Metrici de estetică pentru interfețe om-calculator [627506]

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
DEPARTAMENTUL CALCULATOARE
RAPORT DE CERCETARE 1
Metrici de estetică pentru interfețe om-calculator
Coordonator științific:
Prof. Ștefan Traușan-MatuMasterand: [anonimizat]-Gabriela Blaj
BUCUREȘTI

2016
Cuprins
1. Introducere………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …………….3
2. Estetica în intefețele om-calculator………………. …………………………………………… ………………………………………..4
2.1 Abordarea culturală…………………………… …………………………………………… …………………………………………… …..4
2.2 Abordarea funcțională………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ..5
2.3 Abordarea bazată pe experiență…………………. …………………………………………… ………………………………………..6
2.4 Abordarea bazată pe tehnologie…………………… …………………………………………… ………………………………………7
2.5 De ce contează estetica?…………………….. …………………………………………… …………………………………………… ….8
3. Masurarea esteticii…………………………… …………………………………………… …………………………………………… ……..9
4. State of the art……………………………. …………………………………………… …………………………………………… ………..10
5. Concluzii………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ……………12
2

1. Introducere
Termenul "estetică" (eng. "aesthetics") reprezintă un domeniu al filozofiei (introdus în
secolul al 18-lea de către Alexander Gottlieb Baumgart en) care a studiat legile și categoriile artei,
considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de rec eptare a frumosului[1]. Demersul esteticii are
în vedere conceptualizarea frumosului artificial – c reația umană, dar și conceptualizarea frumosului
natural ca de exemplu – un peisaj, un apus de soare.
1
Ideea de frumos a avut diferite întelesuri de-a lungu l timpului. Filosofii greci judecau
artefactele după calitatea acestora și după cât de pot rivite erau scopului în care au fost create. În
perioada renascentistă frumusețea a fost asociată cu natura : artefactele considerate frumoase se
bazau pe principiile frumuseții naturale[2].
Această lucrare își propune crearea unei aplicații pe ntru măsurarea esteticii diverselor
aplicații Web. Estetica se poate aplica multor discipli ne acestea putând avea propriile reguli de
1 P. M. Buanga, Automated evaluation of graphical user interface metrics , UCL-EPL-Departamentul de
inginerie informatica, 2010, pp. 8
3
Fig 1.A. G. Baumgarten, "Aesthetica"

estetică. De exemplu pentru măsurarea esteticii unor me lodii trebuie să ne concentrăm pe sunete,
pe instrumentele folosite, pe vocea cântăreților sau chia r pe versurile acestora, pe când pentru
măsurarea esteticii unor fotografii vom urmări culorile, intensitatea luminii sau cadrul. În continuare
ne vom concentra pe o singură disciplină și anume Inte rfețele om-calculator. Este foarte grea dacă
nu imposibilă măsurarea esteticii universale indiferent de disciplină. Numai stabilirea regulilor de
estetică poate pune probleme.
Astfel vom adopta o poziție obiectivă a esteticii consider ând proprietățile și calitățile
artefactelor aparținând acestora indiferent de observator . Dacă am adopta o poziție subiectivă ar
trebui să considerăm preferințele observatorului. Aceste a diferă de la persoană la persoană și ar
trebui făcute studii pentru a afla ce anume determină prefer ințele fiecărui observator.
Mai exact măsurarea esteticii se va face doar asupra int erfeței grafice ale aplicațiilor Web.
Pentru măsurarea esteticii vom considera doar caracterist icile vizuale ale obiectelor, nu și pe cele
funcționale, utilizând proprietăți matematice ca simetria, d ensitatea, simplitatea sau regularitatea.
2. Estetica în intefețele om-calculator
Studiul interacțiunilor om-calculator și a interfețelor cu utilizatorul este bazat în principiu
pe cercetări asupra gradului de utilizare a interfeț elor. Mult timp profesioniștii în domeniu au testat
gradul de utilizare și au documentat descoperirile pe ntru a determina cât de folositor este cu
adevărat un sistem. În mare un test pentru gradul de u tilizare este folosit pentru a observa cât de
bine se descurcă utilizatorul în rezolvarea anumitor sar cini sau în găsirea unei anumite informații
folosind un sistem.
Gradul de utilizare este considerat mult mai important ca estetica ("there is a need for art,
fun, and general good time on the web, … the main g oal of most web projects should be to make it
easy for customers to perform useful tasks…"2).
Prin orice examinare aleatorie a saiturilor web s-ar ob serva importanta considerentelelor
estetice în proiectarea acestora. Nu se stie cu exactitat e ce preferă utilizatorii. De-a lungul tipului au
fost studiate mai multe abordări: abordarea culturală c are a oferit noi perspective asupra
interfețelor culturale; abordarea funcțională prin car e calitățile estetice sunt văzute ca o
imbunătățire a gradului de utilizare a interfeței; abordarea bazată pe experiența care a oferit noi căi
de a crea experiențe prin emoții; abordarea bazată p e tehnologie care își are originea în experiența
pe care o are utilizatorul cu mediul de lucru[3].
2.1 Abordarea culturală
Brenda Laurel[4] a fost printre primii teoreticieni care au descris cal culatoarele ca altceva
decât simple mașinării funcționale, comparând interfețele om-calculator cu o piesă de teatru. A mers
mai departe argumentând că un sistem ar trebui să îi ofere utilizatorului o experiență placută prin
folosirea interfeței acestuia. Acesta a fost semnalul de înce put pentru crearea mai multor abordări și
a unor interfețe alternative din punct de vedere cultural.
2 J. Nielsen, "Designing Web Usability: The Practice of Sim plicity", 1999
4

Fig 2.Screenshot din Myst, un joc cu puternice influente c ulturale
3
Steven Johnson prezintă interfețele cu utilizatorul ca un raspuns al realității moderne;
interfețele cu utilizatorul au fost prezentate ca o ca tegorie centrală care ne modelează percepția
asupra lumii[5].
Pe masură ce arta și cultura au acceptat noua idee, c alculatorul în sine a devenit un obiect
estetic. Nu mai este gândit ca o reprezentare neutră a datelor, ci ca o combinație de experimente
culturale și standarde ale interfețelor cu utilizatorul.
Pe aceeași idee Jay Bolter și Diane Gromala au examin at mai multe opere de artă
interactive pentru a demonstra cum pot interfețele dig itale să ofere experiențe interactive. Ei
susțineau crearea de artefacte digitale care să se ba zeze mai mult pe estetică decât crearea de
interfețe usor de prezis[6].
Există multiple păreri legate de estetică, toate descr iind interfețele cu utilizatorul ca o
formă estetică, cu presupunerea că aceste interfețe su nt reprezentate de mult mai mult decât ce se
vede pe ecran. Abordarea culturală ofera o fundație literară pentru întelegerea interfetelor ca un
artefact cultural ce poate să provoace sentimente umane.
2.2 Abordarea funcțională
Mult timp gradul de utilizare a fost principalul conc ept folosit în întelegerea și conceperea
interfețelor om-calculator; doar recent estetica a încep ut să fie considerată un element în acest
sens[7]. Importanța esteticii a început să fie cunoscută și cercetătorii au introdus termeni estetici ca
“plăcerea” [8] sau “emoții”[9].
Noam Tractinsky a documentat legătura între estetica interfeței unui ATM și aprecierea
userilor[10], din care a reieșit că interfețele mai frumoase sunt notate mai mult totodată oferind
suport pentru gradul de utilizare. În continuarea acest ei cercetări a venit Patrick Jordan care a
studiat relația dintre design-ul interfeței unui sistem și plăcerea utilizatorului, ajungând la concluzia
3 http :// www . mystjourney . com /
5

că ignorarea esteticii interfeței reprezintă de fapt o dezumanizare a produsului. El consideră că
estetica poate fi folosită pentru a face un sistem mai interesant ș i mai atrăgator pentru utilizatori.
Bazându-se pe faptul că estetica unui produs poate infl uența reacția oamenilor, Don
Norman a argumentat că estetica ar trebui să aibă o prioritate mai mare în design-ul unei interfețe.
Abordarea funcțională pune în evidența faptul că estet ica unui produs îi mărește gradul de
utilizabilitatea ("attractive things work better"4). Punerea în aplicare a acestei abordări este puțin
problematică însă, teoreticienii pastrându-și ideile or iginale și metodele de amplificare a gradului de
utilizare pe tot parcursul cercetării; abordarea funcț ională nefiind aplicabilă în domeniile estetice în
continuă schimbare ca frumusețea, emoțiile sau gustul oame nilor.
Fig 3.Cutia pentru pranz japoneza, care dupa
parerea lui Norman combina estetica cu utilitatea
5
2.3 Abordarea bazată pe experiență
Abordarea bazată pe experiență a luat naștere prin i nvestigarea mai subtilă a calităților
estetice dincolo de funcționalități și gradul de utili zare. Aceasta se referă la estetica interacțiunilor
aprofundând tehnologiile care informează, provoacă sau excită u tilizatorul.
Julie Khaslavsky și Nathan Shedroff au prezentat un e xemplu clasic al acestei abordări care
descrie cum modalitățile de seducție pot influența răsp unsurile utilizatorilor[11]. Lucrarea a studiat o
aplicație care oferă rezultatele unei cautări bazate pe text încurajând utilizatorul să citească și alte
cuvinte înrudite; acest tip de prezentare a cuvintelor motive ază utilizatorii la actiuni spontane.
4 A. Sears and J. A. Jacko, The Human-Computer interaction handbook , Human Factors and Ergonomics, 2003
5K. Ekuan, “The Aesthetics of the Japanese Lunchbox”, D iane Publishing Company, 1998
6

Cea mai importantă caracteristică a acestei abordări est e faptul că se află în contradicție
directă cu interacțiunea om-calculator și gradul de u tilizare. Anthony Dunne, Fiona Raby și William
Gaver au încercat crearea unor tehnologii variate, mist erioase sau chiar disfuncționale; bazându-se
pe ideea de a experimenta cu design-ul digital pentr u a escala emoțiile și experiența, minimizând
problema practicalității și a funcționalității.
Magnus Torstensson și Erik Sandelin au dus această abordar e la extrem[12] prin proiectul
"Digital Peacock Tails". Ei au creat "Miscalculator" u n software destul de neprietenos prin care au
încercat înlocuirea calculatorului de la Windows. Ace astă versiune calcula rezultate aproape corecte,
însă nu întotdeauna ("close at being correct, but not al ways"6). Prin acest proiect au încercat să
exploreze dorința umană pentru expresia personală.
2.4 Abordarea bazată pe tehnologie
Această abordare se bazează pe o perspectivă filozofică c are reflectă cum oamenii
experimentează mediul înconjurător pe masură ce devin mai f amiliarizați cu tehnologia.
Hiroshi Ishii și Brygg Ullmer au studiat cum pot interf ețele fizice să aducă înapoi plăcerea
obiectelor fizice[13]. Această lucrare a deschis calea către o nouă dimensi une a experiențelor estetice
digitale. Investigația a continuat cu observarea obiecte lor fizice și încercarea de a le folosi pentru
reprezentarea informațiilor digitale.
Pe aceeași idee Johan Redstr öm și Lars Hallnäs au sugerat o schimbare radicală a modului
în care vedem obiectele tehnologice: ar trebui să ne g ândim cum să le facem să aibă o prezență
semnificativă[14], în loc să le vedem ca pe niște unelte. Experimente le cu informații, organizate în
compoziții estetice pot aduce noi dimensiuni în viața de zi cu zi; Redström și Hallnäs au dezvoltat
arta informativă, unde informația și arta sunt puse îm preună pentru a oferi momente de
concentrare.
6 http://dpt.unswom.org, July 12, 2005
7

Fig 4.Faraday chair
7
Un exemplu pentru acesta abordare ar fi “Faraday chai r” creat de Anthony Dunne si Fiona
Raby, numit dupa Michael Faraday(1791-1867) care a identificat fortele magnetice. Pentru cei 2
creatori ideile sunt mai importante decat functionalitatea.
“Faraday chair” a fost creat ca o propunere de spatiu in care o persoana poate fi protejata
de fortele magnetice. Fata de scaunele normale care of era confort fizic, ei considera ca acesti scaun
ofera confort psihologic prin protejarea de aceste emisii.
Este un obiect ambiguu, acesta putand avea diferite interpretari. Este destul de mare
pentru a permite asezarea intr-o pozitie de fetus, put and fii vazut ca un pantece protector. Dar un
acelasi timp poate fi vazut ca un mormant fiind foarte restricti v.
Prin această propunere se abordează tehnologii digitale a lternative folositoare în viața de
zi cu zi, cât și implicațiile acestora. Această abordare este destul de greu de pus în practică.
2.5 De ce contează estetica?
După cum s-a specificat și mai sus frumusețea contează mai ales în marketing sau în
crearea de produse; estetica unui produs influentează atitudinea utilizatorilor fată de acel produs.
Cercetările în domeniul tehnologiei informației au arăt at că estetica unei interfețe cu utilizatorul are
o influentă puternică asupra satisfacției acestuia.
După cum Norman afirmă: "attractive things work bette r"8 mai multe studii au arătat că
există o legatură între estetica unei interfețe și gr adul de utilizare perceput de utilizator; utilizatori i
au tendința de a fi mai satisfăcuți de apliicațiile p e care le consideră mai atractive din punct de
vedere estetic și chiar de a asigna calitați unei astfel de ap licație.
7http :// dome . mit . edu / bitstream / handle /1721.3/54812/147557_ cp . jpg ? sequence =1
8 D Norman, Emotional Design: Why we Love (or Hate) Everyday Things , 2004
8

Norman consideră că gradul de utilizare contează cel ma i puțin pentru majoritatea
utilizatorilor, atâta timp cât sistemul funcționează acc eptabil. El susține că de cele mai multe ori
calitățile unei aplicații nu sunt observate de utilizatori, f iind considerate ceva normal; motivul fiind că
percepția umană este facută să observe probleme sau distracții.
Există totuși studii care au contrazis această afirmație ; în acestea se poate observa că
aplicațiile cu design-ul cel mai frumos nu au avut ne aparat un grad de utilizare mai bun. S-a
concluzionat că estetica ține mai mult de identitatea produsului[15]. Chiar și aceste studii sunt de
acord că estetica este importantă, devenind caracteristi ca principală atunci când se face diferența
între produse similare ca grad de utilizare.
3. Masurarea esteticii
Cei mai mulți oameni consideră că estetica nu poate fi m asurată, fiind de părere că
frumosul tine de judecata subiectivă a fiecaruia și nu este predefinit, judecata ce poate fi influențată
de cultură, varstă, sex și multe altele.
Acest punct de vedere este cunoscut în filozofie ca "estet ică subiectivă" sau "estetică
relativă" care consideră caracteristicile estetice ale unui obiect ca fiind dependente de observator.
"Estetica subiectivă" susține că frumosul este influențat în totalitate de personalitatea
observatorului. "Estetica relativă" se referă la influen ța culturii unui individ asupra esteticii; aceasta
susține că estetica este determinată nu de un singur individ, ci d e întreaga cultură a unui popor.
La polul opus se află "estetica obiectivă" care prezin tă calitățile estetice ale unui obiect ca
fiind independente de orice altceva. Prezintă frumosul ca fiind reprezentat de diferite modele
estetice valide pentru orice om din orice cultură. Obie ctiviștii consideră că estetica poate fi
masurată; sau macar o parte a acesteia poate fi masurată.
Prima încercare de masurare a esteticii a aprținut lu i George D. Birkhoff care a propus o
teorie matematică a esteticii. După ce a studiat timp de u n an arta, muzica și poezia în mai multe țări
a ajuns la formula:
9(1)
În această formulă ordinea poate fi reprezentată de sime trie într-o sculptura sau de o
melodie în muzică. Complexitatea se referă la sentimen tul pe care îl imprimă acel obiect asupra
observatorilor sau la efortul pe care îl depun în înteleg erea obiectului. Birkhoff susține simplitatea
obiectelor; cu cât un obiect este mai complicat cu atât este mai putin estetic. El consideră
complexitatea unui obiect ca un factor de distracție a observatoru lui de la ce este cel mai important.
Pe urmele lui Bikhoff au călcat mulți alții mai ales în ultima perioadă. Voi prezenta cațiva
dintre cei care au studiat îndeaproape estetica în interfe țele om-calculator.
Ngo a dezvoltat cele 14 măsuri estetice pentru interfe țe grafice și anume: balanța,
echilibrul, simetria, secvența, coeziunea, unitatea, p roporțiile, simplitatea, densitatea, regularitatea,
economia, omogenitatea, ritmul și ordinea și complexitatea[16].
9 G. D. Birkhoff, Aesthetic Measure , Hardvard University Press, 1933
9

Vanderdockt și Gillo au propus 30 de tehnici vizuale grupate în 5 categorii (fizica, de
compoziție, de asociere și disociere, de comandă și fotogra fice) pentru a ajuta creatorii de interfețe
în aranjarea obiectelor într-un mod estetic (atractiv vizu al și usor de înteles)[17].
Schneiderman a propus 13 metrici pentru verificarea consistenței interfețelor grafice:
echilibrul zonei, aspectul, tipurile de design, grila, marginile, zona fara widgeturi, densitatea
widgeturilor, numarul total de widgeturi, concordanța interfeței, concordanța butoanelor, aspectul
tabelelor, descifrarea interfeței și terminologia[18].
Balinsky susține că simetria este unul din principiile fundamentale în design. Astfel a
propus o soluție pentru rezolvarea acestei probleme, ce i mplica detectarea automată a simetriei și
calcularea unei distanțe euclidiene de la orice obiect către c el mai apropiat obiect simetric[19].
Vande Moere a folosit un set de metrici pentru a evalua obiectiv calitatea estetică a
vizualizării datelor.
Tullis a dezvoltat 6 metrici pentru reprezentările a lfanumerice: densitatea per total,
densitatea locală, gruparea, dimensiunea medie a unui grup, numărul de obiecte și incertitudinea
unui obiect.
4. State of the art
Există deja mai multe programe care evaluează estetica unei interfețe. Voi prezenta în
continuare o parte din ele.
Visitor Information System Implementation Tool (Visit), dezv oltat de Ngo ca parte a lucrării
de dizertație, este un sistem software care oferă un set de unelte pentru simplificarea design-ului și
implementării interfetelor. Acesta oferă utilizatorilor o bibliotecă de obiecte pentru a fi utilizate în
interfață și suport pentru manipularea directă a mediului de dezvoltare.
Acestuia i s-a adăugat și un sistem pentru a-i ajuta pe utilizatori să creeze interfețe, care
oferă sugestii pentru îmbunătățirea abilităților de cr eare a interfețelor prin utilizarea masurilor
estetice.
Ngo și Byrne au implementat un program pentru măsurar ea celor 14 criterii estetice:
balanța, echilibrul, simetria, secvența, coeziunea, unitatea, proporțiile, simplitatea, densitatea,
regularitatea, economia, omogenitatea, ritmul și ordin ea și complexitatea. Acest program primeste
ca date de intrare un model al ecranului de analizat și ofer ă ca output rezultatul celor 14 masurători.
Mahajan și Shneiderman au dezvoltat mai multe unelte pentru a-i ajuta pe cei care doresc
să testeze utilizabilitatea unei interfețe. Scopul lor a fost să creeze aceste unelte cu ajutorul carora
procesul de evaluare al interfețelor să devină mai usor.
Ei susțineau că inconsistentele rezultate ca urmare a c reeări interfeței de către mai mulți
designeri pot avea un impact negativ asupra gradului d e utilizare. Studiile lor s-au axat mai mult pe
gradul de utilizare a interfețelor decât pe estetică , programul acestora fiind creat pentru a raporta
inconsistentele ergonomice între căsutele de dialog dintr-o apl icație.
Hartman a propus mai multe tipuri de metrici estetice pentru îmbunătățirea vizuală unui
obiect original printr-un proces de optimizare real-ti me. Au implementat mai multe tipuri de stiluri
10

pentru label și au integrat un algoritm real-time pe ntru optimizarea esteticii într-un browser 3D
interactiv.
În această aplicație utilizatorii pot în continuare să sp ecifice stilul obiectelor, dar algoritmul
va utiliza constrângerile pentru obținerea unei estetic i coerente, lipsit de ambiguitate. Aplica ția
include atât metrici de estetică, cât și metrici erg onomice, apropiindu-se de noțiunea de “dualitatea
esteticii" (punct de vedere intermediar între ideea reducerii și ideea independenței. Când un obiect
are un scop sau o funcționalitate practică atunci cel puțin o pa rte din observațiile de estetica ale unui
obiect pot fi bazate pe acea funcționalitate [20]).
Perlman a propus un model axiomatic pentru prezentare a informației alfanumerice. Acest
model include un set de reguli pentru structura de prezentar e a informației[21].
Informația este mai întâi structurată folosind logica propoziționa lă. Apoi se aplică reguli sau
axiome propozițiilor pentru generarea unei structuri. Ac east model se pliază foarte bine pe
informația alfanumerică, însă pentru interfețele gra fice nu este foarte potrivit, deoarece aceste
interfețe conțin mult mai multă informație și există m ult mai multe modalități de afișare estetică a
acestora.
Mirdehghani și Monadjemi au dezvoltat un sistem automat pentru evaluarea esteticii
paginilor web. Sistemul se bazează pe procesarea de ima gini și rețele neurale și se dorea
caracterizarea paginilor web în funcție de estetică.
Mai întâi au dezvoltat un chestionar pentru a afla per cepția oamenilor asupra unui set
cunoscut de pagini web. Apoi au selectat un set de calit ăți considerate esențiale din acel chestionar
în dezvoltarea de pagini web frumoase și au încercat să le extragă din setul de date inclus în pagini
folosind procesarea de imagini. Setul de date îl foloseau ca bază pentru o rețea neurală și observau
părerea rețelei în legătură cu paginile web.
Zain a dezvoltat pagini web pentru învățarea limbii mandarine bazată pe "Self-Developed
Aesthetics Measurement Application"[22].
Acest SDA a fost dezvoltat folosind MatLab, 6 metrici este tice din modelul lui Ngo: balanta,
echilibrul, simetria, secventa, ritmul și ordinea și comple xitatea și o metodă de procesare de imagini.
5. Concluzii
Pana în secolul al 18-lea, cînd a fost introdus de catre Baumgar ten in filozofie, termenul
“estetica” nu a avut o semnificatie stiințifică. De atunci a fost stu diat intens până în ziua de azi.
S-a încercat gasirea combinației de caracterisici care fac o in terfață om-calculator să fie
considerată estetică. De exemplu Ngo consideră că există 14 caract eristici importante si anume
balanța, echilibrul, simetria, secvența, coeziunea, unitate a, proporțiile, simplitatea, densitatea,
regularitatea, economia, omogenitatea, ritmul și ordinea și complexitatea.
Mulîi consideră că gradul de estetică poate fi calculat cu ajutoru l unor formule matematice.
Birkhoff a fost primul care a propus o astfel de formulă.
Bazându-ne pe aceste descoperiri, în continuare vom încerca să alegem cele mai importante
caracteristici pe baza carora să putem stabili estetica interf ețelor om-calculator.
11

Folosind aceste formule în continuare ne propunem să încercăm imple mentarea unei
aplicații ce va calcula estetica unei pagini web primite.
Pentru a observa cât de bune sunt rezultatele acestei aplicați i vom alege un număr de pagini
web pe care le vom supune unui sondaj de opinie pentru a observa câ t de estetice sunt din punct de
vedere uman. Acest lucru ce ne va ajuta să avem un termen de compa rație pentru aplicație și pentru
a putea trage o concluzie legată de caracteristicile alese si de formulele din aceasta lucrare.
12

[1] Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Alexandru Ros etti” al Academiei Romane, Dictionarul explicativ al limbii
romane (editia a II-a revazuta si adaugita) , Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2009
[2] T. Lavie and N. Tractinsky, Assessing Dimensions of Perceived Visual Aesthetics of Web Sites , International Journal
of Human-Computer Studies, 2004
[3] L. E. Udsen and A. H. Jorgensen, The Aesthetic Turn – Unravelling Recent Aesthetic Approache s to Human
Computer Interaction , The IT University of Copenhagen, 2005
[4] B. Laurel, Interface as mimesis. In Norman, D. and Draper, S. (eds) User centered.system design: new perspectives
on human-computer interaction . Lawrence Eribaum Associates, 1986.
[5] S, Jobnson, Interface culture. How new technology transforms the w ay we create and communicate, Basic Books,
1997
[6] J. D. Bolter și D. Gromala, Windows and mirrors. Interaction design, digital art. and th e myth of transparancy, The
MIT Press, 2003
[7] A. Sears and J. A. Jacko, The Human-Computer interaction handbook , Human Factors and Ergonomics, 2003
[8] P. W. Jordan, Human Factors for pleasure in product use , 2000
[9] D Norman, Emotional Design: Why we Love (or Hate) Everyday Things , 2004
[10]N. Tractinsky, Aesthetics and Apparent Usability: Empirically Assessing Cultural a nd Methodological Issues , CHI 97
Conference Proceedings, Atlanta, 1997, pp. 115-122
[11]J. Khaslavsky, N. Shedroff, Understanding the seductive experience , Communications of the ACM, 1999
[12]M. Torstersson și E. Sandelin, Digital Peacock Tails , Unsworn, 2004
[13]H. Ishii și B. Ullmer Tangible bits: towards seamless interfaces between people, bit s and atoms. Proceedings CHI
'97, ACM Press, 1997
[14] J. Redström, L. Hallnäs, From use to presence: on the expressions and aesthetics o f everyday computational
things , ACM Transactions on Computer-Human Interaction, 2002
[15] J. Hartmann, A. Sutcliffe, A. De Angeli, Towards a Theory of User Judgment of Aesthetics and U ser Interface
Quality , ACM Transactions on Computer-Human Interaction, Vol.15, No.4, Article 15, 2008
[16]D.C.L. Ngo, L.S. Teo, J. G. Byrne, Aesthetic Measures for Assessing Graphic Screens" , Journal of Information Science
and Engineering (Taiwanese publisher), 2000
[17]J. Vanderdonckt, X. Gillo, Visual techniques for traditional and multimedia layouts , ACM Press, 1994
[18]R. Mahajan, B. Shneiderman, A family of user interface consistency checking tools: Desig n analysis of SHERLOCK ,
NASA Pub., 1995
[19]H. Balinsky, Evaluating interface aesthetics: a measure of symmetry , HP Laboratories Bristol, 2006
[20] P. M. Buanga, Automated evaluation of graphical user interface metrics , UCL-EPL-Departamentul de inginerie
informatica, 2010, pp 27
[21]G. Perlman, An Axiomatic Model of Information Presentation , Paper originally published in Proceedings of the
Human Factors Society 31st Annual Meeting, 1987
[22]J. M. Zain, M. Tey, Y. Goh, Probing a Self-Developed Aesthetics Measurement Application (SDA) in Measuring
Aesthetics of Mandarin Learning Web Page Interfaces , JCSNS International Journal of Computer Science and
Network Security, 2008