diferită. Diferența, constă în faptul că în ultimii ani, au fost dezvoltate o serie de tehnologii pentru crearea de aplicații destinate dispozitivelor mobile. Cu toate acestea, este normal să intervină întrebarea: ce tehnologie pentru dezvoltarea de sisteme informatice mobile am putea totuși utiliza încât sistemul dezvoltat să poata fi accesat și utilizat de pe un număr cât mai mare de dispozitive mobile (dacă ținem cont de faptul că, în prezent dispozitivele mobile au particularități în funcție de producator) ? Aici ar trebui adăugat faptul că, așa cum probabil, era de așteptat, tehnologile «clasice» pentru dezvoltarea sistemelor informatice nu reprezintă o soluție aplicată cu succes și în dezvoltarea sistemelor informatice pentru dispozitivele mobile.
Se știe că oricât de performant ar fi “produsul”, totuși aspectul este cel care “vinde” și "atrage" în prima etapă. Același lucru este valabil și în cazul sistemelor informatice în general, dar cu atât mai mult, în cazul sistemelor informatice destinate dispozitivelor mobile, în special (unde, populația tânără este principalul "client"). Spun, acest lucru, deoarece atunci când se lucrează la proiectarea design-ului (interfața) unui sistem informatic pentru dispozitive mobile, ar trebui să se țină cont de o serie mai mare de “constrângeri” decât în cazul proiectării design-ului sistemelor informatice “clasice” (pentru calculatoare de tip desktop, laptop). Principalele “constrângeri” sunt: conexiunile de date de multe ori au trafic și viteză limitate, marimea ecranului este redusă, puterea de procesare a informației este mai redusă în comparație cu un calculator « clasic».
Prin urmare, este clar că design-ul site-urilor/ sistemelor informatice destinate dispozitivelor mobile trebuie să fie caracterizat de: simplitate (pagini “aerisite”/ nu foarte încărcate), cod bine structurat și cât mai redus, minimizarea meniurilor, conținutul adăugat în direcția scroll-ului (de obicei, în jos), astfel încât: încărcarea paginii să se realizeze cât mai rapid încât utilizatorul să nu își piardă interesul iar lecturarea/ parcurgerea fiecărei pagini trebuie să se realizeze cu ușurință.
În acest context, au fost dezvoltate limbajele sau mai exact, adaptate, cele deja existente privind design-ul unei aplicații de tip web mobile, printre cele mai cunoscute fiind: CSS (Cascading Style Sheets), HTML (Hypertext Markup Language), Javascript. Aceste limbaje sunt incluse în diverse platforme, putând fi utilizate în mod gratuit sau contra cost.
Principalele platforme utilizate în dezvoltarea aplicaților pentru dispozitivele mobile sunt platformele Microsoft .NET Compact Framework (CF) for Mobile și Java Platform Micro Edition (Java ME), pe care le voi prezenta în continuare.
a) Platforma .NET Mobile (Microsoft .NET Compact Framework – CF, for Mobile)
Platforma Microsoft .NET CF a fost creată pentru dezvoltarea aplicaților utilizate de pe dispozitivele mobile și este, de fapt o versiune simplificată a platfomei Microsoft .NET. “Microsoft .NET Compact Framework este o componentă integrantă pe Windows Mobile și Windows Embedded dispozitive CE care permite dezvoltarea și executarea/ rularea aplicaților cât și utilizarea servicilor Web” (MSDN 2014).
Limbajele de programare suportate de către platforma Microsoft .NET CF sunt Visual Basic și Visual C# (în comparație cu platforma Microsoft .NET în varianta “clasică” care suportă: C#, VB.NET, C++ și J#).
Conform producatorului, Microsoft, arhitectura acestei platforme (a se vedea figura 4.1), are următoarele componente:
Framework: .NET Compact Framework este un subset de librării al .NET Framework “clasic”, care suportă componente precum Windows Communication Foundation (WCF) și Windows Forms, dar care are și clase/ biblioteci necesare dezvoltării aplicațiilor pentru dispozitive mobile.
Common Language Runtime (CLR): este platforma de executare a programelor și a fost readaptată față de versiunea “clasică” astfel încât să permită resurselor limitate să folosească memoria redusă cât și puterea bateriei.
De asemenea, conform producatorului, Microsoft (MSDN 2014), mai există încă un nivel al arhitecturii care nu este prezentat în figura 4.1 și care există între Windows CE și CLR și care “mapează” servicile și interfețele dispozitivului cerute de CLR și Framework în servicii și interfețe Windows CE.
Windows CE (Windows Embedded Compact): este un sistem de operare dezvoltat de către compania Microsoft pentru sisteme integrate (embedded systems). Acest sistem de operare este optimizat pentru dispozitive care au la dispoziție o memorie minimă, Windows CE kernel putând chiar să ruleze cu 1 megabyte memorie. Un alt sistem de operare compatibil cu platforma .NET este Pocket PC.
Figura 4.1 – Arhitectura platformei Microsoft .NET CF;
Sursă: (CodeWeavers 2014)
În ceea ce privește, dezvoltarea unui proiect (aplicație, sistem informatic) pentru dispozitive mobile, utilizând platforma .NET Compact Framework, procesul este similar cu cel al dezvoltării aplicaților pentru calculatoarele “clasice” (desktop, laptop): crearea proiectului, modificarea intefeței/ design-ului standard, crearea interfeței personalizate, adăugarea controalelor (butoane, liste derulante, campuri etc.), adăugarea “evenimentelor” din “spatele” controalelor – event handling (dezvoltarea propriu-zisă a codului sursă în limbajul selectat de dezvoltator: C# sau VB.NET) și debugging (verificarea erorilor, în cazul în care acestea apar) (Maly, 2011).
b) Platforma Java Micro Edition (Java ME)
Platforma Java Micro Edition mai este cunoscută și sub denumirea Java 2 Platform, Micro Edition (J2ME).
Platforma Java ME a fost creată de compania Sun Microsystems și achiziționată în anul 2010 de către compania Oracle Corporation. Inițial, această platformă a fost dezvoltată de Java Community Process sub denumirea de JSR 68 [www2].
Platforma Java ME este o tehnologie care permite, prin utilizarea limbajului de programare Java, dezvoltarea de aplicații/ sisteme informatice pentru dispozitive mobile, precum telefoane mobile și PDA-uri/ PDAs (Personal Digital Assistants).
Spre deosebire de platforma Microsoft .NET CF, platforma Java ME este compusă din două subseturi de librării Java cunoscute sub denumirea de configurații (a se vedea figura 4.2), fiecare tip de configurație având drept țintă un tip specific de dispozitive mobile:
A. Connected Limited Device Configuration (CLDC);
B. Connected Device Configuration (CDC).
Figura 4.2 – Arhitectura platformei Java ME;
Sursă: (CMER, 2014)
Configurația Connected Limited Device Configuration (CLDC) este proiectată pentru dispozitivele cu resurse limitate (anumite tipuri de telefoane, memorie foarte puțină, putere de procesare scazută și posibilități de reprezentare grafică scăzute). De asemenea, aceasta configurație include două profile de tip API (Application Programming Interfaces): Mobile Information Device Profile (MIDP) și Information Device Profile (IDP), [www3].
Prin intermediul profilului MIDP se adaugă configurației CLDC, funcționalități de tipul [www4]: interfața cu utilizatorul, configurări care țin de partea de rețea (networking) și detalii privind comunicarea dintre interfață și dispozitiv. MIDP include și un midlet, o aplicație Java asemănătoare unui applet dar creat special pentru dispozitive mobile.
Configurația Connected Device Configuration (CDC), [www3], este proiectată pentru dispozitivele mai performante decât cele din prima categorie, precum telefoanele inteligente (smartphones), PDAs și dispozitivele de tip set-top box (STB). Ca și configurația predentă, CDC include de asemenea două profile API: Foundation Profile și Personal Basis Profile. Un al trei lea profil API, denumit “pachete opționale” (optional packages) poate fi utilizat când se dorește integrarea unor tehnologii specifice (de exemplu: Bluetooth, Mobile Media și Web Services) cu o aplicație.
În ceea ce privește dezvoltarea de aplicații utilizând platforma Java ME, este necesară folosirea produsului Java ME Software Development Kit (SDK), care conține “uneltele” necesare dezvoltării, testării și implementării aplicaților. Conform producătorului, compania Oracle, “Java ME Software Development Kit (SDK) furnizează o modalitate de a replica modul de funcționare al unui dispozitiv mobil, un mediu de dezvoltare de sine stătător și un set de “unelte” pentru dezvoltarea rapidă a aplicațiilor Java ME, integrând tehnologiile Connected Limited Device Configuration (CLDC) și Connected Device Configuration (CDC) într-un singur mediu de dezvoltare”, [www5].
4.2. Platformele Microsoft .NET Compact și Java Micro Edition utilizate in contextul m-Government
Cele două tipuri de tehnologii informatice expuse anterior (platformele de dezvoltare aplicații pentru dispozitive mobile: Microsoft .NET Compact Framework și Java Micro Edition) au avantaje și dezavantaje, acestea fiind analizate deja în literatura de specialitate. De aceea, studiind cele mai importante avantaje și dezavantaje ale celor două platforme, care se află într-o puternică competiție (Yuan 2004), îmi propun, ca în continuare să evidențiez câteva criterii care ar putea ajuta atât companiile din industria IT (Information Technology) cât și persoanele abilitate din cadrul Administraților Publice să decidă ce platformă ar trebui utilizată pentru dezvoltarea sistemelor informatice de tip m-government.
Avantajele și dezavantajele celor două platforme prezentate mai sus, sunt redate în continuare, in tabelul de mai jos, în funcție de caracteristicile acestora:
Tabelul 4.1 – Comparație între platformele Microsoft .NET Compact Framework și Java Micro Edition
"Nici una dintre platforme, J2ME și .NET Compact, nu furnizează nici o modalitate/ caracteristică prin intermediul profilelor API de a regla consumul de energie al dispozitivului”, (Koen et al. 2006).
Dacă la “capitolul” sistem de operare, platforma .NET Compact Framework este în dezavantaj în comparație cu platforma Java ME, deoarece aceasta din urmă, poate funcționa pe mai multe tipuri de sisteme de operare, în ceea ce privește limbajul de programare, platforma .NET Compact Framework este în avantaj deoarece nu este dependentă de un singur limbaj.
În ceea ce privește mediul de dezvoltare (IDE), din punctul meu de vedere, avantaje au ambele platforme:
.NET Compact Framework are avantajul ca pune la dispoziție utilizatorului (programatorului) un mediu integrat, ușor de instalat și cu o interfață care simplifică foarte mult munca acestuia;
Java ME are avantajul ca este compatibilă cu o multitudine de instrumente/ medii de dezvoltare, iar compania care dezvoltă proiectul (sistemul informatic pentru dispozitive mobile) are posibilitatea să aleagă mediul/ instrumentul pe care îl va folosi în funcție de costuri și cerințele proiectului.
Din punct de vedere al efortului depus de programator, sau al numărului de linii de cod scrise de programator, platforma .NET Compact Framework are avantajul că are clase și controale predefinite, efortul programatorului fiind mai mic în comparație cu utilizarea platformei Java ME.
Privind memoria cu care dispozitivul mobil trebuie să fie prevăzut, încât să poată fi compatibil cu sistemele informatice dezvoltate, cu una din cele două platforme în discuție, cele două platforme, .NET Compact Framework și Java ME au cerințe asemănătoare (Garbinato et al. 2009).
Cu toate acestea, deși platforma .NET Compact Framework, are avantajul de a fi beneficiat de publicitate (susținută de către compania producătoare, Microsoft), (Brown și Topi 2003), consider că înainte de demanrarea unui proiect de tipul “m-government” trebuie să se analizeze și statisticile din zona geografică pentru care se dezvolta sistemul informatic respectiv, privind tipurile de telefoane mobile utilizate, astfel încât să se poată corela tipurile de dispozitive mobile utilizate de cetățeni cu tipul de tehnologie care se va utiliza în dezvoltarea viitorului sistem informatic de tip m-government.
De asemenea, un alt criteriu pe care îl consider important în alegrea platformei de dezvoltare este definirea/ stabilirea încă de la început a tipului de sistem informatic care se va implementa. De exemplu, dacă se dorește implementarea unui sistem informatic a cărei interfață va fi complexă (de exemplu: grafice, hărți), este de preferat utilizarea platformei .NET Compact Framework pentru că munca de dezvoltare depusă de programator este redusă, această platformă punând la dispoziția programatului o serie de instrumente predefinite.
4.3. Tehnologia Business Intelligence – caracteristici și mod de funcționare
O altă tehnologie pe care o am în vedere spre studiu în continuarea acestui capitol, și pe care o consider utilă în dezvoltarea și implementarea sistemelor infomatice de tip m-government este Business Intelligence și depozitele de date (pentru dispozitive mobile).
Pentru a înțelege ce presupune “domeniul clasic” Business Intelligence, cât și “instrumentele” tehnice utilizate de acesta, în continuare, în acest sens, voi realiza o scurtă prezentare. “Principalele sarcini la care trebuie să facă față sistemele de Inteligența Afacerii (Business Intelligence) includ explorarea inteligentă, integrarea, agregarea și o analiză multidimensională a datelor ce provin din diverse resurse informaționale. Sistemele de Inteligența Afacerii (Business Intelligence) standard combină date din sistemele informaționale interne ale unei companii și integrează date ce provin din mediu, de exemplu: statistici, informații financiare și de investiții și diverse alte baze de date. Scopul lor este de a oferi informații la zi adecvate și de încredere asupra diferitelor aspecte ale activității companiei. Structura unui astfel de sistem este formată din următoarele module:
instrumentele (tools) pentru extragerea și transferul datelor – acestea sunt responsabile mai ales pentru transferul datelor provenite din sistemele tranzacționale și de pe Internet către depozitele de date;
depozitele de date oferă spațiu pentru stocarea tematică a datelor deja agregate și filtrate;
instrumentele de analiză (OLAP) permit utilizatorilor să acceseze, să analizeze și să modeleze problemele de afaceri și să utilizeze informațiile stocate în bazele de date;
instrumentele pentru realizarea de rapoarte se folosesc pentru crearea și folosirea diferitelor rapoarte de sinteză;
nivelul de prezentare al aplicațiilor include interfețe grafice și multimedia ale căror menire este să ofere utilizatorilor informații într-o formă accesibilă.”(Lițan 2013)
Mai exact, cum ar putea fi posibilă realizarea din punct de vedere tehnic, a unei implementari de tip m-government utlizând tehnologia Business Intelligence și depozitele de date mobile? O arhitectură posibilă și modul de funcționare al acesteia este prezentată și explicată în lucrarea (Wang 2008).
Modalitatea de funcționare a propunerii de arhitectură privind utilizarea depozitelor de date mobile prin intermediul unui dispozitiv mobil, prezentate în figura 4.3 de mai jos este următoarea: “Cand este trimisă o cerere, <<mecanismul querry>> (mecansmul de interogare) estimează costurile obținerii datelor atât de pe dispozitivul local cât și de pe severul depozitului de date. Candidatul cu cel mai mic cost va fi utilizat în acest caz. Apoi, mecanismul de interogare trimite structura interogării către meanismul de management al stocării (storage management) și către querry record (baza/ registrul de înregistrare a interogărilor). Modelul de predicție este de fapt o soluție pentru reguli de asociere și interogări posibile viitoare. Interogarea emisă este înregistrată în registrul de interogare, și regula corespunzătoare de asociere este obținută prin <<procesul>> data mining. Regulile de asociere sunt utilizate pentru a produce în viitor interogări posibile, care sunt trimise mecanismului de management al stocării. Mecanismul de management de stocare primește interogările de la mecanismul de interogare și de la entitatea model de predicție. Apoi, acesta verifică dacă rezultatul cererii clientului/ rezultatul interogării nu există în memoria cache, este declanșat un process de tip pre-fetch pentru a stoca datele de interogare în cache. Când spațiul de stocare nu este suficient, mecanismul de management de stocare determină dacă datele trebuie păstrate în conformitate cu costul, dimensiunea și timpul cel mai recent cand au mai fost utilizate aceste date. Privind datele care urmează să fie stocate, mecanismul de management de stocare, va lua în considerare, de asemenea, strategia de înlocuire a datelor în memoria cache locală.” (Wang 2008).
Figura 4.3 – Arhitectura unui depozit de date mobil;
Sursă: (Wang 2008)
“Tehnologia Business Intelligence mobilă este definită ca fiind <<un instrument>> care permite angajaților aflați fizic în exteriorul companiei (lucrul remote), accesul la datele <<procesate>> ale acesteia prin intermediul instrumentelor optimizate pentru telefoane inteligente, tablete și alte dispositive mobile.”[www6] “Extrapolând” tehnologia Business Intelligence prin intermediul sistemelor informatice de tip m-government, din mediul afacerilor în cel al Administraților Publice și relaților acestora cu cetățenii, beneficile nu vor întârzia să apară. “Transparența” informaților le va da încredere cetățenilor, de exemplu că statul administrează corect banii proveniți din colectarea taxelor și impozitelor și îi va ajuta pe aceștia să-și stabilească și să se mobilizeze în a-și seta obiectivele și “traiectoria profesională” din timp, “construindu-și” viitorul financiar în funcție de proprile dorințe și așteptări.
4.4. Tehnologia Business Intelligence mobilă pentru un "altfel" de m-government
Consider că tehnologia poate fi un “instrument” prin care statul poate “caștiga” încrederea deplină a cetățenilor săi. Cum ar putea fi acest lucru posibil ? În primul rând, prin implementarea unor sisteme informatice, în special, de tip m-government (care pot fi consultate de oriunde și oricând), prin care cetățenii să poată urmării (prin intermediul conturilor online persoanle) modalitatea în care statul alocă sau/și utilizează banii obținuți din taxe, impozite, etc. În prezent, “din pacate, sistemul public (de stat) de pensii nu pune la dispoziția cetățenilor previziuni pe termen lung privind plățile (beneficile) care ar trebui să fie efectuate (în viitor)”(Rauh 2010). Pentru a fi mai exactă, și pentru a se înțelege clar elementele la care fac referire, voi da în cele ce urmează un exemplu de astfel de posibilă implementare: dezvoltarea unui sistem informatic destinat accesării de pe dispozitivele mobile, prin intermediul căruia cetățenii (care au sau au avut la un moment dat, un loc de muncă legal, conform legislației în vigoare) să poată consulta în orice moment, informații detaliate despre sumele de bani reținute lunar din propriul salariu și dirijate către Fondul de Pensii al Statului. Informațile de natură financiară pe care ar trebui să le consulte cetățeanul odată conectat la un astfel de sistem informatic, ar trebui să fie afișate și actualizate permanent:
detaliat și sumarizat pe perioade de timp preselectate de utilizator (luni, ani);
detaliat și sumarizat pe angajator (o persoană, de a lungul carierei profesionale poate avea unul sau mai mulți angajatori).
În plus, pentru cetățenii care deja sunt pensionari, în cadrul sistemului informatic amintit mai sus, se poate implementa o funcționalitate (modul al sistemului de m-government) prin intermediul căreia, pe de o parte, să se pemită consultarea talonului de pensie în format electronic (în România, talonul de pensie este primit de către pensionari doar în format fizic, pe hârie) iar pe de altă parte, să se permită cetățeanului pensionar să redirecționeze singur, atunci când consideră necesar, o sumă din pensie către plata impozitelor (de exemplu, impozite pentru bunurile pe care le deține: casă, teren, etc.).
În România, în prezent, există implementate sisteme informatice prin intermediul cărora, cetățenii pot “urmării”, în linii mari cel puțin, sumele de bani reținute din salariu destinate Fondurilor de Pensii Private. Este probabil, ușor de dedus faptul că aceste sisteme informatice au fost dezvoltate de către companiile private care “colectează” sumele de bani provenite de la angajați și care ulterior vor plăti acestora pensile private. De asemenea, trebuie menționat că sistemele informatice amintite mai sus, au fost dezvoltate în vederea accesării lor de pe calculatoare “clasice” (calculatoare de tip “desktop”, laptop) și mai puțin, pentru utilizarea lor de pe dispozitivele mobile. Un exemplu de sistem informatic prin intermediul căruia, cetățenii pot urmării contribuțile către Fondul de Pensii Privat, este cel al Grupui NN – NN România (Fond de Pensii Privat cunoscut în trecut sub numele de ING Pensii Private) – în imaginea de mai jos (figura 4.4) se poate observa modalitatea prin intermediul căreia sistemul informatic de pensii private care aparține Grupui NN, permite contribuabililor vizualizarea proprilor contribuții.
Figura 4.4 – Vizualizarea contribuților la Fondul de Pensii Privat NN Group/ NN România; Sursă: [www7]
În acest context, pornind de la posibilitatea dezvoltării unui sistem informatic de tip m-government, prin intermediul căruia angajații să-și poată vizualiza contribuțile lunare din salariu către Fondul de Pensii de Stat și cunoscându-se faptul că, în România, cel puțin, modalitatea de calcul al pensiei a unei persoane “proaspăt” ieșită din “câmpul muncii” de foarte multe ori, este o “enigmă”, consider utilă și necesară implementarea unei opțiuni în sistemul informatic de tip m-government care să aibă și următoarea funcționalitate: pe baza contribuților lunare către Fondul de Pensii de Stat, utilizatorul să poată “previziona”/ anticipa valoarea pensiei pe care o va obține în momentul pensionării (pe tipuri de pensii: limită de vârstă, anticipată, anticipată parțială, invaliditate). De asemenea, ținând cont de faptul că factorii economici/ mediul economic, nu este identic de la o perioadă la alta, apariția “circumstanțelor specifice” (Doling și Ronald 2010), i se poate da utilizatorului posibilitatea să își creeze singur proprile scenarii privind valoarea posibilă a pensiei sale viitoare, selectând în sistem anumiți parametrii (de exemplu, cu cât poate crește/ scădea valoarea pensiei, în cazul în care angajatul își va schimba locul de muncă și pe o perioadă de x ani va avea un salariu cu y% mai mare/ mai mic decat în “prezent”).
O altă funcționalitate utilă într-un sistem informatic de tip m-government, ca cel menționat mai sus, poate fi consultarea în aceași interfață a contribuților angajatului atât către Fondul de Pensii de Stat cât și către Fondul de Pensii Privat (ales de acesta) – identificarea angajatului se poate realiza, de exemplu, pe baza CNP-ului – permițând acestuia să-și formeze o imagine de ansamblu privind veniturile sale viitoare (pensia) cât și să realizeze scenarii/ previziuni pe baza ambelor tipuri de contribuții.
Principalul avantaj al unei astfel de implementări prin intermediul unui sistem informatic de tip m-government, este faptul că cetățeanul/ angajatul își va putea creea o imagine privind “viitorul sau financiar”, “viitor financiar” pe care îl poate “modifica”, din timp, în cazul în care este nemulțumit, de exemplu prin cursuri de perfecționare profesională, perfecționare care atrage ulterior creșterea salariului, etc.
4.5. Sistemele informatice pentru dispozitivele mobile – tipuri de implementare
Consider că acest capitol dedicat tehnologiilor pentru dezvoltarea aplicaților destinate dispozitivelor mobile, nu putea fi încheiat decât printr-o prezentare și analiză a tipurilor de sisteme informatice care ar putea fi implementate.
În urma stabilirii tehnologiei informatice care urmează să fie utilizată în dezvoltarea viitorului sistem informatic, problema care se pune este ce tip de sistem informatic se va implementa. "Există două opțiuni în dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic pentru dispozitive mobile: crearea de aplicații personalizate, native orientate spre toate sau spre cele mai importante platforme mobile sau dezvoltarea unei aplicații de tipul web-based optimizatată pentru accesul de pe dispozitivele mobile."(BCC 2015)
Este clar că fiecare tip de sistem informatic, din cele două menționate mai sus, au atât avantaje cât și dezavantaje, de exemplu, un sistem informatic de tip web-based poate fi accesat de pe orice dispozitiv, fără a fi nevoie să se dezvolte câte un sistem informatic pentru fiecare sistem de operare existent (ca în cazul aplicaților "native"). Pe de altă parte, sistemele "native", au "capacitatea" de a exploata la maxim, "facilitățile" software și hardware ale dispozitivului mobil (de exemplu GPS, touchscreen, etc.).
Costul dezvoltării aplicaților "native" este mult mai ridicat în comparație cu cel al dezvoltării aplicaților de tip web-based, însă aplicațile "native" răspund cu o viteză mai mare decat cele de tip web-based comenzilor utilizatorului.
Cum am putea totuși, dezvolta sisteme informatice pentru dispozitivele mobile, la costuri mai mici decât costurile sistemelor "native", dar totuși performante ? Probabil că răspunsul, așa cum poate vă imaginați, este dat de sistemele hibrid (Hybrid Mobile App). Ce reprezintă un sistem hibrid ? Este o combinație între un sistem "nativ" și unul de tip web-based. "Aplicațile de tip hibrid pun la dispoziție modalitatea de a utiliza conținutul unui site web în format asemănător cu o aplicație nativă [..] Aplicațile hibrid pot de asemenea, să acceseze mai multe resurse locale ale dispozitivului mobil decât o pot face aplicațile de tip site web, evident în funcție de sistemul de operare existent pe dispozitivul mobil. [..] <<Temelia>> acestor aplicații (hibrid) este reprezentată de aceleasi <<vechi>> limbaje HTML, JavaScript și CSS." (Appel 2014)
Pentru o înțelegre cât mai detaliată și clară privind diferențele dar și asemănările dintre cele trei tipuri de sisteme informatice ("native", web-based, hibride), în tabelul de mai jos am realizat o comparație între acestea.
Tabel 4.2 – Comparație între sistemele informatice pentru dispozitive mobile ("native", web-based, hirbid);
Sursă: adaptat după: (Budiu 2013); (Korf și Oksman 2015); (Menon 2015)
Analizând tabelul 4.2 de mai sus, se poate observa cu ușurință că sistemele informatice de tip hibrid dezvoltate pentru dispozitivele mobile, se află la "granița" dintre cost și performanță, putând fi implementate cu succes ca și sisteme de tip m-government. Fac această afirmație, având în minte următoarele elemente:
cetățenii sunt o "populație neuniformă", din punct de vedere al tipului de telefon mobil inteligent utilizat/ tabletă/ dispozitiv mobil, astfel încât Statul ar cheltui sume mari de bani dacă ar dori să dezvolte sisteme informatice de tip "nativ" în cazul implementării noțiunii de m-governemnt;
în cazul în care, Statul ar decide implementarea de sisteme infrmatice de tip m-government, alegând soluția web-based, din cauza performanțelor scăzute ale acestor sisteme, ar exista "pericolul" ca acestea să nu fie utilizate de către cetățeni.
4.6. Concluzii și contribuții personale
Dacă tehnologia ar continua să evolueze în ritmul “zilelor noastre” sau în cel mai nefericit caz, ar rămâne la stadiul actual, tinerii de “astăzi”, persoanele mature sau bătrânii “de mâine” vor continua să utilizeze tehnologia în cea mai mare parte a activităților pe care le vor desfășura. Pornind de la această “tendință”, și folosindu-mă de oportunitățile puse la dispoziție de actuala tehnologie, în aceast capitol, am prezentat câteva variante posibile de implementare a sistemelor informatice de tip m-government.
Pe de o parte, analiza comparativă efectuată de mine, în prima parte a acestui capitol, privind platformele de dezvoltare de aplicații (.NET CF și Java ME), scoate în evidență plusuri și minusuri ale fiecăreia în parte, relevând în același timp faptul că alegerea unei platforme în defavoarea celeilalte, trebuie să se realizeze numai după analiza a cel puțin următorilor doi factori: tipul de sistem care se va dezvolta și tipul de dispozitiv mobil. De asemenea, sunt de părere că fiecare din cele două platforme (.NET CF și Java ME) poate fi considerată “cea mai bună” dacă este utilizată în contextul pentru care a fost creeată de producător. Pe de altă parte, în a doua jumătate a acestui capitol, am tratat și tehnologia Business Intelligence, exemplificând modalitatea prin care putem folosi această tehnologie la dezvoltarea și implementarea unui sistem/ modul informatic de tip m-government (urmărirea în mod curent – în orice moment- de către angajați a sumelor plătite din salariu de aceștia către stat la Fondul de Pensii; realizarea de previziuni privind veniturile pe care actuali angajați le vor primi când vor ieși din “câmpul muncii”). Beneficile atât pentru stat cât și pentru cetățeni care pot decurge din implementările propuse de mine, pot fi: statul își poate creea o imagine corectă în conștiința cetățenilor, prin “transparența” informaților pe care le pune la dispoziție, iar cetățenii pot lua decizii din timp încât să-și asigure la ieșirea din “campul muncii” o situație financiară stabilă și conformă cu proprile așteptări.
Finalul capitolului a fost dedicat unei prezentări și analize comparate între tipurile de sisteme informatice care ar putea fi implementate în urma etapei de alegere a tehnologiei cu ajutorul căreia se va dezvolta viitorul sistem informatic destinat utilizării de pe dispozitive mobile.
Prin intermediul acestui capitol, s-a conturat, pe de parte, o direcție de cercetare ulterioară privind dezvoltarea și implementarea sistemelor informatice de tip m-governmant din punct de vedere al tehnologiei utilizate, iar de pe altă parte, s-au prezentat câteva criterii prin intermediul cărora se poate asigura succesul implementării unui sistem informatic de tip m-government, în prezent.
CAPITOLUL 5. DIRECȚII DE CERCETARE PENTRU VIITOR:
M-GOVERNMENT ÎN CLOUD COMPUTING
Ce ne rezervă viitorul ? Putem doar să presupunem. Dacă "viitorul apropiat" poate fi "estimat" pe baza prezentului sau trecutului, "viitorul îndepărtat", în gneral este o "necunoscută". Cu toate acestea, sunt de părere că "viitorul îndepărtat" privind "domeniul" m-government, cel puțin la nivelul României, se "conturează" încă din prezent fiind reprezentat de tehnologia Mobile Cloud Computing. De aceea, în aceast capitol, voi prezenta și exemplifica avantajele dezvoltării și implementării sistemelor informatice de tip m-government în contextul accesării și utilizării lor prin intermediul tehnologiei Cloud Computing și Mobile Cloud Computing, scopul final al capitolului fiind acela de a deschide o nouă direcție de cercetare: utilizarea tehnologiei Mobile Cloud Computing în contextul m-government.
Menționez că secțiuni din paragrafele 5.1, 5.2 și 5.3 ale acestui capitol, au fost prezentate și tratate în lucrarea "<<Future Directions>>: m-government computer systems accessed via Cloud Computing – advantages and possible implementations", autor Lițan Daniela, lucrare publicată în jurnalul "Theoretical and Applied Economics", număr special – Primăvară, vol. XXII, 2015, ISSN 1841-8678, pp. 119-126.
5.1. Mobile Cloud Computing sau "tehnologia momentului"
Mobile Cloud Computing (MCC) sau supradenumit “tehnologia momentului”. “MCC este o combinație între tehnologiile Cloud Computing, mobile computing (putere de procesare a dispozitivului mobil) și rețeaua wireless, aducând utilizatorilor dispozitivelor mobile, operatorilor de rețea și furnizorilor de servicii privind tehnologia Cloud Computing, beneficiul de a folosi mult mai multe resurse decât au dispus inițial.” (Abolfazli et al. 2013), (Liu et. al 2013).
“O abordare de tipul cloud mobile permite dezvoltatorilor să creeze aplicații proiectate special pentru utilizatorii de dispozitive mobile fără a ține cont de tipul de sistem de operare instalat pe dispozitivul mobil, de puterea de procesare și capacitatea de memorie ale acestuia. Mobile Cloud Computing este accesat în general de pe un server web aflat la distanță (remote) prin intermediul unui navigator Internet (browser), de obicei, fără a fi nevoie să se instaleze o aplicație – client pe dispozitivul mobil al utilizatorului”[www13], de aceea “conexiunea la Internet este un element critic în tehnologia Mobile Cloud Computing.” (Dharmale și Ramteke 2015).
În cele ce urmează voi explica de ce este atât de “specială” tehnologia Cloud Computing, evidențiind principalele sale carateristici (adaptare după lucrarea (Lițan 2013, pp. 111)):
„resursele comune. Clasic, utilizatorul își accesează singur resursele necesare. În tehnologia Cloud Computing, sunt gestionate automat resursele mai multor calculatoare.
alocarea dinamică a resurselor. Utilizatorul cere resurse atunci când are nevoie de acestea și în mod similar cedează resursele când nu are nevoie de ele. În tehnologia Cloud Computing se oferă automat și se eliberează tot automat tipuri de resurse diferite: procesoare, mediu de stocare, produse software, aplicații, servicii.
multiplele sisteme de calcul. Nodurile (punctele de lucru) din tehnologia Cloud Computing sunt de obicei, construite folosind un număr foarte mare de mașini de calcul, astfel că se poate adăuga ușor un nou nod sau se poate înlocui ușor un nod care se strică.
monitorizarea automată a resurselor. Această caracteristică cuprinde o mulțime de sarcini de configurare de obicei gestionate automat de sistem: salvare, restaurare, setare, alocare și eliberare resurse etc.
virtualizarea. În tehnologia Cloud Computing resursele sunt de obicei virtuale, ele fiind partajate între mai mulți utilizatori, pentru a crește eficiența sistemului.
calculul paralel. Există mai multe medii de lucru pentru utilizarea procesării paralele, ajungându-se la sute sau mii de procesoare.” (Lițan 2013, pp. 111)
Revenind la tehnologia Mobile Cloud Computing, pentru a înțelege mai exact modul de funcționare al acestei tehnologii, în figura mai jos (figura 5.1), este reprezentată o arhitectură simplificată Mobile Cloud Computing.
Figura 5.1 – Arhitectura Mobile Cloud Computing;
Sursă: (Qi și Gan 2012)
În arhitectura Mobile Cloud Computing, prezentată în figura 5.1, se poate observa, că „Mobile Cloud Computing poate fi simplu divizat în două părți Cloud Computing și Mobile Computing. Dispozitivele mobile pot fi laptop-uri, PDAs, telefoane inteligente, și așa mai departe care se pot conecta la un hotspot sau stație 3G, WIFI sau GPRS. Din momentul în care puterea de calcul și procesare date ale dispozitivului mobil au migrat în <<cloud>>, resursele acestuia sunt limitate, astfel că inclusiv dispozitivele mobile nu foarte performante și chiar telefoanele non-inteligente pot realiza Cloud Computing mobil folosind o platformă mid-ware. Deși, clientul, în Mobile Cloud Computing nu mai este reprezentat de PC-uri sau calculatoare fixe, ci de dispozitive mobile, conceptul de bază al acestei tehnologii rămâne cel cunoscut, de Cloud Computing. Utilizatorii dispozitivelor mobile trimit cereri către <<cloud>> prin intermediul unui browser (navigator de Internet) sau prin intermediul unei aplicații instalate pe dispozitiv, iar componenta de management a rețelei <<cloud>> alocă resurse cererii pentru a stabili conexiunea în timp ce funcțile de monitorizare și calcul ale Mobile Cloud Computing vor fi implementate pentru a asigura calitatea serviciului până când conexiunea este realizată.”(Qi și Gan 2012)
Conform site-ului companiei IBM „cele două caracteristici importante ale tehnologiei Cloud Computing sunt:
Cloud Computing permite accesul convenabil, la cerere, prin rețea la o gamă de resurse de calcul, configurabile (precum rețele, servere, capacitate de stocare, aplicații și servicii) care pot fi furnizate rapid și lansate cu un efort sau interacțiune cu furnizorul serviciului de cloud, minime.
Există trei modele de bază ale servicilor de tip cloud:
Infrastructura ca Serviciu (IaaS),
Platforma ca Serviciu (PaaS),
Sistemele software ca Serviciu (SaaS).”(Cox 2011)
Cu aplicații de tipul Mobile Cloud Computing, de pe calculatorul de tip “desktop”, de pe telefonul mobil, de pe tabletă sau de pe orice alt tip de dispozitiv mobil, cu siguranță că fiecare dintre “consumatorii” curenți de servicii Internet deja au lucrat, fără să fie conștienți că este vorba de o astfel de aplicație. Fac această afirmație având în vedere faptul că aplicații care beneficiază de o popularitate foarte mare, cum sunt aplicațile: Google Gmail, Google Voice pentru iPhone sunt de fapt aplicații de tipul Mobile Cloud Computing.
Există și în cazul României, câteva aplicații cunoscute care pot fi integrate la categoria Mobile Cloud Computing, și care evident, sunt dedicate dispozitivelor mobile, în special. Dintre aceste aplicații, amintesc:
Orange Cloud: conform furnizorului (compania Orange România), această aplicație permite crerea unei copii de siguranță a conținutului digital (poze, videoclipuri, melodii, documente, calendar personal și contactele din agendă), oferă posibilitatea de a-l sincroniza, vizualiza, distribui și accesa în orice moment, de oriunde, de pe un calculator, tabletă sau smartphone cu sistemul de operare instalat Android sau iOS.
Vodafone Cloud: funcționalitățile sunt asemănătoare cu cele ale aplicației prezentate mai sus, Orange Cloud.
5.2. M-government în Cloud Computing
În România, la nivelul Instituților Statului, tehnologia Cloud Computing nu a fost încă implementată, însă se are în vedere o astfel de posibilitate: pe site-ul Guvernului României, gov.ro, la secțiunea „Obiective” poate fi consultat documentul „Programul de Guvernare 2013-2016”, care cuprinde printre alte direcții de acțiune din cadrul capitolului „Comunicații” și pe aceea de „implementarea tehnologiilor de tip Cloud la nivelul Instituțiilor Publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile și dinamice care să ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va îmbina un concept particular al unui Cloud Hibrid – o zonă de Cloud Public destinată relației cu cetățenii în contextul e-Guvernării (eficientizează costurile de dezvoltare e-Gov) și o zonă senzitivă de Could Privat destinată interoperabilității organizațiilor guvernamentale”.(Guvernul României 2013)
Dacă în România, implementarea la nivelul Instituților Statului a tehnologiei Cloud Computing se află doar la nivel de obiectiv, în alte state, astfel de proiecte au deja „vechime”. Un exemplu, în acest sens este Republica Moldova, unde s-a implementat platforma M-Cloud încă din februarie 2013. „Prin folosirea tehnologiei Cloud, mai multe instituții folosesc aplicații comune, stocate într-un centru de date unic. Avantajele sistemului M-Cloud sunt: economisirea resurselor, eliminarea costurilor de mentenanță, creșterea calității managementului datelor, creșterea securității informaționale, livrarea de servicii de calitate pentru cetățeni și mediul de afaceri”(CGE 2013)
Alte exemple de state care au „adoptat” tehnologia Cloud Computing în cadrul Instituților Publice:
Statele Unite: „Armata S.U.A., Forțele Aeriene, Navy, DOJ, USDA, Departmentul de Educație și multe alte instituții americane au adoptat de foarte mult timp tehnologia cloud, stabilind tendința și direcția de urmat pentru alte instituții.”(Perepa 2013)
Marea Britanie: „Marea Britanie este unul dintre pionierii europeni ai cloud-ului guvernamental. Conform experienței G-Cloud din Marea Britanie de până acum, focalizarea pe servicii foarte specializate de cloud a permis G-Cloud să aibă parte de beneficiile majore ale cloud-ului: agilitate, scalabilitate, flexibilitate și eficiență, toate reflectate în serviciile oferite cetățenilor.”(Ymens și NEC Corporation Part. 2015)
„Ideea centrală a strategiei europene de Cloud Computing [anunțată în anul 2012] este necesitatea accelerării utilizării modelului Cloud Computing în toate sectoarele economice, rezultatul final fiind impulsionarea creșterii economice și a inovației la nivelul UE. Astfel, Cloud Computing-ul la nivel european este unul dintre instrumentele avute în vedere pentru o creștere economică, inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii sociale, obiectivele majore pentru anul 2020.” (Ymens și NEC Corporation Part. 2015)
5.3. Mobile Cloud Computing, soluție pentru guvernarea electronică mobilă performantă ?
Principalele avantaje ale tehnologiei Mobile Cloud Computing sunt (adaptat după (Dharmale și Ramteke 2015)):
îmbunătățirea capacității de stocare a infomațior și procesare a datelor datorită partajării resurselor (software și hardware);
fiabilitate: posibilitatea ca utilizatorul să-și acceseze informațile de oriune utilizând orice dispozitiv mobil (tabletă, telefon mobil performant etc.);
scalabilitate: în "rețeaua" cloud se pot adăuga servicii cu modificări minime de infrastructură;
disponibilitatea datelor în timp real: utilizatorul își poate accesa datele de oriunde și oricând;
platforme multiple: tehnologia Mobile Cloud Computing permite utilizarea de aplicații dezvoltate pe diverse platforme, în comparație cu dispozitivele mobile obișnuite unde se pot rula doar aplicații compatibile cu respectivul dispozitiv mobil utilizat de client.
În continuare, voi particulariza pe "domeniul" Administraților Publice, avantajele tehnologiei Mobile Cloud Computing prezentate mai sus.
Consider că, tehnologia Cloud Computing cât și „urmașul” acesteia „Mobile Cloud Computing” pot fi „alegeri” excelente din punct de vedere al implementării lor la nivelul Instituților Statului. Chiar dacă inițial, costurile implementării unei astfel de tehnologii ar fi crescute, în timp, statul va reuși chiar să economisească sume de bani pe care în prezent le utilizează pentru produsele software și hardware interne Administraților Publice, principalul avantaj, fiind faptul că nici o resursă (software sau hardware) nu va rămâne neutilizată, lucru care în prezent se întâmplă în mod frecvent.
În mod curent, angajații Administraților Publice dispun de stații locale, fizice cu ajutorul cărora își desfășoară activitățile, însă nu întotdeauna nivelul procesorului sau nivelul capacității de stocare a datelor de exemplu, sunt utilizate la valorile lor maxime, sau dimpotrivă, alteori apare nevoia de mai multe resurse (software sau hardware) în funcție de activitatea desfășurată. Pe de altă parte, costurile de mentenanță cu produsele software și hardware vor scădea, fiind mult mai ușor de administrat și întreținut un sistem de tip Cloud Computing în loc de sute sau chiar mii de stații de lucru. În acest context și securitatea informaților care „circulă” pe fluxul de activități din Administrațile Publice, ar atinge un nivel cu mult mai ridicat decât cel din prezent.
O altă îmbunătățire în fluxul de activități desfășurate în cadrul Administraților Publice, ar putea fi utilizarea aplicaților de tip m-government accesate de pe dispozitive mobile de către angajați prin intermediul unui sistem de tipul Mobile Cloud Computing. Avantajele aduse de o astfel de implementare, ar putea fi observate cu ușurință, în special în cazul angajaților în ale căror atribuții intră activitatea de teren. În mod curent, acești angajați își desfășoară o parte din activitate, în afara biroului, însă informațile „adunate”, la final de activitate, vor fi introduse în sistemele informatice ale Administraților Publice. Îmbunătățirea activității ar putea consta în faptul că, utilizând un dispozitiv mobil conectat la tehnologia Mobile Cloud Computing, pe de o parte este reprezentată de faptul că randamentul muncii angajatului ar putea crește, transformând biroul fix într-unul mobil, acesta putând să introducă informații noi sau sa le consulte pe cele existente în sistemele informatice cu care lucrează în mod curent, sau chiar să efectueze operațiuni care să necesite un nivel ridicat de resurse și pe care dispozitivul utilizat nu le deține („dispozitivele mobile dispun de mult mai puține resurse decât un calculator de tip desktop obișnuit”(Zamzami și Mahmud 2012)), de oriunde s-ar afla, iar pe de altă parte, oferindu-se angajatului autonomie, rezultatul va fi creșterea angajamentului acestuia față de activitatea pe care o desfășoară.
Un alt avantaj demn de luat în calcul, privind implementarea tehnologiei Mobile Cloud Computing în cadrul Instituților Statului în contextul automatizării proceselor desfășurate de acestea, ar putea fi notat în cazul activităților angajaților care trebuie să ofere suport și mentenanță în afara orelor de program și în perioada sărbătorilor legale. Odată ce totalitatea proceselor informatice din cadrul Administraților Publice se vor automatiza, iar cetățenii vor accesa servicile acestor instituții, în cea mai mare parte, doar prin intermediul sistemelor informatice (e-government, m-government), va trebui asigurat suport tehnic permanent pentru buna funcționare a acestor sisteme, de către departamentele specializate (IT, Software, Hardware etc.). În contextul implementării tehnologiei Cloud Computing și Mobile Cloud Computing, prezența angajaților fizică în birou, în special, pentru asigurarea suportului descris mai sus, în cea mai mare majoritate a cazurilor, nu va mai fi necesară, angajatul putând să răspundă sarcinilor de serviciu, de oriunde și în orice moment, fără nici un fel de „barieră” privind spațiul, timpul și resursele software sau hardware necesare desfășurării activității, doar prin intermediul unui dispozitiv fix sau mobil. Oferind, o astfel de libertate angajatului, pe lângă recunoașterea profesionismului acestuia, se poate creea și o relație de fidelitate față de instituția în care lucrează, diminuându-se posibilitatea ca acesta să-și caute un nou loc de muncă, păstrând astfel profesioniști și specialiști mai mult timp în calitate de angajați ai sectorului public.
La „polul” opus angajatului din Instituțile Statului, se află cetățeanul, privit evident, din perspectiva de „client”. „Deschiderea”, receptivitatea și interesul cetățenilor privind utilizarea noilor tehnologii informatice (telefoane mobile, tablete etc.) este deja bine cunoscută, parcurgându-se astfel un prim „pas”. În următorul „pas”, se pune problema oferirii de servicii cetățenilor, performante și continue prin intermediul sistemelor informatice de tip m-government și/ sau e-government accesate prin tehnologia Cloud Computing și Mobile Cloud Computing. Dacă deja, despre sistemele informatice de tip e-government, accesate în mod „clasic” prin intermediul unui browser (navigator de Internet) se cunosc foarte multe elemente, acestea fiind implementate în diverse forme și cu anumite constrângeri de utilizare inclusiv la nivelul României, în continuare voi răspunde la întrebarea: ce tipuri de servicii ar putea fi integrate în sistemele informatice de tip m-government, cu predilecție cele accesate din Mobile Cloud Computing ? Consider că principalul avantaj în a accesa și utiliza sistemele informatice ale Administraților Publice în calitate de cetățean prin tehnologia Cloud Computing și Mobile Cloud Computing, față de accesarea „clasică” (aplicație de tip web-based sau aplicație instalată pe dispozitivul utilizatorului) este acela că, cetățeanul va putea utiliza aplicațiile puse la dispoziție de către Administrațile Publice indiferent de „resursele” dispozitivului utilizat (memorie, putere de procesare etc.). Astfel, își poate găsi răspuns și rezolvare problema alegerii tipului de tehnologie cu ajutorul căreia se va dezvolta sistemul informatic, putându-se alege orice tip de tehnologie. Spun acest lucru, cunoscând faptul că unele tehnologii cu ajutorul cărora se dezvoltă sistemele informatice, fac posibilă funcționarea sistemului doar cu un nivel ridicat de resurse (memorie, putere de procesare etc.), și implicit utilizarea unor dispozitive performante dar cu costuri ridicate.
Prin urmare, depășindu-se, inclusiv constrângerea „resurse limitate”, sistemele informatice puse la dispoziție de către Administrațile Publice, cetățenilor, pot atinge un nou nivel de performanță, iar servicile oferite prin intermediul acestor sisteme, pe lângă cele „clasice” de tipul: plată taxe, ghișeu virtual, vot electronic etc. (prin intermediul sistemelor informatice de tip e-government și m-government), pot include și servicii specifice tehnologiei Cloud Computing și Mobile Cloud Computing, statul transformându-se inclusiv într-un furnizor de servicii, servicii care în prezent, în România sunt oferite doar de câteva companii private, de exemplu: închirierea prin contract (în „rețeaua” cloud) de „resurse” cetățenilor și companiilor (de exemplu: spațiu „vitual” pentru stocare informații, putere de procesare etc.), statul obținând astfel noi surse de venit.
De asemenea, trebuie menționat și faptul că tehnologia Mobile Cloud Computing are și câteva constrângeri/ dezavantaje, și anume:
performanța: utilizarea aplicaților în Mobile Cloud Computing poate fi mai lentă decât utilizarea aplicaților instalate/ accesate direct de pe dispozitivul mobil;
conectivitatea: așa cum se știe conexiunea la Internet a dispozitivelor mobile se realizează prin intermediul rețelelor wireless, rețele care în anumite zone geografice nu au o acoperire perfectă;
securitatea informaților: atât utilizatorul tehnologiei Mobile Cloud Computing cât și furnizorul acestor tipuri de servici trebuie să aibă în vedere un nivel de securitate ridicat (la nivel de rețea, la nivel de dispozitiv mobil etc.).
5.4. Concluzii și contribuții personale
Consider că prin intermediul acestui capitol al prezentei lucrări, prezentând una dintre cele mai noi tehnologii în contextul utilizării ei în cadrul Administraților Publice (tehnologia Cloud Computing și Mobile Cloud Computing), am scos în evidență beneficile pe care ar putea statul să le obțină, implementând-o.
De asemenea, am explicat cum prin intermediul sistemelor informatice de tip m-government accesate din „rețeaua” Cloud Computing și Mobile Cloud Computing, se pot eficientiza activitățile Administraților Publice iar angajații pot fi „fidelizați” și poate crește angajamentul acestora față de funcția pe care o ocupă. În același timp, am explicat și exemplificat care sunt beneficile de care se pot bucura cetățenii accesând și utilizând aplicațile de tip m-government prin intermediul unei „rețea” de tip „cloud”.
Cu toate acestea, implementarea tehnologiei "clasice" Cloud Computing la nivelul Administraților Publice în alte state, așa cum am arătat în cadrul acestui capitol, reprezintă un prim pas, o premisă spre ceea ce viitorul "conturat astăzi" se îndreaptă: Mobile Cloud Computing. Consider, totuși că "viitorul apropiat", cel puțin din punct de vedere tehnic, al Administraților Publice este reprezentat de metodologiile și tehnologiile de lucru "clasice" pentru dispozitive mobile, prezentate de mine în capitolele 2, 3 și 4 ale acestei lucrări, Mobile Cloud Computing fiind abia "următorul pas" de implementare. De ce fac această afirmație ? În primul rând deoarece, lucrul în Cloud Computing/ Mobile Cloud Computing presupune existența anterioară a unor aplicații care să automatizeze anumite activități (în cazul nostru, activități ale Administraților Publice) iar în al doilea rând, deoarece Mobile Cloud Computing sau "tehnologia momentului" este o tehnologie "nouă" și înainte de a fi implementată la un nivel atât de mare (la nivelul unui stat) ar trebui desfășurate activități de cercetare științifică. Prin urmare, consider că acest capitol al prezentei lucrări reprezintă doar "o deschidere" spre o nouă temă de cercetare: Mobile Cloud Computing în contextul m-government.
CAPITOLUL 6. ABORDARE PRACTICĂ
A CONCEPTULUI DE M-GOVERNMENT
Dincolo de a fi o "tendință", implementarea sistemelor informatice de tip m-government a devenit o necesitate, însă pentru a le putea implementa corect și conform așteptărilor cetățenilor, Statul trebuie să depășescă "bariere" tehnice, sociale și economice. În acest sens, în acest capitol al lucrării, îmi propun să prezint pe de o parte, câteva "bune practici" de care ar trebui să se țină cont în dezvoltarea și implementarea aplicaților de tip m-government dar și criterii de analiză a performanțelor considerate de mine a fi reprezentative în "măsurarea" succesului unui sistem informatic de tip m-government, iar pe de altă parte, să prezint "situația actuală" privind implementarea conceptului de m-government în lume, prin analiza și compararea unor aplicații de acest tip aflate în folosință în prezent, urmând să închei acest capitol cu prezentarea unei propuneri de arhitectură caracteristică/ aplicabilă unui sistem informatic de tip m-government.
6.1. Criterii de analiză a performanțelor obținute în urma implementării unui sistem informatic de tip m-government
Menționez că secțiuni din paragraful 6.1 al acestui capitol, a fost prezentat și tratat în lucrarea: "M-Government, a technical, social and economic challenge", autor Lițan Daniela, lucrare acceptată spre publicare în jurnalul "Cogito Journal", volumul VII, nr. 3/ septembrie 2015, ISSN: 2068-6706.
Dincolo de statisticile oficiale, este suficient, să privim pe stradă, în mijloacele de transport în comun sau în zonele publice, cum utilizarea unui dispozitiv mobil este o "activitate" foarte des întâlnită, pentru a înțelege că ne îndreptăm cu pași repezi spre o "societate mobilă". Bineînțeles, că așa cum este de așteptat, tinerii sunt cei "interesați", cel mai adesea, de această "nouă tendință". Urmând această idee, este clar că odată cu implementarea sistemelor informatice de tip m-government (și e-government inclusiv), populația tânără în special, va "răspunde" pozitiv acestui demes. Consider că adevărata "provocare" apare în momentul în care, Statul trebuie să schimbe obiceiuri și mentalități, trebuie să determine cetățenii să utilizeze sistemele informatice pe care le pune la dispoziție, în detrimentul metodelor "clasice" (apel telefonic, fax, prezență fizică la ghișeu, serviciu poștal, etc.) și în această situație am în vedere în special, populația matură.
Bineînțeles, că schimbări ca cele menționate mai sus, se realizează în timp, uneori în perioade foarte lungi. Cu toate acestea, consider că "schimbarea" trebuie începută, chiar în momentul proiectării viitorului sistem informatic, prin intermediul unor campanii (presă, televiziune, Internet) încât populația să fie informată, pentru început în privința succesului implementării acestor tipuri de sisteme în alte țări. De exemplu, populația ar putea fi informată în pivința, oportunităților de care benficiază cetățenii țărilor unde deja s-au implementat sisteme informatice de tip m-government, (Alomari 2013):
Malta: mobilitate, servicii personalizate, costul în balanță cu eficacitatea, flux mai rapid de informații, administrare mai bună, democrația simțită la nivelul cetățeanului, confort, acces mai ușor la servicii de sănătate și siguranță publică, un mai bun acces la educație, etc.
Regatul Unit al Marii Britanii: un bun suport pentru ocuparea forței de muncă și obținerea alocației de șomaj, un bun suport pentru obținerea ajutorului de spijin, alocației de maternitate, plata taxelor, etc.;
Canada: o mai ușoară colaborare între departamentele federale și nivelurile de guvernare, îmbunătățirea transparenței, responsabilității și eficiența în serviciu;
Turcia: transparență privind procesele desfășurate în cadrul Administraților Publice.
În următorul pas, dezvoltarea sistemului informatic (m-government), ar trebui să se țină cont de o serie de "bune practici" încât încrederea populației să fie câștigată treptat. Exemplu de astfel de "bune practici" ar putea fi:
"Alegerea aplicației de tip m-government trebuie să se realizeze cu multă atenție astfel încât să nu se dezvolte o aplicație <<fără valoare>> încât să nu fie utilizată de către cetățeni dar în același timp să nu fie nici o aplicație foarte complexă.
Aplicația dezvoltată trebuie să aibe o interfață <<prietenoasă>>/ user-friendly. Trebuie să se găsească un echilibru între nevoia de informație și nivelul de comfort (sau frustrare) al utilizatorului în raport cu tehnologia.
La implementarea aplicaților de tip m-government, trebuie avut în vedere faptul că aplicația pune la dispoziția cetățeanului exact servicile care s-a anuntat că vor fi oferite în cel mai scurt timp posibil.
Dacă există un canal prin intermediul căruia se pot primi plângeri privind aplicația dezvoltată, trebuie avut în vedere faptul că cetățenii trebuie informați periodic cu privire la statusul plângerilor realizate până la soluționarea acestora.
Sistemele de tip m-government, trebuie dublate de sisteme de tip back-office." (Kumar și Sinha 2008)
În final, după dezvoltarea și implementarea sistemului informatic, consider, de asemenea, necesar ca populația să fie informată despre principalele beneficii privind utilizarea acestor sisteme. Câteva beneficii pe care cetățenii le pot avea în urma utilizării sistemelor informatice de tip m-government, pot fi:
"costul pentru cetățean privind timpul și efortul în interacțiunea cu Instituțile Statului este foarte mult redus;
cetățeanul poate interacționa cu sectorul public 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an;
activismul public este promovat;
varitatea/ numărul de servicii oferite de către sectorul public, cetățenilor, poate crește în timp;
mobilitatea cetățenilor nu mai este un impediment în relatia cu Instituțile Statului: posibilitatea de acces la informații și servicii guvernamentale, indiferent de locație sau de timp este crescută/ îmbunătățita". (Georgescu 2010b)
Adaugând la propunerile de mai sus, și faptul că populația în general are înclinații dar și curizitatea de a testa și verifica modalitatea în care banii publici au fost cheltuiți, în cazul în discuție, pe dezvoltarea și implementarea de sisteme informatice de tip m-government, se poate "aplana" până la a se reduce definitiv, reticența din prezent, și obiceiurile de a utiliza metodele "clasice" în interacțiunea cu Administrațile Publice, în special în cazul cetățenilor de vârsta a doua și a treia.
La "bunele practici" dar și la avantajele uitilizării sistemelor informatice de tip m-government, prezentate mai sus, în continuare voi adăuga un exemplu concret de beneficiu privind implementarea și utilizarea acestor sisteme informatice.
Pornind de la ideea că prin intermediul unui sistem informatic de tip m-government, se poate efectua plata impozitelor, proces care ar trebui să dureze (în funcție de conexiunea la Internet), cel mult 10 minute în medie, voi compara acest proces cu cel real din prezent, adică plata taxelor și impozitelor de către cetățeni și companii la ghișeele Administraților Publice.
La nivelul României, în figura 6.1 de mai jos, se poate observa că în medie, timpul pierdut în ore pe an, pentru plata taxelor și impozitelor, se împarte astfel:
25 ore/an pentru plata impozitului pe profit (aprox. 3 zile lucrătoare/an);
80 ore/an pentru plata taxelor de muncă (10 zile lucrătoare/an);
54 ore/an pentru plata impozitului pe consum (apox. 7 zile lucrătoare/an).
Ținând cont de faptul că salariul minim pe economie, la 1 iulie 2015, în România are valoarea de 236 Euro, se poate deduce foarte ușor faptul că pe an (din cauza absențelor de la sevici – 10 zile, pentru plata taxelor de muncă), cetățeanul pierde aproximativ 113 Euro. La această sumă se adaugă costul pentru transport privind deplasarea la sediul Administrației Publice în vederea achitării taxelor lunare precum și efortul fizic depus de cetățean.
Figura 6.1 – Numărul de ore pierdute în țările Uniunii Europene anual/ persoană fizică/ juridică pentru plata taxelor; Sursă: PricewaterhouseCoopers Company, World Bank Group, Paying Taxes 2015
La calculul de mai sus, se adaugă și pierderea suferită de Stat (în cazul în care cetățeanul își achită taxele fizic la ghișeele Administraților Publice), deoarece, cel puțin la nivel teoretic, conform statisticii de mai sus (figura 6.1), timp de 10 zile lucrătoare pe an cetățeanul nu lucrează, prin urmare nu produce un venit și nici Statul nu are ce impozita. Iata deci, ca, indirect, am determnat prin exemplul anterior, primul criteriu de evaluare privind performanțele unui sistem de tip m-government și anume: dacă prin intermediul sistemului informatic dezvoltat se pot reduce costuri (indiferent de natura lor, de exemplu reducerea costurilor cu transportul, reducerea costurilor cu apelurile telefonice etc.) iar aceste costuri pot fi determinate/ calculate în bani și/sau ore, într-o anumită perioadă de timp (6 – 12 luni), se poate considera că sistemul informatic implementat este peformant și si-a atins obiectivul pentru care a fost dezvoltat.
De asemenea, performanțele unui sistem informatic de tip m-government, pot fi verificate și prin analiza următoarelor criterii:
verificarea număruui de utilizatori care au accesat sistemul, pe zi/ săptămână/ lună/ an etc. Cu cât acest număr este mai mare, cu atât putem deduce faptul că sistemul implementat este util, ușor de folosit și conform cu așteptările cetățenilor. De dorit este ca numărul de utilizatori care accesează sistemul, să crească de la o perioadă de timp la alta.
verificarea numărului de apeluri telefonice pe zi/ săptămână/ lună/ an etc. primite de instituția de care aparține sistemul respectiv. Cu cât numărul de apeluri telefonice este mai mic sau este în scădere de la o perioadă de timp la alta, cu atât putem deduce faptul că sistemul informatic implementat este util și proiectat încât să poată fi folosit de cetățeni indiferent de nivelul de cunoștiințe în domeniul Informaticii pe care îl au aceștia.
verificarea numărului de persoane pe zi/ săptămână/ lună/ an etc. care s-au prezentat fizic la ghișeul instituției de care aparține sistemul respectiv. Cu cât numărul de persoane care se prezintă fizic la ghișeul instituției este mai mic sau este în scădere de la o perioadă de timp la alta, cu atât putem deduce faptul că sistemul informatic implementat a înlocuit sau este pe cale să înlocuiască cu succes deplasarea fizică a cetățeanului.
verificarea/ evidența numărului de erori apărute în sistem de-a lungul unei perioade de timp (zi/ săptămână/ lună/ an etc.) și sesizate de către cetățeni.
diminuarea procentului de corupție și birocrație de la nivelul Administrației Publice de care aparține sistemul respectiv.
De asemenea, privind gradul de mulțumire/ satisfacție al cetățenilor raportat la sistemul informatic dezvoltat/ implementat (sau cu privire la calitatea serviciilor puse la dispoziție prin sistemul utilizat), se pot adăuga în paginile aplicației chestionare pentru utilizatori (cetățeni) cu întrebări în acest sens.
6.2. Studiu asupra unor sisteme informatice de tip m-government implementate în prezent în lume
În următoarea parte a acestei lucrări, am în vedere, analiza unor sisteme informatice de tip m-government implementate și aflate în prezent în folosință, în lume, cât și compararea acestora.
6.2.1. Aplicații informatice de tip m-government dezvoltate și utilizate în prezent, în lume
Așa cum afirmam în prima parte a acestei lucrări, Statul Emiratele Arabe Unite, poate fi considerat “pionier” la nivel mondial, în prezent privind dezvoltarea și implementarea de aplicații informatice de tip m-government. Pe pagina oficială a UAE Government, http://www.government.ae/en/web/guest, există opțiunea "mgovernment", care odată accesată permite vizualizarea unei liste impresionante de aplicații de tip m-government dezvolate, aceste aplicații fiind dezvoltate atât în versiunea Android cât și IOS (iPhone OS – Apple).
Din lista de aplicații, puse la dispoziție cetățenilor Emiratelor Arabe Unite de către Stat, am ales să analizez în continuare, aplicația de tip m-government SEHA (Abu Dhabi Health Services Company), în versiunea Android. Această aplicație, conform descrierii oficiale, are următoarele funcționalități:
identificarea spitalelor din Abu Dhabi;
afișarea numerelor de contact (pentru spitalele identificate);
afișarea de informații cu privire la servicile de tratament ambulatoriu;
afișarea unei hărți interactive care permite găsirea celui mai apropiat spital/ clinică din cadrul (companiei) SEHA.
În continuare voi prezenta și comenta modul de funcționare al aplicației m-government SEHA (aplicația afișează informații doar pentru zona geografică Abu Dhabi):
Figura 6.2 reprezintă pagina de start a aplicației. Din pagina de start, utilizatorul poate alege una din opțiunile: selectarea spitalelor (SEHA Hospitals), selectarea clinicilor medicale (SEHA PHCs) sau selectarea tuturor clinicilor și spitalelor prin localizarea lor direct pe hartă (Find Us On Map).
Odată ce utlizatorul a selectat una din opțiunile de mai sus (figura 6.2), în următoarea fereastră (figura 6.3) se va afișa lista de spitale/ clinici medicale existente în Abu Dhabi.
În momentul in care utilizatorul a ales un anumit spital (figura 6.3), îl va putea selecta pentru a i se afișa toate informațile disponibile despre acesta (figura 6.4): informații despre spital (figura 6.5), telefon de urgență, telefon pentru relații cu clienții (spitalul poate fi apelat direct din aplicație – figura 6.6), adresa de e-mail (e-mail-ul catre spital poate fi trimis direct prin intermediul aplicației – figura 6.7) și de asemenea, utilizatorul poate accesa direct din aplicație website-ul spitalului selectat.
O altă facilitate a aplicației SEHA este aceea de a oferii informații și sfaturi în vederea unei vieți sănătoase. Informațile, așa cum se poate vedea în figura 6.8 sunt grupate pe categorii: inimă și circulația sângelui, tensiune arterială, diabet, etc.
În figura 6.9 se pot observa sfaturile detalitate în funcție de categoria selectată anterior.
Un alt modul al aplicației SEHA este cel care se poate vizualiza în figura 6.10 și este dedicat în special contactului cu clienții/ utilizatorii aplicației. Prin intermediul acestui modul, utilizatorii pot lăsa feedback (își pot spune părerea) privind aplicația, pot lăsa o reclamație (a se vedea figura 6.11). Foarte important de menționat este faptul că utilizatorul care a lăsat mesajul/ cererea și dorește răspuns/ rezolvare, poate urmării statusul cerereii sale (opțiunea Complaint Status). Tot în cadrul acestui modul, se poate consulta o listă care grupează toate numerele de urgență către spitalele din Abu Dhabi (opțiunea Emergency Numbers).
Ultimul modul al aplicației SEHA este dedicat afișării informaților despre oferte, locuri de muncă vacante (în spitalele și clinicile din Abu Dhabi) cât și știrilor din domeniul medical Abu Dhabi (a se vedea figura 6.12).
Trebuie menționat faptul că prin intermediul aplicației SEHA, utilizatorii pot chiar aplica pentru un loc de muncă vacant în cazul în care acesta se potrivește cu așteptările personale. În figura 6.13, în urma preselectării spitalului, utilizatorii pot vedea întreaga listă de locuri de muncă vacante din spitalul selectat, urmând ca prin selectarea unui anumit loc de muncă, în ferestra Vacancy Details (figura 6.14) să vizualizeze detalile și descrierea acelui loc de muncă, următorul pas fiind aplicarea în vederea ocupării funcției selectate de utilizator (figura 6.15).
Notă 1:
Toate imaginile 6.2, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11, 6.12, 6.13, 6.14, 6.15 prezentate și comentate anterior au ca sursă aplicația SEHA (Abu Dhabi Health Services Company – versiunea Android), aplicație care poate fi descarcată de la următoarea adresă: http://www.government.ae/en/web/guest#mgov (opțiunea Abu Dhabi Government) și instalată pe un dispozitiv mobil.
Consider că aplicația SEHA este intuitivă și ușor de utilizat indiferent de nivelul de cunoștiințe al utilizatorului în folosirea aplicaților pe dispozitivele mobile. Este o aplicație ușor de instalat pe dispozitivul mobil și fără generare de erori în timpul utilizării, singurul punct negativ al aplicației fiind meniul principal “ascuns” în partea de jos a ecranului, acesta putând fi activat utilizând unul din butoanele dispozitivului (în funcție de modelul acestuia), și nu din interfața aplicației cum era de așteptat.
O altă aplicație de tip m-government pusă la dispoziție cetățenilor de către Statul Emiratele Arabe Unite este Abu Dhabi CityGuard.
Prin intermediul acestei aplicații, Abu Dhabi CityGuard, cetățenii pot raporta incidente și trimite plângeri (fără a merge fizic, de exemplu la Poliția locală), direct instituției centrale, Abu Dhabi Emirate, abilitate să asigure siguranța și ordinea. Aplicația CityGuard crează automat un caz pentru incidentul deschis de utilizator către instituția Abu Dhabi Government Contact Centre iar la rândul său, această instituție (Abu Dhabi Government Contact Centre) alocă cazul spre rezolvare celei mai apropiate entități/ instituții guvernamentale (în funcție de zona geografică unde a fost raportat incidentul).
În continuare voi prezenta modul de funcționare al aplicației Abu Dhabi CityGuard, pentru versiunea Android, evident aplicația a fost dezvoltată și în versiunea IOS (iPhone OS – Apple):
Figura 6.16 reprezintă pagina de start a aplicației Abu Dhabi CityGuard (tabul New Case). Din pagina de start, utilizatorul are ca opțiune principală butonul Submit a Case.
În partea de sus a ecranului de start al aplicației (figura 6.16) se pot observa taburile My Cases, Setting și About. Pe tabul My Cases se pot vizualiza incidentele (cazurile) deja raportate de același utilizator, în trecut, iar din tabul Settings (figura 6.17) utilizatorul își poate introduce informațile personale (nume, prenume, e-mail, telefon) în vederea raportării unui incident.
După selectarea opțiunii Submit a Case, utilizatorul trebuie să atașeze descrierii incidentului pe care dorește să-l raporteze, o imagine sau un film (video). Atașamentul poate fi adăugat fie prin crearea imaginii/ filmului în „momentul prezent” (cel al raportării cazului) – figura 6.18, fie prin adăugarea unei imagini/ a unui film, create cu un anumit timp în urmă (figura 6.19). Următorul pas în crearea incidentului pe care utilizatorul dorește să-l raporteze este selectarea pe hartă a zonei unde a avut loc incidentul sau introducerea manuală a zonei respective (figura 6.20).
După efectuarea pașilor descriși anterior și adăugarea ultimelor detalii privind incidentul care va fi raportat (figura 6.21) incidentul va fi trimis (apăsarea butonului Submit Case) spre soluționare către instituția Abu Dhabi Government Contact Centre.
Notă 2:
Toate imaginile 6.16, 6.17, 6.18, 6.19, 6.20, 6.21 prezentate și comentate anterior au ca sursă aplicația Abu Dhabi CityGuard (versiunea Android), aplicație care poate fi descarcată de la următoarea adresă: http://www.government.ae/en/web/guest#mgov (opțiunea Abu Dhabi Government) și instalată pe un dispozitiv mobil.
Aplicația Abu Dhabi CityGuard este intuitivă și ușor de utilizat cât și de instalat pe dispozitivul mobil. Ca si aplicația prezentată anterior, SEHA, și aplicația Abu Dhabi CityGuard oferă posibilitatea utilizatorului de o folosi atât în limba arabă cât și în limba engleză, însă cu toate acestea consider că Abu Dhabi CityGuard are și câteva puncte negative și anume:
nu se poate identifica persoana care deschide un incident (de exemplu, identificare în funcție de Codul Numeric Personal). Singurele informații despre persoana care deschide un incident sunt cele scrise de însuși utilizatorul dispozitivului mobil, în tab-ul Settings (figura 6.17), și evident aceste informații pot să nu fie conforme cu realitatea. În aceste condiții pot fi raportate și incidente „false”.
este nevoie ca dispozitivul mobil folosit pentru a raporta un incident să fie performant din două puncte de vedere: imaginile/ filmele realizate de utilizator și raportate în incident trebuie să fie clare încât la vizualizarea lor să se poată înțelege desfășurarea evenimentelor și dispozitivul mobil să dispună de capacitate cel puțin medie de stocare a datelor (imagini, filme);
deoarece nu există o modalitate de autentificare în aplicație (user și parolă), în cazul în care dispozitivul mobil este pierdut până la rezolvarea cazului, persoana care a anunțat incidentul nu mai poate fi informată, și de asemenea, nu mai poate fi nici contacată, în cazul în care este necesar să furnizeze mai multe detalii.
Așa cum afirmam și la începutul acestei lucrări, India, este una din țările care depune eforturi pentru a se “alinia” noilor “tendințe” în materie de tehnologie informatică, demarând în acest sens o serie de proiecte. Aplicația Maharashtra Govt. Resolutions sau GoM GR, Official App face parte din proiectele de modernizare ale Directorate of Information Technology (DIT), Government of Maharashtra privind infrastructura IT și îmbunătățirea servicilor oferite cetățenilor. Maharashtra este un stat în regiunea de vest a Indiei, cu capitala la Mumbai.
Aplicația GoM GR, Official App are următoarea funcționalitate: conexiunea la site-ul principal al Government of Maharashtra (www.maharashtra.gov.in) pentru a căuta și afișa toate rezoluțile/ decizile/ hotărârile guvernamentale (Government Resolutions (GR)).
La accesarea aplicației (GoM GR, Official App) instalată pe dispozitivul mobil, utilizatorului, i se deschide prima pagină a acesteia (a se vedea figura 6.22). Dacă utilizatorul apasă butonul Start (din figura 1) sau dacă așteaptă câteva secunde, va fi redirectat către pagina următoare a aplicației (figura 6.23).
În cea de a doua pagină a aplicației, (figura 6.23) utilizatorul are posibilitatea de a căuta rezoluții/ decizii/ hotărâri guvernamentale în funcție de anumite criterii: domeniul/ departamentul care a emis documentul (denumit în aplicație Department și afișat sub forma unei liste derulante – a se vedea figura 6.24), cuvinte cheie introduse de utilizator, cod unic al documentului/ documentelor căutat/ căutate și data sau intervalul de timp în care documentul căutat a fost publicat.
În fereastra, 6.25 sunt afișate rezultatele căutarii efectuate de utilizator în funcție de criterile selectate în ferestrele 6.23 și 6.24 iar în fereastra 6.26 se poate vizualiza unul din documentele afișate în urma căutarii (fereastra 6.25). Pentru vizualizarea documentului din fereastra 6.26, utilizatorul trebuie să aibă instalată în prealabil pe dispozitivul mobil, aplicația PDF Reader. De asemenea, trebuie menționat faptul că utilizatorul poate salva documentul căutat și găsit prin intermediul aplicației și local pe dispozitivul său mobil.
Notă 3:
Toate imaginile 6.22, 6.23, 6.24, 6.25, 6.26 prezentate și comentate anterior au ca sursă aplicația GoM GR, Official App, aplicație care poate fi descarcată de la următoarea adresă: https://it.maharashtra.gov.in/PDF/How_to_download_and_Install_GR_App.pdf și instalată pe un dispozitiv mobil.
GoM GR, Official App, ca și aplicațile prezentate anterior este ușor de utilizat, de instalat și dispune de interfață și în limba engleză. De-a lungul studiului efectuat, utilizând aplicația, aceasta nu a raportat nici un fel de eroare, singurul punct pe care îl consider negativ este faptul că la vizualizarea documentului căutat de utilizator (a se vedea figura 6.26), aplicația nu afișează și o versiune a documentului în limba engleză (mai ales că utilizatorul poate fi indus în eroare inițial, deoarece titlurile documentelor pot fi vizualizate și în limba engleză – figura 6.25).
O aplicație de tip m-government, asemănătoare cu GoM GR, Official App, este 1AKSES, dezvoltată de statul Malaezian. Prin intermediul aplicației 1AKSES se pot realiza căutari în conținutul site-urilor oficiale care aparțin de intituțile statului Malaezian.
Ultima aplicație pe care o voi prezenta este aplicația de tip m-government Samagra mGOV care a fost dezvoltată de către Administrația locală din Kerala. Kerala este un stat în regiunea de sud-vest a Indiei pe coasta Malabar. Samagra mGOV pune la dispoziția utilizatorilor următoarele funcționalități/ servicii:
posibilitatea de verificara corectitudinea înregistrărilor din documentele administrației locale de care aparțin cetățenii (care utilizează aplicația) privind: certificatele de naștere, deces, căsătorie;
urmărirea statusurilor cererilor înaintate de cetățeni către instituția publică de care aparțin;
informații personalizate privind plata taxelor către stat;
urmărirea aprobărilor privind cererile de autorizații de construcții;
căutarea/ afișarea hotărârilor/ decizilor administrației locale;
informații privind persoanele aflate în funcțile de conducere în cadrul administraților locale;
informații privind plata pensilor.
În pagina de start a aplicației (figura 6.27), utilizatorul trebuie să selecteze localitatea din Kerala de care aparține (locuiește). Acest proces se va realiza o singură dată, la începutul utilizării aplicației, urmând ca de câte ori aplicația este reaccesată, ultima localitate selectată de utilizator să rămână activă. După selectarea localității, utilizatorul este redirectat către pagina cu meniul principal al aplicației (fereastra 6.28).
Prin accesarea opțiunii Online Service, din pagina cu meniul principal al aplicației (figura 6.28), se va deschide un sub-meniu (figura 6.29) prin intermediul căruia utilizatorul are acces la o serie de servicii online grupate pe categorii, astfel: naștere, moarte și căsătorie; impozite, taxe și licențe; reprezentanți aleși; monitorizarea proiectelor planificate, pensii, etc.
În imaginile de mai jos (figura 6.30, 6.31, 6.32) sunt capturi de ecran privind:
modalitatea de identificare a persoanei pentru care se dorește validarea corectitudinii informaților din documentele administrației locale, în figura 6.30 – certificate de naștere;
criterile de căutare și rezultatele în urma căutării informaților care țin de taxa pe propietate, în figura 6.31;
criterile de căutare și rezultatele în urma căutării privind proiectele administrației locale, în figura 6.32.
Corespunzătoare opțiunii Verification Service din meniul principal al aplicației (figura 6.28), este pagina Birth Verification (figura 6.33), aceasta fiind și pagina de autentificare și “recunoaștere” a cetățeanului care utilizează aplicația.
Ultima funcționalitate a aplicației este căutarea și consultarea documentelor (decizilor/ hotărârilor) puse la dispoziție cetățenilor de către administrațile locale. Această funcționalitate poate fi accesată din meniul principal (figura 6.28), opțiunea Government Oder, iar rezultatul (documentele afișate în urma căutării) poate fi vizualizat în figura 6.34.
Notă 4:
Toate imaginile 6.27, 6.28, 6.29, 6.30, 6.31, 6.32, 6.33, 6.34 prezentate și comentate anterior au ca sursă aplicația Samagra mGOV, aplicație care poate fi descarcată de la următoarea adresă: http://www.infokerala.org și instalată pe un dispozitiv mobil.
Aplicația Samagra mGOV, în ciuda faptului că este o aplicație de dimensiuni mari, în comparație cu cele trei aplicații prezentate anterior, are un timp redus de instalare. Consider de asemenea, că aplicația Samagra mGOV are un nivel mediu de complexitate privind utilizarea în raport cu cetățenii cărora li se adresează iar interfața cu utilizatorul este “prietenoasă” și proiectată încât să se poată realiza ușor diferența între servicile accesate. Un punct negativ este acela că, în anumite ecrane sunt câmpuri netraduse în limba engleză iar documentele afișate utilizând opțunea “Guvernment Order” pot fi vizualizate doar în limba locală, nu și în limba engleză.
În ceea ce privește utilitatea aplicației, aceasta are rol mai mult de consultare/ verificare privind corectitudinea informaților deținute de administrația locală pe de o parte, iar pe de altă parte, de informare cu privire la proiectele locale în desfășurare cât și cu privire la decizile/ hotărârile luate de administrațile locale.
Trebuie menționat faptul că la o primă consultare și utilizare a aplicației, utilizatorul rămâne cu așteptarea că prin intermediul acesteia va putea realiza diverse cereri/ înregistrări către administrația locală fără deplasarea fizică la ghișeu, însă așa cum am precizat mai sus, rolul aplicației este doar de informare. De asemenea, sunt de părere că aplicația are un mare potențial de a fi extinsă privind oferirea servicilor menționate de mine mai sus. Privind, autentificarea utilizatorilor, acest pas, nu este necesar în utilizarea aplicației Samagra mGOV.
Alte aplicații informatice de tip m-government pe care le-am studiat însă fără să-mi pot duce activitatea de cercetare la final, din cauza problemelor lor de funcționare sau din cauza lipsei datelor de identificare în calitate de cetățean al țării de căre aparține aplicația studiată, au fost:
Aplicația GAMMA (Gallery of Malaysian Government Mobile Apps): prin intermediul aceastei aplicații, utilizatorii pot vizualiza și instala orice aplicație de tip m-government care aparține de Statul Malaezia.
Aplicația myHealth este aplicația de tip m-government oficială a Ministerului Sănătății din Malaezia. Pentru a avea acces la o serie de module din aplicație, cetățeanul trebuie să se autentifice, însă există și module care pot fi utilizate fără nici o autentificare prealabilă. Aceste module sunt de tipul: listelor de spitale și clinici sau informații privind tratarea și prevenirea anumitor boli sau realizarea de teste (prin intermediul unor chestionare) privind depistarea unor probleme de sănătate. Marele dezavantaj al aplicației este acela că setarea privind traducerea elementelor de pe pagină în limba engleză nu se păstrează atunci când utilizatorul navighează dintr-o pagină în alta iar în anumite module/ pagini, opțiunea privind traducerea în limba engleză nu există. O altă problemă a aplicației este faptul că în anumite module se pierde conexiunea cu serverul.
Aplicația ATO (Australian Taxation Office) a fost dezvoltată de Australian Taxation Office și principalul scop este de a oferi suport utilizatorilor în calculul diverselor taxe catre stat (persoane fizice/ juridice). Ca și aplicația anterioară, ATO are module care pot fi folosite și fără ca utilizatorul să fie autentificat, însă fiind o aplicație foarte complexă, cu foarte multe opțiuni, este greu de utilizat și înțeles de către o persoană care nu este familiarizată pe de o parte cu modul de calcul al taxelor în Australia iar pe de altă parte nu are experiență în utilizarea aplicaților pentru dispozitive mobile.
Aplicația MEAIndia este o aplicație pusă la dispoziție cetățenilor de către Ministerul Afacerilor Externe al Indiei. Se dorește ca prin intermediul acestei aplicații, cetățenii să aibă acces online la toate servicile puse la dispoziție în general, de către Ministerul Afacerilor Externe al Indiei. Din păcate, ca și în cazul aplicatilor prezentate anterior, interfața aplicației nu este tradusă în totalitate în limba engleză, aplicația devenind greu de utilizat pentru o persoană din afara Indiei.
6.2.2. Compararea aplicaților analizate anterior
În tabelul 6.1, am sintetizat, elementele caracteristice ale fiecărei aplicații analizate. În comparația pe care am efectuat-o, am ținut cont de gradul de structurare a aplicaților, tehnologiile informatice utilizate, cât și de conținutul și gradul de informare pentru cetățean.
Pentru criterile: Conținut, Grafică, Interfața cu utilizatorul și Gradul de noutate, din Tabelul 6.1, criterii utilizate pentru compararea aplicaților de tip m-government analizate anterior, am utilizat note pe o scară de la 1 la 10.
Pentru criterile: Sistemul de operare, Tehnologii utilizate, Structurarea elementelor, Accesul la informații, Numărul de instalări și Numărul de calificative maxime primite de la utilizatori, am utilizat varianta comentarilor pentru fiecare aplicație analizată, iar pentru criteriul Interacțiune cu personalul autorizat, posibilitățile de răspuns alese au fost: DA/NU.
Tabelul 6.1 – Sinteza comparației aplicațiilor de tip m-government analizate
In continuare, voi prezenta evaluarea sintetizata in tabelul 6.1, a aplicatilor de tip m-government analizate, pe criterii, astfel:
Conținut:
punctajul cel mai mare a fost obținut de către aplicatia SEHA (9/10), conținutul acestei aplicatii fiind bine structurat, iar informația foarte ușor de accesat. Cu toate acestea, am considerat ca aplicatia merita 9 puncte in loc de 10 deoarece informatile au doar caracter general, fara a se instra in detalii, de tipul: programari online, verificare rezultate analize online, etc.;
la acest criteriu (continut), aplicatia Abu Dhabi CityGuard, a primit doar 8 puncte deoarece, nu permite identificarea corecta a utilizatorului care deschide un incident (putandu-se raporta incidente false) iar in cazul pierderiidispozitivului mobil, persoana care a deschis incidentul nu mai poate fi informata cu privire la solutionarea acestuia;
ultimele doua aplicatii analizate (GoM GR, Official App si Samagra mGOV), am considerat ca in privinta continutului merita 7 puncte din 10, deoarece:
aplicatia GoM GR, Official App permite vizualizarea documentelor numai in limba locala, nu si in limba engleza;
aplicatia Samagra mGOV, in ciuda asteptarilor initiale, are caracter doar informativ, nu si de interactiune cu administratia locala, prin depunerea de cereri, inregistrare evenimente, etc.
Grafica: am considerat ca in privinta acestui criteriu, toate cele patru aplicatii analizate, merita 10 puncte din 10, deoarece design-ul este foarte placut, fara elemente care ar putea deranja vizual utilizatorul.
Interfața cu utilizatorul:
utilizarea interfetei fiecarei aplicatii este intuitiva pe de o parte, iar pe de alta parte, paginile fiecarei aplicatii analizate se incarca repede pe dispozitivul mobil cand sunt accesate, cu toate acestea, am considerat ca punctaj maxim merita sa primeasca numai primele doua aplicatii analizate (SEHA si Abu Dhabi CityGuard);
aplicatia GoM GR, Official App a primit 9 puncte din 10 la acest criteriu deoarece in fereastra de cautare documente (principala fereastra a aplicatiei), criterile de cautare sunt foarte putine (departament/ domeniu, cod unic document si interval de timp) iar posibilitatea de alegere optiuni/ sugestii exista doar in cazul criteriului departament/ domeniu, nu si pentru criteriul cod unic document;
6.4. Concluzii și contribuții personale
CONCLUZII (maximum 2 pagini)
Concluziile trebuie să reliefeze originalitatea contribuțiilor personale și valoarea adăugată a rezultatului cercetării.
BIBLIOGRAFIE
(Abolfazli et al. 2013): Abolfazli, Saeid, Sanaei, Zohreh, Ahmed, Ejaz;, Gani, Abdullah, Buyya, Rajkumar, Cloud-Based Augmentation for Mobile Devices: Motivation, Taxonomies, and Open Challenges, IEEE Communications Surveys & Tutorials, iulie 2013, pp. 1–32;
(Abrahamsson et al. 2004): Abrahamsson, P., Hanhineva, A., Hulkko, H., Ihme, T., Jäälinoja, J., Korkala, M., Koskela, J., Kyllönen, P., Salo, O.; Mobile-D: An Agile approach for mobile application Development, articol publicat în volumul conferinței: OOPSLA '04 Companion to the 19th annual ACM SIGPLAN conference on Object-oriented programming systems, languages, and applications, Vancouver, BC, Canada, oct. 24-28, 2004, pp. 174-175, ISBN:1- 58113-833-4;
(Al-Hadidi și Rezgui 2010): Ahmed Al-Hadidi, Yacine Rezgui, Adoption and Diffusion of m-Government: Challenges and Future Directions for Research, Collaborative Networks for a Sustainable World, Proceedings of the 11th IFIP WG 5.5 Working Conference on Virtual Enterprises, PRO-VE 2010, St. Etienne, France, October 11-13, 2010, ISBN: 978-3-642-15960-2 (Print) 978-3-642-15961-9 (Online);
(Almarabeh și AbuAli 2010): Almarabeh Tamara, AbuAli Amer, A General Framework for E-Government: Definition Maturity Challenges, Opportunities, and Success, European Journal of Scientific Research, nr. 1, vol. 39, 2010, pp. 29-42, ISSN 1450-216X;
(Alomari 2013): Alomari Mohammad A, Elrehail Hamzah H., Al Shibly Hytham, Mobile-Government: Challenges and Opportunities Jordan as Case study, International Journal of Business and Social Science, vol. 4, nr. 12 [număr special – septembrie 2013], pg. 244-250, ISSN 2219-1933 (Print), 2219-6021 (Online);
(Alrazooqi și de Silva 2010): Mansoor Alrazooqi, Rohan de Silva, Mobile and Wireless Services and Technologies for M-Government Solution Proposal for Dubai Government, WSEAS Transactions on Information Science and Applications, Issue 8, vol. 7, August 2010, ISSN: 1790-0832, pp.1037-1047;
(Alsenaidy și Tauseef 2012): Alsenaidy, A.M., Tauseef Ahmad, A review of current state m government in Saudi Arabia, Global Engineers & Technologists Review, vol.2, nr. 5, 2012;
(Appel 2014): Rachel Appel, Modern Apps: Mobile Web Sites vs. Native Apps vs. Hybrid Apps, The Microsoft Journal for Developers – MSDN Magazine, vol. 29, nr.11, 2014;
(Birari și Phatak 2013): Nilesh Birari, Prof. D. B. Phatak, Small footprint of Database on tablet – A Seminar Report, Department of Computer Science and Engineering Indian Institute of Technology, Master of Technology, Bombay, apr. 2013;
(BCC 2015): Blueberry Consultants Company, Mobile Technology – Software Development For The Mobile Market,
http://www.bbconsult.co.uk/Expertise/MobileApplications/MobileTechnology.aspx;
(accesat la data 06.07.2015);
(Brown și Topi 2003): Carol V. Brown, Heikki Topi, IS Management Handbook 8th Edition, Editura Auerbach CRC Press LLC, 2003, ISBN: 0-8493-1595-6;
(Budiu 2013): Budiu Raluca, Mobile: Native Apps, Web Apps, and Hybrid Apps (14 septembrie 2013), Nielsen Norman Group,
http://www.nngroup.com/articles/mobile-native-apps;
(CMER 2014): Centre for Mobile Education and Research, curs prezentare Mobile Operating Systems – week 1, http://www.cmer.ca/cmer-ak/module_05_os.html;
(CodeWeavers 2014): CodeWeavers Company, Microsoft .NET Compact Framework 3.5, https://www.codeweavers.com/compatibility/browse/name/?app_id=13276 (accesat la data 11.11.2014);
(Comisia Europeană 2013): Comisia Europeană, e-Guvernare: există îmbunătățiri, dar cetățenii cer eforturi suplimentare (28/05/2013),
http://ec.europa.eu/romania/news/28052013_e_guvernare_ro.htm;
(Corral et al. 2013a): Luis Corral, Alberto Sillitti, Giancarlo Succi, Software Development Processes for Mobile Systems, Is Agile Really Taking Over the Business?, articol publicat în volumul conferinței: 1st international workshop on the engineering of mobile-enabled systems (MOBS 2013), ICSE '13 Proceedings of the 2013 International Conference on Software Engineering, pp.19-24, San Francisco, CA USA, Mai 25, 2013, ISBN: 978-1-4673-3076-3;
(Corral et al. 2013b): Luis Corral, Alberto Sillitti, Giancarlo Succi, Prezentare Power-Point în cadrul conferinței: 1st International Workshop on the Engineering of Mobile- Enabled Systems – MOBS 2013, In conjunction with the 35th International Conference on Software Engineering – ICSE 2013 a articolului: Software Development Processes for Mobile Systems, Is Agile Really Taking Over the Business,
http://www.sei.cmu.edu/community/mobs2013/upload/mobs2013-corral.pdf;
(Corral 2014): Luis Corral, A Review of Agile Methodologies for the Development of Mobile Software, Free University of Bozen/Bolzano, Italy,
http://www.inf.unibz.it/~lcorralvelazquez/pro_msd.htm (accesat la data
25.10.2014);
(CGE 2013): Centrul de Guvernare Electronică, Guvernul Republicii Moldova – Cancelaria de Stat, Platforma M-Cloud este lansată oficial în Republica Moldova,
http://egov.md/index.php/ro/comunicare/stiri/item/1357-platforma-m-cloud-este- lansat%C4%83-oficial-%C3%AEn-republica-moldova
(accesat la data 05.05.2015);
(CGE 2015): Centrul de Guvernare Electronică, Guvernul Republicii Moldova – Cancelaria de Stat, Guvernul Republicii Moldova a câștigat premiul internațional BEST mGOVERNMENT,
http://egov.md/index.php/ro/comunicare/stiri/itemlist/tag/semnatura%20mobila (accesat la data 01.05.2015);
(Cox 2011): Preston A. Cox, Mobile cloud computing – Devices, trends, issues, and the enabling technologies, DeveloperWorks, martie 2011,
http://www.ibm.com/developerworks/cloud/library/cl-mobilecloudcomputing/
(accesat la data 05.05.2015);
(Dharmale și Ramteke 2015): Pooja N. Dharmale, P. L. Ramteke, Mobile Cloud Computing, International Journal of Science and Research (IJSR), vol. 4, Issue 1, ianuarie 2015, ISSN (Online): 2319-7064, pp.2072-2075;
(Dicken 2010): Deanna Dicken, Going Mobile: Data Management Solutions for Mobile Devices, Database Journal, Jul 23, 2010,
http://www.databasejournal.com/sqletc/article.php/3893686/Going-Mobile-Data- Management-Solutions-for-Mobile-Devices.htm#;
(Doling și Ronald 2010): Doling J., Ronald R., Property-based welfare and European homeowners: how would housing perform as a pension?, Journal of Housing and the Built Environment, iun. 2010, vol. 25, issue 2, pp 227-241;
(Drosatos et al. 2007): G. Drosatos, P.S. Efraimidis, A. Karakos, Secure Mobile Database Applications: A Case Study, Technical Report LPDP-2007-01,
http://utopia.duth.gr/~pefraimi/research/data/SecMobDB.pdf;
(Eurostat 2014): Eurostat (biroul oficial de statistică la Uniunii Europene), http://epp.eurostat.ec.europa.eu (accesat în octombrie 2014);
(Ferraz V. da Cunha et al. 2011): Thiago Ferraz V. da Cunha, Valéria Lelli Leitão Dantas, Rossana M. C. Andrade, SLeSS: A Scrum and Lean Six Sigma Integration Approach for the Development of Software Customization for Mobile Phones, articol publicat în volumul conferinței: The 25th Brazilian Symposium on Software Engineering, SBES 2011, Sao Paulo, Brazilia, sept. 28-30, 2011, pp.: 283 – 292, Print ISBN: 978-1-4577-2187-8;
(Firoiu și Croitoru 2015): Firoiu D., Croitoru A.G., The Information and Communication Technology – Impact on the Hospitality Industry in Romania, ECOFORUM Journal, vol. 4, issue 1 (6), 2015;
(Flora și Chande 2013): Harleen K. Flora, Swati V. Chande, A review and analisys on mobile application development processes using Agile methodologies, International Journal of Research in Computer Science, vol. 3, Issue 4, 2013, pp. 9-18, eISSN 2249-8265;
(Flora et al. 2014): Harleen K. Flora, Swati V. Chande, Xiaofeng Wang, Adopting an Agile Approach for the Development of Mobile Applications, International Journal of Computer Applications, vol. 94, nr.17, mai 2014, pp. 43-50, ISSN: 0975–8887;
(Garbinato et al. 2009): Benoît Garbinato, Hugo Miranda, Luís Rodrigues, Middleware for Network Eccentric and Mobile Applications, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2009, ISBN: 978-3-540-89707-1;
(Georgescu 2010a): Mircea Georgescu, Mobile Government: an emerging direction, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. special, Științe Economice, 2010;
(Georgescu 2010b): Mircea Georgescu, The Impact of mobile government in organizations: promises and pitfalls, Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Fascicolul Facultății de Economie și Administrație Publică, vol. 10, nr. 2(12), 2010;
(Guvernul României 2013): Guvernul României, Programul de Guvernare 2013-2016, http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13-08-02-10-48-52program-de-guvernare-2013- 20161.pdf (accesat la data 05.05.2015);
(Jeong et al. 2008): Jeong, Y.J., Lee, J.H., Shin, G.S., Development Process of Mobile Application SW Based on Agile Methodology, articol publicat în volumul Proceedings of the 10th International Conference on Advanced Communication Technology, Gangwon-Do, Coreea de Sud, feb. 2008, pp. 362-366, ISSN: 1738- 9445, Print ISBN: 978-89-5519-136-3;
(Khalid et al. 2014): Asra Khalid, Sobia Zahra, Muhammad Fahad Khan, Suitability and Contribution of Agile Methods in Mobile Software Development, I.J.Modern Education and Computer Science, nr. 2, 2014, pp.56-62, ISSN: 2075-0161 (Print), ISSN: 2075-017X (Online);
(Koen et al. 2006): Koen Victor, Yves Vandewoude, Yolande Berbers, Application platforms for embedded systems: Suitability of J2ME and .NET Compact Framework, Proceedings of the International conference on software engineering research & practice, Las Vegas, USA, iunie 26-29, 2006, Editura CSREA Press., ISBN: 1-932415-90-4;
(Korf și Oksman 2015): Mario Korf, Eugene Oksman, Native, HTML5, or Hybrid: Understanding Your Mobile Application Development Options, Salesforce.com – aprilie 2015,
https://developer.salesforce.com/page/Native,_HTML5,_or_Hybrid:_Understandin g_Your_Mobile_Application_Development_Options;
(Kumar și Sinha 2008): Manish Kumar, Omesh Prasad Sinha, M-Government – Mobile Technology for e-Government, Towards Next Generation E-Government (Editor: Jaijit Bhattacharya), Editura GIFT, India, 2008, pg. 294-301, ISBN: 8190339796, [anonimizat];
(Lițan 2013): Daniela Litan, Sistemele informatice de tip e-government sau guvernarea electronică: între prezent și viitor, Editura Matrix ROM, Bucuresti, România, 2013, ISBN: 978-973-755-939-5;
(Liu et. al 2013): Fangming Liu, Peng Shu, Hai Jin, Linjie Ding, Jie Yu, Di Niu, Bo Li, Gearing Resource-Poor Mobile Devices with Powerful Clouds: Architecture, Challenges and Applications, IEEE Wireless Communications Magazine, special issue on Mobile Cloud Computing, vol. 20, nr. 3, iunie, 2013, pp.14-22;
(Maly 2011): Vlastimil Maly, Approach to teaching programming of applications for mobile devices, Recent Researches in Educational Technologies (Proceedings of the 8th WSEAS International Conference on Engineering Education (EDUCATION '11); Proceedings of the 2nd International Conference on Education and Educational Technologies 2011 (WORLD-EDU '11)), Insula Corfu, Grecia, iulie 14- 16, 2011, Editura WSEAS Press, ISBN: 978-1-61804-021-3;
(Manickasankari et al. 2014): N. Manickasankari, D. Arivazhagan, G. Vennila, A Survey on Query Processing in Mobile Database, Indian Journal of Science and Technology, vol. 7(S6), 32–34, octombrie 2014, pp. 32-43, ISSN (Print): 0974- 6846, ISSN (Online): 0974-5645;
(Mengistu et al. 2009): Mengistu, D., Hangjung Zo, Jae Jeung Rho, M-government: Opportunities and Challenges to Deliver Mobile Government Services in Developing Countries, articol publicat in volumul conferinței: Computer Sciences and Convergence Information Technology, Seul, Coreea de Sud, 2009 (ICCIT '09), Editura IEEE, pp.: 1445 – 1450, E-ISBN: 978-0-7695-3896-9, Print ISBN: 978-1-4244-5244-6;
(Menon 2015): Krishnan R Menon, Hybrid vs Native Mobile App. Decide in 5 minutes! App Development, Mobile Strategy, July Systems Company, 5 februarie 2015,
http://julysystems.com/hybrid-vs-native-mobile-app-decide-5-minutes;
(Mielke 2003): Nadyne Mielke, DB2 Everyplace: An Overview, IBM Research, Silicon Valley Lab, San Jose, CA, iun. 2003, http://jeckstein.com/oopsla/pervasive- computing/oopsla2002/Submissions/Nadyne%20Mielke.pdf;
(Mishra și Singh 2013): Arpita Mishra, S. P. Singh, A survey on mobile databases and query processing in mobile databases, International Journal of Scientific & Engineering Research vol. 4, Issue3, martie 2013, ISSN 2229-5518;
(Mohanty 2008): Beeshmoy Kumar Mohanty, Mobile Database Systems, Computer Science and Engineering, nr. 4/14, 10606004, 2008;
(MSDN 2014): MSDN Library, .NET Compact Framework Architecture,
http://msdn.microsoft.com/en-us/library/9s7k7ce5(v=vs.90).aspx (accesat la data 11.11.2014);
(Mtingwi și Van Belle 2013): John Mtingwi, Jean-Paul Van Belle, E-Government Status and M-Government Readiness in Malawi, E-Government Implementation and Practice in Developing Countries (Advances in Electronic Government, Digital Divide, and Regio), Editura IGI Global; prima ediție (31 mai 2013), pp. 211-241, ISBN-10: 1466640901, ISBN-13: 978-1466640900;
(Oghuma et al. 2012): Oghuma A.P., Park M.C., Rho J.J., Adoption of mGovernment Service Initiative in Developing Countries: A Citizen- Centric Public Service Delivery Perspective, The 19th ITS Biennial Conference 2012: “Moving Forward with Future Technologies: Opening a Platform for All”, 18 – 21 nov. 2012, Tailanda;
(Oliver și Cheriton 2007): Earl Oliver, David R. Cheriton, A Survey of Mobile Database Caching Strategies, August, 2007 (Unpublished/ Nepublicat),
http://blizzard.cs.uwaterloo.ca/eaoliver/papers/2007/mobile_database_cache.pdf;
(Palka et al 2013): Palka W., Jurisch M., Schreiber V., Wolf P., Krcmar H., Mobile Government, Quo Vadis? – Opportunities and Risks of Mobile E-Government Services, International Conference on Mobile Business, (ICMB 2013), Berlin, Germania, 10-13 iun. 2013;
(Perepa 2013): Sujatha Perepa, Why the U.S. Government is Moving to Cloud Computing, Wired Magazine, septembrie 2013,
http://www.wired.com/2013/09/why-the-u-s-government-is-moving-to-cloud- computing/;
(PricewaterhouseCoopers Company și World Bank Group 2015):
PricewaterhouseCoopers Company, World Bank Group, Paying Taxes 2015;
(Qi și Gan 2012): Han Qi, Abdullah Gan, Research on Mobile Cloud Computing: Review, Trend and Perspectives, Proceedings of the International Conference Digital Information and Communication Technology and it's Applications (DICTAP), 16-18 mai 2012, Print ISBN: 978-1-4673-0733-8, INSPEC Accession Number: 12804207, Publisher IEEE, pp.195 – 202;
(Rahimian și Ramsin 2008): V.Rahimian, R.Ramsin, Designing an Agile methodology for mobile software development: A hybrid method engineering approach, articol publicat în volumul conferinței Second International Conference on Research Challenges in Information Science, RCIS, Marrakech, 2008, pp.337-342, E-ISBN: 978-1- 4244- 2273-9, Print ISBN: 978-1-4244-1677-6;
(Rauh 2010): Rauh J. D., Are State Public Pensions Sustainable? Why the Federal Government Should Worry About State Pension Liabilities, National Tax Journal, 63(3), 2010;
(Rubsamen et al. 2014): Chris Rubsamen, Mirjana Badurina, Svetlana Stavreva, Croatia Builds New Mobile Government on IBM Mainframe – citizens can now access critical services in just minutes – The beginning of a transition from e-Government to m-Government”, https://www-03.ibm.com/press/us/en/pressrelease/44808.wss
(accesat la data 25.10.2014);
(Stiakakis și Georgiadis 2012): Emmanouil Stiakakis, Christos K. Georgiadis, Building a Measurement Framework for m-Government Services, International Journal of Information Systems and Social Change, vol. 3, nr. 4, pp. 18-37, oct.-dec. 2012, ISSN: 1941-868X, EISSN: 1941-8698;
(Tolia et al. 2007): Niraj Tolia, M. Satyanarayanan, Adam Wolbach, Improving Mobile Database Access Over Wide-Area Networks Without Degrading Consistency, MobiSys’07, San Juan, Puerto Rico, USA, 11-14 iun. 2007, pg. 71-84, ISBN: 978- 1-59593-614-1;
(UNDESA 2014): United Nations Department of Economic and Social Affairs, United Nations E-Government Survey 2014 – E-Government for the Future We Want, Editura United Nations, New York, 2014, pg. 101,
http://unpan3.un.org/egovkb/Portals/egovkb/Documents/un/2014-Survey/E- Gov_Complete_Survey-2014.pdf (accesat la data 26.10.2014);
(Xuan et al. 2010): Kefeng Xuan, Geng Zhao, David Taniar, Wenny Rahayu, Maytham Safar, Bala Srinivasan, Voronoi-based range and continuous range query processing in mobile databases, Journal of Computer and System Sciences, Article in Press (Received in revised din 11 ian. 2010), ISSN: 0022-0000;
(Yuan 2004): Michael Juntao Yuan, Enterprise J2ME developing mobile Java applications, Pearson Education Inc., New Jersey, USA, 2004, ISBN: 0-13- 140530-6;
(Zakas 2013): Nicholas C. Zakas, The Evolution of Web Development for Mobile Devices. Building Web sites that perform well on mobile devices remains a challenge, Communications of the ACM (New York, New York: Association for Computing Machinery), vol.11, issue 2, februarie 17, 2013, ISSN: 0001-0782;
(Zamzami și Mahmud 2012): Ikhlas Zamzami, Murni Mahmud, Mobile Interface for m- Government Services: A Framework for Information Quality Evaluation, International Journal of Scientific & Engineering Research, vol. 3, Issue 8, august- 2012, ISSN 2229-5518, pp.1-5;
(Ymens și NEC Corporation Part. 2015): Ymens, NEC Corporation Part., Despre G- Cloud. Adopția cloud-ului în Administrația Publică – context european și local, https://gcloud.ro/?page_id=32 (accesat la data 05.05.2015);
(Wang 2008): Wang J., Data Warehousing and Mining: Concepts, Methodologies, Tools, and Applications: Concepts, Methodologies, Tools, and Applications, Editura IGI Global, 2008, ISBN 159904952X, 9781599049526;
(Waseda 2014): Waseda University, Tokyo, Institute of E-Government and IAC released the 2014 World E-Government Ranking http://www.waseda.jp/eng/news14/140528_egov.html (accesat la data 25.10.2014);
[www1] Agile software development, http://en.wikipedia.org/wiki/Agile_software_development (accesat la data 26.10.2014);
[www2]: Java Platform, Micro Edition,
http://en.wikipedia.org/wiki/Java_Platform,_Micro_Edition (accesat la data 12.11.2014);
[www3]: Java 2 Platform Micro Edition (J2ME), http://www.techopedia.com/definition/3375/java-2-platform-micro-edition-j2me (accesat la data 12.11.2014);
[www4]: J2ME (Java 2 Platform, Micro Edition)
http://searchmobilecomputing.techtarget.com/definition/J2ME (accesat la data 12.11.2014);
[www5]: Java ME SDK,
http://www.oracle.com/technetwork/java/embedded/javame/javame-sdk/overview/java-me-sdk-2159093.html (accesat la data 12.11.2014);
[www6]: Mobile data warehouses to be crucial in future, iul. 19, 2013, http://www.attunity.com/learning/articles/mobile-data-warehouses-be-crucial- future (accesat la data 25.04.2015);
[www7]: NN Group/ NN România, Site-ul dedicat persoanelor fizice privind Fondul de Pensii Privat, https://www.nndirect.ro/clients (accesat la data 25.04.2015);
[www8]: SAP Document Exchange: http://dcx.sybase.com/1200/en/dbusage/limiting-using-perform.html# (accesat la data 18.04.2015);
[www9]: Comparison of relational database management systems, http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_relational_database_management_systems (accesat la data 18.04.2015);
[www10]: SQL Anywhere® 12 Introduction, http://infocenter.sybase.com/help/topic/com.sybase.help.sqlanywhere.12.0.0/pdf/saintro12.pdf (accesat la data 18.04.2015);
[www11]: ORACLE DATA SHEET, ORACLE DATABASE LITE 10g, http://www.oracle.com/technetwork/database/database-lite/oracle-database-lite-10gr3-ds-130079.pdf (accesat la data 18.04.2015);
[www12]: SQL Server Compact, http://en.wikipedia.org/wiki/SQL_Server_Compact (accesat la data 18.04.2015);
[www13]: Mobile Cloud Computing (MCC), http://www.techopedia.com/definition/26679/mobile-cloud-computing-mcc
(accesat la data 05.05.2015);
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Mgovernment O Imagine Pentru Viitorul Administratiilor Publice (ID: 142998)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.